CRP 6

GENEZA POLUANŢILOR LA
MOTOARELE CU ARDERE
INTERNĂ
Curs 6
Particularităţi privind emisiile de poluanţi
produse de MAC
AR - curs pt uz intern
Principalii poluanţi ai MAC sunt:
• CO – rezultat al arderii incomplete;
• HC – atât ca hidrocarburi arse cât și nearse
• NOx – produs poluant cu geneză identică ca şi
în cazul MAS dar, cu o rată de emisie mai
ridicată la MAC;
• Fum- poluant specific MAC rezultat al mixturii
compoziţiei din gazele de ardere cu rată de
reacţie secundară ridicată, în prezenţa vaporilor
de apă rezultaţi prin condens;
• PMx- particule solide – lichide în suspensie, care
stau la baza aerosolilor
Monoxidul de carbon – la MAC
Este rezultat al arderii incomplete care este cauzată atât de insuficienta
cantitate de aer cât şi de consumarea oxigenului fapt ce nu mai întreţine
procesul de ardere Injecţie directă
1000
800
Camere de preardere
CO [ppm]
600
400
200
1 2 3
λ
Factori de influenţă în emisia de CO
Temperatura la evacuarea gazelor:
600
500
CO [ppm]
400
300
200
150 250 300

Temperatura [0C]
Influenţa calitatii amestecului
10
8
CO [g/kWh]
1,5 2,5 3,5

λ
Oxizi de azot la MAC
Mecanismul producerii oxizilor de azot este identic ca şi în cazul MAS cu
specificarea că regimul termic şi excesul de oxigen sunt factori
favorizanţi suplimentari. Injecţie directă
1000
800
NOx [ppm]
600 Camere de preardere
400
200
1 2 3
λ
Influenţa sarcinii
1000
NOx [ppm] 800
600
400
200
0,4 0,6 0,8

Sarcina MPa
Rata de recirculare a gazelor
1000
800
NOx [ppm]
600
400
200
0,2 0,3 0,4

EGR [%]
Aceasta înseamnă că o anumită reducere de NOx va necesita mai
puțin aport EGR la sarcini mari decât la sarcini mici.
Efectul EGR în reducerea emisiilor de NOx
1. compresor
2. turbină
3. sondă lambda
4. supapă EGR cu comandă electro-pneumatică
5. obturator admisie
6. galerie admsie
7. galerie evacuare
08.11.2022
11/8/2022 Material
AR - pentru
curs ptuz
uzdidactic
intern la
8. injector specializarea AR - UTCN
Recircularea gazelor arse în galeria de admisie nu se face continuu în timpul
funcționării motorului. Unitatea de control electronică (ECU) comandă supapa EGR
(4) pentru a permite gazelor arse să intre în admisie. Pe motoarele supraalimentate
controlul debitului de gaze arse se face și cu ajutorul obturatorului(5) care, prin
închidere, scade presiunea în galeria de admisie și facilitează curgerea gazelor
dinspre galeria de evacuare.
Sistemul EGR reduce semnificativ cantitatea de NOx dar, dacă gazele de evacuare
sunt introduse excesiv în admisie, poate avea impact asupra creșterii emisiilor de
monoxid de carbon (CO), hidrocarburi (HC) și particule (PM), deoarece acestea se
produc ca urmare a arderii incomplete a combustibilului din lipsă de oxigen.
Utilizarea EGR-ul se face în domeniul sarcinilor parțiale ale motorului și la turații

mici și medii, domenii în care oxigenul este în exces. În cazul în care se dorește
un cuplu ridicat la motor, sistemul EGR este dezactivat.
08.11.2022 AR - curs pt uz intern

Domeniul de utilizare al EGR-ului pentru motoarele pe Otto și Diesel

Eficienţa EGR
Se utilizează relaţia de calcul care face legătura între procentul masic de gaze
recirculat şi amestecul total din admisie:
FEGR 
M EGR
100 ; %
Ma
O relaţie alternativă de calcul face referire la măsurări de dioxid de carbon în

infraroşu nedisipativ şi efectul EGR, pornind de la:
int
PCO  P 0
FEGR  2 CO 2
ev
PCO 2
 P 0
CO 2
Pint – presiunea de intrare în EGR

Pev – presiunea la ieşirea din EGR
P0 – presiunea în lipsa EGR
CO [g/kW h]
Încărcare motor [%]
Oxigen redus disponibil pentru combustie reduce eficient raportul aer-combustibil.

