Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a
t,
t
.$
?
]} $:
€ *
s
*,
.*q
Al
g
a
€'
t
;
€
q t 'L:
,i* s
;,1
&l
't
.,.
CUPRINS
Cupitolul l. Inn"odtrcere in imprimarea 3D. Terminologie qi concepte de ba2d...... 5
Capitolul 2. Tipuri de FA......
procedee de 10
4.l.Concepte debazd,.. 21
Dezvoltarea domeniului fabricaliei aditive (FA) este in.plin avdnt. Oricine poate spune acest
lucru prin simpla risfoire a ziarelor qi a revistelor, tipdrite sau online, printr-o rapidd navigare pe
site-uri care prezintd"noi gadgel-uri sau tehnologii, multe dintre acestea incluzdnd obiecte ob{inute
prin FA. Aproape ci nu exist6 zi in carc sd nu fie pubiicate informa{ii, articole sau qtiri despre
diverse aplicalii sau despre noi producdtori, materiale qi modele de magini, analiza pielei din
domeniu confirmAnd o evolu{ie continud qi acceleratb - de exemplu, mai mult de 218 de mii de
imprimante 3D de tip desktop, cu preful sub 5000 $ au fost vdndute in lume in anul 2016ll-21.
FA a cunoscut o dezvoltare continuS de la lansarea in 1987 aprimei magini bazatdpe procedeul
de stereolitografie (SL) de cdtre firma 3D Systems (SUA)]dar tehnologia a fost intens popularrzatd,
abia in ultimii ani, fapt explicabil prin expirarea brevetelor pentru anumite procedee qi prin aparigia
maqinilor din proiectul RepRapl (abreviere dela Replicating Rapid-prototyper). Acest proiect a
fost iniliat ir.2004 de Adrian Bowyer, profesor la Universitatea din Bath, Marea Britanie, in ideea
construirii unei maqini care se poate ,,replica" singurfl. Astfel, RepRap a devenit denumirea
generici datd unei maqini de fabricalie pe straturi prin depunere de filamente de material, alcdturtd"
din piese din plastic care pot fi fabricate tot pe magini RepRap, toate informa{iile necesare obtrinerii
acesteia fiind de tip open source (hardware qi software). Ideea debazd, a proiectului RepRap a fost
dezvoltarea unei maqini accesibile ca pre!, uqor de construit (DIY - do it yourselfl qi de utilizat.
\'laqinile construite sub umbrela proiectului au costuri scdzute, elementele componente,
cunoqtinlele necesare care stau labaza construirii 1or (modele 3D, desene de execulie pentru piesele
componente, extrudere, motoare, sistem de comand[, software etc.), precum qi imbundt[lirile aduse
de membri comunitdlii fiind toate distribuite ca informa{ii gratuite.
Dezvoltarea comunitdlii RepRap qi a altora similare care faciliteazd schimbul de informaJii in
tJomeniu, a fost posibild qi datoritd expirdrii in 2009 a patentului pentru procedeul FDM (Fused
Deposition Modeling) delinut de firma Stratasys (SUA). Astfel, prelul unei magini bazatd, pe
depunere de filament a scdzut foarte mult (de la zeci de mii de dolari la sub o mie de dolari pentru
iir-uri ale unor ma;ini cu spa{iu de lucru de dimensiuni mici spre medii), crescAnd numdrul de
ma5ini vindute, precum qi numdrul utilizatorilor. Astfel, necesitatea unei preg[tiri teoretice qi
practice corespunzdtoare in acest domeniu devine extrem de importantd.
Tehnologia de fabrica{ie aditivl, denumitS qi: imprimare 3D, printare 3D, prototipare rapidd
,in englezd: Additive Manufacturing, 3D Printing, Rapid Prototyping), reprezintd ,,procesul de
alipire a materialelor pentru a fabrica obiecte pebaza datelor provenite din modelul 3D, de obicei
strat peste strat, spre deosebire de fabricalia prin eliminare de material qi de fabrica{ia prin
iedistribuire de material" - conform standardului ISO/ASTM 52900:2015 [3]. Cu alte cuvinte, in
imprimarealprintarea 3D un obiect (piesd sau ansamblu) este construit ?n manierd stratificatd
,llaD), fiecare strat de material aderAnd la cel precedent pi'nd la ob{inerea formei complete a
rrbiectului. Acest mod de fabrica{ie difer[ de cele tradilionale de tipul strunjire, frezare, giurire etc.
- adicd cu eliminare de material, respectiv de tipul turnare, injec{ie in matri{d, deformare plasticd
;tc. - adicd cu redistribuire de material (fig.1).
in fe principiul debazd este acela cI orice obiect poate fi considerat ca alcdtuit din straturi
suhliri de material care se suprapun. Modul in care straturile sunt formate gi modul ?n care fiecare
:Tat este addugatpeste cel anterior depind de tipul de procedeuutilizat gi de materialul de fabrica(ie
- ,tretalii despre aceste aspecte firnd prezentate in capitolul 2. Formarea fiec[rui strat gi apoi a
al111'.reprap.org
intregului obiect se face prin unul din urmdtoarele procedee: solidificarea unei r[qini lichr
fotosensibiie, depunerea de filamente de material, Iipirea foilor de hirtie, topirea pulberi.
adeziunea pulberilor sub acliunea unui liant etc.
Frezare (rmagine preluati din [a]) Tumare (imagine preluatd din [5])
[6])
Strunjire (imagirre preluat[ din [6]) Forjare (imagine preluatd din l7l)
1. Modelul virlual 3D CAD, modelat in 2. Analiza modelului STL (de exemplu, cu Netfabb Studio Basic):
CATIA V5 (in acest caz) verificare, iar dacd, este ca21, corectare, scalare, divizare model
E Ehd - Z-tukvu{.1
z-al,lt
RrdlB€Ilw r E
&
t)
*
m
6
e* r :::
:\oti: FFF - Fused Filament Fabrication este numele uiriltzat de maginile de FA de tip open source pentru a evita
utilizarea denumirii FDM - inregistrat[ ca marcd de firma Stratasys.
Sintetizdnd, pagii necesari pentru fabricarea unui rr:.-,- -:ll ,::.:-,r-.1n proces de FA sunt
urmltorii: Generarea modelului 3D -- Generarea fisierului STL - \ erificarea;i corectarea
fiqierului STL ---+ Alegerea parametrilor de proces pcntru imprimarea 3D -+ Fabricarea
ohiectului 3D.
I
Fig. 3. Obiecte i-abricate prin imprimare 3D pe maqina Mojo (firma Stratasys [8]t ]
obiecte din materiale multiple, obiecte color (prin anumite procedee de FA) etc.. care sunt pre;j
costisitor, dificil sau chiar imposibil de fabricat prin procedee traditionale.
