Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Orice folosire a acestei traduceri se poate face doar cu acordul posesorului copyright-
ului manualului si a posesorului copyright-ului traducerii, in conditiile legii romane in
materie de drepturi de autor
Ce este Oracle
Produsele Oracle
SQL, SQL*PLUS si PL/SQL
Abordarea relationala
CAPITOLUL 4 - Functii
Introducere
Functii numerice si pe caracter
Functii imbricate
Functii numerice
Exercitii
Solutii
1
Formatul de date RR ( Oracle 7 )
Functii care accepta orice tip de data la intrare
Functii imbricate revizitate
Exercitii
Solutii
CAPITOLUL 9 - Subcereri
Subcereri ascunse
Reguli de scriere a cererilor
Subcereri corelate
Operatori
Exercitii
Solutii
2
CAPITOLUL 12 - Crearea si definirea de structuri tabelare
Structuri de date Oracle
Limbajul de definire a datelor ( LDD )
Crearea unei tabele
Exercitii
Solutii
3
CAPITOLUL 19 - Introducere in PL/SQL
Ce este PL/SQL
Avantaje ale PL/SQL
Structura PL/SQL
Facilitati PL/SQL
4
Citeva cuvinte despre eficienta
Exercitii
Solutii
ANEXA F - Editare
ANEXA
Autorii traducerii
5
CAPITO LUL1
<
INTRODUCERE IN ORACLE
Acest capitol introductiv scoate in evidenta facilitatile oferite de Oracle si de produsele sale
punandu-le in contextul instrumentelor si tehnologiilor pe care le veti invata in acest
curs.Acest capitol explica de asemenea principiile de baza ale bazelor de date relationale.
CE ESTE ORACLE?
Oracle consta dintr-un set complet de constructori de aplicatii si produse pentru
utilizatori,cautand sa asigure solutii complete in tehnologia informatiei.
Aplicatiile Oracle sunt portabile peste un numar mare de statii de lucru si sisteme de operare,
de la calculatoare personale la procesoare paralele.
Ultimul server Oracle ,ORACLE 7,conduce o baza de date cu toate avantajele unei structuri
relationale,avand in plus capacitatea de a stoca si executa obiecte de tip baza de date precum
proceduri si mecanisme de siguranta.
Alternativ,aplicatiile si utilitarele utilizate de ele pot sa fie rulate pe un sistem local pentru
utilizator (sistemul 'client'),in timp ce Oracle DBMS ruleaza pe un altul (sistemul 'server').
In acest mediu 'client-server',un numar mare de resurse de calcul pot fi rulate.De exemplu,o
aplicatie 'Oracle Forms' poate rula pe un computer personal client,in timp ce accesarea
datelor este condusa conventional de un Server Oracle pe un computer central.
6
PRODUSELE ORACLE
Instrum. CDE
==========================
|| ------------------ ||
|| | Rapoarte Oracle| ||
|| ------------------ || Oracle Card
|| ------------------ ||
|| | Grafice Oracle | || Oracle Case
|| ------------------ ||
|| ------------------ || SQL*Plus
|| | Forme Oracle | ||
|| ------------------ || Pro*Oracle
|| ------------------ ||
|| | Cartå Oraclå | || Text Retrieval
|| -----------------| ||
========================== Alte produse
^ ^
| |
| |
| |
---------------------------------------------------------------
| |
| |
| ORACLE7 SERVER |
| |
| |
---------------------------------------------------------------
|
|
|
|
|
------------------------------
| |
| Hard Disk |
| |
------------------------------
Acestea includ:
Optiunea procedurala
Asigura un "motor" PL/SQL versiunea 2 in interiorul serverului Oracle,care are
bilitatea de a stoca proceduri b.d.,functii si mecanismå de siguranta pentru utilizarea
de catre aplicatii .
Optiunea distribuita
Suporta tranzactii care actualizeaza informatia din mai multe baze de date dintr-o
retea de baze de date distribuita,utilizand executia in doua faze.
Paralel Server Option
Suporta sisteme cuplate liber.
Oracle de incredere ("Trusted Oracle")
7
Pune la dispozitie o multime de facilitati aditionale de inalta securitate.
Produsele Oracle
Printre multele dezvoltari de aplicatii si produse pentru utilizatori accesibile in familia
Oracle,exista o posibilitate comuna pentru a accesa baza de date.
Oracle TextRetrieval
O tehnologie care adauga capabilitati de refacere completa a textului intr-o baza de
date Oracle.
Pro*Oracle
O serie de precomilatoare care permit accesul bazelor de date Oracle la limbajele de
programare C, Cobol,Fortran,PL/1,Pascal si Ada.
Oracle Card
O interfata utilizator pentru producerea aplicatiilor cu baze de date usor de folosit ce
incorporeaza grafice si facilitati multimedia.
Oracle CASE
O familie de instrumente care ajuta la analiza , designul si generarea aplicatiilor
Oracle.
SQL*Plus
Un instrument care permite o utilizare directa si interactiva a limbajului SQL pentru a
accesa serverul Oracle,utilizand comenzi ad-hoc sau prin rularea fisierelor de
comanda.
Oracle Forms V4
Permite ca aplicatii sofisticate bazate pe utilizarea ecranului sa fie construite repede si
usor si permite utilizatorului sa ceara si sa manipuleze date intr-o structura cu forma
convenabila ,la fel de bine ca afisarea imaginilor vizuale,si facilitati de accesare
prevazute de alte produse CDE.
Oracle Reports V2
Un puternic instrument de scriere a rapoartelor pentru constructia si executia
rapoartelor sofisticate cu fonturi de text si imagini multiple.
Oracle Graphics V2
Permite construirea si afisarea aplicatiilor vizuale, incluzand harti,grafice,imagini si
desene.
Oracle Book V1
8
Prevede abilitatea de a crea si vizualiza documente care includ hipertexte,sunete
digitale si videoclipuri.
SQL,SQL*PLUS si PL/SQL
SQL,SQL*PLUS si PL/SQL sunt facilitatile Oracle care vor fi discutate in acest curs.Este
important de inteles in fiecare caz diferentele lor,rolul si locul lor in familia Oracle.
*SQL
• este limbajul utilizat pentru a accesa o baza de date relationala, inclusiv Oracle.
• poate fi utilizat de fiecare instrument Oracle,cand accesul la baza de date este necesar.
*PL/SQL
• este limbajul Procedural al lui Oracle pentru scrierea aplicatiilor si pentru manipularea
datelor in afara bazei de date.
• poate include un subset al comenzilor SQL,cand accesul la baza de date este cerut
• este accesibil in fiecare din produsele CDE.De asemenea in insusi serverul
Oracle(daca optiunea procedurala este instalata).
*SQL*Plus
In concluzie,SQL si PL/SQL sunt limbaje care sunt utilizate intr-un numar de produse Oracle
.SQL*PluS este unul din produsele pe care acestea se afla.
Noi vom discuta acum principiile de baza ale bazelor de date relationale, pentru care Oracle
este un exemplu.
ABORDAREA RELATIONALA
--------------------------------------------------
| S# SNAME STATUS CITY |
|------------------------------------------------|
| S1 SMITH 20 LONDON |
| S2 JONES 10 PARIS |
| S3 BLAKE 30 PARIS |
--------------------------------------------------
PARTI
---------------------------------------------------------
| P# PNAME COLOUR WEIGHT CITY |
|-------------------------------------------------------|
| P1 NUT RED 12 LONDON |
| P2 BOLT GREEN 17 PARIS |
| P3 SCREW BLUE 17 ROME |
9
| P4 SCREW RED 14 LONDON |
---------------------------------------------------------
^
coloana
ORDINI
-------------------
| S# P# QTY |
|-----------------|
| S1 P1 300 |
| S1 P2 200 |
rand--------->| S1 P3 400 |
| S2 P1 300 |
| S2 P2 400 --|----camp
| S3 P3 200 |
-------------------
Abordarea relationala
Principiile modelului relational au fost pentru prima data expuse de Dr. E. F.Codd,care in
iunie 1970 a publicat un articol numit 'Un model relational de date pentru marile banci de
date'.In acest articol Dr. Codd a propus modelul 'relational' pentru sistemele de baze de date.
• tabele
• coloane
• randuri
• campuri
Modelul relational imita procesele unei ramuri a algebrei cunoscuts sub numele de 'Algebra
relationala'. Aceste procese implica:
O Relatie poate fi inteleasa ca o Tabela.Modificarea datelor este reali- zata prin operatiile
relationale aplicate asupre tabelelor.
-------------------------------------------
RESTRICTIE | |
| |
| |
|#########################################|
| |
| |
| |
|#########################################|
| |
|#########################################|
| |
| |
-------------------------------------------
10
PROIECTIE -------------------------------------------
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
-------------------------------------------
Operatori relationali
Operatorii relationali sunt definiti mai jos:
Relatia Descrierea
Restrictia
este o operatie care preia si afiseaza datele din relatie.Este posibil sa se afiseze toate
randurile sau doar randurile care indeplinesc o conditie sau mai multe conditii
.Aceasta este de multe ori numita 'submultime orizontala'
Proiectia
este operatia care afiseaza anumite coloane din relatie si de aceea este numita
'submultime verticala'.
Produs
este rezultatul obtinut cand randurile a doua multimi de date sunt concatenate conform
conditiilor specificate.
Join
este rezultatul obtinut cand randurile a doua multimi de date sunt concatenate conform
conditiilor specificate.
Reuniunea
afiseaza toate randurile care apar in una ,in cealalta sau in ambele din cele doua relatii.
Intersectia
afiseaza toate randurile care apar in ambele din cele doua relatii.
Diferenta
afiseaza randurile care apar numai intr-o singura relatie (SQL utilizeaza operatorul
minus ).
11
PRODUS
----------- ---------- -------------------
| SMITH | | CLERK | | SMITH | CLERK |
| JONES | produs | MANAGER|------>| SMITH | MANAGER |
| ADAMS | ---------- | | |
----------- | JONES | CLERK |
| JONES | MANAGER |
| | |
| ADAMS | CLERK |
| ADAMS | MANAGER |
-------------------
JOIN
--------------- ------------------- -------------------------------
| CLARK | 10 | | 10 | ACCOUNTING | | CLARK | 10 | 10 | ACCOUNTING|
| MILLER | 10 | J | 20 | RESEARCH | | MILLER| 10 | 10 | ACCOUNTING|
| SMITH | 20 |-->| 30 | SALEH | | SMITH | 20 | 20 | RESEARCH |
| TURNER | 30 | | 40 | OPERATIONHS| | TURNER| 30 | 30 | SALES |
--------------- ------------------- -------------------------------
12
CAPITO LUL2
INTRODUCERE IN SQL
Acest capitol realizeaza o introducere in limbajul de interogare utilizat pentru a accesa o baza
de date Oracle. Multimea comenzilor SQL sunt conturate ca blocuri de interogare de baza.In
particular, noi discutam declaratiile SQL folosite la:
• executia calculelor
• specificarea alternativa a capetelor de coloana
• concatenarea coloanelor
• sortarea rindurilor
• introducerea criteriilor de cautare.
Limbajul SQL a fost dezvoltat intr-un prototip de sistem de management a bazelor de date
relationale - System R -de IBM la mijlocul anilor 1970.In 1979, Corporatia Oracle introduce
prima implementare a SQL in varianta comerciala.
• SQL este prezentat in limba engleza. Foloseste cuvintele select, insert,delete ca parti
ale setului de comenzi.
• SQL este un limbaj neprocedural :specifica ce informatii doresti,nu cum sa le obtii.Cu
alte cuvinte SQL nu iti cere sa specifici metoda de acces la date.Toate cererile SQL
folosesc optimizarea cererilor- o parte a RDBMS- pentru a determina rapid
remedierea datelor specifi- cate.Aceste trasaturi usureaza obtinerea rezultatelor dorite.
• Procesarea SQL asupra inregistrarilor nu se poate face decit asupra unei singure
inregistrari la un moment dat.Cea mai comuna forma a unui set de inregistrari este un
tabel.
• SQL poate fi folosit de un sir de utilizatori incluzand DBA, programatori de aplicatii
,personal de management si multe alte tipuri de utilizatori.
• SQL pune la dispozitie comenzi pentru o varietate de tascuri incluzand:
o date interogate
o inserarea,extragerea si stergerea rindurilor intr-un tabel.
o crearea,modificarea si stergerea obiectelor de tip baza de date
o controlul accesului la baza de date si la obiectele de tip baza de date.
o garantarea consistentei bazei de date
La inceput sistemele de management a bazei de date a utilizat un limbaj separat pentru fiecare
categorie in parte.SQL le-a unificat pe toate acestea intr-un singur limbaj.
13
SQL a devenit un limbaj standard industrial pentru bazele de date relatio- nale . Institutul
National American de Standarde(ANSI) a adoptat SQL ca limbaj standard pentru RDBMS in
anul 1986.Organizatia Internationala de Standarde (ISO) a adoptat deasemenea SQL ca
limbaj standard pentru RDBMS.Toate RDBMS-urile suporta unele forme de SQL si toti
vinzatorii de RDBMS intentioneaza sa se alinieze la standardele ANSI.
SELECT
este comanda cea mai utilizata ; este folosita pentru obtinerea datelor din bazele de
date
INSERT
aceste trei comenzi sunt utilizate pentru a introduce noi
UPDATE
rinduri,pentru a schimba rindurile existente si stergerea
DELETE
rindurilor nedorite din tabelele bazelor de date respective. (Ele sunt cunoscute in
ansamblu ca DML sau comenzi ale limbajului de manipulare a datelor.)
CREATE
aceste trei comenzi sunt utilizate dinamic pentru a crea ,
ALTER
utiliza si sterge orice structura de date,de exemplu,tabele,
DROP
expuneri ,indecsi.(Ele sunt cunoscute sub numele colectiv DDL sau comenzi ale
limbajelor de definire a datelor).
GRANT
aceste doua comenzi sunt utilizate pentru a da sau a lua
REVOKE
drepturile de acces pentru bazele de date si structurile din Oracle.
N.B. Acestea sunt o parte a comenzilor SQL. Pentru o lista mai completa de comenzi se
recomanda - Manualul de Referinta a Limbajului SQL- .
14
o plasand un punct si virgula /slash la ultima linie in buffer.
o plasand un slash(/) la promptul SQL.
o scriind un R[UN] (comanda SQL) la promptul SQL.
SELECT
*
FROM
EMP
;
SELECT *
FROM EMP;
Declaratia SELECT regaseste informatia din baza de date implementand toti operatorii din
algebra relationala .
1. O clauza SELECT ,care listeaza coloanele pentru afisare astfel incat este esentiala o
Proiectie.
2. O clauza FROM care specifica tabela implicata.
SELECT DEPTNO,ENAME,MGR
FROM EMP;
15
De remarcat ca numele coloanelor sunt separate prin spatiu.
SELECT *
FROM EMP;
• Expresii aritmetice
• Alias-uri de coloane
• Coloane concatenate
• Literali
Toate aceste optiuni ajuta utilizatorul sa ceara date si sa le manipuleze in functie de scopurile
interogarii ; de exemplu,executia calculelor,legarea coloanelor impreuna,sau afisarea sirurilor
de litere din text.
Expresii aritmetice
O expresie este o combinatie de una sau mai multe valori,operatori si functii care sa
evalueaza la o valoare.
Expresiile aritmetice pot contine nume de coloane ,valori numerice constante si operatori
aritmetici:
Operatori Descriere
--------- ---------
+ adunare
- scadere
* inmultire
/ impartire
16
Daca expresia aritmetica contine mai mult decat un operator, prioritatile sunt *,/,la
inceput,apoi +,- (de la stanga la dreapta pentru operatorii de aceeasi prioritate).
Aliasuri de coloana
Cand se afiseaza rezultatul unei interogari,SQL*Plus in mod normal utilizeaza numele
coloanelor selectate ca titlu.In multe cazuri acest nume poate fi criptic sau fara inteles.
Specificati aliasul dupa coloana in lista selectata.Prin default, titlurile alias vor fi fortate la
litere mari si nu pot contine blankuri,numai daca aliasul este inclus intre ghilimele(" ").
Pentru a afisa titlul de coloana ANNSAL pentru salariul anual insemnand SAL*12,utilizati
un alias de coloana:
Odata definit ,un alias poate fi utilizat de comenzile SQL care sunt tratate in capitolele 10 si
11.
Nota:
Intr-o declaratie SQL ,un alis de coloana poate fi utilizat numai in clauza SELECT.
Operatorul de concatenare
Operatorul de concatenare (||) permite coloanelor sa fie legate cu alte coloane,expresiilor
aritmetice sau valorilor constante sa creeze o expresie de caractere.
Coloanele din cealalta parte a operatorului sunt combinate pentru a obtine o singura coloana.
17
Pentru a combina EMPNO si ENAME si sa se dea aliasul EMPLOYEE expresiei, introduceti:
EMPLOYEE
-------------------------------------------------------
7369SMITH
7499ALLEN
7521WARD
7566JONES
7654MARTIN
7698BLAKE
7782CLARK
7788SCOTT
7839KING
7844TURNER
7876ADAMS
7900JAMES
7902FORD
7934MILLER
Literali
Un literal este orice caracter ,expresie ,numar inclus in lista lui SELECT care nu este un
nume de coloana sau un alias de coloana.
Un literal in lista lui SELECT este reprezentat de fiecare rand returnat la iesire.Sirurile de
literali dintr-un text cu un format oarecare pot fi incluse in rezultatul interogarii si sunt tratate
ca o coloana lista selectata.
Literalii de tip data calendaristica si caracter pot fi inchisi intre ghilimele simple(');literlalii de
tip numar nu au nevoie de ghilimele simple(').
Urmatoarea declaratie contine literali selectati prin concatenare si printr-un alias de coloana:
18
7900-JAMES WORKS IN DEPARTMENT 30
7902-FORD WORKS IN DEPARTMENT 20
7934-MILLER WORKS IN DEPARTMENT 10
O valoare nula este o valoare care este sau incorecta,sau necunoscuta,sau inaplicabila.O
valoare nula nu este la fel ca 'zero'.Zero este un numar.Valoarea nula ocupa un octet in
reprezentarea interna.
Daca orice valoare de coloana intr-o expresie este nula atunci rezultatul este nul.In
urmatoarea declaratie numai Salesman are un rezultat al salariului:
ENAME ANNUAL_SAL
--------- ----------
SMITH
ALLEN 19500
WARD 15500
JONES
MARTIN 16400
BLAKE
CLARK
SCOTT
KING
TURNER 18000
ADAMS
JAMES
FORD
MILLER
Daca dorim sa obtinem un rezultat pentru toti angajatii,este necesar sa convertim valoarea
nula la un numar . Noi folosim functia NVL pentru a converti o valoare nula la o valoare
nenula.
ENAME ANNUAL_SAL
--------- ----------
SMITH 9600
19
ALLEN 19500
WARD 15500
JONES 35700
MARTIN 16400
BLAKE 34200
CLARK 29400
SCOTT 36000
KING 60000
TURNER 18000
ADAMS 13200
JAMES 11400
FORD 36000
MILLER 15600
1. o expresie
2. o valoare nenula
De notat ca puteti folosi functia NVL pentru a converti un numar nul , data calendaristica sau
sir de caractere la un alt numar , data calendaristica sau sir de caractere de acceasi lungime si
de acelasi tip de date asteptate.
NVL(DATECOLUMN,'01-JAN-88')
NVL(NUMBERCOLUMN,9)
NVL(CHARCOLUMN,'STRING')
SELECT DEPTNO
FROM EMP;
DEPTNO
------
20
30
30
20
30
30
10
20
10
30
20
30
20
20
10
Clauza DISTINCT
Pentru eliminarea valorilor duplicate din rezultat, includeti restrictia DISTINCT in comanda
SELECT.
DEPTNO
------
10
20
30
DEPTNO JOB
------ ---------
10 CLERK
10 MANAGER
10 PRESIDENT
20 ANALYST
20 CLERK
20 MANAGER
30 CLERK
30 MANAGER
30 SALESMAN
De notat ca restrictia DISTINCT poate sa fie referita numai o singura data si trebuie sa
urmeze imediat dupa cuvantul de comanda SELECT.
Clauza ORDER BY
In mod normal ordinea rindurilor intoarse in rezultatul unei cereri este nedefinita .Clauza
ORDER BY poate fi utilizata pentru a sorta rindurile.
Daca o folosim, clauza ORDEY BY trebuie sa fie intotdeauna ultima in declaratia SELECT.
21
Pentru a sorta dupa ENAME, introduceti:
SELECT ENAME,JOB,SAL*12,DEPTNO
FROM EMP
ORDER BY ENAME;
Pentru a inversa ordinea coloanei HIREDATE, deci datele cele mai tirzii sa fie afisate
primele,introduceti:
SELECT ENAME,JOB,HIREDATE
FROM EMP
ORDER BY HIREDATE DESC;
22
MILLER CLERK 21-NOV-83
JONES MANAGER 31-OCT-83
ALLEN SALESMAN 15-AUG-83
SMITH CLERK 13-JUN-83
Pentru a ordona dupa doua coloane si afisa in ordinea inversa a salariului, introduceti:
SELECT DEPTNO,JOB,ENAME
FROM EMP
ORDER BY DEPTNO,SAL DESC;
Atentie:
Clauza ORDER BY este utilizata intr-o interogare cind se doreste sa se afiseze rindurile intr-
o ordine specifica .Fara clauza ORDER BY randurile sunt returnate intr-o ordine convenita
de ORACLE si va trebui sa ne bazam pe el- ordinea determinata fiind consistenta de la cerere
la cerere.De notat ca ordinea de afisare a rindurilor nu influenteaza ordinea interna a
rindurilor asa cum sunt stocate in tabela.
Clauza WHERE
Clauza WHERE corespunde operatorului 'Restrictie' din algebra relationala.
23
Contine o conditie pe care rindurile trebuie sa o indeplineasca in ordinea afisarii lor.
SELECT coloane
FROM tabela
WHERE anumite conditii sunt intilnite
Clauza WHERE poate compara valori in coloana ,valori literale,expresii aritmetice sau
functii.
1. Un nume de coloana
2. Un operator de comparatie
3. Un nume de coloana, constanta sau lista de valori.
Operatorii de comparatie sunt utilizati in clauza WHERE si pot fi impartiti in doua categorii:
logici si SQL.
Operatorii logici
Operator Semnificatie
-------- ------------
= egal cu
> mai mare decit
>= mai mare sau egal
< mai mic decit
<= mai mic sau egal
Sirurile de caractere si datele calendaristice din clauza WHERE trebuie sa fie inchise in
ghilimele simple('). Sirurile de caractere trebuie sa se supra- puna cu valoarea coloanei daca
nu, trebuie modificate de o functie. Utilizati "Functii pe Caractere" din capitolul 4.
24
Pentru a gasi toate numele de departamente cu numerele de departament mai mare ca 20
,introduceti:
DNAME DEPTNO
---------- ------
SALES 30
OPERATIONS 40
De exemplu ,presupunem ca dorim sa obtinem acei angajati al caror comision estå mai mare
decat salariul lor:
Operatori SQL
Sint patru operatori SQL care opereaza pe toate tipuril de date:
Operatori SQL
Operator Semnificatie
-------- ------------
BETWEEN..AND... intre doua valori(inclusiv)
IN(list) compara cu o lista de valori
LIKE compara cu un model de tip caracter
IS NULL estå o valoare nula
Operatorul BETWEEN
Realizeaza teste pentru valori intre,si inclusiv,o valoare minima si o valoare maxima.
Presupunind ca dorim sa vedem angajatii ai caror salariu este intre 1000 si 2000:
SELECT ENAME,SAL
FROM EMP
WHERE SAL BETWEEN 1000 AND 2000;
25
ENAME SAL
------- ----------
ALLEN 1,600.00
WARD 1,250.00
MARTIN 1,250.00
TURNER 1,500.00
ADAMS 1,100.00
MILLER 1,300.00
De notat ca valorile specificate sunt inclusive si ca limita minima trebuie specificata prima.
Operatorul IN
Testeaza valorile dintr-o lista specificata.
Presupunem ca dorim sa gasim angajatii care au unul din cele trei numere de marca(MGR):
Daca, caracterele sau datele calendaristice sunt utilizate,ele trebuie introduse intre ghilimele('
').
Operatorul LIKE
Uneori nu se cunosc valorile exacte pe care le cautam.Utilizand operatorul LIKE este posibil
sa selectam randurile care se potrivesc cu un model specificat de caractere.Operatia de petter-
matching a caracterelor poate fi asemanata cu o cautare 'wild-card'.Doi simboli se pot utiliza
la construirea sirului de cautare.
Simbol Reprezentare
------ ------------
% orice secventa de zero sau mai multe caractere
- un singur caracter oarecare
Pentru a lista toti angajatii al caror nume incepe cu un S,introduceti:
SELECT ENAME
FROM EMP
WHERE ENAME LIKE 'S%';
ENAME
--------
SMITH
SCOTT
Caracterul '_' poate fi utilizat pentru cautarea unui anumit numar de carac- tere.
De exemplu pentru a lista toti angajatii care au un nume exact de patru caractere lungime:
26
SELECT ENAME
FROM EMP
WHERE ENAME LIKE '____';
ENAME
-----
WARD
KING
FORD
Semnele '%' si '_'pot fi utilizate in orice combinatie de caractere.
Operatorul IS NULL
Operatorul IS NULL face teste specifice pentru valorile care sunt NULL.
SELECT ENAME,MGR
FROM EMP
WHERE MGR IS NULL;
ENAME MGR
------ ----
KING
Negarea expresiilor
Urmatorii operatori fac teste de negatie:
Operator Descriere
--------- ----------
!= diferit de(VAX,UNIX,PC)
^= diferit de(IBM)
<> diferit de(toate o/s)
NOT NUMECOL= diferit de
NOT NUMECOL> mai mic sau egal
Operatori SQL
Operator Descriere
-------- ---------
NOT BETWEEN nu se afla intre doua valori date
NOT IN nu se afla intr-o lista data de valori
NOT LIKE diferit de sirul
IS NOT NULL nu este o valoare nula
Pentru a gasi angajatii ai caror salariu nu este intr-un interval,introdu- ceti:
SELECT ENAME,SAL
FROM EMP
WHERE SAL NOT BETWEEN 1000 AND 2000;
ENAME SAL
--------- --------
SMITH 800.00
JONES 2,975.00
BLAKE 2,850.00
CLARK 2,450.00
SCOTT 3,000.00
KING 5,000.00
JAMES 950.00
FORD 3,000.00
27
Pentru a afla acei angajati a caror meserie nu incepe cu M,introduceti:
SELECT ENAME,JOB
FROM EMP
WHERE JOB NOT LIKE 'M%';
ENAME JOB
-------- --------
SMITH CLERK
ALLEN SALESMAN
WARD SALESMAN
MARTIN SALESMAN
SCOTT ANALYST
KING PRESIDENT
TURNER SALESMAN
ADAMS CLERK
JAMES CLERK
FORD ANALYST
MILLER CLERK
SELECT ENAME,MGR
FROM EMP
WHERE MGR IS NOT NULL;
ENAME MGR
------- -----
SMITH 7902
ALLEN 7698
WARD 7698
JONES 7839
MARTIN 7698
BLAKE 7839
CLARK 7839
SCOTT 7566
TURNER 7698
ADAMS 7788
JAMES 7698
FORD 7566
MILLER 7782
Nota:
Daca o valoare NULL este utilizata intr-o comparatie ,atunci operatorul de comparatie
trebuie sa fie IS sau IS NOT NULL. Daca acesti operatori nu sunt uti lizati si valoarea
NULL este comparata,atunci rezultatul este intotdeauna FALSE
28
Predicatul AND este adevarat numai daca ambele conditii sunt 'adevarate'; predicatul OR este
adevarat daca cel putin una din conditii este 'adevarata'.
SELECT EMPNO,ENAME,JOB,SAL
FROM EMP
WHERE SAL BETWEEN 1000 AND 2000
AND JOB = 'CLERK';
SELECT EMPNO,ENAME,JOB,SAL
FROM EMP
WHERE SAL BETWEEN 1000 AND 2000
OR JOB = 'CLERK';
Puteti combina AND sau OR in acceasi expresie logica. Cand AND sau OR apar in aceeasi
clauza WHERE, toti operatorii AND sunt evaluati mai intai si apoi toti operatorii OR. Vom
spune ca operatorii AND au o precedenta mai mare decat OR.
Deoarece AND are o precedenta mai mare decat OR urmatoarea declaratie SQL intoarce toti
managerii cu salarii peste 1500$ si toti vanzatorii.
SELECT EMPNO,ENAME,JOB,SAL,DEPTNO
FROM EMP
WHERE SAL> 1500
AND JOB = 'MANAGER'
OR JOB = 'SALESMAN';
29
7654 MARTIN SALESMAN 1,250.00 30
7698 BLAKE MANAGER 2,850.00 30
7782 CLARK MANAGER 2,450.00 10
7844 TURNER SALESMAN 1,500.00 30
SELECT EMPNO,ENAME,JOB,SAL,DEPTNO
FROM EMP
WHERE SAL >1500
AND (JOB = 'MANAGER'
OR JOB = 'SALESMAN');
ENAME
(VARCHAR2)
___________
WHERE ENAME = 'SCOTT' | |
| SCOTT V V|
| ___|
| SCOTT|____
| |
| MILLER |
| |
~~~~ ~~ ~~~
ENAME
(CHAR)
------------
| |
| SCOTT V V|
WHERE ENAME = 'SCOTT' | ....|
| SCOTT|V V|
| |. |
| MILLER| V|
~~~~ ~~~~ ~~
30
Tipurile de date caracter si conditii
Tipurile de baza ale datelor stocate intr-o tabela oracle sunt:caracter, valoare numerica sau
data calendaristica.Vom discuta toate variantele in detaliu mai tarziu.De cate ori rezultatele
unei conditii implica date de tip caracter, acestea pot varia in functie de tipul
coloanei;ORACLE inzestreaza coloanela cu tipul CHAR pentru valori de lungime fixa si cu
tipul VARCHAR2 pentru valori de lungime variabila.
cand un alt rand stocat in coloana ENAMe are mai multe caractere decat sirul de comparat.
Pentru coloanele cu tipul CHAR ,oricum,Oraclå face umplere cand valorile coloanelor sunt
initial stocate,facandu-le pe toate de aceeasi lungime.
Aceeasi conditie va intoarce ambele randuri pentru SCOTT ,indiferent de cate spatii de sfarsit
au fost adaugate cand valorile au fost stocate in tabela.
Oracle umple cu blancuri sirul de comparat in cel deal doilea caz si de aceea spatiile stocate
sunt nesemnificative.
Precedenta operatorilor
Toti operatorii sunt aranjati intr-o ierarhie ceea ce le determina precedenta .Intr-o expresie
operatiile sunt executate in ordinea precedentei lor de la mare la mica.
De fiecare data cand sunteti in dubiu despre care dintre doua operatii vor fi executate mai
intai cand o expresie este evaluata, sunteti liberi sa utilizati parantezele pentru a clarifica
semnificatia dorita si pentru a va asigura ca SQL*Plus face ceea ce doriti.
Sa presupunem ca doriti sa gasiti toti managerii, din orice departament,si toti functionarii din
departamentul 10:
SELECT *
FROM EMP
WHERE JOB='MANAGER' OR (JOB = 'CLERK' AND DEPTNO = 10);
31
Parantezele de deasupra sunt necesare, AND are o precedenta mai mare decat OR ,dar ele
clarifica semnificatia expresiei.
SELECT-Sumar
Urmatoarele clauze sunt inchise in comanda SELECT:
SELECT
selecteaza cel putin o coloana
Alias
poate fi folosit pentru coloanele din lista selectata
*
desemneza toate coloanele
DISTINCT
poate fi utilizat pentru eliminarea duplicatelor
FROM Tabela
desemneaza tabela din care provin coloanele
WHERE
restrictioneaza cererea la randurile care indeplinesc o conditie.Poate contine valori de
coloane,expresii si literali
AND/OR
poate fi utilizat intr-o clauza WHERE pentru a construi conditii mai complexe. AND
are prioritate peste OR.
()
pot fi utilizate pentru a forta prioritatea
ORDER BY
intotdeauna apare la sfarsit .Specifica ordinea de sortare.Una sau mai multe coloane
pot fi specificate aici.
ASC
ordinea ascendenta este ordinea de sortarå ( implicita) si nu trebuie specificat.
DESC
inverseaza ordinea de sortare de default si trebuie specificat dupa un nume de coloana.
Clauzele pot fi introduse pe linii separate in buffer si tabelarea este utilizata pentru claritate si
in editare.
Logarea la SQL*Plus
Aceasta sectiune explica cum sa ne logam la SQL*Plus si liniile de iesire ale tipurilor de
comenzi ce pot rezulta in cadrul sau.
32
SQL*Plus
SQL*Plus este un program scris de Corporatia Oracle,ce produce un mediu pentru comenzile
SQL ce pot fi tastate direct sau rulate dintr-un fisier de comanda.In plus ,comenzile SQL pot
fi derivate.Ele sunt folosite pentru:
• formatarea rezultatelor
• setarea optiunilor
• editarea si stocarea declaratiilor SQL
1. SQLPLUS
o Veti vedea dupa aceasta un mesaj ca acesta:
o SQL*Plus: Version 3.1.1 Production on Mon Oct 4 1993 Copyright (c)
1992,Oracle Corporation,California,USA. All rights reserved. Enter
Username:
o Introduceti numele vostru de user si apasati RETURN: SQL*Plus va afisa
promptul :"Enter Password:". Introduceti parola voastra si apasati din nou
RETURN.
o Pentru protectia voastra ,parola nu va apare pe ecran. SQL*Plus va afisa
promptul sau: SQL>
o Aceasta indica linia de comanda .Acolo sunt doua feluri de comenzi si puteti
introduce pe acesta linie de comanda:comenzi SQL sau comenzi SQL*Plus.
2. SQLPLUS username
o Veti fi indemnati sa va dati parola.
3. SQLPLUS username/password
o Veti fi logati la SQL*Plus.In acest caz parolz v a fi afisata.
1. Cand veti introduce o comanda SQL,aceasta este stocata intr-o zona de memorie
utilizata de buferul SQL si ramane acolo pana ce veti introduce o noua comanda.
