GHIOZDÃNELUL

     E bine …e rãu sã ai via\ã de ghiozdãnel …

     Ce mândru sunt la început, când stau în raftul magazinului ]i sunt admirat de fiecare copila] care trece
prin fa\a mea!
     Într-o bunã zi, Ana Maria ajunge în fa\a mea, prive]te fericitã prin\esa, strasurile ]i dantelu\a de care sunt
foarte mândru, apoi mã ia cu emo\ie de pe raft. Din acel moment încep aventurile mele!
     Prima zi de ]coalã, în care eu ]i fra\ii mei suntem un prilej de mândrie: fiecare ]colar ne admirã ]i promite
sã-i fim un prieten nedespãr\it. În scurt timp însã încep ]i necazurile: ne smucesc nervo]i când sunt supãra\i
din cauza unui calificativ mai mic, alunecãm din bãnci când ei aleargã în pauze ]i când cãrãm greutã\i mai
mari decât suntem dispu]i sã le cãrãm.
     Eu personal sunt un ghiozdãnel fericit pentru cã, Ana Maria, feti\a ce mã poartã, este ordonatã: mã curã\ã
din când în când, a]eazã cu grijã cãr\ile ]i caietele când mã pregãte]te. Nu mai spun cât îi place sã mã
asorteze la culoare cu cãciuli\a, fularul sau ciorãpeii!
     Succes la ]coalã, Ana Maria! Sã ai numai calificative cu “Bravo”, ca sã fiu mândru sã-\i adãpostesc
meritele!

STILOUL

     A]a începe via\a mea de stilou...

     Stãteam în vitrina unui magazin, pânã când un bãiat m-a zãrit. Cum mi-a vãzut modelul ]i culorile a vrut
sã mã cumpere. Pãrin\ii bãiatului nu mã voiau cã eram destul de scump. (]ti\i...mã respect foarte mult...!)
     Atunci bãiatul a strâns banii pe care îi avea în pu]culiþã, mai multe zile   s-a ab\inut de la plãcerile lui
zilnice (o ciocolatã, un corn, o înghe\atã, o jucãrie), ]i m-a cumpãrat.
     Dupã ce i-a dat banii vânzãtorului, m-a luat în mânã ]i, bucuros, a rostit:
 - Acum cã te-am luat voi avea grijã de tine ca de ochii din cap! Te voi pãstra chiar dacã te vei strica sau
învechi!
     Ei bine, a]a s-a ]i întâmplat. M-a pus într-un loc special în penar unde am fãcut cuno]tinþã  cu guma,
creioanele colorate, cariocile...E drept, uneori mã mai bãga ]i în gurã, dar ]i eu sunt în\elegãtor, nimeni nu-i
perfect! ]i oricum eram prea mândru ca sã mai bag în seamã!...Vã întreba\i de ce eram a]a de mândru? Sta\i
sã vã explic: bãiatul avea calificative mari ]i scria cel mai frumos din clasã! Cum sã nu ier\i ron\ãiala unui
asemena stãpân!
     M-a pãstrat pânã la liceu. Atunci, în timpul unui test m-a scãpat în peni\ã ]i n-am mai putut scrie. Pentru
un moment am crezut cã o sã mã arunce la gunoi, dar bãiatul ]i-a amintit câte sacrificii a fãcut ca sã mã ob\
inã, câte rezultate bune a ob\inut cu ajutorul meu ]i a hotãrât sã mã pãstreze.
     Aceasta este povestea unui stilou, ob\inut cu sacrificii, care nu a fost dat uitãrii, iar povestea am scris-o
cu ultimele mele puteri, pe primul caiet din clasa întâî, unde am luat primul „foarte bine” pentru scris
frumos!!

•Compunere - Discoteca din ghiozdan •

Inca o compunere foarte frumoasa trimisa de Ioana Rosculet. Felicitari!

Discoteca din ghiozdan

De fiecare data cand imi pregatesc ghiozdanul,imi asez in el ordonat toate obiectele necesare desfasurarii
activitatilor scolare.
Spre surprinderea mea,dupa ce ajung in clasa,cand vreau sa-mi scot caietele si cartile gasesc o dezordine ce
nu poate fi descrisa in cuvinte.”Oare ce se intampla?” este intrebarea care de zile intregi ma framanta.
Intr-o ora de matematica,cand ma chinuiam sa gasesc rezolvarea unei probleme dificile,am auzit ritmul unei
muzici de discoteca.Am crezut ca nu aud bine,dar muzica se auzea atat de tare incat mi-am dat seama ca
ceva se intampla in ghiozdanul meu.
Curioasa,deschid fermoarul incet,sa vad despre ce este vorba.Nu-mi venea sa cred :in ghiozdanul meu se
dadea o adevarata discoteca!
Penarul dansa pe un ritm de roch and roll intinzandu-si fermoarele din toate incheieturile.Stiloul impreuna
cu rezervele se chinuiau de mama focului sa formeze ad hoc baletul spectacolului.Lipsa costumelor era o
mare problema!
Ascutitoarea,intr-o rochie vaporoasa,roz,impreuna cu radiera in frac negru lucios,pe ritmurile unui
vals,incercau sa iasa din penar.
Creioanele colorate ca si curcubeul,in pasi de cazacioc incercau sa-si gaseasca caciuli de blana de guma.
Atmosfera era incendiara!Doream din tot sufletul sa particip si eu la dans!
-Ai terminat problema?aud ca prin vis vocea domnului profesor.
_Aaa…vreau sa …eram pe cale sa divulg secretul ghiozdanului fermecat !
-Da sau nu ?
In momentul acela nu stiam ce sa mai zic.Privesc caietul …rezolvarea
statea frumos asezata in pagina,iar caietul imi facu discret cu ochiul…
-Desigur domnule profesor!Rezultatul este…..