CHESTIONAR

pentru evaluarea cunoștințelor la Pregătirea de specialitate ,,Management operațional 2021”

1. Regulamentul privind planificarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de planificare

operațională în cadrul IGP a fost aprobat prin:
a) Ordinul MAI nr.185 din 01 iulie 2011;
b) Ordinul IGP nr.152 din 08 septembrie 2015;
c) Ordinul MAI nr.192 din 30 mai 2008;
d) Ordinul IGP nr.444 din 23 decembrie 2013;
e) a și d.
2. Conform Ordinului IGP nr.152 din 08.09.2015 etapele procesului de planificare sunt:
a) anual;
b) anual-semestrial;
c) trimestrial;
d) anual-trimestrial;
e) anual, semestrial, trimestrial.

3. La nivelul Inspectoratului General al Poliției, planificarea activităților se realizează pe

următoarele paliere:
a) strategic și operațional;
b) strategic și tactic;
c) operațional și tactic;
d) a si b;
e) toate variantele.

4. Regulamentul privind planificarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de planificare

operațională în cadrul IGP, aprobat prin Ordinul IGP nr.152 din 08.09.2015, vizează:
a) subdiviziunile IGP – unitatea centrală de administrare şi control a Poliţiei;
b) subdiviziunile specializate și teritoriale ale Poliției;
c) unitățile structurale din cadrul IGP, subdiviziunilor specializate și teritoriale ale Poliției;
d) a) și b);
e) toate variantele.

5. Analiza SWOT reprezintă:

a) puncte forte ce nu necesită îmbunătăţire;
b) puncte slabe ce necesită îmbunătăţire;
c) oportunităţi;
d) ameninţări ce împiedică performanţa;
e) toate variantele.

6. Analiza SWOT presupune:

a) puncte slabe, puncte tari, avantaje, capacităţi;
b) puncte tari, puncte slabe, oportunități, ameninţări;
c) puncte tari, avantaje, ameninţări, vulnerabilităţi;
d) calitatea managementului, tendinţe, metode;
e) a și d.

7. Monitorizarea este:
a) procesul de colectare calitativă şi cantitativă a informaţiilor privind gradul de realizare a acţiunilor
stabilite şi identificare a problemelor referitoare la implementarea documentelor de politici;
b) procesul de observare şi verificare inopinată sau planificată a unei activităţi în desfăşurare, în
vederea constatării corespunderii modului de organizare a acesteia cu normele şi reglementările stabilite,
precum şi de implicare directă sau prin elaborarea de recomandări în asigurarea evitării posibilelor
neglijenţe şi lacune în realizarea sarcinilor trasate de către autoritatea supusă verificării;
c) procesul de analiză a datelor şi informaţiilor colectate pe parcursul monitorizării si controlului şi are
ca scop formularea unor concluzii intermediare sau finale cu privire la implementarea documentelor de
politici (gradul de realizare a obiectivelor, atingerea indicatorilor şi rezultatelor scontate, impactul,
cauzele nereuşitelor constatate etc.);
d) totalitatea activităţilor prin care documentele de politici sunt puse în aplicare.
e) procesul de colectare continuă a informațiilor relevante a progreselor la implementarea
obiectivelor/acţiunilor/subacțiunilor și reprezintă instrumentul principal de management, care are
drept scop stabilirea gradului de realizare a obiectivelor Planului de acțiuni.
8. Realizarea acțiunilor din plan sunt apreciate în aspect:
a) cantitativ;
b) calitativ;
c) satisfăcător;
d) nesatisfăcător;
e) a) și b).
9. Responsabilitatea privind elaborarea, monitorizarea, evaluarea și controlul executării în
termen a documentului de planificare operațională în cadrul subdiviziunilor IGP o poartă:
a) nemijlocit conducătorii subdiviziunii la nivelul cărora este elaborat Planul de acțiuni;
b) conducătorii secțiilor de coordonare operațională;
c) conducătorii direcțiilor/secțiilor/serviciilor din cadrul subdiviziunilor;
d) persoana desemnată de conducătorul subdiviziunii.
e) a) si c)

10. Ordinul prin care a fost adoptat conceptul de activitate poliţienească bazată pe informaţii
„Intelligence-Led Policing”:
a) Ord. IGP nr. 258 din 14.06.2017;
b) Ord. MAI nr. 258 din 14.06.2018;
c) Ord. IGP nr. 80 din 23.03.2017;
d) Ord. MAI nr. 152 din 08.09.2015;
e) Ord. IGP nr.152 din 08.09.2015.

11. Conceptul de „Intelligence-Led Policing” reprezintă:

a) cadru decizional pentru manageri bazat pe cunoaşterea operativă a criminalităţii şi
criminalilor, a capabilităţilor instituţionale dar şi a înţelegerii societăţii;
b) un sistem informatic modern la nivel naţional care este compus dintr-o mulţime de programe
informatice;
c) soluţionarea problemelor comunităţii prin direcţionarea informaţiei obţinute, către instituţiile statului
abilitate să ia decizii corespunzătoare în domeniu.
d) totalitatea resurselor și tehnologiilor informaționale, aflate în interconexiune și destinate păstrări,
prelucrării și utilizării informațiilor;
e) a) si c)

12. Etapele conceptului de„Intelligence-Led Policing” :

a) Decizia, Acțiunea, Evaluarea, Analiza;
b) Decizia, Acțiunea, Evaluarea, Rezultat;
c) Decizia, Acțiunea, Analiza;
d) Acțiunea, Evaluarea, Analiza;
e) Decizia, Acțiunea, Rezultat.

13. Sistemul informațional automatizat de semnalare a amenințărilor și vulnerabilităților la

adresa ordinii publice și siguranței comunitare (SIASA) ,,Harta amenințărilor” a fost aprobat
prin:
a) Ordinul IGP nr.237 din 17 mai 2018;
b) Ordinul IGP nr.323 din 25 iulie 2018;
c) Ordinul IGP nr.265 din 08 iunie 2018;
d) Ordinul IGP nr.372 din 16 octombrie 2018;
e) Ordinul IGP nr.243 din 11 septembrie 2018.
14. Sistemul informațional automatizat de semnalare a amenințărilor și vulnerabilităților la
adresa ordinii publice și siguranței comunitare (SIASA) ,,Harta amenințărilor” constituie:
a) ansamblul activităţilor sistematice pentru obţinerea produselor analitice;
b) o platformă informatică de comunicare şi de colectare a datelor în vederea elaborării
produselor analitice necesare Poliţiei pentru reacţionare la evenimente ce afectează siguranţa
comunitară;
c) o platformă pentru a raporta necesitatea unei intervenţii urgente a Poliţiei;
d) vulnerabilitatea obiectului;
e) un sistem informatic modern la nivel naţional care este compus dintr-o mulţime de programe
informatice.

