EXAMEN-CALAMITATI Final

Biletul 1
1. Noțiuni și principiile de bază ale protecției populației în situații excepționale

în timp de pace.
Protecția populației, mai numită și Protecția Civilă (PC) in Situații Excepționale pe timp pace este
un complex de măsuri și activități, întreprinse pe scara întregului stat, de ordin legislativ,
economico-financiar, social si de management, cu scopul de a asigura protecția populației și
proprietații î n condiţ iile calamităţ ilor naturale ş i ecologice, avariilor ş i catastrofelor, epifitotiilor,
epizootiilor, epidemiilor, incendiilor, precum ş i î n cazul aplicării mijloacelor de distrugere î n masă.
În Republica Moldova, o lege cu privire la Protecția Civilă s-a adoptat la 9 noiembrie 1994, de către
Parlamentul Republicii Moldova, care stabileş te principiile fundamentale de organizare a Protecției
Civile î n republică.
• Responsabilități în domeniul protecției populației îl au:
Președintele RM;
Parlamentul;
Guvernul;
Ministerele, departamentele ministerelor;
Organizațiile publice locale;
Conducătorul întreprinderii de stat/private;
Fiecare cetățean în parte.
• Principiile:
1. Principiul teritorial se organizează î n toate localităţ ile republicii Exemplu: în RM, în

dependendență de numărul de cazuri de infectări cu noul tip de coronavirus, fiecare unitate
teritorială (raion, municipiu, oraș) are dreptul să-și personalizeze restricțiile și normele de
Prevenție a răspândirii virusului SARS-CoV-2.
2. Principiul de producţ ie se organizează î n fiecare minister, departament, agenţ ie, obiect al

economiei naţ ionale.
3. Principiul legalităţ ii stă la baza unui stat democratic ş i de drept. În linii mari, principiul
legalităţ ii declară supremaţ ia legii î n toate sectoarele vieţ ii obş teş ti, strict respectată de către
toţ i cetăţ enii. Exemplu: În cadrul situației pandemice am putut observa respectarea acestui
principiu când s-a introdus prezentarea unuia dintre următoarele documente: certificatul de
vaccinare împotriva COVID-19, cu schema completă de vaccinare (pe suport de hârtie sau în
format digital), valabil după o perioadă de 14 zile de la finalizarea schemei de vaccinare;
rezultatul negativ al testului RT-PCR, nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid,
nu mai vechi de 48 de ore; concluzia medicală ce confirmă că persoana a suportat COVID-19
în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi (6 luni); actul confirmativ de prezență a
anticorpilor anti-COVID-19, valabil pe durata a 90 de zile de la data efectuării investigației;
pentru profesori, studenții USMF, spectatorilor în sălile de cinema, teatru și concert și în
restaurante sau alte evenimente private a tuturor persoanelor. Dacă cetățeanul nu deține un
astefel de “certificat verde”, acesta nu are dreptul să îndeplinească acțiunile enumerate mai sus.
4. Principiul egalităţ ii este principiul potrivit căruia tuturor oamenilor, statelor sau naţ iunilor li se
recunosc aceleaş i drepturi ş i li se impun aceleaş i î ndatoriri, prevăzute de drept. ,,Fiecare individ
are dreptul la viaţ ă, la libertate ş i la siguranţ ă personală”. Exemplu: dacă a fost introdusă masca
de protecție ce acoperă nasul și gura, obligatorie în spațiile închise și cele deschise aglomerate,
precum transportul public, magazin, Piața Centrală, pentru prevenirea infecției cu SARS-CoV-
2, atunci toți cetățenii sunt obligați, fără excepții sa o poarte și să asigure protecția proprie și a
celor din jur.
5. Principiul responsabilităţ ii presupune obligaţ ia de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da

socoteală de ceva. Responsabilitatea presupune asumarea răspunderii faţ ă de anumite acţ iuni
î ntreprinse. Exemplu: pentru prevenirea infectării cu noul tip de coronavirus, cetățenii trebuie
să dea dovadă de responsabilitate și să dezinfecteze/spele mâinile cât mai des, să efectueze
termometria atunci când intră în spații publice, să se autoizoleze atunci când prezintă simptome
ce sunt specifice pentru Covid-19, să nu interacționaze mai ales cu cei vulnerabili (copii, femei
însărcinate, bătrâni, imunocompromiși de boli incurabile) atunci când presupun că ar fi putut
contacta cu noul tip de coronavirus și să se vaccineze dacă nu au contraindicații de la medic.
6. Principiul operativităţ ii este principiul potrivit căruia organele Protecţ iei Civile trebuie să
activeze prompt ,astfel î ncât să asigure salvarea sinistraţ ilor, acordarea ajutorului medical,
diminuarea consecinţ elor situaţ iilor excepţ ionale, precum ş i prevenirea declanş ării dezastrelor
atât de provenienţă naturală, cât ş i tehnogenă.Exemplu: Comisia Națională Extraordinară de
Sănătate Publică (CNESP) trebuie să actualizeze lista de interdicții în conformitate cu dinamica
numărului de cazuri confirmate de Covid-19 la zi și să ia măsuri acolo unde se depistează
focare mari de infecție.
7. Principiul planificării activităţ ilor protecţ iei civile.

2. Scopul și conținutul primului ajutor acordat lezaților în caz de
calamități.
Primul ajutor este cel acordat sub formă de autoajutor sau de ajutor reciproc, dar ş i de către gărzile
sanitare, ş oferii-sanitari, salvatorii din detaş amentele de salvare-deblocare și de alte persoane
instruite, dar care nu fac parte din personalul medical. Timpul optimal de acordare a primului ajutor
este de 30 de minute de la lezare, iar în caz de măsuri urgente precum stopul cradio-respirator,
asfixia cu obiecte străine, se efectuează manevre de resuscitare în primele 5 minute, pentru a nu
surveni decesul.
Scopul primului ajutor este de a salva la timp vieţ iile răniţ ilor ş i lezaţ ilor, de a preveni complicaţ iile
grave î n orice dezastre ş i pentru a evacua atât persoanele lezate cât și cele neafectate din zonele
periculoase.
Organizarea:Primul ajutor se oferă la prima etapă, cea prespitalicească, în focarul situației

excepționale, cu folosirea mijloacelor improvizate sau cele din tabelă ale gărzilor sanitare ş i ale
salvatorilor PC.
Conținutul: Primul ajutor conțin cele mai simple măsuri de salvare ce pot fi executate și de civili,
nu doar de personalul medical, precum:
• scoaterea lezaţ ilor de sub dărâmături ş i din ruine; aici trebuie să fim atenți la principiul “non
nocere”, pentru că prin dorința de a face bine putem face mai mult rău prin mișcarea lezatului în
caz că este afectată coloana vertebrală de exemplu;
• stingerea î mbrăcămintei arzânde cu ce avem la îndemână: apă, stingătoare, nisip, zăpadă;
• hemostaza provizorie
• respiraţ ia artificială a plămânilor gură-gură sau gură-nas
• masaj cardiac extern; va fi efectuat doar de persoane care știu cum să execute compresiile
cardiace, de obicei: șoferii, care au fost instruiți în cadrul Școlii Auto cum să efectueze masajul
cardiac;
• aplicarea pansamentului pe plagă; la fel preferabil să fie executat de cineva care cunoaște
particularitățile plăgilor, pentru a nu agrava situația;
• imobilizarea provizorie a oaselor fracturate cu ajutorul a ce avem la îndemână, carton, atela de

lemn, plastic, riglă;
• administrarea substanţ elor analgezice;
• administrarea antibioticelor, sulfanilamidelor, substanţ elor antivomitive;
• administrarea antidoturilor î n caz de intoxicaţ ii cu substanţ e toxice cu acţ iune puternică;
• aplicarea măş tii antigaz pe terenul contaminat cu substanţ e toxice, radioactive, bacteriene; de
exemplu în cazul intoxicării cu monoxid de carbon, a acidului cianhidric;
• tratarea sanitară parţ ială – la necesitate; adică spălarea feței, gâtului, mâinilor-zonele cele mai
sensibile ale corpului expuse la pericol.
3. Normele de comportament personal în caz de cutremur.

Cutremurul de pământ este o miş care vibratorie generată de undele seismice, care poate
determina prăbuş iri de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului ş i alunecări de teren.
Acestea sunt posibile pe întreg teritoriul Republicii Moldova, deoarece epicentrele permanente ale
cutremurelor sunt munţ ii Vrancea (ramificaţ iile Carpaţ ilor de Est în părțile Focş anilor), care se află
la o distanţ ă de 110–130 km de hotarele RM.
În caz de cutremur în locuință în primul rând trebuie să fim informați despre:

- locurile din încăpere în care ne putem proteja: grinda, tocul uşii, birou sau sub masa rezistentă;
- identificarea şi consolidarea unor obiecte care pot cădea sau deplasa în timpul seismului;
- asigurarea măsurilor de înlăturare a pericolelor de incendiu : protecţia şi evitarea distrugerilor la
instalaţiile de alimentare cu electricitate, apă şi gaze;
- cunoaşterea locurilor de întrerupere a alimentării cu aceste surse;
- asigurarea, în locuri cunoscute şi uşor accesibile, a îmbrăcămintei pentru timp rece, a unei rezerve
de alimente uscate şi conserve, a unor materiale şi obiecte necesare realizării unei truse de prim
ajutor familial;
- asigurarea unei lanterne, a unui aparat radio cu tranzistoare şi a bateriilor necesare;
În caz de cutremur în afara locuinței este necesară:
- cunoaşterea locurilor celor mai apropiate unităţi medicale, sediilor inspectoratelor pentru situaţii
de urgenţă, de poliţie, de cruce roşie, precum şi alte adrese utile;
- buna cunoaştere a drumului pe care vă deplasaţi zilnic la şcoală, cumpărături având î n vedere
pericolele care pot apărea (spargeri de geamuri, căderea unor obiecte de pe balcoane, conducte de
gaze, abur, apă etc.;
În caz că cutremurul este unul puternic trebuie să:
- ne păstrăm calmul, să nu intrăm în panică şi să-i liniștim pe ceilalţi membri
- nu ne lăsăm pradă instinctului de a părăsi locuinţa. Nu se foloseşte în nici un caz ascensorul;
- dacă suntem în interiorul unei locuinţe – rămânem acolo, departe de ferestre care se pot sparge, să
se stea înspre centrul locuinţei (clădirii), lângă un perete.
- dacă suntem surprinşi în afara unei locuinţe (clădiri) rămânem departe de aceasta, ne ferim de
cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri şi care de obicei se pot prăbuş i pe stradă;
- dacă suntem la universitate, școală, serviciu nu fugim pe uşi, nu sărim pe fereastră, nu se aleargă
pe scări, nu se utilizează liftul, nu se aleargă pe stradă.
- dacă a trecut şocul puternic al seismului, se închid imediat sursele de foc cât se poate de repede,
- dacă seismul ne surprinde în autoturism, ne oprim cât se poate de repede într-un loc deschis
- dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, stăm pe locul nostru până ce se
termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile.
- dacă ne aflăm într-un loc public cu aglomerări de persoane nu alergăm către ieşire.Trebuie să ne
păstrăm calmul și să-i calmăm și pe cei din jur;
După producerea unui cutremur puternic este necesar să luăm următoarele măsuri:
- să nu plecăm imediat din locuinţă. Acordăm mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism,
calmăm persoanele speriate şi copiii;
- trebuie să-i ajutăm pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier,
Biletul 2
1. Caracteristica factorilor lezanți ai calamităților, modalitate de acțiune asupra
organismului uman, patologia provocată.
 mecanici – unda de șoc provocată de explozii, căderea obiectelor de la înălțime.
prăbușirea construcțiilor și altele;
 fizici – curentul electric;
 termici – temperaturile înalte și scăzute;
 chimici – substanțele toxice;
 actinici – substanțele radioactive;
 biologici – microorganismele;
 psiho-emoțional (stresul).
Factorii enumeraţi pot acţiona asupra organismului uman în mod diferit:

- izolat (leziuni izolate);
- în combinaţie (leziuni combinate);
- afectând mai multe regiuni anatomice cu mai multe elemente lezante ale unuia şi aceluiaşi
factor (traume multiple);
- lezând, cu un element al unui factor, mai multe regiuni anatomice (leziuni asociate; leziuni
asociate clasice sunt cele toraco-abdominale).
2. Triajul medical. Definiția, tipurile, scopurile și semnificația triajului medical al

lezaților.
Triajul medical - repartizarea lezaţilor în grupuri ce necesită măsuri omogene curativ-
profilactice sau de evacuare şi transport, se face în baza diagnosticului şi prognosticului
posibil, are un caracter concret, se efectuează continuu.
Sunt două tipuri de triaj:

1. în cadrul formaţiunii etapei concrete
Scopul:
 selectarea din rândul lezaţilor sosiţi, lezaţi cei cu pericol pentru cei din jur
(contaminaţi cu substanţe chimice, biologice, infectaţi, suspecţi);
 aprecierea necesităţii lezatului concret în acordarea ajutorului medical la etapa dată;
 acordarea locului unde se va acorda ajutorul medical;
 în ce rând se va acorda ajutorul medical (ordinea).
2. Triajul medical de evacuare şi transport

Scopul:
 aprecierea direcţiei de evacuare;
 aprecierea mijloacelor de transport cu care va fi evacuat;
 în ce poziţie va fi transportat lezatul
 aprecierea rândului de evacuare a lezaţilor.

3.Normele de comportament personal în caz de inundații catastrofale.
Indiferent de cauza lor ,în caz de inundații este necesar să se asigure măsuri de prevenire ş i de
protecţie astfel î ncât să se micșoreze sau să se elimine acţiunea lor distrugătoare.
Pentru prevenirea apariţ iei inundaţ iilor se poate asigura prin :
-1.îndeplinerea unor lucrări care să reţ ină scurgerea apelor de pe versanţ i, din afluenţ ii mai mici ai
bazinelor sau de torente care s- ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau prin topirea zăpezilor.
Aceste lucrări pot fi întemierea unor tipuri de î nvelişuri care să favorizeze infiltraţ ia ş i să reducă
scurgerea apelor de pe versanţi, construirea unor baraje de retenţ ie pe fundul văilor;
2. schimbarea cursului inferior al râurilor prin construirea unor diguri ş i canale, dar ş i prin formarea
unor bazine temporare pe unele porţ iuni de luncă pentru a reţ ine apa revărsată;
-3.determinarea luncilor inundabile pentru astabili zonele de interdicţ ie în care se interzice orice
construcţ ie, a zonelor de restricţ ie în care sunt admise unele construcţ ii ş i a zonelor de avertizare
-4.folosirea unor măsuri de proiectare care acceptă clădirile ş i alte construcţ ii civile ori industriale
să reziste la creşterea nivelului apelor ş i la viteza de deplasare a acestora.
Comportamentul pe care ar trebuie să-l cunoasca în caz de inundații:
I.În timpul unei inundații
 Căutați un teren mai înalt. Nu așteptați instrucțiuni.

 Fiți conștienți de zonele cu inundații rapide, cum ar fi canale, pâraie, canale de drenaj.
 Fiți gata de evacuare.
 Dacă vă este recomandat , opriți utilajele electrice conectate de la întrerupătoarele
principale și deconectați-le .Nu atingeți echipamentele electrice în caz că sunt ude.
 Dacă este necesar să părăsiți încăperea în care vă aflați ,nu treceți prin apă în mișcare . Șase
centimetri de apă în mișcare pot doborî din picioare.
 Nu încercați să conduceți pe un drum inundat.
II.După o inundație
 Stați departe de apa de inundație - nu încercați să înotați, să mergeți pe jos sau să conduceți
prin zonă.
 Fiți conștienți de zonele în care apa s-a retras. Este posibil ca drumurile să se fi stricat și s-ar
putea prăbuși.
 Evitați liniile electrice doborâte și apele noroioase, unde liniile electrice ar fi căzut.
 Nu beți apă de la robinet până când Unitatea de Sănătate nu vă anunță că apa este potabilă.
Biletul 3
1.Noțiune de caracteristică medico-tactică a calamităților (elementele de bază).
Determinarea situației medicale create în focarul dezastrului include următoarele elemente de
bază a caracteristicei medico-tactică:
- tipul și amploarea (scara) dezastrului;
- numărul populației din focar;
- volumul și structura pierderilor generale umane și sanitare;
- prezența și starea căilor de acces spre focar, a instituțiilor medico-sanitare și a cadrelor
medicale;
- prezența contaminării teritoriului și obiectivelor din focar cu substanțe toxice, radioactive,
bacteriene;
- situația sanitaro-igienică și antiepidemică în focarul dezastrului.
2.Tipurile și volumul ajutorului medical, acordat lezaților în situații

excepționale.
Tip de ajutor medical reprezintă o lista de măsuri curativ profilactice efectuate pe câmpul de luptă
sau la o etapă medicală concretă.
Se disting 5 tipuri de ajutor medical:
1. Primul ajutor care se acorda pe câmpul de lupta la locul rănirii in mod de
autoajutor sau ajutor reciproc dar si de către sanitari, instructori sanitari, șoferi
sanitari, sanitari pușcaș (in plutoane) si se face cu scopul de a salva viața si de a
evita complicațiile posibile.
Pentru acordarea primului ajutor se folosesc:

- Trusa medicala individuala,
- Pachetul individual antichimic,
- Pachetul individual de pansament,
- Trusa medicala de campanie,
- Trusa pentru trupe
- Mijloacele improvizate aflate la de mâna.
Timpul optim de acordare a primului ajutorului este primele 20-30 minute de la lezare.
2. Ajutor premedical ce se acorda la punctele medicale ale batalioanelor de către

felcer si se face cu scopul dea corija primul ajutor deja acordat, dea reduce
gravitatea leziunilor si dea evita complicațiile posibile.
Timpul optim este primele 2-3 h
3. Primul ajutor medical care se acorda de regula la punctele medicale ale
brigăzilor de către medici de pregătire generală si se face cu scopul de a diminua
consecințele leziunilor ce face pericol pentru viața, dea combate complicațiile
apărute si dea evita complicațiile posibile si dea pregăti răniții si bolnavii pentru
evacuarea lor ulterioară.
Timpul optim este primele 4-6 h dupa rănite.
Primul ajutor conține 2 grupe de măsuri:
- Măsuri de urgentă(neefectuarea lor provoacă Măsurile care pot fi amânate(fără consecințe
decesul) grave pentru rănitul sau bolnavul concret)
înlăturarea insuficienţei respiratorii acute blocajul novocainic în caz de leziuni de gravitate
hemostaza definitivă sau provizorie medie;
măsurile antişoc ♦ administrarea antibioticelor
amputarea unui membru zdrobit
♦ degazarea plăgii contaminate cu substanţe toxice
♦ cateterizarea ori puncţia vezicii urinare
persistente;
♦ tratarea sanitară parţială a pielii, degazarea
♦ corijarea pansamentului şi a imobilizării de
pansamentului şi îmbrăcămintei
transport;
contaminate cu substanţe toxice
♦ refacerea pansamentului în caz de contaminare a
♦ administrarea antidoturilor, substanţelor
plăgii cu substanţe radioactive;
anticonvulsive, bronhodilatatoare, etc
4.ajutorul medical calificat - se acordă la etapele spitaliceşti

din afara focarului de chirurgi şi terapeuţi şi are ca scop de a lichida
consecinţele care poartă pericol pentru viaţă.
de a pregăti lezaţii pentru tratamentul propriu-zis.
Timpul optimal de
acordare – primele 8-10 ore.
Măsurile ajutorului medical calificat sunt de 2 feluri:
l) ajutorul medical chirurgical are 3 tipuri de masuri:
– de urgenţă;
– ce pot fi amânate doar ca excepţie;
– ce pot fi amânate fără consecinţe grave.
2) ajutorul medical terapeutic are 2 masuri
– de urgenta;
– ce pot fi amânate.
5) ajutorul medical specializat - în secţiile spitalelor specializate
ori instituţii de către medicii specialişti în scop de a restabili funcţia
organelor şi tratamentul până la rezultatul definitiv, recuperarea medicală,
expertiza medicală a vitalităţii.
Timpul optimal de acordare - primele 24 ore.
31
Pentru acordarea ajutorului medical specializat sunt necesare 3 condiţii:
– prezenta specialistului;
– dotarea cu materiale speciale;
– loc special pregătit.
Volumul ajutorului medical (VAM) - totalitate de măsuri curativ-profilactice efectuate răniților și

bolnavilor în cadrul unui tip de ajutor medical, în funcţie de situaţia de luptă şi medicală real creată.
Volumul ajutorului medical se stabileşte de către şeful serviciului medical superior, în caz de
necesitate de urgenţă volumul ajutorului medical poate fi modificat şi de către şeful etapei medicale
date. VAM poate fi utilizat pentru timpurile de ajutor medical : primul ajutor medical, ajutorul
medical calificat.
Pentru primul ajutor medical se prevede VAM:
-pe deplin – când se îndeplineşte toate măsurile medicale conform indicaţiilor medicale – măsuri de
urgenţă şi măsuri care pot fi amânate
- redus – se îndeplineşte doar măsurile de urgenţă
În cadrul ajutorului medical calificat, VAM poate fi:
-pe deplin – se îndeplinesc măsuri de urgenţă şi cele care pot fi amânate în I şi al II rând,
-în volum redus – se îndeplinesc măsure de urgenţă şi măsurile care pot fi amânate în I rând.
3.Normele de comportament personal în caz de incendii.