Ca limit[ri ale procedeelor de FA pot fi men{ionate:
I
- produc{ia de r.rnicat gi serie micb este mai rapidd decAt in cazul fabricaliei tradi{ionale, da:l
F
produclia de serie mare sau de masf, este incomparabil I atunci cand se utilizeazir{
mai pufin rapida
';
tA: I
- proprietdlile mecanice ale pieselor f'abricate sunt, in general, ini-erioare celor obtinute pri{
procedeele tradi{ionale de fabricalie; I
- calitatea suprafelelor Ei precizia dimensionald a obiectelor fabricate sunt. de obice-{
inferioare celor ale obiectelor ob{inute prin utilizarea metodelor tradilionale de tabrica(ie; I
- frabilitatea gi reproductibilitatea tehnologiei de FA sunt mai sc5zute fa{a de metode.{
traditionale de labricalie: I
- existi riscr.rl ca utilizatorii tehnologiei de FA s[ incalce drepturile de proprietate intelectua.]
sau sE creeze necontrolat (acasa) obiecte periculoase
I
WWW,,
I
ln cadrul acestei lucr6ri, pe l6ngi termenii definili anterior, mai sunt utilizalr qi urm[torii
termeni specifici:
- Procedeu de FA - modalitate de obtrinere a modelului frzic al unui obiect 3D virtgal prin
suprapunerea straturilor. Actualmente sunt standardizate qapte tipuri de procedee
de FA 1v. capitot
2);
- Imprimare 3D sau printare 3D - termeni altemativi pentru tehnologia de FA utilizali in
special cu referire la maqinile de tip low-cost sau hobby;
- Magin[ de FA - sistem tehnic care include echipamentele hardware qi software de
automatizate Ei control necesare pentru producerea de obieite frziceprin diferite procedee
de FA;
- Modelare 3D - metoda de generare a modelului virtual 3D al unui obiect prin fiilizarea
unei succesiuni de operaliilcomenzi disponibile intr-un software specific de proiectare asistatl
de
calculator;
- Scanare 3D - metoda prin care se genereazd forma unui obiect ca o reprezentare virtuala
3D prin inregistrarea, cu ajutorul unor dispozitive specifice, a coordonatelor x, y, z ale suprafeqei
obiectului scanat, urmatd de conversia norilor de puncte astfetr ob{inu{i in informalie digitald
cu
ajutorul unui software - inginerie inversi; i
in continuare sunt prezentate informa{ii despre cele mai utllizate procedee de FA, fiir
menlionate: metoda specific[ de formare a strafului, schema procedeului,
caracteristici principal
materiale :utllizate qi exemple de obiecte fabricate. Mai multe detalii despre procedeele
de FA
fi aflate din literatura din domeniu [9-11].
WW'WJ
SdDrir
H,a.li Naser
j,l
Slraturi de rigin,S s*Iid,ificat€ :
j
F'ig" 7. Piese oblinute priu procedcul Pol"vjet ['{] Fig. B. Modcl SL cu structuri suport [:l]
4gj
*F,
ffi
-.E
Fig. 9. Magina Form 2 de la Fonnlabs - N,{IT Mcdia (imagine preluatd din [a])
WWW,I
Procecleul Fused Deposition Modeling (FDM) este actualmente cel mai rispindit procedeu
de FA datorita,,democratizdrlt" print6rii 3D care a avut loc dupd expirarea in 2009 a brevetului lui
Scott Crump (co-fondator al fir'mei Stratasys Inc., producator lider ai ruaEinilor bazale pe acest
procedeu) - inventatorul acestui procedeu in 1989. Procedeul FDN{ fabrica obiecte prin
sllprapunere de straturi, fiecare strat fiind format din rAnduri al[turate de filament de material
tennopiastic extrudat printr-o duzd (fig.10). Traiectoria duzei de extrudare este datd de sectiunile
oblinute prin intersec{ia modelului STL cu planele de seclionare. De obicei, sunt depuse mai intAi
perimetrul exterior gi perimetrele interioare ale stratului, apoi interiorul stratului este ulnplut prin
rinduri depuse in zrg-zag (raster) la unghiuri de: *45.l-45o, 0o/90o, 30n/120o etc. Filamentul de
plastic este topit in interiorul capului de extrudare qi astfel r6ndurile de material extrudate aderd
runele la altele, iar apoi gi straturile aderd intre ele. Obiectul este construit pe o platform[ pe care
sunt depuse mai intAi straturi de structr-rrd suport debazd, qi apoi straturile de materialpentru obiect.
Materialele utilizate in procedeul FDM sunt: ABS (Acrilonitril-Butadien-Stiren), PLA (Acid
polilactic), Nylon, Ultem. PC (policarbonat), PETG (Poiietilen Terettalat Glicol), ceard, materiaie
ceramice etc.
Figurile 11-12 prezint5 exemple de piese fabricate prin FDM.
' :d:'::, -
r ic_E' -t;
(: r- a!':
r:;:- .l ! a! L. ir E rE
\.
,-j.;:a er:if,-;dafe
*up lrnprfim,are
.&-;*** I I
olS
rfrtrg
rE#
:1
tr
r-*T ; -.* I , I :"-puthere
i .!fi____j i
ffi,,,w
i
.,,,EI
ffi i__-.ffi_--.1 i
pu*here
jl
l
.,
l
a
2
t
j I
mi de
Fig. 13. Schemi de prinr e preruard din [r4]
|
Procedeul a fost dezvo tat Ila MIT in 1993 de c[tre Michael Cima qi Emanuel Sachs. Z{
lezvoltat
care a produs prima maqind care utilize azd acest procedeu. fiin,{
lania care
Corporation este compania
totodat[ cea care a fabrrcat
ricat prim
Syst il?:l:J1l:':J::"#lT#,""',:#::,'.'H10c.;#pu"iuafost''.'']
cump[rat[ de firma 3D Systems6
tryww.
6 www-3dsvstems.com
Materialele de t-abricatrie in 3DP sunt plastice sau ceramtce, dar sunt utilizate 9i materia\e
neferoase cum ar ft zinc, aluminium, rnagneziu etc., toate sub formd de pulbere. Materiale
menlionate sunt optimizate pentru acest procedeu qi pentru tipul de maqind uttltzatd. Maqinile Z-
Corporation utlhzeazd de obicei PVA (alcool polivinil) ca liant, dar qi alte combinalii de material-
iiant pot fi folosite cu anumite setdri ale parametrilor de proces.
Figura 14 prezintd citeva exemple de piese fabricate utiliz6nd procedeul 3DP.
:!l&h
-{& e:t*iliit-::!i:l"a,rl:i9:.
Procedeele Selective Laser Sintering (Sfg Si Selective Laser Melting (SLM) utiTizeazd taza
laser pentru a incdlzi selectiv un strat sublire de pulbere astfel incit particulele s5 fuzioneze Ei apoi
.a se solidihce prin rScire formdnd astfel un strat de material (hg.15). in SLS pulberea este incf,lzitd
-a o temperaturd sub punctul siu de fierbere - sinterizare, in timp ce in SLM pulberea este incf,lzitd
-r o temperaturd peste punctul sdu de fierbere - topire.
Traiectoria urmati de raza laser pentru fbrmarea fiec[rui strat corespunde sec{iunilor
jeterminate in etapa de seclionare. Dupi formarea flec[rui strat, platforma este coborAtd qi un nou
rll un nou strat de nTaterial pulbere. Obiectul este format in interiorul pulberii nesinterizatd sau
rrtopita care servegte ca structurd suport.
Wffi,',.