15. Termenul de examinare a altor informaţii despre infracţiuni şi incidente, plîngeri şi denunţuri
anonime, ce necesită un control suplimentar este:
a) 3 zile;
b) 10 zile;
c) 15 zile;
d) 30 zile;
e) rezonabil.

16. Termenul maxim de examinare a sesizărilor referitoare la infracţiuni este:

a) 3 zile;
b) 10 zile;
c) 15 zile;
d) 30 zile;
e) rezonabil.

17. Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea Secției coordonare operațională din

cadrul subdiviziunilor teritoriale ale Poliției a fost aprobat prin:
a) Ordinul IGP nr.352 din 27 septembrie 2019;
b) Ordinul IGP nr.354 din 29 septembrie 2019;
c) Ordinul IGP nr.351 din 27 septembrie 2019;
d) Ordinul IGP nr.372 din 16 octombrie 2019;
e) Ordinul IGP nr.243 din 11 septembrie 2019.

18. Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului de gardă din cadrul

subdiviziunilor Poliției a fost aprobat prin:
a) Ordinul IGP nr.351 din 27 septembrie 2019;
b) Ordinul IGP nr.454 din 25 noiembrie 2019;
c) Ordinul IGP nr.354 din 29 septembrie 2019;
d) Ordinul IGP nr.372 din 16 octombrie 2019;
e) Ordinul IGP nr.243 din 11 septembrie 2019.
f)
19. În înțelesul Regulamentului-cadru cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului de
gardă din cadrul subdiviziunilor Poliției, ,,coordonare operațională” reprezintă:
a) activitate de coordonare operativă a procesului de reacționare și intervenție a Poliției la apelurile de
urgență și în situații specifice;
b) activitate îndreptată la dirijarea acțiunilor întreprinse în vederea realizării misiunii Poliției
prin antrenarea forțelor și mijloacelor disponibile la un anumit timp, pe un anumit teritoriu,
pentru atingerea unui scop propus prin unirea efortului tuturor forțelor disponibile;
c) activitate de organizare și direcționare în timp util a resurselor de intervenție ale Poliției către locul
declarat al evenimentului de urgență sau cu caracter excepțional;
d) activitate determinată de necesitatea întreprinderii unor măsuri de stabilire a datelor și
circumstanțelor privind locul aflării unei persoane sau unități de transport în privința cărora există
bănuieli rezonabile privind aflarea în pericol sau implicarea în acțiuni ce contravin legislației în vigoare;
e) activitate determinată de necesitatea întreprinderii unor măsuri de stabilire a datelor și
circumstanțelor privind locul aflării unei persoane sau unități de transport în privința cărora există
bănuieli rezonabile privind aflarea în pericol sau implicarea în acțiuni ce contravin legislației în vigoare.
20. SG realizează următoarele funcții de bază:
a) monitorizarea situației operative și coordonarea forțelor la nivel de unitate administrativ-
teritorială deservită de către subdiviziunea Poliției, antrenate în procesul de menținere a ordinii și
securității publice; inițierea intervenției în cazul situațiilor de urgență sau de criză; asigurarea
schimbului eficient de date/informații; asigurarea securității sediului subdiviziunii, monitorizarea
respectării regimului de control-acces în sediul acestuia, precum și integrității armamentului,
muniţiilor, mijloacelor speciale şi de comunicaţie;
b) monitorizarea situației operative și coordonarea forțelor la nivel de unitate administrativ-teritorială
deservită de către subdiviziunea Poliției, antrenate în procesul de menținere a ordinii și securității publice;
asigurarea securității sediului subdiviziunii, monitorizarea respectării regimului de control-acces în sediul
acestuia, precum și integrității armamentului, muniţiilor, mijloacelor speciale şi de comunicaţie;
c) monitorizarea situației operative și coordonarea forțelor la nivel de unitate administrativ-teritorială
deservită de către subdiviziunea Poliției, antrenate în procesul de menținere a ordinii și securității publice;
inițierea intervenției în cazul situațiilor de urgență sau de criză; asigurarea schimbului eficient de
date/informații;
d) coordonarea forțelor la nivel de unitate administrativ-teritorială deservită de către subdiviziunea
Poliției, antrenate în procesul de menținere a ordinii și securității publice; inițierea intervenției în cazul
situațiilor de urgență sau de criză; asigurarea schimbului eficient de date/informații; asigurarea securității
sediului subdiviziunii, monitorizarea respectării regimului de control-acces în sediul acestuia, precum și
integrității armamentului, muniţiilor, mijloacelor speciale şi de comunicaţie;
e) monitorizarea situației operative și coordonarea forțelor la nivel de unitate administrativ-teritorială
deservită de către subdiviziunea Poliției, antrenate în procesul de menținere a ordinii și securității publice;
inițierea intervenției în cazul situațiilor de urgență sau de criză; asigurarea securității sediului
subdiviziunii, monitorizarea respectării regimului de control-acces în sediul acestuia, precum și
integrității armamentului, muniţiilor, mijloacelor speciale şi de comunicaţie.

21.În caz de evadare a persoanelor reţinute, deţinute sau arestate, precum şi despre parvenirea
informaţiilor despre dezertare a militarilor, superiorul operativ de serviciu din cadrul Serviciului
de gardă raportează:
a) conducerii subdiviziunii;
b) procurorului de serviciu;
c) Direcției management operațional a IGP;
d) a) și c);
e) a), b) și c).

