Beton de Inalta Rezistenta

Untitled Document Page 1
Home
Retea Stiintifica Integrata pentru Dezvoltarea de Materiale Agenda Strategica
Membri Multifunctionale pentru Constructii, bazate pe Cunoastere de Cercetare -
2030
Organiz
are Pliant
MULTIMATCON
Articole MULTIMATCON
Articole
Eveniment
Particularitati ale Betonului de Inalta Rezistenta
Activitat
i
Dan GEORGESCU - Universitatea Tehnica de Constructii
Instruire
Bucuresti, Institutul National de Cercetare - Dezvoltare în
Evenime Constructii si Economia Constructiilor, Bucuresti, Romania A X-a Edi•ie a
nte Conferin•ei de •tiin•a
•i Ingineria
Buletin Materialelor Oxidice
REZUMAT - CONSILOX
Docume
nte Proiect finantat in
Paper presents high strength concrete particularities, as resulted cadrul
Proiectu from international experience. Programului CEEX -
l Results of international research regarding composition, concreting/ Cercetare de
MULTIM placing technology, as well as high strength concrete characteristics, Excelenta
de catre
ATCON are presented and analyzed.
In the same time, some considerations regarding specifics of high
prin
strength concrete design are made.
1. Introducere
Cursul valutar
Betonul de inalta rezistenta a aparut ca necesitate din mai multe Cursul valutar valabil
motive legate de reducerea dimensiunilor elementelor structurale, la data de 02-09-
de realizarea unor constructii din beton cu performante deosebite 2009:
(inaltime, deschidere, etc.), de darea in folosinta cat mai rapida a
constructiilor in special in cazul drumurilor din beton. 1 EUR = 4.2372
RON
Betonul de inalta rezistenta (BIR) este un beton care are valori 1 USD = 2.9807
ridicate ale rezistentei la compresiune, limitele inferioare ale RON
acestor valori fiind stabilite conventional luand in considerare
anumite particularitati ale caracteristicilor sale in stare proaspata
sau intarita. Limitele inferioare precum si intervalele in care se Platforme
considera ca un beton poate fi clasificat ca fiind de inalta rezistenta tehnologice
europene:
difera de la o tara la alta, de la o norma la alta, de la un autor la
altul.
Betonul de inalta rezistenta face parte din familia mai mare a
betoanelor denumite in literatura de inalta performanta care
prezinta si alte caracteristici superioare, suplimentare fata de
rezistenta la compresiune, care-l fac sa fie incadrat in aceasta
categorie.
Trebuie subliniat ca pe plan international nu exista decat cu
anumite exceptii standarde, coduri sau alte tipuri de reglementari
care sa trateze aspecte specifice betoanelor de inalta rezistenta.
Lucrarea de fata isi propune sa prezinte anumite aspecte
esentiale in ceea ce priveste particularitatile betonului de inalta
rezistenta asa cum rezulta din experienta internationala.
http://webserv.ipa.ro/portal_multimatcon/articol.php?path=articole/art_3.html 02.09.2009 14:02:56