;;; " t
Fig. 15. Schema de prrncipiu a procedeului SLS (imagine preluatd din [14])
Obiectele fabricate prin SLS sau SLM sunt poroasr. ,t,;.;r:---_= -_r_ --;pa Ce post-procesare fiin
destinate, in principal, ?mbundt[1irii calitalii suprate:e,. :-=:.:=. i.:-:re tau prelucrare pri
a$chiere.
Procedeul de FA prin sinterizare laser a fost il,.er:r:;= C:-- l;;iard si Joe Beaman de
University of Texas din Austin. Brevetul pentru acest proci;;- tr i\.ti:3t in 1014, ceea a pe
dezvoltarea unor modele de maqini mai ieftine, din pacate nu prea multe qi nu suficient
performante: Sinterit Lisa (7000$) sau Sintratec (5000$) in septembrie 2016.
Un procedeu similar SLS este DMLS (Direct Metal Luser Sintering) - produc[tor EOS Gm
(Germania), diferen{ele dintre acestea fiind de naturd tehnicd qi nu conceptual[.
Plasticul, metalul (o{el, aliaje de titani etc.), ceramica qi sticla sunt tipurile de materiale
pot fi utilizate de procedeele de FA prin sinterizare laser. Materialele pentru procedeul DMLS
doar metalice: Inconel, aluminiu, o{el inoxidabil, aliaj cobalt-crom qi titan.
Principalele dezavantaje ale acestor procedee sunt legate de porozitatea obiectelor fabricate
de costurile ridicate de fabrica{ie (maqind, materie prim6, energie).
+-..I -.-.-..
..,-' strafisl-l
*iiis{t
-*.
f'*
&... .i.s'
lstsdr
?-
r Fi:tfa:r*3
w$/w. Fig. 16. Schema de principiu a procedeului LOM (imagine preluatd din llal)
Q:ln-i"
Procedeul PolyJet de imprimare PolyJet cu fotopolimeri (PJP) utrhzeazd,direct straturi formate
din polimeri care se solidific[ atunci cAnd sunt expuse la radia(ie UV (fig.17), ceea ce conduce la
o scddere semnificativd a timpului de fabricafie. Patru sau mai multe capete de depunere imprigtie
un strat de fotopolimer care este apoi imediat int[rit sub ac{iunea unei lampi UV. Materialul suport
depus pentru sus{inerea p[r{ilor in consol[ este sub form[ de gel, putAnd fi eliminat prin dizolvare
in ap[. PolyJet permite imprimarea 3D a pieselor cu detalii foarte fine, dintr-o garnd extins[ de
rnateriale de culori diferite, transparente sau opace, flexibile sau rigide.
'-Etrutturi
Procedeul Laser Engineered Net Shaping (LENS) a fost dezvoltat de Sandia National
Laboratories pentru f-abricarea pieselor metalice folosind o abordare stratificatd [32]. Obiectele
total dense sunt fabricate din pulberi metalice suflate prin duze spre punctul de depunere. O razd,
laser de putere mare este concentratd spre acelaqi punct de depunere creAnd astfel o zon[ de material
topit care apoi se solidillca formdnd un strat (fig.l8). Capul de lucru se poate roti sau translata
"'istfel incdt materialul sd fle depus in punctul dorit. Procedeul LENS permite fabricarea obiectelor
:retalice din: o(el inoxidabil, aliaje pe bazd, de nichel qi titan sau materiale compozite.
Acest procedeu este similar cu procedeele Direct Metal Deposition (DMD) gi Laser
Consolidation (LC).
:, : I;rr ilalF i:
hlL
"\-
Figurile 19-24 prezintd astt-el de modele fabricate prin dif-erite itrrr.e.lee de FA, destinate unc
aplica{ii diverse.
EE
:i_
tr
-
=
B
=
.-i€
';.'.=
=t,,.. I
**1,,w#49{i'r'
;
Fig. 19. Erernple diverse:jucdrii, roatd din{ath. pdrli dintr-un ertruder (imaginipreluate din [a])
tr:
ii. ,.i: '="TX{+;-*v,"
I r:
:i,
ra
;ltr'.i..
t.''.
.--
.d-fi .r
s&$
--r{r'r'e'- "frsr
^
. .'= ?
*l-e' d - $ -'.,,*,, T
Fig. 20. Exen:ple de aplicalii ale irnprimhrii 3D in arhitecturd, artd, arheologie. educa{re
(imagini preluate din fal)
t'
' i'''lt '
''ffi3.;**$:
'-@$**r;:+**
*p
i#
#
?+ **
r lltry
.!tsr*
Fig. 22. Structuri flexibile Fig. 23. Model de protezd de m6n[7 imprimat 3D
Fig.24. Fabricarea de modele de tumare utiliz6.nd obiecte imprimate 3D (obiect, matri!6 de silicon)
7
www. enablingthefuture. com
www, 8
http://www.fda.govlMedicalDevices/ProductsandMedicalProcedures/3DPrintingofMedicalDevices/
Capitolul 4
Modelare 3D
4.1.Concepte de bazd
@
*
E@
E@ @
@
@ @
e@
ffi
#€ffi
E%
Deqi fiecare dintre variantele de modelare are caracteristici specifice, putem considera
modelarea 3D a orichrei piese trebuie sd respecte urmbtoarea arhitecruri:
. ldentificarea lormelor
simple pozitive
. Identifi carea formelor
sjmple negative
e
. Adiugarea de n:r:na1
(voiumele poziiii e
)
. Extragerea de mat.rial
(volumele neg3tl\e)
.Addugarea/extragerea de
volume complexe
.Adauga'ea elementelor
de legAtura intre
vohunele create (razi de
racordare, te;iri etc.)
\llfww,
rtr rkioedia, 2017)
c&0 model
STL-fi Is *-""
sTt mcdel
rel r .J? fi
Dup[ deschiderea programului trebuie
Li*re* fiecare datd stabilit directorul de 1
;ifi{tr. . Jii:lE..E: itj::iir,_, !nl!.i ilai Fiit de lucru ne ajut6 sd organizdm fisierele
i\
-..r . '1F i:I.l.j: " .*r,t:r. pe calculator, iar in cazul in care lucrdm
t'' .: L .. $e!**t?!*rkir:g&ir*e*ry i
l*iarlr:i f*i,i*r-c dlr*rg* lh* r+f,i1*rrg dire*t,:r.r, i,*" " -.._..,-.,". -,,"
modelele acestora.
Creo Parametric lucreazd in sesiuni qi pSstreazdpdnd,la inchiderea
sa toate elementele deschi
pentru a le putea afiEa cAt mai rapid. Din acest motiv, la incheierea
unei sesiuni de lucru trebuie
golim acea sesiune, pentru ca data viitoare c6nd deschidem Creo parametric
sd nu aEtep
reincircarea ultimei sesiuni. Golirea fisierelor din sesiune se face,
dupd inchiderea tutr
componentelor CAD (schi1e, modele .
3D sau ansambluri), prin apasarea f:ie' r'i*r**
;
Irtt
Sdpri
4.2.2 Deschiderea unui model3D nativ sau neutru
Dupd deschiderea aplicajiei Creo Parametric qi alegerea directorului de lucru, putem deschide
un model.
in continuare vom denumi model nativ un fiqier creat in Creo (cu extensi a .prt),
neutru un fiqier in format universal (STP sau STL).
l. Deschideli Creo
Parametric
#
sf,edeJ
#
Sy*t*n-* Plais
N, a----;--,.. Sire*t*ry Si*played SisFlay ff*lcrs Tra]l Fit*
selectaJi-o Ei ap6safi
0pen. -l
-" rl
- Vieus -
JiiO.gs4* T1 lools - i
:1. r
Previevv).