22. Superiorul operativ de serviciu din cadrul Serviciului de gardă întâmpină şi însoţeşte în incinta
subdiviziunii
a) Preşedintele Parlamentului, Preşedintele Republicii Moldova şi Prim-ministrul Republicii Moldova,
deputaţii în Parlamentul RM; Procurorul General al Republicii Moldova și Avocatul Poporului;
b) Preşedintele Parlamentului, Preşedintele Republicii Moldova şi Prim-ministrul Republicii Moldova,
deputaţii în Parlamentul RM, membrii misiunilor diplomatice străine; Procurorul General al Republicii
Moldova;
c) Preşedintele Parlamentului, Preşedintele Republicii Moldova şi Prim-ministrul Republicii Moldova,
membrii misiunilor diplomatice străine; Procurorul General al Republicii Moldova și Avocatul Poporului;
d) Preşedintele Parlamentului, Preşedintele Republicii Moldova şi Prim-ministrul Republicii
Moldova, deputaţii în Parlamentul RM, membrii misiunilor diplomatice străine; Procurorul
General al Republicii Moldova și Avocatul Poporului
e) Preşedintele Parlamentului, Preşedintele Republicii Moldova, deputaţii în Parlamentul RM, membrii
misiunilor diplomatice străine; Procurorul General al Republicii Moldova și Avocatul Poporului.
23. Regulamentul-cadru privind regimul de pază şi control al accesului în sediile Ministerului
Afacerilor Interne, autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea MAI, a fost aprobat
prin:
a) Ordinul MAI nr.185 din 01 iulie 2016;
b) Ordinul MAI nr.235 din 09 august 2016;
c) Ordinul MAI nr.192 din 30 mai 2016;
d) Ordinul MAI nr.444 din 23 decembrie 2017;
e) Ordinul MAI nr.192 din 23 decembrie 2017;
24. Noțiunea ,,control-acces” reprezintă:
a) totalitatea acţiunilor realizate de către personalul de pază şi control-acces, în vederea prevenirii
accesului neautorizat al persoanelor în/din sediul IGP al MAI şi pe/de pe teritoriul aferent acestuia;
b) totalitatea măsurilor organizatorice de pază, regim, tehnice şi de altă natură, realizate de personalul de
pază şi control-acces, pentru asigurarea securităţii sediului IGP al MAI şi teritoriului aferent acestuia;
c) totalitatea de resurse şi tehnologii informaţionale, destinate păstrării și prelucrării informaţiilor
referitoare la persoanele care au intrat/ieșit în/din sediu/teritoriu și acordării sau blocării accesului în
sediu/teritoriu;
d) totalitatea acţiunilor realizate de către personalul de pază şi control-acces, în vederea prevenirii
accesului neautorizat al persoanelor şi unităţilor de transport în/din sediul IGP al MAI şi pe/de pe
teritoriul aferent acestuia;
e) totalitatea acţiunilor realizate de către personalul de pază şi control-acces, în vederea prevenirii
accesului neautorizat ale unităţilor de transport în/din sediul IGP al MAI şi pe/de pe teritoriul aferent
acestuia.

25. Instrucțiunea cu privire la reacția primară la apelurile de urgență, a fost aprobată prin:
a) Ordinul IGP nr.237 din 17 mai 2018;
b) Ordinul IGP nr.323 din 25 iulie 2018;
c) Ordinul IGP nr.232 din 07 mai 2018;
d) Ordinul IGP nr.372 din 16 octombrie 2018;
e) Ordinul IGP nr.243 din 11 septembrie 2018.

26. În sensul Instrucțiunii cu privire la reacția primară la apelurile de urgență, noțiunea de ,,

reacție operativă primară” semnifică:
a) deplasarea urgentă a echipelor Poliției la locul producerii evenimentului, imediat după primirea
sesizării, in vederea luării masurilor polițienești necesare pentru limitarea efectelor evenimentului
sesizat, acordarea de asistență victimelor, conservarea urmelor/probelor materiale de la locul faptei
și luarea celorlalte masuri legale, conform competenței materiale;
b) deplasarea urgentă a echipelor Poliției la locul producerii evenimentului, imediat după primirea
sesizării, in vederea luării masurilor polițienești necesare pentru limitarea efectelor evenimentului sesizat,
conform competenței materiale;
c) deplasarea urgentă a echipelor Poliției la locul producerii evenimentului, imediat după primirea
sesizării, in vederea luării masurilor polițienești necesare pentru conservarea urmelor/probelor materiale
de la locul faptei și luarea celorlalte masuri legale, conform competenței materiale;
d) deplasarea urgentă a echipelor Poliției la locul producerii evenimentului, imediat după primirea
sesizării, in vederea luării masurilor polițienești necesare pentru acordarea de asistență victimelor,
conservarea urmelor/probelor materiale de la locul faptei și luarea celorlalte masuri legale, conform
competenței materiale;
e) deplasarea urgentă a echipelor Poliției la locul producerii evenimentului, imediat după primirea
sesizării, in vederea luării unor măsuri de stabilire a datelor și circumstanțelor privind locul aflării unei
persoane sau unități de transport în privința cărora există bănuieli rezonabile privind aflarea în pericol sau
implicarea în acțiuni ce contravin legislației în vigoare, conform competenței materiale.

27. Potrivit Instrucțiunii cu privire la reacția primară la apelurile de urgență, angajații serviciilor
de gardă din cadrul inspectoratelor de poliție asigură:
a) recepționarea apelurilor de urgență in strictă conformitate cu prevederile procedurii operaționale
privind recepționarea și înregistrarea tipizată a informațiilor parvenite de la persoane fizice despre
infracțiuni și incidente; raportarea conducerii entității asupra circumstanțelor stabilite despre
evenimentului de urgență; recepționarea și transmiterea spre examinare organului competent a
materialelor și probelor acumulate de echipele de patrulare și reacție operativă;
b) recepționarea apelurilor de urgență in strictă conformitate cu prevederile procedurii operaționale
privind recepționarea și înregistrarea tipizată a informațiilor parvenite de la persoane fizice despre
infracțiuni și incidente; recepționarea și transmiterea spre examinare organului competent a materialelor
și probelor acumulate de echipele de patrulare și reacție operativă;
c) recepționarea apelurilor de urgență in strictă conformitate cu prevederile procedurii operaționale
privind recepționarea și înregistrarea tipizată a informațiilor parvenite de la persoane fizice despre
infracțiuni și incidente; înregistrarea evenimentului de urgență in evidențele specifice (informatizate
sau/și manuale) odată cu parvenirea informațiilor despre acesta;
d) recepționarea apelurilor de urgență in strictă conformitate cu prevederile procedurii
operaționale privind recepționarea și înregistrarea tipizată a informațiilor parvenite de la persoane
fizice despre infracțiuni și incidente; înregistrarea evenimentului de urgență in evidențele specifice
(informatizate sau/și manuale) odată cu parvenirea informațiilor despre acesta; recepționarea și
transmiterea spre examinare organului competent a materialelor și probelor acumulate de echipele
de patrulare și reacție operativă;
e) înregistrarea evenimentului de urgență in evidențele specifice (informatizate sau/și manuale) odată cu
parvenirea informațiilor despre acesta; recepționarea și transmiterea spre examinare organului competent
a materialelor și probelor acumulate de echipele de patrulare și reacție operativă.

