Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Termenul de căsătorie are mai multe accepţiuni: în primul rând “căsătorie” înseamnă
actul juridic civil pe care îl încheie cei care vor să se căsătorească exprimând acordul de voinţă al
persoanelor respective. În înţeles de act juridic, Codul familiei foloseşte termenul “căsătorie” în
mai multe articole, de exemplu articolul 1 care face referire la căsătoria liber consimţită între
soţi. În al doilea rând căsătoria desemnează situaţia juridică a celor căsătoriţi, adică statutul legal
al soţilor. În acest sens în art.28, Codul familiei se prevede că soţii sunt obligaţi să poarte în
timpul căsătoriei numele comun declarat.
Termenul căsătorie poate avea şi înţeles de instituţie juridică adică ansamblul normelor
juridice care reglementează căsătoria.
Cum unul dintre principalele scopuri ale căsătoriei este procreaţia, nu se poate concepe o
căsătorie între două persoane de acelaşi sex. Această afirmaţie este însă contrazisă de existenţa
unor reglementări din alte state, care permit căsătoria între persoane de acelaşi sex.
Acest caracter decurge firesc din fundamentul căsătoriei, anume afecţiunea reciprocă a
soţilor.
Solemnitatea căsătoriei este pusă în evidenţă de faptul că se încheie într-un anumit loc, în
fata unei anume autorităţi de fapt, într-o zi dinainte fixată şi în prezenţa viitorilor soţi şi a
martorilor, cu posibilitatea asistării publice.
Este garantată constituţional şi căsătoria religioasă, însă numai după căsătoria civilă.
În principiu, legătura căsătoriei este menită să dăinuiască între soţi pe tot timpul vieţii lor.
Această egalitate se referă atât la condiţiile în care este încheiataă căsătoria, cât şi la
relaţiile dintre soţi sau dintre aceştia şi copiii lor.