Încetarea executării silite.

Prescripția executării silite poate curge și în cursul executării silite, de la data ultimului
act de executare silită. Un act de executare silită este un act interuptiv al prescripției. Actul de
încetare a executării silite este un act de executare sau un document procedural execuțional? Ce
este un act de executare silită și ce este un document procedural al executării silite?

Încetarea executării silite nu este un act de executare și deci nu are efecte intreruptive ale
prescripției. Nu orice document din dosarul de executare reprezintă act de executare în sensul
legii. Actele de executare sunt acte prin care executarea este activată și activă, acte prin care
executarea continuă, acte prin care executarea propriu-ziză produce efecte în ceea ce privește
patrimoniul debitorului executat. Actele de executare sunt acțiuni concrete apte să conducă la
executarea obligației/recuperarea creanței. Un act de executare trebuie să conducă la
îndestularea/recuperarea creanței. Actele de executare sunt acte de valorificare a bunurilor
debitorului precum sechestrul, indisponibilizarea, popriprea, valorificarea bunurilor la licitație
publică, etc. Actele de executare au ca obiect executarea propriu-zisă a obligației din titlul
executoriu, documentele de executare au ca obiect procedura de executare și protejarea
drepturilor părților în această etapă. Încetarea executării silite nu este un act de executare tocmai
pentru că nu este apt să conducă la executare, nu conduce la recuperarea creanței și nu are efecte
în patrimoniul debitorului, fiind dimpotrivă un document ce constată insolvabilitatea și deci
neputința de a executa debitorul. Actul de încetare a executării este deci un document prin care
se încetează executarea și deci nu poate fi considerat un act de executare ci dimpotrivă un
document de închidere a executării, un act de neexecutare. Așa cum încheierea prin care
executorul judecătoresc dispune deschiderea dosarului de executare silită nu este un act de
executare silită, ci un document procedural din cadrul procesului de executare silită, așa si
încheierea prin care executorul închide dosarul de executare silită nu este un act de executare ci
un document procedural din cadrul procesului de executare silită.

Articolul 646 Cod Procedură civilă diferențiază actele de executare de documentele de

executare silită, astfel: ”creditorul și debitorul au voie să asiste, personal sau
prin avocat/reprezentant, la efectuarea tuturor actelor de executare silită, să ia cunoștință
de actele dosarului de executare silită și să obțină copii, adeverințe, etc”. Este evidentă aici
distincția dintre actele de executare și actele (documentele) din dosarul de executare.

Actele de executare vizează bunurile debitorului, documentele de executare vizează procedurile

de executare.

Locul actelor de executare este de asemeni menționat de lege. Articolul 683 menționează

în mod clar că executarea silită se efectuează  (sau altfel spus – actele de executare au loc) la
locul unde debitorul realizează venituri sau la locul unde se găsesc alte venituri ori bunuri supuse
urmăririi, spre deosebire de documentele de executare ce se efectuează la sediul executorului
judecătoresc și se comunică la domiciliul părților.
 Timpul actelor de executare este de asemeni stabilit de lege. Astfel, conform art. 684 
Cod de Procedură Civilăcă: ”nici un act de executare nu poate fi efectuat înainte de ora 06.00 și
nici după ora 20.00”, cu anumite excepții. Pe de altă parte, documentele de executare pot fi
făcute oricând de către executorul judecătoresc, acesta neavând îngrădiri legale decât în ceea ce
privește comunicarea lor.