Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Laborator 2 FAC 2022
Laborator 2 FAC 2022
1. Introducere
Crearea programelor pentru controlul mașinilor unelte cu comandă numerică presupune
înțelegerea procesului de prelucrare mecanică prin așchiere și utilizarea codurilor CNC pentru
definirea parametrilor regimului de așchiere și a traseului sculei in timpul prelucrării.
Programul CNC poate fi creat manual având la bază desenul de execuție al piesei sau poate fi
generat automat de un program CAM pe baza unui fișier CAD care conține piesa concepută în 3D.
Această lucrare are ca scop familiarizarea cu codurile de bază în programarea MUCN și
vizualizarea in mediu virtual a procesului de prelucrare a unei piese simple (Fig. 1) pe baza
programului creat manual in aplicația CNCSimulator Pro.
În acest scop se vor parcurge etapele principale în procesul de simulare a unei operații de
prelucrare prin frezare, cum ar fi: definirea semifabricatului, definirea sculelor utilizate, stabilirea
punctului de referință, crearea programului pe baza desenului piesei și simularea procesului de
prelucrare.
2. Obiectivele lucrării
- Familiarizarea cu etapele de definire a semifabricatelor și a sculelor;
- Crearea manuală programului CNC pe baza desenului de execuție al piesei;
- Familiarizarea cu codurile de bază: G92, G00, G01, G02, G03, G81, T, M06, M08, M30, S, F;
- Utilizarea coordonatelor polare in definirea traseului sculei.
1
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 2
3. Mersul lucrării
3.1. Analiza desenului de execuție:
Primul pas in programarea manuală este o analiză detaliată a desenului de execuție (Fig. 2) in
vederea stabilirii coordonatelor punctelor de interes care definesc conturul piesei, respectiv traseul
sculei in timpul prelucrării. Tot la acest pas se va stabilii dimensiunea semifabricatului și necesarul
de scule care se vor folosii in cadrul prelucrării.
Pentru generarea manuală a programului CNC in vederea prelucrării virtuale a piesei analizate
se vor ține cont de sistemul de referință stabilit in punctul zero piesă și coordonatele punctelor de
interes stabilite și afișate in figura 3.
2
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 2
3
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 2
In bara de jos prin apăsarea butonului Open Machine (sau in bara de meniuri principale
apăsând File și selectând Load Machine) se va deschide fereastra cu biblioteca de mașini virtuale
disponibile. Se apăsă de două ori pe dosarul Milling, în fereastra care se va deschide se debifează
căsuța cu Open Demo după care se selectează mașina virtuală MillingCenter și se apasă butonul
Open.
4
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 2
In biblioteca cu scule va apare freza definită anterior. Pentru definirea sculei de găurire se
apasă din nou butonul Add iar in fereastra de editare scule se va defini un burghiu cu vârf de 120
grade, diametru de 10 mm și lungime de 50 mm care se va denumi ”Burghiu 10 mm L2„ conform
figurii de mai jos.
5
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 2
După definirea celor două scule se verifică și se notează numărul de identificare al acestora
din lista sculelor. Astfel, in cazul de față scula ”Freză 10 mm L2” are numărul de identificare 1 iar
scula ”Burghiu 10 mm L2” are numărul de identificare 2 (Fig. 9). La unii utilizatori s-ar putea
întâmpla ca sculele să aibă alte numere de identificare. Important este folosirea și aplicarea acestor
numere asociate cu sculele definite in programul CNC.
Introducerea liniilor de cod se realizează in fereastra Editor. Pentru a începe un nou program
ne asigurăm ca fereastra să fie goală. In mod de editare fereastra trebuie sa aibă fundalul alb – in
acest mod codurile se pot introduce de la tastatură, se poate edita cu funcțiile copy / paste, cut,
delete, select etc.
Pentru început, in Editor, intre paranteze rotunde, se vor introduce următoarele informații:
Prima linie de program o sa fie introducerea și poziționarea semifabricatului, pentru acest pas
se va introduce linia:
N00 $AddRegPart 1 20 20 0
6
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 2
In care N00 este numărul liniei de cod (fiecare linie de cod nou introdus va fi numerotat din
zece in zece);
$AddRegPart – este codul specific CNCSimulator pentru introducerea
semifabricatului;
1 – este numărul de identificare al semifabricatului definit la pasul 3.3.3.
20 20 0 – sunt coordonatele (x, y și z) a punctului in care s-a poziționat semifabricatul
in raport cu punctul zero mașină. Dacă nu se introduc aceste coordonate semifabricatul va fi
poziționat cu colțul stânga jos apropiat in punctul zero mașină.
Pentru afișarea semifabricatului se va apăsa butonul Play pentru simulare.
Următorul pas este stabilirea unui sistem de referință pe semifabricat (punctul zero piesă) față
de care se programează coordonatele punctelor de interes pentru definirea traseului sculei in timpul
prelucrării. In acest sens se introduce o nouă linie de cod:
7
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 2
N20 T1 M06
După rularea din nou a simulării se va afișa scula aleasă pentru încărcare (Fig. 12).