Incendiul - este o ardere initiata de o cauza definita, cu sau fara voia omului, scapata de sub control, care
distruge bunuri materiale, pune in pericol viata si pentru a carui intrerupere este necesar sa se foloseasca
metode, procedee, mijloace si substante de stingere.
Norme DE ACTIUNE IN CAZ DE INCENDIU:
1.în caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când şi cât este raţional posibil,
semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie iniţiativă ori la solicitarea victimei, a
reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului serviciilor de
urgenţă.
 dacă pentru salvarea oamenilor, trebuie să treceţi prin încăperi incendiate, puneţi pe cap o
pătură umedă;
 deschideţi cu prudenţă uşile, deoarece afluxul rapid de aer, provoacă creşterea rapidă a
flăcărilor;
 prin încăperile cu fum dens deplasaţi-vă târâş sau aplecaţi;
 strigaţi victimele, găsiţi-i şi salvaţi-i;
 dacă vi se aprinde îmbrăcămintea, nu fugiţi, culcaţi-vă pe pământ şi rostogoliţi-vă;
 asupra oamenilor cărora li s-a aprins îmbrăcămintea, aruncaţi un palton, o pătura sau
ceva care îi acoperă etanş;
 în cazul stingerii incendiului folosiţi stingătoare, apă, nisip, pământ, învelitori etc
 dacă arde o suprafaţă verticală, apa se aruncă de sus în jos;
 lichidele incendiare se sting prin acoperire cu nisip, pământ, cuverturi grele;
• instalaţiile electrice se sting numai după întreruperea prealabilă a sursei de energie;
• ieşiţi din zona incendiată în direcţia dinspre care bate vântul;
 bombele incendiare de aviaţie se sting prin acoperire cu pământ sau prin scufundare în
butoaie cu apă;
 amestecurile pe bază de fosfor sau sodiu se sting prin izolarea acestora de aerul
înconjurător, prin acoperire cu pământ, nisip, acoperiri etanşe;
 aplicaţi pe părţile afectate pansament uscat şi curat şi prezentaţi-vă la punctele medicale..
VERIFICAREA DE RUTINA INAINTE DE CULCARE
 Opriti si scoateti din priza toate aparatele electrocasnice pe care nu le mai folositi
 Verificati daca lumanarile sunt stinse. Nu le lasati aprinse atunci cand va duceti la culcare.
 Asigurati-va ca ati stins tigarile, trabucurile sau pipele si nu fumati in pat niciodata. Exista riscul sa
adormiti si sa dati foc la asternuturi.
 Opriti-va patura electrica (exceptie facand atunci cand aceasta este prevazuta cu termostat si este
destinata utilizarii pe intreaga durata a noptii).

Biletul4.
1.Punctul medical avansat în procesul de lichidare a calamităților, misiunile, schema de
instalare.
Punctul medical avansat se efectuează la decizia organelor de dirijare respective, în cazul unui
aflux excesiv de victime care urmează a fi evacuate sau în cazul că distanţ a este mare de la focarul
dezastrului până la cel mai apropiat spital. În mare măsura ,PMA se organizează încăperi dotate ,
care ş i-au păstrat funcţ ionalitatea, dar pot fi desfăş urate ş i în corturi.
Schema principială de desfăşurare a PMA include:

Postul de triaj lucrează 1-2 persoane din numărul felcerilor sau asistentelor medicale
care au o experienţ ă vastă .La postul de triaj al PMA este obligat să
staționeze transporturile cu răniți din zona desatsrului. Felcerul verifică
în urma unui examen superficial starea generală a lezaţ ilor,
confruntînd-o cu datele înscrise în fiş a medicală de triaj.
--În cazurile când nimeni din ei nu necesită asistenţ ă medicală
suplimentară, transportul respectiv se îndreaptă fără reţ inere spre
instituţ ia în care are loc evacuarea.
--Victimele care pot merge de sine stătător sunt direcţ ionate spre
terenul pentru victimele cu leziuni uş oare.
--In caz dacă s-a observat persoane în care starea s-a agravat ,astfel se
îndreaptă spre terenul de triaj.
--Dacă la punctul de triaj sunt depistate victime cu semne de maladii
infecţ ioase, dereglări psihice cu manifestări agresive sau victime care
necesită decontaminare sau tratament sanitar (splălarea feței, gâtului,
mâinlor), aceş tia se îndreaptă respectiv în izolatoare pentru bolnavi
infecţ ioş i sau cu dereglări psihice, sau pe ternul pentru tratament
sanitar.
Terenul de triaj activează 1-2 echipe de triaj, care sunt constituite dintr-un medic, 1-2
asistente medicale ş i 2-4 brancardieri din numărul personalului
auxiliar. Succesiunea triajului pe terenul de triaj include :
• In primul rând ,se efectuează un triaj selectiv, pentru a identifica
răniții cu semne evedințiate , care oferă indice despre nevoia de a
acordare acestora asistenţ ei medicale imediate (hemoragie, asfixie,
insuficienţ ă respiratorie acută, stare de ş oc, convulsii,).În sala de
pasament sau în sala de reanimare cu ajuotrul echipelor de
brancardieri se transporta în mod obligatoriu lezații din aceasta
categorie(codul color Roșu).
• În al doilea rând ,se purcede la triajul consecutiv în cadrul căruia

echipa de triaj, trecând consecutiv de la un lezat la altul, verificând
datele înscrise în Fiş a medicală de triaj ş i estimând starea indicilor
vitali, apreciază în primul rînd dacă victima respectivă necesită sau
nu asistenţ ă medicală la etapa dată.
Victimele (din categoria cu codul color Galben sau Verde ),care

nu necesită asistenţ ă medicală la etapa PMA se îndreaptă pe terenul
predestinat pentru aş teptarea evacuării.
Restul victimelor (din categoria codul color Roșu)se îndreaptă după

caz în sala de pansament sau sala de reanimare
Persoanele cu leziuni foarte grave care conform pronosticului nu
vor supravieţ ui pînă la etapa următoare se îndreaptă pe terenul pentru
muribunzi, iar decedaţ ii se concentrează în morga improvizată.
Terenul pentru lucrează 1-2 asistente medicale, care identifică persoanele, starea
victimele cu leziuni cărora prezintă pericol de agravare sau pe cele care necesită o asistenţ ă
uşoare medicală suplimentară merg în sala pentru pansament pentru victimele
cu leziuni uş oare. Se poate identifica persoane, care nu vor avea nevoie
de spitalizare - acestea se pregătesc și se îndreaptă spre terenul pentru
așteptarea evacuării.
Sala de pansament leziuni grave se consideră cele care pot duce la mici șanse de
şi/sau sala de supravițuiere.
reanimare pentru
victimele cu leziuni
grave şi medii
Sala de pansament
pentru victimele cu
leziuni uşoare
Terenul de aşteptare a are loc supravegherea stării bolnavilor, pregătirea pentru evacuare ş i
evacuării aprecierea urgenţ ei, ordinii ş i tipului de transport.Se completează
compartimentele Fișei medicale de triaj ,daca nu au fost îndeplinite la
etapa anterioară.
Terenul pentru locul unde se vor lua măsuri extreme pentru menținerea vieții lezaților
tratamentul cu răni/maladii incompatibile cu viața.
muribunzilor
Morga improvizată locul unde sunt aduși lezații care nu au supraviețuit impactului.
2. Scopurile și conținutul primului ajutor acordat lezaților în focarele

catastrofale.
Primul ajutor -reprezintă o formă de autoajutor sau de a acorda ajutor celor din jur . Se bazează și
pe ajutorul gărzilor sanitare, ş oferii-sanitari, salvatorii din detaş amentele de salvare-deblocare și de
alte persoane instruite, dar care nu fac parte din personalul medical. Se poate presupune că oamenii
din timpurile preistorice au întâlnit adesea nevoia de a acorda primul ajutor, dar știm puțin despre
acest lucru. .Timpul optimal de acordare a primului ajutor este de 30 de minute de la lezare,
iar în caz de măsuri urgente precum stopul cradio-respirator, asfixia cu obiecte străine, se
efectuează manevre de resuscitare în primele 5 minute, pentru a nu surveni decesul.
Abilitatea de a acorda primul ajutor este o abilitate elementară ,dar foarte importantă .În caz de
urgență ,fiecare dintre noi poate salva viața cuiva. Mai ales ,cu situația dezastruoasă din Ucraina
,oamenii care sunt mobilizați în razboi au nevoia de ajutor pentru a putea supravițuie.
Scopul primului ajutor -a salva la timp vieţ iile lezaţ ilor sau celor care sunt răniți
-a evacua persoanele lezate cât și cele neafectate din zonele
dăunătoare
- a preveni complicaţ iile grave î n diferite dezastre
Organizarea se îndeplinește la prima etapă, cea prespitalicească cu utilizarea

mijloacelor improvizate sau cele din tabelă ale gărzilor sanitare ş i
ale salvatorilor PC.
Conținutul- conțin cele mai 1.scoaterea lezaţ ilor de sub ruine
ușoare măsuri de salvare 2.stingerea î mbrăcămintei care arde cu ce avem la îndemână: apă,
care pot fi efectuate și de nisip, zăpadă -
persoanele din jur cu 3.oprirea sângerării prin aplicarea unui garou, bandaje de
instruiere , nu doar de presiune(hemostaza provizorie)
personalul medical. 4.efectuarea respirație artificială „gură la gură”, „gură la nas” sau
folosind un dispozitiv de respirație artificială.
5.efecutuarea masajul cardiac
6.aplicarea pansamentului pe plagă
7.imobilizarea oaselor fracturate cu ajutorul a ce avem la
îndemână, carton, atela de lemn, plastic, riglă;
8.administrarea substanţ elor analgezice;
9.administrarea antibioticelor, sulfanilamidelor, substanţ elor
antivomitive;
10.administrarea antidoturilor în urma unei intoxicaţ ii cu substanţ e
toxice asupra organismului.
11.tratarea sanitară parţ ială –precum zonele care sunt mai sensibile
și expuse la pericol ,ceea ce cuprinde spălarea feței, gâtului,
mâinilor
12.folosirea măş tii antigaz pe terenul contaminat cu substanţ e
toxice, radioactive, bacteriene precum în cazul intoxicării cu
monoxid de carbon
4. Normele de comportament personal în caz de alunecări de teren.

Măsurile planificate pentru prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de
teren sunt similare cu cele aplicate în caz de cutremur. O particularitate o constituie
faptul că evenimentul, cu rare excepţii, nu se desfăşoară chiar prin surprindere.
Alunecările de teren se pot desfăşura cu viteze de 1,5 – 3 m/s, iar în unele situaţii şi
peste 3 m/s, oferind astfel posibilitatea pentru realizarea unor măsuri în astfel de situaţii.
În aceste condiţii, un rol important revine acţiunilor de observare a condiţiilor de
favorizare a alunecărilor de teren şi alarmării, (avertizării) populaţiei în timp util
realizării protecţiei.
În cazul în care se produce o alunecare de teren:

-Părăsiţi zona cât mai repede posibil;
-Nu încercaţi să salvaţi bunurile din gospodărie. Viaţa dumneavoastr ă şi a membrilor familiei este
mai presus de orice;
-Dacă nu este posibil ă evacuarea, chirciţi-vă ca o minge, protejându-v ă capul;
-Fiţi atenţi când conduceţi.
Cum actionaţi dup ă producerea alunec ării de teren:
-Rămâneţi departe de zona de alunecare. Ar putea exista pericolul unor noi alunecări;
-Verificaţi dacă există persoane rănite şi blocate în apropiere, fără a intra în zona alunecării de teren.
-Respectaţi indicaţiile autorităţilor locale;
-Reamenajaţi solul afectat cât mai repede posibil deoarece eroziunea produs ă poate fi cauza unor
viituri sau alunecări de teren ulterioare;
-Replantaţi cu arbori terenul afectat pentru fixarea stratului de pământ
ATEN ŢIE! Un sunet neobişnuit poate fi semnalul unei alunecări de teren.
BILET DE EXAMINARE NR. 5

1. Ajutor medical calificat. Scopurile, conținutul și organizarea ajutorului medical calificat în
situații excepționale.
Ajutorul medical calificat-este un complex de măsuri curativ-profilactice, efectuate de medici-
chirurgi şi terapeuţi (internişti), în scopul înlăturării consecinţelor leziunilor ce prezintă pericol
pentru viaţă, prevenirii complicaţiilor posibile şi combaterii celor apărute, tratării definitive a
lezaţilor
Scop-se acordă lezaţilor la a II-a etapă medicală – etapa spitalicească, aflată, de regulă, la spitalele
raionale, de sector, orăşeneşti, situate în exteriorul focarului, în spitalele MA, MAI, care pot fi
instalate în corturi şi care vor fi incluse în componenţa etapei a II-a – etapei medicale spitaliceşti.
Tipurile ajutorului medical calificat:
A. Ajutorul calificat chirurgical conţine măsuri de urgenţă şi măsuri ce pot fi amânate.
a) Măsurile de urgenţă:
– înlăturarea asfixiei şi restabilirea respiraţiei;
– hemostaza definitivă;
– tratamentul complex al hemoragiei acute, şocului, toxicozei traumatice;
– restabilirea volumului de circulaţie a sângelui;
– necrotomia, în caz de combustii profunde cu consecinţe de dereglări ale respiraţiei sau
hemodinamicii; – tratamentul infecţiei anaerobe;
– prelucrarea chirurgicală şi suturarea plăgilor, în caz de hemopneumotorax larg deschis,
pneumotorax cu supapă, rănire a cordului;
– laparotomia, în caz de rănire sau traumă închisă a abdomenului cu afectarea organelor interne;
– amputarea membrelor (la necesitate);
– craniotomia decompresivă;
– prelucrarea chirurgicală a plăgilor contaminate cu substanţe toxice, a fracturilor oaselor tubulare
lungi, însoţite de destrucții vaste ale ţesuturilor
b) Masurile ce pot fi amânate:
– prelucrarea chirurgicală primară a plăgii;
– necrotomia, în caz de combustii profunde ale cutiei toracice şi membrelor, fără dereglări ale
respiraţiei şi hemodinamicii;
– aplicarea fistulei suprapubiene, în caz de leziune a uretrei;
– aplicarea suturilor prin plăci în rănile faciale cu lambou;
– fixarea dinţilor prin ligatură în fracturile mandibulei.
2. Noțiune de medicină a calamităților. Organizarea interacțiunii Serviciului asistență
medicală de urgență cu alte servicii ale ministerelor și departamentelor în interesul asigurării
medicale a lezaților.
Medicina dezastrelor este o ramură a medicinii care se preocupă de problemele ce ţin de
asigurarea medicală a lezaţilor în procesul de lichidare a consecinţelor medico-sanitare ale
dezastrelor.
Ea prevede organizarea şi efectuarea unui complex de măsuri:
▪ de tratament şi evacuare;
▪ sanitaro-igienice şi antiepidemice;
▪ de aprovizionare cu materiale medicale, tehnică şi utilaj medical;
▪ de dirijare a forţelor şi mijloacelor serviciului medical. În funcţie de măsurile enumerate, medicina
dezastrelor are următoarele aspecte:
▪ de management sanitar;
▪ clinic;
▪ de medicină preventivă;
▪ de management farmaceutic.
Obiectivele de studiu:-Factorii lezanti al dezastrelor si actiunea lor asupar organismului; -Patologia
specifica aparuta in rezultatul actiunii fact.; -Formele, metodele de oragizare si acordare a asist.
med.; -Formele, metodele de tratament, recuperare medic; -Metodele de combatere a dezastrelr si a
efectelor act. fact. lezanti.
Aspecte:-Clinic; -De med. Preventiva; - De manageent farmaceutic;-De management sanitar.
Metode de studiu:-Istorico-descriptiva; - Analitica; -Statistica; -De prognozare; - Simulare
Organiz activă şi conduc cu forţele şi mijl serv, antrenate în lichidarea urmărilor calam -Acordare la
timp a AMU lezaţilor, evacuarea medicală şi trat RB, -Asig stării sanitaro-epidemice satisf a popul
în raioanele catastrofale. Prevenirea apariţiei şi răspîndirii bolilor infecţioase în masă în rândurile
populaţiei -Micş maximal posibilă a nr neîntemeiat de decedaţi în focare, pe căile de evacuare şi la
etapele medicale -Efect expertizei med-legale a decedaţilor şi exam medic a lezaţilor pt stabilizarea
gr de gravitate a traumelor, maladiilor şi prognozarea capacit de muncă a acestora Modalităţi de
îndeplinire:# crearea, înzestrarea, pregătirea şi menţinerea forţelor şi mijloacelor SAMUSE
permanent gata pt acţiuni în SE# introd în pract ocrot săn a bazelor teoretice metodologice şi
organizatorice moderne de asig med a popul în SE
# crearea rezervelor de mater medic, păstrarea, împrospătarea şi evidenţa lor
# pregătirea profesională a cadrelor medic, pt lichidarea urmărilor calamităţilor# efect recun.med.,
îndeosebi recunoaşterea san-epidem în focare de dezastru
# colaborarea cu serv med ale altor ministere şi depart cu organe de conducere publică locală, cu
organele servic PC şi SE cu serv respective din alte state ş.a.
# Conduc cu forţele şi mijl SAMUSE în per de pregătire şi în per de lichidare a urmărilor med-
sanitare a calamităţilor
3. Normele de comportament personal în caz de contaminarea teritoriului cu substanțe toxice
autoajutor şi ajutor reciproc: - protecţia organelor de respiraţie (mască antigaz de tip industrial,
mască din tifon şi bumbac);
- înlăturarea şi degazarea STP persistente de pe piele şi mucoasele ochilor, îmbrăcăminte (tratare
sanitară parţială);
- evacuarea urgentă din focar;

1. Valoarea pierderilor generale și sanitare în zonele cutremurului de pământ. Factorii ce
influențează valoarea pierderilor generale umane și sanitare.
Pierderi generale- toate pierderile pop. ce apar in urma catastrofelor (naturale, tehnogene si sociale).
Se impart in: - P.definitive (nerecuperabile)-decedati + pierduti fara veste. - P.sanitare(recuperabile)
a) Volumul pierderilor sanitare depind de:
-magnitudinea cutremurului,
-Densitatea populației;
- Gradul de pregatire a populației în comportare adecvata in caz de cutremur.;
-Gradul de pregatire a protecției civile, a serviciului asistență medicală de urgenta, mobilitatea
inalta a acestor organizatii p/u a incepe la timp lucrarile de salvare si ajutorul medical.;
- Perioada zilei, anotimp;
-Caracterul constructiilor;
- Gradul de pregatire a populat cu privire la 1 ajutor (autoajutor si aj. reciproc) In caz de intirziere a
ajut. cu 1h-nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h60%, cu 6h-905%. Volumul pierderilor sanitare pot
fi de la 2,5 la 6,4 % din populatie. Cunoasterea din timp a volumului posibil a pierderilor sanitare
permite de a planifica asigurarea medicală a răniților si bolnavilor pentru planificarea corecta a
asigurarii med. in caz de cutremur e nevoie sa cunoastem caracteristica zonelor seismice 4 zone:
1. Zonă distrugerilor usoare: pierderi generale umane - 15-20% din pop.: p.sanitare – 96-98% din
cele generale; p.irecuperabile-2-4%; 5%- internare
2.Zonă distr.medii: p.generale 20-25%; p.sanitare -85-90%; p.irecuperabile 10-15 %; 30%-necesita
intenare.
3.Zonă distr.puternice: p.generale-25-30%; p.sanitare80-85%; p. irecuperab-15-20%; 35%
internare. 4.Z. distr. totale: p.gen-40%, /p.sanit55-60%/ p. irecuperab-40-45%. .internare40%.
b) Structura pierderilor sanitare depinde de factorul lezant (mecanic, chimic, termic,
psihoemoţional, patologic)
In funct. de fact. lezant pierderile sanit pot fi:
-lez. mecanice- 85-90% din p.sanitare;
-lez. termice – 15-20% din p.sanitare;
-crush-sindrom -24%;
-Stari reactive- 70-80 din populat. din ei 10-18% vor fi internati. Crush-sindrom constituie 24% din
sinistrati dintre care 35% stare grea, 43% medie, 22% usoara. Factori patologici de baza- durere,
toxemie, pierderi de plasma
2. Scopurile și conținutul ajutorului premedical acordat lezanților în situații excepționale.
Ajutorul premedical- de regulă, se acordă de către felceri şi moaşe la punctele de colectare a
lezaţilor, care pot fi organizate pe teren liber sau în încăperi.
Timpul optimal de acordare a ajutorului premedical – nu mai mult de o oră după lezare.
Scop: • Salvarea vieţii, • înlăturarea şi prevenirea consecinţelor leziunilor cu pericol pentru viaţă, •
stabilizarea funcţiilor vitale, • prevenirea complicaţiilor grave, • completarea primului ajutor, •
pregătirea pentru evacuare. • Mijloace: materialele medicale de tabelă
Conținutul ajutorului premedical
– înlăturarea asfixiei (toaleta cavităţii bucale, inhalarea oxigenului, ventilarea artificială a
plămânilor prin intermediul aparatelor); – controlul garoului aplicat anterior;
– corectarea pansamentelor prost aplicate;
– calmarea durerii;
– perfecţionarea imobilizării de transport;
– administrarea antibioticelor, antivomitivelor;
– administrarea analepticelor cardiovasculare şi de stimulare a respiraţiei;
– administrarea repetată a antidoturilor;
– tratarea sanitară parţială (la necesitate);
– încălzirea lezaţilor pe timp rece.
3. Normele de comportament personal în caz de cutremur de pământ.
a) Pentru protecţia înainte de cutremur este necesar să se realizeze măsuri de protecţie a locuinţei
şi în afara acesteia.
În măsurile de protecţie a locuinţei este necesar :
- recunoaşterea locurilor în care ne putem proteja : grinda, tocul uşii, birou sau sub
masa rezistentă etc.;
- identificarea şi consolidarea unor obiecte care pot cădea sau deplasa în timpul
seismului;
- asigurarea măsurilor de înlăturare a pericolelor de incendiu : protecţia şi evitarea
distrugerilor la instalaţiile de alimentare cu electricitate, apă şi gaze;
- cunoaşterea locurilor de întrerupere a alimentării cu aceste surse;

