Save, un husky legendar

Miriam Petrovan
 Capitlolul 1

A fost odata, într-un oras mare, o familie care aveau un pui de husky, micut
de doua săptămâni. Dupa un timp familia trebuia sa se mute, dar nu aveau
posibilitatea sa ia cu ei micul pui de husky, asa ca l-au abandonat pe stradă, pe
cănd avea doar trei luni si jumătate.Bietul de el, îi era frig și foame.Într-o zi el s-a
dus în spatele unei brutări, acolo a văzut după un tomberon de gunoi, un om sărac
care cauta prin gunoaie. Omul a scăpat o felie de pâine, din mana, așa că puiu s-a
apropiat timid , dorind sa ia felia de pâine.
-Hush, hush, pleacă de aici,caine vagabond! zise omul.
Puiul de husky, a fugit de langă acel om, flămând și speriat.Mergănd pe
stradă, el a văzut un câine prins în plasa unor hinghieri, așa ca ii s-a făcut mila de
câinele prins în plasă si s-a lăsat prins, ca-să poată fugi celalalt câine prins în plasa.
Chiar așa a fost! Puiul a fost prins iar câinele a scăpat. Hingieri s-au bucurat tare
mult, asa că au spus:
-Îl vom duce la adăpost!el este mult mai frumos decât celălalt!zise
unul, pe nume Marcie.
- Da!vom face mulți bani pe el!zise altul pe nume Jack.
-Îl vom pune la preț mare?intreba Marcie.
-Unul foarte mare!răspunse Jack.
Așa că l-au băgat pe puiul de husky în dubită și l-au dus la adăpost. Ei se
foloseau de adăpost pentru a vinde căței ilegal. Acolo au trecut luni de zile și nu a
venit nimeni sa îl adopte și nici sa îl cumpere. Până într-o zi, când a venit o fetiță
cu mama ei, care la indrăgit de indata. Ea a spus:
-Mami, putem să cumpărăm acest cățel dragălaș?uite ce drăgălaș
este! Ce scump este puiul de husky!
-Da,întradevăr. Cred că îl vom cumpăra, vom avea nevoie de el
când ne vom muta în Alaska. husky este un câine foarte puternic, așa că va rezista
mult.
Asa micul pui de husky, a fost cumparat de fetita care iubea mult
catei husky, mai ales pe el. Si el o iubea pe fetiță. Pe fetiță o chema Emily. Puiul
avea deja un an. Emily i-a pus nume puiului, Save (care în engleză înseamnă,
salvat).
Familia lui Emily împreuna cu Save s-a mutat în Alaska, într-un sat uitat
de lume, de la marginea Alaskei. Familiei lui Emily li-sa inpuținat banii, așa că au
trebuit sa îl vanda pentru a face niște bani, însă cu greu s-au despărtit de cățelul lor
iubit.Save a fost vândut unui negustor rău. Acesta la pus la munca grea pe Save, nu
i-a dat mâncare decât o dată la două zile. Negustorul a fost rău cu Save, și îl bătea
în fiecare zi. Save, încerca în fiecare zi să evadeze din stransoare dar, nu reușea.
Într-o zi, pe când Save căra cu sania foarte multe lemne, și era bătut cu biciul de
către negustorul cel rău în public, negustorul a spus:
-Câini nu au niciun rost pe lume, decât să munciască și să care toată
ziua!
Mulțimea afirmă. Chiar atunci trecu pe lînga negustor un
om cu sania care era în trecere, dar cum era tîrziu a fost nevoit să înnopteze în sat.
Când oprise sania, și auzise strigătul negustorului, el zise :
- Nu este adevărat! câini sunt făcuți ca să fie iubiți și îngrijiti! spuse
omul bogat, pe nume Richard.
Când se întoarce, îl vede pe bietul Save cărând lemne cu sania și
biciuit, de către negustorul cel rău, îi se facuse mila de Save așa ca spuse:
- Cum puteți ingadui sa-l pune-ți în așa chin, puiul de câine!?Al cui
este câinele? întreba Richard.
Mulțimea de sateni arata spre negustorul cel rău, iar negustorul spuse:
- Al meu este acest câine vagabond, dar de ce întrebi?
- Îți dau o suta de dolari dacă îmi vinzi câinele!ii propune Richard.
- O suta de dolari, sigur!? daca este așa, ți-l vând,raspunse negustorul.
-Da, așa este. Poftim banii, spuse Richard.
-Bine, câinele este al tău. Stai sa îl dezleg, zise negustorul.
Negustorul îl dezlegă pe Save, și îl da lui Richard. Save parca tocmai
înțelese, ca fusese cumpărat de un om care în sfârșit îl iubea si-l ingrija. Save
incepu sa sare bucuros și sa alerge cât era de lunga lesa. Richard
incepu sa îl mangaie pe cap și pe urechile lui moi de husky. El spuse:
- Esti cel mai drăguț cățel pe care l-am văzut vreodată. Demult am
vrut să-mi iau un unul, dar nu am avut posibilitatea să-mi cumpăr unul, pentru ca
nu am găsit unul care sa mi se potrivească dar tu ești perfect, spuse Richard.
Save latra bucuros și sari cu labele din fata pe picioarele lui Richard.
Cand ajunsesera la hotelul unde era cazat Richard, el pusese o bucata mare de
carne, într-un bol pentru Save. Save mânca bucuros , pentru ca nu mai mancase de
doua zile. Richard îi facu un pat lui Save unde sa doarmă și îi facu baie.