2. Daca apasati [RETURN] inainte de a completa o comanda,SQL*Plus va afisa un
numar de linie.
3. Terminatorul pentru declaratiile SQL este un ';'.
4. Cat timp declaratia SQL este in bufer,sunt cateva operatii de editare directe care pot fi
executate utilizand comenzi SQL*Plus:
33
CHANGE C/text/ sterge 'text'-ul din linia curenta
CLEAR BUFFER CL BUFF sterge toate liniile din buferul SQL.
DEL sterge linia curenta.
INPUT I insereaza un numar nedefinit de linii.
INPUT I text insereaza o linie constituita din 'text'-
ul
respectiv
LIST L listeaza toate liniile din buferul SQL.
LIST n Ln listeaza o linie (specificata de n)
LIST m, n L m n listeaza un numar de linii(de la m la n).
RUN R afiseaza si executa comanda SQL curenta
din
buffer.
/ executa comanda SQL care este curenta
in
bufer.
Comenzile SQL sunt introduse la promptul SQL> pe o linie ,ele nu vor deschide un buffer.
Comanda + Descriere
SAVE numefis
permite salvarea intr-un fisier a continutului buferului SQL.
GET numefis
incarca continutul unui fisier salvat in prealabil in buffer.
START numefis
ruleaza un fisier de comanda salvat in prealabil. Fisierele de comanda sunt tratate in
capitolul 10.
ED numefis
utilizeaza un editor de default pentru a edita continutul unui fisier salvat.
EXIT
paraseste SQL*Plus.
Workshop
34
1 700 1200
2 1201 1400
3 1401 2000
4 2001 3000
5 3001 9999
14 inregistrari selectate.
DEPTNO DNAME
------ ----------
10 ACCOUNTING
40 OPERATIONS
20 RESEARCH
30 SALES
JOB
---------
ANALYST
CLERK
MANAGER
PRESIDENT
SALESMAN
35
ordinea alfabetica a numelui.
8 inregistrari selectate.
ENAME JOB
------ -----
SMITH CLERK
ADAMS CLERK
ENAME
------
SMITH
ALLEN
MILLER
13 inregistrari selectate.
ENAME REMUNERATION
------- ------------
SMITH 9600
ALLEN 19500
WARD 15500
JONES 35700
36
MARTIN 16400
BLAKE 34200
CLARK 29400
SCOTT 36000
KING 60000
TURNER 18000
ADAMS 13200
JAMES 11400
FORD 36000
MILLER 15600
14 inregistari selectate.
6 inregistrari selectate.
Cine,cand si cum
--------------------------------------------------------------------
SMITH HAS HELD THE POSITION OF CLERK IN DEPT 20 SINCE 13-JUN-83
ALLEN HAS HELD THE POSITION OF SALESMAN IN DEPT 30 SINCE 15-AUG-83
WARD HAS HELD THE POSITION OF SALESMAN IN DEPT 30 SINCE 26-MAR-84
JONES HAS HELD THE POSITION OF MANAGER IN DEPT 20 SINCE 31-OCT-83
MARTIN HAS HELD THE POSITION OF SALESMAN IN DEPT 30 SINCE 05-DEC-83
BLAKE HAS HELD THE POSITION OF MANAGER IN DEPT 30 SINCE 11-JUN-84
CLARK HAS HELD THE POSITION OF MANAGER IN DEPT 10 SINCE 14-MAY-84
SCOTT HAS HELD THE POSITION OF ANALYST IN DEPT 20 SINCE 05-MAR-84
KING HAS HELD THE POSITION OF PRESIDENT IN DEPT 10 SINCE 09-JUL-84
TURNER HAS HELD THE POSITION OF SALESMAN IN DEPT 30 SINCE 04-JUN-84
ADAMS HAS HELD THE POSITION OF CLERK IN DEPT 20 SINCE 04-JUN-84
JAMES HAS HELD THE POSITION OF CLERK IN DEPT 30 SINCE 23-JUL-84
FORD HAS HELD THE POSITION OF ANALYST IN DEPT 20 SINCE 05-DEC-83
MILLER HAS HELD THE POSITION OF CLERK IN DEPT 10 SINCE 21-NOV-83
37
14 inregistrari selectate.
Capitolul 2 - Rezolvari
1. SELECT *
FROM SALGRADE;
2. SELECT *
FROM EMP;
6. SELECT *
FROM EMP
WHERE DEPTNO IN (10,20)
ORDER BY ENAME;
7. SELECT ENAME,JOB
FROM EMP
WHERE JOB = 'CLERK'
AND DEPTNO = 20;
8. SELECT ENAME
FROM EMP
WHERE ENAME LIKE '%TH%'
OR ENAME LIKE '%LL%';
38
DEPTNO||
' SINCE '||
HIREDATE "Who, what and when"
FROM EMP;
39
CAPITO LUL3
In plus fata de variabilele pe care le vom vedea in limbajul PL/SQL, SQL*Plus este inzestrat
cu doua tipuri de variabile ale sale:
Variabile legate
Utilizate pentru stocarea valorilor individuale ce pot fi asignate si citite in timpul
rularii(vor fi discutate mai tarziu in acest curs).
Variabile substituite
Utilizate pentru stocarea partilor de text de comanda ,care sunt "editate" in comenzi
inainte de executia lor.
SELECT EMPNO,ENAME,SAL
FROM EMP
WHERE DEPTNO = &DEPARTAMENT_NUMBER;
40
Cu un singur ampersand utilizatorul este obligat sa dea o valoare de fiecare data cand
comanda este executata,deoarece variabila nu este definita si de fiacare data valoarea
introdusa nu este salvata .
O valoare de tip caracter sau data are nevoie sa fie inchisa in ghilimele simple cand sunt
introduse la cerere.Pentru a evita ghilimelele simple ce tre- buie sa fie introduse la executie
,puteti pune variabilele in ghilimele simple.
In urmatoarea declaratie ,variabila este pusa intre ghilimele simple, asa ca ghilimele nu mai
sunt necesare la introducerea valorii respective:
SELECT ENAME,DEPTNO,SAL*12
FROM EMP
WHERE JOB = ' <JOB_TITLE';
Cat timp variabila este variabila 'nedefinita' ,valoarea va fi ceruta de fiecare data cand
declaratia este executata.
Este posibil sa fie cerut numele unei coloane sau chiar numele unei tabele in timpul executiei.
DEPTNO SAL/12
------ -------
20 66.6667
30 133.333
30 104.167
20 247.917
30 104.167
30 237.5
10 204.167
20 250
10 416.667
30 125
20 91.6667
30 79.1667
20 250
10 108.333
41
Variabile substituite cu dublu ampersand.
Daca variabila este prefixata de dublu ampersand(&&),SQL*Plus va cere valoarea pentru
variabila doar o singura data .SQL*Plus stocheaza prima valoare furnizata si o foloseste din
nou de fiecare data cand declaratia SQL este rulata
SELECT ENAME,DEPTNO,JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = &&DEPTNO_PLEASE;
Puteti folosi comanda SQL*Plus DEFINE pentru a determina daca variabila este deja
definita.Daca variabila este deja definita se afiseaza valoarea asignata.
SQL> DEFINE
DEFINE DEPTNO_PLEASE = "10" (CHAR)
42
SELECT &THE_REST;
Comanda DEFINE
43
pentru MANAGERS si tot asa.Cunoasteti cum sa folositi substitutia de
variabile pentru a obtine aceste rapoarte dintr-o singura constructie
SELECT.
De fiecare data cind comanda e rulata, fiecare '&1' din comanda e inlocuit de
primul parametru dupa START fisier, fiecare '&2' e inlo- cuit de al doilea
parametru s.a.m.d.
SELECT EMPNO,ENAME,SAL
FROM EMP
WHERE JOB = ' <1' ;
SQL>SAVE JOB1
Comanda ACCEPT
Comanda ACCEPT permite unei variabile sa fie create si unei valori , care e introdusa sa fie
memorata in ea. Aceasta variabila poate fi apoi referita in constructia SQL. ACCEPT este
folosita deseori intr-un fisier de comenzi . Sunt citeva avantaje rezultate din folosirea lui
ACCEPT pentru definirea substitutiei de variabile:
44
• Tipurile de date pot fi verificate
• Prompturile pot fi mai explicative
• Valorile de raspuns pot fi ascunse
Sintaxa + Descrierea
NUMBER/CHAR
determina tipul variabilei.Daca valoarea introdusa este nevalida , va fi afisat un mesaj.
PROMPT 'text'
afiseaza daca text e specificat
NOPROMPT
face ACCEPT sa sara o linie asteptind intrarea
HIDE
suprima raspunsul utilizatorului. folositor pentru parole
Exemple
Rezumat
Cind SQL*Plus intilneste &variabila:
45
La fel ca pasii 1 si 2 de deasupra cu exceptia faptului ca valoarea variabilei e salvata.
DEF[INE]:
DEF DEPARTAMENT
daca e definit, da definitia lui DEPARTAMENT daca nu specifica 'nedefinit'
DEF[INE].
DEF COMM =
Ghilimelele nu sunt necesare , dar ajuta daca "NVL (COMM,0)" expresia contine
blancuri imbricate sau apostrofi.
Cit timp ramin variabilele definite? Pina cind le UNDEF[ine] sau le redefinim sau pina iesim
din SQL*PLUS.
TEME
1. Generati o constructie prin care sa afisati angajatii cu date de
angajare intre 2 date date. Rulati de 2 ori cererea.
Modificati cererea pentru a folosi &&variabila .Rulati-o de
citeva
ori. Observati diferenta.
46
ENAME SAL*12+NUL(COMM,0)
----------------------------------
JONES 35700
BLAKE 34200
SCOTT 36000
KING 60000
FORD 36000
Cap.3 Solutii
1. SELECT ENAME,HIREDATE
FROM EMP
WHERE HIREDATE BETWEEN'&FIRST_DATE'AND'&LAST_DATE';
2. SELECT ENAME,JOB,SAL,MGR,DEPTNO
FROM EMP
WHERE JOB ='&JOB';
3. SELECT ENAME,&REM
FROM EMP
WHERE &REM >30000;
47
CAPITO LUL4
FUNCTII
In acest capitol, sunt introduse functiile.Functiile fac ca cererile de baza sa devina mai
puternice si sint folosite pentru manipularea valorilor.Acest capitol acopera functiile
numerice si pe caracter. Functiile de conversie si care opereaza pe tipuri de date sunt tratate
in cap.5. In final functiile de grup sunt tratate in cap.6.
INTRODUCERE
Functiile sint folosite pentru manipularea datelor.Ele accepta unul sau mai multe argumente
si intorc o valoare.Un argument este o constanta , variabila sau o referire de coloana.Formatul
pentru functie este urmatorul: function_name(arg1,arg2,...)
• a calcula
• a modifica datele individuale
• a manipula iesirea pentru grupuri de siruri
• a schimba formatul datelor pentru afisare
• a converti tipurile de date
• CHARACTER
• NUMBER
• DATE
• CONVERSION
• FUNCTION THAT ACCEPT ANY DATA TYPE AS INPUT
• GROUP
Cele mai folosite functii sunt prezentate in acest manual. Puteti recurge la SQL*Plus
REFERENCE GUIDE pentru lista completa a functiilor.
Functiile care se aplica unui singur sir vor fi discutate in capitolul prezent si in cap.5.Functiile
de grup vor fi tratate in cap.6.
48
Explicatia notatiei:
Notatie + Semnificatie:
col
un nume de coloana dintr-o baza de date
value(valoare)
orice valoare literale(caracter/data/numar)
n
reprezinta un sir
'string'
reprezinta caracterul string
chars
reprezinta un numar de caractere specificate
date
reprezinta o coloana date sau o valoare date
LOWER(col/value)
forteaza caracterele alfa care sunt scrise cu litere mari sau mixte in caractere scrise cu
litere mici.
Pentru a afisa cu litere mici numele departamentului ca si sirul ' SQL COURSE' introduceti:
UPPER(col/value)
forteaza caracterele alfa care sunt scrise cu litere mici , sau o combinatie de litere mici
si mari in caractere scrise cu litere mari.
In urmatorul exemplu , functia UPPER e folosita pentru a forta intrarea utilizatorului la litere
mari.
SELECT ENAME
FROM EMP
WHERE ENAME =UPPER('&ENAME');
49
Enter value for ename :smith
ENAME
-----
SMITH
INITCAP(col/value)
forteaza prima litera a fiecarui cuvint in litera mare
INITCAP(DNAME) INITCAP(LOC)
----------------------------
Accounting New York
Research Dallas
Sales Chicago
Operations Boston
CONCAT(char 1,char2)
intoarce char1 concatenat cu char2 (Alternativa a operatorului ||)
SELECT CONCAT (ename,job) "JOB"
FROM EMP
WHERE EMPNO =7900;
JOB
-----------
JAMESCLERK
LPAD(col/value,n,'string')
adauga la coloana sau la valoarea literala spre stinga pina la lungimea totala n.
Primele spatii sunt umplute cu 'string'. Daca 'string' e omis atunci sunt umplute cu
blancuri.
SELECT LPAD(DNAME,20,'*'),LPAD(DNAME,20),LPAD(DEPTNO,20,'.')
FROM DEPT;
50
Observati ca a doua coloana e completata in stinga cu spatii, implicit , si ca a treia coloana
este de tipul numar.
RPAD(col/value,n,'string')
adauga la coloana sau la valoarea literala spre dreapta pina la lungimea totala n.
Ultimele pozitii sunt umplute cu 'string' sau daca acesta e omis cu blancuri.
SELECT RPAD(DNAME,20,'*'),RPAD(DNAME,20),RPAD(DEPTNO,20,'.')
FROM DEPT;
Urmatoarele functii presupun ca caracterele din string sunt numerotate de la stinga la dreapta
, incepind cu 1.
SUBSTR(col/value,pos,n)
intoarce un string de n caractere lungime dintr-o coloana sau valoare literala ,
incepind de la pozitia pos. Daca n e omis, e extras sirul din pozitia pos la sfirsit.
SELECT SUBSTR('ORACLE',2,4),SUBSTR(DNAME,2),
SUBSTR(DNAME,3,5)
FROM DEPT;
INSTR(col/value,'string')
gaseste pozitia caracterului in care apare prima data 'string'.
INSTR(col/value,'string',pos,n)
51
gaseste pozitia caracterului pentru a n-a aparitie a lui string in coloana sau valoarea
literala incepind din pozitia pos.
SELECT DNAME,INSTR(DNAME,'A'),
INSTR(DNAME,'ES'),INSTR(DNAME,'C',1,2)
FROM DEPT;
O folosire obisnuita a lui INSTR este de a determina daca inceputul utilizatorului contine un
caracter particular sau mai multe. In exemplul anterior , de exemplu, expresia
INSTR(DNAME,'ES') e 0 pentru ACCOUNTING deoarece acesta nu contine sirul dat.
LTRIM (col/value,'char/s')
sterge de la stinga prima aparitie a caracterului specificat(sau o combinatie a
caracterelor specificate). Daca nu e specificat nici un caracter sterge toate blancurile
din stinga.
SELECT DNAME,LTRIM(DNAME,'A'),LTRIM(DNAME,'AS'),
LTRIM(DNAME,'ASOP')
FROM DEPT;
RTRIM (col/value,'char/s')
sterge de la dreapta, aparitiile lui char (sau combinatie de caractere spe- cificate)
.Daca nu e specificat 'char/s' atunci sterge blancurile.
SELECT DNAME, RTRIM(DNAME,'G'),RTRIM(DNAME,'GHS')
RTRIM(DNAME,'N')
FROM DEPT;
52
RTRIM poate fi in mod particular folositor in a sterge blancurile de la sfirsit la coloane.De
exemplu , presupunind ca in transferul datelor la tabela 'emp' blancurile au fost adaugate
neintentionat dupa fiecare ENAME.Urmatoarea comanda va sterge toate blancurile finale:
UPDATE EMP
SET ENAME =RTRIM(ENAME);
SOUNDEX(col/value)
intoarce un sir de caractere reprezentind pronuntia(sunetul) cuvintului pentru fiecare
coloana sau valoare literala.Aceasta functie intoarce o reprezentare fonetica a fiecarui
cuvint si ne permite sa comparam cuvinte care sunt scrise diferit, dar se
pronunta(suna) la fel.
SELECT ENAME, SOUNDEX(ENAME)
FROM EMP
WHERE SOUNDEX(ENAME) = SOUNDEX('FRED');
ENAME SOUNDEX(ENAME)
-----------------------------
FORD F630
LENGTH(col/value)
intoarce numarul de caractere(sau digiti) din coloana sau din valoarea literala.
SELECT LENGTH('SQL COURSE'),LENGTH(DEPTNO),LENGTH(DNAME)
FROM DEPT;
SELECT ,ENAME,TRANSLATE(ENAME,'C','P'),JOB
TRANSLATE(JOB,'AR','IT')
53
FROM EMP
WHERE DEPTNO=10;
REPLACE(col/value,string,replacement_string)
intoarce col/value cu orice aparitie a 'string-ului', inlocuita cu repla-
cement_string.Daca 'replacement_string' e omis, toate operatiile lui 'string'sunt
sterse.Daca sunt emise si 'string' si 'replacement_string'atunci se semnaleaza eroare.
FUNCTII IMBRICATE
Functiile singulare aplicate liniilor(sirurilor) pot fi imbricate la orice adincime.Daca functiile
sunt imbricate, ele sunt evaluate din interior spre exterior.
Sa presupunem ca vreti sa aflati nr. de ori in care un caracter apare intr-un sir.Cum veti
proceda? Puteti imbrica functiile LENGHT si TRANSLATE pentru a obtine rezultatul dorit.
Urmatorul exemplu va permite sa numarati de cite ori apare S intr-un sir.
SELECT DNAME,LENGTH(DNAME),LENGTH(DNAME)
LENGTH(TRANSLATE(DNAME,'AS,'A'))
FROM DEPT;
DNAME LENGTH(DNAME)LENGTH(DNAME)-LENGTH(TRANSLATE(DNAME,'AS','A'))
--------------------------------------------------------------------------
54
RESEARCH 8 1
SALES 5 2
OPERATIONS 10 1
ACCOUNTING 10 0
1. Folositi REPLACE pentru a sterge fiecare aparitie a lui S din sir. Valoarea intoarsa va
reprezenta nr. de caractere care au ramas dupa ce S a fost sters. Cu alte cuvinte , o
valoare minus nr. de operatii ale lui S in sir.
2.
3. SELECT DNAME, LENGTH(DNAME), LENGTH(REPLACE(DNAME,'S'))
4. FROM DEPT;
5.
6. DNAME LENGTH(DNAME) ENGTH(REPLACE(DNAME,'S'))
7. ----------------------------------------------------
8. ACCOUTING 10 10
9. RESEARCH 8 7
10. SALES 5 3
11. OPERATIONS 10 9
12.
13. Apoi scadeti din lungimea totala , lungimea sirului fara S.
14.
15. SELECT DNAME,LENGTH(DNAME), LENGTH(DNAME)
16. LENGTH(REPLACE(DNAME,'S'))
17. FROM DEPT;
18.
19. DNAME LENGTH(DNAME) LENGTH(DNAME)-
LENGTH(REPLACE(DNAME,'S'))
20. -------------------------------------------------------------
------
21. ACCOUTING 10
0
55
22. RESEARCH 8
1
23. SALES 5
2
24. OPERATIONS 10
1
25.
26. Rezultatul e o valoare care reprezinta nr. de operatii ale lui S in sir .
FUNCTII NUMERICE
Acestea accepta intrare numerica si intorc ca rezultat un numar. Aceasta sectiune descrie
citeva din functiile numerice. ROUND(col/value,n) rotujeste coloana , expresie sau valoare la
n zecimale. Daca n e omis nu are zecimale , daca e negativ , numarul din stinga punctului
zecimal e rotunjit.
SELECT ROUND(45.923,1),
ROUND(45.923),
ROUND(45.323,1),
ROUND(42.323,-1),
ROUND(SAL/32,2)
FROM EMP
WHERE DEPTNO =10;
ROUND(45.923,1)ROUND(45.923)ROUND(45.323,1)Round(42.323,-1)ROUND(SAL/32,2)
------------------------------------------------------------------------
45.9 46 45.3 40 76.56
45.9 46 45.3 40 156.23
45.9 46 45.3 40 40.63
SELECT TRUNC(45.923,1),
TRUNC(45.923),
TRUNC(45.323,1),
TRUNC(42.323,-1),
TRUNC(SAL/32,2)
FROM EMP
WHERE DEPTNO= 10;
TRUNC(45.923,1)TRUNC(45.923)TRUNC(45.323,1)TRUNC(42.323,-
1)TRUNC(SAL/32,2)
---------------------------------------------------------------------------
-
45.9 45 45.3 40
76.56
45.9 45 45.3 40
156.25
45.9 45 45.3 40
40.62
CEIL (col/value) gaseste cel mai mic intreg mai mare sau egal cu
coloana,
expresie sau valoare.
56
SELECT CEIL(SAL),CEIL(99.9),CEIL(101.76),CEIL(-11.1)
FROM EMP
WHERE SAL BETWEEN 3000 AND 5000;
FLOOR (col/value) gaseste cel mai mare intreg mai mic sau egal cu
coloana expresie sau valoare.
SELECT EXP(4)
FROM DUAL;
EXP(4)
------
54.59815
57
SIGN(col/value) intoarce -1 daca e coloana, expresie sau valoare e
un nr. negativ , intoarce 0 daca e zero,+1 daca e
nr.pozitiv.
SELECT SAL,COMM,COMM-SAL,ABS(COMM-SAL),ABS(-35)
FROM EMP
WHERE DEPTNO =30;
58
1,500.00 00 1500 20
LOG(m,n)
intoarce logaritmul cu baza m si argument n.
SIN(n)
intoarce sinusul lui n
SINH(n)
intoarce sinusul hiperbolic al lui n
TAN(n)
intoarce tangenta lui n
TANH(n)
intoarce tangenta hiperbolica a lui n
COS(n)
cosinus de n
COSH(n)
cosinus hiperbolic al lui n
TEME
1. Listati pentru toti angajatii numele si salariul marit cu
15 % si exprimat ca un nr. de dolari.
14 selectate.
EMPLOYEE_AND_JOB
----------------
SMITH CLERK
ALLEN SALESMAN
59
WARD SALESMAN
JONES MANAGER
MARTIN SALESMAN
BLAKE MANAGER
CLARK MANAGER
SCOTT ANALYST
KING PRESIDENT
TURNER SALESMAN
ADAMS CLERK
JAMES CLERK
FORD ANALYST
MILLER CLERK
EMPLOYEE
--------
SMITH(Clerk)
ALLEN(Salesman)
WARD(Salesman)
JONES(Manager)
MARTIN(Salesman)
BLAKE(Manager)
CLARK(Manager)
SCOTT(Analyst)
KING(President)
TURNER(SAlesman)
ADAMS(Clerk)
JAMES(Clerk)
FORD(Analyst)
MILLER(Clerk)
SOLUTII Cap.4
60
3. SELECT ENAME ||'('||initcap(job)||')' EMPLOYEE
FROM EMP;
4. SELECT *
FROM EMP
WHERE UPPER(JOB)=UPPER('&JOB');
5. SELECT ENAME,DEPTNO,INITCAP
(REPLACE(JOB,'SALESMAN','SALESPERSON')) JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO =30;
61
Capitolul 5
Alte functii singulare aplicate liniilor unei baze de date
In acest capitol vom trata functiile (de tip) referitoare la date calendaristice 'DATE', functiile
de conversie si functii care accepta orice tip de data de intrare.
Toate functiile de tip data calendaristica intorc valoarea tipului DATE cu exceptia lui
MONTHS_BETWEEN care intoarce o valoare numerica.
• Secolul
• Anul
• Luna
• Ziua
• Ora
• Minutele
• Secundele
Sysdate
Sysdate intoarce data curenta si timpul.Puteti folosi SYSDATE la fel ca folosirea oricarui
nume de coloana. De exemplu , puteti afisa data curenta selectind SYSDATE dintr-o tabela.
Este obisnuit sa se selecteze SYSDATE dintr-o tabela 'dummy' numita DUAL.
Tabela DUAL apartine utilizatorului 'SYS' si poate fi accesata de toti utilizatorii.Contine o
singura coloana ,DUMMY si o linie cu valoarea 'x'.
Tabela DUAL e folositoare cind doriti sa obtineti o singura valoare-de exemplu , valoarea
unei constante , pseudo-coloane sau expresii care nu e derivata dintr-o tabela cu data 'user'.
SELECT SYSDATE
FROM SYS.DUAL;
62
Puteti selecta usor SYSDATE din EMP, dar 14 linii cu aceeasi SYSDATE vor fi intoarse ,
una pentru fiecare linie din tabela EMP.
DUAL e preferata pentru ca e suficienta o singura linie intoarsa.
data + numar
aduna un numar de zile la data, reintorcind o data calendaristica
data - numar
scade un numar de zile dintr-o data, producind o data calendaristica
date - date
scade o data dintr-o data , obtinind un nr. de zile.
date + numar/24
aduna un nr. de ore pentru a obtine o data calen- daristica.
SELECT HIREDATE,HIREDATE+7, HIREDATE-7,SYSDATE - HIREDATE
FROM EMP
WHERE HIREDATE LIKE '%JUN%';
Scazind din SYSDATE ,HIREDATE din tabela EMP intoarce nr.de zile de la angajarea
fiecarui om.
MONTHS_BETWEEN(data1,data2)
gaseste nr. de luni intre data1 si data2. Rezultatul poate fi pozitiv sau negativ. Daca
data1 e mai tarzie decat data2 , REZULTATUL E POZITIV, daca data2 este mai
tirzie decit data1 , REZULTATUL E NEGATIV.
MONTHS_BETWEEN(SYSDATE,HIREDATE) MONTHS_BETWEEN('01-jan-84','05-nov-
88')
-----------------------------------------------------------------------
65.0873622 -58.129032
63 -58.129032
60.5067171 -58.129032
59.3454267 -58.129032
59.3454267 -58.129032
63
59.8292977 -58.129032
6 records selected
ADD_MONTHS(data,n)
aduna n numar de luni calendaristice la 'data'. n trebuie sa fie intreg si poate fi si
negativ.
SELECT HIREDATE, ADD_MONTHS(HIREDATE,3),ADD_MONTHS(HIREDATE,-3)
FROM EMP
WHERE DEPTNO =20;
64
intoarce prima zi a lunii continind data1 daca data1 este in prima parte a lunii, altfel
intoarce prima zi a urmatoarei luni.
ROUND(data 1,' YEAR')
intoarce prima zi a anului continind data1, daca data1 este in prima jumatate a anului,
altfel intoarce prima zi a urmatorului an.
SELECT SYSDATE,ROUND(SYSDATE,'MONTH'),ROUND(SYSDATE,'YEAR')
FROM SYS.DUAL;
TRUNC e folositor cind vreti sa stergeti timpul dintr-o data. Timpul component al zilei este
sters implicit.
Functii de conversie
TO_CHAR(numar/data,{'fmt'})
converteste numar sau data la caractere in format 'fmt'.
TO_NUMBER(char)
converteste 'char' care contine un numar in 'NUMBER'.
TO_DATE('char','fmt')
converteste valoarea 'char' reprezentind o data calendaristica, intr-o valoare data in
felul 'fmt' specificat. Daca fmt e omis , formatul e DD-MON-YY.
TO_CHAR
Functia TO_CHAR este folosita frecvent pentru a schimba un format de data de la cel
implicat la un format de afisare alternativ. TO_CHAR (data,'date picture') specifica ca data va
fi convertita la un nou format de iesire.
Pentru a converti date curente de la formatul implicit (DD-MON-YY) la un nou format 'date
picture':
SELECT TO_CHAR(SYSDATE,'DAY, DDTH MONTH YYYY')
FROM SYS.DUAL;
TO_CHAR (SYSDATE,'DAY,DDTHMONTHYYYY')
-------------------------------------
TUESDAY ,05TH SEPTEMBER 1989
65
Observati ca:
• 'Date picture', care trebuie incadrate de apostrofi poate contine orice format dintre cele
tratate mai jos.Coloana si 'date picture' trebuie separate de virgula.
• DAY si MONTH la iesire sunt automat aduse la lungimea 9 adaugind blancuri.
• Pentru a sterge blancurile adaugate folositi prefixul FM(FILL MODE).
TO_CHAR(SYSDATE,'FMDAY,DDTHMONTHYYYY')
--------------------------------------
Tuesday , 5th September 1989
FM poate fi folosit pentru a sterge zerourile de la inceput din formatul ddth ex:05TH este
schimbat in 5th. Cazul in care 'date picture' este introdusa este cazul in care va fi afisata.
TO_CHAR poate fi deasemenea folosita pentru extragerea timpului din zi , si afisarea lui
intr-un format specificat.
TO_CHAR(SYSDATE,'HH:MI:SS')
---------------------------
08:16:24
Functia TO_CHAR este de asemenea folosita pentru conversia unei valori de tip data
numerica la o valoare de tip data caracter.
TO_CHAR(numar,'number picture')
TO_CHAR(SAL,'$9,999')
--------------------
$1,000
$1,600
$1,250
$2,975
Observati ca formatul este optional.Daca'date picture' e omis, data este convertita la o valoare
de tip caracter in format Oracle, implicit DD-MON-YY.
Daca 'number picture ' nu e specificat, numarul e convertit intr-o valoare de tip caracter.
Observati de asemenea ca formatele nu afecteaza actuala reprezentare interna a valorii
coloanei.Ele afecteaza doar cum valoarea coloanei este afisata cind e regasita cu o constructie
SELECT.
66
Formate pentru date calendaristice
SCC or CC
Secol;Prefixul 'S'face ca datele i.e.n. sa fie prefixate de'-'.
YYYY or SYYYY
An;Prefixul 'S' face ca datele i.e.n. sa fie prefixate de '-'.
YYY or YY or Y
Ultimele 3,2,1 cifre din an
Y,YYY
An cu virgula in pozitie specificata.
SYEAR or YEAR
An in litere ;Prefixul 'S' face ca pt.anii i.e.n. sa se puna '-'.
BC or AD
Indicatorul BC/AD(pt.i.e.n. sau e.n.).
B.C.or A.D.
Indicatorul BC/AD cu puncte.
Q
Sfert de an.
MM
Luna.
MONTH
Numele lunii adaugind blancuri pina la lungimea 9.
MON
Numele lunii abreviat la 3 litere.
WW or W
Saptamina a anului sau a lunii.
DDD or DD or D
Zi a anului, lunii,saptaminii.
DAY
Numele zilei ,adaugind blancuri pina la lungimea de 9 caractere.
DY
Numarul zilei abreviat la 3 litere.
J
Nr.de zile din decembrie 31,4713 i.e.n.
AM or PM
Indicator meridian.
A.M. or P.M.
Indicator meridian cu puncte.
HH or HH12
Ora din zi (1-12).
HH24
Ora din zi (0-23).
MI
Minute.
SS
Secunde.
SSSSS
Secunde dupa miezul noptii(0-86399).
67
/.,etc.
E reprodusa punctuatia in rezultat.
"..."
Sirul cu apostrofi reprodus in rezultat.
fm
'FILL mode'.Prefixind MONTH sau DAY, suprima blancurile, lasind un rezultat de
lungime variabila ,FM va suprima zerourile de inceput din formatul ddth.Nu e
folositor cu alte coduri.A doua aparitie a lui 'fm' pune blan- curile din nou.
TH
nr.ordinal(ex:''DDTH" transformat in "4TH").
SP
nr.transformat in sir (ex.DDSP"pt"FOUR").
SPTH sau thsp
confirma numerele ordinale cu transformarea numar- cadru (ex.DDSPTH
pt.FOURTH).
Observatie:
? Codurile sunt case sensitive si vor afecta afisarea datelor calendaristice astfel:
DAY MONDAY
Day Monday
Month July
ddth 14th
ddTh 14th
Formatul de date RR
Daca-l folositi in locul lui YY, secolul variaza in acord cu anul specificat cu 2 cifre si ultimii
2 digiti ai anului curent.
68
| | ----------------------------------------------------------
| | 50 | data intoarsa este data intoarsa este in|
| | - | in secolul dupa secolul crt. |
| | 99 | cel crt. |
------------------------------------------------------------------------
EXEMPLE:
--------------------------------------------------------------
| Anul crt. Valoarea formatata Anul interpretat |
| (DD_ MON_RR) |
--------------------------------------------------------------
| 1994 27-oct-95 1995 |
--------------------------------------------------------------
| 1994 27-oct-17 2017 |
--------------------------------------------------------------
| 2001 27-oct-95 1995 |
--------------------------------------------------------------
| 2001 27-oct-17 2017 |
--------------------------------------------------------------
0 afis.zerourile de
la inceput 099999 001234
MI semnele minus la
dreapta(valori
negative) 999999MI 1234-
PR paranteze pentru
numere negative 999999PR <1234>
V inmultire cu 10
(n=numar de 9 dupa V) 9999V99 123400
69
Observatie:
TO_NUMBER
TO_DATE
Pentru a afisa toti angajatii cu data angajarii 4 iulie 1984, puteti folosi functia TO_DATE:
De exemplu:
DECODE
70
DECODE este cea mai puternica functie SQL.
Aceasta faciliteaza interogarile, facind munca unui 'case' sau a unei constructii'if-then-else'.
Syntax:
DECODE (col/expression,
search1,rezult1,[search2,rezult2,....,]
default)
ARGUMENTE
COL/EXPRESSION
numele coloanei sau expresie pentru a fi evaluate
SEARCH1
prima valoare pentru testare
RESULT1
valoarea intoarsa daca se potriveste cu SEARCH1.
SEARCH1 si RESULT1 pot fi repetate de cite ori e necesar-[SEARCH2,
RESULT2,...]
DEFAULT
valoarea pentru a fi reintoarsa daca nu exista nici o potrivire.
