1.

a) -

Factori ai mediului intern care influenteaza cresterea si dezvoltarea Factori interni ai organismului matern malformatii uterine, tumori genitale, bazin stramt hipotiroidie, diabet scaderea aportului de oxigen necesar embrionului prin existenta unor afectiuni grave cronice ale mamei (respiratorii, CV) - administrarea unor substante abortive: chinina, antibiotice - administrarea de medicamente: antiepileptice, anticonvulsivante, antiasmatice, anticoagulate - infectii virale: rubeola, HIV, CMV, polio, coxakie - infectii streptococice, stafilococice, sifilis, TB - tulb de nutritie ale mamei - varsta si statura mamei - comportament cu risc al gravidei: fumat, alcool, droguri b) Factori genetici: - sexul copilului, ritm de crestere - caracteristici morfologice diverselor rase umane c) Factori metabolici: - defecte enzimatice in sinteza hormonilor tiroidieni, Hb - tulburari in metabolismul metalelor d) Factori neuro-endocrini: dupa luna a treia de viata IU apar si glandele proprii: pancreas insular, timus, suprarenala. Hipofiza si paratiroidele sunt slab dezv in perioada embrionara, ele isi manifesta activitatea in perioada postnatala. Sistemul nervos conditioneaza endocrin si umoral procesul de crestere. 2. Factori ai mediului extern care influenteaza cresterea si dezvoltarea Climatic Geografic Lungimea membrelor inferioare este legat de climatul cald. Ex: membre inferioare mai lungi la africani. Lungimea trunchiului este legat de climatul rece. Ex: eschimoii au trunchiul bine dezvoltat. Dezvoltarea statural a sugarului este mai sczut n perioada octombrie-martie i mai rapid n martie-septembrie. Precolarul i colarul cresc mai mult n aprilie-iulie i cresc n greutate n august-septembrie. Alimentaia: Obezitate n supraalimentaie. Scdere n greutate i nlime sczut n deficit alimentar. Este implicat n: imunogenez, hormonogenez, funcii enzimatice. Rol n ritmul de cretere i dezvoltare n momentul apariiei dentiiei, nucleilor de osificare, maturizare pubertal. Lipsa alimentaiei n primul an de via determin ntrzieri n dezvoltarea neuropsihic. n urmtorii 2..7 ani IQ va fi mai mic cu 10..20 de puncte. Perimetrul cranian scade la copii cu lipsuri alimentare. Alimentaia n primii 3 ani de via are mare importan. Alimentaia colarului i precolarului se repercut asupra maturitii: au mai frecvent afeciuni acute i patologie cronic. mbolnviri acute i cronice. Aciune realizat prin: Aciunea direct a agentului patogen la nivel celular se manifest prin inhibarea mitozelor cu scderea masei somatice. Aciunea indirect a agenilor patogeni, ce mpiedic utilizarea factorilor nutritivi i accentueaz pierderile (boli intercurente acute).

 Aciunea mediat a agentului patogen induce leziuni viscerale, endocrine, nervoase, care determin tulburri de cretere: nanism, caexie, obezitate, infantilism. Afeciunile cronice n perioada de cretere statural determin tulburri morfologice i n perioada de cretere ponderal modificri metabolice. Locuina. Locuina insalubr sau suprapopulat crete mortalitatea infantil datorit scderii spaiului, creterii contactelor dintre indivizi, creterii gradului de ncrcare microbian, scderii ventilaiei. Apar tulburri de somn, de adaptare colar, de comportament, scade randamentul intelectual. Aciunea mediului de via urban i rural n mediul urban beneficiaz de alimentaie, locuin, nivel de ngrijire, ceea ce duce la o dezvoltare fizic mai bun. Patologia neuropsihic este mai frecvent la copiii din mediul urban, datorit modelelor negative mai des ntlnite. Condiii socio-economice ale populaiei Cel mai important este venitul pe persoan. Nivelul de instruire i cultura influeneaz calitatea ngrijirii copilului. Variabilitatea loco-regional a dezvoltrii fizice Depinde de influena factorilor economici, sociali, a nivelului de trai n diferite regiuni ale rii. Ex: n Moldova sunt cei mai mici copii. 3. Prematuritatea-factori de risc; Se considera copilul prematur cand greutatea este <2500 grame si varsta gestationala<37 sapt. Factorii care conditioneaza nasterea unor copii cu greutate mica si inainte de termen sunt: - primiparitatea, in special nasterile sub 16 ani - perioade crescute de infertilitate ale unui cuplu - sarcini pierdute, nascuti morti in antecedente - ilegitimitatea - sanatatea gravidei (boli acute materne) - subnutritia - statura mica a gravidei (<153 cm) - factori de mediu care pot determina moartea IU - malformatii congenitale determinate de radiatii ionizante, factori chimici (medicamente), biologici (infectii) - factori ai mediului intern matern (diabet, hipotiroidie) - sarcina multipla, placenta praevia). La prematuri se inregistreaza cea mai mare mortalitatea si handicapurile cele mai mutle la suprasolicitari. Prematuritatea reprezinta cauza principala de mortalitate neonatala indeosebi prin: insuficienta respiratorie, boli pulmonare, hemoragie ventriculara, discrazii sangvine, malformatii congenitale. 4. Sindromul insuficienei de cretere intrauterin Exist dou tipuri de cretere intrauterin deficitar: Tip plat, tardiv: Procesul de cretere a craniului este afectat numai ctre sfritul perioadei de sarcin