Capitolul 2

Când trebuia sa plece el și-a dat seama ca nu putea sa îl ia cu el pe Save, așa

ca de dragul lui Save a fost nevoit sa rămână în sat, ca sa trăiască împreuna.
Într-o iarna friguroasa (ca sa spunem „iarna’’ în Alaska, pentru ca acolo
este tot timpul foarte frig și multă zăpada.Eu cred ca și în Alaska sunt anotimpuri,
doar ca toate cu multă zăpada și mult frig). Richard trebuia sa primeasca un pachet
de la familia lui, dar linia ferata se termina doar într-un oraș vecin. Pachetul
trebuia preluat de la tren cu sania.
Richard aduna mai mulți câini din sat, îi înhamă la sanie și îl puse pe Save în
capul saniei, ca sa conduca sania. Cand totul era gata și era pregătit sa porneasca,
mulțimea se aduna sa privească cum Richard da startul – fiecare pachet are un cod
unic, pentru a nu se incurca la descarcare si preluare. Codul pachetului lui Richard
era: 3691248057 – ca sa porneasca sania cu Save conducator. Save invatase pe de
rost codul pachetului, si stia care sa il ieie de la depozitul de unde erau scose si
tinute pachetele pana venea proprietarul pachetului si il lua.
Drumul pana in orasul vecin era de cincizeci de km.
Pe cand Save impreuna cu ceilalti catei si sania parcurse tot drumul si
ajunsera la depozitul de la gara, omul de acolo incurcase pachetele (stiu ca va
întrebați de ce Save nu a protestat, dar de la stresul drumului uitase codul, așa ca
crezuse ca acesta era pachetul lor). Ajunse înapoi în sat și când primise Richard
pachetul, el zise disperat:
-Acesta nu este pachetul meu! of,Save, domnul de acolo a încurcat
pachetele!va trebui sa va mai duceți odată , sa luati pachetul meu și sa îl returnati
pe acesta înapoi, zise el dezamăgit.
Save latra și el dezamăgit:
 -Ham, ham, il asigura el pe Richard, ca se va întoarce după pachetul
lui.
Peste câteva zile totul era din nou pregătit de plecare dar, Richard a
spus:
-Iti voi pune aceasta hartiuta pe zgarda, cu codul pachetului meu, și o
scrisoare pentru George, omul de la depozit, care va dat pachetul gresit.Acum,
porniți va voi aștepta tot aici la întoarcere.
Sania porni.Save alerga cu toată viteza.Vroia sa ajungă cât mai
repede, sa schimbe pachetele, și sa nu își dezamageasca din nou stăpânul.
Ajunsera în oraș, la depozit.Cand omul de acolo îi vazuse, intrebase
surprins:
-Ce va mai aduce pe aici? Ooo, acesta este pachetul pe care vii l-am
dat!?intreaba el.
-Ham, ham, latra Save, aratand cu botul spre sgarda lui.
- A, o hartiuta și o scrisoare, care spune:

Draga George,
Îți mulțumesc ca ești așa amabil cu echipajul meu. Catelul
care conduce este Save, cățelul meu. Din păcate pachetul care m-i l-ai trimis,
este greșit. Nu este pachetul meu. Codul pachetului meu este: 3691248057.
Te rog sa ții acolo echipajul meu, pana trece viscolul și avalanșa care se
anunța. Multumesc vechiul meu prieten.
Cu drag, Richard