Observatie:
SELECT ENAME,
JOB,
DECODE(JOB,'CLERK','WORKER',
'MANAGER','BOSS',
'UNDEFINED') DECODED_JOB
FROM EMP;
71
JONES MANAGER BOSS
MARTIN SALESMAN UNDEFINED
BLAKE MANAGER BOSS
CLARK MANAGER BOSS
SCOTT ANALYST UNDEFINED
KING PRESIDENT UNDEFINED
TURNER SALESMAN UNDEFINED
ADAMS CLERK WORKER
JAMES CLERK WORKER
FORD ANALYST UNDEFINED
MILLER CLERK WORKER
SELECT GRADE,
DECODE(GRADE,'1','15%'
'2','10%',
'3','8%',
'5%')BONUS FROM SALGRADE;
GRADE BONUS
---------------
1 15%
2 10%
3 8%
4 5%
5 5%
Acest exemplu ilustreaza ca valoarea intoarsa e fortata la tipul celui de al treilea argument, la
folosirea functiei DECODE. Il sfatuim pe utilizator sa specifice ordinea in care informatia e
afisata introducind o valoare la fiecare rulare:
Observati ca aceata comanda produce o eroare fiindca tipul lui 'ename'(char) difera de cel al
lui 'sal'(numar) care e al treilea argument.
In exemplul de mai jos , dorim sa introducem salariul crescut in functie de meseria fiecarui
angajat.
SELECT JOB,SAL,DECODE(JOB,'ANALYST',SAL*1.1,
'CLERK',SAL*1.15,
'MANAGER',SAL*0.95,
SAL) DECODED_SALARY FROM EMP;
72
JOB SAL DECODED_SALARY
--------------------------------
CLERK 800 920
SALESMAN 1,600 1600
SALESMAN 1,250 1250
MANAGER 2,975 2826.25
SALESMAN 1,250 1250
MANAGER 2,850 2707.5
MANAGER 2,450 2327.5
ANALYST 3,000 3300
PRESIDENT5,000 5000
SALESMAN 1,500 1500
CLERK 1,100 1265
CLERK 950 1092.5
ANALYST 3,000 3300
CLERK 1,300 1495
SELECT SAL*12+NVL(COMM,0),NVL(COMM,1000),SAL*12+NVL(COMM,1000)
FROM EMP
WHERE DEPTNO=10;
SELECT GREATEST(1000,2000),GREATEST(SAL,COM)
FROM EMP
WHERE DEPTNO=30;
GREATEST(1000,2000) GREATEST(SAL,COMM)
-------------------------------------------
2000 1600
2000 1250
2000 1400
2000
2000 1500
2000
6 records selected.
73
SELECT LEAST(1000,2000),LEAST(SAL,COMM)
FROM EMP
WHERE DEPTNO=30;
LEAST(1000,2000) LEAST(SAL,COMM)
---------------------------------
1000 300
1000 500
1000 1250
1000
1000 0
1000
6 records selected.
VSIZE(col/value) - intoarce nr.de biti din reprezentarea interna ORACLE a lui col/value'.
SELECT DEPTNO,VSIZE(DEPTNO),VSIZE(HIREDATE),VSIZE(SAL),
VSIZE(ENAME)
FROM EMP
WHERE DEPTNO=10;
Functiile de mai jos sint imbricate si sint evaluate dupa cum urmeaza.
SELECT ENAME,NVL(TO_CHAR(MGR),'UNMANAGEABLE')
FROM EMP
WHERE MGR IS NULL;
ENAME NVL(TO_CHAR(MGR),'UNMANAGEABLE')
-----------------------------------------------
KING UNMANAGEABLE
Functiile imbricate pot fi de asemenea folosite pentru a afisa date de vineri , la doua luni de
azi in formatul Day dd Month YYYY.
SELECT SYSDATE,
TO_CHAR(NEXT_DAY(ADD_MONTHS(SYSDATE,2),'FRIDAY'),'Day dd
Month YYYY')
74
FROM SYS.DUAL;
SYSDATE
TO_CHAR(NEXT_DAY(ADD_MONTHS(SYSDATE,2),'FRIDAY'),'DAYDDMONTHYYYY')
----------------------------------------------------------------------
---
04-dec-89 Friday 09 Februarie 1990
75
21. ---------------------------
22. SMITH 13-jun-83 13-jun-84
23. ALLEN 15-aug-83 15-aug-84
24. JONES 31-oct-83 31-oct-84
25. MILLER 21-nov-83 21-nov-84
26. MARTIN 05-dec-83 05-dec-84
27. FORD 05-dec-83 05-dec-84
28. SCOTT 05-mar-84 05-mar-85
29. WARD 26-mar-84 26-mar-85
30. CLARK 14-may-84 14-may-85
31. TURNER 04-jun-84 04-jun-85
32. ADAMS 04-jun-84 04-jun-85
33. BLAKE 11-jun-84 11-jun-85
34. KING 09-jun-84 09-jun-85
35. JAMES 23-jun-84 23-jun-85
36. 14 records selected
37.
38.
76
76. Enter value for employee_name:king
77.
78.
79. ENAME LENGTH OF SERVICE
80. -------------------------------
81. KING 4 YEARS 4 MONTHS
82.
83.
CAPITOLUL 5 SOLUTII
77
1. SELECT ENAME,
2. TO_CHAR(HIREDATE,'fmMonth,Ddspth YYYY')
3. date_hired
4. FROM EMP
5. WHERE DEPTNO=20;
6.
7.
8. SELECT ENAME,HIREDATE,ADD_MONTHS(HIREDATE,12) REVIEW
9. FROM EMP
10. ORDER BY ADD_MONTHS(hiredate,12);
11.
12.
13. SELECT ENAME,
14. DECODE(SIGN(1500-SAL),1,'BELOW 1500',0,'On
15. Target',SAL)
16. SALARY
17. FROM EMP
18. ORDER BY ENAME;
19.
20.
21. SELECT TO-CHAR(TO_DATE('&ANYDATE','DD.MM.YY'),'DAY')
DAY
22. FROM SYS.DUAL;
23.
24.
25. DEFINE TIME=MONTHS_BETWEEN(SYSDATE,HIREDATE)
26. SELECT ENAME,
27. FLOOR(&TIME/12)||'YEARS'||
28. FLOOR(MOD(&TIME,12))||'MONTHS'
29. "LENGTH OF SERVICE"
30. FROM EMP
31. WHERE ENAME=UPPER('&EMPLOYEE_NAME');
32.
33.
34. SELECT '12/34' VALUE
35. DECODE(
36. TRANSLATE('12/34','1234567890',
37. '9999999999'),
38. '99/99','YES',NO') "VALID?"
39. FROM SYS.DUAL;
40.
41.
42. SELECT ENAME,
43. HIREDATE,
44. DECODE(SIGN(TO_CHAR(HIREDATE,'DD')-15
45. 1,NEXT-DAY(LAST-DAY(ADD_MONTHS(HIREDATE,1)),
46. 'FRIDAY')-7,
47. NEXT-DAY(LAST_DAY(HIREDATE),'FRIDAY')-7)
48. PAYDAY
49. FROM EMP
50. ORDER BY HIREDATE;
51.
52. sau
53. SELECT ENAME,HIREDATE,
54. NEXT_DAY(LAST_DAY(ROUND(HIREDATE,'MONTH'))-7
55. 'FRIDAY') PAYDAY
56. FROM EMP
57. ORDER BY HIREDATE;
58.
59.
78
79
Capitolul 6
Functii de grup
Acest capitol explica cum informatiile concise pot fi obtinute pen- tru grupuri de siruri
folosind functiile de grup.
Vom discuta cum puteti divide sirurile dintr-o tabela in seturi mai mici si cum sa specificati
criteriile de cautare intr-un grup de siruri.
Functiile de grup se aplica unui set de siruri.Ele intorc rezultate bazate pe grupuri de siruri ,
spre deosebire de un rezultat pe sir care e returnat de functii singulare.De regula , toate
sirurile din tabela sunt tratate ca un grup.Clauza GROUP BY din cadrul lui SELECT e
folosita pentru a imparti sirurile in grupuri mai mici.
Valoare returnata
AVG({DISTINCT/ALL})
valoarea medie a lui n, ignorind valorile nule.
COUNT({DISTINCT/ALL} expr*)
nr. de siruri unde expresia e evaluata la altceva decit NULL. (*) face ca COUNT sa
numere toate sirurile selectate, incluzind duplicatele si sirurile cu NULL.
MAX({DISTINCT/ALL}expr)
maximul valorilor expr.
MIN({DISTINCT/ALL}expr)D
minimul valorilor expresiei expr.
STDDEV({DISTINC/ALL}n)
deviatia standard a lui n , ignorind valorile nule.
SUM({DISTINC/ALL}n)
suma valorilor lui n , ignorind valorile nule.
VARIANCE({DISTINCT/ALL}n)
variatia lui n , ignorind valorile nule.
Toate functiile de deasupra opereaza pe un nr. de siruri (de ex., o intreaga tabela) si sunt
cunoscute ca functii de grup sau agregate. DISTINCT face ca functia de grup sa considere
doar valorile(nedupli- cate).
ALL considera fiecare valoare , incluzind si toate duplicatele. Implicit este ALL.
Tipul datelor argumentelor poate fi CHAR,NUMBER sau DATA unde expr e listata.
Toate fuctiile de grup cu exceptia lui COUNT(*) ignora valorile nule. Folositi NVL ca de
obicei pentru a include null.
FUNCTII DE GRUP
Folosirea functiilor de grup
80
SELECT AVG(SAL)
FROM EMP;
AVG(SAL)
--------
2073.21429
O functie de grup poate fi aplicata pe un subset de linii din tabela prin folosirea clauzei
WHERE.
SELECT MIN(SAL)
FROM EMP
WHERE JOB = 'CLERK';
MIN(SAL)
--------
800
SELECT COUNT(*)
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 20;
COUNT(*)
--------
5
Clauza GROUP BY
Clauza GROUP BY poate fi folosita pentru a imparti liniile dintr-o tabela in grupuri mai
mici. Functiile de rup pot fi folosite pentru a intorece informatii sumare pentru fiecare grup.
JOB AVG(SAL)
------- -----------
ANALYST 3000
CLERK 1037.5
MANAGER 2758.33333
PRESIDENT 5000
SALESMAN 1400
81
Excluderea liniilor cind folosim GROUP BY
Liniile pot fi excluse mai intii cu o clauza WHERE, inainte de a le imparti in grupuri.
Pentru a determina salariul mediu pentru fiecare functie in afara de manager, introducem :
JOB AVG(SAL)
------- -----------
ANALYST 3000
CLERK 1037.5
PRESIDENT 5000
SALESMAN 1400
Solutii
82
37. FROM EMP
38. GROUP BY MGR
39. HAVING MIN(SAL) >= 1000
40. ORDER BY MIN(SAL);
41.
83
CAPITOLUL 7
EXTRAGEREA DATELOR DIN MAI MULT DE O TABELA
Join
Join-ul este folosit cind o cerere SQL necesita date din mai multe tabele din baza de date.
Liniile dintr-o tabela pot fi unite cu liniile din alta tabela in functie de valorile comune
existente in coloanele corespunzatoare.
1. Equi-join
2. Non-equi-join
Equi-join
Pentru a determina angajatii din departamente, vom compara valorile din coloana DEPTNO a
angajatului cu aceleasi valori din DEPTNO din tabela DEPT. Relatia dintre tabela EMP si
DEPT este un equi-join, in care valorile din coloana DEPTNO din ambele tabele sint egale.
(Operatorul de comparatie folosit este =.)
SELECT column(s)
FROM tables
WHERE join condition is ...
Pentru a face join pe cele doua tabele EMP si DEPT, introducem:
84
WARD SALESMAN SALES
Vom observa ca acum fiecare angajat are listat numele departamentului lui.
Liniile din EMP sint combinate cu liniile din DEPT si sint intoarse doar liniile pentru care
valorile EMP.DEPTNO si DEPT.DEPTNO sint eale.
Observati ca, conditia de join specifica numele coloanei precedat de numele tabelei.Aceasta
este o necesitate cind numele coloanelor sint aceleasi in ambele tabele.Este necesar sa
specificam exact ce coloane sint referite.
Aceasta necesitate este de asemenea aplicata coloanelor care pot fi ambigue in clauzele
SELECT sau ORDER BY.
Pentru a recunoaste diferentele dintre coloana DEPTNO din EMP si coloana DEPTNO din
DEPT, introducem:
Observati ca fiecarui numar de departament din tabela DEPT i se face join pentru a se potrivi
cu numerele de departament din tabela EMP.De exemplu, trei angajati lucreaza in
departamentul 10 - Accounting - deci exista trei potri- viri.Prin urmare ACCOUNTING este
afisat pentru fiecare angajat din acel depar- tament.
Poate fi foarte plictisitor sa tiparesti numele tabelelor repetat.Etichete temporare (sau alias-
uri) pot fi folosite in clauza FROM.Aceste nume temporare sint valide doar in instructiunea
SELECT curenta.Alias-urile de tabele trebuie de asemenea sa fie specificate in clauza
SELECT.Aceasta creste efectiv viteza cererii, in care contextul contine informatii foarte
exacte.
85
SELECT E.ENAME, D.DEPTNO, D.DNAME
FROM EMP E, DEPT D
WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO
ORDER BY D.DEPTNO;
Alias-urile de tabele pot fi de lungime de maxim 30 de caractere, dar mai scurte sint mai
bune.De asemenea incercati sa le faceti cit mai explicite.
Daca un alias de tabela este folosit pentru un nume particular de tabela in clauza FROM,
atunci acel alias trebuie sa fie substituit pentru numele tabelei in contextul din SELECT.
Produs
-----------------------------------------------------------------------
| EMPNO ENAME JOB MGR HIREDATE SAL COMM DEPTNO |
-----------------------------------------------------------------------
|=======================================================================|
-----------------------------------------------------------------------
| 7788 SCOTT ANALYST 7566 05-MAR-84 3000 20 |-
--
-----------------------------------------------------------------------
|
|=======================================================================|
|
-----------------------------------------------------------------------
|
|
--------------------------------------------------------------------
-|
|
|
|
|
| -------------------------------
| | DEPTNO DNAME LOC |
| -------------------------------
|--------| 10 ACCOUNTING NEW YORK |
|--------| 20 RESEARCH DALLAS |
|--------| 30 SALES CHICAO |
|--------| 40 OPERATIONS BOSTON |
-------------------------------
In absenta unei conditii WHERE, fiecare linie din EMP este unita in ordine cu fiecare linie
din DEPT.
Produs
86
Cind o conditie de join este invalida sau este omisa, rezultatul este omis si toate combinatiile
de linii vor fi listate.
Un produs tinde sa genereze un numar mare de linii si rezultatul sau este rar folosit.Trebuie
intotdeauna inclusa o conditie de join intr-o clauza WHERE, in afara de cazul in care este
necesara combinarea tuturor liniilor din toate tabelele.
Non-Equi-Join
Relatia dintre tabelele EMP si SALGRADE este un non-equi-join, in care nici o coloana din
EMP nu corespunde direct cu o coloana din SALGRADE.Relatia este obtinuta folosind un
operator, altul decit operatorul de egalitate (=).Pentru a evalua gradatia unui anajat, salariul
lui trebuie sa fie intre salariul minim si salariul maxim.
Operatorul BETWEEN este folosit pentru a construi conditia, introducem:
Alti operatori cum ar fi <= si >= pot fi folositi, oricum BETWEEN este cel mai simplu.Nu
uitati sa specificati mai intii valoarea minima si ultima va- loarea maxima cind folositi
BETWEEN.Din nou sint folosite alias-uri de tabele, nu din cauza posibilelor ambiguitati, dar
din motive de performanta.
Pentru a face join pe cele trei tabele este necesar sa construim doua condi- tii de join.Pentru a
face join pe patru tabele sint necesare minim trei condi- tii de join.
Aceasta regula nu poate fi aplicata daca tabela are o cheie primara, care identifica in mod
unic fiecare linie (cheile primare sint explicate mai tirziu in manual).
87
Sintaxa
SELECT [DISTINCT] {[tabela].* | expresie [alias], ...}
FROM tabela [alias], ...
WHERE [conditie de join] ...
AND [conditie de linie] ...
OR [alta conditie de linie]
GROUP BY {expresie | coloana}
HAVING {conditie de grup}
ORDER BY {expresie | coloana} [ASC | DESC]
Observatii
Aceste exxercitii au intentia de a va capata experienta practica in extrage- rea datelor din mai
mult decit o tabela si includ teme discutate in capitolele anterioare.
Tema
1. Afisati numele tuturor angajatilor si numele departamentului lor, in ordi- nea numelui
departamentelor.
2. ENAME DNAME
3. -------- ---------
4. CLARK ACCOUNTING
5. MILLER ACCOUNTING
6. KING ACCOUNTING
7. SMITH RESEARCH
8. SCOTT RESEARCH
9. JONES RESEARCH
10. ADAMS RESEARCH
11. FORD RESEARCH
12. ALLEN SALES
13. BLAKE SALES
14. TURNER SALES
15. JAMES SALES
16. MARTIN SALES
17. WARD SALES
18.
19. Vor fi selectate 14 inregistrari.
88
28. SMITH 20 RESEARCH
29. SCOTT 20 RESEARCH
30. JONES 20 RESEARCH
31. ADAMS 20 RESEARCH
32. FORD 20 RESEARCH
33. ALLEN 30 SALES
34. BLAKE 30 SALES
35. TURNER 30 SALES
36. JAMES 30 SALES
37. MARTIN 30 SALES
38. WARD 30 SALES
39.
40. Vor fi selectate 14 inregistrari.
41. Afisati numele, localitatea si departamentul angajatilor al caror salariu lunar este mai
mare ca 1500.
42. ENAME LOCATION DNAME
43. -------- ---------- ---------
44. CLARK NEW YORK ACCOUNTING
45. KING NEW YORK ACCOUNTING
46. JONES DALLAS RESEARCH
47. FORD DALLAS RESEARCH
48. SCOTT DALLAS RESEARCH
49. ALLEN CHICAGO SALES
50. BLAKE CHICAGO SALES
51.
52. Vor fi selectate 7 inregistrari.
89
75. Listati toti angajatii din Dallas.
76. ENAME SAL LOCATION
77. ---------- ------- ----------
78. SMITH 800.00 DALLAS
79. SCOTT 3,000.00 DALLAS
80. JONES 2,975.00 DALLAS
81. ADAMS 1,100.00 DALLAS
82. FORD 3,000.00 DALLAS
83. Afisati numele angajatilor, functia, salariul, gradatia si numele departa- mentului
pentru toti angajatii din companie in afara de functionari.Sortati dupa salariu, afisind
mai intii salariul cel mai mare.
84.
85.
86. ENAME JOB SAL GRADE DNAME
87. -------- --------- -------- --------- ---------
88. KING PRESIDENT 5,000.00 5 ACCOUNTING
89. FORD ANALYST 3,000.00 4 RESEARCH
90. SCOTT ANALYST 3,000.00 4 RESEARCH
91. JONES MANAGER 2,975.00 4 RESEARCH
92. BLAKE MANAGER 2,850.00 4 SALES
93. CLARK MANAGER 2,450.00 4 ACCOUNTING
94. ALLEN SALESMAN 1,600.00 3 SALES
95. TURNER SALESMAN 1,500.00 3 SALES
96. MARTIN SALESMAN 1,250.00 2 SALES
97. WARD SALESMAN 1,250.00 2 SALES
98.
99. Vor fi selectate 10 inregistrari.
100. Afisati urmatoarele detalii pentru angajatii care cistiga 36000$ pe an sau care
sint functionari.
101.
102.
103. ENAME JOB ANNUAL_SAL DEPTNO DNAME GRADE
104. --------- ------- -------------- --------- --------- -------
-
105. FORD ANALYST 36000 20 RESEARCH 4
106. SCOTT ANALYST 36000 20 RESEARCH 4
107. MILLER CLERK 15600 10 ACCOUNTING 2
108. JAMES CLERK 11400 30 SALES 1
109. ADAMS CLERK 13200 20 RESEARCH 1
110. SMITH CLERK 9600 20 RESEARCH 1
111.
112. Vor fi selectate 6 inregistrari.
Solutii
1. SELECT ENAME, DNAME
2. FROM EMP, DEPT
3. WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO;
90
4.
5. SELECT ENAME, E.DEPTNO, DNAME
6. FROM EMP E, DEPT D
7. WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO;
8.
9. SELECT ENAME, LOC LOCATION, DNAME
10. FROM EMP, DEPT
11. WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO
12. AND SAL > 1500;
13.
14. SELECT ENAME, JOB, SAL, GRADE
15. FROM EMP, SALGRADE
16. WHERE SAL BETWEEN LOSAL AND HISAL;
17.
18. SELECT ENAME, JOB, SAL, GRADE
19. FROM EMP, SALGRADE
20. WHERE SAL BETWEEN LOSAL AND HISAL
21. AND GRADE = 3;
22.
23. SELECT ENAME, SAL, LOC LOCATION
24. FROM EMP, DEPT
25. WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO
26. AND LOC = 'DALLAS';
27.
28. SELECT ENAME, JOB, SAL, GRADE, DNAME
29. FROM EMP, SALGRADE, DEPT
30. WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO
31. AND SAL BETWEEN LOSAL AND HISAL
32. AND JOB != 'CLERK'
33. ORDER BY SAL DESC;
34.
35. SELECT ENAME, JOB, SAL * 12 ANNUAL_SAL, D.DEPTNO, DNAME, GRADE
36. FROM EMP E, SALGRADE, DEPT D
37. WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO
38. AND SAL BETWEEN LOSAL AND HISAL
39. AND (SAL * 12 + NVL(COMM, 0) = 3600 OR E.JOB = 'CLERK')
40. ORDER BY E.JOB;
41.
91
CAPITOLUL 8
ALTE METODE DE JOIN
Acest capitol prezinta diferite metode de constructie a conditiilor de join.
Join extern
Daca o linie nu satisface o conditie de join, atunci linia respectiva nu va apare in rezultatul
cererii.De fapt, in conditia de equi-join pentru EMP si DEPT, departamentul 40 nu
apare.Aceasta se intimpla deoarece nu este nici un angajat in departamentul 40.
------------------------------------------------------------------------
| JOIN EXTERN |
| |
| ------------------------------------------------------ |
| | EMPNO ENAME JOB MGR HIREDATE SAL COMM DEPTNO | |
| ------------------------------------------------------ ? |
| |======================================================|------ |
| ------------------------------------------------------ | |
| | |
| --------------------------------------------------------------| |
| | |
| | -------------------------------- |
| | | DEPTNO DNAME LOC | |
| | -------------------------------- |
| | |================================| |
| | -------------------------------- |
| |---------| 40 OPERATIONS BOSTON | |
| -------------------------------- |
| |
------------------------------------------------------------------------
Nu exista nici un angajat in departamentul 40, dar el poate fi afisat facind join intre
departamentul 40 cu o linie vida.
Liniile ce lipsesc pot fi returnate daca este folosit un operator de join extern in conditia de
join.Operatorul este semnul plus inclus intre paranteze (+) si este plasat in partea tabelei
deficiente in informatii.Operatorul are ca efect crearea uneia sau mai multor linii vide cu care
una sau mai multe linii din tabela nedeficitara in informatii poate face join.
O linie vida este creata pentru fiecare linie adaugata in tabela nedefici- tara in informatii.
92
BLAKE 30 SALES
TURNER 30 SALES
JAMES 30 SALES
MARTIN 30 SALES
WARD 40 OPERATIONS
Operatorul de join extern pote apare doar intr-o parte a expresiei si anume in partea in care
lipsesc informatii.Vor fi intoarse acele linii dintr-o ta- bela care nu au corespondent direct in
cealalta tabela.
• nu se poate face join extern a unei tabele cu mai mult de o tabela ce di- fera de prima
intr-o singura declaratie SELECT;
• o conditie ce include un join extern nu poate folosi operatorul IN sau nu i se poate fi
unita cu alte conditii prin operatorul OR.
Este posibila folosirea etichetelor de tabele (alias-urilor) pentru a face join unei tabele cu ea
insasi, ca si cum ar fi doua tabele separate.Aceasta permite ca liniilor dintr-o tabela sa li se
faca join cu liniile din aceeasi tabela.
Urmatoarea cerere listeaza toti angajatii care cistiga mai putin ca sefii lor :
Observati ca, clauza FROM se refera la EMP de doua ori si ca urmare EMP are asociata cite
un alias pentru ambele cazuri - E si M.Este ajutator ca alias- urile asociate sa fie cu inteles, de
exemplu E inseamna angajati (employees) si M inseamna sefi (managers).
"unde numarul sefului angajatului este acelasi cu numarul angajatului se- fului lui".
93
Operatori de multimi
Reuniunea, intersectia si diferenta sint folositoare in constructia cereri- lor care se refera la
tabelediferite.Ele combina rezultatele a doua sau mai multe declaratii select in unul singur.O
cerere poate fi formata din doua sau mai multe declaratii SQL inlantuite prin operatori de
multimi.Operatorii de multimi sint numiti join-uri verticale, deoarece join-ul nu se face in
raport cu liniile din cele doua tabele, ci in raport cu coloanele.
In urmatoarele trei exemple, cererile sint aceleasi, dar operatorul este diferit in fiecare caz,
generindu-se rezultate diferite pentru cereri.
Reuniunea
Pentru a lista toate liniile diferite generate de fiecare din cereri, introducem:
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 10
UNION
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30;
JOB
-----
CLERK
MANAGER
PRESIDENT
SALESMAN
UNION ALL
Pentru a lista toate liniile (inclusiv duplicatele) generate de fiecare din cereri, introducem:
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 10
UNION ALL
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30;
JOB
-----
PRESIDENT
MANAGER
CLERK
MANAGER
SALESMAN
SALESMAN
SALESMAN
SALESMAN
94
CLERK
Intersectia
Pentru a lista doar liniile generate de ambele cereri, introducem:
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 10
INTERSECT
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30;
JOB
-----
CLERK
MANAGER
Diferenta
Pentru a lista toate liniile generate de prima cerere care nu sint in a doua cerere, introducem:
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 10
MINUS
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30;
JOB
-----
PRESIDENT
Este posibil sa se construiasca cereri cu mai multi operatori de multimi. Daca sint folositi mai
multi operatori de multimi, ordinea executiei pentru declaratiile SQL este de sus in
jos.Parantezele pot fi folosite pentru a face ordinea executiei alternativa.
ORDER BY
ORDER BY poate fi folosita o data intr-o cerere ce foloseste operatori de multimi.Daca este
folosita, clauza ORDER BY trebuie plasata la sfirsitul cererii.Deoarece pot fi selectate
coloane diferite in fiecare SELECT nu se pot numi coloanele in clauza ORDER BY.In scimb,
coloanele din ORDER BY trebuie sa fie referite prin pozitiile relative din lista din SELECT.
95
Observati ca in clauza ORDER BY un numar (2) este folosit pentru a indica pozitia coloanei
ENAME in lista din SELECT.Aceasta inseamna ca liniile vor fi sortate in ordine ascendenta
a numelui angajatilor.
Exercitii
Tema
5. Afisati toti angajatii (nume si numar) impreuna cu numele si numarul se- fului.
6.
7. EMPNO ENAME MGRNO MGR_NAME
8. -------- --------- -------- ------------
9. 7788 SCOTT 7566 JONES
10. 7902 FORD 7566 JONES
11. 7499 ALLEN 7698 BLAKE
12. 7521 WARD 7698 BLAKE
13. 7654 MARTIN 7698 BLAKE
14. 7844 TURNER 7698 BLAKE
15. 7900 JAMES 7698 BLAKE
16. 7934 MILLER 7782 CLARK
17. 7876 ADAMS 7788 SCOTT
18. 7566 JONES 7839 KING
19. 7698 BLAKE 7839 KING
20. 7782 CLARK 7839 KING
21. 7369 SMITH 7902 FORD
22.
23. Vor fi selectate 13 inregistrari.
96
24. Modificati solutia de la intrebarea 2 pentru a afisa KING care nu are sef.
25. EMPNO ENAME MGRNO MGR_NAME
26. -------- --------- -------- ------------
27. 7839 KING
28. 7788 SCOTT 7566 JONES
29. 7902 FORD 7566 JONES
30. 7499 ALLEN 7698 BLAKE
31. 7521 WARD 7698 BLAKE
32. 7654 MARTIN 7698 BLAKE
33. 7844 TURNER 7698 BLAKE
34. 7900 JAMES 7698 BLAKE
35. 7934 MILLER 7782 CLARK
36. 7876 ADAMS 7788 SCOTT
37. 7566 JONES 7839 KING
38. 7698 BLAKE 7839 KING
39. 7782 CLARK 7839 KING
40. 7369 SMITH 7902 FORD
41.
42. Vor fi selectate 14 inregistrari.
43. Gasiti functia care a fost ocupata in prima jumatate a anului 1983 si aceeasi functie a
fost ocupata in timpul aceleiasi perioade in 1984.
44. JOB
45. ------
46. CLERK
47.
48. Va fi selectata o inregistrare.
49. Gasiti toti angajatii care au venit in companie inaintea sefilor lor.
50. EMPLOYEE HIREDATE MANAGER HIREDATE
51. ----------- ----------- ---------- -----------
52. ALLEN 15-AUG-83 BLAKE 11-JUN-84
53. WARD 26-MAR-84 BLAKE 11-JUN-84
54. MARTIN 05-DEC-83 BLAKE 11-JUN-84
55. TURNER 04-JUN-84 BLAKE 11-JUN-84
56. MILLER 21-NOV-83 CLARK 14-MAY-84
57. JONES 31-OCT-83 KING 09-JUL-84
58. BLAKE 11-JUN-84 KING 09-JUL-84
59. CLARK 14-MAY-84 KING 09-JUL-84
60. SMITH 13-JUN-83 FORD 05-DEC-83
61.
62. Vor fi selectate 9 inregistrari.
Solutii
1.
97
2.
3. SELECT D.DEPTNO, DNAME
4. FROM EMP E, DEPT D
5. WHERE E.DEPTNO(+) = D.DEPTNO
6. AND E.EMPNO IS NULL;
7.
8. SELECT EMPS.EMPNO, EMPS.ENAME,
9. MGRS.EMPNO MGRNO, MGRS.ENAME MGR_NAME
10. FROM EMP EMPS, EMP MGRS
11. WHERE EMPS.MGR = MGRS.EMPNO;
12.
13. SELECT EMPS.EMPNO, EMPS.ENAME,
14. MGRS.EMPNO MGRNO, MGRS.ENAME MGR_NAME
15. FROM EMP EMPS, EMP MGRS
16. WHERE EMPS.MGR = MGRS.EMPNO(+);
17.
18. SELECT JOB
19. FROM EMP
20. WHERE HIREDATE BETWEEN '01-JAN-83' AND '30-JUN-83'
21. INTERSECT
22. SELECT JOB
23. FROM EMP
24. WHERE HIREDATE BETWEEN '01-JAN-84' AND '30-JUN-84';
25.
26. SELECT E.ENAME EMPLOYEE, E.HIREDATE,
27. M.ENAME MANAGER, M.HIREDATE
28. FROM EMP E, EMP M
29. WHERE E.MGR = M.MGRNO
30. AND E.HIREDATE < M.HIREDATE;
31.
32. SELECT DEPTNO, DNAME
33. FROM DEPT
34. MINUS
35. SELECT EMP.DEPTNO, DNAME
36. FROM EMP, DEPT
37. WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO;
38.
98
CAPITOLUL 9
SUBCERERI
In acest capitol se vor prezenta alte caracteristici ale declaratiei SELECT, cum ar fi cereri
continute in clauza WHERE sau HAVING ale altei decla- ratii SQL.
Subcereri ascunse
O subcerere este o declaratie SELECT care este ascunsa in interiorul altei declaratii SELECT
si care intoarce rezultate intermediare.
De exemplu:
Pentru a gasi angajatul care cistiga salariul minim din companie (salariul minim este o
cantitate necunoscuta), trebuie parcursi doi pasi:
99
13. FROM EMP
14. WHERE SAL = (cel mai mic salariu care este cunoscut)
Declaratia SELECT interioara sau blocul de cerere este executata prima, producind un
rezultat al cererii: 800.Blocul de cerere principal este apoi prelucrat si foloseste valoarea
intoarsa de cererea interioara pentru a com- pleta conditia de cautare.Deci, cererea principala
in final va arata in felul urmator:
In exemplul de mai sus, 800 este o valoare unica.Subcererea care a intors valoarea 800 se
numeste subcerere ce intoarce o singura linie.Cind o subcerere intoarce doar o linie, va fi
folosit un operator logic sau un operator de com- paratie.De exemplu: =, <, >, <=, etc.
ENAME JOB
------- -----
JONES MANAGER
BLAKE MANAGER
CLARK MANAGER
Cererea interioara intoarce functia lui BLAKE, care este folosita in partea dreapta a clauzei
WHERE di cererea principala (dupa operatorul de comparatie).
100
Subcereri ce intorc mai mult de o linie
Urmatoarea cerere gaseste angajatii care au salariul egal cu salariul minim din fiecare
departament:
Observati ca, cererea interioara are clauza GROUP BY.Aceasta inseamna ca va intoarce mai
mult decit o valoare.Deci este nevoie sa folosim un operator de comparatie multi linie.In
acest caz, operatorul IN trebuie sa fie folosit, deoarece rezulta o lista de valori.
Urmatoarea cerere ggaseste angajatii care cistiga salariul cel mai mic din departamentul lor:
SELECT ENAME, SAL, DEPTNO
FROM EMP
WHERE (SAL, DEPTNO) IN
(SELECT MIN(SAL), DEPTNO
FROM EMP
GROUP BY DEPTNO);
Observatie : coloanele din partea stinga a conditiei de cautare sint in pa- ranteze si fiecare
coloana este separata printr-o virggula.
101
Coloanele listate in clauza SELECT a subcererii trebuie sa fie in aceeasi ordine ca si lista
coloanelor dintre paranteze din clauza WHERE a cererii externe.
De exemplu :
nu este permis.
Erori intilnite
Cind o subcerere intoarce mai mult decit o linie si este folosit un opera- tor de comparatie pt
o singura linie, SQL*Plus da urmatorul mesaj de eroare:
Eroare : subcerere ce trebuie sa intoarca o singura linie intoarce mai mult decit o linie.
Daca cererea interioara nu intoarce nici o linie, va fi dat urmatorul mesaj de eroare :
Operatorii ANY sau ALL pot fi folositi pentru subcererile care intorc mai mult de o linie.Ei
sint folositi in clauzele WHERE sau HAVING in legatura cu operatorii logici (=, !=, <, >, >=,
<+).