Această reducere eficace în raportul aer-combustibil afectează emisiile de gaze
substanţial. În plus, amestecarea gazelor de ardere, cu admisia de aer, face să
crească căldura specifică a amestecului de admisie, ceea ce duce la reducerea
temperaturii flăcării.
Faptul favorizează reducerea emisiei de NOx şi implicit creşte emisia de CO şi HC

Influenta EGR asupra emisiei de
HC
Emisii HC [g/kWh]
Sarcina motor [%]

Geneza fumului
Fumul este un rezultat direct al procesului de ardere formându-se ca şi
poluant în procesul de propagare a arderii, intensificându-se în traseul
de evacuare a gazelor.
Funcţie de condiţiile de funcţionare ale motorului Diesel, componenţa
fumului se schimbă şi acest fapt este sesizabil prin intermediul culorii
caracteristice în contact cu aerul atmosferic (rece).
Fumul negru – datorat amestecurilor bogate sunt create condiţii de
ardere incompletă) şi excesului de eliberare a carbonului elementar în
procesul de ardere; Este caracteristic exploatării motoarelor la sarcină
plină, accelerării dar şi reprizelor de schimbare a vitezei autovehiculului.
Fumul alb – este cauzat de prezenţa combustibilului nears în sistemul de
evacuare. Combustibilul se încălzeşte pe traseul de evacuare, tinde să
atingă faze de vaporizare şi în contact cu aerul atmosferic “precipită”.
Fumul albastru – este datorat fracţiilor de ulei din gazele de evacuare.
Este specific pornirii la rece. În general fracţiile de ulei ce pătrund în
camera de ardere sunt arse parţial, dar datorită fazei scurte de ardere
pătrund în galeria de evacuare.
Factorii de influenţă ai emisie de fum sunt:
• Calitatea motorinei;
• Tipul motorului (cu injecţie directă, supraalimentat, etc.);
• Regimul de exploatare a motorului;
• Modul de reglare a pompei de injecţie;
• Temperatura motor;
• Gradul de uzura a motorului.
Măsurarea gradului de fum la MAC
Există trei procedee principal diferite pentru măsurarea densităţii

fumului în gazele de evacuare:
 prin filtrare,
 prin absorbtie
 prin reflexie,
Principiile de măsurare induc şi unităţi de măsură specifice astfel:

- Scala Bosch;
- Scala Hartridge;
- Scala metrică
Scala Hartridge
Utilizează doar o fracţie din gazele de evacuare şi implică utilizarea

unui dispozitiv de reducere (cădere) a presiunii pentru a forţa trecerea
gazelor prin echipamentul de măsurare.
Astfel se compară absorbţia de lumină din tubul de măsurare cu o
referinţă zero dată de valoarea indicată în tubul de referinţă (zero= prin
care circulă aer filtrat).
Oferă un răspuns lent în condiţii tranzitorii de încercare a motoarelor.
Scala Bosch
Se bazează pe absorbţia unei fracţii de gaze de eşapament pe un
cartuş de filtrare.
Schimbarea culorii spre negru (cenuşiu) a cartuşului de filtrare este
evaluată într-o celulă fotoelectrică prin intermediul unui fascicul
luminos emis de o lampă incandescentă ce va trece prin cartuşul de
filtrare
Fumetre bazate pe metoda filtrării
La fumetrele bazate pe metoda filtrării, gazele evacuate sunt forţate să
străbată un filtru care reţine funinginea. Aprecierea cantităţii de funingine
reţinute se poate face pe cale vizuală, prin fotometrie, prin cântărire sau
prin ardere.
1 Cilindru de lucru
2 Hârtie filtru Whatmann

