Managementul inovării

Portofoliu

Echipa:
 Vaida Teodora
 Topîrceanu Maria Narcisa
 Petrese Sorin-Nicolae
 Tera Daniel-Florin
 Tăvală Mădălina
Specializare: IEDM
Grupa: 431
1
 Cuprins

I. Teme obligatorii
1. Prezentarea unei invenții – șurubul.....................……….....…….......….…3
2. Aplicație pentru metoda de creativitate a matricei morfologice (Zwicky) Laptop..
……................................................................................................…5
3. Îmbunătățirea unui produs QFD..................................................................7
II. Teme facultative
1.Analiza AMDEC
2. Diferența dintre economia circulară și liniară
Fișă de evaluare............................................................................................12

2
I. TEME OBLIGATORII
1. Prezentarea unei invenții
Surubul este un obiect caracterizat printr-o creastă în formă de spirală amplasată în jurul unui cilindru. Cele mai comune folosințe ale
șurubului sunt prinderea a doua obiecte unul de celălalt și poziționarea obiectelor. Majoritatea suruburilor au un cap ce poate avea încrestat o
linie, o cruce, un hexagon etc. pentru a putea fi însurubate cu ajutorul șurubelnițelor sau poate avea o forma specifică pentru a putea fi înșurubat
cu ajutorul unor chei.

Istoria șurubului

3
 În timp ce ipotezele recente îi atribuie Șurubul lui Arhimede regelui Asiriei, Sennacherib, descoperirile arheologice și dovezile pictografice
apar doar din perioada elenistică, iar majoritatea punctelor de vedere pun dispozitivul ca fiind o invenție grecească, cel mai probabil din secolul
III i.Hr. realizată de însuși Arhimede.

Ideea de a folosi șuruburi pentru a fixa două componente individuale provine încă din Antichitate, dar aceste obiecte nu erau gândite pentru
uzul zilnic. În acea perioada șuruburile serveau mai mult pentru asigurarea obiectelor de podoabă care nu trebuiau să se piarda. Abia în Evul
Mediu, odată cu armurile de cavaler asamblate prin înșurubare, și-a găsit șurubul o răspândire mai mare și la sfârșitul secolului al XVIII-lea a
devenit produs în masă.

Evoluția șurubului

Primii pași în dezvoltarea șurubului i-au realizat frații Job și William Wyatt din Regatul Unit, care au patentat în anul 1760 o mașinărie pe
care o putem numi cel mai corect o “mașină de șuruburi”.

În anul 1936, fabrica “Bauer&Schaurte” din Beckingen an der Saar a scos pe piață un șurub care avea în loc de obișnuita crestătură în linie sau
cruce un locas hexagonal. Compania a numit produsul “Inbus”. Cheia Inbus special concepută distribuie forța mult mai bine decat o șurubelniță
în cruce, exercitănd astfel o răsucire de zece ori mai mare.

În anii 1960 compania “Phillips” a scos pe piață șurubul Pozidriv, cu amprenta în cruce, ușor modificabilă, care a redus semnificativ această
problemă.

În zilele noastre șuruburile sunt foarte folosite în domeniul construcțiilor și au devenit foarte populare datorită rezistenței și forței de prindere.
Acest mic obiect a devenit de neînlocuit fiind folosit și de oamenii de rând la câte o reparație ușoară.

4
2. Aplicație pentru metoda de creativitate a matricei morfologice (Zwicky)

PRODUS: LAPTOP
Cerința I: Sistem de operare
 Windows - win
 IOS - ios
 Linux - lin
Cerința II: Formă
 Dreptunghiular - dre
 Pătrat - pat
 Formă neregulată - ner
Cerința III: Tip de stocare
 HDD - hdd
 SSD - ssd
 HDD+SSD – com
NUMĂR TOTAL DE COMBINAȚII

3*3*3 = 27

5
Tabel morfologic numeric
111 112 113
121 122 123
131 132 133
211 212 213
221 222 223
231 232 233
311 312 313
321 322 323
331 332 333

Tabel „ în clar”
win+dre+hdd win+dre+ss win+dre+com

6
 d
win+pat+hdd win+pat+ssd win+pat+com
win+ner+hdd win+ner+ss win+ner+com
d
ios+dre+hdd ios+dre+ssd ios+dre+com
ios+pat+hdd ios+pat+ssd ios+pat+com
ios+ner+hdd ios+ner+ssd ios+ner+com
lin+dre+hdd lin+dre+ssd lin+dre+com
lin+pat+hdd lin+pat+ssd lin+pat+com
lin+ner+hdd lin+ner+ssd lin+ner+com

Din cauza faptului că am idetificat puține cerințe, nu avem combinații care nu se pot realiza.
Pentru alegerea finală a soluției este necesară folosirea unor metode adecvate a selecției.