ANY (sau sinonimul sau SOME) compara o valoare cu fiecare valoare intoarsa de o
subcerere.
Pentru a afisa angajatii care cistiga mai mult decit cel mai mic salariu din departamentul 30,
introducem :
102
SELECT ENAME, SAL, JOB, DEPTNO
FROM EMP
WHERE SAL > SOME (SELECT DISTINCT SAL
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30)
ORDER BY SAL DESC;
Cel mai mic salariu din departamentul 30 este 950$ (a lui James).Cererea principala intoarce
angajatii care cistiga un salariu mai mare ca salariul minim din departamentul 30.Asa ca '>
ANY' inseamna mai mare ca minim.'=ANY' este echivalent cu IN.
Cind se foloseste SOME/ANY, DISTINCT este frecvent folosit pentru a impie- dica sa se
selecteze linniile de mai multe ori.
ALL compara o valoare cu fiecare valoare intoarsa de o subcerere.
Urmatoarea cerere gaseste angajatii care cistiga mai mult ca fiecare angajat din departamentul
30 :
Cel mai mare salariu din departamentul 30 este 250$ (a lui Blake), asa ca cererea intoarce
acei angajati ai caror salariu este mai mare ca salariul maxim din departamentul 30, prin
urmare mai mare ca fiecare salariu din de- partament.
103
(Observatie : clauza WHERE se refera la o singura linie si clauza HAVING la grupuri de linii
specificate in clauza GROUP BY.)
DEPTNO AVG(SAL)
-------- ----------
10 2916.66667
20 2175
Pentru a construi o cerere care gaseste functia cu cel mai mare salariu mediu, introducem :
JOB AVG(SAL)
----- ----------
PRESIDENT 5000
Mai intii cererea interioara gaseste salariul mediu pentru fiecare grup de functii diferit si
functia MAX alege cel mai mare salariu mediu.Acea valoare (5000) este folosita in clauza
HAVING.Clauza GROUP BY din cererea principala este necesara pentru ca lista ce urmeaza
dupa SELECT-ul din cererea principala contine atit o coloana agregat cit si o coloana non-
agragat.
Regula este ca poate exista doar o singura clauza ORDER BY pentru o decla- ratie SELECT
si, daca este specificata, trebuie sa fie ultima clauza din co- manda SELECT.
Subcereri ascunse
Afisati numele, functia si data angajarii pentru angajatii al caror salariu este mai mare ca cel
mai mare salariu din orice departament de vinzari.
104
SELECT ENAME, JOB, HIREDATE, SAL
FROM EMP
WHERE SAL > (SELECT MAX(SAL)
FROM EMP
WHERE DEPTNO = (SELECT DEPTNO
FROM DEPT
WHERE DNAME = 'SALES'));
Limitele de imbricare
Limita nivelelor de imbricare pentru o subcerere este 255.
• cererea interioara trebuie sa fie inclusa intre paranteze si trebuie sa fie in partea
dreapta a conditiei.
• subcererile nu pot avea clauza ORDER BY.
• clauza ORDER BY apare la sfirsitul declaratiei SELECT principale.
• coloanele multiple din lista din SELECT a cererii interioare trebuie sa fie in aceeasi
ordine ca si coloanele ce apar in conditia din clauza cere- rii principale.De asemenea
mai trebuie sa corespunda si tipul si numarul coloanelor listate.
• subcererile sint intotdeauna executate de la cea mai adinca imbricare pina la nivelul
principal de imbricare, daca nu sint subcereri corelate (acestea vor fi discutate mai
tirziu).
• pot fi folositi operatorii logici si SQL la fel de bine ca si ANY si ALL.
• subcererile pot
o intoarce una sau mai multe linii;
o intoarce una sau mai multe coloane;
o folosi GROUP BY sau functii de grup;
o fi folosite inlantuite cu predicate multiple AND sau OR in aceesi cerere
externa.
o uni tabele.
o recupera dintr-o tabela diferita de cea a cererii exterioare.
o apare in declaratii SELECT, UPDATE, DELETE, INSERT, CREATE
TABLE.
o fi corelate cu o cerere exterioara.
o folosi operatori de multimi.
Subcereri corelate
O subcerere corelata este o subcerere care este executata o data pentru fiecare linie candidat
considerata de cererea principala si care la executie foloseste o valoare dintr-o coloana din
cererea exterioara.Aceasta determina ca subcererea corelata sa fie prelucrata intr-un mod
diferit de subcererea ascunsa obisnuita.
105
O subcerere corelata este identificata prin folosirea unei coloane a cererii exterioare in clauza
predicatului cererii interioare.
Desi subcererea corelata se executa repetat, o data pentru fiecare linie in cererea principala,
aceasta nu inseamna ca subcererile corelate sint mai putin eficiente ca subcererile necorelate
obisnuite.Se va vorbi despre eficienta mai tirziu in acest capitol.
Putem folosi o subcerere corelata pentru a gasi angajatii care cistiga un salariu mai mare ca
salariul mediu al departamentului lor :
Putem observa imediat ca este o cerere corelata pentru ca am folosit o co- loana din
SELECT-ul extern in clauza WHERE din SELECT-ul interior.
Observati ca alias-ul este necesar doar pentru a indeparta ambiguitatea pentru numele
coloanelor.
Cererea principala
106
3. Clauza WHERE compara 800 cu valoarea intoarsa de cererea interioara.
Cererea interioara
4. Calculeaza AVG(SAL) pentru departamentul angajatului.
5. Valoarea departamentului din clauza WHERE este departamentul candidatului
(E.DEPTNO), valoare transmisa cererii interioare din coloana DEPTNO a ce- rerii
exterioare.
6. AVG(SAL) pentru departamentul lui Smith - 20 - este 2175 œ.
7. Linia candidat nu indeplineste conditia, asa ca este indepartata.
8. Se repeta de la pasul 1 pentru urmatoarea linie candidat; ALLEN din de- partamentul
30 cistiga 1600 œ.
Selectia liniilor candidat continua cu verificarea conditiei ce apare in re- zultatul cererii.
UPDATE EMP E
SET (SAL, COMM) = (SELECT AVG(SAL) * 1.1, AVG(COMM)
FROM EMP
WHERE DEPTNO = E.DEPTNO)
HIREDATE = '11-JUN-85';
Operatori
Cind se folosesc declaratii SELECT ascunse, operatorii logici, precum si ANY si ALL sint
toti valizi.In plus poate fi folosit operatorul EXISTS.
Operatorul EXISTS
Operatorul EXISTS este frecvent folosit cu subcererile corelate.El testeaza daca o valoare
exista (NOT EXISTS specifica daca ceva nu exista).Daca valoarea exista se intoarce TRUE;
daca valoarea nu exista se intoarce FALSE.
107
EMPNO ENAME JOB DEPTNO
------- ------- ----- --------
7566 JONES MANAGER 20
7698 BLAKE MANAGER 30
7782 CLARK MANAGER 10
7788 SCOTT ANALYST 20
7839 KING PRESIDENT 10
7902 FORD ANALYST 20
DEPTNO DNAME
-------- -------
40 OPERATIONS
Observati ca SELECT-ul interior nu este necesar sa intoarca o valoare spe- cifica, asa ca
poate fi selectata o cifra.
Subcererea corelata este un mod de a 'citi' fiecare linie din tabela si de a compara valorile din
fiecare linie cu datele inrudite.Aceasta este folosita oricind o subcerere trebuie sa intoarca un
rezultat diferit sau o multime de rezultate pentru fiecare linie candidat considerata de cererea
principala.Cu alte cuvinte, o subcerere corelata este folosita pentru a raspunde la intre- bari cu
mai multe subpuncte al caror raspuns depinde de valoarea din fiecare linie din cererea
parinte.
SELECT-ul interior este executat normal o data pentru fiecare linie candi- dat.
Considerente de eficienta
Vom examina cele doua tipuri de subcereri.Trebuie mentionat ca subcererea corelata (cu
EXISTS) poate fi cel mai performant mod pentru unele cereri.
108
Performanta va depinde de folosirea indexarilor, de numarul liniilor in- toarse de cereri, de
dimensiunea tabelelor si daca sint necesare tabelele temporare pentru a evalua rezultatele
temporare.Tabelele temporare generate de ORACLE nu sint indexate si acest lucru conduce
la degradarea performantelor pentru subcererile ce folosesc IN, ANY si ALL.
Cele de mai sus sint puncte de vedere generale.Performantele sint discutate mai in detaliu in
alte cursuri.
Desi intr-o subcerere o operatie NOT IN poate fi la fel de eficienta ca si NOT EXISTS, NOT
EXISTS este mult mai sigur daca subcererea intoarce niste valori NULL, fata de de NOT IN
pentru care conditia se evalueaza la FALSE cind in lista de comparatii sint incluse valori
NULL.
Nici o linie nu va fi intoarsa de cererea de mai sus, deoarece coloana MGR contine o valoare
NULL.
ENAME JOB
------- -----
SMITH CLERK
ADAMS CLERK
ALLEN SALESMAN
WARD SALESMAN
MARTIN SALESMAN
TURNER SALESMAN
JAMES CLERK
MILLER CLERK
Exercitii - Subcereri
Aceste exercitii va vor permite sa scrieti cereri complete folosind SELECT- uri ascunse si
SELECT-uri corelate.
Tema
109
1. Gasiti angajatii care cistiga cell mai mare salariu pentru fiecare tip de functie.Sortati
in ordinea descrescatoare a salariului.
2. JOB ENAME SAL
3. ----- ------- ------
4. PRESIDENT KING 5,000.00
5. ANALYST SCOTT 3,000.00
6. ANALYST FORD 3,000.00
7. MANAGER JONES 2,975.00
8. SALESMAN ALLEN 1,600.00
9. CLERK MILLER 1,300.00
10.
11. Vor fi 6 inregistarri selectate.
12. Gasiti angajatii care cistiga salariul minim pentru functia lor.Afisati rezultatul in
ordine crescatoare a salariului.
13. ENAME JOB SAL
14. ------- ----- -----
15. SMITH CLERK 800.00
16. WARD SALESMAN 1,250.00
17. MARTIN SALESMAN 1,250.00
18. CLARK MANAGER 2,450.00
19. SCOTT ANALYST 3,000.00
20. FORD ANALYST 3,000.00
21. KING PRESIDENT 5,000.00
22.
23. Vor fi 7 inregistari selectate.
24. Gasiti cei mai recenti angajati din fiecare departament.Ordonati dupa data angajarii.
25.
26. DEPTNO ENAME HIREDATE
27. -------- ------- ----------
28. 20 ADAMS 04-JUN-84
29. 10 KING 09-JUL-84
30. 30 JAMES 23-JUL-B4
31. Afisati urmatoarele detalii pentru orice angajat care cistiga un salariu mai mare ca
media pentru departamentul lor.Sortati dupa numarul departa- mentului.
32. ENAME SALARY DEPTNO
33. ------- -------- --------
34. KING 5000 10
35. JONES 2975 20
36. SCOTT 3000 20
37. FORD 3000 20
38. ALLEN 1600 30
39. BLAKE 2850 30
40.
41. Vor fi selectate 6 inregistrari.
110
43. DEPTNO DNAME
44. -------- -------
45. 40 OPERATIONS
46. Afisati urmatoarele informatii pentru departamentul cu cea mai mare nota de plata
anuala.
47. DEPTNO COMPENSATION
48. -------- ---------------
49. 20 130500
50. Care sint primii trei angajati in functie de salariul cistigat ? Afisati numele lor si
salariul.
51.
52.
53. ENAME SAL
54. ------- -----
55. SCOTT 3,000.00
56. KING 5,000.00
57. FORD 3,000.00
58. In ce an s-au angajat cei mai multi in companie ? Afisati anul si numarul angajatilor.
59. YEAR NUMBER OF EMPS
60. ------ ----------------
61. 1984 8
62. Modificati intrebarea 4 pentru a afisa si salariul mediu pentru departa- ment.
63. ENAME SAL DEPTNO DEPTAVG
64. ------- ----- -------- ----------
65. ALLEN 1600 30 1566.66667
66. BLAKE 2850 30 1566.66667
67. JONES 2975 20 2175
68. FORD 3000 20 2175
69. SCOTT 3000 20 2175
70. KING 5000 10 2916.66667
71.
72. Vor fi selectate 6 inregistrari.
73. Scrieti o subcerere care afiseaza o '*' linga linia celui mai recent angajat.Afisati
ENAME, HIREDATE si coloana (maxdate) completata cu '*'.
74.
75. ENAME HIREDATE MAXDATE
76. ------- ---------- ---------
77. SMITH 13-JUN-83
78. ADAMS 04-JUN-84
79. ALLEN 15-AUG-83
80. BLAKE 11-JUN-84
111
81. CLARK 14-MAY-84
82. FORD 05-DEC-83
83. JAMES 23-JUL-84 *
84. JONES 31-OCT-83
85. KING 09-JUL-84
86. MARTIN 05-DEC-83
87. MILLER 21-NOV-83
88. SCOTT 05-MAR-84
89. TURNER 04-JUN-84
90. WARD 26-MAR-84
91.
92. Vor fi selectate 14 inregistrari.
Subcereri
1. SELECT JOB, ENAME, SAL
2. FROM EMP
3. WHERE (SAL, JOB) IN (SELECT MAX(SAL), JOB
4. FROM EMP
5. GROUP BY JOB)
6. ORDER BY SAL DESC;
7.
8. SELECT ENAME, JOB, SAL
9. FROM EMP
10. WHERE (SAL, JOB) IN (SELECT MIN(SAL), JOB
11. FROM EMP
12. GROUP BY JOB)
13. ORDER BY SAL;
14.
15. SELECT DEPTNO, ENAME, HIREDATE
16. FROM EMP
17. WHERE (HIREDATE, DEPTNO) IN (SELECT MAX(HIREDATE), DEPTNO
18. FROM EMP
19. GROUP BY DEPTNO)
20. ORDER BY HIREDATE;
21.
22. SELECT ENAME, SAL SALARY, DEPTNO
23. FROM EMP E
24. WHERE SAL > (SELECT AVG(SAL)
25. FROM EMP
26. WHERE DEPTNO = E.DEPTNO)
27. ORDER BY DEPTNO;
28.
29. SELECT DEPTNO, DNAME
30. FROM DEPT D
31. WHERE NOT EXISTS (SELECT 'anything'
32. FROM EMP
33. WHERE DEPTNO = D.DEPTNO);
34.
35. DEFINE REM = SAL * 12 + NVL(COMM, 0)
36. SELECT DEPTNO, SUM(&REM) COMPENSATION
37. FROM EMP
38. GROUP BY DEPTNO
39. HAVING SUM(&REM) = (SELECT MAX(SUM(&REM))
40. FROM EMP
41. GROUP BY DEPTNO);
42.
43. SELECT ENAME, SAL
44. FROM EMP E
112
45. WHERE 3 > (SELECT COUNT(*)
46. FROM EMP
47. WHERE E.SAL < SAL);
48.
49. SELECT TO_CHAR(HIREDATE, 'YYYY') YEAR,
50. COUNT(EMPNO) NUMBER_OF_EMPS
51. FROM EMP
52. GROUP BY TO_CHAR(HIREDATE, 'YYYY')
53. HAVING COUNT(EMPNO) = (SELECT MAX(COUNT(EMPNO))
54. FROM EMP
55. GROUP BY TO_CHAR(HIREDATE, 'YYYY'));
56.
57. SELECT E.ENAME ENAME, E.SAL, E.DEPTNO, AVG(A.SAL) DEPT_AVG
58. FROM EMP A, EMP E
59. WHERE E.DEPTNO = A.DEPTNO
60. AND E.SAL > (SELECT AVG(SAL)
61. FROM EMP
62. WHERE DEPTNO = E.DEPTNO)
63. GROUP BY E.ENAME, E.SAL, E.DEPTNO
64. ORDER BY AVG(A.SAL);
65.
66. SELECT ENAME, HIREDATE, '*' MAXDATE
67. FROM EMP
68. WHERE HIREDATE = (SELECT MAX(HIREDATE) FROM EMP)
69. UNION
70. SELECT ENAME, HIREDATE, ' '
71. FROM EMP
72. WHERE HIREDATE <> (SELECT MAX(HIREDATE) FROM EMP)
73.
113
CAPITOLUL 10
SQL*PLUS SI REPORTING
In acest capitol vom prezenta facilitatile pentru SQL*Plus.In particular, capitolul prezinta
modul in care comenzile SQL*Plus pot fi folosite pentru a formata rezultatele cererilor in
rapoarte simple.
Comenzile SQL*Plus sint introduse la promter-ul SQL pe o singura linie, dar ele nu deschid
un buffer.Urmatoarele sint citeva comenzi suplimentare.
RUNFORM nume_fisier
ruleaza o aplicatie a Oracle Forms din interiorul sesiunii tale SQL*Plus.
Spool nume_fisier
scrie toate comenzile ulterioare si/sau le scrie in fisierul cu numele nume_fisier.
Fisierului de spool i se asociaza extensia .LIS (pe unele sisteme extensia .LST).
SPO[OL] OFF | OUT
OFF inchide fisierul de spool si OUT opreste procesul de spool-ing si trimite fisierul
de spool la imprimanta.
DESC[RIBE] nume_de_tabela
afiseaza structura tabelei din baza de date.
HELP
invoca help-ul intern din Oracle.
$0 | S comanda
HOST comanda
invoca o comanda sistem din interiorul SQL*Plus ($ este specific pentru VAX).
CONN[ECT] identificator_utilizator parola
produce logarea la alt utilizator Oracle din interiorul login-ului curent.
PROMPT text
afiseaza textul cind se ruleaza un fisier de comenzi.
114
Comenzi SET
Comenzile SET controleaza 'mediul' in care ruleaza in mod curent SQL*Plus. In general,
comenzile asociaza o valoare unei variabile de sistem sau o trece pe ON sau OFF.Aceste
comenzi pot fi folosite in mod implicit pentru fiecare sesiune prin includerea lor intr-un fisier
numit LOGIN.SQL, care este citit de fiecare data cind se ruleaza SQL*Plus.Daca o comanda
SET aparuta in timpul se- siunii modifica valoarea implicita, aceasta va fi valabila doar
pentru acea sesiune.Iesirea (EXIT) din SQL*Plus va reseta variabilele de sistem la valo- rile
lor implicite.
115
seteaza numarul de spatii dintre coloane pentru o afisare de tabela.Valoarea maxima
pentru n este 10.
TERM[OUT] {OFF ON}
OFF suprima afisarea iesirii generate de comenzi executate dintr-un fisier, asa ca
iesirea poate fi prelucrata fara sa apara pe ecran.ON permite ca iesirea sa fie afisata.
SQLCASE {MIXED / LOWER / UPPER}
LOWER / UPPER convertesc comenzile SQL chiar inainte de executie.Tot textul din
interi- orul comenzii este convertit.MIXED lasa tex- tul nemodificat.
Pentru a gasi valoarea pentru o variabila SET folosim comanda SHOW. De exemplu, pentru a
gasi dimensiunea paginii (pagesize), introducem :
SHOW PAGES[IZE]
SHOW ALL
|---------------------------------------------------------------------|
| |
| RAPOARTE SQL*PLUS |
| |
| Titlu |
| | |
| | |
| |------------------------------|------------------------------| |
| | | | |
| | Thu April 10 | Page 1 | |
| | | | |
| | | | |
| | COMPANY REPORT | |
| | | |
| | | |
| | ----- -------- ------ ----- --- ------- | |
| | ----- -------- ------ ----- --- ------- | |
| | ----- -------- ------ ----- --- ------- | |
| | ===== | |
| | | |
| | | |
| | ----- -------- ------ ----- --- ------- | |
| | ----- -------- ------ ----- --- ------- | |
| | ===== | |
| | | |
| | | |
| | ----- -------- ------ ----- --- ------- | |
| | ----- -------- ------ ----- --- ------- | |
| | ----- -------- ------ ----- --- ------- | |
| | ----- -------- ------ ----- --- ------- | |
| | ----- -------- ------ ----- --- ------- | |
| | | ===== | |
| | | ===== | |
| | | | | |
| | | Confidential | | |
| | | | | |
| | | | | |
116
| |------------------|---------------------------------|--------| |
| | | |
| | | |
| Formate de coloana Calcule |
| |
| |
|---------------------------------------------------------------------|
COLUMN - Optiuni
WRAP
permite specificarea catre SQL*Plus ca ori de cite ori
TRUNC
continutul actual al unei coloane depaseste latimea specifi- cata, informatia aditionala
este impachetata (WRAP) prin rotunjire in linia urmatoare sau trunchiata
(TRUNC).WRAP este valoarea implicita.
WORD_WRAPPED
muta un cuvint de intrare pe linia urmatoare, in loc sa-l desparta pe doua linii.Un
cuvint nu va fi despartit pe doua linii daca nu este mai mare ca latimea coloanei.
HEADING
specifica un cap pentru o coloana.
NULL sir
seteaza NULL-uri in coloana la sirul specificat.
PRINT
NOPRINT
coloana va fi afisata / nu va fi afisata pe rapotrul de iesire.
NEW_VALUE var
117
Valoarea coloanei este inscrisa in variabila specificata in momentul in care coloana
este selectata (SELECT).
NOTA:
MESAJE DE EROARE
### ...valoare prea mare pentru format
% ...tip gresit al valorii pentru format
SELECT DEPTNO,
JOB,
EMPNO,
SAL,
118
COMM,
SAL*12+NVL(COMM,0) REM
FROM EMP;
Clauza SELECT poate contine alias-uri de coloane, coloane cu un prefix de tabela, expresii si
siruri literale care determina numele coloanei speci- ficat in comanda COLUMN a
SQL*PLUS.
sal sal
emp.sal sal
e.sal sal
sal*12+nvl(comm,0) sal*12+nvl(comm,0)
sysdate sysdate
empno||'-'||ename empno||'-'||ename
To_char(sysdate,'Day Today
Mon YY')Today
Comanda Descriere
------- ---------
119
fie centrat pe linia urmatoare.
Comenzile TTITLE si BTITLE pot include un numar de clauze, facand posibil ca aparitia
titlului sa fie specificata mai detaliat.
Clauze in Printspec
COL n sare tiparirea pozitiei n a liniei curente
(inapoi daca coloana a fost trecuta).
120
te).
Poate fi o singura comanda BREAK activa la un moment dat; prin urmare, daca cereti break-
uri multiple ele trebuie sa fie specificate ca o singura comanda BREAK. Trebuie sa listati
coloanele sparte in ordinea importantei, 'sparturile' majore mai intii.
Optiuni BREAK
121
• Column
• Row
• Page
• Report
Un BREAK ON REPORT va permite calcule finale sumare. La orice "break", ur- matoarele
optiuni pot fi specificate:
Optiune Descriere
------- ---------
Exemple:
BREAK ON REPORT ON DEPTNO PAGE ON JOB SKIP 2
BREAK ON REPORT ON DEPTNO PAGE ON JOB DUP
CLEAR BREAKS
BREAK
122
Calcule Sumare
Comanda Descriere
------- ---------
Pot fi multe comenzi COMPUTE, cu toate ca adesea este mai usor sa specificati toate
calculele cerute intr-o singura comanda.
De exemplu:
123
6.
7. COL
8. SET UP
9. TTITLE SQL*PLUS
10. ENVIRONMENT
11. BTITLE
12.
13. BREAK
14.
15.
16.
17. SELECT ...
18. SQL
19. /
20.
21.
22.
23. TTITLE OFF
24.
25. COL DEPTNO CLEAR RESET
26. SQL*Plus
27. COL EMPNO CLEAR ENVIRONMENT
28.
29. Etc.
30. CTRL Z VAX SPECIFIC
31. EX[IT] or QUIT
32. START nume fisier
Capitolul 10 Solutie
SET ECHO OFF
SET PAGESIZE 24
SET FEEDBACK OFF
SET LINESIZE 78
124
TTITLE 'EMPLOYEE REPORT'
BTITLE 'CONFIDENTIAL'
SELECT DNAME A,
JOB B,
EMPNO C,
ENAME D,
TO_CHAR(HIREDATE,'MM/YY') E,
SAL F,
COMM G,
SAL*12+NVL(COMM,0) H
FROM EMP E,DEPT D
WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO
ORDER BY DNAME,JOB
/
CLEAR COLUMNS
TTITLE OFF
BTITLE OFF
SET FEDBACK ON
SET PAGES 24
CLEAR BREAKS
,/pre>
125
CAPITOLUL 11
TRAVERSAREA ARBORILOR
Acest capitol detaliaza recuperarea datelor bazate pe o relatie ierarhi- ca naturala intre doua
linii ale tabelei.
Traversarea arborilor
Parcurgerea arborelui
KING EMPNO=7839
|
---------------------------------
| | | MGR=7839
CLARK JONES BLAKE
| | |
| ------ -------------------------
| | | | | | | |
MILLER SCOTT FORD ALLEN WARD MARTIN TURNER JAMES
| |
| |
ADAMS SMITH
O baza de date relationala nu contine inregistrarile intr-un mod ierarhic. Oricum, unde exista
o legatura ierarhica intre liniile unei singure tabele, este un proces numit 'parcurgere de
arbore' care face posibil ca ierarhia sa fie construita.Ierarhia poate fi creata privind la legatura
dintre valorile echivalente in coloanele EMPNO si MGR(Aceasta legatura a fost deja exploa-
tata cu join-ul unei tabele cu ea insesi). Numarul MGR al unui angajat este EMNO-ul sefului
sau.
126
FROM Puteti sa SELECT FROM o singura tabela.
Puteti folosi clauza ORDER BY pentru a sorta liniile returnate.Urmatoarea comanda este
perfect legitima:
Oricum, este recomandat sa nu folositi clauza ORDER BY la parcurgerea arbo- relui pentru
ca ordonarea implicita a arborelui poate fi distrusa. In exemplul de mai jos, ordinea in care
liniile lui SCOTT, ADAMS, FORD si SMITH sunt afisate s-a schimbat, si ADAMS pare sa
se raporteze la FORD cand SCOTT este de fapt seful sau. Iesirea (rezultatul) nu reflecta
ierarhia "adevarata".
127
Parcurgerea arborilor
EXCLUDERI :
WHERE ENAME!='SCOTT'
JONES
|
----------------------------
| |
SCOTT (se sterge) FORD
| |
ADAMS SMITH
JONES
|
----------------------------
| |
SCOTT (se sterge) FORD
| |
ADAMS (se sterge) SMITH
TERMINOLOGIE
Sunt cativa termeni mai degraba neobisnuiti cand parcurgeti arborele. Nu este nevoie sa-i
amintim pe toti, decat pentru informatie:
Chirurgia arborelui
Clauzele WHERE si CONNECT pot fi folosite pentru a curata arborele, care controleaza ce
noduri sunt afisate. Daca clauza WHERE este folosita pentru a elimina un nod, atunci doar
acel nod este eliminat. Daca restrictia apare in clauza CONNECT BY atunci intreaga ramura
este eliminata.
In exemplul urmator, numai linia SCOTT este eliminata, fiii sai sunt inca procesati.
128
BREAK ON DEPTNO SKIP 1
Notati ca de aceasta data ambele linii, parinte (SCOTT) si fiu (ADAMS), au fost excluse.
129
CAPITOLUL 12
Crearea si Definirea de structuri tabelare
In acest capitol, discutam aspectele logice ale tabelelor si coloanelor si commenzile necesare
pentru a construi tabele cu Constrangeri de Integri- tate. Acesta este primul din doua capitole
care acopera subsetul comenzilor SQL cunoscut ca Limbajul de Definire a Datelor(DDL).
In acest curs vom discuta aspectele logice de creare a tabelelor.Consi- deratiile fizice sunt
acoperite in celelalte cursuri.Desi tabelele pot fi create fara a da informatii de asezare fizice,
ar trebui notat ca un utili- zator ORACLE trebuie sa fi primit privilegiul de CREATE TABLE
de catre admi- nistratorul bazei de date si sa aiba alocat ceva spatiu de tabela pentru a crea
tabele.
Numele pe care-l alegeti pentru o tabela trebuie sa urmeze regulile standard pentru
numirea unui obiect al unei baze de date ORACLE.
NUME VALID ?
---- -------
EMP85 da
130
85EMP nu; nu incepe cu o litera
FIXED_ASSETS da
Ar trebui sa folositi nume de descriere pentru tabele si alte obiecte ale bazei de date. Folositi
acelasi nume sa descrie aceeasi entitate in doua tabele diferite. De exemplu, coloana cu
numarul departamentului este numita DEPTNO in ambele EMP si DEPT.
Creati o noua tabela folosind comanda CREATE TABLE. Una dintre cele mai simple forme
a acestei comenzi este cand informatia de baza pentru fiecare coloana este definita impreuna
cu tipul ei de data si dimensiunea.
Tipurile coloanelor
Cand creati o tabela trebuie sa specificati fiecare tip de data al co- loanei. Tabela de mai jos
arata cele mai importante tipuri de date.
Tipul de data poate fi urmat de unul sau mai multe numere in paranteze care dau informatii
despre latimea coloanei. Latimea coloanei determina la- timea maxima pe care valorile in
coloana pot s-o aiba. VARCHAR2 trebuie sa aiba o dimensiune, dar cele implicite sunt
disponibile.
131
NUMBER(w) Numere intregi de precizie w.
NOTE:
• Tipul de date VARCHAR2 al Oracle7 este sinonim cu versiunea 6 a tipu- rilor de date
'VARCHAR' si 'CHAR'.
• ORACLE foloseste semantica prin comparatie non-padded daca o valoare
VARCHAR2 este folosita intr-o comparatie(vezi Capitolul 2 pentru de- talii).
• Daca o valoare scrisa intr-o coloana depaseste scala coloanei, atunci va apare o
rotunjire.
132
CREATE TABLE EMP
(EMPNO NUMBER(4) NOT NULL,
ENAME VARCHAR2(10),
JOB VARCHAR2(10),
MGR NUMBER(4),
HIREDATE DATE,
SAL NUMBER (7,2),
COMM NUMBER (7,2),
DEPTNO NUMBER (2) NOT NULL);
Comanda DESCRIBE a SQL*PLUS-ului poate fi folosita pentru a lista detal ale coloanelor
create intr-o tabela:
DESCRIBE EMP
In exemplul de mai sus, veti observa ca definitiile pentru coloanele EMPNO si DEPTNO sunt
urmate de NOT NULL. Aceasta ne asigura ca valoril nule sunt permise pentru aceste coloane,
de cand aceste coloane servesc ca chei pentru operatii pe aceasta tabela. Coloanele fara
constrangerea NOT NULL permit valori nule.
NOT NULL este una dintre constrangerile de integritate care pot fi defi- nite.
OPTIUNEA DEFAULT
Unei coloane ii poate fi data o valoare implicita prin optiunea DEFAULT. Aceasta previne
aparitia de null-uri (sau erori, daca NOT NULL este specifi- cata) daca o linie este inserata
fara o valoare din coloana.Valorile implici- te pot fi literali, o expresie, dar nu numele altei
coloane. Functii ca SYSDATE si USER sunt valide.
De exemplu:
Constrangeri de integritate
Oracle permite constrangerilor de integritate sa fie definite pentru ta- bele si coloanelor sa
forteze reguli sigure, inauntrul unei tabele sau intre tabele.
• de serverul Oracle7 sa forteze reguli la nivelul tabelei oricand este inserata o linie,
actualizata sau stearsa din acea tabela. Constrange- rea trebuie sa fie satisfacuta pentru
ca operatiile sa reuseasca.
• pentru a preveni stergerea unei tabele daca sunt posesiuni din alte tabele.
• prin unelte sigure Oracle, ca Oracle Forms, pentru a furniza reguli pentru utilizarea
intr-o aplicatie.
133
Constrangerile sunt clasate dupa cum urmeaza:
Constrangeri de tabela
Acestea pot referi una sau mai multe coloane si sunt definite SEPARAT de definitiile
coloanelor din tabela.
Constrangeri de coloana
Acestea refera o singura coloana si sunt definite INAUNTRUL specificatiei pentru coloana
posesoare.
Constrangerile pot fi adaugate unei tabele dupa crearea ei si deasemenea temporar dezactivate
(vezi comanda ALTER TABLE in capitolul urmator).Toate detaliile despre constrangeri sunt
stocate in Dictionarul de Date. Fiecarei constrangeri ii este repartizat un nume. Iti este mai
usor sa suplimentezi una tu singur, astfel ca poate fi mai usor referita mao tarziu, dar daca nu,
atunci un nume este generat automat pe forma:
SYS_Cn
unde n este un numar unic. Cuvantul cheie CONSTRAINT iti permite sa numesti o noua
constrangere tu insuti.
Tipuri de constrangeri
Puteti defini urmatoarele tipuri de constrangeri:
• NULL/NOT NULL
• UNIQUE
• PRIMARY KEY
• FOREIGN KEY(integritatea de referinta)
• CHECK
Constrangerea UNIQUE
Aceasta desemneaza o coloana sau o combinatie de coloane ca o cheie uni- ca.Doua linii in
aceeasi tabela nu pot avea aceeasi valoare pentru aceasta cheie.NULL-urile sunt permise daca
cheia unica este bazata pe o singura co- loana.
134
CONSTRAINT UNQ_DEPT_LOC UNIQUE(DNAME,LOC))
Ca si la cheile unice, o cheie primara forteaza unicitatea unei coloane sau combinatii de
coloane implicate si un index unic este creat pentru a con- duce aceasta. Totusi poate fi o
singura cheie primara pe o tabela, si aceasta este cunoscuta ca fiind cheia definitiva prin care
liniile in tabela sunt i- dentificate individul. NULL-urile nu sunt permise in coloanele de chei
prima- re.
Cheile externe furnizeaza reguli de integritate de referinta inauntrul unei tabele sau intre
tabele. O cheie exeterna este folosita intr-o relatie cu fiecare cheie primara sau unica oriunde
si poate fi folosita, de exemplu, pentru a preveni stergerea unui departament in DEPT daca
angajatii exista cu acelasi numar de departament in EMP.
Notati ca, cuvintele 'FOREIGN KEY' nu sunt folosite versiunea constrangerii de coloana a
sintaxei.