I esrmoi Fddee -, , : : Fl! F{i i' gsi
Ir r-
* m ses$n SrnuldaRisullt,tod q rus do,,
^
o Identificali piesa care g tlrsaoo
; ;, \11pw,rmmre
:
--
F..
t{*
STEF {
. CGM
sfD steoj
i'cgnr
3h*ikikgi}syfs H
dorili sd o deschideli, ,6:***..r,. 66?i€r?-'Ed ffi?1a1;-;rf **,[tT::::[,-b" u&**rsryr*
selectafi-o qi apdsali -'!Ws**ngfh86tnt ,
Ns$bohood Flta ffi dl ME rrcdifisdr p6'14*'17
I or{efd,ng}
4! EC{* tl}r y en*l
i B Neuafk i 6&1161?-1
Import. I
efectual.
Ur5.f.
3fi?r
.*.1.3 Descrierea mediului de lucru
* 6* x
E -.j.j U "'. ,v.iI] ]} " ai ' Aq&tFA{i#*E}'FTCCmpnffiHeE&&SofrlEdtde
Fitr" 5i$d*! An+i,$i* ;4nrsm Res$*r ?+$!$ Vles li*Elb{e6setreii'S 3*Sli#ls*e ^gQ-$
#*,;*i*
* "
Lo,rn. R*ir iur:u ]
4 !e,5 t
Ssid
3 J $o;:;:ui', iJl X
Stsd6i p6{t*$ **FFsese S*}n! Ll*€ke &sdai J ,'., r:lIll;'
C
i\tti4is Chse !1'fisrrs
--'--'1, ;: Si€ntetus$- sshidirn - \'lt1\s- s!\i*' "i
'ialteri'
Us,5l4. CFdrnef@ ' Lr@lLi(\ill ' \*et' :! wd '
+ x !. *.lJl+:.h
E. '.., }
I'loddl irue
B
\ J '''n+r;*-
I t ett'" Fereastra
AfbOfele |, .,:rrn*:
Grafica
Iodelului { :':Xik;
r Rtvhl :
5 !* F'r.nRi? i
i Ru$trd J
r '4 E\hrd€n
-:,:-;:zile se dau ap[sflnd pe butoane, care sunt organizatein grupuri, iar grupurile aparfin
" Pe ldngd acestea mai este meniul de acces rapid, deasupra taburilor qi meniul File
: .:aintea taburilor.
--::r Creo Parametric salvea zd ortce model (nou sau editat) in directorul de lucru. in cazul
rnmtr
-cir iduale (part.prt) acestea pot fi salvate qi in alti localie pe disk. in cazul ansamblurilor
lmr.. ism), salvarea in alt6localie necesit[ qi salvarea pieselor componente in noua locafie'
.m -:*-. Parametric salvarea unui nou model 3D se face prin apdsarea butonului Save, piesa
;r--,.:i. in Directorul de lucru.
Ig1r* salyarea unei piese in altd locafie pe Disk sau in alt format (exportarea piesei) se
:'n meniul Bile, grupul Save As, opliunea Save a Copy.
ts _i # M,-, .r':€-i*S=X -
&*xfuqis &*':aeiate Render Flexible &P
File
-t\
1 ffiadel _T= _ftj f#*d1iim*
- [,]S +!B A*sd
Sat'e a c*py ef tire model
i Fde+v
"6 Srrr+ee
1d ii
Save a Cspy N
f':':; ;lr*n *ffi
he,- +
1r
+"i S*Ee s Sackup r; SaveaGopy
ae-ll fi+c.i.: Lrp arr **,jeci tt lhe cr
=rEr'-
l;L tr*etr * n"rirr*r ne,a p=ri rr+
Save a CoPY
* .- *,--i , acgr"*uIlI > Dst*{G-} I 1-j**r* F *ca:aeu } *esktcF } PUI*IF 'lt} Search
ffi [estuttp
* Fald.er Trq+
'frarmel
in cazul in care dorim exportarea modelului 3D in format neutru (sau alt format dec6t cel
dup6 alegerea^opliunii Save a Copy qi navigarea in localia dorit6, trebuie ales int0i tipul
fiqier (Type). in acest caz, numele poate rdmAne acelaEi cu numele piesei vechi (deoarece
difer[).
i C,rsrfi+s f*,nir}
.' ei€@ f.,#i}",
lr*;entor l' in*
'&av*frnni {. ahil
Render i'.*lpl
wwv
{.2.5. crearea unui model3D pe baza unui qablon predefinit
-n Creo Parametric ,la creareaunei piese noi, avem opliunea de a folosi un model Empty (care
ru nimic) sau putem alege din mai multe qabloane predefinite.
* --ontine
Sabloanele predefinite (Template) conlin toate elementele de pornire pentru o piesi (sistem
de
cele 3 plane: Front, Top, Right qi sistemul de m[surd necesar piesei). pentru sistemul
rril1r=l--"3re.
r'rc=*- se vor selecta numai Eabloanele care au prima unitate de mdsurd milimetri (mm), iar pentru
mr*:al se vor alege qabloanele ale c6ror unitili de m[surb incep cu inch (in).
?rntm a crea un model 3D nou in creo parametric urmafi instrucfiunile:
)eschide!i Creo
l'::ametric 'ffii
iili-l& i
,l*rcslac i
.a**ixelvs i
File. Home
- >.3I1 Directorul de ;1 ..-,,-? {
t :--:';-:. - E
x#'
:7;: L:ai it :, 4..,,
-:il] hle',r Open 5*lect WarkinE Er*=e [,]ot frlad*l 5'1r51g$1 Flai,
,' de lucnt este 't\^ Disolal'ed Disllay Colors Trart Frle
Directory
n.-+^
LrittB -.r+
l*& Se,ttings ? ! Utilities ,
: :lre va fi salvat
:,' -]D.
-l" i -t.: .; Eele*tlFferking Birectuy !
E
=r
neafi;cste (Erstse Not :r.
-: ;J r'r*u't*b*llr
Displayedl S Markup
ansambluri, aperalittni de :
ffiUse default tenrplate
pt,'elucrare {CAMi, desene :
i6*
2D etc.
5. Pentru a folosi
qablonul predefinit
ap[safi OK. Pentru a
selecta alt qablon,
deselectali Use
default template.
TglEplat€
selectat, SE VA
deschide, solid_nart_*rrnks
dupd ,
i' Bretar**.-.
I apdsarea butonului . I r-:."nrn s_1art_s oii d
' OK, o nou6 fereastrd r ,so{id3ryt-ryr*ke l,.l
FFW,I
Erl
)';p6 ftnahzatea File, Ho*rE
*siunii de lucru qi r! '.*":
e,
-11 J -d
=r area/inchiderea Nqtr OpeF l:irti1 i-.ii;r 3ei*ctWnrking EraseNcl foltrd€i Syslem Play
:--elor lucrate, nu ' ::;g:,it: ' Oisplale.i Drtplay Colore
Director/ Trail Fils
::emoria de lucru
f rase Not I".ix ;i Eraee N*t DiEFlaYed
Reincve ali obiecis nst in urind*wi fr{}n]
C6mffiofi F{:,lders this session.