Înainte de a începe prelucrarea prin frezare ne apropiem cu avans rapid cu scula de punctul
P1(0, 20) la doi milimetri deasupra piesei, introducând următoarea linie:
Prelucrarea propriu zisă va începe prin programarea intrării sculei in material in punctul P1 cu
avans de lucru la adâncimea prevăzută și stabilirea parametrilor regimului de așchiere cu
următoarea linie:
8
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 2
x0 y20 sunt coordonatele punctului P1, de regulă aceste coordonate se pot neglija pentru că
au fost introduse in linia de cod N30 și rămân valabile până când nu se schimbă deplasarea sculei
in planul respectiv;
z-5 este coordonata după axa z care corespunde cu adâncimea de așchiere sau grosimea
stratul de material îndepărtat la o trecere a sculei;
F250 reprezintă avansul de lucru al sculei (F – Feed rate, stabilit la 250 mm/min);
S5000 este turația sculei (S – Spindel RPM, viteza de rotație a sculei de 5000 rot/min);
M03 programează sensul de rotație a sculei in sens orar;
M08 este codul specific pentru pornirea lichidului de răcire.
N50 y90
In care y90 este coordonata punctului P2, coordonatele x și z nu se reprezintă fiind similare cu
coordonatele de la linia anterioară N40.
Fig. 15. Programarea deplasării sculei cu avans de lucru din P1 in P2 prin interpolare liniară.
9
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 2
În care G02 este codul pentru programarea deplasării sculei cu avans de lucru prin interpolare
circulară in sens orar;
x20 y110 sunt coordonatele punctului P3(20, 110) in care trebuie să ajungă scula;
i20 j0 sunt coordonatele polare ale centrului arcului (punctul P9) in raport cu punctul
de început al arcului (punctul P2) conform figurii de mai jos:
P9(i20, j0)
In care G01 este codul pentru deplasare cu avans de lucru prin interpolare liniară,
x90 este coordonata punctului P4(90,110) după axa X.
Unde G02 reprezintă codul pentru programarea deplasării sculei cu avans de lucru prin
interpolare circulară in sens orar;
x110 y90 sunt coordonatele punctului sfârșitului arcului de cerc in punctul P5(110,90);
R20 este codul pentru programarea arcului de cerc cu raza 20 mm.
10
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 2
Fig. 18. Deplasarea sculei din P4 in P5 prin interpolare circulară pe baza razei arcului.
Deplasarea din P6 in P7 se va realiza după un arc de cerc pentru care se consideră cunoscute
coordonatele punctului de centru, adică P11(110, 0) iar linia de cod o să aibă următoarea formă:
În care G03 este funcția pentru deplasare cu avans de lucru prin interpolare circulară in sens
anti orar;
x90 y0 sunt coordonatele punctului P7(90,0);
i0 j-20 sunt coordonatele punctului de centru al arcului (P11) in raport cu punctul de
început al arcului (P6) conform figurii de mai jos.
j
P11(i0, j-20)
11
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 2
Unde G01 este codul pentru deplasare cu avans de lucru prin interpolare liniară;
X20 fiind coordonata punctului P8 pe axa X;
s-a neglijat y0 fiind la fel cu linia de cod anterioară.
Conturul se va termina prin frezarea arcului de cerc (cu raza de 20 mm) definit de punctele P8
și P1 (Fig. 21). Linia de cod asociată acestei mișcări are următoarea structură:
În care G03 programează deplasarea cu avans de lucru prin interpolare circulară in sens anti
orar;
x0 y20 sunt coordonatele punctului P1(0, 20);
R20 reprezintă raza arcului de cerc de 20 mm.
La acest pas conturul este finalizat și se comandă îndepărtarea sculei din canalul realizat cu
doi milimetri deasupra piesei introducând următoarea linie de cod:
12
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 2
Unde z2 este coordonata pe axa Z a punctului in care se va ridica scula după îndepărtarea de
piesă, iar M09 este codul pentru oprirea lichidul de răcire.
N140 T2 M06
Pentru care:
T este codul pentru alegerea unei scule;
2 este numărul de identificare al sculei din magazia de scule (acest număr poate să difere de
la utilizator la utilizator);
M06 comanda executarea schimbării sculei alese.
Ciclul de găurire va începe, in prima fază, prin aducerea cu avans rapid (G00) și poziționarea
sculei cu 2 mm deasupra primei găuri din punctul P0 (0, 0) cu linia de cod:
N150 G00 x0 y0 z2
13
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 2
14
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 2
Ciclul de găurire se va închide cu codul G80 urmat de oprirea alimentării lichidului de răcire
cu linia:
N175 G80 M09
Programul CNC generat se poate salva prin accesarea meniului File / Save CNC program /
denumirea fișierului și specificarea locului de salvare.
4. Aplicație
Să se genereze un program CNC și simularea prelucrării pentru un contur definit de inițialele
numelui și prenumelui propriu. In prima fază se va întocmi manual schița conturului pe o foaie cu
pătrățele pe care se identifică coordonatele punctelor de interes, iar ulterior se notează programul
CNC generat, completat cu explicație la fiecare frază, conform anexei Exemplu Fișă de laborator
2.
6. Bibliografie
[1] *** Simulation Tutorials 3.1. Tutorial 1 milling, Link online , accesat in data de 11.10.2020,
ora 12:00
15
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 2
16