 Cauza matern i placentar intervine n etapa a doua de sarcin, influennd predominant dezvoltarea somatic: cap mare i corp mic. Recuperare bun neurologic i somatic. Beneficiaz de o alimentaie cantitativ crescut i hipercaloric. Lapte matern: raport cazein / albumin adecvat (65/35). La dou luni necesit 192 ml lapte / kg corp. Tip simetric Dezvoltarea craniului este afectat nc din etapa incipient, copilul are un aspect simetric (somatic i cranian). Prognostic rezervat. Complicaii neurologice frecvente: Disfuncii centrale motorii: paralizie central Hiperactivitate Tulburri de atenie, nvare Tulburri comportamentale Recuperare grea 5. Retinopatia prematurului este o afectiune a retinei intalnita in special la prematurii cu greutate mica. Mult timp a fost considerata una din cele mai de temut complicatii ale prematuritatii.Din copiii prematuri mai mici de 1800 gr la nastere, sau cu varsta gestatiei mai mica de 30 saptamani, 50 % dezvolta retinopatie. Riscul creste pe masura ce scade varsta gestationala, astfel poate ajunge la 90 % la cei cu varsta sub 28 saptamani. Factorii care determina leziunile retiniene se asociaza:-Varsta gestationala sub 32 saptamani, greutate mica (sub 1500 gr - prematurii de grad III si IV); -Deficitul de vitamine (in special vitamina E) existent la prematuri datorita faptului ca achizitia vitaminelor si mineralelor de catre fat se face in ultimul trimestru de sarcina; -Oxigenoterapie prelungita si la concentratii in exces; -Ventilatia mecanica (mentinerea respiratiei cu ajutorul aparatelor) pentru o perioada mare de timp; -Oxigenarea insuficienta cu mentinerea unui nivel crescut de dioxid de carbon in sange; -Alte boli aparute la prematur sub forma de complicatii sau existente inainte de nastere: anemia, insuficienta cardio-respiratorie, socul, hemoragiile, convulsiile, hipotermia, boli congenitale; -Boli ale mamei din timpul sarcinii: diabetul zaharat matern, hipertensiunea arteriala, fumatul;complicatii:glaucoma,strabism,miopie,cecitate 6. Alimentatia naturala: avantaje si dezavantaje - Avantaje: - furnizeaza o ratie echilibrata in nutrienti necesari dezvoltarii psihosomatice corespunzatoare varstei - asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica prin IgA secretorie, lactoferina, lizozim, macrofage, factori bifidus care stimuleaza cresterea bacilului bifidus din intestinul sugarului alimentat natural si care intervine in sinteza unor vitamine si aa esentiali, favorizeaza asimilarea calciului, fierului si vitaminei D; stimuleaza sinteza imunoglobulinelor si concentratia properidinei si a complementului in sistemul reticulo-endotelial - permite o adaptare automata a compozitiei la nevoile nutritionale ale sugarului si realizeaza o legatura afectiva intre mama si copil - dezavantaje: - laptele uman este de 3-4 ori mai sarac in saruri minerale decat cel de vaca

laptele uman contine numai 34 mg calciu/100 ml, iar absorbtia sa intestinala este in proportie de 70%. La prematuri, cantitatile mici de Ca si fosforsunt insuficiente pentru mineralizarea osului si cantitatea scazuta de sodiu poate duce la hiponatremie. Pentru preventia carentei martiale este necesar un aport zilnic de fier de 10 mg pe zi la sugarul nascut la termen cu greutate normala si 15 mg la prematur Continutul de vitamina D este inferior nevoilor fiziologice, se recomanda in perioada neinsorita a anului, un supliment de 400-800 u.i. vit D

