RELAŢIA ÎN CUPLU – O DESCOPERIRE DE SINE

Relaţiile cu cei din jur reprezintă de cele mai multe ori o încercare. De la relaţia
cu părinţii, la relaţiile cu partenerii de muncă şi pînă la relaţia cu partenerul de viaţă.
Dintre toate, poate cea mai dificilă rămâne relaţia de cuplu, pentru că ea ne atinge în

cele mai profunde definiţii ale eul-lui nostru.

Se spune că fiecare persoană cu care interacţionăm este un fel de reflecţie a
lumii interioare. Ca fiinţe energetice, vibrăm pe anumite frecvenţe care sunt percepute în
mod subtil şi de cele mai multe ori subconştient, de cei din jur. Oamenii din viaţa
noastră vor reflecta propriile noastre frici, ambiţii, răutăţi, inhibiţii, blocaje şi în egală
măsură şi lumina, dragostea, pasiunea, dorinţa de bine şi frumos. Cu alte cuvinte, cei cu
care interacţionăm sunt oglinda sufletului nostru.
Cu atît mai mult relaţia de cuplu devine, şi ar trebui să fie, o cale spirituală, de
transformare, dacă reuşim să privim lucrurile din această perspectivă. Partenerul de
viaţă este cel care ne va aduce la suprafaţă, din cele mai profunde unghere ale
sufletului, acele aspecte din noi înşine pe care noi avem nevoie să le conştientizăm şi să
le transformăm. Din acest punct de vedere un prim lucru pe care trebuie să îl încercăm
este acela de a nul judeca pe partener în ceea ce face, ci de a observa şi transforma în
noi înşine propriile noastre reacţii.
Reuşita unei relaţii în cuplu depinde de cîţiva factori cheie şi de dorinţa şi
deschiderea pe care o avem pentru a aduce relaţia de la o sursă de stress, frustrare şi
dezamăgire, către o sursă de inspiraţie, transformare şi echilibru. În acest articol vom
discuta unul din aceste aspecte, şi anume acela de a privi mai degrabă spre noi înşine
înainte de a încerca să îl schimbăm pe celălalt.
Unul din cele mai mari blocaje către o relaţie armonioasă este însăşi definiţia
unei relaţii reuşite. Sau definiţia partenerului ideal. De cele mai multe ori aceste definiţii

1
nu sunt nici măcar ale noastre. Sunt împrumutate de la părinţi, de la vecini, din romanele
de dragoste sau din poveştile telenovelelor. Aceste definţii nu fac decît să limiteze şi să
îngusteze şansele ca relaţia să devină o sursă reală de confort şi de armonie. Ele nu fac
decît să ne trimită în trecut sau să ne proiecteze într-un viitor imaginar unde lucrurile vor
fi perfecte, dacă...
Un lucru însă este extrem de important de înţeles dacă vrem cu adevarat să
ducem relaţia noastră la un alt nivel şi anume acela că relaţia cu partenerul se întâmplă
AICI şi ACUM. Nici o relaţie nu poate fi trăită în viitor. Dacă există ceva cu adevărat între
cei doi, acest lucru există cu siguranţă acum şi calea către o nouă şi mai armonioasă
manifestare a relaţiei dintre cei doi porneşte din ceea ce este valabil şi real în momentul
de faţă. Atâta vreme cât nu reuşim să îl percepem, simţim şi apreciem pe partener la
momentul prezent, nu trăim decât o iluzie şi ne trezim că anii au trecut pe lângă noi fără
ca să îl privim pe cel de lângă noi aşa cum este el cu adevărat.
Relaţia cu partenerul trebuie să fie o permanentă regăsire, o permanentă
aducere la zi. O permanentă încercare de a-l privi pe cel de lângă noi ca şi cum l-am
privi pentru prima dată. Într-o stare de apreciere, de întelegere şi de respect faţă de
încercările şi dificultăţile pe care el sau ea le trăieşte.

Un proverb budist spune că acţiunile celuilalt faţă de noi sunt Karma lui, iar
reacţiile noastre la aceste acţiuni sunt karma noastră. Cu alte cuvinte, ceea ce putem
schimba într-o relaţie este propria noastră viziune asupra lucrurilor şi propriile noastre
reacţii faţă de cel iubit. Şi puterea de a ne depăşi limitările vine tocmai din dragostea ce
o simţim faţă de el sau ea.
Nu îl vom putea niciodată aduce pe cel de lângă noi să fie ceea ce vrem noi să
fie. Şi nici nu e de dorit să fie aşa, pentru că în acest caz nu mai vorbim de dragoste sau
de o relaţie autentică între cei doi ci de o relaţie de putere, între o victimă şi un despot.

