LITERATURA PAȘOPTISTĂ - Comentați relația dintre ideile

poetice și realizarea artistică într-un text reprezentativ aparținând

unui scriitor pașoptist

Comentați relația dintre ideea poetică centrală și realizarea artistică din fragmentul
de mai jos din poezia Zburătorul, scrisă de Ion Heliade-Rădulescu.

Vezi, mamă, ce mă doare! și pieptul mi se bate,

Mulțimi de vinețele pe sân mi se ivesc;
Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate,
Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc!
...........................................................
Așa plângea Florica și, biet, își spunea dorul
Pe prispă lângă mă-sa, ș-obida o neca;
Junicea-n bătătură mugea, căta oborul,
Și mă-sa sta pe gânduri, și fata suspina.

Ion Heliade-Rădulescu, se face cunoscut printe reprezentanții epocii pașoptiste, perioadă

foarte importantă pentru evoluția literaturii noastre prin descoperirea surselor de inspirație

specifice romantismului și prin încurajarea unor scrieri cât mai originale. Printre scrierile sale

regăsim poemul Zburătorul, scris în secolul al XIX-lea, care se face remarcat și în ziua de azi

prin limbajul plin de emoție folosit de acesta în descrierea zbuciumului sufletesc al unei tinere

care descoperă lumea complexă a iubirii.

Poemul Zburătorul, considerat și baladă se remarcă mai ales prin emoțiile transmise

într-un limbaj familiar, dar expresiv, care are capacitatea de a acapara cititorul în versurile sale,

titlul fiind pus în armonie cu sentimentele fetei prin legătura pe care o are cu unul dintre miturile
fundamentale. Acesta abundă în metafore, enumerații la nivelul primei strofe, adresări directe și

exclamări retorice ce evidențiază tulburarea sufletească și neliniștea fetei. Nevoia de a iubi și a

fii iubită metamorfozată prin zburător reiese încă din titlul poeziei și trimite direct la sursa de

inspirație a poetului, ci anume folclorul românesc, mai exact la mitul fundamental zbruătorul. În

credințele populare zburătorul este considerat o ființă fantastică, care are puterea supranaturală

de a tulbura sentimentele de dragoste a fetelor în somn. Astfel apariția fabuloasă a acestuia

accentuează zbuciumul sufletesc al Floricăi care încă din prima strofă caută sprijinul mamei sale

care este reprezentată ca și cea mai apropiată sufletește de fată. Destăinuirea stărilor

contradictorii prin care trece fata are loc prin exlamația retorică din debutul poemului: Vezi,

mamă, ce mă doare! , verbul la imperativ vezi, urmat de sustantivul în vocativ mamă,

relaționează cu disperarea fetei, substantivul repetându-se de mai multe ori pe parcursul poeziei.

Tot din adresarea directă în vocativ a fetei rezultă și pronumele la persoana întâi prezente și în

această strofă: mă , dar și pe parcurs: mi, mine. Rezultă astfel în poem un monolog liric confesiv

al cărui răspuns este liniștea, tăcerea mamei, o compătimire mută sau poate chiar o înțelegere

dincolo de cuvinte: Și mă-sa sta pe gânduri, și fata suspina, fiind ilustrată iubirea din perspectiva

mentalității tradiționale românești. Toate sentimentele tulburătoare ale fetei, sunt puse pe același

plan prin enumerația la nivelul primei strofe, care se află în raport de coordonare și cuprinde

metafore sugestive. Aici iubirea este comparată cu o boală din imaginea vizuală cu rol

metaforic : Mulțimi de vinețele, manifestările adolescentine ale fetei devenind similare

simptomelor unei boli misterioase, greu de înțeles, care nu are o cauză concretă, dar persistă în

sufletul acesteia și se face puternic simțită. Tot în prima strofă, regăsim în cadrul enumerației o

structură oximoronică: Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate, prin prisma căreia poetul

interpretează contradicțiile din sufletul adolescentin care se confruntată cu un sentiment nou,

imposibil de exprimat în termeni raționali. Prin poemul Zburătorul, Ion Heliade-Rădulescu

reușește șă întroducă cititorul într-un cadru folcloric al mitului tulburarea sufletească și neliniștea

trăirilor unei tinere ce se confruntă cu un sentiment necunoscut, asemănător unei boli

misterioase.

Poemul zburătorul, considerată de George Călinescu: capodopera liricii lui Ion Heliade-

Rădulescu, Zburătorul valorifică mitul erotic al Zburătorului în raport cu sentimentele

contradictorii provocate de primii fiori ai dragostei încercați de tânăra Florica, punând în

evidență stilul și limbajul lui Ion Heliade-Rădulescu care îmbrățișează stările sufletești ale fetei

imposibil de exprimat prin termeni raționali și crează un cadru al iubirii din perspectiva

mentalității tradiționale românești.