Așa și era , se anuntase un viscol și o avalanșa foarte puternica. George era un

vechi prieten de liceu dar, pe când a terminat liceul a trebuit să se mute pentru ca
familia lui sa poată trai în linste, și sa își poată găsi părinți un nou loc de munca. El
a spus:
- Deci va trebui sa rămâneți la mine cateva zile.Hmmm, sa la gândesc unde
aș putea pune sania și sa va dau vouă un adăpost.Stiu!!!!va voi desprinde sania și
hamurile voastre apoi o sa va las sa alergati în voie prin curtea prietenului meu. Sa
înțeleg ca așa te cheamă? ce zici vrei ? intreba el
-Ham, ham, raspunse Save! cu latratul lui dulce și vesel.
-Bine atunci, haide nu te mai mișca sa îți pot dezlega odată lesa. La ceilalți
le-am dezlegat hamul și le-am pus lesa. Nu te mai mișca, îți poruncesc!
-Ham, ham,hrrrr, hrrrr, mârâi Save.
-Cuminte cățel, cuminte cățel, asa bun băiat, bravo. Asculta, știu ca te
framanta, ca nu ma cunoști și ca nu lași pe nimeni altcineva decât pe Richard sa îți
pună lesa și sa îți dezlege hamul saniei, dar eu sunt de mult prieten cu stăpânul tău,
așa ca nu îți voi face nimic, decât sa te ajut. Bine!?
- Ham, ham raspunse Save.

Capitolul 3

Cu chiu, cu vai reusi sa îl dezlege și sa îi pună lesa lui Save. In final reuși!!
George era ud leoarca de transpiratie și era obosit. El spuse:
- Ca sa ajungem acasă la prietenul meu, pe nume Tomas, ar trebui sa
trecem strda apoi o luam la dreapta și mergem înainte doua case. Hai sa pornim.
George ținea zece lese în mana și cu cealaltă tragea de o sfoara care
tragea sania. Parcursera tot drumul și în final ajunsesera la o casuța mica dar
frumoasa. In spatele casei se intindea o curte mare inzapezita. George apasa pe un
buton și cineva ieși în graba din cabanuta incalzita. Acest bărbat era bărbos,
musculos, solid și purta o îmbrăcăminte groasa. Tomas veni, deschise poarta și
spuse încântat:
- Buna! De când nu te am mai văzut!spuse Tomas
- Buna, și eu mă bucur sa te văd! zise George
- Ce mai faci? intreaba Tomas.
- Ce mă bucur sa te văd! vad ca te ai schimbat mult!
- Si eu mă bucur sa te văd!Si tu te-ai schimbat mult de când nu ne-
am mai văzut. Sunt bine, mulțumesc, raspunse George.
- Wow ce mulți câini! si de ce tragi o sanie cu un ham după tine?
intreaba Tomas.
- De asta am venit aici. Oare poți sa ții pe Save, și echipajul lui
Richard, la tine câteva zile? si sa bagi sania în garajul tău? cand vin de la lucru o
să le aduc tot ce le trebuie, raspunse George.
- Se rezolva!de ce nu ai zis mai devreme?Si nu mai trebuie sa le aduci:
boluri, mâncare, paturi și ce le mai trebuie. Le voi da eu, am destule pentru toți
cateii. Deci acest husky, va sa zică ca se numește Save!? Ok, haideți intrați.
 - Sa aduci sania sa o bag în garaj. George,
vii sa bem o cafea împreuna?
- Dragul meu prieten, aș veni dar nu vreau sa te deranjezi, și eu trebuie
sa plec înapoi la depozit. Mulțumesc pentru ajutorul care mi-lai dat. Sigur nu vrei
sa te ajut cu ceva?
- Sigur. Cu plăcere, raspunse Tomas
- Atunci, hai, Save, intra înăuntru! Imi dai te rog lesele? Mersi, cu
siguranța se va imprieteni cu ceilalți câini. Fii fără grija!