------------
Exemplul 1 | DEPT | (parinte)
------------
135
|
|
/|\ DEPTNO
------------
| EMP | (fiu)
------------
Pentru a stabili relatia dintre EMP si DEPT astfel incat EMP.DEPTNO este che- ia externa, si
fiecare angajat trebuie sa aiba un numar valid de departament care este cunoscut in DEPT:
136
Constrangerea CHECK defineste explicit o conditie pe care fiecare
linie
cu urmatoarele exceptii:
Sintaxa:
137
In final, notati ca tabelele referite intr-o constrangere trebuie sa
existe
in aceeasi baza de date. Daca ele apartin unui utilizator diferit atunci
po-
JOB VARCHAR2(10),
COMM NUMBER(7,2),
138
• Tabela va fi creata cu coloane specificate si linii recuperate din
de-
• claratia SELECT inserata.
•
• Numai constrangerile NULL/NOT NULL sunt mostenite din tabela
selecta-
• ta.
•
• Daca toata coloanele in declaratia SELECT au nume bine definite
(nu
• sunt expresii s.a.m.d.) specificatiile coloanei pot fi
omise.
•
• Daca sunt date specificatiile coloanei, atunci numarul de coloane
tre-
• buie sa fie egal cu numarul de articole in lista SELECT.
•
Pentru a crea o tabela DEPT30 care tine numerele angajatilor, nume, job-
uri
Table created.
DESC DEPT30
grad, introduceti:
139
Table created.
DESC EMP_SALS;
SELECT *
FROM EMP_SALS;
,/pre>
CAPITOLUL 12 Exercitii -
Crearea de tabele si de
constrangeri
Atelier
140
20.
CAPITOLUL 12 -Solutii
1.
2.
3. CREATE TABLE PROJECTS
4. ( PROJID NUMBER(4) CONSTRAINT PROJ_PRIM PRIMARY
KEY,
5. P_DESC VARCHAR2(20),
6. P_START_DATE DATE,
7. P_END_DATE DATE,
8. BUDGET_AMOUNT NUMBER(7,2),
9. MAX_NO_STAFF NUMBER(2),
10. CONSTRAINT P_DATE_RULE CHECK(P_START_DATE <= P_END_DATE))
11.
12.
13. CREATE TABLE ASSIGNMENTS
14. (PROJID NUMBER(4) NOT NULL REFERENCES PROJECTS
(PROJID),
15. EMPNO NUMBER(4) NOT NULL REFERENCES EMP (EMPNO),
16. A_START_DATE DATE,
17. A_END_DATE DATE,
18. BILL_RATE NUMBER(4,2),
19. ASSIGN_TYPE VARCHAR2(2))
141
CAPITOLUL 13
Management-ul de tabela si Dictionarul de Date
In acest capitol secund al Limbajului de Definire a Datelor vom vedea comenzile pentru
modificarea si mutarea tabelelor si constrangerilor lor. Deasemenea, vom vedea cum
informatii despre baza de date pot fi extrase din Dictionarul de Date.
Sintaxa:
Clauza ADD
Folositi cuvantul cheie ADD pentru a adauga o coloana si/sau constran- geri pentru o tabela
existenta. Pentru a adauga o coloana tabelei EMP care va tine numele sotului angajatului,
introduceti:
Table altered.
DESCRIBE EMP;
Pentru a adauga o constrangere de tabela unei tabele existente, care specifi- ca daca salariul
lunar nu trebuie sa depaseasca 5000$, introduceti:
Clauza MODIFY
142
Folositi cuvantul cheie MODIFY pentru a modifica definitia unei
coloane
existente.
Table altered.
DESCRIBE EMP;
143
Clauza DROP
Sintaxa:
De exemplu:
De exemplu:
Clauza ENABLE/DISABLE
144
Aceasta clauza a comenzii ALTER TABLE permite constrangerilor sa fie
fa-
Sintaxa:
De exemplu:
TABLE.
Sintaxa:
De exemplu:
145
turor indecsilor asociati ei. Optiunea CASCADE CONSTRAINTS va sterge
deaseme-
Note:
Comanda COMMENT
146
dictionarului:ALL_COL_COMMENTS sau USER_COL_COMMENTS. Dictionarul de Date
Comanda RENAME
147
pana cand nu este retinuta nici o informatie de rollback.
Sintaxa:
Dictionarul de Date este una din partile cele mai importante ale lui
Date va va spune:
Dictionarul de Date este creat cand este creata baza de date. Oricand baza
de
148
date este in operatii, Dictionarul de Date este actualizat de ORACLE
RDBMS.
Utilizatori
RDBMS
sau stearga) nici o linie sau obiect in Dictionarul de Date, este probabil
sa
149
lizatorii sa aiba acces la ele.
Tabele
Vederi
15) contin informatii intr-o forma care este usor de inteles pentru
utiliza-
tor. Accesul public la Dictionarul de Date este dat prin vederi mai
degraba
de Date.
150
Cele trei clase de vederi sunt:
USER_xxxxx
Obiectele posedate de utilizator pot fi accesate. De e-
exemplu, vederile cu acest prefix permit utilizatorului
sa afiseze informatii despre tabelele create de
utiliza-
tor si privilegiile acordate de utilizator.
ALL_xxxxx
Utilizatorii pot accesa obiecte la care le-au fost permise
drepturile de acces, in plus fata de obiectele pe care
le
poseda.
DBA_xxxxx
Pentru utilizare de catre utilizatori cu privilegiu DBA -
pot accesa orice obiect in baza de date.
DICTIONARY
Listeaza toate tabelele, vederile, Dictionarului
de Date, accesibile utilizatorului.
DICT_COLUMNS
Listeaza coloanele in dictionarul obiectelor ac-
cesibile utilizatorului.
CONSTRAINT_DEFS
Listeaza toate definitiile de constrangeri intro-
duse pentru tabelele accesibile
utilizatorului.
CONSTRAINT_COLUMNS
Listeaza toate coloanele care sunt accesibile u-
tilizatorului curent si numite in definitiile
constrangerilor.
Vederea DICTIONARY
151
Urmatoarea declaratie SQL afiseaza continutul tabelei DICTIONARY :
SELECT *
FROM DICTIONARY;
152
ALL_ERROR Erorile curente pe obiectele stocate la
care
utilizatorul este permis sa creeze
(pag. 13-13)
153
ALL_TRIGGER_COLS Utilizarea coloanelor in trigger-ul
utiliza-
torilor sau in trigger-uri pe tabelele
uti-
lizatorilor
154
in mod curent
USER_AUDIT_SESSION
TABLENAMECOMMENTS
155
posedate de utilizator
156
USER_SNAPSHOTS Instantanee pe care utilizatorul le poate
ve-
dea
157
Cateva vederi folositoare
utilizatorilor:
158
atunci folositi comanda DESC[RIBE] pentru a afisa definitia
tabelei/vederii.
SQL>desc user_objects
SQL>desc dict
ta:
SQL pentru:
159
•
• a genera predicate "dinamice", continand parametri din timpul exe-
• cutiei
•
OR
DESC DEPT
DESC EMP
DESC SALGRADE
160
este specificata pe comanda START, deoarece START isi asuma o extensie a
SQL.
CAPITOLUL 13 Exercitii -
Managementul de tabela si
Dictionarul de Date
Atelier
12.
13. Cereti vederea USER_OBJECTS; posedati acum vreun obiect viitor?
14.
15.
16. Priviti in Dictionarul de Date pentru informatii despre
constrangeri pe
17. tabelele voastre (puteti folosi vederea USER_CONSTRAINTS).
18.
19.
Daca aveti timp :
20.
161
21.
22. Folositi vizualizarea dictionarului ALL_TABLES pentru a gasi
posesorii si
23. numele tabelelor la care puteti avea acces, unde numele tabelei
include
24. caracterele "EMP".
25.
CAPITOLUL 13 Solutii
1.
2. ALTER TABLE PROJECTS
3. ADD (COMMENTS LONG)
4.
5. ALTER TABLE ASSIGNMENTS
6. ADD (HOURS NUMBER)
7.
8.
9.
10. SELECT OBJECT_NAME, OBJECT_TYPE
11. FROM USER_OBJECTS
12.
13.
14.
15. ALTER TABLE ASSIGNMENTS
16. ADD CONSTRAINT UNQ_KEY UNIQUE (PROJID,EMPNO)
17.
18.
19.
20.
Ati fi putut alternativ sa adaugati o cheie primara, pana cele doua
coloane
21. nu permit null-uri. In fiecare caz, un index unic a fost adaugat
listei
22. voastre de obiecte posedate.
23.
162
Probabil veti vrea sa folositi comenzile COLUMN pentru a formata
rezulta-
tele!
31.
32. SELECT OWNER, TABLE_NAME
33. FROM ALL_TABLES
34. WHERE TABLE_NAME LIKE '%EMP%'
35.
36.
163
CAPITOLUL 14
Limbajul de manipulare a datelor
Acest capitol explica cum se fac schimbari liniilor intr-o tabela, cum se adauga noi linii sau
cum se sterg. Este introdus conceptul de tranzactie. Consistenta la citire este deasemenea
discutata.
Comanda INSERT este folosita pentru a adauga linii unei tabele Sintaxa comenzii INSERT
este:
Este posibila inserarea unei noi linii cu valori in fiecare coloana, in care caz lista de coloane
nu este ceruta. Este recomandat ca COLUMN LIST sa fie intotdeauna specificata. Daca lista
nu este specificata, software-ul va cere modificari oriunde definitia tabelei este modificata.
Pentru a intra intr-un departament nou, omitand numele departamentului, lista de coloane
trebuie specificata:
Dupa cum am mentionat anterior, INSERT este o comanda pentru o singura lini- e. Folosind
variabile de substitutie este posibil sa se mareasca viteza de intrare.
164
Cand comanda este rulata, valorile sunt afisate de fiecare data.
Daca o data trebuie introdusa in alt secol si un timp specific este cerut deasemenea, folositi
functia TO_DATE:
Aceasta forma a declaratiei INSERT va permite sa inserati cateva linii intr-o tabela unde
valorile sunt derivate din continutul tabelelor existente in baza de date.
Actualizarea liniilor
Declaratia UPDATE va permite sa schimbati valori in liniile unei tabele.
UPDATE tabela[alias]
SET coloana [, coloana...] = {expresie, subcerere}
[WHERE conditie];
De exemplu:
165
UPDATE EMP
SET JOB='SALESMAN',
HIREDATE = SYSDATE,
SAL = SAL*1.1
WHERE ENAME = 'SCOTT';
1 record updated.
Daca clauza WHERE este omisa, toate liniile din tabela vor fi actualizate. Este posibil sa
folositi subcereri inlantuite si subcereri corelate in decla- ratia UPDATE.
Sa presupunem ca ati avut o cifra noua de comisioane pentru angajati siguri. De exemplu,
tabela COMMISSION de mai jos este folosita pentru a actualiza li- nii sigure ale tabelei
EMP:
COMMISSION EMP
Schimbarile listate in tabela COMMISSION pot fi aplicate tabelei EMP, folosind o subcerere
corelata si o subcerere inlantuita, ca mai jos:
Exemplul 1:
UPDATE EMP
SET COMM = (SELECT COMM FROM COMMISSION C
WHERE C.EMPNO = EMP.EMPNO)
WHERE EMPNO IN (SELECT EMPNO FROM COMMISSION);
3 records updated.
Tabela COMMISSION poate contine mai mult decat o intrare pentru fiecare angajat, ca in
exemplul de mai jos :
COMISSION
EMPNO COMM
----- ----
7499 1100
7654 500
7654 100
7844 2000
7844 1500
Daca doriti sa inlocuiti (REPLACE) valorile din tabela EMP pentru comision cu comisionul
TOTAL pentru fiecare angajat listat in tabela COMISSION, atunci puteti utiliza urmatorul
SQL :
166
Exemplul 2:
UPDATE EMP
SET COMM = ( SELECT SUM(COMM) FROM COMISSION C
WHERE C.EMPNO = EMP.EMPNO)
WHERE EMPNO IN (SELECT EMPNO FROM COMISSION);
3 inregistrari modificate.
EMP
EMPNO COMM
----- ----
7499 1100
7654 600
7844 3500
Exemplul 3:
UPDATE EMP
SET COMM = ( SELECT SUM(COMM) + EMP.COMM
FROM COMISSION C
WHERE C.EMPNO = EMP.EMPNO)
WHERE EMPNO IN (SELECT EMPNO FROM COMISSION);
EMP
EMPNO COMM
----- ----
7844 3500
7499 1400
7654 2000
Pentru a sterge toate informatiile despre departamentul 10 din tabela EMP, introduceti :
167
Daca clauza WHERE este omisa, atunci toate liniile vor fi sterse.
TRANZACTII
O tranzactie este o operatie asupra unei baze de date care implica una sau mai multe
modificari in una sau mai multe tabele.
Exista doua clase de tranzactii. Tranzactii DML care contin un numar oarecare de blocuri
DML si pe care ORACLE le trateaza ca o singura entitate sau o singura unitate logica de
lucru, si tranzactii DDL care contin un singur bloc DDL.
Nu pot exista situatii "jumatate de drum" in timpul executiei unei tranzactii, asa incat unele
modificari specificate in tranzactie sa fie aplicate bazei de date si altele nu. Pentru fiecare
tranzactie ori toate modificarile sunt aplicate bazei de date, ori nici una din modificari nu este
indeplinita ( sunt toate abandonate - discarded ).
O tranzactie incepe cand prima comanda executabila DML sau DDL este intalnita si se
termina in una din urmatoarele situatii :
• Intalneste COMMIT/ROLLBACK
• Comanda DDL se termina
• Anumite erori (DEADLOCK)
• EXIT - iesire din SQL*Plus
• Eroare sistem
Dupa incheierea unei tranzactii, urmatorul bloc executabil SQL va lansa automat urmatoarea
tranzactie.
Permanentizarea Modificarilor
Pentru ca modificarile sa ramana permanente, ele trebiue executate asupra bazei de date.
comanda COMMIT realizeaza permanentizarea modificari- lor; ROLLBACK permite sa
abandonam sau sa anulam modificarile. Modifiacrea, sau modificarile, executate asupra bazei
de date intre 2 comenzi COMMIT reprezinta o tranzactie. Pana cand tranzactia nu este
executata, nici una din modificari nu este vizibila utilizatorilor.
168
Erorile de Sistem
Cand o tranzactie este intrerupta de o eroare serioasa, de exemplu o eroare de sistem, intreaga
tranzactie este anulata. Aceasta previne erorile datorate modificarilor nedorite asupra datelor,
si realizeaza intoarcerea tabelelor la starile de dupa ultimul COMMIT. In acest fel SQL*Plus
protejea- za integritatea tabelelor.
Anularea automata este cauzata cel mai des de catre o eroare de sistem, ca de exemplu o
resetare a sistemului sau o cadere de tensiune. Erorile de tastare a comenzilor, ca de exemplu
tastarea gresita a unor nume de coloane sau incercarile de a realiza operatii neautorizate
asupra tabelelor altor utilizatori, nu intrerup tranzactia si nu realizeaza anu- larea automata.
Aceasta se datoreaza faptului ca aceste erori sunt detectate in cursul compilarii (de catre
PARSER) ( cand un bloc SQL este scanat si verificat), si nu in timpul executiei.
O tranzactie noua este lansata urmand unui COMMIT sau ROLLBACK - adica cand primul
bloc executabil DML sau DDL este intalnit.
Semnificatia Tranzactiilor
ORACLE asigura consistenta datelor bazata pe tranzactii. Tranzacti ile dau utilizatorului mai
multa flexibilitate si control la lucrul asupra datelor, si asigura consistenta datelor in cazul
unei erori a procesului utilizator sau a unei erori de sistem.
Tranzactiile ar trebui sa contina doar acele comenzi DML care realizeaza o singura
modificare asupra datelor. De exemplu un transfer de fonduri (sa spunem 1000$) intre 2
conturi ar trebui sa implice un debit al unui cont de 1000$ si un credit al altui cont de 1000$.
Ambele actiuni ar trebui sa se incheie cu succes sau sa dea eroare impreuna. Creditul nu ar
trebui executat fara debit.
• COMMIT[WORK]
• SAVEPOINT nume_savepoint
• ROLLBACK[WORK] to [SAVEPOINT] nume_savepoint
Cele 3 blocuri SQL utilizate pentru controlul tranzactiilor sunt explicate mai jos:
COMMIT[WORK]
Sintaxa : COMMIT[WORK];
169
• Elibereaza toate blocarile (Lock) tranzactiei
• Cuvantul cheie WORK este optional
• Utilizatorul trebuie sa expliciteze sfarsitul tranzactiei in programul aplicatie utilizand
COMMIT (sau ROLLBACK). Daca nu se executa explicit tranzactia si programul se
termina anormal, ultima tranzactie executata va fi anulata.
• Executii implicite (commit) apar in urmatoarele situatii :
o inainte de o comanda DDL
o dupa o comanda DDL
o la inchiderea mormala a unei baze de date
Blocurile DDL cauzeaza mereu executii (commit) in timpul executiei lor. Daca introduceti un
bloc DDL dupa cateva blocuri DML, blocul DDL cauzeaza aparitia unui commit inaintea
propriei executii, incheind tranzactia curenta. Astfel daca blocul DDL este executat pana la
capat, este si inregistrat.
SAVEPOINT
Exemplu :
SAVEPOINT terminare_actualizari
170
ROLLBACK. Intoarcerea la nivel de bloc inseamna daca un singur segment DML da eroare
la executia unei tranzactii, efectul lui este anulat, dar schimbarile realizate de precedentul
bloc DML in tranzactie nu vor fi anulate si pot fi inscrise (COMMIT) sau intoarse
(ROLLBACK) explicit de catre utilizator.
Daca blocul este unul de tip DDL, inscrierea (commit) care precede imediat acest bloc nu este
anulata (schimbarile au fost facute deja permanen- te). ORACLE realizeaza intoarcerea la
nivel de bloc prin crearea unui punct de salvare implicit inainte de executarea fiecarei
comenzi DML. Utilizatorul nu poate referi caest punct de salvare in mod direct.
Intoarceri Implicite
Intoarcerile implicite apar cand se intalnesc terminari anormale ale executiei (de exemplu
cand se intrerupe un proces utilizator). Intoarcerile implicite la nivel de bloc apar la eroarea
de executie a unui bloc.
SAVEPOINT insert_done;
UPDATE DEPT
SET DNAME = 'MARKETING';
UPDATE DEPT
SET DNAME = 'MARKETING' ( revizuim comanda UPDATE )
WHERE DNAME = 'SALES';
COMMIT;
AUTOCOMMIT
COMMIT sau ROLLBACK pot fi date manual sau automat prin utilizarea optiunii
AUTOCOMMIT a comenzii SET. Optiunea AUTOCOMMIT controleaza cand schimbarile
intr-o baza de date sunt facute permanente.
171
Exista doua setari :
COMANDA + DESCRIEREA
SET AUTO[COMMIT] ON
COMMIT este utilizat automat la fiecare INSERT, UPDATE sau DELETE
SET AUTO[COMMIT] OFF
COMMIT poate fi utilizata de utilizator explicit. De asemenea, COMMIT se executa
cand apare comanda Z (specifica VAX), cand se executa comenzile DROP, ALTER
sau CREATE, sau la iesirea din SQL*Plus. ROLLBACK poate fi executat explicit de
catre utilizator pentru refacerea bazei de date.
Consistenta la Citire
Utilizatorii bazelor de date fac doua tipuri de accesuri asupra bazelor de date:
Scopul consistentei la citire este acela de a asigura faptul ca fiecare utilizator vede data ca
fiind cea de la ultimul COMMIT, inainte ca o operatie DML sa inceapa.
Consistenta la citire este implementata prin tinerea unor copii partiale ale bazei de date in
segmente de intoarcere (ROLLBACK).
Cand de executa operatii de scriere intr-o baza de date, ORACLE va face o copie a datelor
onainte de schimbare si o va scrie intr-un segment de intoarcere.
Toti cititorii, exceptandu-i pe cei care au facut schimbarile, inca mai vad baza de date care
exista inainte ca schimbarile sa fie facute - ei vad segmentul de intoarcere de fapt.
Oricum, inainte ca schimbarile sa fie facute permanente in baza de date, doar utilizatorul care
modifica datele poate sa vada baza de date cu alteratiile incorporate. Toti ceilalti vad baza
nemodificata ( fereastra din segmentul de intoarcere ). Aceasta garanteaza citirea unor date
consistente care nu fac subiectul unor modificari in curs.
Cand un bloc DML se executa, schimbarile facute in baza de date devin vizibile oricarui
utilizator care executa SELECT. Modificarile sunt facute 'universale' si acum toti utilizatorii
vad baza de date cu modificarile incorporate.
Spatiul ocupat de catre 'vechile' date in segmentul de intoarcere este eliberate pentru a fi
reutilizat.
172
Daca tranzactia este anulata (ROLLBACK), atunci toate schimbarile sunt 'anulate' :
Tranzactii de Citire
Implicit, modelul consistent al ORACLE RDBMS garanteaza ca rezultatul
executiei unui bloc este consistenet. Oricum, in anumite situatii se poate dori
chestionarea unor blocuri multiple asupra datelor din mai multe tabele si se
doreste asigurarea ca datele sunt consistente. Adica, re- zultatele in orice
tabela sunt consistente in timp in raport cu rezultatele din orice alta tabela.
Note :
COMMIT;
SET TRANSACTION READ ONLY;
173
COMMIT;
PROJID 1 2
P_DESC WRITE C030 COURSE PROOF READ
NOTES
P_START_DATE 02-JAN-88 01-JAN-89
P_END_DATE 07-JAN-88 10-JAN-89
BUDGET_AMOUNT 500 600
MAX_NO_STAFF 1 1
COMMENTS BE CREATIVE YOUR CHOICE
PROJID 1 1 2
EMPNO 7369 7902 7844
A_START_DATE 01-JAN-88 04-JAN-88 01-JAN-89
A_END_DATE 03-JAN-88 07-JAN-88 10-JAN-89
BILL_RATE 50.00 50.00 45.50
ASSIGN_TYPE WR WR PF
HOURS 15 20 30
REZOLVARI:
1. INSERT INTO PROJECTS
(PROJID, P_DESC, P_START_DATE, P_END_DATE,
BUDGET_AMOUNT, MAX_NO_STAFF)
VALUES
(1,'WRITE C030 COURSE','02-JAN-88','07-JAN-88',500,2);
174
INSERT INTO ASSIGNMENTS
(PROJID, EMPNO, A_START_DATE, A_END_DATE,BILL_RATE,
ASSIGN_TYPE, HOURS)
VALUES
(1,7092,'04-JAN-88','07-JAN-88',50.00,'WR',20);
3. UPDATE ASSIGNMENTS
SET ASSIGN_TYPE='WT'
WHERE ASSIGN_TYPE='WR';
175
C A P I T O L U L 15
CONCURENTA SI BLOCAREA : O VEDERE GENERALA
Scopul acestui capitol este acela de a arata cum ORACLE gestioneaza blocarea.
Blocari
ORACLE utilizeaza blocarile pentru a controla accesul concurent la date. Blocarile sunt
mecanisme pentru a preveni interactiunea destructiva intre utilizatorii care acceseaza aceleasi
date.
CONCURENTA DATELOR
• Utilizatorii care doresc sa citeasca adeleasi date sa nu astepte utilizatorii care scriu
aceleasi blocuri de date.
• Utilizatorii care doresc sa scrie datr in baza de date sa nu astepte utilizatorii care
citesc aceleasi date.
• Utilizatorii care vor sa scrie date asteapta doar ulilizatorii care modifica aceleasi linii.
CONSISTENTA LA CITIRE
176
Aceste blocari protejeaza structura de obiecte a bazei de date; de exemplu ele
protejeaza definitiile tebelelor si vederile (views). Blocarile de dictionar sunt
de doua tipuri : blocari sintactice (parser) si blocari DDL.
Nivele de Blocare
Nivel de Linie
Afecteaza liniile individual. Doar blocarile exclusive (x) se aplica la nivel de linie.
Nivel de Tabela
Afecteaza utilizarea intregii tabele.
Tipuri de Blocari
Mod blocare Actiuni Actiuni Obtinut
prin
Prescurtare interzise permise
comenzile SQL
---------------------------------------------------------------
-----------
Share Modificari Blocare linii, LOCK
TABLE tabela
-S- RX,SRX,X RS,S,cereri IN
SHARE MODE
blocurilor DDL
EXCLUSIVE MODE
177
-SRX- S,SRX,X
EXCLUSIVE MODE
---------------------------------------------------------------
------------
Blocurile care modifica linii explicite dintr-o tabela obtin mereu EXCLUSIVE
ROW LOCKS (blocari exclusive de linie) si o blocare de tabela
corespunzatoare.
EXCLUSIVE (X)
Blocarile exclusive permit cererile de interogare in resursa blocata dar interzic orice
alta acti- vitate in tabela.
SHARE (S)
Blocarile de acest tip permit interogarile dar interzic modificarile intr-o tabela.
ROW SHARE (RS)
Permite accesul concurent la o tabela. Interzice ca alti utilizatori sa blocheze tabela
pentru acces exclusiv.
ROW EXCLUSIVE (RX))
Sunt asemanatoare cu ROW SHARE dar interzic blocarea in mod SHARE. Aceste
blocari sunt generate la modi- ficare,inserare sau stergere.
SHARE ROW
Sunt folosite pentru a vizualiza o tabela pentru a
EXCLUSIVE (SRX)
executa modificari selectiv si pentru a permite altor utilizatori sa vizualizeze tabela
fara a o bloca in modul SHARE sau a modifica linii. Acest mod nu prea este utilizat.
Durata Blocarilor
Toate blocarile acumulate de-a lungul unei tranzactii sunt elibe- rate
cand tranzactia se termina.
Toate blocarile acumulate de-a lungul unei tranzactii sunt elibe- rate
cand tranzactia se intoarce .
Toate blocarile acumulate dupa un punct de salvare sunt eliberate cand
tranzactia se intoarce la punctul de salvare.
Blocarea implicita
Blocarile care apar in timpul unui DML normal, fara o cerere specifica de
blocare.
178
tabela +--------------
+
^ +----------------------+ | Utilizator A
|
| | | +--------------
+
| +----------------------+ |
| | # EXCLUSIVE | <-------------+
UPDATE, INSERT
| +----------------------+ sau
DELETE o linie
| | |
ROW | |
EXCLUSIVE | |
| | |
| +----------------------+
| | # EXCLUSIVE | <-------------+
| +----------------------+ +------+-------
+
| | | | Utilizator B
|
v +----------------------+ +--------------
+
UPDATE, INSERT
sau DELETE
Blocarile Datelor
O tranzactie poate dori schimbarea unor date bazata pe alte inregistrari, dar
inregistrarea respectiva nu trebiue modificata pana cand nu se termina toata
tranzactia.
179
Comanda LOCK TABLE
Sintaxa :
SELECT ...
FOT UPDATE [ OF coloana, coloana, ... ] [NOWAIT]
+---------------------------+
| | 1. ROW LOCK(X)
| |
| | 2. TABLE LOCK(RS)
| 1. SELECT...FOR UPDATE OF |
| |
| | 3. TABLE LOCK(RX)
180
| |
+---------------------------+
Deadlock
Este foarte posibil intr-un mediu multi-utilizator, ca utilizatorii isi vor bloca
unii altora resursele. Este de asemenea posibil ca doi utilizatori sa sfarseasca
prin a-si bloca unul altuia resurse diferite. Aceasta situatie se numeste
DEADLOCK deoarece fiecare utilizator asteapta sesursele detinute de celalalt
utilizator.
De exemplu :
Tranzactia A Tranzactia B
Cand primul bloc este executat, nu exista nici o problema. Oricum, cand ei vor
incerca sa obtina blocarile pentru al doilea bloc, se va astepta in spatele
celuilalt utilizator. Este deadlock deoarece nici macar prin asteptare problema
nu va fi rezolvata.
COMMIT / ROLLBACK
LOG OFF
181
COL ROWID VALOARE_NOUA IDENTIFICATOR_LINIE NOPRINT
+--------------------+
ROWID | 00004C90.0001.0001 |
+--------------------+
UPDATE EMP
SET JOB = 'SALESMAN,
HIREDATE=SYSDATE,
SAL=1.1*SAL
WHERE ROWID='&ROW_IDENT'
ROWID 00004C90.0001.0001
ROWID este creat automat de ORACLE cand o linie este modificata cu succes
intr-o tabela de baze de date; cand o inserare este facuta permanenta.
De ce sa utilizam ROWID ?
182
C A P I T O L U L 16
IMAGINI (VIEWS)
Ce este o Imagine ?
• O imagine este ca o fereastra prin intermediul careia datele din tebele pot fi
vizualizate sau schimbate.
• O imagine este derivata dintr-o alta imagine sau tabela la care este referita ca tabela de
baza a imaginii - o tabela 'reala' cu date care sunt stocate fizic.
• O imagine este stocata doar ca o secventa SELECT. Este o tabela virtuala - adica este
o tabela care nu exista fizic, dar ii apare utilizatorului ca si cum ar exista.
• O imagine nu are date proprii. Ea manipuleaza datele din tabela de baza asociata.
Coloana1, coloana2, etc. sunt numele date coloanelor in imaginesi trebiue sa corespunda
elementelor din lista selectata.
183
Pentru a crea o imagine simpla numita D10EMP, care contine unele detalii ale angajatilor din
Departamentul 10, introduceti :
SELECT *
FROM D10EMP
ODRER BY ENAME;
Pentru a crea o imagine complexa numita DEPT_SUMMARY, care contine functii de grup si
date din doua tabele :
De notat faptul ca numele coloanelor alternative au fost specificate pentru imagine. Aceasta
este o cerinta pentru cazul cand elementele SELECTate nu sunt conforme cu conventia
denumirilor din tabele / coloane, sau daca orice coloana din imagine este derivata dintr-o
functie sau expresie.
De notat si faptul ca daca o coloana este utilizata intr-o cerere (ANNSAL), o imagine a unui
alias al coloanei ( nume alternativ pentru coloana in imagine ) nu e necesar. De exemplu :
O imagine nu poate contine clauza ORDER BY. Clauza ORDER BY este specificata cand se
executa SELECT din imagine.
Optiunea OR REPLACE
184
Aceasta optiune permite ca o imagine sa fie creata chiar daca exista una cu acelasi nume,
astfel inlociundu-se vechea varianta a imaginii pentru proprietarul ei. Aceasta inseamna ca o
imagine poate fi alterata fara a fi abandonata, recreandu-se si redand privilegiile obiectului.
Optiunea FORCE
Aceasta optiune creaza o imagine chiar daca tabela de baza nu exista, sau sunt prea putine
drepturi pentru tabela respectiva. Oricum, tabela trebiue sa existe inainte ca imaginea sa poata
fi utilizata.
Clauza WITH CHECK OPTION specifica faptul ca INSERT si UPDATE executate pein
intermediul imaginii nu permit crearea de linii noi pe care imaginea nu le poate selecta, si de
aceea mermite constrangerile de integritate si vreificarile validarilor de date sa fie fortate
asupra datelor ce vor fi inserate sau actualizate.
In urmatorul exeplu, o imagine numita D10EMP este creata cu WITH CHECK OPTION.
Aceasta inseamna ca doar linii care au DEPTNO = 10 pot fi inserate, actualizate sau sterse.
Adica nici o secventa DML nu poate sa adreseze imaginea decat daca conditiile clauzei
imaginii sunt indepli- nite.
Daca exista o incercare de a executa actiuni DML asupra liniilor pe care imaginea nu le poate
selecta intr-o claiza WHERE, se afiseaza eroare :
185
AS
SELECT EMPNO, ENAME, JOB, MGR, SAL, DEPTNO
FROM EMP
WHERE SAL BETWEEN 1000 AND 2000
AND MGR IN ( SELECT DISTINCT EMPNO
FROM EMP )
AND DEPTNO IN ( SELECT DEPTNO
FROM DEPT )
WITH CHECK OPTION;
Pentru a crea o imagine care sa restranga accesul la detaliile personale ale unui angajat valid
in tabela EMP, si timpul de acces la orele de servici, atunci introduceti urmatoarea comanda :
Cand creati o imagine cu WITH CHECK OPTION, trebiue s-i atribuiti un nume restrictiei
WITH CHECK OPTION.
Aceasta restrictie previne inserarea unei coloane in tabela EMP cu un numar care nu exista in
tabela DEPT.
Cand comanda CREATE VIEW este executata in seventa SELECT care urmeaza AS nu e
executata; in loc este doar depozitata in dictionarul de date.
186
Odata ca imaginea a fost creata, trebuie sa se execute o cerere la Tabela Dictionarului de Date
numita USER_VIEWS ca sa se vada conanda view.
• Maxdata
• Arraysize
• Long
Imaginea text este memorata intr-o coloana de tipul de date Long si ar trebui setat
ARRAYSIZE la o valoare mica ( de ex. 1 ) pentru a vizualiza textul.
1. conditie Join
2. functii de grup
3. clauza GROUP BY
4. comanda DISTINCT
5. ROWNUM (nr de ordine al randului dupa ce acesta a fost adus din baza de date).
Utilizati comanda DROP pentru a sterge o imagine. Aceasta comanda elimina definitia
imaginii din baza de date. Coloanele si liniile nu sunt afectate deoarece sunt stocate in
tabelele de unde a derivat fiecare ima- gine. Imaginile sau alte aplicatii bazate pe o imagine
stearsa devin in- valide.
De notat ca o imagine poate fi derivata dintr-o tabela sau de fapt dintr-o alta imagine !
187
Sintaxa DROP este :
SOLUTII - CAP 16
1.
2. CREATE VIEW AGGREGATES
3. ( DEPTNO, AVERAGE, MAXIMUM, MINIMUM, SUM,
4. NO_SALS, NO_COMMS )
5. AS
6. SELECT DEPTNO,
7. AVG(SAL),
8. MAX(SAL),
9. MIN(SAL),
10. COUNT(SAL),
11. COUNT(COMM),
12. FROM EMP
13. GROUP BY DEPTNO;
14.
15.
16. SELECT EMP.DEPTNO,
188
17. ENAME,
18. JOB,
19. SAL,
20. HIREDATE,
21. MINIMUM,
22. MAXIMUM,
23. AVERAGE
24. FROM EMP, AGGREGATES AGG
25. WHERE EMP.DEPTNO = AGG.DEPTNO
26. AND EMP.EMPNO = & EMPNO;
27.