2. Definirea betonului de inalta rezistenta
Exista diferite moduri de a caracteriza un beton de inalta

rezistenta, toate in mod evident avand drept criterii rezistenta la
compresiune a betonului.
ACI 363 92 defineste betonul de inalta rezistenta ca fiind
acela care are rezistenta la compresiune specificata pentru
proiectare mai mare sau egala de 41 MPa (6000 psi)
(rezistenta masurata pe cilindri). Se specifica de asemenea ca
aceasta definire nu se refera la betoanele ce au in componenta
materiale polimerice sau alte materiale speciale cum ar fi
agregatele grele.
EN 206 1 /2002, Standardul european privind producerea
betonului defineste betonul de inalta rezistenta ca fiind betonul
care prezinta o clasa de rezistenta la compresiune superioara
clasei C 50/60. In tabelul care prezinta clasele de rezistenta la
compresiune clasa maxima prezentata este C 100/115.
FIB (FIP CEB 1990) defineste betonul de inalta rezistenta
ca fiind acela care se incadreaza ca limite ale rezistentelor la
compresiune intre 60 MPa si 130 MPa, valori determinate pe
probe cilindrice.
O alta definire a betoanelor de inalta rezistenta este data de
Larrard si Bostvironnois in 1991 care disting doua categorii pe
care le definesc astfel :
- betoane de inalta rezistenta care sunt acele betoane care
contin aditivi reducatori de apa si care prezinta rezistentele la
compresiune cuprinse intre 50 MPa si 80 MPa ;
- betoane de foarte inalta rezistenta care au in componenta in
afara de aditivi reducatori de apa si praf de silice si care prezinta
rezistentele la compresiune mai mari de 80 MPa.
O clasificare asemanatoare este prezentata si de Zia si altii in
Raportul strategic privind programul de cercetari pentru
autostrazi din beton :
- beton de inalta rezistenta beton care are rezistenta la
compresiune de cel putin 42 MPa la 28 de zile ;
- beton de foarte inalta rezistenta care are rezistenta la
compresiune de minim 69 MPa la 28 de zile.
O caracterizare particulara pentru anumite aplicatii si care
este prezentata de aceiasi autori se refera la betoanele de inalta
rezistenta la varste mici utilizate la operatii de executare /
reparare a drumurilor din beton.
Astfel betonul de inalta rezistenta la varste foarte mici este
caracterizat printr-o rezistenta de cel putin 21 MPa dupa 4 ore de
la turnare, iar betonul de inalta rezistenta la varste mici este
caracterizat printr-o rezistenta de cel putin 34 MPa dupa 24 de
ore de la turnare.
3. Materiale utilizate in compozitia betonului
Stabilirea cerintelor pentru materialele componente

betonului, selectarea, verificarea calitatii si proportionarea
acestora pentru obtinerea betoanelor de inalta performanta sunt
activitati care necesita o atentie deosebita pentru a se asigura
caracteristicile dorite ale betonului proaspat (punerea in opera
fara dificultati) si intarit (dezvoltarea rezistentelor si obtinerea
tuturor cerintelor in conformitate cu specificatiile proiectului).

Se vor trata in continuare in mod sintetic anumite

caracteristici specifice pe care trebuie sa le indeplineasca
materialele componente betonului pentru a se putea obtine
caracteristicile dorite ale betonului de inalta rezistenta.
Betonul de inalta rezistenta se obtine prin utilizarea unui
raport A/C redus si prin utilizarea unor dozaje de ciment
importante. De asemenea cresterea rezistentei matricei se poate
obtine prin adaugarea de praf de silice. Aceste particularitati /
Maria Teresa Alonso Dusseldorf High Strength Concrete /
influenteaza comportarea betonului de inalta rezistenta in special
in ceea ce priveste gradul de hidratare a cimentului (datorita
rapoartelor A/C reduse) fenomen de care sunt legate procese
importante si anume schimbarea de volum, dezvoltarea
rezistentelor si generarea caldurii de hidratare.
De aceste aspecte trebuie sa se tina seama in momentul
selectarii materialelor.
3.1 Ciment
In alegerea tipurilor de ciment trebuie sa se tina tina seama

de consideratiile ce au fost expuse anterior. Cimenturile care se
utilizeaza pentru obtinerea unor betoane de inalta rezistenta sunt
in general de rezistenta cel putin 42,5 R si pentru a se evita
efectele negative ce se pot produce datorita cresterii caldurii de
hidratare si a contractiilor trebuie evitata utilizarea unor dozaje
3
mai mari de 600 kg/m . De asemenea se pot utiliza cimenturi cu
adausuri care produc o caldura de hidratare mai redusa. Sporul
de rezistenta ce se obtine prin utilizarea unor rapoarte A/C reduse
se poate obtine prin utilizarea unor aditivi mari reducatori de apa.
Efectele ce se obtin si optimizarea combinatiei intre ciment si
aditivi trebuie determinate prin incercari de laborator.
3.2 Agregate
Agregatele trebuie sa fie suficient de rezistente, durabile si