7. Dezvoltarea ochiului si a vederii 0-3 ani - la nastere ochiul e bine dezvoltat, el mai creste in volum de cca trei ori pana la varsta adulta. - in primele 4 luni are loc mielinizarea fibrelor nervului optic si diferentierea neuronilor din cortexul occipital - retina este complet dezvoltata, exceptand regiunea foveala, la nastere - glanda lacrimala este complet dezvoltata la nastere, dar reflexul lacrimal apare dupa primele doua luni - ochiul noului-nascut este hipermetrop - la nastere, retina nu prezinta conuri, dezvoltarea incepe la 6 luni - reflexele fotomotorii, ciliar si cornean sutn prezente de la nastere - privirea este monoculara, axele globilor oculari fiind inconstant paralele pana la 3 luni-1 an - la trei luni apar reflexe oculocefalogire 8. Dezvoltarea analizatorului auditiv 0-3 ani - la nastere, analizatorul acustic este foarte bine dezvoltat, la 4-5 ore dupa nastere nounascutul diferentiaza tonurile muzicale - la trei luni se observa reactii de clipire la zgomote neasteptate - la 12 luni se orienteaza catre locul de emitere al unor zgomote - acuitatea auditiva normala reprezinta una din cele mai importante functii care contribuie la dezvoltarea vorbirii, inteligentei, comportamentului psiho-afectiv si social. - Surditatea in primii doi ani de viata duce la mutitate - Din punct de vedere profilactic ne intereseaza atat surditatea totala cat si deficientele de auz de grad mijlociu sau usor, acestea din urma putand fi cauzate de cator tubar, cerumen, adenoidite, inflamatii sinusale si pot fi ameliorate sau chiar inlaturate prin mijloace terapeutice daca se diagnosticheaza timpuriu 9. Dezvoltarea statistico-posturala si de deplasare in perioada 0-3 luni In decubit dorsal principalele repere sunt: - la 15 zile copilul flecteaza capul lateral - la 3 luni mentine capul in plan median - la 4 luni isi ridica capul si umerii - la 6 luni se intoarce din decubit dorsal in decubit ventral Posturile: - la trei luni isi mentine capul - la 6 luni sta in sezut sprijinit - la 7 luni sta in picioare sprijinit de pat - la 8 luni se ridica singur la marginea patului - la 9 luni face primii pasi sprijinit

la 12 luni isi coordoneaza miscarile si isi controleaza echilibrul astfel incat sa se deplaseze independent. La 15 luni se ridica si se aseaza singur La 18 luni merge lateral, pe varfuri, cu baza mare de sustinere, mers topait La 21 luni pasii se alungesc, poate urca trepte una cate una La 24 luni miscarile sunt mai coordonate, merge in linie dreapta La 27 luni se catara pe scaun, creste abilitatea de a trece peste obstacole La 30-33 luni sta intr-un picior, creste viteza de deplasare La 36 luni alearga, urca si coboara scara alternand picioarele