3 Piston aspiraţie
4 Sondă prelevare probă
5 Pompă aspiraţie probă
Analiză probei Whatmann pe cale fotoelectrică
1 Potenţiometru
2 Sursă de curent 12 V cc
3 Voltmetru
4 Sursă de lumină (bec)
5 Grilă poziţionare probă
6 Celulă fotoelectrică
Fumetrul cu absorbţie
1 Filtru particule
2 Filtru apă (condens)

3 Supapă debit
4 Sursă de lumină (bec)
5 Tub de măsurare cu l
= 407 mm
6 Celulă fotoelectrică
7 Suflantă aer
Fumetrele cu reflexie
Un jet de gaze evacuate traversează un fascicul de lumina. Intensitatea

luminii reflectate este proporţională cu conţinutul de funingine şi se
măsoară pe cale fotometrică.
Secţiunea fasciculului luminos este limitată de ferestre (fante calibrate) iar

murdărirea acestora este împiedicată de un curent de aer care
manşonează jetul de gaze.
Aparatul are o poziţie de tarare (calibrare), când celula nu este iluminată,
o poziţie de alegere a intensităţii sursei de lumina şi o poziţie de
măsurare.
Scala este gradată direct in conţinutul de funingine.
Geneza fracţiilor PM
(Particulate Mater) - particule
PM – sunt particule fine solide sau lichide aflate în suspensie în masa de gaz.
Clasificare – funcţie de criteriul dimensiune – diametrul aerodinamic- şi
localizare dpdv al riscului la om
oPM 10 (fracţii toracice (abdominale): <=10 μm

oPM2.5 (fracţii respirabile): <=2.5 μm
oPM1 <=1 μm
oUFP sau UP (particle fine sau ultrafine <=0.1 μm
oPM10-PM2.5 (fracţii inferioare) 2.5 μm - 10 μm
Diametrul aerodinamic: (???)
Reprezintă o expresie a însuşirii aerodinamice a particulelor, raportate la

particula de forma sferică şi densitate unitară a cărei diametru este
denumit: diametru aerodinamic.
Se determină cu relaţia: 
da   dg
X
Unde:
• ρ este densitatea particulei;
• X factor de forma egal cu 1 pt. sferă;
• dg reprezintă diametrul în câmp gravitaţional
Axa de plutire (ridicare)
Direcţia reacţiunii normale

(cf. Legii a II-a Newton) Axa forţelor de rezistenţă aerodinamică
Unghi de atac
Axa gravitaţională (de greutate – de coborâre)
Direcţia de mişcare
Geneza particulelor
Pragul de Formarea şi dezvoltarea unui câmp

diluare şi de noi particule prin absorbţie şi
Funingine şi răcire a condensare
particule de cenuşă gazelor
metalică
Particule de funingine cu strat de sulfaţi şi

nitraţi rezultaţi prin absorbţie şi condensare
Compuşi chimici identificaţi în PM provenite din gazele de ardere de la MAC
SOx oxizi pe bază de sulf;

NOx oxizi de azot;
Sulfuri;
Nitraţi;
Fracţii biogenice rezultate din hidrocarburile nearse
Aglomerări de particule funingine cu dimensiuni între 40 – 500 nm
Cenuşă de particule metalice rezultate din uleiul mineral cu dimensiuni

între 10 – 20 nm
Particule de hidrocarburi cu dimensiuni între 10 – 30 nm
Particule de sulfaţi cu dimensiuni între 10 – 30 nm
Aglomerări de particule funingine compusă din hidrocarburi, sulfaţi şi

metal cu dimensiuni între 40 – 500 nm
Componenţa aglomerărilor de funingine rezultată prin condensare şi reacţii
secundare de formare a nucleelor
Strat toxic
Strat metal
Sulfaţi şi nitraţi
de generaţia a II-a
Compuşi ai carbonului
organic
Carbon elementar
Tehnici de măsurare a concentraţiei de PM
-măsurare prin colectare de probe şi analiză