compatibile / National Ready Mixed Concrete Association, CIP
33 High Strength Concrete / ca rigiditate si nivel de rezistenta cu
piatra de ciment.
Pe de alta parte specific pentru betonul de inalta rezistenta
este faptul ca deosebit de important in acest caz este • cerinta de
apa • a agregatelor fine mai importanta dupa unii autori chiar
decat caracteristicile fizice care in mod evident trebuie sa aiba
valori superioare. Din acest motiv pentru agregatele fine se
prefera cele cu forme rotunjite si cu textura neteda. De asemenea
avand in vedere ca betoanele de inalta rezistenta / ACI 336 R
92 / contin in cantitate mare materiale cimentoide fine, nisipul
utilizat poate fi mai putin fin decat in cazul betoanelor obisnuite.
S-au efectuat numeroase studii privind dimensiunile optime
maxime ale agregatelor pentru obtinerea unor betoane de inalta
rezistenta. Influenta dimensiunilor agregatelor este legata de
nivelul eforturilor din jurul agregatelor datorate diferentei dintre
modulii de elasticitate ai agregatelor si pietrei de ciment. S-au
obtinut rezultate foarte bune prin utilizarea unor agregate cu
dimensiuni maxime de pana la 25 mm.

Utilizarea agregatelor concasate conduce la obtinerea unor

rezistente mari ale betonului, mai mari decat in cazul agregatelor
de balastiera datorita aderentei mai mari la piatra de ciment. In
acest caz importanta este forma agregatelor care poate conduce
la o absorbtie ridicata de apa si la reducerea lucrabilitatii.
3.3 Alte materiale
Esential pentru obtinerea betoanelor de inalta rezistenta este

utilizarea aditivilor mari reducatori de apa avand in vedere
necesitatea obtinerii unor rapoarte A/C reduse.
Utilizarea prafului de silice este deosebit de importanta in
special in cazul obtinerii unor rezistente foarte ridicate. Trebuie
acordata o atentie speciala in cazul utilizarii prafului de silice
avand in vedere tendinta mai accentuata a betonului ce contine
acest adaos de a fisura datorita contractiei (betonul trebuie rapid
acoperit pentru a se evita evaporarea apei).
In ceea ce priveste verificarea caracteristicilor materialelor
componente trebuie precizat ca in reglementari specifice se
prezinta proceduri suplimentare pentru betoanele de inalta
rezistenta /EN 206-1/.
3.4 Compozitia betonului
In cazul betoanelor de inalta rezistenta este esential sa se

efectueze incercari preliminare pentru determinarea / optimizarea
compozitiei betonului.
In general rapoartele A/C utilizate se incadreaza intre 0,25 si
0,5. Aceste rapoarte se obtin prin utilizarea aditivilor.
Dozajele de ciment variaza destul de mult si in general se
3 3
incadreaza intre 350 kg/m si 600 kg/m .
Marimea si proportiile agregatelor au un rol deosebit asupra
caracteristicilor betonului proaspat si intarit.
4. Producerea, transportul si punerea in opera a betonului
Producerea betonului de inalta performanta trebuie sa se faca

dupa proceduri clare privind etapele de realizare si de control.
Datorita particularitatilor legate de raportul A/C redus,
continutului ridicat de ciment si cantitatii mai reduse de agregate
mari • eficienta • amestecarii este mai dificil de realizat decat in
cazul betoanelor obisnuite. Timpul de amestecare recomandat /
3
ACI 363R / este de 1 min. pentru 0,75 m plus • min. pentru
3
fiecare 0,75 m aditionale.
Punerea in opera trebuie efectuata in conformitate cu
procedurile planificate. Este foarte important sa se respecte
graficul de executie avand in vedere tendinta mai accentuata de
pierdere a lucrabilitatii a betoanelor de inalta rezistenta. Din
acelasi motiv este necesara o vibrare mai energica. Tratarea
betonului este esentiala pentru obtinerea caracteristicilor
betonului obisnuit si critica pentru betonul de inalta performanta
/ACI 363 R 92 /. Betonul de inalta performanta trebuie tratat