28. Instrucțiuni privind modul de primire, înregistrare, evidenţă şi examinare a sesizărilor şi a altor
informaţii despre infracţiuni, aprobate prin Ordinul Interdepartamental nr. 121/254/286-O/95 din
18.07.2008, reglementează modul:
a) de primire, înregistrare, evidenţă şi examinare a sesizărilor; de înregistrare şi evidenţă a materialelor de
refuz în începerea urmăririi penale; de efectuare a controlului plenitudinii şi oportunităţii evidenţei
sesizărilor şi a altor informaţii despre infracţiuni.
b) de primire, înregistrare și examinare a sesizărilor şi a altor informaţii despre infracţiuni; de înregistrare
şi evidenţă a materialelor de refuz în începerea urmăririi penale; de efectuare a controlului plenitudinii şi
oportunităţii evidenţei sesizărilor şi a altor informaţii despre infracţiuni.
c) de primire, înregistrare, evidenţă şi examinare a sesizărilor şi a altor informaţii despre
infracţiuni; de înregistrare şi evidenţă a materialelor de refuz în începerea urmăririi penale; de
efectuare a controlului plenitudinii şi oportunităţii evidenţei sesizărilor şi a altor informaţii despre
infracţiuni.
d) de primire, înregistrare, evidenţă şi examinare a altor informaţii despre infracţiuni; de înregistrare şi
evidenţă a materialelor de refuz în începerea urmăririi penale; de efectuare a controlului plenitudinii şi
oportunităţii evidenţei sesizărilor şi a altor informaţii despre infracţiuni.
e) de primire, înregistrare, evidenţă şi examinare a sesizărilor şi a altor informaţii despre infracţiuni; de
efectuare a controlului plenitudinii şi oportunităţii evidenţei sesizărilor şi a altor informaţii despre
infracţiuni.

29. Procedura Operațională Standard privind reacționarea primară a echipelor de intervenție ale
Poliției la apelurile de urgență a fost aprobată prin:
a) Ordinul IGP nr.237 din 17 mai 2018;
b) Ordinul IGP nr.483 din 11 decembrie 2019;
c) Ordinul IGP nr.232 din 07 mai 2018;
d) Ordinul IGP nr.372 din 16 octombrie 2019;
e) Ordinul IGP nr.243 din 11 septembrie 2018.

30. În sensul Procedurii Operaționale Standard privind reacționarea primară a echipelor de

intervenție ale Poliției la apelurile de urgență, noțiunea de ,, Echipă de intervenție” semnifică:
a) echipă constituită din salariați ai Poliției, alta decât grupul operativ de urmărire penală, care intră în
acțiune în scopul reacționării la apelurile de urgență ale cetățenilor în vederea coordonării forțelor,
antrenate în procesul de menținere a ordinii și securității publice;
b) echipă constituită din cadrul grupul operativ de urmărire penală, care intră în acțiune în scopul
reacționării la apelurile de urgență ale cetățenilor în vederea întreprinderii anumitor măsuri care nu suferă
amânare, prevăzute de legislația în vigoare;
c) echipă constituită din salariați ai Poliției, alta decât grupul operativ de urmărire penală, care intră în
acțiune în scopul de primire, înregistrare, evidenţă şi examinare a altor informaţii despre infracţiuni;
d) echipă constituită din salariați ai Poliției, alta decât grupul operativ de urmărire penală, care intră în
acțiune în scopul efectuării acțiunilor de urmărire penală, care n u suferă amânare;
e) echipă constituită din salariați ai Poliției, alta decât grupul operativ de urmărire penală, care
intră în acțiune în scopul reacționării la apelurile de urgență ale cetățenilor în vederea
întreprinderii anumitor măsuri care nu suferă amânare, prevăzute de legislația în vigoare.
31. Regulamentul cu privire la regimul juridic al armamentului şi mijloacelor speciale din cadrul
autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, a fost
aprobat prin:
a) Ordinul MAI nr.185 din 01 iulie 2015;
b) Ordinul MAI nr.235 din 09 august 2014;
c) Ordinul MAI nr.192 din 30 mai 2015;
d) Ordinul MAI nr.146 din 12 mai 2014;
e) Ordinul MAI nr.164 din 21 mai 2014.

32. În sensul Regulamentului cu privire la regimul juridic al armamentului şi mijloacelor speciale

din cadrul autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea Ministerului Afacerilor
Interne, noţiunea ,,mijloace speciale” semnifică:
a) obiecte, muniţii, echipament, substanţe chimice, substanţe lacrimogene şi colorante, dispozitive
audiovizuale de influenţă psihologică, mijloace de stopare forţată a unităţilor de transport, mijloace
de transport, utilaje şi tehnică de luptă, animale dresate, utilizate pentru apărarea pasivă sau
activă, fără efecte cu caracter letal, destinate înfrângerii rezistenţei opuse, imobilizării şi
dezorientării persoanei sau distrugerii obstacolelor;
b) obiecte, muniţii, echipament, substanţe lacrimogene şi colorante, dispozitive audiovizuale de influenţă
psihologică, mijloace de stopare forţată a unităţilor de transport, mijloace de transport, utilaje şi tehnică
de luptă, animale dresate, utilizate pentru apărarea pasivă sau activă, fără efecte cu caracter letal, destinate
înfrângerii rezistenţei opuse, imobilizării şi dezorientării persoanei sau distrugerii obstacolelor;
c) obiecte, muniţii, echipament, substanţe chimice, substanţe lacrimogene şi colorante, mijloace de
transport, utilaje şi tehnică de luptă, animale dresate, utilizate pentru apărarea pasivă sau activă, fără
efecte cu caracter letal, destinate înfrângerii rezistenţei opuse, imobilizării şi dezorientării persoanei sau
distrugerii obstacolelor;
d) obiecte, muniţii, echipament, substanţe chimice, substanţe lacrimogene şi colorante, dispozitive
audiovizuale de influenţă psihologică, mijloace de stopare forţată a unităţilor de transport, mijloace de
transport, utilaje şi tehnică de luptă, fără efecte cu caracter letal, destinate înfrângerii rezistenţei opuse,
imobilizării şi dezorientării persoanei sau distrugerii obstacolelor;
e) obiecte, muniţii, echipament, substanţe chimice, dispozitive audiovizuale de influenţă psihologică,
mijloace de stopare forţată a unităţilor de transport, mijloace de transport, utilaje şi tehnică de luptă,
animale dresate, utilizate pentru apărarea pasivă sau activă, fără efecte cu caracter letal, destinate
înfrângerii rezistenţei opuse, imobilizării şi dezorientării persoanei sau distrugerii obstacolelor.