3. Îmbunătățirea unui produs

QFD
Caracteristicile Benchmarking

produsului client

N A B

îmbunătăţir
Importanţa

Obiectiv de
Carcacteri
Caracteris

stici video
Memorie

Sistem de
Dimensiu

Dimensiu
Rezoluție
cerinţei

Greutate
internă

ne ecran

tica foto
Cerinţele clienţilor oi
operare

Culoare
Senzori
display

e
Tip

ne
7
 Spațiu de stocare 5 9 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 5 3 4 5

Design plăcut 3 0 3 3 0 0 0 0 9 1 0 3 4 4 3 5

Procesor 4 3 0 0 9 0 0 1 0 0 3 0 5 3 5 5

Durata de viață a bateriei 5 0 3 3 3 0 0 0 0 0 1 0 2 2 4 4

Caracteristici cameră 4 0 0 0 0 9 9 0 0 0 0 0 5 4 3 5

Indice de importanta al caracteristicii 57 24 24 51 41 41 4 27 3 17 14

Benchmarking tehnic

Noi 5 3 2 4 3 3 3 2 3 4 4

A 2 2 1 4 2 2 1 4 1 2 3

B 3 2 2 3 3 3 2 3 1 1 1

Unitate de măsură GB inch - - - - - - g pixe mm

li

MĂSURI CE TREBUIE INTREPRINSE:

BENCHMARKING CLIENT

8
  Îmbunătățirea designe-ului
 Îmbunătățirea duratei de viață a bateriei

BENCHMARKING TEHNIC
 Implementarea unor noi software-uri pentru sistemul de operare
 Îmbunătățirea calității foto
 Îmbunătățirea calității video
 Extinderea gamei de culori

II.Teme facultative
AMDEC

Denumire Piesă/
Funcție Piesă/
subansamblu/ Mod potenţial de defectare Efectul potenţial al Cauza potenţială a C** Măsuri
Nr. crt. subansamblu/ G F D*
proces/funcţie (deficienţă) modului de defectare defectării (GxFxD) propuse
proces/funcţie /operaţie
/operaţie

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nu se pot efectua Difuzor afectat de Curățare
9 3 2 54
apeluri telefonice reziduuri difuzor

9
 Relizare apeluri Nefuncționarea
telefonice microfonului Nu se pot trimite
înregistrări audio
9 Microfon defect 6 5 270
Înlocuire
microfon

Imposibilitatea Nu se pot face poze 8 Lentilă spartă 2 1 16

Realizare
efectuării
forografii/video
fotografiilor/vide
TELEFON clipuri Nu se pot realiza Buton înregistrare
oclipurilor clipuri video
7
video defect
2 1 14

Nu se pot adăuga
poze, clipuri video, 5 Memorie insuficientă 3 3 45
aplicații
Spațiu de
Memorie plină
stocare date
Dispozitivul răspunde
Închidere
cu întârziere la 7 Procesor lent 5 4 140
aplicații
comenzi

“Daca vrem sa facem lumea un loc mai bun trebuie sa incepem cu noi”