la varste timpurii pentru a nu se produce hidratarea partiala care

cauzeaza discontinuitati ale capilarelor.
La betoane avand rapoarte A/C sub 0,4 gradul de hidratare
este substantial redus daca nu exista un aport de apa libera.
5. Proprietatile betonului de inalta rezistenta
In acest capitol se vor face referiri sintetice la unele

particularitati specifice betoanelor de inalta rezistenta asa cum
rezulta din experienta internationala si in special din specificatiile
ACI 363 R 92.
5.1 Lucrabilitatea betonului

Lucrabilitatea betonului proaspat se poate obtine in limitele
dorite in cazul selectarii si proportionarii adecvate a materialelor.
Testele au aratat ca BIR tinde sa-si piarda lucrabilitatea mai
repede decat betoanele obisnuite.
5.2 Comportarea la incercari monoaxiale
Specific BIR in ceea ce priveste curba efort deformatie fata de

betoanele obisnuite este liniaritatea si inclinarea mai accentuate a
zonei ascendente a curbei (rigiditate superioara) si o deformatie mai
mare la valoarea maxima a efortului. De asemenea ramura
descendenta a curbei tinde sa se verticalizeze (figura 1). Curba efort
deformatie a betonului de inalta performanta descreste brusc fata
de cea a betoanelor obisnuite, BIR fiind deci mai putin ductil,
aceasta fiind o caracteristica importanta de care trebuie sa se tina
seama in ceea ce priveste proiectarea si alcatuirea elementelor.

O alta particularitate a BIR este legata de faptul ca acesta

microfisureaza mai putin fata de betonul obisnuit la aceleasi valori
impuse ale deformatiilor axiale. Drept consecinta si deformatiile
laterale sunt mai reduse ceea ce inseamna ca efectul solicitarii
triaxiale este diferit la cele doua tipuri de betoane (inclusiv efectul
confinarii betonului prin armare transversala).
5.2 Rezistenta la oboseala
Nu exista multe date privind aceasta caracteristica, luand in

considerare datele existente se poate afirma ca nu exista diferente
intre rezistenta la oboseala a betoanelor obisnuite si a celor de inalta
rezistenta.
5.3 Evolutia rezistentelor in timp
Betonul de inalta rezistenta prezinta o evolutie mai accentuata a

rezistentelor la varste timpurii, dar la varste mai mari nu se observa
diferente fata de betonul obisnuit. Unii cercetatori au indicat
rapoarte intre rezistentele la 7 zile si respectiv la 28 de zile intre 0,8
si 0,9 pentru BIR si respectiv intre 0,7 - 0,75 pentru betoane
obisnuite.
5.4 Contractia
Contractia nu pare a fi afectata de raportul A/C dar in schimb

este proportionala cu procentul de apa raportat la volumul de beton.
Nici in acest caz nu exista date elocvente privind contractia BIR.
S-a constatat o contractie initiala relativ mare, dupa uscare timp
de 180 de zile nu s-au sesizat diferente importante intre contractia
BIR si a betoanelor obisnuite.
5.5 Curgerea lenta
Multi cercetatori nu au raportat diferente importante intre

deformatiile de curgere lenta a BIR si ale betoanelor obisnuite.
Ca si in cazul betoanelor obisnuite deformatiile din curgere lenta
descresc cu varsta betonului, cresc cu cresterea raportului A/C si
intre solicitarea exterioara (pana la un anumit nivel al eforturilor) si
deformatiile din curgere lenta exista o relatie liniara.