33. În interiorul camerei de păstrare a armamentului și mijloacelor speciale, pe perete se afișează:

a) borderoul bunurilor aflate în camera de predare/primire a corpurilor delicte;
b) lista angajaților după statele de organizare;
c) lista angajaților care au acces în Camera de păstrare a armamentului;
d) borderoul bunurilor materiale aflate în aceasta și amprenta sigiliilor persoanelor ce au acces;
e) graficul de curățire a armamentului.

34. Pe partea interioară a uşii fiecărui dulap sau safeu cu armament şi muniţii trebuie să fie:
a) borderou cu denumirea şi cantitatea armamentului şi muniţiilor care se află în el;
b) copia ordinului conducătorului subdiviziunii şi lista armamentului şi muniţiilor întărite după fiecare
angajat al autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne
(gradul, numele şi prenumele, tipul, seria şi numărul armamentului şi muniţiilor);
c) copia din ordinul conducătorului subdiviziunii cu indicarea persoanelor cu dreptul la port-armă
permanent;
d) a) și b);
e) a), b) și c).

35. Nu se permite păstrarea mijloacelor de protecţie antigaz din ţesătură de cauciuc sau cauciuc:
a) atârnate sau deschise pe stelaj;
b) în încăperi luminoase (necamuflate);
c) în încăperi cu pătrundere directă a razelor solare;
d) în condiţii de influenţă permanentă a curentului de aer;
e) a) b) c) și d).
36. Mijloacele de protecţie individuală antiglonţ înainte de a fi depuse la păstrare sunt supuse:
a) verificării;
b) inventarierii;
c) aerisirii;
d) prelucrării cu mijloace dezinfectante;
e) spălării.

37.Procedura standard de operare privind modul de primire predare a armelor din dotare de către
angajații Poliției a fost aprobată prin:
a) Ordinul IGP nr.237 din 17 mai 2018;
b) Ordinul IGP nr.483 din 11 decembrie 2019;
c) Ordinul IGP nr.400 din 09 octombrie 2017;
d) Ordinul IGP nr.404 din 16 octombrie 2016;
e) Ordinul IGP nr.400 din 09 octombrie 2018.

38. Este strict interzis accesul în camera de păstrare a armamentului și transmiterea cheilor de la
safeu cu arme de la camera de păstrare a armamentului persoanelor:
a) persoanelor/angajaților fără drept la port armă;
b) persoanelor/angajaților care nu fac parte din cadrul Secției coordonare operațională;
c) persoanelor/angajaților din cadrul subdiviziunilor ierarhic superioare care efectuează verificarea
activității subdiviziunii;
b) persoanelor/angajaților fără acces;
d) persoanelor/angajaților care se află în concediul ordinar.

39. camera de curățire a armamentului trebuie să fie amenajată cu:

a) masă destinată pentru curățirea armamentului;
b) unelte destinate pentru curățirea armamentului;
c)captator de glonț pentru efectuarea controlului armamentului la predarea acestuia după serviciu;
d) material didactic/informativ privind construcția armamentului și măsurile de siguranța la mânuirea
acestuia;
e) a), b) c) și d).

40. Persoanele, care au permisiunea pentru port-armă permanentă sunt obligate să prezinte armele
spre control și reînregistrare ofițerului operativ de serviciu:
a) odată în săptămână;
b) odată în lună;
c) odată în trimestru;
d) odată în semestru;
e) odată în an.

41. Regulamentul privind interoperabilitatea componentelor managementului operațional al

Ministerului Afacerilor Interne, a fost aprobat prin:
a) Ordinul MAI nr.89 din 28 martie 2017;
b) Ordinul MAI nr.98 din 04 aprilie 2017;
c) Ordinul MAI nr.80 din 23 martie 2017;
d) Ordinul MAI nr.90 din 12 mai 2018;
e) Ordinul MAI nr.81 din 22 martie 2017.

42. Subdiviziunile managementului operațional din cadrul subdiviziunilor MAI sunt unități de
specialitate cu competențe de coordonare, îndrumare și control în următoarele domenii de
activitate:
a) managementului fluxului informațional privind situația operativă în domeniul de competență;
analiza și evaluarea riscurilor în domeniul de competență; planificarea și coordonarea
operațională; cooperare operațională; gestionarea sistemelor informaționale automatizate;
consolidarea capacității de reacționare; managementului situațiilor specifice; control și reglare
sistemică a managementului operațional;
b) managementului fluxului informațional privind situația operativă în domeniul de competență; analiza și
evaluarea riscurilor în domeniul de competență; planificarea și coordonarea operațională; cooperare
operațională;
c) gestionarea sistemelor informaționale automatizate; consolidarea capacității de reacționare;
managementului situațiilor specifice; control și reglare sistemică a managementului operațional;
d) managementului fluxului informațional privind situația operativă în domeniul de competență;
planificarea și coordonarea operațională; cooperare operațională; gestionarea sistemelor informaționale
automatizate; consolidarea capacității de reacționare; managementului situațiilor specifice; control și
reglare sistemică a managementului operațional;
e) managementului fluxului informațional privind situația operativă în domeniul de competență; analiza și
evaluarea riscurilor în domeniul de competență; planificarea și coordonarea operațională; cooperare
operațională; gestionarea sistemelor informaționale automatizate; consolidarea capacității de reacționare;
managementului situațiilor specifice.

43. Operațiunile planificate se clasifică, după cum urmează;

a) operațiuni interne și operațiuni naționale;
b) operațiuni interne și operațiuni externe;
c) operațiuni interne, operațiuni naționale și operațiuni internaționale;
d) operațiuni interne, operațiuni naționale și operațiuni transfrontaliere;
e) operațiuni interne, operațiuni naționale operațiuni externe și operațiuni transfrontaliere.

44. Gestionarea sistemelor informaționale automatizate din cadrul MAI de incidență a

managementului operațional are drept scop:
a) alcătuirea și actualizarea tablourilor situaționale, planificarea operațională, analiza și evaluarea
a riscurilor, întocmirea rapoartelor-tip, întocmirea notelor informative, monitorizarea fluxului
informațional;
b) alcătuirea și actualizarea tablourilor situaționale, planificarea operațională, analiza și evaluarea a
riscurilor, întocmirea notelor informative, monitorizarea fluxului informațional;
c) alcătuirea și actualizarea tablourilor situaționale, planificarea operațională, întocmirea rapoartelor-tip,
întocmirea notelor informative, monitorizarea fluxului informațional;
d) alcătuirea și actualizarea tablourilor situaționale, planificarea operațională, analiza și evaluarea a
riscurilor, întocmirea rapoartelor-tip, întocmirea notelor informative;
e) planificarea operațională, analiza și evaluarea a riscurilor, întocmirea rapoartelor-tip, întocmirea
notelor informative, monitorizarea fluxului informațional.

