MINISTERUL EDUCAȚIEI 

ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE MUZICĂ, TEATRU ȘI ARTE PLASTICE
FACULTATEA ARTĂ TEATRALĂ, COREGRAFCĂ ȘI MULTIMEDIA
CATEDRA MANAGEMENT ARTISTIC ȘI CULTUROLOGIE
 

ESEU
cu tema:
„Cultura şi civilizaţia Geto - Dacă ”
 

A elaborat: Nistor Larisa

an. III, specialitatea: „Culturologie”,
secția frecvență redusă
coordonator: Dodul Dumitru,
conf. univ., dr.
 

Chișinău, 2022
CULTURA DACO-GETICĂ
Cetatea dacică Costești-Cetățuie
Cultura geto-dacică se dovedește a fi o cultură originală care, a preluat, pe lângă influențe celtice
și multe bunuri din civilizația grecească, fie direct, fie prin intermediul tracilor meridionali, la
care se adaugă cele romane și celelalte. Cultura tracilor meridionali reprezintă într-o mare
măsură o copiere a civilizației grecești, fără un aport propriu prea substanțial, la care, cu greu se
poate sesiza și contribuția elementului autohton. În cazul unor bunuri create sub influențe
grecești, de multe ori este foarte greu de știut cui aparțin, pentru că influențele elene s-au
exercitat deopotrivă și asupra celților cât și asupra daco-geților. Numai în puține cazuri aceleași
influențe elenistice au determinat produse deosebite și ușor de distins, cum este de exemplu
ceramica pictată celtică și cea daco-getică.

Fortificațiile geto-dacice
Construcțiile geto-dacilor
Cele mai grandioase dintre construcții, ramân fortificațiile, unitare doar în concepția de
amplasare pe teren, nu în privința caracterului și a elementelor constructive. Elementele de
fortificare ale cetăților sunt atât dintre cele tradiționale , cât și dintre cele noi apărute, din lumea
greco-romană. Acest sistem de construcție elenistic a fost adaptat la posibilitățile locale, prin
utilizarea acelui murus Dacicus. Din această perspectivă cetățile din zona capitalei statului
dacilor constituie un unicat în lumea europeană din afara Imperiului Roman și sunt, în același
timp, cele mai impunătoare fortificații.

Civilizația și cultura dacilor a avut în spațiul carpato-dunărean o mare dezvoltare timp de câteva
sute de ani și a atins nivelul cel mai înalt în perioada sec. I î.Hr - sec. I d.Hr.

Spiritualismul superior geto-dacic

În ceea ce priveşte spiritualismul superior geto-dacic, remarcat şi elogiat de scriitorii antici,
acesta trebuie apreciat în limitele impuse de epoca istorică şi de stadiul de dezvoltare al geto-
dacilor. Spiritualismul geto-dacic va fi fost superior formelor de viaţă religioasă ale altor popoare
antice aflate pe aceeaşi treaptă de dezvoltare, de vreme ce a impresionat pe contemporani, dar nu
putea depăşi cu totul limitele politeismului antic. Oricâte concepţii frumoase, curate, ar fi avut
geto-dacii, ei nu se puteau ridica până la înălţimea spiritualismului întâlnit în monoteismul evreu
şi în cel creştin.

Geto-dacii sunt considerați, pe buna dreptate, strămoșii direcți ai românilor. Așadar, a vorbi
despre cultura și civilizația românească fără a o pune în evidență pe cea a geto-dacilor este ca și
cum ai șterge din înțelegerea omului matur copilaria sa. Prea multe elemente din trecut s-au altoit
în fizionomia poporului roman încât a înțelege ceea ce suntem presupune să facem acest pas
înapoi, peste timp.
ARTA CARE TREBUIE REAMINTITĂ
Oricine încearcă să abordeze subiectul referitor la arta geto-dacilor care se izbește de două
aspecte importante. Primul aspect ține de dificultatea stabilirii originii anumitor elemente
manifestate în arta geto-dacilor, aspect care, la randu-i, este determinat de faptul că Dacia a fost
o zona în care s-au încrucișat curente culturale și de civilizație dintre cele mai diverse. Al doilea
aspect ține de sărăcia, cu mici excepții, a vestigiilor și însemnărilor referitoare la arta geto-
dacilor. Actualmente nu se știe nimic despre literatura religioasă, poezia și dansurile lor
populare, despre legendele istorice și muzica geto-dacilor, pe care, ca orice popor, nu se poate să
nu le fi avut.

CULTURA ȘI ARTA GETO-DACILOR

Concluzie
Arhitectura deto-dacilor
În domeniul arhitecturii se manifestă, cu precădere, influențele greco-romane. Sunt prezente
cărămizile, țiglele și olanele cu forme și dimensiuni identice celor din ținuturile pontice, dar
confecționate în Dacia, la continuarea în caramidă a zidurilor de piatră ale turnurilor-locuința, la
drumurile pavate cu lespezi de piatra, la scările monumentale din piatră ecarișată, la zidurile de
terasă, la construcțiile de tip platformă din blocuri prinse cu scoabe de fier. Asimilarea acestor
elemente, folosirea unor elemente tradiționale, adaptarea preluărilor la posibilitățile și gustul lor
conferă un caracter original arhitecturii civile și militare dacice. Dintre construcțiile cu caracter
religios cele mai importante sunt șanctuarele.

Cultura daco-getică reprezintă o sinteză originală ce îi are rădăcinile bine și adânc înfipte în
mediu și în credința autohtonă, putând fi urmărită în timp cu milenii în urmă. Hadrian Daicoviciu
spunea că această originalitate nu exclude, ci, dimpotrivă, implică acceptarea unor influențe din
afară. Dar dacii nu s-au mulțumit cu preluarea unor elemente de cultură materială de la alte
popoare. Ei le-au adoptat, le-au transformat și adesea le-au îmbogățit, contopindu-le în creațiile
lor tradționale și făurind o civilizație profund original.

Cetatea dacică Costești-Blidaru

Se știe că:
Dacia a fost o zona în care s-au încrucișat curente culturale și de civilizație dintre cele mai
diverse.

Elementele de fortificare ale cetăților sunt dintre cele tradiționale .

Cultura geto-dacică se dovedește a fi o cultură originală care, a preluat, pe lângă influențe celtice
și multe bunuri din civilizatia grecească.