- asigurarea stării de rezistenţă a locuinţei. La nevoie se consultă organele de protecţie
civilă locale sau alţi specialişti;
- asigurarea, în locuri cunoscute şi uşor accesibile, a îmbrăcămintei pentru timp rece,
a unei rezerve de alimente uscate şi conserve, a unor materiale şi obiecte necesare realizării
unei truse de prim ajutor familial;
- asigurarea unei lanterne, a unui aparat radio cu tranzistoare şi a bateriilor necesare;
În măsurile de protecţie în afara locuinţei este necesar:
- cunoaşterea locurilor celor mai apropiate unităţi medicale, sediilor inspectoratelor
pentru situaţii de urgenţă, de poliţie, de cruce roşie, precum şi alte adrese utile;
- buna cunoaştere a drumului pe care vă deplasaţi zilnic la şcoală, cumpărături având
în vedere pericolele care pot apărea (spargeri de geamuri, căderea unor obiecte de pe balcoane,
conducte de gaze, abur, apă etc.;
b) Pentru protecţia în timpul producerii unui cutremur puternic se iau următoarele
măsuri:
- păstrarea calmului, să nu se intre în panică şi să liniştiţi pe ceilalţi membri ai familiei:
copii, femei, bătrâni;
- prevenirea tendinţelor de a părăsi locuinţa: putem fi surprinşi de faza puternică a
mişcării seismice în holuri, scări, etc. Nu se foloseşte în nici un caz ascensorul;
- dacă suntem în interiorul unei locuinţe – rămânem acolo, departe de ferestre care se
pot sparge, să se stea înspre centrul locuinţei (clădirii), lângă un perete. Protejarea se face sub
o grindă, toc de uşă solidă, birou masă sau bancă din clasă suficient de rezistente spre a ne feri
de căderea unor lămpi, obiecte mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.;
- dacă suntem surprinşi în afara unei locuinţe (clădiri) rămânem departe de aceasta, ne
ferim de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri şi care de obicei se pot prăbuşi
pe stradă;
- dacă suntem la şcoală (serviciu) nu fugim pe uşi, nu sărim pe fereastră, nu se aleargă
pe scări, nu se utilizează liftul, nu alergaţi pe stradă. Deplasarea se realizează cu calm spre un
loc deschis şi sigur;
- dacă a trecut şocul puternic al seismului, se închid imediat sursele de foc cât se poate
de repede, iar dacă a luat foc ceva se intervine imediat;
- dacă seismul ne surprinde în autoturism, ne oprim cât se poate de repede într-un loc
deschis, se evită clădirile prea aproape de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice
aeriene şi ne ferim de firele de curent electric căzute;
- dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, staţi pe locul
dumneavoastră până ce se termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi să
deschidă uşile, dar nu este indicat să vă îmbulziţi la coborâre sau să spargeţi ferestrele;
- dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane nu alergaţi către ieşire,
îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă vecinii pe
rând. c) După producerea unui cutremur puternic este necesar să luăm următoarele măsuri:
- nu plecaţi imediat din locuinţă. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de
seism. Calmaţi persoanele speriate şi copiii;
- ajutaţi-i pe cei râniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de
construcţii căzute, să se degajeze

1. Structura organizatorică a Protecției Civile a Republicii Moldova.
Protecţia Civilă a Republicii Moldova include:
1. Organele de conducere
2. Organele administrative
3. Forţele şi mijloacele de lichidare a urmărilor situaţiilor excepţionale
4. Reţeaua de observare şi control de laborator
5. Sistemul de instruire.
2. Grupele de răniți și bolnavi repartizați în urma triajului medical la etapele spitalicești.
Etapa spitaliceasca- include asistenţa medicală care se acordă în instituţiile medico-
sanitare ce primesc victimele evacuate din zona dezastrului: spitale (de profil general şi
specializate), instituţii de medicină primară şi de reabilitare.
Triaj medical- ”A sorta”este procesul prin care se sortează victimele unui accident,
în grupe, bazat pe necesitatea acestora pentru îngrijiri medicale imediate şi transport. Este
repartizarea răniţilor şi bolnavilor pe grupe, ce necesită măsuri omogene curativ-profilactice
şi de evacuare şi transport, conform indicațiilor medicale și volumului ajutorului medical
stabilit la etapa medicală. În R.Moldova triajul medical este reglementat de Ghidul naţional
privind triajul medical în incidente soldate cu victime multiple şi dezastre.
În cadrul etapei spitalicești dupa triajul medical,toti lezatii sunt impartiti in 4 grupe:
Grupa1 –In acesta grupa se afla persoanele lezate foarte grav care au leziuni incompatibile
cu viata ce se gasesc in starea terminala.Dereglari profunde a cunostintei ,scaderea stabila a
tensiunii arteriale sub nivelul critic,insuficienta respiratorie acuta etc.
Grupa 2 –in grupa data se gasesc persoanele cu leziuni periculoase pentru viata care au
nevoie de masuri de urgenta dupa indicatiile vitale si sunt indreptati in sectiile antisoc,in
sectiile antisoc,in sala de interventii chirurgicale etc.
Grupa 3-in aceasta grupa se afla persoanele lezate grav si gravitate medie care nu prezinta
pericol pentru viata,ajutorul medical va fi acordat in al doilea rand.
Grupa 4-in aceasta grupa se incul persoanele de gravitate medie si usoara ,acestia sunt
trimisi la locul de trai sau de redislocare pentru realizarea tratamentului si supravegherea de
ambulator.
3. Normele de comportament personal în caz de inundații catastrofale.

Inundaţiile reprezintă hazardul cel mai larg răspîndit pe Terra, cu numeroase pierderi de vieţi
omeneşti şi cu pagube materiale de mari proporţii. Inundațiile din Republica Moldova din anul
2010 au afectat în special nordul și centrul țării, și mai ales localitățile de-a lungul principalelor
cursuri de apă (Prut și Nistru), în perioada lunilor mai – iulie. Deci digul de protecție anti-viitură din
apropierea satului Nemțeni r. Hâncești a cedat în urma ploilor puternice. Acel eveniment a marcat
începutul uneia dintre cele mai mari tragedii din istoria recentă a Republicii Moldova. Apa nu mai
putea fi oprită, iar sute de case au fost inundate, ceea ce a provocat pagube materiale majore.
Cele mai afectate au fost localitățile Nemțeni, Sărățeni, Obileni și Cotul Morii. În aceasta din urmă
s-au înregistrat 1500 de sinistrați (88% din populația satului), iar 541 de case au fost inundate.
Ulterior, satul a fost strămutat și reconstruit de la zero.
Împotriva inundaţiilor, indiferent de cauza lor, este posibil să se asigure măsuri de

prevenire şi de protecţie astfel încât să se diminueze sau să se elimine acţiunea lor distructivă.
Prevenirea apariţiei inundaţiilor sau diminuarea – eliminarea acţiunilor distructive se poate
asigura prin :
- realizarea unor lucrări destinate să reţină şi să întârzie scurgerea apelor de pe versanţi,
din afluenţii mai mici ai bazinelor sau de torente care sar forma ca urmare a unor ploi
abundente sau prin topirea zăpezilor, etc. Aceste lucrări pot fi acţiuni de împădurire sau
reîmpădurire a versanţilor, crearea unor tipuri de învelişuri care să favorizeze infiltraţia şi să
reducă scurgerea apelor de pe versanţi, construirea unor baraje de retenţie pe fundul văilor;
- modificarea cursului inferior al râurilor prin construirea unor diguri şi canale, precum
şi prin realizarea unor bazine temporare pe unele porţiuni de luncă pentru a reţine apa
revărsată;â
- stabilirea luncilor inundabile în vederea stabilirii zonelor de interdicţie în care se
interzice orice construcţie în zona canalului de inundaţie, a zonelor de restricţie în care sunt
admise unele construcţii şi a zonelor de avertizare situate în afara nivelului inundaţiei de
proiectare;
- aplicarea unor măsuri de proiectare care permit clădirilor şi altor construcţii civile ori
industriale să reziste la creşterea nivelului apelor şi la viteza de deplasare a acestora.
În vederea realizării protecţiei populaţiei, animalelor şi a bunurilor materiale, aceste
măsuri de prevenire se completează prin:
- organizarea, încadrarea şi dotarea formaţiunilor de protecţie civilă, pompieri, etc.,
din aceste zone astfel încât acestea să poată participa la asigurarea măsurilor de protecţie şi de
ducere a acţiunilor de salvare;
- stabilirea locurilor şi condiţiilor în care urmează a se desfăşura acţiunile de evacuare
temporară din zonele inundabile;
- asigurarea înştiinţării şi alarmării despre pericolul inundaţiilor; - organizarea şi
desfăşurarea acţiunilor de salvare;
- asigurarea asistenţei medicale şi aplicarea măsurilor de evitare a apariţiei unor
epidemii;
- asigurarea condiţiilor necesare pentru sinistraţi cu privire la cazare, apă, hrană,
asistenţă medicală, transport, etc.

1. Esența și principiile de bază ale asigurării curativ-evacuatorice a lezanților în timpul
calamităților.
Spre deosebire de asistenţa medicală în condiţii cotidiene, esenţa asistenţei medicale în condiţiile
unei urgenţe cu victime multiple constă în acordarea acesteia fracţionat, consecutiv şi pe măsura
evacuării lezaţilor din focarele dezastrului în instituţiile medico-sanitare conform indicaţiilor
medicale.
Principiile organizării măsurilor curative și de evacuare în dezastre
– acordarea ajutorului medical la timp;
– acordarea ajutorului medical în mod consecutiv, cu respectarea succesiunii;
– simplificarea maximă a numărului de etape medicale;
– fracţionarea (eşalonarea) ajutorului medical şi tratamentului lezaţilor;
– asocierea ajutorului medical cu evacuarea medicală;
– apropierea maximal posibilă a asistenţei medicale de focarele cu pierderi sanitare în masă;
– specializarea pe larg a instituţiilor curativo-profilactice;
– evacuarea răniţilor şi bolnavilor după destinaţie.
2. Factorii ce influențează volumul și structura pierderilor sanitare în caz de
calamități.
Volum-exprima in cifrea absolute nr de raniti si bolnavi.
Structura-raportul in % a diferitor categorii de leziuni cate nr. absolut a pierderilor sanitare in urma
dezastrelor.
Asupra vol si str. pierderilor sanitare vor influenta :
1.Tipul de catastrofa
2.Durata de a fact. lezanti
3.Densitatea pop. din foacr
4.Caracterul constructiilor
5.Gradul de pregatire si protectie a pop.
6.Gradul de pregatire a serv. asist med de urgenta.
7.Anotimpul
8.Parte a zilei
9.Alti factor
3. Normele de comportament personal în caz de incendii.
ÎN CAZ DE INCENDIU:-feriţi-vă de temperatură înaltă, fum şi gaze, de

prăbuşirea edificiilor, de exploziile utilajului tehnologic şi al aparatelor, de
căderea copacilor,-este periculos de întrat in zona cu fum dacă vizibilitatea e
mai mică de 10m;-la salvarea victimelor, înainte de a întră în încăperea
încendiată, acoperiti-vă pe cap cu o prelată muşama, palton sau trenci umezite
în prealabil.-uşa în încăperea cu fum deschideţi-o atent, pentru a evita
izbucnirea flăcărilor în urma aerisirii abundente:-în încăperea cu fum deplăsaţi-
vă pe brînci sau tîrîş;-pentru protejarea de oxidul de carbon respiraţi printr-o
ţesătură umeda
Biletul 9
1. Noțiune de pierderi generale umane și sanitare în calamităț i, clasificarea lor.
Toate pierderile umane apărute ca rezultat al acț iunii directe sau indirecte a factorilor lezanț i ai
calamităț ilor asupra organismului uman se numesc pierderi generale umane. Ele sunt divizate în
două categorii:
• pierderi nerecuperabile - decedaț ii ș i persoanele dispărute;
• pierderi sanitare - persoanele care au rămas în viaț ă, însă în urma acț iunii directe sau indirecte a factorilor
lezanț i ș i-au pierdut capacitatea de muncă pe o perioadă mai mare de 24 ore, au sosit de sine stătător ori au
fost aduș i la instituțiile medicale (etapele) medicale unde au fost trecuț i în evidența medicală ș i au primit
asistenț a medicală.
Clasificarea pierderilor sanitare:
1) după factorul etiopatogenetic – sunt ş ase clase, fiecare incluzând forme nozologice separate în
dependenţ ă de caracterul ş i localizarea lezării:
• leziuni mecanice - grup de leziuni la care se ia în consideraţie localizarea ş i caracterul leziunii (penetrante,
perforante, nepenetrante cu afectarea oaselor sau fără aceasta, cu afectarea vaselor sau fără);
• leziuni termice - combustii si degeraturi;
• leziuni actinice - boala actinică acută;
leziuni provocate de intoxicaţ ii cu substanţ e chimice (sunt 5 clase: substanţ e neuroparalitice, substanţ e cu
acţ iune toxica generală, substanţe sufocante, substanţe cutano-vezicante, alte substanţ e (lacrimogene,
iritante etc.);
• leziuni bacteriene;
• stări reactive, psihoneurologice (de scurtă durată ş i de lungă durată).
2) după numărul de factori lezanț i ș i modalitatea lor de acț iune:

leziuni multiple - rănirea a câtorva regiuni anatomice prin 2 sau 3 elemente ale aceluiaș i factor lezant;
leziuni asociate - sunt lezate mai multe formaț iuni anatomice de către un singur proiectil;
leziuni combinate - leziuni produse prin acț iunea simultană a 2 sau mai mulț i factori.
3) după gravitatea leziunilor:

• uş oare;
• de gravitate medie;
• grave;
• extrem de grave.
4) după localizarea anatomică:

• capul;
• toracele;
• abdomenul;
• bazinul;
• coloana vertebrală;
• membrele.
2. Esența, scopurile ș i organizarea evacuării medicale a lezaț ilor în
caz de calamităț i.
Evacuarea medicală reprezintă un sistem de măsuri de înlăturare din zona dezastrului a lezaţ ilor
care necesită ajutor medical şi tratament în exteriorul focarului.
Scop:
• acordarea la timp a ajutorului medical şi tratamentului prin transportarea rapidă a lezaţilor în
etapele medicale;
• asigurarea capacităţ ii de manevrare cu forţ ele şi mijloacele medicale implicate în lichidarea
consecinţ elor catastrofei;
• internarea, tratamentul definitiv şi reabilitarea medicală a lezaţilor.
Organizare:
• evacuarea medicală trebuie să fie bine organizată;

• acordarea primului ajutor sau/şi primului ajutor medical e obligatorie până la evacuarea lezaţ ilor
la etapa spitalicească;
• autosanitarele vor fi folosite doar pentru evacuarea lezaţ ilor gravi;
• autobuzele şi autocamioanele trebuie să fie amenajate cu instalaţ ii sanitare unificate pentru
evacuarea răniţ ilor şi bolnavilor pe brancarde;
• răniţ ii gravi să fie aşezaţ i pe brancarde cu capul spre direcţ ia evacuării, iar căpătâiul brancardei –
ridicat cu 10–15 cm faţ ă de membrele inferioare;
• răniţ ii gravi, în timpul evacuării, trebuie să fie însoţiţ i de persoane medicale cu studii medii şi
mijloace de îngrijire;
• în mijloacele de transport, de regulă, se îmbarcă răniţ ii şi bolnavii cu lezări similare (combustii,
fracturi etc.);
- la punctele de asistenţ ă medicală de urgenţ ă (la locurile de adunare a lezaţ ilor) trebuie să
activeze o asistentă medicală (un felcer) pentru dirijarea şi dirijarea evacuării lezaţ ilor;
- în toate cazurile, inclusiv când lezaţii se evacuează cu autovehicule proprii, trebuie efectuată
evidenţa răniţ ilor spre evacuare; trebuie înregistrate instituţ ia medicală concretă, tipul şi
numerele mijlocului de transport;
- la o distanţ ă de 3–5 km de la spitalele instalate pe teren – să fie organizat un punct medical
avansat (PMA), cu misiunea de a distribui lezaţ ii în etapele medicale specializate.
- !!! Sistemul de tratament pe etape, cu evacuarea după destinaţie, este un sistem clasic, care, în
funcţie de condiţii, poate fi schimbat.
3. Normele de comportament personal în caz de alunecări de teren.

➢ieşiţ i din clădire şi staţi pe un loc drept;
➢anunţaţ i despre acest fenomen vecinii şi ajutaţ i copiii, bolnavii şi bătrânii să părăsească clădirea;
➢în caz de necesitate, chemaţ i asistenţ a medicală de urgenţ ă, poliţ ia sau pompierii;
➢întreprindeţ i toate măsurile pentru a asigura securitatea oamenilor şi a salva valorile materiale.
-Rămâneţ i departe de zona de alunecare. Ar putea exista pericolul unor noi alunecări;
-Verificaţi dacă există persoane rănite ş i blocate î n apropiere, fără a intra în zona alunecării de
teren. Îndrumaţ i-i pe salvatori;
-Respectaţi indicaţiile autorităţ ilor locale;
La întoarcerea acasă:
-Verificaţi fundaţia clădirii, coş ul de fum ş i solul din jurul clădirii pentru a depista daunele.
-Reamenajaţi solul afectat cât mai repede posibil deoarece eroziunea produsă poate fi cauza unor viituri sau
alunecări de teren ulterioare; -Replantaţ i cu arbori terenul afectat pentru fixarea stratului de pământ.
Biletul 10
1. Noțiune de leziuni combinate, asociate ș i multiple, apărute în

calamităț i, caracteristica lor.
Clasificarea pierderi sanitare după numărul de factori lezanț i și modalitatea lor de acț iune:
• leziuni multiple - rănirea a câtorva regiuni anatomice prin 2 sau 3 elemente ale aceluiași factor
lezant;
• leziuni asociate - sunt lezate mai multe formaț iuni anatomice de către un singur proiectil;
• leziuni combinate - leziuni produse prin acț iunea simultană a 2 sau mai mulț i factori.
2. Grupele de răniț i ș i bolnavi repartizaț i în urma triajului medical

la etapele prespitaliceș ti.
triajului medical al lezaţ ilor - repartizarea răniţ ilor ş i bolnavilor pe grupe, ce necesită măsuri
omogene curativo-profilactice şi de evacuare ş i transport. Triajul medical se face de către
brigăzile de triaj în frunte cu unul dintre cei mai experimentaţ i medici.
Grupe de triaj la etapa prespitalicească :

1) răniţ ii şi bolnavii care au nevoie de ajutor medical de urgenţ ă, neefectuarea căruia va duce la
deces;
2) răniţ ii şi bolnavii care vor primi ajutor medical în al doilea rând;
3)lezaţii în stare terminală (agonie) şi cei temporar netransportabili;
4) răniţ ii şi bolnavii care vor fi evacuaţ i la etapa spitalicească;
5) răniţ ii şi bolnavii care pot ieşi din focar de sine stătător sau cu ajutorul altor persoane.
• În condiţii egale, prioritatea în acordarea ajutorului medical se oferă copiilor şi femeilor gravide.
• La etapa prespitalicească, o deosebită atenţie se acordă pregătirii lezaţ ilor pentru evacuare (după
destinaţie).
3. Normele de comportament personal în caz de contaminarea
teritoriului cu substanț e toxice.
Contaminare radioactivă:
➢îmbrăcaţi măş tile antigaz (masca din vată ş i tifon) şi plecaţ i în edificiul de protecţ ie;
➢dacă adăpostul este departe ş i nu aveţ i mască antigaz, rămâneţ i acasă ş i conectaţ i radioul, pentru a
recepţ iona comunicatele organelor Protecţ iei Civile;
➢închideţ i ferestrele, acoperiţ i uş ile cu ţ esături dense, încleiaţ i crăpăturile din ramele ferestrelor;
➢la indicaţia organelor Protecţ iei Civile pregătiţ i-vă pentru o posibilă evacuare;
➢la indicaţia instituţiilor curative, întrebuinţ aţ i pastile de iodură de potasiu;
➢ieş ind din casă, deconectaţ i aparatele electrice; luaţ i cu sine documentele, banii, lucrurile necesare;
îmbrăcaţi masca antigaz sau masca umezită din vată ş i tifon, o prelată sau un trenci
➢la sosirea în raionul nepericulos, treceţ i controlul radioactiv ş i prelucrarea sanitară.
Pentru a evita efectele nocive ale pesticidelor inutilizabile:

• nu vă apropiaț i de depozite fără haine speciale de protecție, aparate respirator ș i ochelari.
• nu utilizaț i PI în gospodărie.
• evitați utilizarea materialelor de construcț ie sau a recipientelor din depozitele PI.
• pe teritoriile lî ngă depozite nu paș teți animalele, nu creșteți legume, fructe ș i hrană pentru
animale.
• nu consumaț i apa din izvoarele ș i fîntî nile, care se află î n apropierea depozitelor PI.
• nu pescuiț i ș i nu vă scăldați în lacurile lî ngă concentrații de PI.
Regimul antichimic de protecţ ie prevede combinarea ş i durata folosirii mijloacelor individuale de

protecţ ie şi a adăposturilor ce previn lezarea oamenilor cu substanţ e toxice.
Mijloacele de protecţ ie a oamenilor:
- adăpostirea în construcţii speciale de protecţ ie la locul de muncă ş i de trai;
- folosirea clădirilor administrative, locative ş i de producere;
- folosirea mijloacelor individuale de protecţ ie şi a mijloacelor medicale individuale de protecţ ie;
- limitarea strictă a timpului de aflare pe un teren deschis, dar contaminat.
Biletul 11
1. Recunoaș terea medico-sanitară. Esența, tipurile, misiunile ș i

organizarea recunoaș terii medico- sanitare în situaț ii
excepț ionale.
Recunoașterea medico-sanitare, care reprezintă un complex de măsuri organizate ş i executate în
scopul dobândirii informaţ iei cu caracter social-economic ş i medico-sanitar din zona afectată de
dezastru. Această informaţie va sta labaza determinării situaţ iei medico-sanitare concrete, creată în
focar, şi luării unei decizii vizând organizarea asigurării medicale în procesul de lichidare a
consecinţ elor medico-sanitare ale dezastrelor.
In funcţie de obiectivele urmărite, recunoaş terea medico-sanitară poate fi:
1) recunoaştere sanitaro-tactică- obţine informaţ ii despre condiţ iile ş i posibilităţ ile zonei afectate
de dezastru, care vor influenţ a asigurarea medicală ş i, în special, organizarea măsu rilor de
tratament ş i evacuare a lezaţ ilor.
2) recunoaştere sanitaro-epidemiologică- obţinerii informaţ iei ce ţ ine de starea sanitară epi-1
demiologică a raionului afectat de dezastru
3) cercetare radiologică- determinarea limitelor zonelor ş i gradului de contaminare
4) cercetare chimică - se execută în scopul determinării gradului de pericol de pe urma avariilor cu
contaminare chimică, a zonelor gradului de contaminare, identificării toxicului ş i prognozei
consecinţ elor.
5) recunoaştere psihologico-psihiatrică - prognozarea consecinţ elor sociale ş i medico-psihologice
ale dezastrului
Cerinţ ele recunoaş terii medicale:
• Executarea recunoaş terii medicale la timp (obţ inerea informaţiei cât mai timpuriu)
• Executarea recunoaş terii medicale încontinuu. Se asigură prin obţ inerea informaţ iei cu
caracter medical fară întrerupere - din momentul apariţ iei pericolului de declanş are a
dezastrului ş i până la lichidarea consecinţ elor acestuia
• Informaţiile obţ inute trebuie să fie veridice, adică reale; pentru aceasta ele trebuie verificate
cu alte surse.
• Informaţiile obţ inute trebuie transmise în instituţiile medico-sanitare care au nevoie de ele.
• Recunoaş terea medicală trebuie să fie activă, adică pe măsura obţinerii informaţ iei;
• Informaţia necesară se va obţine din diferite surse, prin diferi te procedee, şi anume:
- prin studierea monografiilor medico-geografice ale zonelor corespunzătoare;
- de la Statele Majore ale Serviciului Protecţ ie Civilă ş i Situaţii Excepţ ionale, cât ş i
de la organele administrative, comisiile locale, raionale, municipale pentru situaţ ii excep
ţ ionale;
- de la personalul medical al instituţ iilor medico-sanitare din zonele afectate de
dezastru ş i de la populaţie;
- prin observare permanentă a mediului ambiant ş i îndeosebi a obiectivelor cu risc
de declanş are a dezastrelor:
- prin studierea nemijlocită, în focar şi în zonele limitrofe, a consecinţ elor medico-
sanitare de către echipele de recunoaş tere.
2. Păstrarea materialelor medicale ale instituț iilor ș i formaț iunilor