45.Niveluri de abordare analitică a analizei de risc în cadrul MAI sunt:

a) analiza tactică și strategică;
b) analiza tactica, strategică, decizională;
c) analiza, strategică, operațională, decizională;
d) analiza operațională, strategică și decizională;
e) analiza tactica, operațională, strategică.

46. Registrul riscurilor și Instrucțiunea privind analiza riscurilor în activitatea Direcției

management operațional și a subdiviziunilor de management operațional al Poliției din subordinea
Inspectoratului General al Poliției au fost aprobate prin:
a) Ordinul IGP nr.401 din 07 decembrie 2020;
b) Ordinul IGP nr.404 din 14 decembrie 2020;
c) Ordinul IGP nr.400 din 09 octombrie 2019;
d) Ordinul IGP nr.414 din 16 decembrie 2020;
e) Ordinul IGP nr.440 din 19 decembrie 2019.

47.Procesul de management al riscurilor include:

a) stabilirea obiectivelor, atitudinea sau reacţia la riscuri, monitorizarea, revizuirea şi raportarea riscurilor,
precum şi întreprinderea unor acţiuni corective, în special prin modificarea sistemului de management;
b) stabilirea obiectivelor, identificarea și evaluarea riscurilor, atitudinea sau reacţia la riscuri,
monitorizarea, revizuirea şi raportarea riscurilor, precum şi întreprinderea unor acţiuni corective,
în special prin modificarea sistemului de management;
c) stabilirea obiectivelor, identificarea și evaluarea riscurilor, atitudinea sau reacţia la riscuri, precum şi
întreprinderea unor acţiuni corective, în special prin modificarea sistemului de management;
d) identificarea și evaluarea riscurilor, atitudinea sau reacţia la riscuri, monitorizarea, revizuirea şi
raportarea riscurilor, precum şi întreprinderea unor acţiuni corective, în special prin modificarea
sistemului de management;
e) stabilirea obiectivelor, identificarea și evaluarea riscurilor, monitorizarea, revizuirea şi raportarea
riscurilor, precum şi întreprinderea unor acţiuni corective, în special prin modificarea sistemului de
management.

48. Principalele etape ale ciclului managementului riscurilor sunt:

a) identificarea riscurilor; evaluarea riscurilor; atitudinea faţă de riscuri / reacţia la riscuri; actualizarea și
gestionarea Registrului riscurilor; implementarea acțiunilor pentru monitorizarea/diminuarea riscurilor.
b) stabilirea obiectivelor; identificarea riscurilor; evaluarea riscurilor; atitudinea faţă de riscuri / reacţia la
riscuri; implementarea acțiunilor pentru monitorizarea/diminuarea riscurilor;monitorizarea, revizuirea şi
raportarea riscurilor;
c) identificarea riscurilor; evaluarea riscurilor; atitudinea faţă de riscuri / reacţia la riscuri; actualizarea și
gestionarea Registrului riscurilor; implementarea acțiunilor pentru monitorizarea/diminuarea
riscurilor;monitorizarea, revizuirea şi raportarea riscurilor;
d) stabilirea obiectivelor; identificarea riscurilor; evaluarea riscurilor; atitudinea faţă de riscuri / reacţia la
riscuri; actualizarea și gestionarea Registrului riscurilor; implementarea acțiunilor pentru
monitorizarea/diminuarea riscurilor;
e) stabilirea obiectivelor; identificarea riscurilor; evaluarea riscurilor; atitudinea faţă de riscuri /
reacţia la riscuri; actualizarea și gestionarea Registrului riscurilor; implementarea acțiunilor
pentru monitorizarea/diminuarea riscurilor;monitorizarea, revizuirea şi raportarea riscurilor.

49.Monitorizarea riscului constă în:

a) acceptarea riscului, cu condiția menținerii sale sub supraveghere permanentă;
b) excluderea activităților/circumstanțelor care generează riscurile;
c) ne întreprinderea / omiterea unor măsuri de control al riscurilor și este adecvat pentru riscurile inerente,
a căror expunere este mai mică de cât toleranța la risc;
d) încredințarea gestionării riscului unui terț, care are capacitatea necesară gestionării acestui risc, în baza
contractului încheiat;
e) luarea măsurilor pentru a menține riscurile în limite acceptabile (tolerabile).

50. Procedura standard de operare ,,Acțiunile efectivului Serviciului de gardă în cazul parvenirii
informațiilor despre infracțiuni și contravenții”, a fost aprobată prin:
a) Ordinul IGP nr.501 din 07 decembrie 2019;
b) Ordinul IGP nr.405 din 14 decembrie 2020;
c) Ordinul IGP nr.500 din 24 decembrie 2019;
d) Ordinul IGP nr.415 din 16 decembrie 2020;
e) Ordinul IGP nr.450 din 19 decembrie 2019.

51.Sesizările cu privire la infracțiuni pot fi prezentate în scris Serviciului de gardă de către:

a) victima, ori reprezentantul ei legal;
b) orice persoana fizică sau juridică;
c) victima însoțită de avocat sau reprezentantul ei legal;
d) orice persoana fizică sau juridică, fiind însoțită de avocat sau reprezentantul ei legal;
e) orice persoana fizică.

51. Sesizările despre infracțiuni sunt înregistrate în Registrul de evidența a sesizărilor cu privire la
infracțiuni:
a) imediat și necondiționat;
b) la indicația conducătorului organului de urmărire penală;
c) la indicația conducătorului subdiviziunii;
d) la indicația ofițerului de urmărire penală;
e) la indicația procurorului.
52. Informațiile privind infracțiunile și incidentele cu rezonanța socială sporită sau cu implicarea
persoanelor de demnitate publică, se comunică dispeceratului IGP în termen de:
a) 5 min.;
b)10 min.;
c) 15 min.;
d) 20 min.;
e) imediat după recepționare.

53. Instrucțiunile referitoare la organizarea activității de urmărire penală în cadrul IGP al MAI, au
fost aprobate prin:
a) Ordinul IGP nr.183 din 07 martie 2013;
b) Ordinul IGP nr.405 din 14 decembrie 2024;
c) Ordinul IGP nr.406 din 24 decembrie 2014;
d) Ordinul IGP nr.138 din 11 noiembrie 2013;
e) Ordinul IGP nr.450 din 19 decembrie 2016.

54. Membrii grupului operativ de urmărire penală de la primirea informației de la superiorul

operativ de serviciu, sunt obligaţi să se deplaseze la locul infracţiunii în componenţă deplină în
termen de:
a) 3 min.;
b) 5 min.;
c) 10 min.;
d) 15 min.;
e) rezonabil.