2
Şi dacă vă place şi vă doriţi să fiţi iubit necondiţionat şi aşa cum sunteţi, trebuie să vă
amintiţi mereu că şi partenerul/partenera dumneavoastră îşi dorelte acelaşi lucru.
Iar dacă persoana lângă care soarta v-a adus chiar nu corespunde deloc nevoilor
dumneavoastră, poate că nu aţi făcut o alegere bună încă de la început. Şi în acest caz,
mai ales dacă iubirea nu mai este prezentă, poate este mai bine să vă deschideţi către
altceva.
Trebuie să ne reamintim în permanenţă că nu suntem pe acest pământ pentru a
schimba pe nimeni şi că nimeni nu poate fi ajutat fără acordul lui. Atâta vreme cât vina
cade mereu pe celălalt, că nu face suficient, că nu spune suficient, că nu dă suficient, nu
facem decât să proiectăm aspra lui o imagine iluzorie şi ireală, care nu are de a face cu
cine este cu adevărat cel de lângă noi.
De la o stare a lucrurilor care este poate percepută ca o luptă cu o situaţie
dificilă, fără soluţie, se poate ajunge la a trăi o adevarată aventură, în care cei doi
parteneri se completează, se respectă şi se transformă unul pe celalalt prin puterea

nelimitată a dragostei.
Toate reacţiile negative pe care le simţim ne aparţin în totalitate. Reproşurile,
criticile, discuţiile fără rost nu aduc nici o schimbare. În orice caz, nici o schimbare în
bine. Dimpotrivă. Ele proiectează asupra partenerului nostru propriile noastre frici şi
imagini distorsionate asupra realităţii şi îl fac să se îndepărteze şi mai mult de noi. Mai
mult decât atât, toate cele resimţite de noi şi repetate în minte la nesfîrşit îl ţin pe cel
iubit blocat printr-un lanţ invizibil în care el nu va putea fi mai mult, da mai mult sau
manifesta mai mult decât ceea ce noi îi permitem.
Pentru a ilustra mai mult acest lucru să luam următorul exemplu. În urma unor
situaţii din trecut în care partenerul nu a reuşit să se ridice la aşteptările dumneavoastră,
vi se pare li simţiţi că el sau ea este prea slab, insuficient de puternic sau incapabil de a
reuşi şi în alte situaţii. Fără să vă daţi seama, proiectaţi această imagine asupra lui şi
energetic vorbind nu îi daţi voie efectiv să vă dea mai mult decât atât. La nivel de

3
frecvenţe, mesajul subtil subconştient pe care i-l trimiteţi este „nu vei putea să îmi dai
niciodată mai mult”, sau „nu vei fi în stare să fii ceea ce îmi doresc eu”. Iar el, tot
energetic vorbind, va fi, cel puţin în relaţia cu dumneavoastră, exact aşa cum l-aţi definit.
Nu trebuie să subestimăm capacitatea noastră de a îi influenţa pe ceilalţi.
Suntem în permanenţă conectaţi şi legaţi prin iţe nevăzute de toţi cei din jur. Cu atât mai
puternică devine influenţa ce o avem asupra celor pe care îi iubim, sau faţă de care
nutrim sentimente puternice. Cu cât alegem să ieşim de sub influenţa acestor păreri
negative, limitatoare, cu atât îi permitem celui de lângă noi să-şi manifeste adevărata lui
valoare, fiind liber să aleagă şi liber de vibraţiile inferioare ale gîndurilor dumneavoastră
negative şi a aprecierilor false.
La urma urmei, de unde puteţi şti că persoana de lângă dumneavoastră nu are
capacitatea de a-li transforma propriile slăbiciuni? De unde ştiţi că nu va putea reuşi? Şi
dacă această opinie formată despre el sau ea nu este decât o opinie ce o aveţi de fapt

despre dumneavoastră?
Sunt convinsă că aţi auzit deja de cazuri în care un bărbat părea a fi fără direcţie,
fără putere, şi chiar cu vicii, fiind lângă o anumită femeie, şi că, ulterior, fiind lângă o alta
a devenit cu totul o altă persoană. De ce? Pentru că tendinţele subconştiente se reflectă
automat în partenerul de dragoste. De ce anumite femei atrag mereu numai persoane
agresive? Sau de ce altele atrag numai barbaţi care le mint sau care repeta mereu
acelaşi program? Pentru că cel de lângă noi va fi atras de ceea ce emitem, şi ne va livra
în timpul relaţiei ceea ce în mod subconştient ne dorim pentru noi.
Conştient vorbind cu toţii ne dorim o relaţie de fericire, iubire şi armonie. Nu am
întâlnit încă o persoană care să-şi dorească în mod explicit altceva. Ce se întâmplă la
nivel subconştient însă, este cu totul altceva. Poate că, în urma unor evenimente
petrecute în copilărie, am asociat dragostea cu un comportament total neadecvat. Poate
că, în primii ani de viaţă - când avem nevoie să ne simţim iubiţi şi protejaţi - nu am avut

4
încotro decât să răspundem prin frică, anxietate, lipsă de încredere în sine, isterie,
pentru ca aşa am ştiut atunci să răspundem comportamentului, de multe ori abuziv şi
devalorizant al părinţilor. Ori această tendinţă poate rămâne prezentă în câmpul nostru
energetic şi ne poate influenţa dramatic în relaţiile cu partenerii de dragoste.
Un prim pas este deci acela de a conştientiza propriile reacţii, propriile gânduri,
frici şi aprecieri faţă de persoana iubită. Al doilea, este acela de a ne asuma
răspunderea faţă de cele pe care le trăim, suntem creatorii propriei noastre vieţi. Al
treilea, acela de a depăşi aceste proiecţii şi imagini false asupra relaţiei, a partenerului şi
de a încerca să îl vedem mereu pe cel de lînga noi, ca şi cum l-am întâlni pentru prima
oară, fără aşteptări, fără judecăţi, fără frici. Doar cu Dragoste.

La urma urmei, „dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se

aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de
adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea
nu cade niciodată.”

Suzana Panasian
Terapeut Ayurveda
www.ayurvedafrance.com