10
Cel mai important pas pe care noi trebuie sa il facem este sa constientizam faptul ca ne autodistrugem. Un lucru care ar putea sa ne indrepte spre
“o cale mai buna” ar fi sa adaptam o economie circulara. O atesfel de economie contribuie cu siguranta la o societate mai sustenabila, avand
nenumarate avantaje in comparatie cu economia liniara pe care noi o folosim, economie care ne epuizeaza resursele finite de care noi dispunem.
Primul pas pe care noi ca indivizi trebuie sa-l facem este constientizarea faptului ca suntem o rasa care conuma mult prea mult in comparatie cu
cat recicleaza si ca acest lucru trebuie schimbat cat mai repede si definitiv.
Metalele pe care noi le folosim zi de zi: cele din device-ul de pe care este citit acest document la
cele care intra in componenta vehiculelor folosite de noi zi de zi sunt scoase din scoarta pamantului
dintr-o mina asemanatoare cu cea din imaginea de alaturi. Probelma este ca acest material este finit,
ceea ce inseamna ca daca continuam sa uzam de el in continuare asa cum o facem acum urmeaza sa
ramanem in curand fara acest minereu care a devenit aproape vital pentru societatea in care traim. O
solutie la indemana tuturor este reciclarea. Aceasta presupune ca in momentul in care iti schimbi
telefonul nu il pastrezi pe cel vechi, ci il duci la un centru unde va fi descompus si unde vor fi
scoase din el elemente necesare pentru produse viitoare, presupune ca dupa ce ai consumat un
aliment dintr-un ambalaj metalic, ambalajul il arunci intr-un container special pentru acest tip de
material de unde va fi proceat mai departe si va fi transformat in ceva folositor.
Hainele si materialele textile ar trebui folosite un timp mai indelungat si sa intre in economie dupa
ce au fost folosite, sa nu ajunga intr-un depozit de deseuri ca cel reprezentat in poza din dreapta.
Din pacate sitemul acutual al industriei vestimentare la nivel global este aproape in totalitate liniar.
Mai putin de 1% din haine reintra in uz dupa ce au fost folosite de un utilizator. Se estimeaza ca
mai mult de jumatate din hainele care sunt cumparate la nivel mondial se arunca in mai putin de
jumatate de an. Totodata 20% din poluare ii este atribuita tratarii si vopsirii textilelor. Exista mai
multe metode prin care noi am putea sa ne implicam in rezolvarea acestei probeleme: sa cumparam
doar haine pe care suntem siguri ca le vom folosi, sa nu mai cumparam imbracaminte din impuls,
sa purtam cat mai mult articolele vestimentare pe care le detinem, sa nu mai aruncam hainele la gunoi, ci sa le ducem la centre speciale de
colectare de unde urmeaza sa fie introduse din nou in economie.
Plasticul este un factor foarte poluant pentru planeta. Marele lui dezavantaj este acela ca nu e
biodegradabil si ca oamenii folosesc in general doar o singura data un amalaj din acest material.
Construirea unei economi circulare in jurul plasticului necesita o mentalitate complet noua si

11
regandirea modului in care folosim plasticul. Din nefericire pentru mediu palsticul sa gaseste peste tot: in haine, in device-uri, in masini, chiar si
in mancarea pe care noi o consumam. Pentru a introduce plasticul intr-un sintem economic circulara trebuie sa avem in vedere trei elemente
importante: sa eliminam toate corpurile din plastic neesentiale (ambalejele de unica folosinta); sa ne asiguram ca tot plasticul folosit de noi este
reciclabil si ca este bun pentru a fi folosit de mai multe ori; sa avem grija ca toate elementele de plastic pe care le folosim circula in economie si
nu ajung in gropi de gunoi.
Telefoanele mobile contin metale si minerale rare. De aceea este esential ca noi se le folosim pentru
un timp cat mai indelungat, iar dupa ce incetam din a le folosi sa le ducem in centre specializate de
recilare. O economie circulara in acest domeniu necesita refolosirea, reparerea, reconditionarea si
reciclarea telefoanelor, tabeletelor si a celorlalte device-uri pe care noi le folosim zi de zi. Atsfel
reducem nevoia de a exploata scoarta terestra in cautare de substante epuizabile si risipa de
materiale neregenerabile. Statisticile ne arata ca numai 12-15% din telefoane sunt reciclate in
Europa si ca exista 3 miliarde de utilizatori de smartphones la nivel global. O alta informatie
interesanta ne arata ca intr-un telefon mobil exista de 100 de ori mai mult aur decat intr-o tona de
minereu aurifer.
Orasele sunt locul in care se defasoara majoritatea activitatiilor economice. De asemenea sunt locul
in care se speculeaza ca se va consuma 80% din mancare pana in 2050 si locul in care mare parte
din populatie va trai. Orasele si locuitorii pot reprezenta factori cheie in transformarea sintemlui
risipitor pe care noi il perpetuam in unul circular. Este unul dintre cele mai ambitioase proiecte ale
timpurilor noastre, iar daca ne reuseste vom putea evita crize climatice, vom restaura
biodiversitatea, vom imbunatati organismul uman si vom reconecta oamenii cu manacare pe care ei
o consuma. In acest caz tranzitia spre o economie circulara nu este numai despre conservarea si
refolosirea resurselor, este si despre idesntificarea si implementarea de metode noi, inovative pentru
a creea, a distribui, a refolosi si a recicla produse, materialle si energie. Noi putem contribui la acest
proiect ambitios prin: cumpararea de produse de la producatori locali, aruncarea de alimente stricate in containere pentru compost, incurajarea
producatorilor de a folosi ingrasaminte naturale eventual sa foloseasca compostul produs in oras, tot local.
In concluzie pot afirma ca noi putem schimba lumea din jurul nostru adaptand o economie circulara. Fiecare dintre noi putem schimba cate ceva
recicland si constientizand beneficiile pe care tot noi ca si specie le vom simtii in anii care vin in cazul in care devenim mai putin risipitori si mai