Dtuplayed)
fl ln Sassion
{J Instrumente si setlri
-pa gureze programul prin
instalarea Creo Parametric , utllizatotii sunt sfbtuili sd-qi confi
r*:i-rnui fiEier de configurare rapidd. Aceasta configurare va seta
unitalile de m[surd qi sistemul
5enfl
pentru a
to ke.,.ira cu proprietdliie modelului se pot modifica: materialul (este important
:iesa produsului finit), sistemul de misurd, acuratelea (Precizia de afiEare) Ei
alte
-sgate de pies6.
l.l.:-:: :-::i_+
-iii F,leterial*
il'lai arial llcl assrrjtr€d
thaSSe
Unir'5 ntrllirrreier Hiiogiel: S;c ir-.r:t s;
th,rflSe
ht;uraty Relati,r 0 00'i2
l,:is*s Fmlerti*s
.1**{&
FrrrFrcgrar
Actire; M;eter llep
* ehanJ4
inie.{:h;nge
{* rh*nSe
lJct riafin*d
-1. . ---
.rj f**Ael ir:terfEces
Eeferunce afld AackL,F Default s€tings
eJ-:.?cE* :y.
Detaii Gp?icxs
Deiaii Cpii+ns
rh*{ge
Ciase
_: ,
c?*v,,.
r
I,i+lef i{ttogt.. Secoricl ih,lKSt l
t"?\
d . ffK " Cancel :
Ua' rI
hri
-{.-t. l{avigare
j';:riru a putea folosi in mod convenabil Creo Parametric este necesar sd utilizdm un mouse cu
I r-:::ne sau 2 butoane qi o roti{a.
I - :te funcliile (mouse gi tastaturd) pot fi schimbate de cdtre utilizator. in continuare vom vorbi
&s;r: :-.rnctiile de navigare standard (default).
.w*
Butonul din mijloc/Roti{a f11
Rotirea piesei
mouse-ului apflsati qi
@
IX
II &
miqcare mouse pentru a roti
piesa pe ecran. \J
w
Roti{a mouse-ului:
inainte - depdteazd &
ti,grr-rpiere/dep[rtare piesi inapoi - apropie
Atenlie: zoom se face la zonain
m
II
(zoom)
care este cursorul. Lazoom
pe l6ngi pies5, piesa poate
\J
ieqi din cdmpul vizual. w
_i: :,-,]ltmuare sunt prezentate cAteva funclii qi opliuni care ajut[ la navigarea in 3D in Creo
Ftmmm*::;:
.-,1 PL,
. ; :l * r I
: :'2
o .-, .
5* . r. -*-i
Modet lree Tl . - =L
.
-* AGFtsFA._l.Far
,,'
'-F $€ ,e
r*Y.
JLrntinuare vom discuta despre um model STL importat intr-un fisier .prt deja existent. in
r'.Lrd putem alege tipul de qablon pe eare dorim s[ il folosim qi putem sd avem sau s5 construim
,',r volume/suprafefe cu care si complet[m modelul 3D importat.
i'i
-.;htdeli Creo
r.--rtrletric
ii r'il
i
ir
-Lir
,l aqe,
I r6.;-111i1t*r
ir:i,:. Hilrne
;:i:*,Ld fjcme
: r-l ,$-
lle,,r il;tr*:r :]*14;ri ':'r,:r ir,i fr*,:t ij,;t i.,'1:rl*! i,;,:iE - Fll',
..
l"-
.:,.. -lr,:,:j.:,,eri
t -- - t- . -.r ;,1;
-,:
'rT f.;i:; -.-ir . ilirr,i!):
i!!ie l*b-tyrrl
:l:t:,'
I lll,'.:r:l:
', :.i! 1L,i:';:,,. tr!
::. ilint;l:l
..;i noul fi;ier qi .':
:
l:r t'rl
ii:iaarl
$: i,:2r;,.
|,;tai:jt.at
: -1:rrt_mmks apoi
_ oK. i:; -t !:i ;t:i : il
i,..:..1t: i:r_
t;
i- ?
f laur _
\
:. _. ..nt
Puteyi ahserva cit, spre
oo
q,
deosebire cie cant{ prec:edenf ,odelTree " , -ri:: ::- I : i-
,
in cttre fiLr {lr)eaifi in ctrhorele J Al(-=-_- i:- '- -,,-
---- -{f -.
modelLtitri decdt sistetnul de :*, lEar..,l-_:..1 , : - : lmpcn
.. RIGHi ;
refbrinyci, acLtTn aveffi qi tele 3 i? Trp ir.-as ij.3igtr daia to actrre object ii
. _.-:r**."*,*"-*j
plutte - Right, Top, Front. I FRiltJT
+ lnsed HEre
:
ao. *
i *, -:.,"":**,ll .s",rs"irr' l-De.rof l
-;*' i"";"6
i J$ orsarize - iii; \,ie.,.s , Tl roits - h? ,
i f o""ao"
:
- i crltch Disis ,t iln sil
i =;,;".",. .l*;-::;*'':li;:,",
I i;aca:scllil I tjEg
' /t:r -. I D.-rlor
6. Filtrali dupS tipul (Type) : at tlet*/o.i lielsrtcilo.d I R'lEr :
- r ieii): Fn.it &lndels
STL, selectali modelul i + F:ronres '-
oi",' 5
lt Frils i.:
- -'
; ':
sffirra
E ;j n':i :Ir
7. Yerificali dacd
Frofil€
+K-. f\ Cancet
i4&
8. Observali cd modelul a
fost addugat, dar se
aqteaptd confirmarea. in
Fiie E ,0_Dcp;,331p1s 5;1
ll o;1. o: d x
funcfie de tipul qi
conlinutul modelului Placement* Ctut.:rrr- r,cpeni";
importat, dar Ei de a
t&
.
conlinutul fiqierului in g,{+del .-:
Lrelauil
Crr-rid Sys
care se face importul,
i3 AGR/ icorCjnate S,,,sierl
putem selecta ca
I-rr
imporlul sd se facd solid,
suprafele sau chiar
wru. negativ (sd fie extras din
:rodelul la care lucrdm).
.r,oasali OK ,/ pentru a Fit* lE-rl,,Oerno'rssrstastl l
!l*iEe;l v.x l
- --rnl-rrma importul.