28.
29. CREATE VIEW ASG_VAL
30. AS
31. SELECT PROJID,
32. EMPNO,
33. A_START_DATE,
34. A_END_DATE,
35. BILL_RATE,
36. ASSIGN_TYPE,
37. HOURS,
38. FROM ASSIGNMENTS
39. WHERE A_START_DATE < A_END_DATE
40. AND PROJID < 2000
41. AND BILL_RATE <= DECODE(
ASSIGN_TYPE,'PF',50,'WT',60,70)
42. AND EMPNO IN
43. ( SELECT EMPNO FROM EMP )
44. WITH CHECK OPTION;
45.
189
C A P I T O L U L 17
Utilizatorii si Securitatea
Sistemul de securitate descentralizata a lui ORACLE este explicat in acest capitol. In special
vom explica cum sa utilizati comenzile GRANT si REVOKE pentru a controla accesul la
baza de date si sa inregistrati noi utilizatori cu diferite niveluri de drepturi de acces.
Privilegiile Sistemului
Sunt mai mult de 80 tipuri de drepturi ale sistemului disponibile pentru atribuite catre
utilizatori si roluri. Unele din cele mai importante sunt listate mai jos. Pentru o specificare
completa, vedeti "Oracle7 Server SQL reference Manual".
Drept Sistem
Operatii autorizate
CREATE SESSION
Permite posesorului conectarea la baza de date.
CREATE TABLE
Permite posesorului crearea de tabele. Uti- lizatorul trebuie de asemenea sa aiba o
cota intr-o "tablespace" (arie a bazei de date).
CREATE VIEW
Permite crearea imaginilor.
CREATE USER
Permite posesorului sa creeze alti utiliza- tori ORACLE (un drept cerut pentru o
functie DBA).
Roluri
Un rol este o colectie de drepturi sistem cu nume. Un utilizator poate avea acces la mai multe
roluri, si mai multi utilizatori pot fi atribuiti aceluiasi rol, dandu-se flexibilitate si usurinta
sistemului de securitate.
Sunt cateva roluri predefinite, ca DBA ( Administrator de Baze de Date ) care include toate
privilegiile sistemului, dar un DBA va crea de obicei roluri pentru cerintele sistemului.
190
Daca aveti atribuite mai multe roluri, puteti oscila intre ele in timpul unei sesiuni pentru a
activa sau nu drepturile asociate. Aceasta este realizata prin comanda SET ROLE.
Pentru a activa toate rolurile exeptand un singur rol pentru un uti- lisator :
Un utilizator va avea unele roluri implicite care sunt activate la intrare in sesiune. Acestea
sunt de obicei toate rolurile acordate utilizatorului, dar pot fi schimbate cu comanda ALTER
USER.
ROLURI
DREPTURI
Acordarea de drepturi
utilizand roluri
o o o Utilizatori
/|\ /|\ /|\
/^\ /^\ /^\
\ | /
\ | /
\ | /
\ | /
191
++---+---++
| | <------------ ROL
+--+---+--+
| | | |
+-------+ | | +-------+
| | | |
/\ /\ /\ /\
\/ \/ \/ \/
Privilegii
DBA atribuie utilizatorului o parola initiala cand utilizatorul este creat ( via CREATE USER
). Utilizatorul poate mai tarziu sa-si schimbe parola utilizand comanda ALTER USER.
Sintaxa :
De exemplu :
De notat ca de asameni comanda poate fi utilizata pentru a scimba parola proprie, alte optiuni
in ALTER USER pot necesita unele drepturi ale sistemului pentru a se incheia cu succes.
Comanda GRANT
192
o un pachet (package)
Detineti fiecare tabela, imagine, secventa si sinonim pe care il creati. Daca nu doriti sa
impartiti un astfel de obiect cu alti utiliza- tori ORACLE, doar dumneavoastra si orice DBA il
poate accesa.
Pentru a permite accesul altor utilizatori la obiectele bazei de date, utilizati comanda GRANT
:
GRANT drepturi
ON obiect
TO utilizator;
Tabelul de mai jos arata drepturile care pot fi acordate la tabele si imagini.
Drept Obiect
----- ------
SELECT date in tebele sau imagini
INSERT linii in tabele sau imagini
UPDATE linii sau coloane specificate intr-o tabela sau
imagine
DELETE linii dintr-o tabela sau imagine
ALTER definitii de coloane in tabele
INDEX indexare la o tabela
REFERENCES se refera la o tabela numita in interiorul unei
restrictii de tabela sau coloana.
ALL
Cel mai simplu fel de GRANT este unul care acorda un singur drept unui singur utilizator.
Pentru a acorda lui ADAMS dreptul de SELECT din tabela DEPT, introduceti :
GRANT SELECT
ON DEPT
TO ADAMS;
Grant succeeded.
Mesajul :
Grant succeeded.
193
Pentru a acorda dreptul UPDATE pentru anumite coloane lui ADAMS, introduceti :
Pentru a acorda mai multe drepturi odata, introduceti toate drepturile separate prin virgule.
Similar, pentru a acorda mai multe privilegii mai multor utilizatori, introduceti numele
utilizatorilor separate prin virgule.
Pentru a acorda drepturile INSERT si UPDATE asupra DEPT lui ADAMS si JONES,
introduceti :
Grant succeeded.
Pentru a acorda toate privilegiile asupra DEPT lui ADAMS, introdu ceti :
GRANT ALL
ON DEPT
TO ADAMS;
Grant succeeded.
Cand s-a acordat un drept de acces, utilizatorul care primeste dreptul, in mod normal nu
primeste si autorizarea de a transmite acest drept si altora. Pentru a da unui utilizator dreptul
de a transmite dreptul mai departe, utilizati clauza WITH GRANT OPTION.
Pentru a acorda dreptul SELECT asupra EMP lui ADAMS, cu autorizarea de a acorda acest
drept si altora, introduceti :
GRANT SELECT
ON EMP
TO ADAMS
WITH GRANT OPTION;
Grant succeeded.
Dreptul Public
194
Acordarea da drept(uri) asupra unei tabele lui PUBLIC.
GRANT SELECT
ON EMP
TO PUBLIC;
Secventa
Pentru a permite accesul asupra secventei lui Ford -F_SEQ- lui BLAKE, FORD va introduce
:
Alte Obiecte
Comanda GRANT pate fi utilizata pentru a permite accesul utiliza torilor asupra procedurilor
stocate, functii si pachete (Oracle7 Procedural Option).
Puteti sa permiteti accesului unui rol asupra unui obiect. Fiecare utilizator caruia ii este
asignat acel rol poate utiliza obiectul respectiv.
De exemplu :
Daca incercati sa executati o operatie neutorizata ( de exemplu stergerea dintr-o tabela fara a
avea dreptul DELETE ), ORACLE nu va permite ca operatia sa aiba loc.
Daca primiti mesajul de eroare ORACLE ' table or view does not exist', aceasta poate
insemna doua lucruri :
Comanda REVOKE
Pentru a retrage un drept acordat, utilizati comanda REVOKE. Este similara cu GRANT :
REVOKE drepturi
ON tabela sau imagine
FROM utilizatori;
Cand utlilzati comanda REVOKE, drepturile specificate sunt anulate utilizatorilor enumerati,
si celorlalti utilizatori carora acestia le-au transmis aceste drepturi.
195
Pentru a anula toate drepturile asupra DEPT de la ADAMS, introduceti
REVOKE ALL
ON EMP
FROM ADAMS;
Revoke succeeded.
REVOKE SELECT
ON EMP
FROM PUBLIC;
Pentru a afla acre utilizatori au drepturi asupra tabelelor imagi nilor sau secventelor dvs.,
executati o cerere catre imaginea Dictionarului de Date USER_TAB_GRANTS, sau
USER_COL_GRANTS.
Pentru a referi o tabela detinuta de un alt utilizator, trebuie sa prefixati numele tabelei cu
numele utilizatorului care a creat-o urmat de punct (.).
SELECT *
FROM SCOTT.EMP;
Alternativa este de a crea un sinonim ( alt nume ) pentru tabela sau imaginea data.
Pentru a referi tabela EMP a lui SCOTT doar cu numele 'EMP', introduceti :
Acum, cand executati o cerere asupra tabelei EMP a lui Scott, doar introduceti :
SELECT *
FROM EMP;
Doar DBA poate crea sinonime PUBLICe la care toti utilizatorii sa aiba acces.
196
Un sinonim public poate fi eliminat prin tastarea :
• pentru a referi o tabela, secventa sau imagine fara a specifica detinatorul obiectului
• pentru a furniza un alt nume pentru tabela.
197
CAPITOLUL 18
OBIECTE in BAZELE de DATE :
SECVENTIALE si INDEXATE
Acest paragraf descrie cum se poate indexa o tabela pentru a imbunatati timpul de raspuns in
cazul unei interogari.
198
Urmatoarea comanda creaza o secventa pentru coloana DEPTNO a tabelei DEPT.
Dupa ce o secventa a fost creata ea poate fi folosita pentru a genera numere unice de
secventa.
SELECT dept_seq.NEXTVAL
FROM SYS.DUAL ;;
NEXTVAL
-------------
10
SELECT dept_seq.NEXTVAL
FROM SYS.DUAL ;;
NEXTVAL
-------------
20
199
o tabela se poate folosi o secventa pentru a produce valori unice pentru coloana cu
cheii primare a tabelei. Exemplul urmator foloseste secventa dept_seq pentru a adauga
cheii primare unice in tabela DEPT.
1 record created
SQL> SELECT * FROM DEPT;
Pentru a accesa un numar de secventa care tocmai a fost generat (numarul de secventa
curent ) se foloseste pseudo-coloana CURRVAL. CURRVAL reprezinta ultima
valoare intoarsa unui program. Cind se adreseaza NEXTVAL pentru o secventa data,
numarul de secventa curent este plasat in CURRVAL. NEXTVAL trebuie folosit
pentru a genera numere de secventa in sesiunea curenta a unui user, inainte de a putea
adresa CURRVAL.
1 record created.
200
SQL> SELECT * FROM DEPT_HISTORY
Secventele sunt tratate in mod similar cu tabelele si pot fi modificate sau abandonate.
Proprietarul unei secvente poate de asemenea atribui privilegii si altor useri asupra
secventei.
Pentru a modifica o secventa este necesar sa fii proprietarul eu sau sa ai dreptul DBA
201
sau sa fi primit dreptul ALTER pentru secventa din partea proprietarului.
Nota:
Proprietarul unei secvente poate atribui altor useri drepturi de ALTER sau SELECT
asupra secventei, si WITH GRANT OPTION ramine valida.
Detalii in UNIT-ul 17.
• Tiparirea Secventelor
Toate definitiile secventelor sunt memorate intr-o tabela de secvente. Pentru a vedea
secventele la care ai access, interogheaza baza de date urmarind
USER_SEQUENCES sau ALL_SEQUENCES.
• Indexarea
202
Folosirea indexarii este puternic recomandata pentru a obtine performante mai bune.
Retineti ca ORACLE 7 creiaza automat INDEXI pentru coloanele care au setate
PRIMARY KEY sau UNIQUE.
Proprietarul unei tabele poate crea indexi pentru ea. Orice user ORACLE care detine
dreptul de access INDEX poate creea un index.
Odata creat, ORACLE va folosi index-ul ori de cite ori este posibil pentru a accelera
accesul datelor. Acest lucru se face in mod automat si deobicei nu este necesara
interventia userului care poate sa nu stie de existenta acestul index.
• Tipuri de INDEX
• TYPE DESCRIERE
• ---------- ---------------------------------------------------
-------
• UNIQUE asigura ca valorile din coloanele specificate sunt
unice
• NON UNIQUE asigura obtinerea cit mai repede a rezultatului
(implicit)
• SINGLE COLUMN exista numai o coloana in index
• CONCATENATED mai mult de 16 coloane specificate in index.
Pentru a creea un index numit I_NAME care va fi folosit pentru a imbunatatii timpul
de interogare , introduceti:
203
• Crearea unui INDEX pentru a asigura unicitatea
Indecsi unici sunt creati automat ca un rezultat al constantelor PRIMARY KEY sau
UNIQUE in tabela. Oricum , se mai pot creea folosind comanda CREATE UNIQUE
INDEX.
Pentru a evita valori duplicate in coloana EMPNO, introduceti:
Oracle decide cind este adecvat sa foloseasca indexi. Oracle tine seama de coloanele
indexate si de tipul indexului si decide functie de urmatoarele reguli:
204
Urmatoarea indetogare va folosi un index pe coloana ENAME:
SELECT *
FROM EMP
WHERE ENAME = 'JHONES';
SELECT *
FROM EMP
WHERE HIREDATE+7 = '01-JAN-84';
205
valabila pentru tabele la care SELECT este operatiunea cea mai frecventa, de
exemplu tabele de referinte.)
• Indexare si Imbinare
De exemplu:
Daca numai EMP.DEPTNO este indexata , atunci DEPT este tabela conducatoare.
Acest lucru este normal deoarece DEPT intoarce mai multe linii decit EMP. Daca
ambele sunt indexate, Oracle alege tabela conducatoare cintarind rangurile celor doua
sisteme. Daca rangurile sunt egale atunci Oracle alege tabela care este listata ultima in
clauza FROM.
Asa ca trebuie listate tabele mari cu cel mai mic numar de linii la sfirsitul clauzei
FROM.
• Unit 18 Exercitii
0. Creati un indice neunic in coloana Projid a tabelei de atribuire.
1. Interogati tabela DDT (data dictionary table) pentru a obtine informatii despre
indexii folositi (USER_INDEXES).
Solutii:
2.
3. CREATE INDEX ASG_PROJID
4. ON ASSIGNMENTS (PROJID);
5.
6.
7. SELECT TABE_NAME, INDEX_NAME
206
8. FROM USER_INDEXES;
9.
207
CAPITOLUL 19
INTRODUCERE IN PL/SQL
CE ESTE PL/SQL ?
• Un limbaj procedural
• Un vehicul pentru procesarea tranzactiilor
• O tehnologie disponibila in citeva aplicatii ORACLE
• O extensie SQL
• Ce este PL/SQL ?
PL/SQL (Procedural Language /SQL) este o extensie la SQL, incorporind multe
facilitati ale limbajalor de programare din ultimii ani. El permite ca manipularea
datelor si procedurile de interogare din SQL sa fie incluse in blocuri stucturate si
proceduri, PL/SQL devenind astfel un puternic limbaj de procesare al tranzactiilor.
1. Stuctura de bloc
2. Controlul executiei
3. Portabilitatea
208
4. Integrarea
5. Performantele
• Structura PL/SQL
Fiecare unit al PL/SQL contine unul sau mai multe blocuri. Aceste blocuri pot fi
complet separate sau lipite unul de altul. Astfel, un bloc poate fi numai o mica parte a
altui bloc, care la rindul lui poate fi numai o parte din intreegul program.
o Blocuri anonime
Uzual sunt blocurile fara un nume. Aceste blocuri sunt declarate in punctul din
aplicatie unde vor fi folosite, si transferate modulului PL/SQL la momentul
executiei. Blocurile anonime pot apare in cadrul unui program precompilat
(sau program OCI) si cu SQL*Plus sau SQL*DBA. Partile de executie din
SQL*Forms contin asemenea blocuri.
o Sub-programe
In acest curs ne vom concentra mai mult asupra blocurilor anonime. Definirea unui
bloc anonim este urmatoarea:
---------------------------------------------------
| DECLARE |
| Definitia obiectelor PL/SQL care vor |
| fi folosite in acest bloc. |
209
---------------------------------------------------
| BEGIN |
| Actiuni executabile |
---------------------------------------------------
| EXCEPTION |
| Tratarea erorilor (cazuri de exceptie) |
| ce trebuie facut daca o actiune cauzeaza |
| o eroare |
| END; |
---------------------------------------------------
DECLARE
qty_on_hand NUMBER(5);
BEGIN
SELECT quontity INTO qty_on_hand FROM inventory
WHERE product = 'TENNIS RACKET';
EXCEPTION
WHEN no_data_found THEN
INSERT INTO error_table
VALUES ('Product Tennis Rackets not
found');
210
END;
Procesarea datelor locale aplicatiilor (care este in interiorul mediului de lucru client,
spre deosebire de baza de date) poate fi procesata de Procesorul de Instructiuni
PL/SQL, fata de folosirea SQL, deci reducind munca trimisa catre RDBMS, si
numarul de locatii de memorie necesare. ------------- Poza 19-8 -------------
211
Retineti ca Procedurile si Functiile declarate ca parte a aplicatiilor CDE si
SQL*Forms sunt diferite de acelea care pot fi stocate in baza de date cu optiunea
Procedural, altfel structura generala raminind aceiasi.
• Facilitati PL/SQL
Urmatoarea parte a unit-ului discuta avantajele (facilitatile) ale PL/SQL comune
fiecarui mediu de lucru unde limbajul este instalat.
o Variabile si Constante
o SQL suport
o Controlul Executiei
o Functii Interne
o Tratarea Exceptiilor
212
Avertismentele si Erorile sunt definita ca exceptii, care pot fi minuite in
fiecare bloc. Exceptiile definite de user pot fi declarate si folosite la fel de bine
ca erorile standard ORACLE.
213
CAPITOLUL 20
REPREZENTAREA DETELOR
In acest unit vom discuta tipurile de date suportate de PL/SQL, variabile scalare, si cum pot fi
manipulate datele si expresiile. Acest unit introduce de asemenea modul de utilizare al
PL/SQL cu SQL*Plus, care este o cale interactiva convenabila pentru testarea blocurilor pe
care le veti scrie.
Exemplu:
• Delimitatori
Delimitatorii sunt simboluri sau simboluri compuse, care au o semnificatie speciala
pentru PL/SQL. Veti recunoaste multe dintre acestia ca operatori pentru SQL.
214
• Simboluri simple - Acestea sunt formate dintr-un singur caracter
• ------------------------------------------------------------------
•
• + operatorul de adunare
• - operatorul de scadere/negare
• * operatorul de multiplecare
• / operatorul de impartire
• = operator relational
• > operator relational
• < operator relational
• ) delimitator de lista sau expresii
• ( -||-
• ; delimitator de instructiuni
• , separator de obiect
• . selector de componenta
• @ delimitator de access la distanta
• ' delimitator de sir
• : delimitator de masina
•
• Simboluri Compuse - Sunt formate din doua caractere
• -------------------------------------------------------------------
--
•
• ** exponential
• <> relational
• != -||-
• ^= -||-
• <= -||-
• >= -||-
• := asignare
• => asociere
• .. rang
• || concatenare
• << eticheta
• >> -||-
• -- comentariu
• /* -||-
• */ -||-
Retineti ca spatiile nu sunt permise intre cele doua caractere ale simbolurilor
combinate.
• Blocurile Incluse
Anumite blocuri pot fi incluse in altele, in orice fel in care instructiunea o permite( nu
se recomanda sa se include blocuri in cadrul unor bucle). Partea executabila a unui
bloc poate fi sparta in blocuri mai mici, si de asemenea sectiunea EXCEPTION poate
include alte blocuri.
Exemplu:
215
•
• BEGIN
• -- actiuni in bucla principala
•
• DECLARE
• -- declaratii de obiecte
• BEGIN
• -- actiuni ale blocului
• EXCEPTION
• -- ce'i de facut daca apare o eroare in acest
bloc.
• END;
•
• -- alte actiuni in blocul principal
•
• EXCEPTION
•
• WHEN errors_trickle_through THEN
• BEGIN
• -- minuire a erorilor in blocul propriu
• EXCEPTION
• -- ce'i de facut daca tratarea unei erori
• -- merge gresit !!
• END;
• END;
• Domeniul OBIECTELOR
"Domeniul" unui obiect este zona unui program in care acest obiect poate fi folosit.
Scurt zis este 'Timpul de viata'. Aceste reguli se aplica toturor obiectelor declarate,
incluzind variabile, cursor, constante si exceptii definite de utilizator.
Domeniul unui obiect este blocul complet in care obiectul este declarat, inclusiv
oricare sub-bloc inclus in acest bloc. Obiectele declarate in sub-blocuri sunt valabile
pina cind sub-blocul se termina.
Exemplu:
DECLARE
X NUMBER; ----------------|
BEGIN |
|
... |
domeniul
| lui
DECLARE | x
Y NUMBER; -----| |
| domeniul lui y |
BEGIN | |
216
... | |
END; -----| |
|
... |
END; ---------------|
Retineti ca pe timpul 'Timpului de viata' al lui y, suntem tot in domeniul lui 'x', si
putem defini expresii care sa foloseasca ambele variabile.
Sa presupunem ca variabila din sub-bloc nu se numeste 'y' ci 'x'. Cu alte cuvinte, are
acelasi nume ca si variabila din sub-bloc.
DECLARE
x NUMBER; -- variabila x din blocul principal
BEGIN
...
DECLARE
x NUMBER; -- variabila x din sub-bloc
BEGIN
...
END;
...
END;
Doua obiecte pot avea acelasi nume, dar definite in doua blocuri diferite. Acolo unde
se intilneste aceasta situatie, ca in exemplul anterior, atunci numai obiectul declarat un
sub-bloc ( acesta este blocul curent) poate fi folosit.
• Reguli de VIZIBILITATE
In exemplul anterior, variabila 'x' din sub-bloc dezactiveaza folosirea variabilei 'x' din
blocul principal pina cind variabile intilnesc sfirsitul de valabilitate. In cadrul sub-
blocului, variabila 'x' din blocul principal exista dar nu este vizibila.
217
• rotunjite la numere intregi mai putin atunci cind
este data
• scala.( ex. NUMBER(7,2) inseamna 7 cifre, cu 2
zecimale.
• Implicit precizia este de 38 cifre.)
•
• TIPUL CARACTER
• VARCHAR2 Folosit pentru a memora variabile de tip
caracter.Lungime
• implicita 1 caracter. Maxima permisa 32767.
• ex. VARCHAR2(30)
•
• CHAR PL/SQL Versiunea 1:la fel ca VARCHAR2, dar cu
lungimea maxima
• de 255
•
• PL/SQL Versiunea 2:Lungimea poate fi mai mare de
32767
• caractere.
•
• TIPUL BOOLEAN
• BOOLEAN Pentru minuirea valorilor booleene TRUE si FALSE.
Rezultatul
• expresiilor booleene poate fi asignat acestor
variabile si
• testat mai tirziu in instructiuni conditionale.
•
• TIPUL DATA
• DATE Datele valide sunt intre 4712 BC si 4712AD.
• Declararea VARIABILELOR
Variabilele PL/SQL pot fi declarate si optional le pot fi asignate o valoare initiala, in
sectiunea DECLARE a unui bloc. Alte variabile referite in partea declarativa trebuie
declarate separat in declaratiile anterioare.
Sintaxa:
Unde 'expresie' poate fi o alta variabila, sau o expresie cu functii si operatori. Daca o
valoare initiala nu este asignata, atunci variabila va contine o valoare nula pina cind ii
va fi asignata ulterior o valoare. Constanta NOT NULL nu mai este permisa in aceasta
situatie.
Exemple:
218
postcode CHAR(7);
surname VARCHAR2(25) := 'Skywalker' ;
v_message VARCHAR2(80) := 'May the course be woth
you!' ;
• Declararea CONSTANTELOR
Constantele permit asignarea unei valori unui identificator, pentru o viitoare referire
in cadrul unui bloc. Orice incercare de a modicica valoarea unei constante va cauza
producerea unei erori PL/SQL.
Sintaxa:
•
• identificator CONSTANT tipdata [(precision,scala)] :=
expresie ;
Exemple:
• ATRIBUIRILE si EXPRESIILE
Instructiunile de atribuire PL/SQL permit unei valori de a fi atribuite sau reatribuite
unei variabile dupa sectiunea DECLARE din bloc. Variabila care va primi noua
valoare trebuie explicit numita in partea stinga a operatorului de asignare. Asta este,
nu se poate face referinta indirecta via o alta variabila.(Unele unitati PL/SQL cum ar
fi SQL*Forms includ unele facilitati pentru adresare indirecta.)
Sintaxa:
•
• identificator := expresie ;
Unde 'identificator' este numele variabilei tinta, sau cimp, pentru a primi valoarea
'expresie'.
219
'Expresie' poate fi literal, numele unei alte variabile existente, sau alta expresie
necesara pentru a determina valoarea ce va fi asignata. De obicei, cele mai multe din
expresiile disponibile in inderogarile SQL , clauza SELECT sunt disponibile aici.
Functiile si expresiile permise in PL/SQL vor fi discutate mai tirziu in acest UNIT.
Exemple:
Valorile pe care le pot lua variabilele booleene pot fi TRUE si FALSE, ca rezultat a
unei expresii booleene.
Exemple:
switch1 := TRUE;
switch2 := FALSE;
Exemple:
•
• :screen_field1 := ann_sal ;
• :warp_factor := 9 ;
• :global.var1 := 'YES' ;
Detalii despre modul de minuire al variabilelor NON PL/SQL sunt descrise in cursuri
ORACLE special destinate acestor variabile.
220
• Conversii de tipuri de date
PL/SQL incearca sa converteaza dipurile de date in mod dinamic daca sunt mixate in
cadrul unei instructiuni. De exemplu daca un numar este asignat unei variabile
CHAR, atunci in mod automat numarul este translatat astfel incit va putea fi stocat in
cariabila de tip CHAR.
Exemple:
•
• sal_message VARCHAR2(12) := 3500;
In cadrul expresiilor trebuie sa va asigurati ca tipurile de date sunt aceleasi. Daca apar
tipuri diferite de date in aceiasi expresie, atunci se foloseste cea mai potrivita functie
de conversie:
TO_CHAR
TO_DATE
TO_NUMBER
PL/SQL va incerca sa faca conversia, daca este posibil. De obicei, PL/SQL este mai
pretentios decit SQL daca tipurile de date sunt mixate in cadrul unei expresiilor. Deci
daca nu sunteti sigur, folositi cea mai potrivita functie de conversie.
Exemplu:
221
• Precedenta operatorilor
Operatorii logici, aritmetici si de concatenare folositi in PL/SQL sunt aceeasi ca in
SQL. In plus mai exista un operator exponential (**) .
---------------------------------------------------------------------
--------|
| | OPERATOR | OPERATIE
|
|--------------------------------------------------------------------
--------|
|Primul | ** , NOT | exponential,
negatie logica|
| | + , - | identitate, negatie
|
| | * , / | inmultire,
impartire |
| | + , - , || | adunare, scadere,
|
| | | concatenare
|
| | = , != , < , > , <= , >= | comparatie
|
| | IN NULL, LIKE, BETWEEN, IN |
|
| | AND | conjunctie
|
|Ultimul| OR | incluziune
|
|--------------------------------------------------------------------
--------|
• Functii interne
Multe din functiile disponibile in SQL sunt de asemenea disponibile si in PL/SQL.
Acestea includ:
o Functii numerice pentru o singura linie
o Functii caracter pentru o singura linie
o Functii de conversie de tip de data
o Functii de timp
o Functii diverse
In plus PL/SQL ofera doua functii pentru minuirea raportatea erorilor denumite
SQLCODE si SQLERRM care vor fi discutate in unitul urmator.
222
Functii nedisponibile in instructiuni structurale sunt:
SQL*Plus este un bun instrument pentru testarea blocurilor PL/SQL,de aceea il vom
folosi si noi pentru partea practica a cursului.
223
SQL*Plus detecteaza inceputul unui bloc PL/SQL dupa introducerea cuvintelor cheie
DECLARE si BEGIN la promptul 'SQL >'.Bufferul poate fi inchis fara a executa
blocul sau programul prin introducerea unui '.' la prompt.
Exemplu:
SQL> DECLARE
2 x NUMBER(7,2);
3 BEGIN
4 SELECT sal INTO x FROM emp WHERE empno = 7788;
5 IF x < 3000 THEN UPDATE emp SET sal = 3000
6 WHERE empno = 7788;
7 END IF;
8 END;
9 .
Continutul bufferului poate fi editat in maniera obisnuita sau salvat intr-un fisier
folosind comanda SQL*Plus "SAVE".
Pentru a rula buffer-ul PL/SQL, tastati comanda RUN sau '/' la promptul SQL. Daca
executia reuseste fara tratari de eroare atunci singurul mesaj care apare ar trebuie sa
fie:
Retineti ca comenzile SQL*Plus nu pot apare in interiorul blocului PL/SQL dar pot fi
incluse ori unde in alta parte in fisier. Variabilele de substitutie din SQL*Plus pot fi
referite din cadrul blocului, dar retineti ca ele sunt inlocuite cu continutul variabilelor
INAINTE ca codul sa fie complet interpretat sau executat.
Exemplu:
224
SELECT * FROM error tab;
SET ECHO ON
dupa rularea unui bloc PL/SQL, veti vedea fiecare mesaj de tipul
Scrie mesajele intr-o variabila de asociere si apoi foloseste comanda PRINT dupa ce blocul a
rulat.
Oricum, continutul variabilelor si al tabelelor bazei de date nu pot fi afisate pe ecran in timpul
executiei blocurilor PL/SQL in sesiuni SQL*PLus (cel putin pina cind nu sunt folosite
procedurile pachetului DBMS_OUTPUT). Trebuie sa scrieti orice rezultat pe care doriti sa-l
afisati intr-o tabela in baza de date si dupa executie sa parcurgeti tabela. Aceasta parcurgere
poate fi facuta in acelasi fisier care cuprindea si blocul, ca in exemplul anterior.
Situatia este diferita in aplicatii cum ar fi SQL*Forms, unde blocurile PL/SQL pot afisa
variabile direct pe ecran prin folosirea unor functii interne.
225
nume-Procedura [ ( param1, param2, param3, ... ) ];
La apelare, parametrii trebuie pusi in ordinea de definire. Aceasta inseamna si tipurile de date
trebuie sa fie aceleasi cu cele definite. Anumiti parametrii pot avea valori implicite, dar daca
o valoare este data ca parametru atunci toti parametrii anteriori trebuie folositi.
Parametrii pot fi folositi alternativ impreuna cu numele formal, prin folosirea operatorului de
asociere. In acest caz pozitia lor nu mai este importanta:
In final, deoarece sub-programele trebuie apelate din blocuri PL/SQL, se poate apela din
promptul SQL in SQL*Plus prin impachetarea apelului cu BEGIN si END. Aceasta poate fi
realizata prin comanda EXECUTE din SQL*Plus.
226
In multe din exercitii, aveti nevoie de inregistrarea rezultatelor intr-o tabela. Vom folosi
pentru aceasta tabela MESSAGES. Definirea acesteia este urmatoarea:
Table MESSAGES
Coloana Descrierea
------------ -------------------------------------
CHARCOL1 VARCHAR2(60)
CHARCOL2 VARCHAR2(60)
DATECOL1 DATE
DATECOL2 DATE
V_BOOL1 Boolean
V_BOOL2 Boolean
V_NUM Number
Variabila Valoare
------------- -----------------------------------------
fata de 100
227
Scrieti si rulati un bloc PL/SQL care accepta soua numere din variabile PL/SQL. Primul din
numere trebuie "ridicat la putere" cu cel de-al doilea numar, in cadrul blocului, si rezultatul
scris intr-o variabila PL/SQL. INregistrati rezultatul in tabela MESSAGES, si alternativ in
variabila de asociere SQL*Plus. (Operatorul exponential in PL/SQL este '**' ).
Unit 20 SOLUTII
DECLARE
V_BOOL1 BOOLEAN;
V_BOOL2 BOOLEAN;
V_NUM NUMBER(2);
BEGIN
END;
DECLARE
V_RESULT NUMBER(9,2);
BEGIN
-- sau POWER(&main_var,&exponent);
END;
228
Sau o solutie alternativa folosind SQL*Plus :
BEGIN
END;
PRINT V_RESULT
229
CAPITOLUL 21
INTERACTIUNEA CU ORACLE
In acest unit se va trata modalitatea de access la baza de date si de controlarea tranzactiilor,
prin instructiuni SQL in PL/SQL. De asemenea veti vedea cum erorile cauzate de SQL pot fi
tratate de catre rutinele de tratare a exceptiilor.
Oricum, cind vrem sa extragem informatii din baza de date, sau sa facem modificari
atunci trebuie sa folosim SQL. PL/SQL suporta toate facilitatile DML si toate
comenzile de control al tranzactiilor din SQL. Si, bineinteles, instructiunea SELECT
poate fi folosita pentru a atribui variabilelor valori din liniile in tabele.
DECLARE
empno NUMBER(4) := 7788;
BEGIN
UPDATE emp SET sal = 9000;
WHERE empno = empno;
230
-- unde coloana este egala cu ea insasi
......
END;
In exemplul anterior fiecare linie din tabela 'emp' trebuie reactualizata. Fiecare
adresare in instructiunea UPDATE catre 'empno' este tratata ca nume de coloana. De
aceea, alegeti nume de variabile PL/SQL care nu intra in conflict cu numele
coloanelor din tabela pe care doriti sa o folositi.
De asemenea, retineti ca atributele si functiile PL/SQL care sunt unice PL/SQL nu pot
fi adresate direct din comenzi SQL. Acestea includ SQLCODE si SQLERRM, care
vor fi discutate mai tirziu in acest unit.
INSERT
UPDATE
DELETE
[LOCK TABLE]
Exemple:
DECLARE
v_empno NUMBER(4) := 7788 ;
BEGIN
UPDATE emp SET sal = 9000 ;
WHERE empno = v_empno ;
...
END;
231
Exemplu:
DECLARE
v_empno NUMBER (4) := 7788;
BEGIN
UPDATE emp SET val = 9000;
WHERE empno = v_empno;
...
END;
Exemplul de mai sus tinteste liniile pentru UPDATE care au valoarea 'empno' de
7788. Daca zero sau mai multe linii satisfac conditia, comanda este inca incheiata cu
succes.
Ori de cite ori sunt executate comenzi SQL, o zona de memorie este deschisa in care
comanda poate fi interpretata si executata. Un cursor este un identificator pentru
aceasta zona.
Comenzile SQL ce fac parte din partea executabila a unui bloc sunt executate in
'cursorul implicit' care are identificatorul 'SQL'. Acest cursor este gestionat automat
pentru utilizatori de catre PL/SQL.
Aceste atribute pot fi folosite in aceeasi maniera ca functiile in comenzi PL/SQL, dar
nu in comenzi SQL.