12
atenti cu mediul inconjurator deoarece pana in prezent este singura optiune pentru a ne putea dezvolta in continuare, pentru a putea supravietui
cu totii, oameni si animale pe aceasta planeta.

Fișă de autoevaluare portofoliu – Managementul inovării

Anul III – IEDM

13
 = Anul universitar 2021 - 2022 =

Numele și prenumele Petrese Sorin-Nicolae

Notă portofoliu (NP) 9,83
Bonus (B) 2
Conținut
Teme Explicarea conținutului temei
a) Obligatorii
1. Prezentarea unei
Noțiuni generale despre șurub, istoria și evolu ția șurubului.
descoperiri, invenții, inovări
etc. (N1)

2. Matricea morfologică – Matricea morfologică pentru un laptop.

aplicație (N2)

3. Dezvoltarea sau
Am utilizat analiza QFD.
îmbunătățirea unui produs
(N3)
b) Facultative

4. Tema 4 (B1) 1

5. Tema 5 (B2) 1

14
 Punctaj
Notare Criteriul de evaluare Punctaj obținut
Completitudine (descriere, impact, concluzii, bibliografie) – 1 p 1
Rigoarea științifică a limbajului – 1 p 1
Organizarea conținutului (logică, calitatea prezentării) – 2 p 2
N1 Consistența lucrării (mai ales aspectul calitativ) – 2 p 2
Originalitatea conținutului, analizelor, interpretărilor, opiniilor etc. – 3 p 2,5
N1 = 1p (din oficiu) + suma punctelor obținute pentru N1 9,5
Completitudine – 1 p 1
Rigoarea științifică a limbajului – 1 p 1
Organizarea conținutului (logică, calitatea prezentării) – 2 p 2
N2 Consistența lucrării (mai ales aspectul calitativ) – 2 p 2
Originalitatea conținutului, analizelor, interpretărilor, opiniilor etc. – 3 p 3
N2 = 1p (din oficiu) + suma punctelor obținute pentru N2 10
Completitudine – 1 p 1
Rigoarea științifică a limbajului – 1 p 1
Organizarea conținutului (logică, calitatea prezentării) – 2 p 2
N3 Consistența lucrării (mai ales aspectul calitativ) – 2 p 2
Originalitatea conținutului, analizelor, interpretărilor, opiniilor etc. – 3 p 3
N3 = 1p (din oficiu) + suma punctelor obținute pentru N3
10
B1 Calitatea temei facultative (consisten ță, originalitate, rigoare știin țifică,
organizare, aspect) – 1 p (5 x 0,2 p)
1
B2 Calitatea temei facultative (consisten ță, originalitate, rigoare știin țifică,
organizare, aspect) – 1 p (5 x 0,2 p)
1
Nota obținută la portofoliu: NP = (N1+N2+N3) / 3 9,83
Bonus: B = B1+B2 2

15
OBS.:

Alegerea temelor portofoliului (obligatorii și facultative) se realizează în funcție de interesele de pregătire ale studenților /
studentelor, cu avizul profesorului coordonator.

16