Pl.1*effi*ili fip.tiofls 8r*p*r:ias
k
r+
*1 Die!lay
F,lodet Tree Il ' $; f*ediiled l';*treir*, rlni,
,
. [riqinai Geomelry Dnl,;.
jj .&.GEeJ.,i'. !.FF.I . ' lllcdi1ied rnd r-'liigfiEl Secs:,i:ry
H.x fEF.&UL_r_{"_rfys
irl' A.illcftBtir R*ferencr Fsirs liatirhins
I-l Rl.jHT r'.:i::l :': i:' ir.i:
: -Jtr
-,T fBiltiT
i6r&at* ryM
; iq o*;ri:
,l
i* Aliad n?€BtAr','rluPe
ose!$ {etd
Clrtrd trFrsftr i trtlt00! }\-
AneL! -ontd I tt,llr4l -*-
I\
Ste:s:a ,: t€
!& are
,-"*
lptly
_.,,!*.
l\
In exemplul de mai sus, am exagerat acm[e c-Hsr-L ]r- :'"ilr.a cAt mai clar difere
intre dimensiuni mari si dimensiuni minime. Se pn,',lale Ll.Hr3. ff:r--a-ie razelor foarte grosi
Singurul avantaj este dimensiunea fiqierului mai mici. x;-ic=- -:!- :: 'rehiuri). ln cazul ?n
vrem sd mergem pe minim cu aceqti parametrii pr-rlerft s3.;^i-:,:-tr*i r-r la ambele dimensi
(Creo Parametric va selecta implicit valoarea minimi porit,", ,. i- :;+-: caz (a se vedea figura
mai jos) se poate observa imbundtSlirea vintala a modelului h zc,-: ::zelor t fisierul con{ine
1836 triunghiuri). in cazul pieselor simple, se recomandi dlmensi-=ra rninimd pentru inalli
corzli, dar in cazul modelelor foarte complexe este posibil ca pro;e>area STL-ului in
imprimarii 3D sd dureze foarte mult, chiar sd fie imposibil[.
Export STL
t1y*tuuy*ni*
h lh}sult
f$ftfiat - -
nsm**m*re+i'l
Ssrd +ticht 0 S0aitS t'*-
- *LT.
.Anghrontrel t0,l*UtHl
NT
i'r $;t*n si;:+ ., .,,,, ,, h&
t-@t gk
ed{*e$:f& : i
h sr{et -: u,,
fffi1
.,] r\'*
t@
!
g &i@r !l'nse{ i
ifrqS6* s€e* d1tr t*tlibr Bere
:
&&ffid ie@:1..1
&dhsS*;0i$ls0 "::
ihsrlh{$t ;E Mr!{ i. &d$d ( U+{N
'
angeem*ot dduilli ,
'(st$$s rfl(i$U N. 11tru *n ,+ wue
u*
qE KE tue
&ffi '-
,,".r*
l** L-lptUA H *
--- .-",-L*-"- ,--.... -..
. AsFfu . ofr - [1tre
1+
-:l:rea in Creo Parametric se f-ace prin ad[ugarea sau extragerea de material (operatii
- JLI \ olume). volumele se pot genera prin 4 procedee principaie:
:..&
':.t:::i.:,'-;.6{
ill,,':;€r:':.''ll
;trg.
.:::::':,ia.:.. I
3. Ducerea unei schile de-a lun_sui i:1.- ; _ 5}il it:
3eilri
-'l {1e a ciea o schiti esle ea ciupd ce an: deschis un fisier sE apasiiri:r hutonrii Ske6c6:
i , , ilr'i"
5k*te 1."
icia, ae
Fa
pi=oiile {Pnle'fte} ::
coi-lxillu- pi+111e
uzLraie {d* ji, iiiuu_qhr ia p*iigonr:i cu lii d.r laturi;"
pr'*tljrie r"le sr-;ri,iabricate r:;-oillaie (C, i, i_, Ti" inr:ille
ile car:aie ri* pani s;re*il'rcc si stei* cie ia j ecitr.rri Ia 1,.)
cre ccit,:rj. 'f,;i aiei se i;r;i adauga d-e cai:.,i: uiiiizirr.uri
prcfiie noi, ile {lijrr-- le t"oiosrm fr.r-ci,.ni l icgr-r-*i
coffitartiei de e.ren:p!u). Peiltr-"r_i a fclo.ti a*este prr:iili:,
eie si: traq ditr aceasti iereastr.I ii1 tereasii:ii Ei:ificI.
,r'rii dilpi care se ili-ii ii>la p::in ira_qer-e in pLir:ciitl d,:rit. Lle
i:cf li scriiaii: s: ;"i:tlte eliipi ii:agere" apoi lloi ij eiectale
i.li..: exci::pii-i i;r si.ei* i;,.:t li r-ncr-liileate diaineireie crii-rj-ii.iioi-!-ii: cair:ji-irii
Pentru a reveni in planul in care lucrem- acasu lo*r
=ce r
se t-r@
: urrice moment, trebuie
apdsdm butonul Vederea schifei _ Sketch \-ies
"
Xx !r:-
*-16' x
,<l IE} L_
N
1: llterrb
Orirrfhe sf:iltrg Fre FC-# ts €B
SC]BE L
ffir*.
+l
a{odel Fiir'Ers /r.ftni*r* Re*der Tcds 'f*.,d
i
FFF-rdid€ *laderng *6ut+on. *s{
;
-{ iJ ; € ++R*otm
-y'
&*geserat*
--' '1 pt** 6o1r*u *smeo' Fahein *rrJ* I C**p:rwf
+ritd{facg
Gp+retta*s. Gtt Dai6 " natltr ' si,=+-" - Er€rnauing - Edtns, surfrrs, Ii6sdat Fd**t
B
!
3o .
&t*del Tr**
+l *, x 5, _*" $ :e,Fq
i3 F*Tsfl$$.PRT
X' *EFAL}LT-CSYS
.= RIGHT
ETrc
l; FR*f{I
* lrrsert H*.r+
'' I a
'ii
UI
3d
rl
.l reusit, urmali paqii umdtori, daca ati reusit treceli direct ia urm6toarea schit["
a'-,:ti
:;t
SI
dleptr-rnghiul
1a intersecfia
;*n
:I-erinta apoi 1..
IJI
lentru a l5sa
cLick mijloc
drn comanda
,rimb5 prin
:rc' valoalea
\ Iodif-rcati
:. 100 qi
4. Schimbafi diametrul
30.
,_l
il
Exersati urmltoarele schite :
rmplicit afiqate de Creo Parametric pot fi ?nlocuite cu cotele care ne sunt cele mai
convenabile.
4.7 Creare cle obiecte iD
4.7.1. Crearea de r olume sr--rnidr
r-'
,o'u, "
.d1
t
,
,2 -,!
l
r.;! tl
!.;l:'-1,
'-i" i'
.i :l
Hr
"l: : -i.
I J r!
f.-r- M
r r rn
o
]
1 -- ---],,.1
-l:!'"r l
I
f __,i.r_-=*
i: fr.
lf':!r -
_{l : JfN*
''- :tt 0t
Schile greEite
sunt toate schilele care nu sunt perfect
^ conturului exterior
afara inchise sau au elemente care
contin
inchis.
h,''i
Exemple de schile greqite:
i
H tH
T-,r.,-ftil
'4i ;{
rvi t\,
l+e se'l
i
!
Ai.JLT 4SY5 l
I
I
l
*1 I
H
T' ri a;
i1
I
t,
11900
J.,
)i:tr
r
l{
l*ti --{-*""' '
vl
-C'El
ri
Dupd cum se poate observa la unele schile ,,deschise" sunt sefitnalate cu roqu punctele cu
probleme. La altele Creo Parametric nu poate sd determine care sunt punctele unde avem probleme
(in general la figurile geometrice plane intersectate in mai multe puncte).
47
ln continnai:e vofil apirca gellci',; ; :.ilu Lleiitri.i a real
{ iil ceai;lii.
