În fiecare zi căutăm în ziare sau în alte surse mass-media informaţii şi
divertisment. Mass-media, din poziţia lor de actor important pe scena publică românească de după ’89, pot influenţa decisiv opinia publică asupra poziţiilor adoptate într-o problematică oarecare. Lumea în care trăim, mass-media sunt omniprezente iar oamenii nu mai sunt conştienţi că amestecă propria percepţie cu percepţia oferită de către mijloacele de comunicare în masă. Ei ajung să adopte, de cele mai multe ori, inconştient, punctul de vedere oferit de către mass-media, să interpreteze şi să acţioneze în virtutea acestui punct de vedere. Mass-media românească, în marea ei majoritate a coborât un drum periculos prin modul în care au ajuns să creeze în contemporaneitate pseudo-realitatea zilnică a individului. Dacă în mod normal prima funcţie a mass-media este aceea de a comunica, de a apăra democraţia şi anumite valori , de câţiva ani putem constata degradarea aparent ireversibilă a mass-media româneşti. Presiunea pe care opinia publică, societatea în ansamblul ei, o face asupra individului prin intermediul mass-media ce se comportă ca stâlpul infamiei al zilelor noastre. Mesajul emis de media, prin caracterul său unilateral, indirect şi public, îl face pe individ neputincios în încercarea de a contracara argumentele susţinute de mijloacele de comunicare în masă. Avem impresia că principala misiune a mass-media din România, nu mai este de a oferii informaţii, de a le găsi de a le scoate la suprafaţă şi de a le răspândi, ci de a ne oferi hrană informală gata prelucrată. În România mass-media a cunoscut o dezvoltare mult mai mare decât în celelalte state din blocul comunist. Cu toate că mai subzistă câteva ziare, o televiziune- două şi câteva radiouri decente şi normale, mulţi analişti au observat tendinţa de tabloidizare atât a ziarelor cât şi a televiziunilor. Argumentul suprem adus în favoarea acestui fenomen este faptul că asta vrea publicul, asta face rating. Nimic mai fals, deoarece nu ne afectează tangenţial şi indirect, dimpotrivă are şi va avea efecte devastatoare asupra tinerei generaţii. Chiar dacă nu realizăm mass-media ocupă un loc esenţial în paşii făcuţi de adolescenţi în viaţă, deaceea este necesar promovarea unei educaţii care să creeze competenţa consumului de mass-media. Odată eliberate de cenzura sistemului comunist, mass-media din România s-au confruntat cu o libertate care adeseori s-a dovedit a fi greu de gestionat. Pentru ca instituţii precum mijloacele media să poată funcţiona bine devenind repere, ele au nevoie de credibilitate, lucru valabil dealtfel peste tot în lume. Totuşi impactul pozitiv sau negativ pe care mass-media îl poate avea asupra individului depinde în ultimă instanţă de alegerile lui. Paula Bara Psihopedagog