In cazul BIR relatia liniara se extinde la valori mai mari ale

rezistentelor betonului raportate la rezistentele ultime.
5.6 Rezistenta la inghet-dezghet
Exista rezultate diferite privind aceasta caracteristica. Unii

cercetatori au obtinut rezultate foarte bune privind rezistenta la
inghet-dezghet fie ca au utilizat sau nu aditivi antrenori de aer,
explicand aceste rezultate prin faptul ca BIR are o cantitate redusa
de apa si, de asemenea, ca are o rezistenta oarecum ridicata la
intindere. Alti cercetatori au indicat scaderi de rezistenta datorita
antrenarii aerului.
6. Consideratii privind proiectarea BIR reflectata in diferite

norme
P. Paultre si D. Mitchell Code Provisions for HSC an

International Perspective fac o analiza a diferitelor prevederi
privind proiectarea BIR.
Autorii analizeaza prevederi continute in Building Code
Requirements for Structural Concrete (ACI 318-02), Comité
Euro International du Béton Model Code (MC-90), European
Commitee for Standardization for Design of Concrete Structures
(EC2-02), Canadian Standard Association for Design of Concrete
Structures (CSA A23.3-94) Standards Association of New Zealand,
Concrete Design Standard (NZS 3101-95).
Se vor prezenta in continuare anumite consideratii privind aceste
reglementari specifice BIR.
In tabelul 1 se prezinta valorile maxime specificate ale
rezistentelor caracteristice ale BIR.
Tabelul 1. Valorile maxime specificate ale rezistentelor

caracteristice ale betonului
Reglementare Valoare maxima

rezistenta (MPa)
CEB FIP 90 80
EC2 02 90
CSA A23.3-94 *
80/55
ACI 318-02 Fara limita
NZS 3101-95 *
100/70
* Pentru elemente ductile situate in zone seismice
6.1 Rezistente specificate si caracteristice
Codurile din SUA si Noua Zeelanda utilizeaza o rezistenta minima

specificata la 28 de zile f c, Codul European utilizeaza valori ale
rezistentelor bazate pe rezistenta caracteristica, fck.
Conform ACI 318-02, rezistenta medie f cr poate fi determinata

astfel:

MPa daca f c•35MPa

daca f c>35MPa
unde s este deviatia standard.
In cazul in care nu sunt date suficiente pentru determinarea

deviatiei standard se utilizeaza urmatoarele formule:
Eurocodul 2 defineste rezistenta caracteristica a betonului la

compresiune fck, ca rezistenta sub care se pot situa numai 5% din
rezultate. Se utilizeaza o valoare medie a rezistentelor la
compresiune care are expresia
fcm = fck + Df.
in care Df este 1,64 s si este in general considerata cu valoarea 8

MPa indiferent de clasa de beton.
6.2 Rezistenta la intindere a betonului
ACI 318-02 utilizeaza modul de rupere fr care se calculeaza cu

urmatoarea expresie :
MPa
NZS 3101 95 adopta urmatoarea expresie pentru modulul
de rupere :
MPa

EC2-02 prevede urmatoarele expresii pentru valoarea medie a

rezistentei la intindere :
2/3
fctm = 0,30 f ck pentru fck • 50MPa
pentru fck > 50MPa
6.3 Aria de armatura minima pentru solicitarea la incovoiere
Rolul principal al determinarii cantitatii minime de armare este ca

elementul sa nu cedeze dupa fisurarea betonului.
ACI 318-02 si NZS 3101-95 recomanda urmatoarele expresii
pentru calcularea ariei minime :
in care b w = latimea sectiunii

d = inaltimea utila a sectiunii.
CSA - A 23.3 - 94 prevede urmatoarea relatie :
unde h este inaltimea sectiunii.
EC2 - 02 prevede relatia :
In 1995 CEB recomanda pentru calcularea ariei minime

expresia:
In figura 2 se prezinta comparatia realizata de P. Paultre si D.

Mitchell privind prevederile din normele analizate referitoare la aria
minima de armatura a elementelor incovoiate functie de rezistenta
betonului f c.