55. Instrucțiunea privind creșterea capacității de reacție a subdiviziunilor Ministerului Afacerilor

Interne a fost aprobată prin:
a) Ordinul MAI nr.89 din 28 martie 2017;
b) Ordinul MAI nr.16 din 19 ianuarie 2018;
c) Ordinul MAI nr.18 din 23 ianuarie 2018;
d) Ordinul MAI nr.10 din 12 ianuarie 2018;
e) Ordinul MAI nr.81 din 22 martie 2017.

56.Nivelurile de alertare codificate în sistemul de alertare a subdiviziunilor MAI sunt:

a) cod verde, cod galben, cod portocaliu;
b) cod verde, cod galben, cod roșu;
c) cod verde, cod orange, cod portocaliu;
d) cod verde, cod galben, cod orange;
e) cod galben, cod orange, cod portocaliu.

57. Semnale speciale de alertare în sistemul de alertare a subdiviziunilor MAI sunt:

a) alpha, bravo, charlie;
b) alpha, bravo, delta;
c) alpha, bravo, gamma;
d) alpha, charlie, delta;
e) alpha, beta, gamma;

58. Semnale speciale de alertare/intervenție a personalului sunt:

a) scut, everest, vulcan, avalanșa, fulger, ecou;
b) bariera, calamitate, monitor, pandora;
c) scut, everest, vulcan, avalanșa, alarma, ecou;
d) bariera, calamitate, alarma, pandora; ecou;
e) a) și b)
59. Semnalul special de alertare/intervenție a personalului în cazul atacului asupra personalului
MAI aflat în misiune:
a) scut;
b) fulger;
c) monitor;
d) vultur;
e) pandora.

59. Semnalul special de alertare/intervenție a personalului în cazul evadării sau tentativa de

evadare/eschivare a mijlocului de transport/persoana de la linia de control în punctele de trecere a
Frontierei de Stat:
a) scut;
b) fulger;
c) monitor;
d) bariera;
e) pandora.

60. Semnalul special de alertare/intervenție a personalului în cazul tentativei sau comiterii actului
terorist:
a) scut;
b) fulger;
c) monitor;
d) bariera;
e) pandora.

61. Forțele de intervenție se clasifică gradual conform următoarelor recomandări/criterii:

a) forțele de intervenție de gradul I, II, III;
b) forțele de intervenție de gradul I, II, III; IV;
c) forțele de intervenție de gradul I, II, III; IV, V;
d) forțele de intervenție de gradul I, II, III; IV, V, VI,
e) forțele de intervenție de gradul I, II, III; IV, V, VI, VII.

62. Semnalul special de alertare ,,ECOU” se anunță pentru:

a) adunarea personalului subdiviziunii în sediul acesteia sau în alt loc indicat de către persoana
care a pus în aplicare semnalul, în scopul instruirii angajaților și controlului funcționalității
sistemului de alertare, precum și în vederea asigurării capacității de reacție necesară pentru
intervenție în situații specifice și de criză;
b) adunarea personalului subdiviziunii în sediul acesteia sau în alt loc indicat de către persoana care a pus
în aplicare semnalul, în scopul prevenirii şi combaterii criminalităţii ori consolidării măsurilor de
asigurare a ordinii publice în perioada premergătoare sau pe parcursul desfăşurării unor evenimente cu
caracter de amploare sau de nivel naţional (sărbători naţionale, măsuri în masă, vizite oficiale etc.);
c) adunarea personalului subdiviziunii în sediul acesteia sau în alt loc indicat de către persoana care a pus
în aplicare semnalul, în vederea evacuării purtătorilor materiali de informații atribuite la secret de stat din
sediul subdiviziunii, în cazul situaţiilor de urgenţă sau atac asupra sediului, în timpul programului de
muncă şi înafara acestuia, precum şi locurile de evacuare a documentelor secrete;
d) adunarea personalului subdiviziunii în sediul acesteia sau în alt loc indicat de către persoana care a pus
în aplicare semnalul în caz de survenire a unui pericol de explozie, de depistare, folosire a dispozitivelor
sau corpurilor explozibile;
e) adunarea personalului subdiviziunii în sediul acesteia sau în alt loc indicat de către persoana care a pus
în aplicare în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale cu caracter diferit.

63.Semnalul special de alertare ,,ECOU” se aplică în varianta(e):

a) ,,ECOU ATENȚIE”;
b) ,,ECOU ATENȚIE” și ,,ECOU ADUNARE”;
c) ,,ECOU ADUNARE”;
d) ,,ECOU ATENȚIE” și ,,ECOU ALERTĂ”;
e) ,,ECOU ALERTĂ” și ,,ECOU ADUNARE”.
64. Schema de înștiințare a personalului pentru subdiviziuni care dispun până la 100 unități de
personal cu statut special sau militar se actualizează nu mai rar de:
a) odată în săptămână;
b) odată în lună;
c) odată în trimestru;
d) odată în semestru;
e) odată în an.

65. În condiții climaterice nefavorabile/pe timp de iarnă, termenul de reacție ale angajaților cu
statut special în cazul punerii în aplicare a semnalului special de alertare ,,ECOU ADUNARE” în
afară orelor de program se extinde cu:
a) 10 min.;
b) 15 min.;
c) 20 min.;
d) 25 min.;
e) 30 min.

66. Instrucțiunea privind modul de organizare și efectuare a controalelor în Ministerul Afacerilor

Interne a fost aprobată prin:
a) Ordinul MAI nr.89 din 28 martie 2020;
b) Ordinul MAI nr.16 din 14 ianuarie 2020;
c) Ordinul MAI nr.80 din 23 martie 2018;
d) Ordinul MAI nr.10 din 10 ianuarie 2020;
e) Ordinul MAI nr.81 din 22 martie 2019.

67. În cadrul Ministerului Afacerilor Interne se organizează și se efectuează următoarele tipuri de

control:
a) control complex, tematic, inopinat, de supraveghere, repetat;
b) control complex, tematic, inopinat, general, repetat;
c) control complex, general, inopinat, de supraveghere, repetat;
d) control complex, tematic, inopinat, de supraveghere, general;
e) control complex, tematic, general, de supraveghere, repetat.

68. Control complex poate fi efectuat odată:

a) anual;
b) în 2 ani;
c) în 3 ani;
d) în 4 ani;
e) în 5 ani.

69. Termenul pentru efectuarea controlului inopinat nu poate depăși

a) 3 zile;
b) 5 zile;
c) 10 zile;
d) 15 zile;
e) 20 de zile.

