Filipok

după L. N. Tolstoi

Era odată un băieţel pe care îl chema Filipok. Într-o zi văzu copiii îndreptându-se spre
şcoală. Filipok îşi luă căciula şi vru să se ducă şi el după ceilalţi copii, dar mama îl intrebă :
- Încotro te duci, Filipok ?
-La şcoală .
-Eşti mic şi nu poţi să te duci ! Şi mama îl opri acasă .
Toţi copiii erau la şcoală. Tata a plecat încă de dimineaţă la pădure, iar mama s-a dus să
lucreze şi ea. Au rămas acasă numai Filipok şi bunica. Lui Filipok i s-a urât să stea singur şi când
bunica a adormit, el a plecat la şcoală. Şcoala era la capătul celălalt al satului, lângă biserică.
A ajuns lângă şcoală. Afară nu era nimeni, dar dinăuntru răzbea larma copiilor. Pe Filipok l-a
cuprins teama : ’’Dacă învăţătorul mă alungă?” Se tot gândeşte ce să facă. Să se întoarcă, vor sări
câinii la el. Să intre în şcoală, îi e frică de învăţător. Tocmai atunci trecea pe lângă şcoală o femeie
şi-l întrebă :
-Tu de ce stai aici, când toţi învaţă ?
Filipok n-a mai avut ce face şi a intrat. În pridvor şi-a scos căciula şi a deschis uşa. Şcoala
era plină de copii. Fiecare spunea ceva cu glas tare, iar învăţătorul, care purta un fular la gât, se
plimba printre ei.
-Tu ce vrei? L-a întrebat el pe Filipok.
Filipok şi-a strâns cu putere căciula la piept şi nu a răspuns nimic .
-Cine eşti ?
Filipok s-a speriat aşa de tare, că n-a mai putut scoate o vorbă. Atunci învăţătorului i s-a
făcut milă de el. L-a mângâiat pe cap şi a întrebat cine-i băieţelul acela .
-E Filipok, fratele lui Kosti ! De mult vrea să meargă la şcoală, dar mama lui nu-l lasă şi
atunci a venit la şcoală pe furiş .
-Hai, aşază-te în bancă, lângă fratele tău ! Am s-o rog pe mama ta să te lase la şcoală !
Apoi, învăţătorul a început să îi arate literele, dar Filipok le ştia de mai înainte, ba putea să şi
citească puţin .
-Bravo! a spus învăţătorul . Cine te-a învăţat să citeşti ?
-Kosti. Eu sunt deştept şi dintr-o dată am priceput tot ! Sunt grozav de deştept !
Învăţătorul l-a întrerupt şi a spus :
-Nu te grăbi cu lauda. Mai întâi învaţă !

Vocabular :

răzbea – ajungea (în text- se auzea)

larmă – zgomot, gălăgie

pridvor – balcon, terasă cu balustradă și acoperiș susținut de stâlpi, adăugat în fața intrării principale a unei case
1. Alcătuieşte câte o propoziţie cu cuvintele explicate mai sus :
2. Desparte în silabe cuvintele: întreba, celălalt, învăţătorul, tocmai, mângâiat, priceput .
3. Găseşte însuşiri pentru :

Vreme –

Plante -

Copii -

Sunete -

4. Care sunt personajele povestirii ?

5. Răspunde în propoziţii :

Unde mergeau copiii ?

Ce îşi dorea Filip ?

Ce îi spunea mama lui Filip ?

Ce a hotărât Filipok ?

Cum i s-a părut şcoala ? De ce ?

6. Scrie în dreptul propoziţiilor A pentru cele adevărate şi F pentru cele false :

Filipok nu ştia unde se duc ceilalţi copii .

Băieţelul nu mergea la şcoală pentru că mama îl considera prea mic .

Lui Filipok i-a plăcut la şcoală .

Învăţătorul nu l-a putut primi pe Filipok la şcoală .

Filipok nu ştia să citească .

Învăţătorul i-a spus mamei lui Filip că poate să îl lase la şcoală .

Învăţătorul l-a îndemnat pe Filipok să nu se grăbească cu lauda .

Filipok era un băieţel curajos şi ambiţios .

7. Completează după model :

Exemplu : elev – elevi – elevii

învăţător -
tată -
bunic -
pădurar -
câine -
sărac -