Figura 2. Comparatie intre coeficientii de armare minimi functie de

f c
6.4 Solicitarea de incovoiere cu si fara forta axiala
In figura 3 si tabelul 2 /3/ se face o analiza comparativa a

prevederilor privind distributia simplificata a eforturilor si
deformatiilor pentru calcul.
Tabelul 2. Valori ale coeficientilor pentru determinarea

diagramelor de eforturi si deformatii ale betonului
Cod a1 b1 ecu
0,85 pentru
ACI 0,85 f c•30 0,003
318-02 MPa
0,85-0,008
(f c-30)
•0,65
pentru
f c>30
MPa
0,85 pentru 0,85 pentru
NZS310 f c•55 MPa f c•30 0,003
1-95 MPa
0,85-0,004(f c-55)
0,85-0,008
•0,75
pentru f c>55 (f c-30)
MPa •0,65
pentru
f c>30
MPa

0,97-
CSA 0,85- 0,0035
0,0025f c•
A23.3- 0,0015f c•0,67
94 0,67 MPa
1 pentru fck•50 0,80 pentru 0,0035 pt
EC2-02 MPa fck •50 fck•50MP
Distribut MPa a
ie 0,80- 0,0026+0,
regtangu pent 035
lara
ru
pentru
50<fck •90 pt 50 <
fck•90
MPa
MPa
EC2-02
Distribut 1
ie
paraboli
ca
a) Distributie b) Distributie c) Deformatii

rectangulara parabolica
Figura 3. Distributia simplificata a eforturilor si deformatiilor

pentru calcul
Se remarca valori specifice pentru betoanele de inalta rezistenta

in ceea ce priveste coeficientii a1, b 1 precum si pentru valorile
deformatiei ultime ecu.
Se observa din tabelul 2 ca numai normele europene diferentieaza
functie de rezistenta betonului atat coeficientii a1 si b 1 cat si
deformatia ecu.
In figura 4 /3/ se prezinta diagramele de interactiune M-N pentru
stalpi avand procente de armare intre 1% si 4% rezistentele
betonului variind intre 30 si 80 MPa.
Se poate observa din figura ca prin aplicarea documentului
american ACI 318-02 rezulta o capacitate portanta a stalpului
superioara celei obtinute prin aplicarea celorlalte norme.

Avand in vedere tendinta mai accentuata a betoanelor de inalta

rezistenta de expulzare a betonului de acoperire CSA A.23.3-94
contine cerinte speciale suplimentare privind alcatuirea etrierilor
(ciocurilor) precum si a distantei intre acestia.
Figura 4. Comparatii intre diagramele de interactiune M-N

obtinute prin aplicarea diferitelor reglementari
7. Concluzii
Articolul prezinta o sinteza a experientei internationale privind

alegerea materialelor, stabilirea compozitiei, caracteristicile speciale
si proiectarea elementelor din beton de inalta rezistenta.
Betonul de inalta rezistenta este un beton cu proprietati
particulare fata de betonul obisnuit, aspect de care trebuie sa se tina
seama atat la preparare cat si la punerea in opera.
Caracteristicile sale particulare sunt luate in considerare si la
proiectarea elementelor din beton armat.
Din parcurgerea a numeroase publicatii si norme, avand ca
subiect betonul de inalta rezistenta, rezulta ca sunt necesare in

continuare cercetari experimentale si studii analitice pentru

dezvoltarea unor principii si metode de calcul care sa asigure
siguranta si ductilitatea elementelor si structurilor din beton de inalta
performanta.
8. Referinte
1. (Paul Zia, Shaib Ahmad, Michael Leming), High Performance

Concretes, A State of Art Report 1989-1994
2. (Kenneth W. Meeks, Nicholas I. Carino) Curing of High
Performance Concrete, Report of the State of the Art Building and
Fire Research, Laboratory National Institute of Standards and
Technology March 1999
3. (Patrick Paultre, Denis Mitchell) Code Provisions for High
Strength, Concrete on international Perspective, Concrete
International, May 2003
4. (Maria Teresa Alonso, Düsseldorf) High Strength Concrete
5. *** Concrete in practice, CIP 33 High Strength Concrete,
National Ready Mixed Concrete Association
Conditii legale Contact

Beton de Inalta Rezistenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Beton de Inalta Rezistenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Untitled Document Page 1

http://webserv.ipa.ro/portal_multimatcon/articol.php?path=articole/art_3.html 02.09.2009 14:02:56