Serviciului asistenț ă medicală de urgenț ă în situaț ii excepț ionale.
I. Substanţele deosebit de otrăvitoare, lista A - toxice şi stupefiante (“ Venena”);
• se păstrează în, dulapuri de metal sau safeuri. Pe dinafară, uşile trebuie să fie capitonate cu
tablă de oţel, ferestrele – zăbrelite cu gratii de metal, pereţ ii – tencuiţi şi vopsiţ i (vopsea de
ulei), podeaua – acoperită cu linoleum.
• Pe dulapurile (safeurile) în care se păstrează substanţele otrăvitoare trebuie să fie inscripţii:
,,Venena A”, ,,Otrăvitoare”.
• Aceste dulapuri (safeuri) trebuie să fie sigilate şi conectate la sistemul de semnalizare.
II. Mijloacele medicamentoase cu efect puternic, lista В - substanţe energic active

(“Heroica”).
• Această grupă mai este numita“ Separanda” - fapt ce

specifică necesitatea păstrării separate;
• se păstrează într-un depozit aparte sau în safeuri cu inscripţia pe uşă: ,,Heroica B” ,,Cu efect
puternic”.
• Materialele medicale se păstrează în ambalaje aparte pentru fiecare formaţ iune medicală.
• Pe fiecare ambalaj se scrie denumirea depozitului şi a substanţei (medicamentului), masa

brută (fără dop) şi netă, timpul pregătirii şi data analizei, numele de familie al împachetatorului,
data împachetării, apoi se încleie eticheta ,,Otravă! Fiţ i prudenţ i!” şi eticheta cu imaginea
craniului şi oaselor încrucișate.
Medicamentele fotosensibile se păstrează in ambalaj din materiale protectoare faț ă de lumină

(ambalaj de sticlă oranj, ambalaj metalic; folii de staniol; materiale polimerice de culoare neagră,
cafenie, oranj), in încăperi întunecoase sau in dulapuri vopsite in interior cu negru și cu uși bine
închise.
● Pentru păstrarea preparatelor deosebit de sensibile la lumină (nitrat de argint, proserină etc.)
recipientul de sticlă se învelește cu hârtie de ambalaj de culoare neagră.
● Din categoria substanț elor fotosensibile fac parte: antibiotice, preparate galenice (tincturi,
extracte), produs vegetal medicamentos, preparate organice, vitamine şi preparate cu vitamine,
corticosterioizi, uleiuri eterice şi grase, preparate-drajeuri, săruri ale acizilor iodhidric şi bromhidric
ş.a.
Medicamentele higroscopice se păstrează la loc răcoros, in ambalaj bine inchis, din material
impermeabil pentru vaporii de apă (sticlă, metal, staniol, mase plastice) cu pereț ii groși.
• Grupa preparatelor higroscopice include: substanț e și preparate higroscopice: acetat de

potasiu, extracte uscate, produs vegetal medicamentos, antibiotice, enzime, ș. a.
• Substanțele medicamentoase deosebit de higroscopice (galascorbină, dimedrol, gelatină

medicinală, acetat de potasiu, carbonat de potasiu, clorură de potasiu, clorhidrat de
pilocarpină etc.) se păstrează in recipiente de sticlă închise ermetic, parafinate.
• Ghipsul, muștarul pulverulent, sinapismele se păstrează cu o deosebită precauție, deoarece

absorbind apa ele își pierd calităț ile devenind improprii pentru utilizare in scop curativ. Pentru a
evita absorbţ ia umidităţ ii ghipsul se ţ ine in ambalaj bine închis: lăzi de lemn sau butoaie bine
închise, căptușite cu folie de polietilenă.
Grupe de medicamente termolabile:
• substanţe medicamentoase ce necesită protecţie faţ ă de volatilizare;
• substanțe ce se topesc ușor;
• produse bacteriene (vaccinuri, seruri, bacteriofagi, anatoxine etc.);
• antibiotice;
• produse hormonale;
• vitamine și preparate cu vitamine;
• unguente preparate cu grăsimi și alte substanț e (vaselină, lanolină), linimente etc.
• Substanțele medicamentoase ce trebuie protejate de acț iunea temperaturilor înalte se

păstrează la temperatura de cameră (18-20°C), la loc răcoros sau rece (12 - 15°C). in unele
cazuri este necesară o temperatură mai scăzută de păstrare(3-5°C).
• Medicamentele bacteriene vor fi supuse, pe parcursul păstrării, unui examen vizual, cel puț in
o dată la 3 luni. Serurile şi vaccinurile de rezervă minimă sunt reinoite periodic cu preparate
proaspăt produse.
• Antibioticele se păstrează in ambalajul industrial la temperatura de cameră (dacă nu sunt alte

indicaț ii).
Medicamentele și substanțele inflamabile și explozive.

Această grupă include:
• explozive (nitroglicerină);
• substanțe ce prezintă pericol de explozie (permanganat de potasiu, nitrat de argint);
• substanțe ușor inflamabile (alcool etilic și soluții alcoolice, tincturi alcoolice și eterice, eter,
terebentină, cleol, uleiuri organice, pelicula radiografică medicală);
• substanțe ce ard ușor (material de pansament, sulf, glicerină, uleiuri vegetale, produs vegetal
medicamentos).
Substanțele explozive și substanțele ce prezintă pericol de explozie - adică de a forma amestecuri
explozive - se păstrează izolat, depozitate in încăperi speciale, izolate, cu pereţ i din materiale
refractante. Pe parcursul păstrării se va evita impurificarea lor cu praf, care poate conduce la
explozie. Este categoric interzisă păstrarea lor împreună cu acizi și baze.

teritoriului cu substanț e radioactive.
Contaminare radioactivă:
➢îmbrăcaţi măştile antigaz (masca din vată şi tifon) şi plecaţ i în edificiul de protecţ ie;
➢dacă adăpostul este departe şi nu aveţ i mască antigaz, rămâneţ i acasă şi conectaţ i radioul,
pentru a recepţ iona comunicatele organelor Protecţ iei Civile;
➢închideţ i ferestrele, acoperiţ i uşile cu ţ esături dense, încleiaţ i crăpăturile din ramele ferestrelor;
➢la indicaţia organelor Protecţ iei Civile pregătiţ i-vă pentru o posibilă evacuare;
➢la indicaţia instituţiilor curative, întrebuinţ aţ i pastile de iodură de potasiu;
➢ieşind din casă, deconectaţ i aparatele electrice; luaţ i cu sine documentele, banii, lucrurile
necesare; îmbrăcaţi masca antigaz sau masca umezită din vată şi tifon, o prelată sau un trenci
➢la sosirea în raionul nepericulos, treceţ i controlul radioactiv şi prelucrarea sanitară.
Biletul 12
1. Măsurile generale de protecț ie a populației în calamităț i,
conținutul.
Scopul măsurilor generale a protecției populației în situații excepționale este de a
exclude sau de a diminua cât de mult este posibil acțiunea factorilor lezanți și perturbatorii
ai catastrofelor asupra organismului omului. Responsabilitatea de a implementa aceste
măsuri revine organelor de conducere publică locală, organelor executive și conducătorilor
obiectelor economiei naționale.
Luând în considerare principiile de bază ale protecției populației în situații
excepționale, în timp de pace se efectuează următoarele măsuri:
1) Observarea permanentă şi controlul de laborator al contaminării radioactive, chimice şi
bacteriene a obiectelor din mediul extern, precum şi al activităţ ii seismice, nivelului apei
în râuri, obiectelor ce ameninț ă starea de sănătate.
Această măsură are la baza ei monotorizare, ce presupune o supraveghere
permanentă, controlul şi colectarea informaț iei privind procesele şi fenomenele periculoase,
precum şi factorii care provoacă apariț ia şi dezvoltarea lor.
Deosebim monitorizarea naturală ce reprezintă supravegherea proceselor și fenomenelor
periculoase naturale și include: sistemele hidrometeorologice și seismice.
• Seismologii supraveghează teritorii mari, cu prioritate raioanele periculoase și elaborează
hărți seismice. Cu asta se ocupă Institutul de geologie si seismologie.
• Serviciul Hidrometeorologic de Stat se ocupă cu evaluarea stării atmosferei, râurilor,
lacurilor, răspândirea substanțelor poluante. Totodată, prognozează fenomene periculoase
ca: vânturi puternice, ploi torențiale, înghețuri, ninsori, caniculă.
Alte insitutuții împuternicite cu capacitatea și rolul de a monitoriza procese și
fenomene periculoase din Republica Moldova:
• Laboratoarele agrochimice ale Universității de Agricultură monitorizează starea și
calitatea solurilor și terenurilor agricole.
• Laboratoarele medicoveterinare monotorizează calitatea produselor animaliere care ajung
pe piața de consum.
• Agenția Națională pentru Sănătate Publică monitorizează actualmente situația
epidemiologică cauzată de virusul Sars-Cov-2.
• Ministerul Sănătății și alte comisii excepționale create vor monitoriza potențialele riscuri
și leziuni asupra populației în diferite situații excepționale.
2. Informarea la timp a populaț iei despre apariț ia calamităț ilor spontane, avariilor,
catastrofelor şi a altor situaț ii excepț ionale. (pe timpul pandemiei informație prin mesaje,
informatii rulate in transport public)
Prin informare înțelegem aducerea permanentă la cunoştinţa populaţiei a informației
corespunzătoare în domeniul protecț iei. Metoda automatizată este cea mai eficientă ș i va
permite distribuirea informaț iei urgente în cel mai scurt timp.
De exemplu:
• Mesagerie- mesaje cu anunțuri de alertă sau informative privind un potențial pericol
În România a fost introduse notificările timpurii pe telefoane despre alertele seismice,
utilzând aplicația Telegram
• Televizor/radio
Ele trebuie să funcționeze în continuu , pentru a recepta noi știri. Canalele de radio şi
televiziune va fi transmis un mesaj de urgenţ ă, repetat de mai multe ori, prin care vor fi
anunţ ate toate acț iunile pe care urmează să le întreprin- dă populația.
• Rețele sociale/ Site-uri
Informația este accesibilă unui număr mare de utilizatori și se răspândește foarte rapid. Iar
cu cât mai repede suntem informați, cu atât mai repede ne putem proteja. Sunt populare
rețelele ca Facebook, Instagram, iar site-urile cu știri au mare popularitate în rândul
populației adulte.
• Sirenele electrice, al căror semnal semnifică „Atenție tuturor!
În cazul sistării semnalelor, penelor de curent sau alte situații în care nu este
electricitate se vor folosi metode tradiționale: ziare, anunțuri, postere informative. Mașinile
speciale ce dispun de megafoane vor circula și vor anunța despre pericol.
Alte metode: bătaia lungă a clopotelor, claxonarea continuă a mijloacelor de transport
3. Adăpostirea populaț iei în construcții de protecț ie, folosirea mijloacelor de protecţ ie

individuală.
Adăposturile asigură protecţia populaţ iei de factorii lezanţ i ai catastrofelor (temperaturile
înalte, gazele dăunătoare în zona incen diilor, substanţ ele explozibile, radioactive şi de
acţ iune drastică, prăbuşirea şi fragmentele construcţ iilor dărâmate), dar şi de arma de
nimicire în masă.
Cerințe față de construcția adăposturilor:
• să asigure reşedinţ a oamenilor în ele pe un termen nu mai mic de 2 zile;
• să se afle în locuri ferite de inundaţ ii;
• să fie la o distanţ ă de siguranţ ă de sistemul de apeduct şi canalizaţ ie cu presiune înaltă;
• să aibă intrări şi ieşiri cu acelaşi grad de protecţ ie ca şi încăperile principale, iar în caz
de dărâmare - să aibă o ieşire de rezervă;
• să fie înzestrate cu ventilaţ ie, instalaţ ii sanitaro-tehnice, mijloace de purificare a
aerului de substanţ ele radioactive, toxice şi mijloacele bacteriene.
Cel mai simplu exemplu de adăpost reprezintă șanțurile, care pot fi acoperite sau
deschise. Șanțurile deschise asigură protecția împotriva undei de șoc și micșorează doza de
iradiere de doua ori. În șanțurile acoperite, protecția va fi de trei ori mai mare.
Drept adăpost pot servi: adăposturi construite pe timp de pace în subsolul clădirilor,
în galerii edilitare ș i de termoficare, în tuneluri tehnologice.
În țara vecină, Ucraina, afectată de război, populația folosea drept adăpost temporar
stațiile de metrou.
În Republica Moldova, populația rurală poate folosi drept adăpost beciurile
gospodărești și subsolurile, care asigură protecție împotriva vântului, undelor de șoc și
radiațiilor ionizante.
În adăposturile simple persoanele trebuie să dispună de mijloace de protecț ie individuală.
A) Mijloace de protecție a organelor respiratorii
-măș ti de protecţie contra gazelor, respiratoare ș i cele mai simple mijloace de protecț ie.
-bandaje din bumbac-tifon
B) Mijloace de protecție a pielii
-izolant-care nu permit pătrunderea aerului (ex: combinezon, salopete, costume de protecție)
-filtrant-complet de îmbrăcăminte pentru uz permanent impregnată cu soluț ii degazante
speciale (lenjerie de corp, obiele, glugă, ciorapi neimpregnați, pentru a proteja pielea
picioarelor de iritare. Acest complet poate fi utilizat numai în îmbinare cu masca de gaze,
mănuș i ș i cizme din cauciuc)
C) Mijloacele improvizate de protecț ie a pielii
-trenciuri ș i pelerine obiș nuite;
-paltoane din material dens, scurte din bumbac;
-cizme ș i papuci de cauciuc, caloș i;
-diverse tipuri de mănuș i;
4. Respectarea de către populație a regimului de protecţ ie pe terenurile contaminate.

Mărimea dozei de iradiere și durata pătrunderii acestei doze determină gradul pericolului
legării populației. Trebuie de menționat faptul că este imposibilă protecția oamenilor de
iradiere, în caz de contaminare a teritoriului cu substanțe radioactive.
• Mijloacele de protecţ ie a oamenilor de acţ iunea iradierii sunt:
- adăpostirea în construcţii speciale de protecţ ie la locul de muncă şi de trai
- folosirea clădirilor administrative, locative şi de producere;
- folosirea mijloacelor individuale de protecţ ie şi a mijloace lor medicale individuale de
protecţ ie;
- limitarea strictă a timpului de aflare pe un teren deschis, dar contaminat.
• Regimul antichimic de protecţ ie prevede combinarea şi durata folosirii mijloacelor
individuale de protecţ ie şi a adăposturilor ce previn lezarea oamenilor cu substanţ e toxice.
• Regimul de protecţ ie antibacteriologică include carantina şi observarea.
Un exemplu potrivit pentru regimul de protecție antibacteriologică este situația
epidemiologică cauzată de visul Sars-Cov-2. Carantina a devenit o metodă de combatere a
răspândirii virusului și de aceea toate țările au introdus acest regim strict în cazul
persoanelor care prezentau simptome , dar și în cazul persoanelor ce intră în țară.
În Republica Moldova au fost introduse sate în zonă de carantină, unde accesul era
strict limitat, iar localnicii trebuiau să respecte toate normele și regulile impuse de autorități
privind minimalizarea răspândirii virusului. La nivel național: purtarea măștii a devenit
obligatorie, s-a restricționat libera circulație(persoanele putea ieși din casă doar dacă aveau
document ce confirma că pleacă la serviciu) , toate evenimentele au fost interzise, iar
locurile publice precum cafenele, restaurante, cinema, mall-uri, instituții publice și-au sistat
activitatea pe perioada stării de urgență. Ca metodă suplimentară pentru a asigura
respectarea regulilor s-au introdus amenzile.
5. Evacuarea populaț iei din zonele periculoase.

Evacuarea reprezintă:
măsura de protecție luată în cazul ameninț ării iminente,a stării de alertă ori a producerii unei
situaț ii de urgenț ă ș i care constă în evacuarea, în mod organizat, din zonele afectate sau cu
pericol de a fi afectate, a unor instituț ii publice, agenț i economici, categorii sau grupuri de
populaț ie ori bunuri ș i dislocarea acestora în zone sau localităț i care asigură condiții de
protecț ie a populației, bunurilor ș i valorilor, de funcț ionare a instituțiilor publice ș i agenților
economici;
De exemplu, în Republica Moldova în anul 2010, în urma inundațiilor și alunecărilor
de teren au fost afectate următoarele localități: Nemțeni, Sărățeni, Obileni și Cotul Morii. În
aceasta din urmă s-au înregistrat 1500 de sinistrați (88% din populația satului), iar 541 de
case au fost inundate. Ulterior, satul a fost strămutat, și reconstruit de la zero.
În anul 2018, în urma exploziei buteliei de gaz dintr-un apartament de pe bulevardul
Moscovei 11, Chișinău, locatarii blocului au fost adăpostiți în fostul spital feroviar din
cauza riscului de prăbușire a blocului.
6. Efectuarea măsurilor speciale de protecț ie cu privire la modalităț ile de protecţie şi

activitate în situaț ii excepț ionale.
Măsurile medicale speciale au drept scop profilaxia leziunilor populaţ iei cu aceste substanţ e,
dar şi acordarea ajutorului medical lezaţ ilor. Pentru efectuarea acestor măsuri vor fi folosite
mijloacele de protecţ ie care vor preveni sau vor reduce considerabil acţ iunea de lezare, vor
ridica rezistenţ a organismului uman în caz de conta minare cu substanţ e radioactive, toxice
şi bacteriologice.
Mijloacele de protecţ ie medicală:
• - radioprotectoarele;
• - antidoturile;
• - preparatele antibacteriene;
• - mijloacele de tratare sanitară parţ ială.
7. Instruirea in prealabil a populației privitor la comportamentul corect si modalitățile de

protecție, activitate in situații excepționale.
Este deosebit de important pentru a instrui populația cum ne comportăm corect și
cum ne protejăm în diferite situații excepționale. În școli, grădinițe și universități se practică
efectuarea unor lecții demonstrative și informative despre comportamentul în caz de
cutremure, incendii, inundații și alte tipuri de pericole. Aceste lecții sunt prezentate de
persoane cu pregătire profesională. În cadrul unei activități ai Universității de Medicină,
voluntari din ASRM, au efectuat lecții demonstrative în școli privind acordarea ajutorului
primar, astfel elevii au fost informații despre cei mai importanți pași pentru oferirea
ajutorului unei persoane supuse pericolului. Totodată, se practică și simulările în caz de
pericol, spre exemplu simularea unui incendiu în școli, iar elevii sunt instruiți să iasă din
instituție la auzul soneriei continue, fără panică și fără a crea îmbulzeală.
2. Grupele de răniț i ș i bolnavi repartizaț i în urma triajului medical la
etapele spitaliceș ti.
Grupe de triaj la etapa spitalicească :

Grupa I – lezaţii extrem de gravi, cu leziuni incompatibile cu viaţ a, care se află în stare terminală
(dereglări profunde ale cunoştinţei, scăderea stabilă a TA sub nivelul critic, insuficienţ ă respiratorie
acută etc.); ei au nevoie de îngrijire simptomatică.
Grupa II – lezaţii gravi, cu leziuni periculoase pentru viaţ ă, care au nevoie de măsuri de urgenţ ă
după indicaţiile vitale, sunt îndreptaţ i în secţiile antişoc, de reanimare, sala de intervenţ ii
chirurgicale etc.
Grupa III – lezaţii gravi şi de gravitate medie, fără pericol pentru viaţ ă; ajutorul medical le va fi
acordat în al doilea rând.
Grupa IV – lezaţii de gravitate medie şi uşoară; ei vor fi trimişi la locul de trai sau de redislocare a
populaţ iei pentru tratamentul şi supravegherea de ambulatoriu.
teritoriului cu substanț e bacteriene.
➢îmbrăcaţi măş tile antigaz (masca din vată ş i tifon) şi plecaţ i în edificiul de protecţ ie;
➢dacă adăpostul este departe ş i nu aveţ i mască antigaz, rămâneţ i acasă ş i conectaţ i radioul, pentru a recepţ iona
comunicatele organelor Protecţ iei Civile;
Regimul de protecţ ie antibacteriologică include carantina şi observarea.