10. Dezvoltarea vorbirii - nou-nascutul reactioneaza prin tipat monoton ca mod de semnalare a unor nevoi sau afecte; - datorita maturizarii treptate a aparatului fonoarticulator apare ganguritul, fenomen prelingvistic, datorat perfectionarii auzului; - la 6 luni copilul gangureste diferit in functie de limba vorbita in mediul sau de viata - de la 6 luni articuleaza grupe de sunete cu ritm si intonatie variabila - catre luna 7 are reactii diferentiate, intoarce capul catre un obiect denumit - dupa 7-9 luni intelege cuvinte - in jurul varstei de 1 an imita cuvinte pronuntate de cei din jur (psitacism) - 13-14 luni foloseste cuvinte pentru denumirea obiectelor, persoanelor - Pana la 1,5 ani exprimarea se face in propozitii care nu respecta regulile gramaticale - In anul 2 si 3 copilul se exprima in propozitii corecte sintactic, perfectionarea se realizeaza prin imbogatirea vocabularului, iar la 3 ani copilul se exprima in fraze, fetitele vorbesc mai repede decat baieteii. 11. Tulburari de vorbire Cele mai frecvente tulburari de vorbire sunt dislaliile. Din punct de vedere etiologic dislalia este: - fiziologice: intre 2-4 ani - functionala - cu fond intelectual normal - cu retard mental - senzoriala - sociogena - audiogena - mecanica Dislaliile cantitative: monofonematice, polifonematice si universale Dislaliile calitative: afonemie, parafonemie, disfonemie Disfonia reprezinta alterarea timbrului vocii cauzata de paralizia recurentului prin neoplasme mediastinale, tumori tiroidiene Afonia- copilul nu poate emite sunete datorita leziunilor corzilor vocale si nervului recurent Rinolalia este vorbitul pe nas Stigmatismul-sasaiala 12. Comportamentul cognitiv 0-3 ani 1. Atentia: - nou-nascutul reactioneaza numai la stimuli puternici si pt scurte momente - la 3-4 luni urmareste proiectia de imagini umane insistent

pana la 1 an atentia este difuza, de scurta durata, deficitul de atentie apare in: atungeri cerebrale, deficite senzoriale (de vorbire, auditive), educatie necorespunzatoare 2. Perceptia: este prezenta de la nastere. In perioada 0-6 luni perceptiile se realizeaza in domeniul senzorialului de aproape: gust, miros, sensibilitate tactila. La 15-18 luni reproduce forma circulara, la 21 luni forma patrata, la 24 luni forma triunghiulara. Perceptia se perfectioneaza prin invatare, jocuri de constructii. Memoria este involuntara activa, acu mare putere de pastrare 3. Gandirea. In perioada 0-18 luni nu este vorba de gandire propriu-zisa, ci de coordonari senzo-motorii ca raspuns la actiunea mediului. 13. Caracteristici ale dezvoltarii fizice la prescolari Ritmul de crestere al prescolarului este foarte ridicat, in aceasta perioada au loc urmatoarele modificari: - sixtruplarea greutatii fata de cea de la nastere - cresterea mai intensa a bratului comparativ cu antebratul - dezvoltarea lungimii mainii - cresterea circumferintei pumnului - cresterea pana la 6 ani a lungimii plantei de 2,5 ori fata de valoarea de la nastere - se mentine ritmul intens de crestere in grosime a membrului inferior - dezvoltarea centurilor scapulare si pelvine - cresterea diametrului toracic transvers si anteroposterior - ritm mai scazut de crestere a circumferintei craniului si a diametrelor sale - la sexul masculin se constata crestere a unor parametri de dezvoltare ai capului, fetei, toracelui, metatarsului, metacarpului Prescolarul apare datorita acestor modificari cu o configuratie corporala specifica: capul relativ mai mic fata de trunchi, torace aplatizat, centura scapulara mai dezvoltata, cresterea intensa in inaltime 14.Lateralitatea si schema corporala Dominanta emisferica, determinata genetic , se manifesta printr-o asimetrie functionala , o lateralizare de dreapta sau stanga. Procentul stangacilor in randul populatiei infantile se situeaza intre 4-6%. Lateralizarea intereseaza mana, ochiul, piciorul, urechea si ea poate fi omogena sau alterna, incrucisata. Copiii stangaci care sunt antrenati functional pot utiliza ambele maini, constrangerea acestora de a lucra numai cu mana dreapta determina tulburari in activitatea de mica motricitate ( tulburari de scris, citit) Probele de evidentiere a lateralizarii sunt tapingul, distributia unor cartonase pe masa, efectuarea unor desene simple ( pentru mana), lovirea unei mingi cu piciorul, intrarea intr-un cerc ( pentru picior) privirea unui obiect indepartat printr-un carton ( ochi) Cercetarile au aratat ca tulburarile de vorbire, scris , citit, sunt mai frecvente la copii stangaci. 15.Tulburari de comportament la prescolar (hiperchinezia cu tulburari de atentie); Atentia la prescolari, normal ,este mai stabila ( voluntare) ,avand totusi o durata redusa 1015min 3 ani si 18 min la 6 ani. In activitatile dificile durata atentiei este mai redusa , iar pt cele facile, de intensitate mai redusa, dinamice atentia voluntara se poate prelungi pana la 45 min la 6 ani. Tulburari de comportament pot fi identificate prin sesizarea unor deprinderi precum : roaderea unghilor, sugerea degetului. Adesea tulburrarile comportament apar la prescolari cu lateralizarea neomogena, la cei legati afectiv strans de mama.