2. Definirea betonului de inalta rezistenta

Exista diferite moduri de a caracteriza un beton de inalta

3. Materiale utilizate in compozitia betonului

Stabilirea cerintelor pentru materialele componente

http://webserv.ipa.ro/portal_multimatcon/articol.php?path=articole/art_3.html 02.09.2009 14:02:56

Se vor trata in continuare in mod sintetic anumite

In alegerea tipurilor de ciment trebuie sa se tina tina seama

Agregatele trebuie sa fie suficient de rezistente, durabile si

http://webserv.ipa.ro/portal_multimatcon/articol.php?path=articole/art_3.html 02.09.2009 14:02:56

Utilizarea agregatelor concasate conduce la obtinerea unor

3.3 Alte materiale

Esential pentru obtinerea betoanelor de inalta rezistenta este

3.4 Compozitia betonului

In cazul betoanelor de inalta rezistenta este esential sa se

4. Producerea, transportul si punerea in opera a betonului

Producerea betonului de inalta performanta trebuie sa se faca

http://webserv.ipa.ro/portal_multimatcon/articol.php?path=articole/art_3.html 02.09.2009 14:02:56

la varste timpurii pentru a nu se produce hidratarea partiala care

5. Proprietatile betonului de inalta rezistenta

In acest capitol se vor face referiri sintetice la unele

5.1 Lucrabilitatea betonului

5.2 Comportarea la incercari monoaxiale

Specific BIR in ceea ce priveste curba efort deformatie fata de

http://webserv.ipa.ro/portal_multimatcon/articol.php?path=articole/art_3.html 02.09.2009 14:02:56

O alta particularitate a BIR este legata de faptul ca acesta

5.2 Rezistenta la oboseala

Nu exista multe date privind aceasta caracteristica, luand in

5.3 Evolutia rezistentelor in timp

Betonul de inalta rezistenta prezinta o evolutie mai accentuata a

Contractia nu pare a fi afectata de raportul A/C dar in schimb

5.5 Curgerea lenta

Multi cercetatori nu au raportat diferente importante intre

http://webserv.ipa.ro/portal_multimatcon/articol.php?path=articole/art_3.html 02.09.2009 14:02:56

In cazul BIR relatia liniara se extinde la valori mai mari ale

5.6 Rezistenta la inghet-dezghet

Exista rezultate diferite privind aceasta caracteristica. Unii

6. Consideratii privind proiectarea BIR reflectata in diferite

P. Paultre si D. Mitchell Code Provisions for HSC an

Tabelul 1. Valorile maxime specificate ale rezistentelor

Reglementare Valoare maxima

6.1 Rezistente specificate si caracteristice

Codurile din SUA si Noua Zeelanda utilizeaza o rezistenta minima

Conform ACI 318-02, rezistenta medie f cr poate fi determinata

http://webserv.ipa.ro/portal_multimatcon/articol.php?path=articole/art_3.html 02.09.2009 14:02:56

MPa daca f c•35MPa

unde s este deviatia standard.

In cazul in care nu sunt date suficiente pentru determinarea

Eurocodul 2 defineste rezistenta caracteristica a betonului la

in care Df este 1,64 s si este in general considerata cu valoarea 8

6.2 Rezistenta la intindere a betonului

ACI 318-02 utilizeaza modul de rupere fr care se calculeaza cu

http://webserv.ipa.ro/portal_multimatcon/articol.php?path=articole/art_3.html 02.09.2009 14:02:56

EC2-02 prevede urmatoarele expresii pentru valoarea medie a

pentru fck > 50MPa

6.3 Aria de armatura minima pentru solicitarea la incovoiere

Rolul principal al determinarii cantitatii minime de armare este ca

in care b w = latimea sectiunii

CSA - A 23.3 - 94 prevede urmatoarea relatie :

unde h este inaltimea sectiunii.

EC2 - 02 prevede relatia :

In 1995 CEB recomanda pentru calcularea ariei minime