În zona de carantină se întrerupe lucrul instituţ iilor de învăţ ă mânt; se interzic spectacolele, adunările,
activitatea pieţ elor etc. Populaţ iei i se recomandă să stea mai mult în apartamente. Dacă se apreciază că agentul
patogen al bolii nu este al unor boli infecţ i- oase deosebit de periculoase, carantina se înlocuieş te cu observa
rea, în care măsurile de limitare ş i izolare nu sunt atât de stricte ca în carantină.
În focarul infectării cu mijloace bacteriene măsura primordială este profilaxia nespecifică a populaţiei.
Pentru aceasta sunt folosite antibiotice cu spectru larg de acţ iune. Dacă se stabileşte agentul patogen, se indică
preparate specifice pentru boala dată, iar popu laţ ia sănătoasă este supusă profilaxiei specifice prin imunizare.
În zona carantinei ş i observării se efectuează dezinfecţia, dezinsecţia ş i deratizarea (în cazul necesar).
1. Misiunile și structura Serviciului Asistența Medicală de urgență în Republica

Moldova.
În scopul acordării asistenţei medicale populaţiei, în Republica Moldova, conform situaţiei de la
01.01.2017, activează:
– 87 spitale
– 140 staţii zonale de asistenţă medicală urgentă;
– substaţii raionale de asistenţă medicală urgentă;
– puncte de asistenţă medicală urgentă;
În cadrul Serviciului de Asistenţă Medicală Urgentă activează în regim nonstop 230 de echipe.
În scopul acordării asistenţei medicale urgente populaţiei în situaţii excepţionale şi lichidării
consecinţelor, în republică au fost create şi se menţin în stare de pregătire 2 256 formaţiuni medico-
sanitare cu un număr total de 22 000 persoane, inclusiv:
– 1015 echipe sanitare;
– 620 echipe de asistenţă premedicală;
– 488 echipe de asistenţă medicală;
– 90 echipe de asistenţă medicală specializată;
– 3 detaşamente medicale;
– 40 formaţiuni ale medicinii preventive.
A fost lansat Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD), care activează în
municipiul Chișinău, Bălți și Cahul.
Echipajele SMURD sunt formate din angajați ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență
al MAI. Numărul paramedicilor care activează în present este de 106 persoane:
- DCS-1 mun. Chișinău – 16 paramedici;
- DCS-2 mun. Bălți – 47 paramedici;
- DCE Cahul – 24 paramedici;
- DCE Hîncești – 11 paramedici;
- DCE Edineți – 9 paramedici;
UTA Gagauzia – 11 paramedici
Totodată, serviciul SMURD are în dotare 10 autospeciale:
- Autospecială de terapie intensivă – 3;
- Autospeciala F.R.A.P. – 2;
- Autospeciala de tip B-2 – 4.
2. Organizarea triajului medical al lezaților la punctul medical avansat în

conformitate cu semnele de triaj.
Triajul medical se face în baza diagnosticului şi prognosticului posibil, are un caracter concret,
se efectuiază continuu, la orice etapă medicală în efectuarea triajului medical trebuie efectuat ţinând
cont de semnele de triaj:
1) Nivelul de pericol pentru cei din jur.

3 grupe:
– lezaţi ce au necesitate în tratarea sanitară, dezactivare, degazare,
dezinfecţie a echipamentului;
– bolnavi infecţioși ce vor fi izolaţi temporar;
– restul lezaţilor ce nu au nevoie de tratare sanitară.
2) In dependenta de semnul de tratament:
– lezaţi ce necesita ajutorul medical urgent, la etapa dată;
– lezaţi cărora ajutorul medical va fi amânat;
– lezaţi în stare de agonie.
3) După semnul de evacuare:
– lezaţii ce vor fi scoşi sau evacuaţi din focar;
– lezaţii ce vor rămâne la etapa dată (netransportabili, în stare de agonie);
– lezaţii ce vor fi trimişi la locul de trai pentru supraveghere şi tratament
ambulator.
Grupele de lezaţi repartizaţi în urma triajului medical la etapele prespitalicesti
Sunt 5 grupe:
1. Lezaţi ajutor de urgenţă
2. Lezaţi cărora ajutorul medical va fi amânat
3. Restul lezaţilor (primele 3 în cadrul formaţiunilor)
4-5. De evacuare şi transport. Lezaţii vor ieşi din focar de sine stătător sau
fiind ajutaţi.
Grupele de lezaţii repartizaţi în urma triajului medical la etapele spitaliceşti
sunt 4 grupe:
La etapa spitalicească în dependență de triajul medical, toţi lezaţii se repartizează în 4
grupe :
1. Lezaţi în agonie
2. Lezaţi ce au nevoie de ajutor de urgenţă
3. Lezaţi căror ajutorul medical va fi amânat
4. Lezaţi ce vor fi trimişi la locul de trai pentru supraveghere şi tratament ambulator.
În funcţie de caracterul şi gravitatea leziunilor contractate şi de gradul urgenţei survenite în
acordarea asistenţei medicale şi evacuării, victimele dezastrului se repartizează în 5 grupe de triaj.
Fiecărei grupe ce i se atribuie triajul i se oferă un cod color: roşu, galben, verde, gri şi negru.
Grupa de Codul Starea clinică, gradul de urgenţă în acordarea asistenţei

triaj color medicale şi evacuării
I. Urgenţă ab- Roşu Victime cu traumatisme, afecţiuni sau intoxicaţii de gravitate
solută înaltă, ce prezintă pericol imediat pentru viaţă. Pot fi salvate prin
oferirea asistenţei medicale prompte sau în mod prioritar în
primele ore. Pe o anumită perioadă (până la stabilizarea funcţiilor
vitale), sunt netransportabile. Ele au nevoiede o evacuare în
primul rând, cu transport sanitar asistat.
II. Urgenţă re- Galben Victime cu leziuni, afecţiuni sau intoxicaţii de gravitate medie,
lativă care nu manifestă pericol imediat pentru viaţă, însă este posibilă
dezvoltarea unor complicaţii dăunătoare . Are nevoie de asistenţă
medicală urgentă, dar nu necesită un ajutor imediat.
În unele cazuri, asistenţa medicală poate fi amânată până la
următoarea etapă. Evacuarea se efectuează în al doilea rând cu
transportul sanitar.
III. Urgenţă Verde Victime cu traume, afecţiuni sau intoxicaţii lejere ce nu denotă
minoră pericol pentru sănătate şi pot fi tratate mai târziu, de regulă, în
condiţii de ambulatoriu. Pot fi evacuate cu transport nespecializat
sau independent.
IV. Muribunzi Gri Victime în stare de agonie, cu leziuni, afecţiuni sau intoxicaţii
deosebit de grave, incompatibile cu viața. Au nevoie doar de
terapie simptomatică şi de uşurare a suferinţelor. Evacuarea se
efectuează în al doilea rând sau, dacă permite situaţia, în primul
rând, cu transport sanitar asistat.
V. Decedaţi Negru Victime care nu mai sunt în viață.
3. Normele de comportament personal în caz de inundații catastrofale.
 anunţaţi din timp personalul acestei case;

 transferaţi la etajele de sus sau în poduri bunurile materiale;
 deconectaţi apa, electricitatea, gazul;
 luaţi cu sine lucruri de prima necesitate şi plecaţi la punctul de adunare;
 dacă vă aflaţi în stradă, deplasaţi-vă pe un loc mai ridicat;
 feriţi-vă de transformatoare şi fire electrice.
1. Noțiuni de medicină a calamităților. Clasificarea calamităților.

Medicina calamităților reprezintă o ramură a medicinii care are la bază problemele ce țin de
asigurarea medicală a lezaților în procesul de lichidarea consecințelor medico-sanitare ale
dezastrelor.
Calamitate în aspect medical este acea situație excepțională apărută ca rezultat al dezastrelor
naturale sau tehnogene, sociale și ecologice, însoțită de pierderi generale de oameni sau rănirea
acestora. În cele mai dese cazuri e nevoie de multe mijloace medicale din afara focarului accidentat
pentru lichidarea consecințelor acestora.
Clasificarea calamităților:
După origine:
- Spontane (naturale):
# cutremur de pamânt
# inundații
# uragane
# vârtejuri
# erupții de vulcan
# secetă
# înghețuri
- Tehnologice:
#explozii, distrugeri
# incendii
# avalanșe în mine
# emanări de substanțe radioactive
- Sociale, specifice:
# Războaie
# Acte de terorism
# Epidemii
# Foamete
# Răscoale
În conformitate cu Numărul lezaților:
minore = numărul răniţilor şi decedaţilor – 25–100 sau necesită spitalizare 10–50 lezaţi;
medii = numărul răniţilor şi decedaţilor – 100–1000 sau necesită spitalizare 51–250 lezaţi;
de amploare = numărul răniţilor şi decedaţilor – peste 1000 sau necesită spitalizare mai mult de 250
lezaţi;
Ținând cont de amploarea răspțndirii consecințelor:
locală --> cuprinde un compartiment al unei uzine, fabrici;
de obiect --> fabrică, uzină, instituţie de învăţământ;
municipală --> un oraş;
regională --> o regiune, o republică, o ţară;
globală --> câteva ţări, continente, întregul glob pământesc.
Conform OMS, calamitățile se clasifică în felul următor:
meteorologice: furtuni (uragane, vârtejuri, cicloane, viscol), geruri şi caniculă;
topologice: inundaţii, avalanşe de zăpadă, alunecări de teren;
telurice şi tectonice: cutremur de pământ, erupţii de vulcan;
avarii: ieşirea din funcţiune a construcţiilor tehnice (baraje, mine, tuneluri, incendii).
2. Măsurile speciale (medicale) de protecție a populației în situații excepționale

în timp de pace.
Măsurile medicale speciale au drept scop profilaxia leziunilor populaţiei cu Substanțe
radioactive, chimice sau bacteriologice, dar şi acordarea ajutorului medical lezaţilor.
Pentru efectuarea acestor măsuri vor fi folosite mijloacele de protecţie care vor preveni sau vor
reduce considerabil acţiunea de lezare, vor ridica rezistenţa organismului uman în caz de conta-
minare cu aceste substanțe (radioactive, chimice, bacteriologice)
Mijloacele de protecţie medicală:
– radioprotectoarele;
– antidoturile;
– preparatele antibacteriene;
– mijloacele de tratare sanitară parţială.
Toate mijloacele medicale de protecţie antiradioactivă se divizează în:

– mijloace de prevenire a leziunilor prin iradiere externă;
– mijloace de prevenire sau reducere a gravităţii reacţiei primare a organismului la iradie-
re;
– mijloace de prevenire a leziunilor actinice în caz de pătrundere a substanţelor radioac-
tive în organismul uman;
– mijloace de prevenire a leziunilor radioactive a pielii prin contaminare cu praf radioac-
tiv.
i. Un mijloc de prevenire a leziunilor prin iradiere externă a organismului este cistamina.
Pentru a evita boala actinică, aceste preparate trebuie folosite până la iniţierea iradierii
( cu 30–40 min. până la intrarea efectivului pe terenul contaminat cu substanţe
radioactive).
ii. În scopul prevenirii reacţiei primare a organismului la iradierea ionizantă (prima perioadă
a bolii actinice), se folosesc etapirazina, aeronul, cerucalul (în trusa medicală individuală
este etapirazină).
iii. În caz de pătrundere a substanţelor radioactive în organism, o deosebită însemnătate are
reducerea timpului de aflare în organism a substanţelor numite, dar şi metodele de
evacuare a acestora din organism.
iv. În cazul pătrunderii substanţelor radioactive în tractul gastrointestinal, se folosesc:
– adsorbanţi (pantociană, adsorbar, preparatele iodului stabil);
– spălături gastrice;
– clismă evacuatoare;
– substanţe purgative.
v. În caz de infectare a pielii cu substanţe radioactive, se face tratarea sanitară parţială (spă-
latul pe mâini, faţă, gât cu apă şi săpun).
vi. În caz de infectare cu substanţe radioactive a plăgilor, suprafeţelor arse, se folosesc pa-
chetul individual de pansament şi alte pansamente, care sunt buni adsorbanţi pentru radi-
onuclizi.
!!! Pentru protecţia organismului de substanţele toxice se folosesc antidoturile (specifice şi nes-
pecifice):
1) SFO (substanţe fosfororganice, neuroparalitice): afina, tarenul, atropina;
2) ale acidului cianhidric:
– amilnitritul (propilnitritul);
– hromosmonul;
– tiosulfatul de sodiu;
3) substanţe ce conţin arsen:
unitiolul.

 Apelăm la numărul de urgență 112!
 Trebuie să ne ferim de temperatură înaltă, fum şi gaze, de prăbuşirea edificiilor, de
exploziile utilajului tehnologic şi al aparatelor, de căderea copacilor;
 Este periculos de intrat in zona cu fum dacă vizibilitatea e mai mică de 10m;
 La salvarea victimelor, înainte de a intră în încăperea încendiată, ne acoperim pe cap cu o
prelată muşama, palton sau trenci umezite în prealabil;
 Uşa în încăperea cu fum o deschidem atent, pentru a evita izbucnirea flăcărilor în urma
aerisirii abundente;
 În încăperea cu fum ne deplasăm pe brânci sau târâş;
 Strigăm victimile ce sunt incluse în incendiu, pentru a le salva;
 Dacă îmbrăcămintea ia foc, nu trebuie să fugim, ci să ne rostogolim pe pamânt;
 Iesim din zona incendiata in directia dinspre care bate vantul;
 În cazul stingerii incendiului, folosim stingătoare, apă, nisip, pamânt (propun să se realizeze
cursuri de instruire pentru noi ca să știm cum să folosim și să acționam în acest caz
excepțional de urgența)
 Asupra persoanelor ce li s-a aprins îmbrăcămintea punem o patură sau orice alt ceva care-I
pot acoperi;
 Pentru protejarea de oxidul de carbon respirăm printr-o ţesătură umeda. Dacă nu avem
resurse de apă, trebuie să umezim o bucată de material cu urină;
 Aplicăm pe părțile afectate pansament curat și uscat.
1. Pierderile sanitare în caz de calamități, noțiune și clasificarea lor.

Pierderi sanitare- persoanele care au rămas în viață, însă în urma acțiunii directe sau indirecte a
factorilor lezanți și-au pierdut capacitatea de muncă pe o perioadă mai mare de 24 ore, au sosit de
sine stătător ori au fost aduși la instituțiile medicale (etapele) medicale unde au fost trecuți în
evidența medicală și au primit asistența medicală.
Clasificarea pierderilor sanitare:
• după factorul etiopatogenetic– sunt şase clase, fiecare incluzând forme
nozologice separate în dependenţă de caracterul şi localizarea lezării:
- leziuni mecanice- grup de leziuni la care se ia în consideraţie localizarea
şi caracterul leziunii (penetrante, perforante, nepenetrante cu afectarea
oaselor sau fără aceasta, cu afectarea vaselor sau fără);
- leziuni termice - combustii si degeraturi;
- leziuni actinice - boala actinică acută;
- leziuni chimice (acute și cronice);
- infecţii cu mijloace bacteriene;
- stări reactive, psihoneurologice (de scurtă durată şi de lungă durată).
• după numărul de factori lezanți și modalitatea lor de acțiune:
- leziuni multiple - rănirea a câtorva regiuni anatomice prin 2 sau 3 elemente ale aceluiaşi factor
lezant;
- leziuni asociate - sunt lezate mai multe formaţiuni anatomice de către un singur element (proiectil
al factorului lezant);
- leziuni combinate - leziuni produse prin acţiunea simultană a 2 sau mai mulți factori lezanți.
• după gravitatea leziunilor:
- uşoare;
- de gravitate medie;
- grave;
- extrem de grave.
• după localizarea anatomică:
- capul;
- toracele;
- abdomenul;
- bazinul;
- coloana vertebrală;
- membrele.
2. Izvoarele de aprovizionare a instituțiilor și formațiunilor medicale cu materiale

medicale, sanitaro-gospodărești și speciale în situații excepționale.
Cu materiale medicale:
– din rezerva intangibilă de materiale a instituţiilor şi formaţiunilor SAMUSE creată
conform tabelei temporare de aprovizionare;
– de la întreprinderile farmaceutice autohtone, import, donații, achiziționări
centralizate pentru necesităţi publice şi produsele depozitate in rezerva de stat. ;
– din rezervele statale;
– prin finanţarea din bugetul republican (local),fondurile de rezervă CNAM, pentru
crearea bazei materiale medicale în rezervă;
– prin folosirea unor mijloace medico-veterinare de la serviciile veterinare;
– din materialele medicale ale altor ministere şi departamente;
– din materialele medicale de aprovizionare curentă a instituţiilor medicale;
– ajutoare umanitare de la ONG-uri, agenți economici, persoane fizice din țară și de
peste hotare;
– ajutoare oferite de OMS, ONU, UE, alte organizații internaționale și țări donatoare;
din materialele medicale aflate în focar, care mai pot fi folosite.
Cu materiale sanitaro-gospodăreşti se completează (dacă nu sunt îndeajuns) din

instituţiile ministerelor şi departamentelor prin hotărârea comisiilor pentru situaţii
excepţionale ale municipiilor, raioanelor, oraşelor, sectoarelor teritoriale (paturi, saltele,
lenjerie de corp şi de pat, stofă, bumbac ș. a.), donații.
Cu materiale speciale sunt aprovizionate de statele majore ale protecţiei civile locale la
comenzile lor. Nomenclatura mijloacelor materiale speciale se stabileşte în funcţie de
destinaţia instituţiei ocrotirii sănătăţii.
 Asigurarea cu materiale speciale şi sanitaro-gospodăreşti a instituţiilor şi
formaţiunilor medicale destinate asistenţei medicale de urgenţă de asemenea se
efectuează în conformitate cu tabelele de înzestrare şi ordinea stabilită din
rezervele materiale statale.
- ieşiţi din clădire pe loc drept;
- anunţați despre fenomen vecinii şi ajutaţi copiilor, bolnavilor şi bătrînilor să părăsească
clădirea;
- în caz de necesitate chemaţi asistenţa medicală de urgenţă, poliţia, sau pompierii

- efectuaţi măsurile pentru asigurarea securităţii oamenilor, valorilor materiale
1. Volumul și structura pierderilor sanitare posibile în caz de cutremur de pământ

(pe zone) – factori care le vor influența.
Volumul pierderilor sanitare reprezintă numărul total de lezanți, bolnavi apăruți într-o anumită
perioadă de timp (calamitate) exprimat în cifre absolute.
Structura pierderilor sanitare exprimă raportul procentual dintre diferite categorii de lezați,
bolnavi către numărul total.
a) Volumul pierderilor sanitare depind de:
-magnitudinea Cutremurului.,
-Densit. Popul.;
-Gradul de pregatire a popul. in comportare adecvata in caz de cutremur.;
-Gradul de pregatire a protect. civile, a servic. asist. med. de urgenta, mobilitatea inalta a acestor
organizatii p/u a incepe la timp lucrarile de salvare si ajut. medical.;
-Perioada zilei, anotimp;
-Caracterul constructiilor;
- Gradul de pregatire a populat cu privire la 1 ajutor (autoajutor si aj. reciproc)
In caz de intirziere a ajut. cu 1h-nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h-60%, cu 6h-90%.
Volumul pierderilor sanitare pot fi de la 2,5 la 6,4 % din populatie. Cunoasterea din timp a
volumului posibil a pierderilor sanitare permite de a planifica asigurarea med. a ranitilor si
bolnavilor.
P/u planificarea corecta a asigurarii med. in caz de cutremur e nevoie sa cunoastem
caracteristica zonelor seismice- 4 zone:
1. Z. distrugerilor usoare: pierderi generale umane - 15-20% din pop.: p.sanitare – 96-98% din
cele generale;
p.irecuperabile-2-4%; 5%- internare
2.Z. distr.medii: p.generale 20-25%; p.sanitare -85-90%; p.irecuperabile 10-15 %; 30%-necesita
intenare.
3.Z.distr.puternice: p.generale-25-30%; p.sanitare80-85%; p. irecuperab-15-20%; 35% internare.
4.Z. distr. totale: p.gen-40%, /p.sanit-55-60%/ p. irecuperab-40-45%. .internare-40%.
b) Structura pierderilor sanitare depinde de factorul lezant (mecanic, chimic, termic,
psihoemoţional, patologic)
In funct. de fact. lezant pierderile sanit pot fi:-lez. mecanice- 85-90% din p.sanitare; -lez.
termice – 15-20% din p.sanitare; -crush-sindrom -24%; -Stari reactive- 70-80 din populat. din ei
10-18% vor fi internati.
Crush-sindrom constituie 24% din sinistrati dintre care 35% stare grea, 43% medie, 22% usoara.
Factori patologici de baza- durere, toxemie, pierderi de plasma.
2. Scopul și conținutul primului ajutor medical acordat lezanților în caz de

calamități.
Primul ajutor medical reprezintă totalitatea măsurilor curativ – profilactice efectuate de către
medici la prima etapă medicală (prespitalicească), în punctele medicale avansate sau în spitalele de
campanie (în cazul prezenței acestora), în instituţiile de medicină primară amplasate în apropiere de
zona situaţiei excepţionale sau în apropierea ei, în cazul în care acestea şi-au păstrat funcţionalitatea
(chiar și parţial).
Scopul ajutorului specializat este eliminarea sau diminuarea consecinţelor rănirii ce prezintă un
pericol pentru viaţă, combaterea complicaţiilor apărute / prevenirea lor sau scăderea gravităţii aces-
tora şi pregătirea lezaţilor pentru evacuarea ulterioară la a II-a etapă, fără înrăutăţirea esenţială a
stării de sănătate (în cazul pierderilor sanitare în masă la prima etapă medicală volumul ajutorului
medical va fi redus până la măsurile de urgenţă ale primului ajutor medical).
S-a constată că primul ajutor medical acordat în primele ore şi chiar în primele 24 ore după
dezastru asigură cu succes eforturile pentru salvarea vieţii majorităţii răniţilor gravi, timpul optimal
de acordare fiind primele 4-6 ore.
Conținutul primului ajutor medical
Măsurile de urgenţă, nerealizarea cărora vor Măsurile care pot fi amânate:
duce la deces:
înlăturarea asfixiei; efectuarea repetată a pansamentului şi
hemostaza provizorie sau definitivă; imobilizării realizate anterior;
măsuri antişoc; blocajul cu novocaină, în cazul rănilor de
amputarea membrului strivit, ce se ţine doar gravitate medie;
printr-un lambou subţire de ţesuturi moi; administrarea antibioticelor şi seroprofilaxia
cateterizarea / puncţia vezicii urinare, în cazul tetanosului în cazul traumelor deschise şi
retenţiei urinare; arsuri;
administrarea substanţelor anticonvulsive, schimbarea pansamentului în caz de infectare
bronhodilatatoare; a plăgii cu substanţe radioactive;
administrarea antidoturilor (în caz de folosirea remediilor caracteristice
necesitate); simptomelor.
efectuarea spălăturilor gastrice prin sondă, în
cazul pătrunderii în stomac a toxinelor;
degazarea plăgii, în caz de infectare cu
substanţe nocive;
administrarea serului antitoxic, în caz de
intoxicaţii cu toxine bacteriene.
3. Acțiunile de comportament personal în caz de inundații.