- măsurare directă
Măsurare prin colectare de probe şi analiză ulterioară d.p.d.v. al

depunerilor pe filtre de particule. Cartuş de filtrare
Cartuş reţinător
Măsurarea directă
Se utilizează un dispozitiv denumit: celula de numărare a particulelor
condensate (CNPC)
Fotodetector Spre debitmetru şi pompă
Fantă 0,1 x 2 mm
Sursa lumină
Lentila de Lentila de focalizare

Lentilă colectoare transfer
imagine
Tub de condensare
(100C) Admisie
Manta tubulatură
probă
Tub saturare
350C Rezervor alcool pur
AR - curs pt uz intern (butanol)
• La intrarea în CNPC fluxul este saturat cu alcool (de
obicei butanol) sub forma de vapori;
• Amestecul este răcit în tub de condensare, vaporii devin
suprasaturaţi și precipita în particule;
• Ca rezultat, particulele cresc la un diametru de
aproximativ 10 μm, pentru a permite detectarea optică;
• Limita de detectare a dimensiunii particulelor în CNPC
este legată de raportul de saturație în creștere, care
implică scăderea diametrelor particulelor.
• CNPC-urile moderne au limitele de detectare de
aproximativ 10 nm şi merg în jos la mai puțin de 3 nm
pentru CNPC de detecţie particule ultrafine.
• Într-un anumit interval dimensional, limita minimă poate
fi reglată prin setarea temperaturilor din coloana de
saturație și condensare.

CRP 6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRP 6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GENEZA POLUANŢILOR LA

Temperatura la evacuarea gazelor:

150 250 300

1,5 2,5 3,5

600 Camere de preardere

NOx [ppm] 800

0,4 0,6 0,8

0,2 0,3 0,4

Utilizarea EGR-ul se face în domeniul sarcinilor parțiale ale motorului și la turații

08.11.2022 AR - curs pt uz intern

08.11.2022 AR - curs pt uz intern

O relaţie alternativă de calcul face referire la măsurări de dioxid de carbon în

Pint – presiunea de intrare în EGR

Încărcare motor [%]

Oxigen redus disponibil pentru combustie reduce eficient raportul aer-combustibil.

08.11.2022 AR - curs pt uz intern

Sarcina motor [%]

08.11.2022 AR - curs pt uz intern

Există trei procedee principal diferite pentru măsurarea densităţii

Principiile de măsurare induc şi unităţi de măsură specifice astfel:

Utilizează doar o fracţie din gazele de evacuare şi implică utilizarea

2 Hârtie filtru Whatmann

5 Pompă aspiraţie probă

4 Sursă de lumină (bec)

5 Grilă poziţionare probă

2 Filtru apă (condens)

4 Sursă de lumină (bec)

Un jet de gaze evacuate traversează un fascicul de lumina. Intensitatea

Secţiunea fasciculului luminos este limitată de ferestre (fante calibrate) iar

oPM 10 (fracţii toracice (abdominale): <=10 μm

Reprezintă o expresie a însuşirii aerodinamice a particulelor, raportate la

Direcţia reacţiunii normale

Axa gravitaţională (de greutate – de coborâre)

Pragul de Formarea şi dezvoltarea unui câmp

Particule de funingine cu strat de sulfaţi şi

SOx oxizi pe bază de sulf;

Aglomerări de particule funingine cu dimensiuni între 40 – 500 nm

Cenuşă de particule metalice rezultate din uleiul mineral cu dimensiuni

Particule de sulfaţi cu dimensiuni între 10 – 30 nm

Aglomerări de particule funingine compusă din hidrocarburi, sulfaţi şi

-măsurare prin colectare de probe şi analiză

Măsurare prin colectare de probe şi analiză ulterioară d.p.d.v. al

Lentila de Lentila de focalizare

S-ar putea să vă placă și