Exemplu:
DECLARE
rows_deleted NUMBER;
BEGIN
DELETE FROM dept WHERE deptno = 50;
232
rows_deleted := SQL%ROWCOUNT ;
• Controlul Tranzactiilor
COMMIT [ WORK ]
ROLLBACK [TO savepoint]
SAVEPOINT
SET TRANSACTION
Exemple:
In exemplul urmator, este prezentat un "rollback" din variabilele de mediu ale masinii
( de exemplu SQL*Plus) pentru a anula orice actiune DML aplicata in bloc de la
punctul salvat(savepoint).
BEGIN
...
SAVEPOINT ok_so_far;
...
END;
ROLLBACK TO ok_so_far;
Exemplul urmator "rools back" toate toate tranzactiile, incluzind orice modificare
facute in exteriorul blocului, faca functia UPDATE nu gaseste nici o linie. Altfel, se
transmit toate schimbarile in tranzactie.
BEGIN
UPDATE emp SET sal = 8000 WHERE job = 'CAPTAIN' ;
IF SQL%NOTFOUND
THEN ROLLBACK;
ELSE COMMIT;
END IF;
END;
233
Retineti ca SQL*Plus trateaza un bloc PL/SQL ca o singura instructiune. Daca
optiunea AUTOCOMMIT este activa (ON), actiunile realizate in bloc nu sunt
realizate pina cind nu este procesat si sfirsitul blocului. In mod opus, daca o actiune
DML cauzeaza o exceptie netratata atunci blocul se va termina cu esec si practic se
vor anula actiunile DML din cadrul blocului.
De acea, SELECT-ul care nu intoarce nici o linie, sau mai mult de o linie cauzeaza
una din urmatoarele erori:
PL/SQL trateaza aceste erori prin tratarea exceptiilor, care pot fi trasate in sectiunea
EXCEPTION a blocului. Dar despre aceste tratatea acestor exceptii vom vorbi mai
tirziu in cadrul acestui unit. In mod normal ar trebui folosit SELECT pentru a obtine o
singura linie. Urmatoarele clauze sunt permise:
• Atributele %TYPE
Cind variabile PL/SQL sunt declarate pentru incarcare ulterioara cu valoarea coloanei,
trebuie sa va asigurati ca variabila este compatibila ca tip de data cu coloana si ca este
suficient de mare pentru a stoca valoarea de pe coloana. Daca nu este atunci PL/SQL
va genera eroare.
234
identificator numetabela.coloana%TYPE
Folosind aceasta metoda, tipul de data si dimensiunea sunt determinate atunci cind
blocul este compilat.
Exemplu:
DECLARE
v_deptno dept.deptno%TYPE;
v_loc dept,loc%TYPE;
BEGIN
SELECT deptno, loc
INTO v_deptno, v_loc
FROM dept ...
END;
Asa cum am vazut pe scurt mai inainte, exceptiile sunt identificatori in PL/SQL care
pot dispare in timpul executiei unui bloc pentru a termina partea principala a actiunii.
Un bloc se va termina INTOTDEAUNA cind apare o exceptie, dar se poate specifica
un mod de tratare pentru a realiza actiunea finala inainte ca blocul sa se termine. daca
exceptia este tratata, atunci exceptia nu se propaga si in afara blocului.
Predefinite
Acestea sunt predefinite de PL/SQL si au asociate coduri specifice de eroare.
Definite de utilizator
Sunt declarate in bloc de utilizator. Acestea vor fi folosite numai daca se cere acest
lucru, dar pot fi de asemenea asociate cu coduri de eroare daca se doreste acest lucru.
235
In acest unit ne vom concentra asupra exceptiilor interne predefinite. Acestea sunt
urmatoarele:
Identificatori exceptie
Daca orice tip de exceptie este generat controlul este trecut sectiunii EXCEPTION a blocului
in care exceptia apare. Daca exceptia nu e minuita aici sau daca nu exista nici o sectiune
EXCEPTION atunci blocul se termina cu o exceptie `Unhandled` care poate avea
repercursiuni in mediul de inchidere.
EXEMPLU:
BEGIN
...
END;
Sintaxa:
236
unde `actions` poate fi una sau mai multe declaratii PL/SQL sau SQL fiecare terminata cu ':'.
Actiunile unui identificator exceptie sint delimitate fie de sfirsitul blocului (END) fie de
inceputul unui alt identificator exceptie (WHEN).
Exemplu:
DECLARE
v_ename emp.ename%TYPE;
v_job emp.job%TYPE;
BEGIN
FROM emp
...
EXCEPTION
END;
Notati ca, citiva identificatori exceptie pot fi definiti pentru bloc fiecare cu setul propriu de
actiuni. Totusi cind o exceptie apare numai un identificator va fi procesat inainte de a parasi
blocul.
Desi sectiunea EXCEPTION din exemplul de sus va prinde cele doua exceptii specificate alte
tipuri de exceptie se vor strecura in retea mai bine decit definirea unui identificator separat
pentru fiecare tip de exceptie se poate folosi identificatorul exceptie 'WHEN OTHERS' care
237
minuieste toate erorile neminuite inca in bloc. Daca e folosit 'WHWN OTHERS' trebuie sa
fie codat dupa orice alt identificator exceptie din bloc.
Exemplu:
BEGIN
SAVEPOINT so_far_so_good;
EXCEPTION
during block`);
END;
SQLCODE
intoarce nr. erorii asociata cu exceptia care a aparut (in cazul lui NO_DATA_FOUND
acesta va fi codul ANSI +100).Daca e folosit un singur identificator EXCEPTION,
functia va intoarce 0.
SQLERRM
intoarce mesajul complet de eroare asociat cu exceptia (incluzind nr. erorii)
SQLCODE intoarce date numerice, si poate fi asignat unei variabile NUMBER cu precizie
implicita.SQLERRM intoarce date caracter.Este recomandat a trunchia valoarea la o lungime
cnoscuta inainte de a incerca sa o scriem intro variabila.
Exemplu:
DECLARE
error-code NUMBER;
BEGIN
...
EXCEPTION
238
WHEN OTHERS THEN
error_message :=SUBSTR(SQLERM,1,100);
error_code :=SQLCODE;
END;
SQLERRM are un parametru optional care accepta numarul erorii a carui mesaj e returnat.
NOTA: SQLERRM si SQLCODE nu pot fi folosite direct ca parti ale unei declaratii
INSERT; valorile lor trebuie sa fie trecute prima data unei variabile.
Totusi cind o exceptie este generata si blocul curent nu are un identificator pentru el exceptia
se propaga. Aceasta inseamna ca exceptia se reproduce ea insasi in blocuri de inchidere
succesive pina cind un identificator e gasit. Daca nici unul dintre blocuri nu minuieste
exceptia atunci o exceptie Unhandled este produsa in mediul gazda.
Aceasta saritura intre sectiunile EXCEPTION de la blocurile interne catre cele externe
produce actiunile executabile ramase in aceste blocuri sa fie trecute (actiunile intre END-ul
unui subbloc si keyword-ul EXCEPTION al blocului de inchidere nu sint procesate).
EXEMPLU:
BEGIN
...
BEGIN
...
EXCEPTION
END;
...
EXCEPTION
END;
239
Un avantaj al acestei comportari este ca anumite declaratii care cer minuirea propriilor erori
poate fi inclus in propriul bloc lasind minuirea exceptiilor generale blocurilor de inchidere.
EXEMPLU:
DECLARE
e_mess CHAR(80)
BEGIN
DECLARE
v1 NUMBER(4);
BEGIN
EXCEPTION
President!');
END;
DECLARE
v1 NUMBER (4);
BEGIN
EXCEPTION
Manager');
END;
EXCEPTION
END;
240
Exercitii
• Alterati blocul dvs. produs la Cap. 20 Ex. 2.Redefiniti variabila PL/SQL ca
NUMBER(1).Ce se intimpla daca 2 valori de intrare are valorile 4 si 2?
• Scrieti un script PL/SQL care primeste la rulare un singur parammetru, unde este furnizt un
tip de slujba.
Ex. @UNI3_FILE MANAGER
Blocul PL/SQL din fisier trebuie sa SELECT-ezr rinduri din tabela EMP care are tipul job-
ului in coloana JOB. (Va referiti la parametru ca '&1'). Trimiteti un mesaj in tabela
MESSAGES, in functie de faptul ca se returneaza unul,niciunul sau mai multe rinduri.
Ex.
Solutii.
• O exceptie VALUE_ERROR este lansata daca valoarea este prea mare pt. variabila.
DECLARE
V_RESULT NU MBER(9.2) ;
V_MESSAGE CHAR(60);
BEGIN
EXCEPTION
VALUES (V_MESSAGE);
END;
241
•
DECLARE
JOBTYPE emp.job%TYPE;
BEGIN
COMMIT;
EXCEPTION
COMMIT;
COMMIT;
END;
242
Structuri de control
In acest capitol se explica structurile de control ale unui program PL/SQL. Acestea sint
expresiile conditionale, salturile si buclele.
Exemple:
var <= var2
var3 LIKE '%S%'
var4 BETWEEN '01-JUN-92' AND '01-SEP-92'
var2 IS NOT NULL
bool_var
x IN ( 'Y', 'N', 'YES', 'NO' )
( a = b OR c = 5 ) AND p < 400
Instructiunea IF
Instructiunea IF are o structura similara cu echivalentul din limbajele procedurale. Ea permite
executarea unor actiuni selectiv, bazat pe indeplinirea unor conditii. Structura sa generala este
prezentata mai jos. Sintaxa:
IF conditie THEN actiuni [ ELSIF conditie THEN actiuni ]
[ ELSE actiuni ]
END IF;
unde "actiuni" pot fi una sau mai multe instructiuni PL/SQL sau SQL, fiecare terminata cu
punct-virgula. Aceste "actiuni" pot include alte instructiuni IF cu aceiasi structura, ceea ce
inseamna ca instruciunea poate contine IF, ELSE, ELSIF imbricate.
Instructiunea IF simpla
Sa incepem cu un exemplu care implica numai o conditie, fara nici una din clauzele
optionale:
243
IF v_ename = 'SCOTTY' THEN beam_me_up := 'YES';
COMMIT;
END IF;
Cele doua actiuni sind executate numai daca conditia este adevarata (TRUE). Daca conditia
este falsa (FALSE sau NULL) atunci cele doua instructiuni sint excluse. In oricare din caz,
executia continua cu urmatoarea instructiune din program de dupa END IF.
Notati ca daca constructia 'END IF' nu este prezenta la sfirsitul instructiunii, atunci PL/SQL
ca cauta in instructiunile urmatoare cautind 'END IF'. Ca si in alte limbaje procedurale
aceasta poate provoca afisarea unor mesaje de eroare confuze.
Urmatorul exemplu arata cum pot fi executate instructiuni alternative prin intermediul clauzei
ELSE. Actiunile specificate prin ELSE sint executate daca conditiila este FALSE sau NULL,
dupa care programul continua cu instructiunile ce urmeaza dupa END IF.
Oricare set de actiuni poate include instructiuni IF inlantuite pentru a executa teste ulterioare
inainte ca o actiune specifica sa fie executata. Fiecare instructiune IF inlantuita trebuie sa fie
terminata de END IF-ul corespunzator.
Exemplu:
Adesea, actiunile de executat in clauza ELSIF pot contine doar un alt IF. In aceasta situatie,
este mult mai convenabil sa folositi clauza ELSIF, care elimina necesitatea de a inlantui END
IF la sfirsitul fiecarui set ulterior de conditii/actiuni:
244
IF choise = 1 THEN actiune := 'Run Payroll' ;
ELSIF choice = 2 THEN actiune := 'Run Accounts';
ELSIF choice = 3 THEN actiune := 'Backups';
ELSIF choice = 4 THEN actiune := 'Restore';
ELSE actiune := 'Invalid';
END IF;
Structura:
LOOP
-- actiuni de executat in
-- cadrul ciclului
END LOOP;
Sintaxa:
Instructiunea EXIT
Un ciclu poate fi terminat din interior, daca este utilizata instructiunea EXIT. EXIT permite
transferul controlului instructiunii urmatoare de dupa END LOOP, permitind astfel incheierea
imediata a ciclului.
Sintaxa:
Exemplul 1:
LOOP
counter := counter + 1;
INSERT INTO numbered_rows VALUES (counter);
...
IF counter = 10 THEN COMMIT;
245
EXIT;
END IF;
END LOOP;
Exemplul 2:
LOOP
...
EXIT WHEN total_sals = 60000;
...
END LOOP;
Sintaxa:
Unde 'variabila_control' este numele unei variabile intregi ale carei valori vor fi
incrementate/decrementate automat la fiecare iteratie a ciclului. Aceasta variabila este creata
de catre ciclu, si nu poate fi scrisa de nici o instructiune din cadrul ciclului. Durata de viata se
termina la terminarea ciclului.
Exemplu:
FOR i IN 1 .. 2000
LOOP
INSEERT INTO numbered_rows VALUES (i);
preserve_i := i;
...
END LOOP;
Observati ca daca valoarea lui 'i' este necesara dupa terminarea ciclului, atunci ea trebuie
copiata intr-o variabila declarata inainte de terminarea ciclului.
246
FOR n IN REVERSE 50 .. myvar+50
LOOP
-- n are valoarea myvar+50 la prima iteratie.
-- si valoarea 50 la ultima
END LOOP;
Sintaxa:
WHILE conditie
Conditia este evaluata la inceputul fiecarei iteratii, si ciclul este terminat cind conditia este
FALSE. Daca conditia este FALSE atunci cind ciclul incepe, atunci nici o interatie nu se
executa.
Exemplul 1:
Exemplul 2:
WHILE bool_var
LOOP
-- actiuni
END LOOP;
Normal, daca variabila implicata in conditii nu se schimba in timpul executiei ciclului, atunci
ciclul nu se va termina niciodata. Totusi instructiunea EXIT poate fi inclusa atit in ciclurile
FOR si WHILE.
Numele etichetei urmeaza aceleasi reguli ca si orice identificatori. O eticheta este plasata
inaintea unei instructiuni, fie pe aceasi linie, fie pe o linie separata.
Ciclurile pot fi etichetate prin plasatea unei etichete inainte de cuvintul LOOP, si dupa END
LOOP, conform:
247
<< outer_limits >> LOOP
-- actiuni
END LOOP outer_limits;
Daca un ciclu subordonat executa un EXIT, atunci el poate specifica care ciclu sa fie incheiat
prin specificarea etichetei.
Exemplu:
DECLARE
var1 NUMBER;
BEGIN
.
DECLARE
var1 NUMBER := 400;
BEGIN
.
var1 := var1 + 1 ; -- var1 din subbloc se mareste cu 1
.
END;
.
END;
Variabila var1 care a fost declarata in blocul exterior nu se "vede" in cadrul blocului interior,
deoarece acesta a declarat o variabila cu acelasi nume. Toate referirile la 'var1' din sub-bloc
vor fi deci folosite pentru variabila local declarata.
Totusi, daca blocurile sint etichetate, identificatorii pot fi referiti prefixati de numele blocului
dorit. (Observatie: blocul exterior nu trebuie neaparat etichetat). Un exemplu:
BEGIN
<> DECLARE
var1 NUMBER;
.
BEGIN
.
<> DECLARE
var1 NUMBER := 400;
BEGIN
248
.
block1.var1 := block1.var + 1;
-- variabila din block 1
-- este incrementata
END block2;
END block1;
END;
Asa cum s-a aratat, END poate include numele blocului care trebuie terminat.
Instructiunea GOTO
Aceasta instructiune ofera salturi neconditionate la o eticheta in cadrul unui program
PL/SQL. Utilizarea instructiunii trebuie minimizata, deoarece folosirea excesiva poate duce
la programe foarte dezorganizate.
Valabilitatea unei etichete este in intregul bloc in care a fost definita. GOTO poate, deci,
transmite controlul catre puncte etichetate din blocul curent sau catre un punct etichetat dintr-
un alt bloc care contine blocul curent.
Sintaxa:
GOTO eticheta;
Unde 'eticheta' poate fi orice eticheta care marcheaza o pozitie in cadrul blocului curent sau al
altuia ce il cuprinde. GOTO nu poate transmite controlul in interiorul unui sub-bloc.
3. Urmatorul cod executa un ciclu, cu diferite valori pentru V la fiecare interatie (in
domeniul 1 la 10).
249
4. UPDATE messages SET numcol2 = 100
5. WHERE numcol1 = V ;
Daca rularea UPDATE produce altceva decit un singur rind, atunci se va iesi din
ciclu.( Puteti testa atributul SQL%ROWCOUNT, asa cum este discutat in capitolul
23).
Solutii la capitolul 22
1. BEGIN
2. FOR v_count IN 1..10
3. LOOP
4. IF v_count NOT IN (6,8) THEN
5. INSERT INTO messages (numcol1) VALUES (v_count);
6. END IF;
7. END LOOP;
8. COMMIT;
9. END;
10.
11. DECLARE
12. v_ename emp.ename%TYPE;
13. v_hiredate emp.hiredate%TYPE;
14. v_sal emp.sal%TYPE;
15. v_message CHAR(30);
16. BEGIN
17. SELECT ename, hiredate, sal
18. INTO v_ename, v_hiredate, v_sal
19. FROM emp
20. WHERE empno = &EMPLOYEE_NO ;
21.
22. IF v_sal > 1200 THEN
23. v_message := 'Salariu mai mare de 1200';
24. ELSIF v_ename LIKE '%T%' THEN
25. v_message := 'Numele contine "T"';
26. ELSIF TO_CHAR(v_hiredate, 'MON') = 'DEC' THEN
27. v_message := 'Decembrie';
28. ELSE v_message := '** Nimic **';
29. END IF;
30.
31. INSERT INTO messages (charcol1) values (v_message);
32. END;
33.
34. BEGIN
35. FOR v IN 1 .. 10
36. LOOP
37. UPDATE messages SET numcol2 = 100
38. WHERE numcol1 = v;
39. EXIT WHEN SQL%ROWCOUNT <> 1;
40. END LOOP;
41. END;
42.
250
CAPITOLUL 23
Tipuri de date compuse
In acest capitol se arata cum se declara si utilizeaza variabile compuse in PL/SQL. In mod
normal, inregistrarile permit aceasta facilitate, permitind reprezentarea unei linii de la o tabela
sau un view.
Inregistrari in PL/SQL
CE SUNT? - O variabila care poate tine citeva valori separate - O colectie de cimpuri
adresabile CUM SUNT DECLARATE INREGISTRARILE? - utlizand %ROWTYPE se
utlizand atribute declarate Single-row structura bazata pe o tabela,sau cursor
Inregistrari in PL/SQL
O inregistrare PL/SQL este o variabila care poate contine valori separate,fiecare adresabila
individual. Partile componente ale unei inregistrari se numesc campuri, si au nume care pot fi
referentiate in atribuiri sau expresii. Campurile dintr-o inregistare pot avea tipuri de date si
marimi diferite. Aceasta inseamna ca inregistrarile sunt foarte avaantajoase cand preluam o
linie dintr-un tabel pentru procesare intr-un program PL/SQL.
Atributul %ROWTYPE
Atributul ROWTYPE este folosit pentru declararea unei inregistrari bazata pe o colectie de
coloane in tabela de baze de date. Campurile cu inregistrarea isi vor obtine numele si tipul
datei lor de la coloanele din tabela sau view referit in declararea inregistrarii.
Cimpurile sint declarate intr-o sectiune bloc DECLARE impreuna cu celelalte tipuri de
variabile pe care le-am vazut.
Sintaxa:
identifier reference%ROWTYPE ;
Unde 'identifier' este numele ales pentru inregistrare ca un intreg, si reference este numele
unei tabele, view sau cursor pe care se bazeaza inregistrarea. Aceasta referinta trebuie sa vie
valida la momentul cind inregistrarea este declarata, adica trebuie sa existe.
Examplu:
DECLARE
emp_rec emp%ROWTYPE
BEGIN
251
In exemplul de deasupra, inregistrarile 'emp_rec'continind cimpuri bazate pe fiecare coloana
in tabla 'emp'. Cimpul va fi populat cu linia selectata de catre numele inregistrari din clauza
INTO a instructiunii SELECT.
Cimpurile dintr-o inregistrare pot fi referite individual, atit in PL/SQL cit si in instructiunile
SQL care apar intr-un bloc.
Exemplu:
END IF;
O intreaga inregistrare poate fi asignata ca valoare unei alte inregistrari, daca tabelele folosite
pentru definirea lor se potrivesc.
EXEMPLU:
DECLARE
record1 salgrade%ROWTYPE;
record2 salgrade%ROWTYPE;
BEGIN
record2:=record1;
252
EXEMPLU
Illegal
record 1 salgrade%ROWTYPE;
record 2 salgrade%ROWTYPE;
BEGIN
record2:=record1;
VALUES(emp_rec.empno,emp_rec.job,emp_rec.sal.,SYSDATE);
253
CAPITOLUL 24
VIATA SECRETA A CURSOARELOR
Acest capitol va arata cum sa declarati si sa controlati explicit cursoarele, care va permit sa
multiplicati linii de interogare pentru a fi executate in PL/SQL. Ne vom ocupa de felul in care
liniile pot fi aduse de la cursor in interiorul unei bucle prin intermediul cursorului prin bucla.
Ce este un Cursor?
ORACLE foloseste arii de lucru private SQL ,arii care executa declaratii SQL si sa
memoreaza informatii de procesare. Cursorul este o constructie PL/SQL ,care iti permite sa
denumeste aceste arii de lucru si care acceseaza informatia.
cursor implicit
declarand PL/SQL cursor implicit penru toate declaratiile DML si penntru toate
interogarile cu un singur rand
cursor explicit
declarand cursor explicit impreuna cu alti identificatori care sunt folositi in bloc si
manipuland prin declaratii specifice si blocuri excutabile de actiune. Cursoarele
explicite sunt numai interogari si va permit multiple linii care sa proceseze interogari.
Asa cum vedem , SELECT-uri care apar ca instructiuni separate in PL/SQL poat intoarce o
singura linie. Aceasta inseamna ca de fapt PL/SQL incearca sa extraga doua linii de la
cursorul implicit :una sa satisfaca interogarea , si a doua care sa vada daca viitoarele linii au
fost returnate .
Restul acestui capitol va va explica mult mai pe larg aceste probleme , despre cursorul
explicit.
DECLARE
numeste cursorul,si defineste structura interogarii care sa fie efectuate cu el. La acest
nivel,interogarea este parcursa(coloane,tabele etc) dar nu este executata.
OPEN
exercuta interogarea,legand orice variabila care a fost referentiata. Liniile intoarse de
interogare,numita "set-activ" sunt acum disponibile pentru extragere.
FETCH
254
memoreaza valorile din linia curenta in variabile.Linia curenta este linia la care
cursorul pointeaza. Fiecare FETCH produce mutarea cursorului sa indice la linia ur -
matoare in setul activ,si deci fiecare FETCH va accesa o linie diferita returnata de
interogare.
CLOSE
porneste un set de lucru de linii produse de OPENul cursorului. Este posibil sa
reOPEN (redeschideti) cursorul, stabilind astfel un set de lucru nou.
Instructiunea CURSOR
Este folosit pentru a declara un cursor explicit.Parametrii pot fi definiti pentru a permite
substitutia valorilor in interogare cand cursorul este OPEN.Variabilele pot fi deasemeni
referite in interogare ,dar trebuie sa fie declarate inaintea instructiunei CURSOR.
Sintaxa:
CURSOR identificator[( parameter details)] IS query-expression;
unde query-expression este o instructiune SELECT care poate include majoritatea clauzelor,
dar nu o clauza INTO. Nu trebuie definit NULL ca un obiect SELECT.
Exemplu :
DECLARE
CURSOR c1 IS
SELECT ename, sal, hiredate FROM emp
WHERE deptno= 20 AND job= "ANALYST";
;
;
Instructiunea OPEN
Este utilizata in cadrul actiunilor executabile dintr-un bloc, ai stabileste un set activ de
rinduri.
Sintaxa:
De observat ca exceptiile nu sint lansate daca cererea nu intoarce nici un rind cind este
deschis cursorul. Starea cursorului poate, totusi, sa fie testata dupa un FETCH.
Instructiunea FETCH
Este utilizata pentru a extrage rindul curent intr-o variabila PL/SQL, sau intr-o variabila host,
inclusiv cimpurile ecran din SQL*forms. Trebuie amintit ca variabilele host necesita punct-
virgula ca prefix, pentru a fi deosebite de variabilele PL/SQL.
255
Sintaxa:
Variabilele trebuie sa fie specificate pentru fiecare cimp selectat in cererea de cursor. O alta
posibilitate este definirea unei inregistrari pentru cursor, si transmiterea sa ca o clauza a
FETCH.
Exemplu:
Variabilele incarcate, care au fost declarate inainte de FETCH, pot fi manipulate de alte
instructiuni. FETCH-uri ulterioare vor achizitiona alte rinduri individuale din cerere. De notat
ca primul FETCH care nu obtine nimic, adica daca nu mai ramin rinduri, nu va cauza o
eroare. VAriabilele vor contine valori nule.
Instructiunea CLOSE
Inchide in mod explicit un cursor, permitind redeschiderea sa ulterioara. Aceasta inseamna ca
un set activ poate fi restabilit de mai multe ori.
Sintaxa:
CLOSE cursor-identif ;
%FOUND
Evaluat la TRUE daca ultimul FETCH din cursor a obtinut un nou rind, altfel FALSE
%NOTFOUND
Invers decit %FOUND
%ROWCOUNT
Numarul de rinduri preluate de la cursor pina acum
%ISOPEN
TRUE daca cursorul este deschis, FALSE daca a fost inchis sau nu a fost inca deschis.
Exemple:
1. IF c1%ISOPEN THEN
FETCH c1 INTO v_ename, v_sal, v_hiredate ;
ELSE
OPEN c1;
2. LOOP
FETCH c1 INTO v_ename, v_sal, v_hiredate ;
EXIT WHEN c1%ROWCOUNT >10 ;
.
256
END LOOP;
Aceasta eroare va termina blocul, eventual cu o exceptia netratata. Este deci important sa se
verifice succesul fiecarui FETCH inainte de alte referiri la cursor. (fie prin alte FETCH sau
comenzi SQL)
Exemplu:
OPEN cursor_1 ;
LOOP
FETCH cursor1 INTO a,b,c,d ;
EXIT WHEN cursor1%NOTFOUND ;
.
.
END LOOP;
Cursoarele si inregistrarile
Am vazut deja ca inregistrarile pot fi definite sa se potriveasca cu structura coloanelor unei
tabele. Este de asemenea posibil sa definim inregistrari bazat pe lista de coloane selectata
explicit de cursor. Aceasta este convenabil pentru prelucrarea rindurilor din setul activ, pentru
ca se poate extrage direct in inregistrare, si valorile rindului vor fi incarcate direct in
cimpurile corespunzatoare ale inregistrarii.
Exemplu:
DECLARE
CURSOR c1 IS
SELECT empno, sal, hiredate, rowid
FROM emp WHERE deptno = 20 AND job = 'ANALYST'
FOR UPDATE OF sal;
emp_record c1%ROWTYPE;
BEGIN
OPEN c1;
.
FETCH c1 INTO emp_record;
.
IF emp_record.sal <2000 THEN ...
Exemplul de mai sus arata de asemenea utilizarea FOR UPDATE intr-o cerere cu cursor.
Aceasta inseamna ca rindurile intoarse de cerere sint blocate exclusiv cind instructiunea
257
OPEN este executata. Deoarece blocarile sint eliberate la sfirsitul unei tranzactii, nu trebuie
sa executati COMMIT intre extrageri dintr-un cursor explicit daca se foloseste FOR
UPDATE.
Exemplu:
Sa luam un exemplu comlet. In blocul de mai jos se prelucreaza fiecare rind din tabela 'dep',
mutind departamentul SALES in locatia Dallas, si celelalte departamente la New York. De
asemenea se tine un contor al departamentelor plasate in fiecare locatie.
DECLARE
CURSOR c1 IS
SELECT dname, loc FROM dept
FOR UPDATE OF loc ;
dept_rec c1%ROWTYPE;
sales_count NUMBER:=0 ;
non_sales NUMBER := 0;
BEGIN
OPEN c1;
LOOP
FETCH c1 INTO dept_rec;
EXIT WHEN c1%NOTFOUND;
IF dept_rec.dname = 'SALES' AND dept_rec.loc !=
'DALLAS'
THEN
UPDATE dept SET loc = 'DALLAS' WHERE
CURRENT OF c1;
sales_count := sales_count + 1;
ELSIF dept_rec.dname != 'SALES' AND dept_rec.loc !=
'NEW YORK'
THEN
UPDATE dept SET loc = 'NEW YORK' WHERE
CURRENT OF c1;
non_sales := non_sales +1 ;
END IF;
END LOOP;
CLOSE c1;
INSERT INTO counts (sales_set, non_sales_set )
VALUES (sales_count, non_sales);
COMMIT;
END;
258
Cursoare cu parametrii
Parametrii permit transmiterea unor valori unui cursor cind acesta este
deschis, si utilizarea in cererile care se executa.
Cind cursorul este ulterior deschis, valorile sint transmise pt. fiecare
din parametrii in mod pozitional.
Exemplu:
259
OPEN c1 (pl_num, 'CLERK');
OPEN c1 (10, job_type); -- job_type este o variabila PL/SQL
DECLARE
CURSOR cursor_name [ (parameters)] IS query-expresion;
BEGIN
FOR record-name IN cursor-name [ (parameters) ]
LOOP
--procesare valori din rindul curent.
.
END LOOP;
260
Exemplu:
DECLARE
CURSOR c1 IS SELECT n1, n2, n3 FROM data_table;
result NUMBER;
BEGIN
FOR rec IN c1 LOOP
result := rec.n2 / (rec.n1 + rec.n3);
INSERT INTO temp_tab VALUES (result);
END LOOP;
COMMIT;
END;
Daca cursorul pe care il procesati intr-un ciclu FOR cursor a fost definit
cu
261
FOR rec-name IN (query-expresion)
LOOP
.
END LOOP;
In afara ca este mai simplu de scris, aceasta metoda este si mult mai
eficienta.
Exemplu:
262
• Nu accesati baza de date daca nu este necesar.
•
izat:
263
O atribuire ar putea evita 'SELECT SUM' la fiecare iteratie,
calculind cit
Exercitii
264
Utilizarea ciclurilor FOR cu cursor si inregistrare
Solutii
1.
DECLARE
CURSOR cur1 IS select sal from newemp
ORDER BY sal
FOR UPDATE OF sal;
v_count NUMBER := 0 ;
totsal NUMBER (9,2) := 0;
v_sal emp.sal%TYPE;
BEGIN
SELECT SUM(sal) INTO totsal FROM newemp;
OPEN cur1;
WHILE totsal <=35000
LOOP
FETCH cur1 INTO v_sal ;
EXIT WHEN cur1%NOTFOUND;
U
2.
265
CAPITOLUL 25
MAI MULTE DESPRE EXCEPTII
Am vazut deja cum exceptiile predefinite apar si cum le manuim. Acum vom consolida
aceste caracteristici uitandu-ne peste exceptiile definite de utilizator si cum le putem asocia
cu conditii interne.
RAISE my_exception;
Generarea exceptiilor
Exceptiile in general apar in doua moduri:
RAISE exceptie_identificator;
Exceptia generata deliberat poate fi fie una definita de utlizator sau o exceptie interna
predefinita.
Este de dorit a genera o exceptie in conditii in care acea exceptie nu ar aparea normal . De
exemplu,sa presupunem ca o interogare particulara are nevoie sa produca o eroare daca
intoarce orice rand. In mod normal numai cand mai mult de un rand este intors apare exceptia
TOO_MANY_ROWS:
BEGIN
IF SQL%FOUND THEN
266
RAISE TOO_MANY_ROWS;
END_IF;
EXCEPTION
END;
Deasemenea observati cat timp 'NO_DATA_FOUND' este considerat normal pentru aceasta
interogare, declaratia SELECT poate sa primeasca un sub_block in care exceptia are un
identificator nul. Cealalta exceptie TOO_MANY_ROWS va fi transmisa la blocul exterior.
SINTAXA
identifier EXCEPTION
EXEMPLU
DECLARE
credit_exceeded EXCEPTION;
BEGIN
IF stock_ordered>credit_limit THEN
RAISE credit_exceeded;
END IF
identificator EXCEPTION;
267
Exceptiile user_defined ne permit sa definim identificatori convenabili pentru propriile
noastre conditii anormale. Cand apar aceste conditii exceptiile pot fi generate a.i . controlul
este trecut la un identificator exceptie la sfarsitul blocului:
DECLARE
credit_exceeded EXCEPTION;
BEGIN
END IF;
EXCEPTION
Sintaxa:
DECLARE
fetch_failed EXCEPTION;
BEGIN
268
atunci exceptia
fetch_failed
este ridicata
automat */
EXCEPTION
Identificatorul WHEN OTHERS prinde toate exceptiile neincluse deja. Citeva instrumente
ORACLE ca SQL*Forms au exceptiile lor predefinite pe care le poti genera pentru a produce
evenimente. WHEN OTHERS le va prinde si pe acestea !
EXERCITII
1. Produceti un fisier SQL*Plus care accepta trei parametri (&1, &2, &3) reprezentind
numarul departamentului, numele departamentului si locatia. Blocul PL/SQL din acest fisier
trebuie sa produca o exceptie USER-DEFINED daca nr. departamentului este 33 inregistrind
un mesaj adecvat in MESSAGES. Daca nu este 33 atunci numarul, numele si locatia trebuie
sa fie inregistrate ca un rind in tabelul NEWDEPT (care are aceleasi coloane ca DEPT).
Fisierul trebuie sa fie executabil in urmatorul mod:
@FILENAME 50 TRAINING BRACKNELL
Daca aveti timp: 2. Produceti un bloc pentru a sterge toate rindurile din tabelul PROJECTS.
Definiti o exceptie care sa prinda eroarea interna -2292 (Integrity violation), si includeti un
identificator care trimite un mesaj tabelului MESSAGES daca aceasta exceptie apare.
SOLUTII
1.
DECLARE
dept_33 EXCEPTION;
BEGIN
269
END IF;
EXCEPTION
END;
2.