În timpul unei inundații
 Căutați un teren mai înalt. Nu așteptați instrucțiuni.

 Fiți conștienți de zonele cu inundații rapide, cum ar fi canale, pâraie, canale de drenaj.
 Fii gata de evacuare.
 Dacă vă este recomandat , opriți utilajele electrice conectate de la întrerupătoarele
principale și deconectați-le .Nu atingeți echipamentele electrice în caz că sunt ude.
 Dacă este necesar să părăsiți încăperea în care vă aflați ,nu treceți prin apă în mișcare. Șase
centimetri de apă în mișcare pot doborî din picioare.
 Nu încercați să conduceți pe un drum inundat.
După o inundație
 Stați departe de apa de inundație - nu încercați să înotați, să mergeți pe jos sau să conduceți
prin zonă.
 Fiți conștienți de zonele în care apa s-a retras. Este posibil ca drumurile să se fi slăbit și s-ar
putea prăbuși.
 Evitați liniile electrice doborâte și apele noroioase, unde liniile electrice ar fi căzut.
 Nu beți apă de la robinet până când Unitatea de Sănătate nu vă anunță că apa este potabilă.
 anunţaţi din timp personalul acestei case;
 transferaţi la etajele de sus sau în poduri bunurile materiale;
 deconectaţi apa, electricitatea, gazul;
 luaţi cu sine lucruri de prima necesitate şi plecaţi la punctul de adunare;
 dacă vă aflaţi în stradă, deplasaţi-vă pe un loc mai ridicat;
 feriţi-vă de transformatoare şi fire electrice.

1.Caracteristica medico-tactică a cutremurului de pământ.
Seismul reprezintă o mişcare puternică şi bruscă a scoarţei pământului, provocată de dislocări
subterane, de erupţii vulcanice etc.
Conform datelor literaturii de specialitate, seismul ocupă un loc de frunte în şirul calamităţilor
naturale ori spontane, în ceea ce priveşte consecinţele devastatoare. Circa 60% din victimele tuturor
calamităţilor naturale îi revin seismului. Tabloul general al seismului se poate compara cu cel al unui
bombardament puternic sau al unei explozii atomice.
După origine, cutremurele se clasifică în:
– cutremure prin surpare;
– cutremure vulcanice;
– cutremure tectonice.
Cutremurele prin surpare au loc atunci când mase mari de roci se prăbuşesc în golurile, formate
în mod natural sau artificial, dintre rocile scoarţei pământeşti.
Cutremurele vulcanice au loc în timpul erupţiilor vulcanice.
Aceste două tipuri de cutremure au un caracter local din punctul de vedere al pericolului,
deoarece energia degajată este relativ mică şi procesul are loc la adâncimi relativ mici.
Cutremurele tectonice au loc la adâncimi de zeci şi chiar sute de km în interiorul pământului şi
sunt provocate de rupturile apărute în scoarţa pământului şi în mantia superioară a lui.
În funcţie de adâncimea focarului, cutremurele pot fi:
– superficiale (până la 70 km);
– intermediare (70–300 km);
– adânci (până la 700 km).
Moldova se află într-o zonă cu acţiune seismică înaltă, cu epicentrul în munţii Carpaţi (regiunea
Vrancea). Cele mai vechi informaţii despre cutremur pe actualul teritoriu al Moldovei se referă la
anul 1091. În decursul ultimilor 200 ani (1790–1990) au avut loc 18 cutremure cu magnitudinea de
7–9 grade pe scara Richter, mai devastatoare fiind cele din 1940,1977,1986,1990. Moldova este afec-
tată relativ des de cutremure, acţiunile cărora provoacă distrugeri, pierderi de vieţi omeneşti şi leziuni
corporale în rândurile populaţiei.
Câteva particularităţi deosebit de specifice acestui gen de calamitate pun în gardă întreaga ome-
nire, şi anume:
1) lipsa aparatajelor şi utilajului special care ar detecta precis locul şi timpul producerii
seismului, magnitudinea, epicentrul, numărul şi periodicitatea zguduiturilor;
2) apariţia simultană, într-un timp scurt, a unui număr impunător de pierderi umane şi panicii în
rândurile populaţiei din zona afectată;
3) declanşarea şi a altor calamităţi – alunecări de teren, inundaţii catastrofale, incendii,
contaminarea teritoriului cu substanţe toxice şi radioactive etc.
Factorii lezanţi ai seismului sunt diverşi:
– mecanici: contuzii, plăgi, luxaţii, fracturi, hemoragii interne şi externe, comoţii;
– fizici: electrocutări, arsuri, iradieri;
– chimici: intoxicaţii;
– sociali: insuficienţa condiţiilor igienice şi apariţia bolilor contagioase;
– psihologici: dereglări psihice.
Factorii enumeraţi pot acţiona asupra organismului uman în mod diferit:
– izolat (leziuni izolate);
– în combinaţie (leziuni combinate);
– afectând mai multe regiuni anatomice cu mai multe elemente lezante ale unuia şi aceluiaşi
factor (traume multiple);
– lezând, cu un element al unui factor, mai multe regiuni anatomice (leziuni asociate; leziuni
asociate clasice sunt cele toraco-abdominale).
în procesul de lichidare a consecinţelor seismului este important să cunoască şi să aprecieze
situaţia medicală din teritoriul afectat de seism. Această apreciere a situaţiei medicale este inclusă în
caracteristica medico-tactică a seismului, care, la rândul său, include mai multe elemente, principa-
lele din ele fiind:
– dimensiunile focarului;
– volumul şi structura pierderilor sanitare;
– gradul deteriorării instituţiilor sanitare;
– prezenţa sau absenţa contaminării teritoriului cu substanţe toxice şi radioactive;
– starea sanitaro-epidemiologică a teritoriului afectat de seism.
O deosebită importanţă au valoarea şi structura pierderilor generale şi sanitare. Acestea depind
de:
– magnitudinea seismului;
– durata undei maxime;
– momentul apariţiei seismului;
– tipul construcţiei din teren, densitatea populaţiei şi locul unde se află ea în momentul
seismului (în clădiri sau în afara lor);
– gradul de pregătire a populaţiei în vederea comportamentului corect şi acordarea primului
ajutor (autoajutor şi ajutor reciproc).
– Mulţi autori consideră că 45% din traume se datorează căderii elementelor construcţiilor,
iar 55% sunt consecinţe ale comportamentului incorect al populaţiei, mai cu seamă ale
panicii.
Convenţional, focarul seismului este împărţit în patru zone, de la periferie spre epicentru:
– zona distrugerilor uşoare;
– zona distrugerilor medii;
– zona distrugerilor de amploare;
– zona distrugerilor complete.
În majoritatea cazurilor, consecinţele medicale ale seismului sunt evaluate de:
– volumul pierderilor generale;
– volumul pierderilor sanitare;
– volumul pierderilor nerecuperabile;
– numărul lezaţilor care vor necesita spitalizare.
Din experienţa lichidării consecinţelor medicale ale calamităţilor, savanţii din Rusia, prin metoda
de analiză şi expertiză, au obţinut următoarea informaţie:
În zona distrugerilor uşoare:
– pierderile generale – 15–20%;
– pierderile sanitare – 96–98% din pierderile generale;
– pierderile nerecuperabile – 2%;
– de internare vor necesita 5%.
În zona distrugerilor medii:
– pierderile sanitare – 85–90%;
– pierderile nerecuperabile – 10–15%;
În zona distrugerilor de amploare:
– pierderile nerecuperabile – 15–20%.
În zona distrugerilor complete:

– pierderile generale – 40%;
În medie pe toate zonele:
– pierderile generale – 36%;
In cutremurele de pământ cu magnitudinea de până la 8 grade majoritatea lezaţilor vor avea
leziuni uşoare. Începând cu magnitudinea de 8 grade, cota leziunilor grave creşte brusc (de
2–3 ori), iar a celor de gravitate medie – de 2 ori. Dacă magnitudinea seismului va fi de 12
grade, cota leziunilor grave va creşte până la 60%, iar a celor de gravitate medie – până la
30%.
În structura pierderilor sanitare o cotă importantă le revine lezaţilor din rândurile
femeilor şi copiilor. O atenţie deosebită trebuie acordată femeilor gravide care au
suportat cutremurul. Deseori la aceste femei se întrerupe sarcina, iar copiii nou-născuţi
mor, datorită, în majoritatea cazurilor, factorului psihoemoţional. Este necesar de
menţionat că structura leziunilor la copii se va deosebi puţin de cea a adulţilor.
Este cunoscut şi faptul că în rândurile populaţiei din focarul seismului apar diferite
dereglări psihice. Cauza acestor dereglări este situaţia creată în focar (zgomotul
clădirilor care se prăbuşesc, norii de praf şi fum, incendiile, numărul impunător de
jertfe. Datele din literatura de specialitate evidenţiază că aproximativ 20% din po-
pulaţia oraşelor din focar suportă dereglări psihice de scurtă durată, 70% – de la câteva
ore până la 2–3 zile, iar 10% – dereglări psihice serioase, care necesită ajutor medical şi
tratament. În cutremurul de pământ din Armenia, această problemă a fost studiată de o
grupă de specialişti psihiatri, care au confirmat datele aduse anterior.
Cât priveşte nivelul morbidităţii prin boli contagioase, acesta, în mare măsură, va depinde de
situaţia sanitaro-igienică şi antiepidemică creată după seism. Distrugerea locuinţelor, deteriorarea
sistemelor de canalizaţie şi apeduct, a sistemelor electrice, migraţia intensivă vor duce la creşterea
nivelului morbidităţii prin boli contagioase. Aceasta va depinde şi de timpul producerii seismului (în
lunile de iarnă sau de vară). Evident, dacă măsurile sanitaro-igienice vor fi organizate şi efectuate
paralel cu cele de salvare şi acordare a asistenţei medicale, nivelul morbidităţii prin boli contagioase
poate fi redus.
Cutremurul de pământ afectează şi, deseori, scoate din funcţiune instituţiile medicale. De
exemplu, cutremurul de pământ din Armenia (1988) a distrus 250 de instituţii sanitare. Din 36 de
spitale cu capacitate mare 24 au fost distruse complet, iar 8 parţial. De asemenea, 14 policlinici şi 3
centre sanitaro-epidemiologice. Au fost avariate 97 policlinici; 70% din personalul medical a murit.
Aproximativ aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi în cutremurul de pământ din Taşkent (1966). Din toate
acestea reiese că trebuie de prevăzut că, în caz de cutremur de pământ, vor fi afectate, iar deseori
chiar distruse, instituţiile sanitare şi cadrul medical, fapt ce va dicta introducerea în focar a noilor
forţe şi mijloace medicale în vederea acordării asistenţei medicale lezaţilor. Şi chiar dacă cadrele
medicale din teritoriul afectat vor rămâne vii, randamentul muncii lor se va reduce considerabil, din
cauza stării psiho-emoţionale, mai cu seamă dacă şi-au pierdut apropiaţii.
Un interes deosebit pentru noi prezintă calculele efectuate de către colegii din România privind
categoriile de victime probabile în zonele seismice pentru un cutremur de 8,2 grade Richter, produs
noaptea, cu epicentrul în regiunea Vrancea. Republica Moldova, aflându-se în zonele seismice II şi
III, poate avea aceleaşi categorii de victime probabile ca şi zonele din România.
Din cele expuse rezultă următoarele concluzii:
1. Seismul, după consecinţele sale, este una din cele mai devastatoare şi periculoase calamităţi
naturale.
2. Periodicitatea apariţiei şi declanşării seismului cu magnitudinea de 8–9 grade Richter pe
teritoriul României şi al Moldovei este de 40–100 ani.
3. În structura pierderilor sanitare vor predomina leziunile traumatice, care, în majoritatea
cazurilor, vor avea un caracter multiplu şi asociat.
4. Patologia apărută în urma seismului este una specifică şi trebuie studiată şi cunoscută de
cadrele medicale, în vederea diagnosticării, acordării asistenţei medicale şi tratamentului. De aseme-
nea, este necesar de studiat managementul sanitar în lichidarea consecinţelor medicale ale seismului,
calamitate cu particularităţi specifice, pe care trebuie să le cunoască conducătorii instituţiilor
medicale şi ai Ministerului Sănătăţii.
5. În focarul seismului, de rând cu pierderile generale umane, vor ieşi din funcţiune instituţiile
sanitare şi medicale.
6.Imprevizibilitatea apariţiei seismului după loc şi timp, pierderile generale umane în
masă, apărute în urma lui, necesită din partea statului, organelor executive locale, a
tuturor conducătorilor, şefilor obiectelor economiei naţionale, formaţiunilor medicale
ale Ministerului Sănătăţii, a altor ministere şi departamente de a elabora un plan de
răspuns la această calamitate bine chibzuit şi coordonat.
2. Schema principială de instalare a etapei medicale în caz de calamități.

3. Normele de comportament personal în caz de contaminarea teritoriului
cu substanțe radioactive.
 În caz de contaminare radioactivă:

 îmbrăcaţi măştile antigaz (masca din vată şi tifon) şi plecaţi în edificiul de protecţie;
 dacă adăpostul este departe şi nu aveţi mască antigaz, rămâneţi acasă şi conectaţi radioul,
pentru a recepţiona comunicatele organelor Protecţiei Civile;
 închideţi ferestrele, acoperiţi uşile cu ţesături dense, încleiaţi crăpăturile din ramele
ferestrelor;
 la indicaţia organelor Protecţiei Civile pregătiţi-vă pentru o posibilă evacuare;
 la indicaţia instituţiilor curative, întrebuinţaţi pastile de iodură de potasiu;
 ieşind din casă, deconectaţi aparatele electrice; luaţi cu sine documentele, banii, lucrurile
necesare; îmbrăcaţi masca antigaz sau masca umezită din vată şi tifon, o prelată sau un
trenci;
 la sosirea în raionul nepericulos, treceţi controlul radioactiv şi prelucrarea sanitară.

1. Caracteristica medico-tactică a calamităților mijloacelor de transport
feroviar.
Catastrofele mari la obiectele transportului feroviar pot fi consecinţe ale:
1) acţiunilor factorilor externi (calamităţi naturale, catastrofe tehnologice la întreprinderi,
explozii, incendii ş.a.);
2) încălcării regulilor de exploatare tehnică;
3) asistenţei tehnice necalificate şi întârziate a căilor ferate;
4) nerespectării de către personal a cerinţelor privind transportarea încărcăturilor cu caracter
inflamabil şi exploziv.
De obicei, în preajma staţiilor şi nodurilor feroviare, cu un mare număr de vagoane cu diferite
încărcături, inclusiv substanţe inflamabile, toxice şi explozive, se găsesc construcţii orăşeneşti cu o
densitate mare a populaţiei. Aici, în afară de personalul feroviar, se află un număr mare de oameni –
în vagoane, pe peroane şi în gările feroviare. Toate acestea pot duce la apariţia unui focar mare de
lezare, îndeosebi în urma incendiilor şi exploziilor. Spre exemplu, explozia doar a unui vagon cu
încărcătură explozivă în timpul manevrelor la staţia Sverdlovsk Sortirovocinaia (1988) a depăşit de
trei ori volumul distrugerilor care au avut loc la Arzamas. Mai mult de 10 000 de locuitori au rămas
fără locuinţe.
1. După tipul de trenuri:
a) catastrofe cu trenuri de pasageri;
b) catastrofe cu trenuri de marfă;
c) catastrofe cu trenuri de pasageri şi cu trenuri de marfă.
2. După caracterul accidentului:
a) tamponare;
b) deraiere;
c) incendiu;
d) accidente combinate.
– tamponare + deraiere;
– tamponare + incendiu;
– deraiere + incendiu;
– tamponare + deraiere + incendiu.
3. După urmările medicale:
a) După gravitatea urmărilor medicale:
Categoria catastrofei de
transport în funcţie de numărul Numărul sinistraţilor
sinistraţilor
I Până la 5
II 5–15
III 15–30
IV 30–50
V Mai mult de 50
b) După caracterul lezărilor:
– cu traume mecanice;
– cu traume sub formă de combustii;
– cu intoxicaţii;
– cu lezare prin radiaţie;
– cu leziuni combinate.
4. După urmările sanitaro-igienice şi ecologice:
Categoria catastrofei de transport

Raza zonei de
în funcţie de raza zonei de
infectare
infectare
I Până la 50 m
II 50–300 m
III 300–500 m
IV 500–1000 m
V Mai mult de 1000 m
Pierderile în urma accidentelor feroviare sunt diverse. În cele mai multe cazuri, în urma tam-
ponării şi deraierii trenului, victime devin membrii brigăzilor de locomotive.
Numărul răniţilor constituie 50% din numărul total al sinistraţilor. În structura pierderilor după
caracterul lezărilor pe primul loc se află traumele mecanice (90%). În accidentele cu incendii, 20%
le revin lezărilor termice şi combinate (combustii + traume). Lezările combinate pot apărea în
accidentele trenurilor ce expediază încărcături chimice, radioactive etc.
Lezări mecanice, în cele mai multe cazuri, sunt rănirea ţesuturilor moi, fracturile închise ale
membrelor, comoţiile cerebrale, sindromul strivirii îndelungate, care necesită ajutor de urgenţă în
20% din cazuri.
Având în vedere că catastrofele feroviare deseori au loc noaptea, departe de centrele populate, este
necesară o informaţie operativă în ceea ce priveşte locul accidentului şi amploarea lui, pentru a
trimite, în cel mai scurt timp, detaşamentele corespunzătoare, cu scopul de a lichida urmările acestei
catastrofe şi a acorda ajutorul medical necesar.
2. Schema principială de instalare a etapei medicale în caz de calamități.
3. Normele de comportament personal în caz de contaminarea teritoriului

cu substanțe bacteriene.
Măsuri de reducere a riscului: optimizarea sistemului medical de
urgenţ ă; elaborarea unui plan de protecţ ie cu alocarea resurselor
necesare; stabilirea unor proceduri de a vertizare în cadrul sistemului
de supraveghere de rutină; antrenarea factorilor de decizie în
situaţ iile de urgenţ ă.
Măsuri de preg ătire specifice: verif ica rea şi confirmarea diagnos-
ticului; identifica rea cazurilor; descoperirea surselor epidem ice;
controlul evoluţ iei cazurilor; educarea a ntiepidemiologică a comuni-
tăţ ii.
Măsuri post -dezastru: sistem medical de urgen ţ ă; ajutor me dical
internaţ ional.
Instrum ente de evaluare a impactului: supraveghere epi dem iolo-
gică, evalua rea periodic ă a eficienţ ei sis temului medical de ur gen -
ţ ă.
Regimul de protecţie antibacteriologică include carantina şi observarea.