Capitolul 4

-Atunci eu trebuie sa plec,la lucru. Paa! ne vedem mâine seara după viscol,
ca sa iau câini, zise George.
- Spor la lucru! spuse Tomas
- Mersi mult, și ție la fel cu câini, raspunse George
- Paaa.
- Paaa.
Save intra în curte împreuna cu ceilalți câini. Era bucuros ca se
intalnea cu alți câini, dar și speriat în același timp, pentru ca nu știa cu cine are de
a face. Tomas îl conduse pe Save și echipajul sau, prin toată curtea, care era enorm
de mare. Toata lungimea curții era de, o suta de metri liniari, iar latimea de
cincizeci de metri liniari. Jumatate din curte era imprejmuita de un gard de lemn,
care ajungea abia la braul unui om adult. Dupa gard erau multe jocuri și activități
pentru cateii. Din câte înțelese el, Tomas avea o „ferma” de câini. El primea câini
în grija și îi dresa. Deseori primea si câini care nu aveau adăpost, ca Save cu
echipajul, care trebuia să fie adăpostiți pana trece viscolul. Sau câini care trebuiau
tinuti o perioada de vreme pana proprietari veneau, înapoi în oraș. In sfârșit,
intrara într-o incapere plină de câini. Pereti erau pictati cu culori vii și erau peste
tot leagane, topogane, paturi canapele, e.t.c. Erau treizeci si doua paturi, boluri de
mâncare, e.t.c. Deci erau treizeci și doi ca câini! Tomas îi duse într-o așa zisa
camera de așteptare. El zise:
 - Stati în camera asta, pana eu merg sa duc sania în garaj. Bine!?
- Ham, ham, ham, ham, raspunse echipajul în cor.
Tomas duse sania în garaj, lângă sania lui. El veni și îi duse în camera
cu câini, pe echipaj.

Capitolul 5

Cand ajunsesera in sala unde erau caini, Tomas adusese toti cei treizeci
si doi caini (adica, patruzeci si doi caini, pentru ca era si cei zece caini de la
echipaj, asa ca erau patruzeci si doi caini) el incepuse sa îi prezinte lui Save și
echipajului:
- Acestia sunt câini mei, acesta este Bake (Bake era un câine alb cu o pata mare
neagră pe un ochi. Avea o blana de toată splendoarea, avea ochii albastri deschis și
dacă îl vedeai de la departare se confunda cu zăpada și un petec de pământ), acesta
este Chatoran (Chatoran era un câine, total negru cu coada și picioarele albe),
acesta este Carlos (Carlos era un câine bătrân, de culoarea maro cu gri), aceasta
este Miss Lady, cu cei trei pui ai ei: Black (el este un câine total negru, ca o parte
din mama lui care era albă cu pete negre), White (un câine total alb, ca cealaltă
parte din mama lui), Pinking( Pinking era un câine de toată splendoarea... era total
neagră cu o pata mare albă, pe unul dintre ochi.
- Deci sper sa va înțelegeți bine și sa nu va incaierati, le spuse Tomas, după care
pleca sa le aducă musafirilor tot ce le trebuia.
 Capitolul 6

Dupa ce se instalara, caini incepura sa se “cunoasca” mai bine. Save

trecu pe la toti catei, si se cunoscura. Ultima era Lady, cu puiuti ei. Cand se vazura
unul pe altul, se “indragostisera” . Save cunoscu toti puii. Tomas adusese niste
mancare. Tot echipajul manca pe saturate, apoi se pusera sa se culce. Dimineata,
Save se intalni cu Lady si cu puiutii ei, dupa care mancara impreuna si statusera
impreuna toata ziua.
 Capitolul 7

Era timpul de plecare si George venise deja dupa caini. Tomas scosese sania,
si legase deja toti caini la ea, inafara de Save care nu vroia sa se desparta in niciun
fel de Lady si puiutii ei. Cat statusera acolo Save se legase mult de Lady si puii.
Nici, Lady nu vroia sa se desparta de noul ei amic. George zisese:
- Save, stiu ca nu vrei sa te desparti de Lady, dar trebuie sa plecam. Eu voi
intarzia la lucru, din cauza ta! Hai odata, la sanie si lasa catelusa cu puii ei!
- Ham, ham, hrrr, hrrr, raspunse Save.
- Ok, bine, bine numa nu sari la mine sa ma musti! Atunci, voi vorbi cu Tomas, si
daca vrea si poate, va veni Lady cu noi, ca sa nu te desparti de ea.
- Ce zici Tomas?
- Mie mi se pare o idee super buna, raspunse Tomas.
- Fii sigur ca Lady poate veni cu voi. E bine asa, Save? Intreba Tomas
- Ham,ham, incuvinta bucuros Save.
- Buun, sa vedem, George ….leaga hamul acesta pentru Lady. Cum puii
sunt prea mici, o sa ii pun intr-o cutie, si o sa leg cutia in sanie.
Cand toti caini fusesera legati, si totul era pregatit, (cu tot cu pachetul
corect a lui Richard) sania porni inapoi spre satucul cel mic.