Manifestari nevrotice apar datorita factorilor de mediu, ambientul socio-cultural inadecvat, (traume afectiv, mediu dezorganizat, deficienta educationala). Dintre acestea amintim: tulburari de somn, anorexia, tulburari de vorbire, mutismul , anxietatea excesiva, automatismul ambulatoriu nocturn. Instabilitatea psihomotorie este un sindrom complex motor, afectiv, psihointelectual demascat prin neliniste motorie, diastenie, superficialitatea si instabilitatea afectiva. In cadrul prescolarilor se pot identifica si deprinderi alimentare bizare: geofagia, triho tilomania, roaderea unghiilor. Supravegherea atenta a evolutiei psihice permite depistarea precoce a unor eventual tulburari prepsihotice ce poarta aspectul grosolna al relatiei cu obiecte si persoane.
16. Statura

mare cauze

-Constitutionale -Boli endocrine: gigantismul hipofizar,eunuchoidism gonadal , si testicular feminizat -boli nutritionale ( obezitate cu inaltime mare) -boli cromozomiale: sindromul Klinefelter, sindromul Marfan, homocistinuria -gigantismul cerebral 17.Statura mica cauze -statura mica de cauza familiala -nanismul primordial ( crestere intrauterina intarziata determinata de factori peristatici, dar si aberatii cromozomiale sau sindroame dismorfe) -aport caloric si proteic insuficient, sindroame de malabsorbtie , celiakie, fibroza chistica de pancreas, diaree trenanta, colita ulceroasa, ileita regionala) -boli cronice grave : insuficienta renala cronica sau insuficienta hepatica cronica, anemii cronice, talasemii, boli digestive cronice, -factori psiho-sociali ( tulburari emotionale severe, lipsa de afectiune din partea anturajului) -factori endocrini ( tulburari de secretie ale hormonului somatotrop, insuficienta hipofizara dobandita prin traume, neoplazii, hipotiroidism, puberate precoce) -malformatii cerebrale -displazii osoase prin anomalii de dimensiuni ale mebrelor, trunchiului, capului ( nanism disproportionat). 18.Greutate mica cauze Valoarea cantitativa a parametrilor de dezvolatare depinde de foarte multi factori,de aceea o singura evaluare nu poate constitui o imagine reala a cresterii corpului,trebuie apreciata in dinamica. Deficientele cresterii in greutate sunt cauzate de: -aport caloric si proteic insuficient pentru nevoile de crestere +hipolactatie materna,alimentatie artificiala,deficitara cantitative si calitative,subnutritie iatrogena prin alimentatie dirijata ,anorexie,varsaturi cronice,diaree -boli organice: retard mental, cheilogantopalatoschizis, fistula esotraheala, gastrostomie (stricturi esofagiene postcaustice) -defecte de absorbtie si asimilare a alimentelor din fibroza chistica de pancreas,sindrom de malabsorbtie; -boli cu metabolism crescut sau defect de utilizare a alimentelor;copil foarte agitat,boli infectioase febrile, infectii respiratorii si renale cronice, boli febrile de colagen, neoplazii, hipertiroidism (f. Rar)

