Viata dupa moarte, explicata de oamenii de stiinta

In 1991, Pam Raynolds din Statele Unite a avut o experianta de viata dupa moarte. Reynolds a fost
supusa unei interventii chirurgicale pentru un anevrism cerebral. Mai exact, Reynolds a fost tinuta in
moarte clinica timp de 45 de minute. Dupa ce a fost resuscitata, femeia le-a povestit medicilor lucruri
aproape de neimaginat. Desi era “moarta”, femeia le-a descris medicilor etape ale procedurii la care
fusese supusa, de la indepartarea unei bucati din craniu si pana la descrierea ferastraului cu care s-a
taiat osul.

Ceea ce Pam Reynolds a experimentat a fost o combinatie intre viata de dupa moarte si parasirea
trupului. Iar cercetatorii nu contenesc in a cauta explicatii pentru ambele fenomene.

Potrivit statisticilor, aproximativ 18% dintre persoanele resuscitate dupa un atac de cord povestesc o
experienta de viata dupa moarte. Constiinta umana si corpul sunt doua entitati diferite si
independente. O persoana al carei creier nu functioneaza ar trebui sa nu aiba amintiri noi, sa nu fie
constienta. Si, totusi, cum poate fi explicata viata dupa moarte?

Un studiu realizat la Universitatea din Kentucky au emis ipoteza potrivit careia aceste experiente au
aceleasi principii ca si tulburarile somnul REM (rapid eye movement, primul faza a somnului).
Pacientii care sufera de aceasta boala se trezesc inaintea corpului si au halucinatii ca se desprind fizic
de corpul inert. Cercetatorii din Kentucky spun ca acelasi lucru se petrece si cu oamenii aflati in
moarte clinica. Creierul traumatizat intra in somn REM si de aici confuzia si senzatia de stare de vis
si totusi foarte reala.

Oamenii pot auzi sunete si pot vedea lucruri chiardaca sunt in moarte cerebrala. Si asta pentru ca
trunchiul cerebral, poate functiona independent de restul creierului, cel putin pentru o perioada. Asa
incat, chiar daca o parte din creier este nefunctionala, in trunchiul cerebral pot aparea tulburari ale
somnului REM.

Dar cum poate o persoana aflata in moarte clinica sa experimenteze parasirea trupului. Desi
experientele extracorporale se petrec de obicei in timpul mortii clinice, ele pot interveni si
independent de acestea. Aceasta ipoteza a fost descoperita pur si simplu intamplator de un medic care
cauta cauzele atacului de cord al unei paciente suferinde de epilepsie. Neurologul elvetian Olaf
Blanke a efectuat mai multe teste cu electrozi plasati pe creierul pacientei sale in varsta de 43 de ani
pentru a observa fiecare parte a creierului ce controleaza. Cand o anumita zona a creierului a fost
stimulata, femeia a avut o experienta extracorporala subita. Ca urmare, Blanke si-a dat seama ca
stimuland girusul angular (regiune a creierului din lobul parietal) se induce starea de parasire a
trupului.

Atat experimentul doctorului Blanke, cat si teoria cercetatorilor de la Universitatea din Kentucky
explica in parte experientele de viata dupa moarte, precum si cele de parasire a trupului. S-a raspuns
in parte la intrebarea “Cum” se intampla, dar intrebarea “De ce” a ramas inca fara raspuns. Cand se
vor gasi si aceste explicatii oamenii de stiinta vor descuia usa catre lumea metafizicii.