,'&
1&
jr, *
i::
**:i&
1":. }]j
i. *
#=,%
tJlmati pasi; rie la capiioiul 4.2.5 pentru aporni tlleo Paraiur-tt'ic. pei:im a stabiii ,CirectrlrL
i,-:*-ii..;iileiiirii e ci"ra r 1,.iere noiti tititititE Ceainic. ?t: ststem r-netric s*lid.
'b.
a vede;r planLil
Peiltnr
schilei in plairul
nionitcruiui ap[sati
buton,-il Sketch Vielv rlin
rncnirii rll: iii'*fi-lt'r
gra ircir.
-hutonui
,rtsind
- 'Lrrirglr; (Certter
(rctlinqlei der*tlallrli
.'.ii cu centrl-ri in
_--ne si la,.ni'a rie 2i-}0
: /!
--.-:- t';
se lii1a prir:
.utcnLllr:i $K.
. fli
:i!: l: l: :: :ii,-,1 r .ii-: il'r'l
, f. Modificafi indllimea la . lls
50 qi aplsa{i OK. .a
Piaaf ea:
1 ctddztgare de material pe
1
5. I , o, a
Priru selec.tzreci plcnulti &lorlel lr* J] .
R€volre
Revohre a
ircainlea coruenzii de rotire ct :i CEA]N|{] PRT
centerii$
wlid or
unei schiye, Crea Parame{ric *, O=raULt i;,qys matenal
::
H
lc. Trasali o ax5 vertiial[
i
din grupul Datum Render Took , lfiErr Fl*x[EblitadeftBg AIp
i
l
(Centerline) pomind
din origine. :Sftetdl A&ss Skdc}l Lre
OEr i \
Ceder Certer
r-+l *:*"'
Cflleriffi &leby- l,lsmd EA :e{i
: Seiap \nfl E Projecr
i
i setP- - ,--*a"r*;-
':' '
)
Atenlie! in modul schiyd, din
i
1 Creo Parametric, sunt doud
t tipuri de axe (Centerline), i
t.
:
.3
, denumite lafel: cea din gruput .
CEAT.BC-PRT
Soarxar_csvs
:,
Datum, care se foloseEte ca : -R&lr i
, axd
;itn afara schilei (rdmdne i DI@
I Orm*r
axa qi in 3D) qi cea din grupul
; tElerde,
Sketcher, care se folaseqte tn : + t*r*al**
interiorul schilei (a Miwor i 'i rEeEnE f
sau eco, de simetrie), nefiind
disponibild in afara schilei.
--**---; l
I
i
I
ca in schifa aldttxatd,.
:
Spline).
Nu vd facefi probleme
dacd nu aratd identic. I
Punctele de inflexiune se
pot muta ulterior.
g. Mdrifi zona de final a
curbei Spline Ei apdsali
butonul de tangenti
<?r9 r€
(Tangent), din grupul
Constrain pentru a .,* ; ::aii:re Raqrire:.'-l=ntr
asigura continuitatea \ :!'' :iis=Iln* t-.rr::*irr,
curbei cu linia. Selectati l.^t_-. -; .-,.':.'-^..-.-'
r : :iri;nllglll
!lEll ttlds
linia apoi curba.
h. Apdsati OK penrru a
frnaliza schita.
i. in modul 3D putem sd
modificdm pozilia
punctelor de inflexiune
pentru a obline forma
dorit6. Pentru asta se trag
pe rAnd punctele care dorim
sh le mutdm cu click
stAnga. Apdsa{i OK cand
sunteli mullumili de forma
vasului.
th
'f ; - t,'"/, ll ,e {f;ffi* &ffi -
3. Deplasarea unei schite de-a lungul unei curbe (Sweep) pentru a genera manerul:
anterior.
J r[n[,ill FFli
}, IT,FAULT.C|IYI
= Rti:l-lT
::] I'Ctr
r: FFt,fliT
6 r i,lLi+ l
: .:. Re,.tl!e -l
'= i!.:':":l* li
* 1n:+* H*r
e. Selectati curba. I i-ti.l l
Observali cd curba a
fost selectatd Ei
identificatd ca origine.
E,a are acum o direcfie
qi doud capete.
Capetele pot f1 extinse,
lkTr dacd este nevoie prin
!i
schimbarea cotelor
implicit 0.00 de la
oricare dintre capete.
Prin schimbarea cotei,
curba se va continua cu
o linie tangentd de
lungimea aleas[.
.,teiu.
Construi!i un
dreptunghi ca in figura
aldturatd, apoi apdsa{i
OK. Ap[sa1i din nou
0K pentru a finaliza
l'oiumui.
Dac[ este nevoie de ; ri+'
editat acest volum,
.
>
-I--
isGdJ ) Enlum,r.
faceli click dreapta pe
Sketch I in arborele +trsc'ttb fr{ f
modelului
opfiunea Edit.
qi alegeli
.h=
S C.rlriJ
/
i
I
I
t.;
J. in modul Edit pute{i i
trage punctele ?n pozigia I
i
doritS.
t
un plan.
, J-a
na-;^a
Selectali planul din
Jreapta (RIGHT) qi
retati distanla la 200 qi
=risafi 0K.
-. il?ula planul se poate
, aJ clt mottse-ul cle
:;lh. Acecrsta varianld
:: ,'i cd distcinlct p€ ca!'e
.,te in clirec{ia ccrectit.
iexib!el,l*del,ina
"-. A*slie*sicns
r,ii
.,iJ
,.,.# :iiEe',rol?e fr:Hole
Sketch Lrtrude
I Slvaep Rounri
J Bl*nd i
i
Creaie a trtend
, i:imea 90.
5rl;ne
't3 ax€s.
tfle e*d poiirt of one of :ts maior
:-:lsati butonul OK
r,:-ilrl a ftnaliza schita.
-
-; comanda Blend
:' -)i-lrle mtill ordinect
Deci dacd atn
.', c/itnt punctele in
. -:;!-\t0 ttom conlinul.
' :;te schi,tele ce vor
.. : con[rar, votl'l uve{l
. ,isttcite" Contrtnds
.. ."itet'PolLtrc ttutttai
- tceie.qi nLrmiir cle
=..'tc!iottt'a:d prin
'
- tLlor in urdinecr
' . -!i' cu c:d.le o cttrbd
- l,limbere[r oceslor
'-,'e c'ettlaltd.
j+-{ -
- r *::;LG
S+;t;r:: :
{ } lt.t e rv * { i t:ii .t t: li iS ct a fi
lg r io erii
e:;te uflyuto in mrttl *tnbrij
cr
l-r' Realizali urmdtoarea
schi6 ca in imagine.
Respecta{i ordinea
punctelor din prima
schil[. Apisali oK.
$*eti$,:'l
5; Sk{,ltilrd sr.t{{}ns
Sr*ir*lreJ s+sli+*s
Asigurali-vd c[ direcfia *sfi1Is&s # i:::f r: itrl"il o1nn,, locallcti
in care este construitd 5*{iifn.i 9
I
o eff;Bl dtrx*nsl$t]
il+fitrrJ *r.
a. Selecta{i butonul
Round din grupul
Engineering.