-boli cronice grave insotite si de anorexie ,boli congenitale de cord,insuficienta respiratorie cu hipoxie cronica,insuficienta hepatica si renala cronica,anemie hemolitica,glicogenoze,boala Gaucher,hipercalcemie idiopatica; -erori innascute de metabolism : galactozemie,sindromul DeToui-Debre Fanconi,intoleranta ereditara la fructoza,tirozinemia congenitala,homocisturie -boli neurologice:sindrom diencefalic ,sindrom postencefalitic; -copil neglijat cu deficienta de stimulare psihoemotionala 19.Greutate mare (supraponderalitate, obezitate) cauze -factori endogeni,predispozitie la obezitate(sindroame genetice Preder Willi,sindrom Alstrom,sindrom Laureuse Moron) -factori de mediu: aport alimentar exesiv,prin obiceiuri alimentare familiale,etnice,excesul de lipide in alimentatie,climatul familial(parinti divortati,parinte unic,hiperdependente,gratificatii orale)activitate fizica putina,corticosteroizi -boli endocrine:Cushing,hipotiroidism,tumora hipotalemica -encefalite,meningite -traumatisme craniene severe -retard mental, handicap fizic sau copii imobilizati multa vreme la pat 20.Pubertatea normala la fete; Ca si la baieti,dezvoltarea pubertara este secventiala dupa 8-9 ani uterul inregistreaza o crestere mai rapida. La 11 ani se instaleaza: telarha(cresterea sanilor care se face in decurs de 2-3 ani) ,o crestere mai evidenta in greutate ,crestere intensa a inaltimii.In aceasta perioada se instaleaza si pubarha(pilozitatea pubiana nu depaseste simfiza pubina,realizand dispozitia feminina, triunghiulara), iar pilozitatea axilara ce apare la un an dupacea pubiana. De asemeni, apar modificari ale organelor genitale : vaginul creste in lungime, mucoasa se ingroasa, glandele Bartholin devin active, secretia vaginala capata un ph acid, In intervalul 11-12 ani creste miometrul uterin, se modifica pozitia uterului, se continua cresterea glandelor mamare , creste bazinul, se dezvolta pilozitatea axilara. Intre 11-13 se instaleaza menarha(data primului ciclu La fete) care apare la 2 ani de la cresterea secretiei de estrogeni devine ciclica cu aproximativ 1 an inaintea primei menstruatii,iar ovarul creste in dimensiuni cu 2 ani inaintea ei. Impregnarea estrogenica creste si ajunge la un moment dat,cand o scadere e suficienta pentru a induce un ciclu. In primul an ciclurile sunt neregulate adesea anovulatorii,fecundatia nefiind posibila decat la 2-3a de la instalarea lor. Relatia varsta osoasa si stadii de dezvolate sexuala e influentata de aparitia primului ciclu.Paralel varsta osoasa creste masa corporala. Ordinea aparitiei caracterelor sexuale este urmatoare:dezvoltarea sanilor,peri pubieni,peri axilari,menstruatie neregulata,modificari ale coapselor,abdomenului si toracelui,modificari ale memrelor inferioare care raman lungi si subtiri. 21.Pubertatea normala la baieti; Dupa 10-11 ani dezvoltarea organelor genitale interne si externe se accentueaza,dar sunt baieti la care acest proces apare la 14 ani(factor familial).

Dezvolatrea pilozitatii pubiene (pubarha)incepe imediat dupa debutul dezvoltarii organelor genitale si rar precede acest proces, O data cu instalarea pubertatii se manifesta crestrea intensa a inaltimii(12 ani). La 12-13 ani se instaleaza secretia prostatica.Catre 13 ani apar discrete fenomene de telarha. La 14-15 ani apare pilozitatea axilara,iar pilozitatea pubiana este de tip feminin,se schimba vocea (prin cresterea cartilajului tiroid si cricoid) si se noteaza uneori fenomene de ginecomastie si acnee juvenila. La 15-16 ani se maturizeaza celulele gonadice (spermatogeneza) si apare pilozitatea fetei si a membrelor. Se mai produce o accelerare a cresterii cu marirea masei musculare,accelerare maturarii osoase,largirea umerilor prin dezvoltarea centurii scapulare. Intre 16-17 ani dispar fenomenele de ginecomastie,pilozitatea pubiana capata caracter masculin,implintarea perilor capului e de tip masculin. Dupa 17 ani incepe osificarea cartilajelor de conjugare.S-a constatat ca exista o concordanta deplina intre gradul de maturizre sexuala si varsta osoasa.Exista de asemeni,concordanta intre stadiile biologice de crestere si modificarile psihosociale. 22. Pubertatea tardiva=absenta dezvoltarii sexuale la o varsta care depaseste 2 deviatii standard, limita superioara in tabelele Tanner.Cauze:-la baieti- infantilism genital-pubertate dupa 15 ani;a)constitutiona b)genetic c)eliberare tardiva de gonadotropi d)hipogonadism hipogonadotrop e) hipogonadism hipergonadotrop f)cauze secundare:boli cronice( fibroza chistica. Hipertiroidism, corticoizi) -la fete- infantilism genital- amenoree primara.Cauze: a) constitutional b) hipogonadism hipogonadotrop- adenom secretant de prolactina, trauma psihica; c) hipogonadism hipergonadotrop sindrom Turner d)Boli generale. 23.Pubertatea precoce= aparitia semnelor secundare de sexualizare inainte de 8 ani la fete si 10 ani la baieti. Pubertatea precoce poate fi : a) completa=adevarata: -constitutional; -neurologic(tumori hipofizare); b)pseudopubertate precoce : iatrogena, dereglari sexuale produse de formatiuni tumorale, caracterele sexuale sunt determinate de gonade sau glanda suprarenala si nu de hipofiza. c)pubertate incompleta= cand exista izolat un semn pubertar 24. Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile-sursa de infectie Pentru . a impiedica -patrunderea sursei de infectie in colectivitatile de copii se organizeaza: triaje epidemiologice zilnice in crese, gradinite, servicii de consultatii, filtre si triaje epidemiologice dupa vacantele elevilor sau cu ocazia trimiterii lor in tabere, dar si la primirea in crese si gradinite Controlul accesului persoanelor straine in institutiile de copii organizarea circuitelor; controlul epidemiologic al copiilor care revin in institutii dupa absentare; evidenta tuturor cauzelor absentelor copiilor; controlul starii de sanatate a personalului adult educativ, administrativ si sanitar din depistarea precoce si izolarea cazurilor de boli infectocontagioase 9