70. Pentru efectuarea controlului de supraveghere se acordă un termen cu o durată de până la:
a) 3 zile;
b) 5 zile;
c) 10 zile;
d) 15 zile;
e) 20 de zile.
71. În procesul re realizare a activităților de control, personalul de control nu poate interveni în
realizarea acțiunilor procedurale specifice:
a) activității speciale de investigații, activității de examinare a cauzelor contravenționale,
activitatea de urmărire penală;
b) activității speciale de investigații și activitatea de urmărire penală;
c) activității speciale de investigații și activității de examinare a cauzelor contravenționale;
d) activității de examinare a cauzelor contravenționale și activitatea de urmărire penală;
e) nici o variantă nu este corectă.

72. Instrucțiunea privind modul de înregistrare și evidența a contravențiilor a fost aprobată prin:
a) Ordinul MAI nr.89 din 28 martie 2019;
b) Ordinul MAI nr.85 din 19 februarie 2019;
c) Ordinul MAI nr.80 din 23 martie 2018;
d) Ordinul MAI nr.10 din 10 ianuarie 2019;
e) Ordinul MAI nr.81 din 22 martie 2019.

73. Procedura operațională standard ,,Intervenția primară la fața locului”, a fost aprobată prin:
a) Ordinul IGP nr.501 din 07 decembrie 2017;
b) Ordinul IGP nr.405 din 14 decembrie 2018;
c) Ordinul IGP nr.204 din 05 mai 2017;
d) Ordinul IGP nr.415 din 16 decembrie 2017;
e) Ordinul IGP nr.450 din 19 decembrie 2018.

74.Membrii echipelor de intervenție primară ale Poliției, odată cu recepționarea informației

Serviciului național unic pentru apelurile de urgență 112 și/sau a Serviciului de gardă din cadrul
Inspectoratului de poliție care deservește teritoriul administrativ-teritorial unde desfășoară
activitatea, sunt obligați:
a) să nu admită refuzul preluării apelurilor de urgență și să se deplaseze necondiționat la fața locului în
vederea întreprinderii măsurilor prevăzute de prezenta procedură;
b) să raporteze în Dispeceratele regionale 112/Serviciile de gardă ale inspectoratelor de poliție despre
sosirea la fața locului, circumstanțele cazurilor stabilite și măsurile întreprinse;
c) să se prezinte la locul solicitat cât mai urgent posibil, dar nu mai târziu de 40 minute în localitățile
rurale și nu mai târziu de 5-7 minute în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în centrele raionale;
d) a) și b);
e) a), b) și c).

75.Regulamentul privind organizarea și funcționarea sistemului de control intern managerial în

cadrul Ministerului Afacerilor Interne a fost aprobat prin:
a) Ordinul MAI nr.89 din 28 martie 2020;
b) Ordinul MAI nr.85 din 19 februarie 2019;
c) Ordinul MAI nr.350 din 05 august 2018;
d) Ordinul MAI nr.10 din 10 ianuarie 2019;
e) Ordinul MAI nr.81 din 22 martie 2020.

76.Camera de păstrare a armamentului și safeurile de păstrare a armamentului pot fi deschise și

închise de către:
a) procurorul, care efectuează verificarea;
b) conducătorul subdiviziunii;
c) conducătorul subdiviziunii și procurorul care efectuează verificarea;
d) conducătorul subdiviziunii și persoana de serviciu al Serviciului de gardă;
e) angajaților din cadrul grupei operative.

77.Potrivit ordinului IGP nr.279 din 02 octombrie 2021, sarcina asigurării securității sediilor și
controlul accesului în cadrul subdiviziunilor teritoriale ale Poliției din subordinea IGP, este
atribuită:
a) angajaților Serviciului de gardă;
b) angajaților Serviciului de gardă și Serviciului detenție și escortă;
c) angajaților Serviciului de gardă și Serviciului patrulare al Secției securitatea publică;
d) angajaților Serviciului detenție și escortă și Serviciului patrulare al Secției securitatea publică;
e) nici o variantă nu este corectă.

78.Sesizările persoanelor fizice sau juridice despre faptul comiterii unei infracțiuni sau
contravenții, adresate verbal în Serviciul de gardă, sunt precedate de :
a) raportarea informației primite către conducătorul subdiviziuni;
b) raportarea informației primite către conducătorul organului de urmărire penală;
c) înregistrarea imediată în Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și
incidente (Registrul nr.2);
d) a) și b);
e) raportarea informației primite către procurorul de serviciu.

79. Potrivit Instrucțiunilor referitoare la organizarea activității de urmărire penală în cadrul

IGP al MAI, aprobate prin Ordinul IGP nr.138 din 11 noiembrie 2013, la parvenirea sesizărilor cu
privire la infracţiuni (indiferent de forma acestora) care conţin descrierea unei infracţiuni concrete
şi pot servi temei pentru începerea imediată a urmăririi penale fără a se impune executarea unor
acte de constatare, ofițerul operativ de serviciu este obligat să întreprindă următoarele activităţi:
a) informează, în dependenţă de fapta săvârşită, serviciile de asistenţă medicală urgentă sau alte servicii
competente despre necesitatea implicării la rezolvarea cazului şi înlăturarea pericolului;
b) organizează blocarea imediată a căilor de plecare a infractorilor, trimite grupul de capturare, ţinând
cont de caracterul infracţiunii săvârşite derulează planuri operative speciale şi informează de urgenţă
organele de poliţie din vecinătate şi ierarhic superioare despre particularităţile infractorilor dispăruţi
c) imediat informează ofițerul de urmărire penală, desemnat superior al grupului operativ de urmărire
penală și conducerea subdiviziunii Poliției despre infracțiunea săvârșită;
d) informează conducătorul organului de constatare despre comiterea infracţiunii;
e) a), b), c) și d).

80. Potrivit Instrucțiunilor referitoare la organizarea activității de urmărire penală în cadrul IGP
al MAI, aprobate prin Ordinul IGP nr.138 din 11 noiembrie 2013, superiorul operativ de serviciu
poartă răspundere pentru:
a) neinformarea imediată a procurorului de serviciu despre informația primită;
b) neinformarea imediată a șefului Secției investigare infracțiunilor;
c) neinformarea imediată a șefului Secției securitate publică;
d) neinformarea imediată a șefului Secției investigare infracțiunilor și șefului Secției securitate publică;
e) neinformarea imediată a membrilor grupului operativ de urmărire penală despre necesitatea
deplasării, în deplină componenţă, la faţa locului.