Rr;itnc{ s€ .fi;lose.yte lu
:"r;!t*t_l i;"ert ruut,ltiilor. =--__-_--
il.r-:rurjirilt se lit: ordon*t ,yi
r,:::u!1*/i:! difbri in /in:tyie d,.: Round i
. ij r/l;j.;! ,tr L tli r. .:,. Create a rcund feature
.fClt
rrsiutq irile "
b. Rotunjirea muchiilor se
face selectind cu
CTR.L ap5sat muchiile
ceurmeaz[afiteqite.
Seta{i raza la 15.
Apisali OK.
c. Rotunjili qi muchia
exterioara dintre
volumul extrudat si cel
obtinut prin rotire ;i
selectali valoarea de
100.
ppt*r*$_a*r*
d. Apdsa,ti butonul
GhE
,
ffFtck s**t* =
Chamfer din acelaqi
grup. Acesta ne permite leF € ili 51h€tl
s[ teqim muchiile dupS :pt EM #aia *
mai multe criterii: doui
distanle, distanld qi
unghi, distan{e egale
sau teqire la 45".
e. Selectali muchiile
ardtate ?n figurd pentru
a obline lipiturile dintre
mAner Ei vas, qi cea
dintre gAt qi vas. Setali
valoareacomund de25.
incercali sd rotunjili
capetele acestor
racorddri pentru a
obline un aspect cdt mai
p1[cut.
*
:r- o:-;i nc.tiel ui.r:
*.Spiiea6**s
Ep'. nF... i
j -{rt
S,.il*** *.
5i','*rnt 5i*nC
i._::_
Kg-
fd:ifi-rrg.
a. Apdsafi butonul SheII,
r Shell S ,!
grupul Engineering. r' -&
ln* =l"r *o+*a-e i
Default Thickness.
Selectafi zona goald si
apor partea de suporl a
r :f::j
rEll+ i
ceainicului. Reglafi ,:*if,t
grosimea la 10. ,st: 1
nntl
tEisi I
i il:a:tiri..
i {/-, t
td. Pentru a vedea cum #. re ,fr$" -L J ,'*- d*
ar[ta vasul in secliune, r4
r:rrgfi \*Bw[*mwg$
apdsali View Manager
din meniul din zofla &ert&*q*ewfd#Hger-
graficd.
t{*mskfiffir x'
*ff,,-' rdF
H Scr*ri'
a cros sectEmhY n
Y *ir*r mM ssf*e-
Deschideli fereastra
G&*
Sections, apdsali New
&dle
qi butonul Planar, aPoi
selectali Planul
FRONT. Face{i click
mijloc.
T* 1ltss ,
@fMer*s
*;
*-r
B
r
S;iF
ffifl
=#
..:i
[:il*
a. in tabul View extindeti -#
,e!ES Stryd*$ Ei*p
butonul meniu tdrre$s - *sierfistiwr Stglr
63
; ;.,'-
! =-;::.:---::in; adl,- : J :; ia:EE.r-.;
+::;a ri=s
=
metal-5teetr"dmt. -,'-1i
h
n 64
8. lnserarea de text
pe
tn Creo parametric se poate insera text ca o not[, dar qi text embosat' Pentru a insera o notd
Note. Aceasta
una dintre suprafele, se selecteaz[ din tabul Annotate, grupul Annotations opfiunea
poate fi o not6 generali sau ulla atagatd unei suprat'e1e'
pentru a embosa ceva pe un model 3D se va folosi con-landa Extrude cu opliunea din schil[
Pentru
Text. O extrudare se poate realizanumai cu o schild creatd intr-un plan 5i nu De o sr-rprafall'
a embosa de exemplu pe ceainic logo-ul ECDL, am putea s[ cref,m un
plan pa-raiel cu pianul Front
comanda Extrude
la o distanld de acesta astfel incat s6 nu intersecteze ceainicul qi apoi sd apiic[m
unei schile text creat[ in acest plan pan[ la s,-rprafafa ceainicului'
Sfurfii
t,-_."1. .': j,, v
:e*:ei &
ll i.l ; t,;ri:: : :.iitI t_-iij -ri.ir,,
b. Selectali planui creat 9i :,1': I i .:
apdsali Extrude. _L"- .t/ .,: i::iil'l::ill i:;i; i:;':;i:
in modul de
Viergeti t,::.; El:it-:,; ,, ,-r l -i: i; iI ir:rttir'i, :.'taii
definegte indlfimea
dorit[ a textului.
-;,
!+?
i"i
:.*.*-
fi
Textul va extrudat
_: r'':'.'-.'(! l;_-
pdna la prima
suprafat[.
L
1. Pentru ca textul sd aibi
o in[ltirne constantd (sd
fie decupat dupl forma
ceainicului), acesta se
va tdia folosind
comanda Revolve.
Selectati planul Right
;i aplsali butonul
Revolve. Apasat apoi
Oltset si selecrasi ifi.et
: : llt:i" t,llti, - :lj:illrr.: ;l
margirrea ceainicului.
IY
o
5' Observati direclia
sagetii. DacI aceasta
este orientatl in
directia dorita (spre
exterior) dimensiunea
va avea valoare
pozitiva; daca este
orientatd indireclia
opusd, vom introduce o
valoare negativi. in
cazul exemplului
alf,turat, s[geata este
orientat[ spre interior,
iar noi dorin'r s[
oflsetdrl spre exterior,
deci vom introduce o
valoare negativS.
Valoalea poate fi
modificat6 ulterior in
cazul in care daca iese
in afara textului.
h. Defniili un perimetru
inchis in zona textului
qi gtergeti pdrtile care
rdmAn in alara. Trasati
axa de rotalie a
revoluliei. Apoi ie5i1i
din schit[.
-t)
--+,::l /"a-{, ll 3 .,'.,': r{x
l\
L1'!
:li.:i*: -,..+-a.i
1. Revolulia va fi volum
negativ qi ?ntre limite -
simetric (nu pe 360')
9. Repetareaelementelor
in Creo Parametric volumele (negative sau pozitive) pot fi repetate. Repetarea lor se poate
in mai multe moduri: oglindire fa![ de un plan (se selecteaz[ volumul din arbore, se apasa
Mirror apoi se selecteazd planul) sau repetafea dup[ un tipar (pattem).
pentru a putea folosi un grup de volume (pozitive gi/sau negative) acestea se pot grupa.
pe seleclia real
aceasta, in arbore se seiecteaia toate volumele dorite, se apas6 click dreapta
apoi se selecteazd opfiunea Group - comanda Group)'
Atenyie ; Razele qi teqirile nu reprezintd volume in Creo, deci nu pot Ji repeta.te dupa
decdt tmpreund cu toate re{erinlele lor'
,ffi-
: }iil=reliii:1 :'JFti6li:
clr un increment stabilit, Jie ,
la:r1e {-:;fta*.i}* ,-;"1;e1
I
SrcFefii€i
op{iunea Fill).
d. Modificali numArul de
repetf,ri la 2 ;i apoi
apSsali butonul de Full I
tcS l{J
acestea vor fi
suprapuse. Ap[sand :
in Creo Parametric este selectat implicit modul Smart pentru selectare. Acesta permite
selectarea oricdrei geometrii sau element din fereastra graficd. Filtrul pentru seleclie se gaseqte la
Creo in partea de jos, in dreapta. Este foafte util cind avem de 1ucru cu geometrie complicati.
JJ