În zona de carantină se întrerupe lucrul instituţiilor de învăţământ; se
interzic spectacolele, adunările, activitatea pieţelor etc. Populaţiei i se
recomandă să stea mai mult în apartamente. Dacă se apreciază că agentul
patogen al bolii nu este al unor boli infecţioase deosebit de periculoase,
carantina se înlocuieşte cu observarea, în care măsurile de limitare şi
izolare nu sunt atât de stricte ca în carantină. În focarul infectării cu
mijloace bacteriene măsura primordială este profilaxia nespecifică a
populaţiei. Pentru aceasta sunt folosite antibiotice cu spectru larg de
acţiune. Dacă se stabileşte agentul patogen, se indică preparate specifice
pentru boala dată, iar populaţia sănătoasă este supusă profilaxiei
specifice prin imunizare. În zona carantinei şi observării se efectuează
dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea (în cazul necesar).
1. Spală-te pe maini cu apă și săpun, de mai multe ori pe zi

2. Dacă ai posibilitatea, folosește dezinfectant lichid pentru mâini, dar și pentru telefon, birou,
clanța de la ușă
3. Dacă nu ai simptome de boală, poartă mască doar în locurile aglomerate – magazine,
restaurante, clinici, spitale, școli și grădinițe, reuniuni în săli de spectacole, conferințe,
biserici, în aeroport și în mijloacele de transport în comun, în metrou, tren, avion, autobuz
4. Dacă ai simptome de boală, poartă masca permanent, pentru siguranța celor din jur
5. Instruiește copiii privind regulile de igienă personală acasă și în colectivitate
6. Limitează călătoriile în zonele cu numar mare de îmbolnăviri declarat
7. Limitează contactul fizic prin strângere de mână cu cei din jurul tău
8. Aerisește încăperile aglomerate de mai multe ori pe zi

1. Noțiune de triaj medical, tipurile de triaj, semnele de triaj.
Triajul medical - repartizarea lezaţilor în grupuri ce necesită măsuri omogene curativ-profilactice sau
de evacuare şi transport, se face în baza diagnosticului şi prognosticului posibil, are un caracter
concret, se efectuiază continuu.
Sunt două tipuri de triaj:
1. în cadrul formaţiunii etapei concrete
Scopul: – selectarea din rândul lezaţilor sosiţi, lezaţi cei cu pericol pentru cei
din jur (contaminaţi cu substanţe chimice, biologice, infectaţi, suspecţi);
– aprecierea necesităţii lezatului concret în acordarea ajutorului medical la etapa
dată;
– acordarea locului unde se va acorda ajutorul medical;
– în ce rând se va acorda ajutorul medical (ordinea).
2. triajul medical de evacuare şi transport
Scopul: – aprecierea direcţiei de evacuare;
– aprecierea mijloacelor de transport cu care va fi evacuat;
– în ce poziţie va fi transportat lezatul
– aprecierea rândului de evacuare a lezaţilor.
În Republica Moldova triajul medical este reglementat de Ghidul naţional privind triajul medical în
incidente soldate cu victime multiple şi dezastre, care a fost pus în aplicare prin Ordinul MS nr. 249
din 15 aprilie 2010.
Triajul medical se realizeaza de către echipele de triaj în frunte cu unul dintre cei mai experimentaţi
medici.
Semne de triaj;
In oricare etapa medicala ranitii trebuie sa fie repartizati in conformitate cu semnele de triaj:
1.Pericolul ce il prezinta lezatii penttru cei din jur
2.semnul de tratament
3.semnul de evacuare
• În conformitate cu nivelul pericolului pe care il prezinta pentru cei din jur , toţi răniţii şi bolnavii se
împart în trei grupe:
1.contaminaţii cu substanţe radioactive, toxice, bacteriene ei necesită tratare sanitară, dar
deasemenea şi dezactivarea, degazarea şi dezinfecţia îmbrăcămintei;
2. bolnavii infecţioşi ,ei vor fi trimişi în izolatoare ( acest lucru s-a realizat si in cadru pandemie
CoVid acesta fiind un virus etrem de contajios cu transmitere prin aer si cu manifestare diferita la
diferite persoane.In aceasta perioada a fost foarte important realizarea triajului populatiei internati in
cadrul spitalelor au fost doar persoanele care erau in stare grava ,persoanel in forma usoara fiind
monitorizate de acasa ,dar cu tinerea regimului de carantina .) ;
3. răniţii şi bolnavii care nu prezintă pericol pentru cei din jur.
Criteriu foarte important este necesitatea acordarii ajutorului medical , in dependent de acest criteriu
intalnim grupe de triaj:
lezaţii şi bolnavii care necesită ajutor medical la etapa medicală dată;
lezaţii şi bolnavii care nu necesită ajutor medical la etapa medicală dată;
lezaţii şi bolnavii care au rani sau îmbolnăviri incompatibile cu viaţa
.• În rezultatul triajului medical în grupa răniţilor şi bolnavilor care necesită ajutor medical la etapa
medicală dată se determină secţia funcţională unde va fi acordat ajutorul medical şi ordinea
acordării acestui ajutor medical (triajul medical în cadrul formaţiunii).
2.Condițiile ce influențează organizarea și efectuarea măsurilor curativ –

evacuatorice în caz de calamități.
În cazul dezastrelor, organizarea şi efectuarea măsurilor curative şi de evacuare sunt influenţate
de mai multe condiţii, cele mai semnificative fiind:
– caracterul şi intensitatea dezastrului;
– imprevizibilitatea apariţiei dezastrului după timp şi loc;
– apariţia concomitentă a pierderilor sanitare în masă;
– valoarea şi structura pierderilor sanitare în diverse focare cu particularităţi diferite;
– izbucnirea altor ,,calamităţi (catastrofe) în calamitate” (incendii, inundaţii, alunecări de teren,
explozii, eliminări de substanţe toxice etc.);
– starea reală a sistemului local al ocrotirii sănătăţii, prezenţa instituţiilor medicale în focar cu
funcţia păstrată;
– starea căilor de acces spre focar şi în focar;
– nivelul de pregătire pentru acţiuni a SAMUSE şi a populaţiei cu privire la comportarea adec-
vată şi acordarea primului ajutor;
– caracterul şi nivelul de dezvoltare a sistemului de comunicaţii şi altele (clima, relieful, noapte
sau zi etc.);
– starea sanitaro-epidemiologică a terenului în regiunea dezastrului.
Condiţiile enumerate ne impun:
– a menţine în permanentă pregătire toate forţele şi mijloacele SAMUSE, ale altor servicii ale
ministerelor şi departamentelor interesate;
– a planifica din timp asigurarea medicală a populaţiei, dar şi a activităţii instituţiilor medicale
în caz de dezastre;
– a pregăti din timp toată populaţia republicii privitor la comportarea adecvată şi modalităţile
de acordare a primului ajutor răniţilor şi bolnavilor;
– a organiza dirijarea operativă şi stabilă cu forţele şi mijloacele SAMUSE de diferite niveluri;
– a depune eforturi colosale, zi de zi, din partea forţelor şi mijloacelor antrenate în lichidarea
consecinţelor dezastrelor;
– de a efectua alte acţiuni întru salvarea vieţilor lezaţilor.
 În caz de incendiu:
– feriţi-vă de temperatură înaltă, fum şi gaze, de prăbuşirea edificiilor, de exploziile
utilajului tehnologic şi aparatelor, de căderea copacilor;
– nu intraţi în zona cu fum, dacă vizibilitatea e mai mică de 10 m;
– la salvarea victimelor, înainte de a intra în încăperea incendiată, acoperiţi-vă capul cu o
prelată, muşama, palton sau trenci, umezite în prealabil;
– deschideţi atent uşa încăperii cu fum, pentru a evita izbucnirea flăcărilor;
– în încăperea cu fum târâţi-vă;
– pentru a vă proteja de monoxidul de carbon, respiraţi printr-o bucată de ţesătură umedă.

1. Scopurile, conținutul și organizarea primului ajutor medical în situații
excepționale.
Scopul primordial este acordarea ajutorului medical persoanelor lezate in cadrul lichidarii
consecintelor medicale ale dezastrelor ,de asemenea si protectia populatiei in situatii
exceptionale.
Cea mai stringenta si extrem de dificila problema in lichidarea consecintelor calamitatilor
sunt:salvarea vietilor omenesti,deasemenea prevenirea complicatiilor grave ,tratamentul si
restabilirea medicala a lezatilor.Realizarea la timp si in deplin volum a masurilor curative si de
evacuare a ranitilor aceasta include:1.cautarea si scoaterea de sub daramaturi ,ruine a
lezatilor:2.acordarea ajutorului medical ;3.triajul medical;4.evacuarea
medicala;5.tratamentul propriu-zis;6.restabilirea medicala a ranitilor.
Primul ajutor se acordă fie în formă de autoajutor sau de ajutor reciproc, dar deasemenea şi de
către gărzile sanitare, şoferii-sanitari, salvatorii din detaşamentele de salvare-deblocare ale PC, si de
alte persoane instruite. Timpul optimal in care este extrem de importanta acordarea primului ajutor
sunt primele 30 min. după rănire (lezare), insa în caz de asfixie sau stop cardiac - primele 5-10
min. Pentru acordarea primului ajutor se utilizeaza mijloacele improvizate sau cele din tabelă ale
gărzilor sanitare şi ale salvatorilor PC.
Masurile ce trebuiesc intreprinse in timpul primului ajutor:
Scoaterea ranitilor de sub daramaturi si din ruine;
Hemostaza provizorie realizata prin intermediu pansamentului
compresiv sau prin garou;
Stingerea imbracamintei/incaltamintei arzande;
Respiratia artificiala( gură - gură / gură-nas);
Masajul cardiac;
Punerea pansamentului pe plaga;
Imobilizarea provizorie im cazul fracturii oaselor;
Administrarea substantelor analgezice;de asemenea a antibioticelor,
sulfanilamidelor, substanţelor antivomitive;
Administrarea antidoturilor în cazul intoxicaţiilor cu substanţe toxice care au
acţiune puternică;
Aplicarea măştiilor antigaz pe terenul contaminat cu substanţe toxice,
radioactive, bacteriene;
Tratarea sanitară parţială – in caz de necessitate;
2. Măsurile generale de protecție a populației în situații excepționale în timp de

pace, scopul și conținutul.
În conformitate cu principiile de bază ale protecţiei populaţiei în situaţii excepţionale în timp de
pace, se efefctuează următoarele măsuri:
– observarea permanentă şi controlul de laborator cu privire la infectarea obiectelor mediului
cu substanţe radioactive, toxice şi mijloace bacteriene;
– informarea la timp a populaţiei despre apariţia calamităţilor spontane, avariilor, catastrofelor
şi a altor situaţii excepţionale;
– adăpostirea populaţiei în construcţii de fortificaţie (de protecţie), folosirea mijloacelor de
protecţie individuală;
– respectarea de către populaţie a regimului de protecţie pe terenurile contaminate;
– evacuarea populaţiei din zonele periculoase;
– efectuarea măsurilor speciale de protecţie cu caracter sanitaro-igienic;
– instruirea din timp a populaţiei cu privire la modalităţile de protecţie şi activitate în situaţii
excepţionale.
Pentru ca populaţia să conecteze la timp aceste mijloace de informare, sunt folosite claxoanele
mijloacelor de transport şi sirenele întreprinderilor industriale. Din acest moment, radioul şi
televizoarele trebuie să funcţioneze încontinuu, pentru a recepta noi ştiri. E important ca din primele
clipe să se determine locul celui mai apropiat adăpost şi căile de acces spre el. Trebuie de pregătit
mijloacele individuale şi mijloacele improvizate de protecţie.
În blocurile locative se iau măsuri în vederea ermetizării ferestrelor, uşilor; se efectuează măsurile
antiincendiare, de protejare a produselor alimentare, a apei de contaminarea posibilă.
Trebuie de pregătit cele mai necesare lucruri pentru evacuare.
Modalitatea principală de protecţie a populaţiei este adăpostirea ei în construcţii subterane
(adăposturi), şanţuri antiradiaţie acoperite şi şanţuri simple (mijloace colective de protecţie),
folosirea mijloacelor individuale de protecţie.
3. Normele de comportament personal în caz de inundații catastrofale.

 În caz de inundaţii:
– anunţaţi din timp personalul acestei case;
– transferaţi la etajele de sus sau în poduri bunurile materiale;
– deconectaţi apa, electricitatea, gazul;
– luaţi cu sine lucruri de prima necesitate şi plecaţi la punctul de adunare;
– dacă vă aflaţi în stradă, deplasaţi-vă pe un loc mai ridicat;
– feriţi-vă de transformatoare şi fire electrice.
1. Măsurile speciale (medicale) de protecție a populației în calamități, scopul și
conținutul.
Masrile speciale -complex de măsuri curativ-profilactice, efectuate cu scopul de a restabili la
maximum funcţiile pierdute ale organelor şi sistemelor, de a trata definitiv lezaţii, inclusiv
reabilitarea medicală și expertiza medicală a vitalităţii.
Mijloacele de protecţie medicală:
– radioprotectoarele;
– antidoturile;
– preparatele antibacteriene;
– mijloacele de tratare sanitară parţială.
Toate mijloacele medicale de protecţie antiradioactivă se divizează în:
– mijloace de prevenire a leziunilor prin iradiere externă;
– mijloace de prevenire sau reducere a gravităţii reacţiei primare a organismului la iradiere;
– mijloace de prevenire a leziunilor actinice în caz de pătrundere a substanţelor radioactive în
organismul uman;
– mijloace de prevenire a leziunilor radioactive a pielii prin contaminare cu praf radioactiv.
În cazul pătrunderii substanţelor radioactive în tractul gastrointestinal, se folosesc:
– adsorbanţi (pantociană, adsorbar, preparatele iodului stabil);
– spălături gastrice;
– clismă evacuatoare;
– substanţe purgative.
Pentru protecţia organismului de substanţele toxice se folosesc antidoturile (specifice şi nespeci-
fice):
5) ale acidului cianhidric:
– amilnitritul (propilnitritul);
– hromosmonul;
– tiosulfatul de sodiu;
6) lewizitei şi altor substanţe ce conţin arsen: unitiolul.
Loc: în secţiile, spitalele, centrele medicale specializate existente sau/şi instalate suplimentar în
exteriorul focarului (etapa a II-a) de către medici specialişti de profil îngust, dotaţi cu utilaj şi
materiale medicale speciale, echipele specializate de pregătire permanentă şi echipele specializate
de asistenţă medicală de urgenţă (traumatologie, neurochirurgie, combustiologie, chirurgie
pediatrică, oftalmologie, toxicologie, anesteziologie, psihiatrie, boli infecţioase, chirurgie toracală,
abdominală, urologie ș.a.)
2. Cerințele către terenul de instalare a etapelor în caz de calamități.

Suprafata minim de 100 x 100 m cu respectarea următoarelor cerințe:
 Terenul trebuie sa fie în apropierea nemijlocită de căile de evacuare şi de o
sursă de apă potabilă;
 Suprafaţa terenului să poata asigura instalarea comodă a secţiilor
funcţionale;
 Terenul trebuie sa fie în apropierea maxima posibilă de focarele de pierderi
sanitare în masă;
 Terenul nu trebuie sa fie contaminat cu substanţe radioactive, toxice sau
bacteriene;
 Starea sanitaro- epidemiologică a terenului sa fie satisfăcătoare.

 În caz de alunecări de teren:
 ieşiţi din clădire şi staţi pe un loc drept;
 anunţaţi despre acest fenomen vecinii şi ajutaţi copiii, bolnavii şi bătrânii să părăsească
clădirea;
 în caz de necesitate, chemaţi asistenţa medicală de urgenţă, poliţia sau pompierii;
 întreprindeţi toate măsurile pentru a asigura securitatea oamenilor şi a salva valorile mate-
riale.
Bilet #22.
1. Noţiune de calamitate. Clasificarea calamităţilor
Calamitate in asp. med. - sit. except. aparuta ca rezultat al dezastrelor naturale sau tehnogene, sociale si
ecologice, insotita de pierderi generale umane cu patol. specifica, scoaterea din functiune a institutiilor
sanitare si cadrelor medic., iar p/u lichidarea consecintelor carora, de obicei sunt necesare forte si mijloace
medic. din afara focarului accidentat.
Clasificarea calamitatilor# Dupa origine(Mescov):
1) C.Naturala: cutramur, eruptie de vulacan, inundatii, avalanse, alunecari de teren.
2) C.Tehnogene: explozii, distrugeri, accid de transport, scurgeri de s. toxice, rdioactive, socul cladirilor.
3) C.Speciale(sociale): razboi, terorism, foamete, dezordine, boli in masa (epi-, pandemii), epizootii.
Dupa OMS:
1) C.meteorologice: tsunami, tornado etc
2) C.topologice: inundatii catastrofale, avalanse, alunecari de teren
3) C.telurice si tectonice: eruptii de vulcan, cutremur
4) Accidente: transport, miniere
5) Ecologice (inca nu sunt incluse) - schimbarea climei, eroziunea solului, micsorarea strat. de ozon,
poluarea med. ambiant.
Dupa amploare:
1) C.minore - nr. lezatilor 10-100 (din ei pina la 50 pers. necesita spitalizare)
2) C.medii - nr. lez. 100-1000 (spitalizare-51-250 pers.)
3) C.majore - nr. lez e mai mare de 1000 de pers. (spitaliz m.mult de 250)
Dupa amploarea raspindirii consecintelor:
1. Cu caracter local-consecintele se raspindesc in limitele unei hale, laborator
2. Cu caracter de obiect/obiectiv-uzina, fabrica, istit. de invatamint, unit. Economica
3. Cu caracter Municipal
4. Cu caracter raional
5. Cu caracter Regional (ex.explozia de la Cernobîl)
6. Cu aspect global (schimarea climei, gauri de ozon, asteroid) – Cataclisme
Particularități specif a multor dezastre s/t:
# imprevizibilitate după loc şi timp a multor dezastre;
# apariţia simultană într-un timp relativ scurt a pierderilor generale umane şi sanitare;
# odată declaşînduse unele dezastre pot duce în lanţ la declanşarea altor dezastre.
2. Noțiune de etapa medicală. Etapele medicale prespitalicești și spitalicești.
Etapa medicala-fortele si mijloacele ocrotirii sanatatii instalate pe caile de evacuare cu scop de primire,
pregătire, înregistrare, de a face triajul medical, de a acorda ajut. med. respactiv lezaților pt evacuare (la
neces).
Sunt 2 tipuri de etape:
1. Prespitaliceasca – toate etapele med din focar. Acestor formaţiuni medicale le revin indeplinirea
următoarelor misiuni: primirea răniţilor si bolnavilor, executarea tratării sanitare ori speciale (după
necesitate), acordarea primului ajutor medical ori premedical daca acesta n-a fost acordat, pregătirea răniţilor
si bolnavilor către evacuarea de mai departe ori tratamentul temporar, îndeplinirea documentelor de evidenta
medicala (fisa primara a rănitului).
2. Spitaliceasca – cele din afara focarului. Acestor formaţiuni medicale le revin îndeplinirea următoarelor
misiuni: primirea răniţilor si bolnavilor, executarea triajului medical, tratarea sanitara (speciala) după
necesitate, acordarea ajutorului medical calificat, specializat, tratamentul, reabilitarea medicala, expertiza
medico-militara, indeplinirea documentelor medicale.
3. Normele de comportament personal în caz de contaminarea teritoriului cu substanțe toxice.

Mulţi compuşi chimici, care se utilizează în economia naţională, au o toxicitate înaltă şi, în anumite condiţii,
pot provoca intoxicaţii în masă la oameni şi animale, pot duce la poluarea mediului ambient. În timpul
accidentului la un obiect chimic periculos este posibilă şi poluarea aerului cu doi sau mai mulţi agenţi toxici,
care se formează în urma reacţiilor secundare. În consecinţă, pot apărea acţiuni asociate asupra organismului
omului. O protecţie eficientă este asigurată doar de edificiile de protecţie colectivă. In cazul în care populaţia
(personalul întreprinderilor) nu este asigurată cu mijloace de protecţie individuală şi colectivă, ea este
afectată în întregime, căpătând leziuni de diferite grade de gravitate. Iar dacă populaţia este asigurată 100%
cu mijloace de protecţie, pierderile ating 10% (sunt folosite cu întârziere, au dificultăţi). Folosirea la timp a
mijloacelor de protecţie şi adăpostirea în încăperi reduc pierderile sanitare până la 4-5%.
Particularităţile focarului creat de STP cu acţiune rapidă:

• lezarea concomitentă (în câteva minute) a unui număr considerabil de persoane;
• evoluţia rapidă a intoxicaţiei, cu prevalenţă a formelor grave;
• deficitul de timp nu le permite organelor ocrotirii sănătăţii să-şi restructureze activitatea în funcţie de
situaţia creată la moment;
• necesitatea acordării ajutorului medical eficient nemijlocit în focar (o atenţie deosebită se acordă
autoajutorului şi ajutorului reciproc) şi la etapele de evacuare medicală în termene foarte reduse;
• evacuarea lezaţilor din focar în termene maximal reduse.
Particularităţile focarului creat de STP cu acţiune lentă:

• formarea piederilor sanitare decurge lent, timp de mai multe ore;
• organele ocrotirii sănătăţii dispun de o rezervă de timp pentru a-şi coordona activităţile în corespundere cu
situaţia creată;
• necesitatea de a organiza şi petrece măsuri de căutare a lezaţilor în rândul populaţiei;
• evacuarea medicală din focar se efectuează pe măsura depistării lezaţilor. Dacă STP persistă mai multe ore,
se menţine pericolul lezării, care se păstrează şi după ieşirea din focar, din cauza reabsorbţiei STP de pe
haine sau a contactului cu obiectele şi transportul poluat.
Principiile de bază ale acordării primului ajutor în focar:

1) autoajutor şi ajutor reciproc: - protecţia organelor de respiraţie (mască antigaz de tip industrial, mască
din tifon şi bumbac);
- înlăturarea şi degazarea STP persistente de pe piele şi mucoasele ochilor, îmbrăcăminte (tratare sanitară
parţială);
- evacuarea urgentă din focar;
2) ajutorul membrilor echipelor sanitare:
- căutarea lezaţilor;
- triajul medical după gravitatea leziunii;
- protecţia organelor de respiraţie;
- înlăturarea şi degazarea picăturilor de STP persistente;
- administrarea antidoturilor;
- evacuarea urgentă din zona contaminată.
Principiile de bază ale ajutorului toxico-terapeutic:
- tratarea sanitară (STP persistente);
- măsuri de dezintoxicare;
- administrarea antidoturilor (terapia specifică);
- terapia simptomatică;
- profilaxia complicaţiilor.
Regimul antichimic de protecţie prevede combinarea şi durata folosirii mijloacelor individuale de protecţie şi
a adăposturilor ce previn lezarea oamenilor cu substanţe toxice. Pentru protecţia organismului de substanţele
toxice se folosesc antidoturile (specifice şi nespecifice):
2) ale acidului cianhidric: - amilnitritul (propilnitritul); - hromosmonul; - tiosulfatul de sodiu;
3) lewizitei şi altor substanţe ce conţin arsen: unitiolul.
Bilet #23.
1. Scopurile, conținutul și organizarea primului ajutor medical în situații excepționale

cuprinde un complex de măsuri curativ-profilactice îndeplinite de către medici la prima etapă medicală
prespitalicească, în punctele medicale avansate sau în spitalele de campanie (în cazul desfăşurării
acestora), în instituţiile de medicină primară amplasate în apropiere nemijlocită de zona situaţiei
excepţionale, precum şi în spitalele amplasate în zona situaţiei excepţionale, în cazul în care acestea şi-au
păstrat (cel puţin parţial) funcţionalitatea.
cu scopul înlăturării sau diminuării consecinţelor rănirii (lezării) ce prezintă pericol pentru viaţă, evitării
complicaţiilor sau scăderii gravităţii acestora şi pregătirii lezaţilor pentru evacuarea ulterioară la etapa a
II-a, fără înrăutăţirea esenţială a stării de sănătate
Prin urmare, în cazul pierderilor sanitare în masă la I etapă medicală volumul ajutorului medical va fi
redus până la măsurile de urgenţă ale primului ajutor medical.
Timpul optim de acordare - în primele 4-6 ore, până la 24 ore
CONȚINUTUL :
a) Măsurile de urgenţă, neefectuarea cărora va duce la deces:
– înlăturarea asfixiei;
– hemostaza provizorie sau definitivă;
– măsurile antişoc;
– amputarea membrului zdrobit, ce se ţine doar printr-un lambou subţire de ţesuturi moi;
– cateterizarea sau puncţia vezicii urinare, în caz de retenţie a urinei;
– administrarea substanţelor anticonvulsive, bronhodilatatoare;
– administrarea antidoturilor (la necesitate);
– spălături gastrice prin sondă, în caz de pătrundere în stomac a substanţelor toxice;
– degazarea plăgii, în caz de infectare cu substanţe toxice;
– administrarea serului antitoxic, în caz de intoxicaţii cu toxine bacteriene.
b) Măsurile care pot fi amânate:
– corectarea pansamentului şi imobilizării efectuate anterior;
– blocaj cu novocaină, în caz de rănire de gravitate medie;
– administrarea antibioticelor şi seroprofilaxia tetanosului, în caz de traume deschise şi combustii;
– refacerea pansamentului, în caz de infectare a plăgii cu substanţe radioactive;
– folosirea remediilor simptomatice.
2. Măsurile generale de protecție a populației în situații excepționale în timp de pace, scopul și

conținutul.
Protecţia populaţiei de factorii lezanţi ai catastrofelor naturale şi tehnologice şi lucrul neîntrerupt al
obiectelor sunt sarcini de mare însemnătate ale tuturor organelor de conducere publică locală,
organelor executive şi conducătorilor obiectelor economiei naţionale. Protecţia populaţiei prezintă
un complex de măsuri, care au scopul de a exclude sau de a diminua la maximum acţiunea
factorilor lezanţi ai catastrofelor asupra organismului omului. Pornește de la premisa că protecția,
pregătirea și asistența în situaţii de pericole reprezentate de producerea dezastrelor naturale sau
tehnologice reprezintă un drept fundamental al ființelor umane, la fel ca dreptul la viață și la
sănătate.
În timp de pace se efectuează următoarele măsuri:
1. Observarea permanentă şi controlul de laborator al contaminării radioactive, chimice şi bacteriene a
obiectelor din mediul extern, precum şi al activităţii seismice, nivelului apei în râuri, obiectelor ce amenință
starea de sănătate.
2. Informarea la timp a populației despre apariția calamităților spontane, avariilor, catastrofelor şi a altor
situații excepționale.
3. Adăpostirea populației în construcții de protecție, folosirea mijloacelor de protecţie individuală.
4. Respectarea de către populație a regimului de protecţie pe terenurile contaminate.
5. Evacuarea populației din zonele periculoase.
6. Efectuarea măsurilor speciale de protecție cu privire la modalitățile de protecţie şi activitate în situații
excepționale.
3. Normele de comportament personal în caz de contaminarea teritoriului cu substanțe

radioactive.
Poluarea teritoriului RM cu substanțe radioactive este posibilă în cazul unor accidente din cele mai
apropiate stații atomoelectrice – Iujno-Ucrainsk, Cernobâl, Zaporojsk, etc. În așa caz fondul
radioactiv se poate mări de 10-100 ori, de asemenea un pericol deosebit este creșterea nivelului de
izotopi și produselor de dezintegrare, care se pot acumula în sol, în alimente – legume, fructe,
lactate, etc, cu evidente repercusiuni asupra populației. La fel se pot produce accidente la
transportul acestor substanțe pentru diverse motive (de ex. științifice), și pierderea controlului
asupra acestor procese pot duce la iradierea atât a personalului, cât și a oamenilor obișnuiți.
ÎN CAZ DE CONTAMINARE RADIOACTIVA
-îmbrăcaţi măştile antigaz (masca din vată-tifon) şi plecaţi în edificiul de protecţie;
-dacă adăpostul este departe şi nu aveţi mască-antigaz, rămîneţi acasă, conectaţi radioul pentru
recepţionarea comunicatelor organelor protecţiei civile;
-închideţi ferestrele, uşile acoperiţi-le cu ţeseturi dense, încleiaţi crăpăturile din ramele ferestrelor;-
la indicaţia organelor protecţiei civile pregătiţi-vă pentru posibila evacuare;
-la indicaţia instituţiilor curative întrebuinţaţi tablete de caliu iodat;
-plecînd din casă deconectaţi aparatele electrice, luaţi cu sine documentele, banii, lucrurile necesare,
îmbrăcaţi masca-antigaz sau masca umezită din vata-tifon, o prelată sau trenciul;
-la sosirea în raionul nepereculos treceţi controlul radioactiv şi prelucrarea sanitară;
- dacă deja substanțele radioactive au pătruns în organism, se administrează preparate absorbante
pentru a diminua absorbția în TGI și a preveni boala actinică.
- dacă subs. radioactivă a nimerit pe piele, efectuăm tratarea specială parțială – spălare cu apă și
săpun, utilizarea sol. HCl 1-3%.
Bilet #24.
1. Noțiune de caracteristică medico-tactică a calamităților (elementele de bază).

Prin dezastru (catastrofă, calamitate) înţelegem un eveniment spontan, provocat de puterile naturii
sau de activitatea umană, urmat de distrugeri, pierderi materiale şi umane. În aspect medical
dezastrul poate fi definit astfel: eveniment spontan urmat de o situaţie excepţională care este însoţită
de pierderi generale umane şi sanitare, cu patologie specifică, care necesită asistenţă medicală
urgentă, scoaterea din funcţiune parţială ori totală a instituţiilor medicale şi a cadrelor medicale, iar
pentru lichidarea consecinţelor sunt necesare forţe şi mijloace medicale din afara focarului
(raionului accidentat de dezastru).
Partic specif a multor dezastre s/t:
# imprevizibilitate după loc şi timp a multor dezastre;
# apariţia simultană într-un timp relativ scurt a pierderilor generale umane şi sanitare;
# odată declaşînduse unele dezastre pot duce în lanţ la declanşarea altor dezastre.
Cuprinde citeva elemente:
1. Caracterul si dimensiunile focarului.
2. Volumul si structura posibila a pierderilor sanitare de focar.
3. Gradul de scoatere din functiune a instit. med si a personalului medical.
4. Prezenta sau absenta contaminarii terenului cu s.radioactive, toxice, bacteriene.
5. Starea sanitaro-epidemica a terenului creata in urma dezastrului concret.
2. Tipurile și conținutul ajutorului medical, acordat lezaților în situații excepționale.

Set de măsuri curativ-diagnostice şi profilactice stabilite în funcţie de locul (etapa) unde se acordă asistenţa
medicală, scopul, gradul de urgenţă şi volumul acesteia, precum şi de gradul de calificare şi dotare a
persoanelor care o acordă. Se disting 5 tipuri de ajutor medical:
1.primul ajutor;
2.ajutor premedical;
3.primul ajutor medical;
4.aj.med calificat;
5.aj.med.specializat.
1) primul ajutor - se acorda la locul lezării de către salvatori, pompieri, gărzi sanitare, sanitari, şoferi
sanitari, inspectori sanitari, în mod de auto ajutor şi ajutor reciproc şi se face cu scop de a salva viaţa lezaţilor
şi a prevenirii complicaţiile grave. Timpul optimal de acordare a primului ajutor sunt primele 20-30 minute
după lezare. Primul ajutor include următoarele măsuri:
– scoaterea lezaţilor de sub dărâmături, din adăposturi şi alte locuri;
– stingerea focului de pe îmbrăcăminte;
– aplicarea măştii antigaz în terenul contaminat cu substanţe toxice sau 29 radioactive;
– hemostaza provizorie prin aplicarea garoului sau pansamentului compresiv;
– înlăturarea asfixiei (toaleta cavităţii bucale, fixarea limbii, respiraţia artificială a plămânilor);
– administrarea substanţelor de calmare a durerii;
– aplicarea pansamentului pe plagă sau suprafaţa arsă, în caz de pneumotorax deschis
- pansamentul ocluziv;
– imobilizarea provizorie a fracturilor;
– tratarea sanitară parţială în caz necesar;
– masaj cardiac extern;
– administrarea antibioticelor, sulfanilamidelor şi substanţelor antivomitive
2) ajutor premedical - se acorda la locul de adunare a lezaţilor de către felcer sau asistente medicale
(brigada de acordare a ajutorului premedical). Se efectuează în scopul de completare şi corijare a măsurilor
primului ajutor, cât şi micşorarea consecinţelor leziunilor ce poartă pericol pentru viaţă şi prevenirea
complicaţiilor grave. Timpul optimal de acordare a ajutorului premedical sunt primele 2-3 ore.
Conţinut: completarea primului ajutor, înlăturarea asfixiei, ventilaţia artificiala a plămânilor, inhalare O2 ,
controlul garoului aplicat anterior, corijarea imobilizării fracturilor cu aplicarea atelelor, antidoturi,
antibiotice, antivomitive, încălzirea lezaţilor în caz de hipotermie, cardiotonice, tratare sanitară parţială.
3) primul ajutor medical - se acordă la instituţiile medicale din focar cu funcţia păstrată (cât şi la punctele
medicale avansate). Se efectuează cu scop de lichidare a consecinţelor ce poartă pericol pentru viaţă,
combaterea complicaţiilor apărute, prevenirea lor şi pregătirea lezaţilor (stabilizarea funcţiilor vitale) pentru
evacuarea din focar. Timpul optimal de acordare – primele 4-6 ore. Măsurile sunt divizate în două grupe:
a) Măsurile de urgenţă, neefectuarea cărora va duce la deces:
– înlăturarea asfixiei;
– hemostaza provizorie sau definitivă;
– măsurile antişoc;
– amputarea membrului zdrobit, ce se ţine doar printr-un lambou subţire de ţesuturi moi;
– cateterizarea sau puncţia vezicii urinare, în caz de retenţie a urinei;
– administrarea substanţelor anticonvulsive, bronhodilatatoare;
– administrarea antidoturilor (la necesitate);
– spălături gastrice prin sondă, în caz de pătrundere în stomac a substanţelor toxice;
– degazarea plăgii, în caz de infectare cu substanţe toxice;
– administrarea serului antitoxic, în caz de intoxicaţii cu toxine bacteriene.
b) Măsurile care pot fi amânate:
– corectarea pansamentului şi imobilizării efectuate anterior;
– blocaj cu novocaină, în caz de rănire de gravitate medie;
– administrarea antibioticelor şi seroprofilaxia tetanosului, în caz de traume deschise şi combustii;
– refacerea pansamentului, în caz de infectare a plăgii cu substanţe radioactive;
– folosirea remediilor simptomatice.
4) ajutorul medical calificat - se acordă la etapele spitaliceşti (spitalele multiprofil) din afara focarului de
chirurgi şi terapeuţi şi are ca scop de a lichida consecinţele care poartă pericol pentru viaţă, de a combate
complicaţiile deja apărute, de a pregăti lezaţii pentru tratamentul propriu-zis. Timpul optimal de acordare –
primele 8-10 ore. Măsurile ajutorului medical calificat sunt de 2 feluri:
l) ajutorul medical chirurgical are 3 tipuri de masuri:
– de urgenţă;
– ce pot fi amânate doar ca excepţie;
– ce pot fi amânate fără consecinţe grave.
II) ajutorul medical terapeutic are 2 masuri
– de urgenta;
– ce pot fi amânate
5) ajutorul medical specializat - se acordă în secţiile spitalelor specializate ori instituţii specializate de către
medicii specialişti în scop de a restabili funcţia organelor şi tratamentul până la rezultatul definitiv,
recuperarea medicală, expertiza medicală a vitalităţii. Timpul optimal de acordare - primele 24 ore. Pentru
acordarea ajutorului medical specializat sunt necesare 3 condiţii:
– prezenta specialistului;
– dotarea cu materiale speciale;
– loc special pregătit.
3. Normele de comportament personal în caz de contaminarea teritoriului cu substanțe bacteriene

Regimul de protecţie antibacteriologică include carantina şi observarea. În zona de carantină se
întrerupe lucrul instituţiilor de învăţământ; se interzic spectacolele, adunările, activitatea pieţelor
etc. Populaţiei i se recomandă să stea mai mult în apartamente. Dacă se apreciază că agentul
patogen al bolii nu este al unor boli infecţioase deosebit de periculoase, carantina se înlocuieşte cu
observarea, în care măsurile de limitare şi izolare nu sunt atât de stricte ca în carantină.
În focarul infectării cu mijloace bacteriene măsura primordială este profilaxia nespecifică a
populaţiei. Pentru aceasta sunt folosite antibiotice cu spectru larg de acţiune. Dacă se stabileşte
agentul patogen, se indică preparate specifice pentru boala dată, iar populaţia sănătoasă este supusă
profilaxiei specifice prin imunizare. În zona carantinei şi observării se efectuează dezinfecţia,
dezinsecţia şi deratizarea (în cazul necesar).
E necesar de a proteja personalul medical dar si ranitii si bolnavii de factori lezanti. In acest caz
personalul medical va lucra in mijl. de protect. individuala (masca antigaz, echipament antichimic),
productivitatea muncii scade si vor fi necesare suplimentarea forţelor şi mijl.medicale p/u a
indeplini unul si acelasi volum de lucru intr-o unitate de timp.
Preparatele antibacteriene se împart în remedii de profilaxie specifică și nespecifică. La mijloacele
de profilaxie nespecifică se atribuie antibioticele și sulfanilamidele cu spectru larg de acțiune și
interferonii. La mijloacele de profilaxie specifică sunt atribuite antibioticele cu spectru îngust de
acțiune, serurile specifice, vaccinurile, anatoxinele, bacteriofagii.
Bilet #25.
1. Măsurile speciale (medicale) de protecție a populației în calamități, scopul și conținutul lor
Măsurile medicale speciale au drept scop profilaxia leziunilor populaţiei, dar şi acordarea ajutorului
medical lezaţilor. Pentru efectuarea acestor măsuri vor fi folosite mijloacele de protecţie care vor
preveni sau vor reduce considerabil acţiunea de lezare, vor ridica rezistenţa organismului uman în
caz de contaminare cu substanţe radioactive, toxice şi bacteriologice.
Mijloacele de protecţie medicală:
 radioprotectoarele (de prevenire a leziunilor prin iradiere externă/de prevenire sau reducere a
gravității reacției primare/de prevenire a leziunilor actinice/de prevenire a leziunilor pielii) – de ex.
preparatul RS-I (cistamina), care se folosește la 30-40 min înainte de acțiunea iradierii.
 antidoturile (subs. fosforoorganice, etc)
 preparatele antibacteriene;
 mijloacele de tratare sanitară parţială – săpun, sol. HCl 1-2%.
 absorbanti, spălături gastrice, clismă evacuatoare, substanțe purgative.
2. Scopurile și conținutul primului ajutor lezaților în focarele calamităților.
Primul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de pierderi sanitare) prin autoajutor, ajutor
reciproc, ajutor din partea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari pușcași, șoferi-sanitari, echipe
de brancardieri. Scopul primului ajutor consta in efectuarea celor mai simple masuri medicale
pentru salvarea vieţii răniţilor si prevenirea complicaţiilor grave. Timp optimal – primele 20-30min
Dotare: mijl.medic de prot individ (trusa med individ, pachet individ antichim, pachet individ de
pansam); trusa medicală de campanie; trusa medicală pt trupe (pt toate ijl de transp.); mijl
improvizate.
Masurile primului ajutor prevăd:
– scoaterea lezaţilor de sub dărâmături, din adăposturi şi alte locuri;
– stingerea focului de pe îmbrăcăminte;
– aplicarea măştii antigaz în terenul contaminat cu substanţe toxice sau 29 radioactive;
– hemostaza provizorie prin aplicarea garoului sau pansamentului compresiv;
– înlăturarea asfixiei (toaleta cavităţii bucale, fixarea limbii, respiraţia artificială a plămânilor);
– administrarea substanţelor de calmare a durerii;
– aplicarea pansamentului pe plagă sau suprafaţa arsă, în caz de pneumotorax deschis
- pansamentul ocluziv;
– imobilizarea provizorie a fracturilor;
– tratarea sanitară parţială în caz necesar;
– masaj cardiac extern;
– administrarea antibioticelor, sulfanilamidelor şi substanţelor antivomitive
3. Normele de comportament personal în caz de cutremur de pământ.
-feriţi-vă de căderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor, poliţelor,
-fiţi cît mai departe de ferestre, oglinzi, abajure;
-plăsaţi-vă lîngă peretelintern, în deschizătura uşilor;
-imediat ce vor înceta zguduiturile - părăsiţi clădirea, luați trusa medicală, lanterna, lucrurile necesare şi produsele
alimentare, închideți ușa cu cheia;
-nu folosiţi ascensorul;
-aflîndu-vâ in stradă treceţi la mijlocul ei, pe piaţă, cît mai departe de clădiri şi edificii,stîlpi cu linii de tensiune;
- dacă în apartamentele vecine au rămas copii, bătrâni sau bolnavi, deschideți sau forțați ușile şi ajutați-i să coboare în
stradă, acordați-le primul ajutor.
- în cazul zguduiturilor puternice e bine de așezat pe pământ.
- dacă vă aflați în automobil, opriți-l cât mai departe de clădiri, treceri subterane sau poduri, nu ieșiți din automobil până
la încetarea cutremurului, acordați ajutor la transportarea sinistraților sau a salvatorilor.
- deschideți ușile dulapurilor, odăilor pentru a evita căderea obiectelor grele.
- în cazul că sunteți sub ruine, nu pierdeți cumpătul, respirați uniform, pregătiți-va sa îndurați setea şi foamea. Prin
strigăte şi ciocănituri atrageți atenția salvatorilor, deplasați în dreapta şi în stingă un obiect metalic (chei, etc), pentru a
fi depistat de locatorul pentru metale. Dacă spațiul este relativ liber, nu aprindeți chibrituri și luminări. Deplasați-vă
atent, străduiți-vă să nu provocați surpături. Dacă aveți posibilitatea de a întări tavanul, faceți acest lucru şi așteptați
ajutorul.
- Dacă ați fost apăsat la pământ, încercați pe burtă a slăbi presiunea asupra
coșului pieptului şi abdomenului. Mâinile sau picioarele prinse între ruine frecați-le mai des, aplicați masajul,
restabilind circuitul sângelui. Dacă sunteți însetat, luați o pietricică netedă sau colțul unei batistei şi sugeți-l respirând pe
nas.

EXAMEN-CALAMITATI Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXAMEN-CALAMITATI Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biletul 1

1. Noțiuni și principiile de bază ale protecției populației în situații excepționale

• Responsabilități în domeniul protecției populației îl au:

Ministerele, departamentele ministerelor;

Organizațiile publice locale;

Conducătorul întreprinderii de stat/private;

Fiecare cetățean în parte.

1. Principiul teritorial se organizează î n toate localităţ ile republicii Exemplu: în RM, în

2. Principiul de producţ ie se organizează î n fiecare minister, departament, agenţ ie, obiect al

5. Principiul responsabilităţ ii presupune obligaţ ia de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da

7. Principiul planificării activităţ ilor protecţ iei civile.

Organizarea:Primul ajutor se oferă la prima etapă, cea prespitalicească, în focarul situației

• stingerea î mbrăcămintei arzânde cu ce avem la îndemână: apă, stingătoare, nisip, zăpadă;

• respiraţ ia artificială a plămânilor gură-gură sau gură-nas

• imobilizarea provizorie a oaselor fracturate cu ajutorul a ce avem la îndemână, carton, atela de

• administrarea substanţ elor analgezice;

• administrarea antibioticelor, sulfanilamidelor, substanţ elor antivomitive;

• administrarea antidoturilor î n caz de intoxicaţ ii cu substanţ e toxice cu acţ iune puternică;

3. Normele de comportament personal în caz de cutremur.

În caz de cutremur în locuință în primul rând trebuie să fim informați despre:

Factorii enumeraţi pot acţiona asupra organismului uman în mod diferit:

2. Triajul medical. Definiția, tipurile, scopurile și semnificația triajului medical al

Sunt două tipuri de triaj:

2. Triajul medical de evacuare şi transport

Comportamentul pe care ar trebuie să-l cunoasca în caz de inundații:

I.În timpul unei inundații

 Căutați un teren mai înalt. Nu așteptați instrucțiuni.

2.Tipurile și volumul ajutorului medical, acordat lezaților în situații

Pentru acordarea primului ajutor se folosesc:

2. Ajutor premedical ce se acorda la punctele medicale ale batalioanelor de către

4.ajutorul medical calificat - se acordă la etapele spitaliceşti

Volumul ajutorului medical (VAM) - totalitate de măsuri curativ-profilactice efectuate răniților și

3.Normele de comportament personal în caz de incendii.

Norme DE ACTIUNE IN CAZ DE INCENDIU:

VERIFICAREA DE RUTINA INAINTE DE CULCARE

Schema principială de desfăşurare a PMA include:

• În al doilea rând ,se purcede la triajul consecutiv în cadrul căruia

Victimele (din categoria cu codul color Galben sau Verde ),care

Restul victimelor (din categoria codul color Roșu)se îndreaptă după

2. Scopurile și conținutul primului ajutor acordat lezaților în focarele

Organizarea se îndeplinește la prima etapă, cea prespitalicească cu utilizarea

4. Normele de comportament personal în caz de alunecări de teren.

În cazul în care se produce o alunecare de teren:

BILET DE EXAMINARE NR. 5

BILET DE EXAMINARE NR. 6

- cunoaşterea locurilor de întrerupere a alimentării cu aceste surse;

BILET DE EXAMINARE NR. 7

3. Normele de comportament personal în caz de inundații catastrofale.

Împotriva inundaţiilor, indiferent de cauza lor, este posibil să se asigure măsuri de

BILET DE EXAMINARE NR. 8

ÎN CAZ DE INCENDIU:-feriţi-vă de temperatură înaltă, fum şi gaze, de

1. Noțiune de pierderi generale umane și sanitare în calamităț i, clasificarea lor.

2) după numărul de factori lezanț i ș i modalitatea lor de acț iune:

3) după gravitatea leziunilor:

4) după localizarea anatomică:

• evacuarea medicală trebuie să fie bine organizată;

3. Normele de comportament personal în caz de alunecări de teren.

1. Noțiune de leziuni combinate, asociate ș i multiple, apărute în

2. Grupele de răniț i ș i bolnavi repartizaț i în urma triajului medical

Grupe de triaj la etapa prespitalicească :

Pentru a evita efectele nocive ale pesticidelor inutilizabile:

Regimul antichimic de protecţ ie prevede combinarea ş i durata folosirii mijloacelor individuale de

1. Recunoaș terea medico-sanitară. Esența, tipurile, misiunile ș i