institutii;

supravegherea purtatorilor de germeni si cautarea celor nedepistati Reducerea suprafetei e contactdintre copii prin: .d izolarea copiilor pe grupe de varsta si a incaperilor acestora (in crese, gradinite, scoli, tabere, spitale); izolarea prin constructie a grupurilor functionale de incaperi ale institutiilor pentru copii (bloc alimentar, incaperi destinate copiilor, grupul administrativ); controlul si chiar interzicerea circulatiei adultilor straini de colectvitate si a copiilor in blocul alimentar, spalatorie, grup administrativ; organizarea circuitelor pentru evitarea aglomerarilor, a circuitului alimentelor si a rufelor murdare (circuitul rufelor mudare nu trebuie sa se intalneasca cu cel al alimentelor); izolarea individuala a copiilor prin folosirea individuala a hainelor lenjeriei, veselei, obiectelor de toaleta, jucariilor, echipamentelor sportive; limitarea numarului de copii in dormitoare, in banci, la mese, Masuri de asanare mediuluicare se realizeaza prin: a

25. Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile-calea de transmitere

controlul sistematic al curateniei si dezinfectiei incaperilor; asigurarea ventilatiei corespunzatoare a spatiilor destinate copiilor: impiedicarea impurificarii aerului prin gaze de ardere, praf, fum controlul bacteriologic si chimic al apei; supravegherea conditiilor de indepartare a reziduurilor solide si lichide; asigurare a cu rateniei. corpor ale a vestientatiei, inventarul ui moa le, obi ectelor de uz personal, juca riior, mate rialului d idactic sau p entru educati a f izica.

26. Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile-organismul receptiv organsmul receptiv: Receptivitatea este starea complex a organismului, dependent de factori si mecanisme genetice si/sau dobndite n timpul vietii, care nu asigur protectia fat de boli. Activitatea de medicin preventiv urmreste transformarea organismului receptiv n organism nereceptiv fat de anumite afectiuni, prin diferite modalitti. n fct de vrst, copiii sunt mai mult sau mai putin receptivi la bolile infectioase: -Pn la 6 luni, copiii pstreaz o imunitate dobndit de la mam. Dup aceast vrst, receptivitatea la diferiti agenti patogeni creste. -Cel mai frecvent prezint boli infectioase copiii de vrst prescolar (3-6 ani, mai ales cnd intr n colectivitate). -La scolarii mici, bolile infectioase apar mai rar dect la copiii prescolari, astfel nct pe msur ce creste, procentul de morbiditate prin boli transmisibile 10

scade. Cauza este reprezentat de imunizarea natural a copiilor care au trecut prin boal. -La copiii mai mari de 12-13 ani se ntlnesc rar tusea convulsiv, scarlatina, rujeola, rubeola etc. datorit cresterii rezistentei organismului fat de aceste infectii.Reactivitatea fat de infectie a copiilor este diferit, dependent de o serie de factori. Ea se poate modifica sub influenta factorilor de mediu externi. Rezistenta organismului poate scdea temporar, factorii cei mai importanti fiind surmenajul, stresul, odihna insuficient, alimentatia neadecvat vrstei etc.

11