DECLARE
integ_error EXCEPTION;
BEGIN
EXCEPTION
END;
270
APPE N DIXÿÿA
Pseudo-coloane SQL
CURRVAL
intoarce valoarea curenta in secventa specificata
NEXTVAL
intoarce urmatoarea valoare in secventa specificata
LEVEL
utilizat in comanda SELECT...CONNECT BY;intoarce 1 pentru nodul radacina,2
pentru nodul fiu,etc.
ROWIND
intoarce un sir hexazecimal care reprezinta adresa unui rand.
ROWNUM
intoarce un numar ce indica ordinea randului care a fost selectat din tabela.Primul
rand selectat are un ROWNUM de valoare 1,al doilea are 2,etc.
SYSDATE
intoarce data si timpul curent.
USER
intoarce numele de user al utilizatorului Oracle curent
UID
intoarce un intreg unic asignat fiecarui nume de user (exista un UID pentru fiecare
nume de user).
271
APPE N DIX- B
Cuvinte rezervate SQL
Urmatoarele cuvinte sunt rezervate SQL.Nu puteti sa le utilizati ca nume de obiecte de tip
baza de date daca nu sunt puse intre ghilimle.
ADD DROP
ALL* LEVEL*
AS*
FOR* MODE
BY* NOAUDIT
GRANT*
CHAR* NOCOMPRESS
CLUSTER NOWAIT
COMMENT NUMBER
COMPRESS IDENTIFIED
CONNECT OF*
INCREMENT ONLINE
272
DATE INDEX OPTION*
DEFAULT* INTEGER*
PRIVILEGES TABLE*
PUBLIC* THEN*
TO*
RAW TRIGGER*
RENAME
RESOURCE UID
REVOKE* UNION*
ROW* UNIQUE*
ROWID UPDATE*
ROWNUM USER*
ROWS*
ROWLABEL VALIDATE
SELECT* VALUES*
SESSION* VARCHAR*
SET* VARCHAR2
SHARE VIEW*
SIZE
SMALLINT* WHENEVER*
START WHERE*
SUCCESSFUL WITH*
SYNONYM
SYSDATE
273
Cuvinte cheie
Urmatoarele cuvinte cheie au o semnificatie speciala in limbajul SQL suportat de ORACLE
RDBMS dar nu sunt cuvinte rezervate si astfel pot fi folosite ca identificatori.Aceste cuvinte
pot deveni cuvinte rezervate in viitor.
Cuvintele rezervate ANSI sunt indicate printr-un *;cuvintele cheie adaugate in versiunea 6.0
sunt indicate prin +.
EVENTS+ MINVALUE
BEGIN*+ MODULE+
FETCH*+
COBOL*+ NOCYCLE+
CONTENTS+ NOORDER+
CURSOR*+ INT*+
ONLY*+
DATABASE LANGUAGE*+
DECLARE*+ PCTUSED+
274
MAXLOGFILES+ PRIMARY*+
MAXTRANS+ PROCEDURE*+
READ*+ SQLCOD*+
REAL*+ SQLERROR*+
REFERENCES*+ STATEMENT+
RELEASE+ STORAGE+
RESETLOGS SWITCH+
REUSE+ SYSTEM+
ROLLBACK+
SAVEPOINT+ TABLES+
SCHEME TABLESPACE+
SECTION*+ TEMPORARY*+
SEGMENT+ TEMPORARY*+
SEQUENCE+
SHARED+ USING*+
SOME*+
SORT+ WRITE*+
SPECIFIED+ WORK*+
SQL*+
ABORT
ACCEPT
ACCESSADD
ALL
ALTER
AND
ANY
ARRAY
AS
ASC
ASSERT
ASSIGN
AT
275
AUTHORIZATION
AVG
BEGIN
BETWEEN
BODY
BOOLEAN
BY
CASE
CHAR
CHAR_BASE
CHECK
CLOSE
CLUSTER
CLUSTERS
COLAUTH
COLUMNS
COMMIT
COMPRESS
CONNECT
CONSTANT
COUNT
CRASH
DATA_BASE
CREATE DATABASE
CURRENT DATE
CURSOR DBA
DEBUGOFF
DEBUGON
DECLARE
DEFAULT
DEFINITION
DELAY
DELETE
DELTA
DESC
DIGITS
DISPOSE
DISTINCT
DO
Document Summary:
DROP
ELSE
ELSIF
END
ENTRY
EXCEPTION_INIT
EXCEPTION
EXISTS
EXIT
FALSE
FETCH
FOR
FORM
FROM
FUNCTION
276
GENERIC
GOTO
GRANT
GROUP
HAVING
IDENTIFIED
IF
IN
INDEX
INDEXES
INDICATOR
INSERT
INTERSECT
INTO
IS
LEVEL
LIKE
LIMITED
LOOP
MAX
MIN
MINUS
MOD
NEW
NOCOMPRESS
NOT
NULL
NUMBER
NUMBER_BASE
OF
ON
OPEN
OPTION
OR
ORDER
OTHERS
OUT
PACKAGE TABAUTH
PARTITION TABLE
PCTFREE TABLES
PRAGMA TASK
PRIOR TERMINATE
PRIVATE THEN
PROCEDURE TO
PUBLIC TRUE
TIPE
RAISE
RANGE UNION
RECORD UNIQUE
RELEASE UPDATE
REM USE
RENAME
RESOURCE
RETURN VALUES
277
REVERSE VARCHAR
REVOKE VARCHAR2
ROLLBACK VARIANCE
ROWNUM VIEW
ROWTYPE VIEWS
RUN
WHEN
SAVEPOINT WHERE
SCHEMA WHILE
SELECT WHILE
SEPARATE WITH
SET WITH
SIZE WORK
SPACE
SQL
SQLCODE XOR
SQLERRM
START
STATEMENT
STDDEV
SUBTYPE
SUM
278
ANEXA C
Aceasta anexa furnizeaza o vedere generala asupra principalelor dife- rente dintre Oracle 7 si
Oracle versiunea 6.Diferentele sunt listate in ordinea capitolelor in care apar in acest manual.
Capitolul 4
Oracle Versiunea 6 SQL-Functii numerice
Capitolul 6
Oracle Versiunea 6 -Formatul datelor
Pentru lucrul cu ani in orice secol altul decit al 20-lea trebuie folosita functia TO_DATE .
Capitolul 8
Oracle Versiunea 6 -Operatori
Operatorul UNION intoarce toate sirurile distincte obtinute dintr-o cerere.Aceasta a fost
marita in Oracle 7 cu operatorul UNION ALL pentru a include sirurile duplicate.
CAPITOLUL 12
Oracle 6 - Limbajul de definire a datelor si a structurilor de date
Unica constringere impusa de Oracle 6 RDBMS este NOT NULL;pentru toate celelalte
constringeri, sintaxa este acceptata si definitiile constringerilor sint stocate in dictionarul de
date, dar nu sint impuse pentru operatiile DML.
279
Clauza CONSTRAINT din comanda CREATE TABLE are diferite sintaxe.In Oracle 7
sintaxa este:
CHAR
Valorile acestui tip de date sint variabile siruri de carac- tere de lungime de maxim
255 caractere.Oracle Versiunea 6, de asemenea suporta urmatoarele variante pentru
tipul de date caracter:
• CHARACTER
• VARCHAR
In Oracle 6 tipul de date LONG este de asemenea suportat.Acesta este similar cu CHAR, dar
poate detine valori pina la lungimi de 65,535 caractere.
CAPITOLUL 15
Oracle 6 - Blocari
Modul in care Oracle 6 foloseste blocarile depinde de daca exista sau nu TPO.
Oricum, in absenta TPO, doar un singur utilizator, la un moment dat, este capabil sa ceara sa
actualizeze o tabela din baza de date.O blocare exclusiva, ascunsa pe linii este plasata pe
tabela cind apare sau o declaratie INSERT, UPDATE sau o declaratie DELETE.Rezultatul
blocarii pe intrarea tabelei inter- zice altor utilizatori de cereri orice modificare de date pina
280
cind cel ce a blocat tabela nu o va debloca.Ceilalti utilizatori sint introdusi intr-o coada de
asteptare.
CAPITOLUL 16
Oracle 6 - Views (vederi)
CAPITOLUL 17
Oracle 6 - Securitatea si administrarea
Comanda GRANT este folosita pentru a crea noi utilizatori si a le da drep- turi.Cele trei
drepturi de sistem disponibile sint:
CONNECT
capacitatea de a te loga la Oracle si a accesa orice obievte asupra carora ai
drepturi.Pot fi create vederi si sinonime.
RESOURCE
capacitatea de a crea tabele si indexari.
DBA
capacitatea de a crea alti utilizatori si de a ocoli accesul protejat.
CAPITOLUL 18
Oracle 6 - Indexari unice
Indexarile unice nu sint create automat cind sint specificate constringerile de integritate sau
cheia primara.Comanda CREATE UNIQUE INDEX trebuie sa fie data explicit.
CAPITOLUL 19
Oracle 6 - Generalitati
281
ANEXA D
ORDINEA DE COMPARATIE
Caracterele sint comparate conform cu ordinea de comparatie a calculatorului gazda.Un
caracter este mai mare decit altul daca apare dupa el in ordinea de comparatie.
Multe calculatoare folosesc una din cele doua ordini de comparatie, numite ASCII(American
Standard Code Decimal Interchange Code).Aceste ordini de comparatie sint prezentate mai
jos.
In ASCII, cifrele de la 0 la 9 sint inaintea literlor din alfabet.In EBCDIC, opusul este
adevarat.
In continuare sint prezentate ordinele de comparatie atit pentru ASCII cit si pentru EBCDIC.
282
Ordinea de comparatie EBCDIC
Urmatorul tabel listeaza ordinea de comparatie EBCDIC :
283
ANEXA E
Instructiunea CREATE este utilizata pentru crearea tabelelor si a altor obiecte ca de exemplu
INDEX-uri, DOMAIN, VIEWS. Restrictiile pot fi specificate de asemeni le createa tabelelor
( restricttile sunt implementate la nivelul bazei de date).
Cand se creaza tabela se poate specifica optional domeniul pentru coloana respectiva. In plus,
constrangerile pot fi specificate ca aplicandu-se asupra valorilor unei coloane sau saupra
intregii tabele. Restrictiile pot specifica faptul ca coloanele contin numai anumite valori,
valori unice sau nu pot fi nule. Restrictiile sunt implementate in cadrul bazei de date.
Comanda DROP este utilizata pentu a elimina alte obiecte din baza de date.
De exemplu :
INGRES/SQL
INGRES/SQL este un produs al Relational Technology Inc. (RTI). SQL utilizat de INGRES
este acelasi din punct de vedere sintactic ca cel utili zat de alti producatori. Majoritatea
exemplelor de comenzi date pana acum se pot rula si sub INGRES.Oricum, INGRES/SQL nu
are operatorul LIKE.
284
* identifica orice sir de 0 sau mai multe caractere
? identifica orice caracter
[..] identifica oricare din caracterele dintre parantezele patrate
INGRES permite ca oricare din aceste caractere speciale sa poata fi folosite singular sau in
combinatie pentru a specifica criteriul de identi ficare partiala:
ename='*'
identifica orice valoare in "ename"
ename='E*'
identifica orice valoare care incepe cu "E"
ename='*ein'
identifica orice valoare care se termina cu "ein"
ename='*[aeiou]*'
identifica orice valoare care are cel putin o vocala
ename='Br??'
identifica orice sir de 5 caractere care incepe cu "Br"
jtitle='**accountant**'
job.title='\*\*accountant\*\*'
Tipurile de date disponibile in INGRES/SQL par a fi cea mai mare di ferenta fata de
majoritatea variantelor de SQL.
285
integer1 intreg de 1 byte -128 .. 127
integer2 (smallint) intreg pe 2 bytes -32,768 .. 32,767
integer4(integer) intreg pe 4 bytes -2,147,483,648 .. 2,147,483,647
float4 real pe 4 bytes -10**78 .. 10**75 precizie
7 zecimale
float8(float) real pe 8 bytes -10**78 .. 10**75 precizie
15 zecimale
date data (12 byte) 1-ian-1582 .. 31-dec-2382
(pentru
date absolute si -800 ani la
800
ani (ptr. intervale de timp)
money money8(byte) #-99999999999999.99 ..
#99999999999999.99
Destinatiile smallint, float, integer pot fi utilizate in locul notatiei integer2, float8, integer4
respectiv.
Comanda pentru utilizarea tabelelor este aceeasi ca cea a altor producatori (instructiunea
INSERT). Instructiunea DROP poate fi utilizata pentru a elimina obiecte din baza de date.
Vedere de ansamblu
O scurta vedere de ansamblu asupra SQL implementat in 3 RDBMS-uri -DB2, Rdbs si
Ingres.
SQL este limbajul standard pentru RDBMS-uri si toate RDBMS-urile majore suporta cateva
forme ale SQL.
Acest apendice furnizeaza o scurta vedere de ansamblu a SQL-ului imple- mentat in RDBMS
de catre trei furnizori proeminenti de RDBMS -DB2 al lui IBM, Rdb al DEC si Ingres al lui
Relational Technology . Informatia prezentata nu intentioneaza sa fie o comparatie
cuprinzatoare a acestor produse . Intentia mea este sa arat ca , de cand toate RDBS-urile
286
majore suporta SQL va puteti transfera priceperea pe care ati capatat-o in SQL de la un
RDBMS la altul.
DB2
Database 2 ( DB2 ) este RDBMS-ul IBM-ului pentru mediul MVS.
[WHERE predicat]
[AND predicat]
[OR predicat]
GROUP BY coloana(e) ]
[HAVING predicat]
[ORDER BY coloana(e)]
EXEMPLE:
1. SELECT *
2. FROM EMP;
3.
4. SELECT DISTINCT DEPTNO
5. FROM DEPT;
6.
7. SELECT DEPTNO, ENAME
8. FROM EMP
9. WHERE JOB = 'CLERK'
10. ORDER BY JOB DESC;
11.
12. SELECT EMPNO, ENAME, JOB, SAL
13. FROM EMP
14. WHERE ENAME LIKE 'S%';
15.
16. SELECT ENAME, JOB, COMM
287
17. FROM EMP
18. WHERE COMM IS NULL;
19.
20. SELECT E.EMPNO, E.ENAME, D.DNAME
21. FROM EMP E, DEPT D
22. WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO;
23.
24. SELECT DEPTNO, DNAME
25. FROM EMP
26. WHERE NOT EXISTS
27. (SELECT DEPTNO
28. FROM EMP);
29.
30. SELECT SUM(SAL), DEPTNO
31. FROM EMP
32. GROUP BY DEPTNO
33. HAVING SUM(SAL) 3500;
34.
Ceea ce este mai sus , este doar un specimen simplu al comenzilor SQL care pot fi scrise
folosind SQL-ul lui DB2. Un rand intins ,de alti operatori este suportat de DB2; operatori de
comparatie, operatori booleeni (AND, OR, NOT) , operatori speciali (EXISTS, IN,
BETWEEN, LIKE, IS), operatorul pe multime UNION, etc...
DB2 furnizeaza un numar de operatori si functii care pot fi folositi in constructia expresiilor.
Unele dintre aceste functii si operatori sunt rezu- mate mai jos.
Operator/functie Descriere
---------------- ---------
288
intr-un numar de zile.
DB2 nu suporta bogatul set de functii care sunt posibile cu ORACLE. Vezi capitolele 4, 5 si
6.
Integer
Cuvant intreg binar, 31 biti si semn
Smallint
Jumatate de cuvant intreg binar, 15 biti si semn
Decimal (n,m)
Numar zecimal impachetat, n cifre si semn (0<n<="m<=n)"
Float(n) </n
Character(n)
Sir de caractere de 8 biti de lungime fixa (0<n
Varchar(n) </n
Lungimea variabila a celui de mai sus
Graphic(n)
Sir de caractere de 16 biti de lungime fixa (0<n
Vargraphic(n) </n
Lungimea variabila a celui de mai sus
Date
Data reprezentata ca o secventa de 8 cifre zecimale fara semn impachetate (yyyymmdd),
ocupand 4 octeti, valorile permise sunt in domeniul 1 Ianuarie AD pana la 31 Decembrie
9999 AD.
Time
289
Timpul, reprezentat ca o secventa de 6 cifre zecimale fara semn impachetate (hhmmss), o-
cupand 3 octeti, valorile permise fiind in domeniul miezul noptii pana la miezul noptii. De
exemplu : 000000 pana la 240000
Timestap
Combinatie de data si timp, reprezentata ca o secventa de 20 de cifre fara semn impache-
tate(yyyymmddhhmmssnnnnnn),ocupand 10 octeti, valorile permise fiind in domeniul
00010101000000000000 pana la 99991231240000000000
Int
pentru Integer
Decimal(n)
pentru Decimal(n,0)
Decimal
pentru Decimal(5)
Dec
pentru Decimal
Float
pentru Float(53)
Real
pentru Float(21)
Double Precision
pentru Float(53)
Character
pentru Character(1)
Char
pentru Character
Long Varchar
pentru Varchar(n)
Graphic
pentru Graphic(1)
Long Vargraphic
pentru Vargraphic(n)
Cand creati tabele, puteti specifica daca Null-urile sunt permise sau nu in acelasi mod ca si
ORACLE SQL cu o exceptie. DB2 permite declaratia NOT NULL WITH DEFAULT.
Aceasta inseamna ca o valoare nu este ceruta pentru aceasta coloana si va fi inlocuita cu o
valoare nula.
290
JOB CHAR(10),
MGR INTEGER,
HIREDATE DATE,
SAL DECIMAL(7,2),
COMM DECIMAL(7,2),
DEPTNO INTEGER NOT NULL);
Comanda ALTER TABLE si comenzile DROP TABLE sunt la fel ca ale lui ORACLE.
Comanda CREATE INDEX este aceeasi deasemenea.
NOTA:
Declaratia Crate Table SQL a lui ORACLE va accepta tipuri de date din DB2 si SQL/DS, si
le converteste intern in tipuri de date ORACLE, dupa cum urmeaza:
DB2 SQL/DS
ORACLE
SMALLINT
NUMBER(38)
INTEGER
NUMBER(38)
DECIMAL(M,N)
NUMBER(M,N)
FLOAT
NUMBER
VARCHAR(N)
CHAR(N)
LONG VARCHAR
LONG
VAX Rdb/VMS
Rdb este RDBMS al lui DEC, care lucreaza in mediul VMS.
291
[AND conditie]
[OR conditie]
[GROUP BY coloana(e)]
[HAVING conditie]
[ORDER BY coloana(e)]
Exemple:
1. SELECT ENAME, SAL*1.1 FROM EMP
2. SELECT EMPNO, ENAME, JOB FROM EMP
3. WHERE EMPNO = 7369;
4.
5. SELECT ENAME, HIREDATE, DEPTNO FROM EMP
6. WHERE JOB = "MANAGER"
7. ORDER BY ENAME;
8.
9. SELECT DEPTNO, JOB FROM EMP
10. WHERE ENAME LIKE "% S%";
11.
Dupa cum puteti vedea, sintaxa lui VAX SQL este foarte similara cu DB2 si
ORACLE SQL. Operatorul EXISTS ca si [NOT] NULL, [NOT] BETWEEN, ALL,
opera- tori booleeni, JOIN-uri, subcereri, etc sunt toate suportate.Functiile COUNT,
SUM, AVG, MIN, MAX, sunt deasemenea furnizate.
292
ANEXA G
Uneori este util sa avem valorile unei coloane dintr-o tabela intr-un fisier text care poate fi
rulat pentru a insera respectivele valori in tabela. De exemplu cand se distribuie sau se
instaleaza un sistem se doreste funniza rea unui fisier care sa contina informatiile de start-up
pentru o tabela. Asemenea fisier este furnizat odata cu ORACLE pentru tabelele de
demonstratie Emp, Dept si Salgrade.
Desi datele sunt existente in tabela, se poate dori existenta infor matiei in formatul "INSERT
INTO nume_tabela VALUES(,,,,);" SQL din SQL poate fi utilizat pentru a indeplini aceasta.
Urmatorul cod realizeaza blocul INSERT pentru tabela DEPT.
spool insert.sql
spool off
set feed on
set head on
set pages 24
set verify on
start insert.sql
Pentru fiecare linie din tabela DEPT, codul de mai sus genereaza blocurile INSERT de mai
jos :
293
Poate ca ati observat numarul mare de apostrofuri din ultimul exemplu. Un set de 4
apostrofuri genereaza un singur apostrof in blocul final - RETINETI : Sirurile de caractere
trebuie incadrate de apostrofuri !
Astfel :
SQL din SQL este o tehnica ce poate fi utilizata pentru a mari tabelele cu valori stocate in
fisiere text. De asemeni pot fi folosite utilitarele IMPORT/EXPORT.
Generarea unor blocuri INSERT pentru o tabela cu multe coloane este costisitor sa generam
coloana cu coloana. In loc, putem extrage informatia din "Data Dictionary".
Intr-adevar, cand se genereaza SQL bazat pe date existente, "Data Dictionary" este locul de
start. Se poate utiliza acest dictionar pentru a furniza parametrii pentru orice bloc SQL.
Urmatorul exeplu utilizeaza infor- matia din "Data Dictionary" pentru a genera blocuri
CREATE TABLE pentru fiecare tabela a utilizatorului. Acest exemplu ilustreaza cateva
tehnici necesare pentru generarea unui SQL complex. SA NU VA INGRIJORATI CA VA
TREBUI SA UTILI- ZATI ACEST COD DE FIECARE DATA CAND DORITI SA
EXECUTATI UN BACK-UP AL TABE- LELOR DUMDEAVOASTRA ! ORACLE
FURNIZEAZA ALTE UTILITARE CARE EXECUTA ACEST LUCRU.
Crearea Tabelelor.
Este mereu o idee buna sa fiti capabili sa regenerati propriile tabele. Puteti sa lasati SQL sa
genereze blocuri CREATE TABLE pentru aceasta. Ecranul "Data Dictionary" -
user_tab_columns - contine tiate informatiile necesare.
294
EMP 7 COMM NUMBER 22 7 2 Y
EMP 8 DEPTNO NUMBER 22 2 0 N
SALGRADE 1 GRADE NUMBER 22 Y
SALGRADE 2 LOSAL NUMBER 22 Y
SALGRADE 3 HISAL NUMBER 22 Y
295
Facilitati ale PL/SQL, versiunea 2
Introducere
PL/SQL adauga in versiunea 2 un numar de facilitati noi in limbaj, multe reflectind
imbunatatiri ale RDBMS Oracle, versiunea .7. Acesutea includ:
In plus, versiunea 2 a PL/SQL accepta toate noile functii SQL din Oracle7, si toti operatorii
SQL de comparare si setare (EXIST, UNION, etc)
Subprograme PL/SQL
In general versiunea 2 accepta doua tipuri de blocuri PL/SQL, 'blocul anonim' si
'subprogramele'.
Blocul anonim
Este un bloc fara nume. Blocurile anonime erau singurul tip de bloc in versiunea 1.
Aceste blocuri sint declarate in momentul in care sint rulate, si transmise motorului
PL/SQL pentru compilare inainte de a fi rulate.
Subprogramele
Sint blocuri PL/SQL cu nume. Pot fi declarate fie ca proceduri fie ca functii. In
ultimul caz vor intoarce o valoare atunci cind sint apelate.
Cu extinderea procedurala a RDMS, subprogramele pot fi stocate in dictionare de
date, de unde pot fi apelate apoi din mai multe aplicatii cind acel cod este necesar.
(Sint diferite de functiile si procedurile din Form-urile SQL)
PL/SQL v2 accepta o mare varietate de tipuri de date, care pot fi utilizate pentru a declara
variabile si constante. Variabilele pot primii optional o valoare cind sint declarate, si este
permisa schimbarea valorii prin asignari mai tirziu, in cadrul blocului. Constantele sint
identificatori care pastreaza o valoare fixa care trebui atribuita cind constanta este declarata.
Tipuri scalare
Sint tipuri de date care reprezinta o singura valoare. Principalele tipuri sint cele care
corespund coloanelor din bazele de date ORACLE: NUMBER, DATE, CHAR,
VARCHAR2, RAW, ROWID. Exista totusi un numar de subtipuri pentru o definire mai
specifica a variabilelor. In PL/SQL sint permise variabilele Booleene.
296
VAlori numerice cu precizia maxima de 38 digiti. Valorile sint rotunjite la un intreg,
exceptind cazul cind este data o scala. De exemplu NUMBER(7,2) inseamna 7 digiti,
cu 2 zecimale permise. Precizia implicita este 38.
Sinonime pentru NUMBER sint: DECIMAL, FLOAT, INTEGER, REAL si
SMALLINT. Aceste alternative sint pentru infrumusetare. De exemplu INTEGER(4)
poate fi considerat mult mai descriptiv decit NUMBER(4).
Date Booleene
Boolean
Pentru a pastra valorile TRUE si FALSE. Rezultatul expresiilor Booleene pot fi
atribuite acestor variabile, si testate apoi in instructiuni conditionale.
Tipul DATE
DATE
Date valide, ca si coloanele ORACLE tip DATE. Domeniu inter 4712bc si 4712ad.
Tipul RAW
RAW
Pentru a stoca date binare, ca si coloanele RAW ale bazelor de date. Lungimea
maxima este 32767.
Date ROWID
ROWID
Pentru a stoca adrese ROWID in formatul international ROWID. (adica fara conversia
dinamica la date character)
297
De notat ca unele din tipurile de date acceptate de PL/SQL permit lungimi care sint mai mari
decit cele din coloanele corespunzatoare. VARCHAR2 si RAW, ca coloane, permit
maximum 2000 octeti. Coloanele CHAR au maximum 255. Datele caracter din PL/SQL pot
fi totusi scrise in coloane LONG ale bazelor de date daca valoarea lor este prea mare.
Poate fi rescrisa:
tax_year SMALLINT DEFAULT 92;
In PL/SQL v1, atributul %ROWTYPE permitea crearea de variabile bazate pe coloanele unei
tabele, sau a unor coloane selectate dintr-un cursor explicit. In versiunea 2, sint 2 noi tipuri
compuse, numite inregistrari definite de utilizator si tabele PL/SQL.
record-id record-type ;
Exemplu:
DECLARE
298
minute INTEGER(2) := 0 ,
hour INTEGER(2) := 0 ) ;
time_rec time_type;
Inregistrarile definite de utilizator si cimpurile lor pot primii valori si pot fi foosite in expresii
in acelasi fel ca si inregistrarile create cu atributul %ROWTYPE. In plus, o inregistrare
definita poate fi utilizata ca tip de date pentru parametrii formali ai unui subprogram.
Inregistrarile pot fi imbricate. Adica, o inregistrare definita anterior poate fi tip de data a unui
cimp dintr-un alt tip de date inregistrare, producind inregistrari in inregistrari.
Tabele PL/SQL
Daca inregistrarile pot reflecta un rind unic, cu mai multe cimpuri, o tabela PL/SQL contine o
structura cu un singur cimp, dar cu rinduri multiple. O tabela PL/SQL este bazata pe un tip de
coloana, dar permite stocarea unui tabel de valori si accesarea lor printr-o cheie primara
(numarul rindului)
Sintaxa:
INDEX BY BINARY_INTEGER
Unde tipul coloanei poate fi fie un tip utilizat pentru coloane (de exemplu VARCHAR2), sau
o referire la o baza de date cu atributul %TYPE.
Exemplu:
DECLARE
INDEX BY BINARY_INTEGER;
ename_array ename_type;
299
Atribuire de valori unei tablele
Numarul de rinduri dintr-o tabela poate creste si descreste dinamic, in functie de numarul de
valori asignate. Puteti atribui mai mmulte valori de rind intr-o singura atribuire:
De notat ca rindurile dintr-o baza de date pot fi extrase in rindurile unei tabele PL/SQL sau
invers, dar aceasta trebuie facut pe rind, intr-un ciclu. Daca un rind dintr-o tabela este referit
intr-o variabila acesta trebuie declarat ca BINARY_INTEGER.
Exemplu:
DECLARE
i BINARY_INTEGER := 0;
BEGIN
LOOP
i:=i+1;
ename_array := rec1.ename;
END LOOP;
END;
300
Anexa
Acestia sunt pasii ce trebuie urmati :
18. Acum obtinem definitia completa a fiecarei coloane pentru fiecare tabla.
19. EX.
20.
21. break on sort1 skip 1
22. select table_name sort1,
23. column_id sort2,
24. ' ' ||
25. column_name ||
26. decode(data_type, 'DATE',' DATE',
27. 'LONG',' LONG'
28. 'CHAR',' CHAR('||data_length||')',
29. 'VARCHAR','VARCHAR('||data_length
30. ||')',
31. 'NUMBER',
32. decode(data_precision,null,' NUMBER',
33. ' NUMBER('||data_precision||','||
34. data_scale||') '),
35. '*********** INVALID DATA TYPE
**************')||
36. decode(nulltable ,'N',' NOT NULL',null)||','
37. from user_tab_columns
38. order by table_name,column_id
39. /
40.
41. Acum sa urmarim un exemplu complet. El consta din trei SELECT-uri combinate cu
operatorul UNION. Primul genereaza comanda "CREATE TABLE" ,al doilea
301
defineste coloanele pentru fiecare tabela mai putin ultima intrare si ultimul selecteaza
ultima coloana . Tiparirea primei si celei de-a doua coloane ('sort1' si 'sort2') a fost
eliminata folosind optiunea NOPRINT a comenzii COLUMN.
42. EX.
43.
44. set feedback off echo off head off
45. set pagesize 9999
46. col sort1 noprint
47. col sort2 noprint
48. break on sort1 skip 1
49.
50. spool sqlcreates.sql
51.
52. select distinct table_name sort1,
53. 0 sort2,
54. 'CREATE TABLE '||table_name||' ('
55. from user_tab_columns
56. union
57. select table_name sort1,
58. column_id sort2,
59. ' '||
60. column_name||
61. decode(data_type,'DATE',' DATE',
62. 'LONG',' LONG',
63. 'CHAR',' CHAR('||data_length||')',
64. 'VARCHAR', 'VARCHAR('||data_length||')',
65. 'NUMBER',
66. decode(data_precision,null,
'NUMBER',
67.
'NUMBER('||data_precision||','||
68.
data_scale||') '),
69. '******** INVALID DATA TYPE ********')||
70. decode(nullable,'N',' NOT NULL',null)||','
71. from user_tab_columns c
72. where column_id <(select max(column_id)
73. from user_tab_columns
74. where table_name = c.table_name)
75.
76. union
77. select table_nae sort1,
78. column_id sort2,
79. ' '|| column_table||
80. decode(data_type,'DATE',' DATE',
81. 'LONG',' LONG',
82. 'CHAR',' CHAR('||data_length||')',
83. 'VARCHAR', 'VARCHAR('||data_length||')',
84. 'NUMBER',
85. decode(data_precision,null,
'NUMBER',
86.
'NUMBER('||data_precision||','||
87.
data_scale||') '),
88. '******** INVALID DATA TYPE ********')||
89. decode(nullable,'N',' NOT NULL',null)||','
90. /'
91. from user_tab_columns c
92. where column_id = (select max(column_id)
302
93. from user_tab_columns
94. where table_name = c.table_name)
95. order by 1,2
96. /
97. spool off
98. col sort1 clear
99. col sort2 clear
100. set head on feedback on echo on
101. set pagesize 24
102. Acest exemplu, relativ complicat produce urmatorul fisier :
103.
104. CREATE TABLE DEPT (
105. DEPTNO NUMBER (2,0) NOT NULL,
106. DNAME CHAR (14) ,
107. LOC CHAR (13) )
108. /
109.
110. CREATE TABLE EMP (
111. EMPNO NUMBER (4,0) NOT NULL,
112. ENAME CHAR (10) ,
113. JOB CHAR (9),
114. MGR NUMBER (4,0) ,
115. HIREDATE DAATE,
116. SAL NUMBER (7,2),
117. COMM NUMBER (7,2),
118. DEPTNO NUMBER (2,0) NOT NULL)
119. /
120.
121. CREATE TABLE SALGRADE (
122. GRADE NUMBER (1,0) NOT NULL,
123. LOSAL NUMBER (5,0),
124. HISAL NUMBER (5,0) )
125. /
126.
127.
Este posibil sa capturam clauza "WHERE" intr-o substituire de variabila utilizind optiunea
"NEW_VALUE" a comenzii "COLUMN". Exemplul permite utilizatorului sa genereze un
raport al angajatilor din cadrul unui departament si/sau incepind cu o anumita data.
EX.
Contens of dynamic.SQL
accept deptno char prompt 'Enter deptno; for all'
accept hiredate char prompt 'Enter date ; for all'
303
decode('&hiredate',
numm,'where deptno = '||'||
' and hiredate = '''||'&hiredate'||''''
)
) c1
from sys.dual
/
set verify on
set termout on
select ename from emp &where_clause
/
start dynamic.sql
Enter deptno; for all
Enter hiredate; for all 4-jun-94
SQL> select ename
2 from emp &where_clause
3
SQL> /
old 2: from emp &where_clause
new 2: from emp where hiredate = '4-jun-94'
ENAME
----------
TURNER
ADAMS
start dynamic.sql
Enter deptno; for all
Enter hiredate; for all 4-jun-94
SQL> select ename
2 from emp &where_clause
3
SQL> /
old 2: from emp &where_clause
new 2: from emp where deptno = 20
ENAME
------------------
SMITH
JONES
SCOTT
ADAMS
304
utilizator in timpul rularii sa specifice coloana dupa care sa se ordoneze
fisierul de raport.
Autori:
Traducere:
Ristoscu Liviu
Tancu Mihaela
Petre Irina
Vasiliu Bogdan
Ivan Laur
Manolache Costin
Pandelea Daniel
HTML:
Vlas Sergiu
Popescu Florin
Introduction to ORACLE: SQL, SQL*PLUS and PL/SQL, Edition 2.1, Course code:
SPL, Part number: 72101.
Toate drepturile sunt rezervate. Aceasta publicatie nu poate fi total sau partial
reprodusa, inregistrata intr-un sistem de stocare a informatiei sau transmisa in nici o
forma si cu nici un sistem electronic, mecanic, fotocopiere, inregistrare sau in alt mod
fara permisiunea prealabila a detinatorului copyright-ului.
305