83.

O DECIZIE MORALĂ

Pace Inverențială!

Aprofundând în munca noastră interioară, am dorit să prezint în aceste

rânduri importanța pe care trebuie să o acordăm faptului de a ști să luăm O
DECIZIE, față de noi înșine, într-o zi oarecare a vieții noastre, cu scopul de a
LUA ÎN SERIOS CHESTIUNEA MORȚII în NOI ÎNȘINE în fiecare minut, în
fiecare clipă, în fiecare moment și să reușim, în tranzitarea noastră pe
culoarele existenței, să atingem, în cele din urmă, ținta noastră, adică,
UNIUNEA noastră CU DIVINUL.
Cu privire la acest lucru, acum câteva zile, îmi spunea un Misionar:
«Însă ce ni se întâmplă nouă, ființelor umane?, căci după ce ascultăm
conferințele dvs. sau după ce îl citim pe Maestrul Samael, rămânem
cutremurați și înțelegem ce trebuie să facem pe acest drum, însă odată
terminată lectura sau după ce ascultăm conferința dvs., ne întoarcem din nou
la umbra Eului... Ce ni se întâmplă cu adevărat? De ce există atâta încăpățânare
în noi?».
Răspunsul la respectiva întrebare este relaționat în mod direct cu ceea ce
numim LUAREA UNEI HOTĂRÂRI MORALE ȘI CU CARACTER INDEFINIT. Este
indispensabil să îi marcăm o limită EULUI, însă pentru a putea să îi marcăm
limite BESTIEI INTERIOARE, este URGENT să fim înarmați cu o VOINȚĂ DE
FIER și de o ADEVĂRATĂ HOTĂRÂRE DE A TERMINA CU EA. Acest lucru
trebuie să se traducă în FAPTE și nu să rămână doar BUNE INTENȚII SAU
CUVINTE GOALE. Cei care nu IAU NICIODATĂ ACEASTĂ DECIZIE, sunt
asemenea unui măgar legat de o piatră de moară și legat la ochi. În acest mod,
chiar dacă măgarul dă mereu rotocoale în același loc, el va crede că a făcut
mulți kilometri, când cu adevărat niciodată nu s-a mișcat de la locul său.
De aceea este INDISPENSABIL să știm SĂ SPUNEM: «NU TE VOI MAI
TOLERA!»:
EULUI MÂNIEI, care, pe lângă faptul că ne face să ne pierdem echilibrul
mental, emoțional și motor, ne umple cu o otravă pe care Fraternitatea Albă o
numește IMPERIL și care ne orbește al TREILEA OCHI, făcându-ne
INCAPABILI să VEDEM LA NIVEL INTERIOR sau să avem clarvedere.
EULUI ÎMBUIBĂRII, care, pe lângă faptul că ne deformează corpul, ne umple
de instincte sălbatice care repercutează în creșterea ANIMALITĂȚII noastre
INTERIOARE, îndepărtându-ne în acest mod de viața ascetică și disciplinată pe
care Marile Mistere o cer de la noi.
EULUI FORNICAȚIEI, căci acesta ne face să ne pierdem potențialul energetic,
iar respectivul potențial este relaționat ÎN MOD DIRECT cu cea pe care o
numim VOINȚĂ. Nu vom putea niciodată SĂ AVEM VOINȚĂ CONȘTIENTĂ cât
timp vom pierde energiile noastre creatoare. Pierderea energiilor noastre
creatoare, în lumea fizică sau în lumile interne, este UN DELICT ÎMPOTRIVA
SPIRITULUI SFÂNT care se plătește doar CU DURERE. SĂ NU UITĂM
NICIODATĂ ACEST LUCRU. Cât timp vom fi sclavi ai acestei slăbiciuni NU VOM
FI NICIODATĂ LIBERI, căci vom fi înlănțuiți la Roata Samsarei tocmai pentru a
ne reîntoarce pentru A PLĂTI DATORIILE NOASTRE FAȚĂ DE AL TREILEA
LOGOS.
EULUI LĂCOMIEI, care bazându-se pe PRINCIPIUL LUI MAI MULT, ne prinde
în ițele mirajelor sale făcându-ne să credem că avem nevoie de cutare sau
cutare lucruri, când ÎN REALITATE, în această lume materială, nu avem nevoie
decât de trei, și anume: PÂINE, ÎMBRĂCĂMINTE ȘI ADĂPOST. LĂCOMIA este
înfrățită cu VANITATEA, să nu uităm.....

EULUI ORGOLIULUI, forță MALIGNĂ care orbește ÎNȚELEGEREA NOASTRĂ și

ne face să comitem CELE MAI RELE TRĂDĂRI în lumea materială sau în
LUMEA SPIRITUALĂ. Să ne aducem aminte de Simon Magul și de dubla sa
cădere: fizică și spirituală. ORGOLIUL MISTIC ESTE CEA MAI REA DINTRE
TOATE FAȚETELE ACESTUI MONSTRU. Conform Marelui Maestru DANTE
ALIGHIERI, TRĂDĂTORII, în momentul dezîncarnării, MERG DIRECT ÎN AL
NOUĂLEA CERC DANTESC citat în opera sa: DIVINA COMEDIE.

EULUI DESFRÂULUI, care vede în fiecare persoană de sex opus O

OPORTUNITATE pentru a ne DESTRĂBĂLA ÎN PATUL LUI PROCUST, lăsându-
ne apoi cufundați în noroiul KARMEI și al LIPSEI DE IUBIRE și nenumăratele
lor consecințe. DESFRÂUL este făcută din DORINȚE și nu trebuie să
confundăm DORINȚELE CU NECTARUL SUBLIM AL ADEVĂRATEI IUBIRI.

EULUI LENEI, care ne introduce, puțin câte puțin, în aceea pe care o numim
ENTROPIE, făcându-ne slabi la nivel spiritual și fragili înaintea
circumstanțelor vieții. LENEA ne predă unuia dintre aliații săi numit
DEROTISM și, în cele din urmă, ne FACE SĂ ABANDONĂM DRUMUL SECRET
cu scuza faptului că «ACEST DRUM NU ESTE PENTRU MINE!», sau aceasta:
«EXISTĂ MULTE DRUMURI, NU NUMAI GNOZA, pentru a ajunge la
Dumnezeu», ceea ce este o ABOMINABILĂ MINCIUNĂ pe care ne-o repetăm
nouă înșine.

EULUI INVIDIEI, căci ne preschimbă viețile ÎNTR-UN INFERN făcându-ne să

COMPARĂM TOTUL. Invidia uneori se îmbracă cu tunica judecătorului pentru
a împovăra pe alții cu delictele pe care le purtăm în interior, mereu, mereu,
acționând cică pentru BINELE COMUN. INVIDIA i-a condus pe mulți să cadă în
brațele TRĂDĂRII și să încerce să justifice crime NEJUSTIFICABILE. INVIDIA
nu recunoaște nici un merit străin. De aceea INVIDIEM O ALTĂ FEMEIE,
INVIDIEM STATUSUL SOCIAL AL ALTORA, INVIDIEM RETORICA CUTĂRUI
SAU CUTĂRUI ORATOR, INVIDIEM TRIUMFURILE SPIRITUALE PE CARE ALȚII
LE-AU ATINS, INVIDIEM CASA, MAȘINA SAU ÎMBRĂCĂMINTEA CELORLALȚI,
invidiem TITLURILE semenilor noștri, invidiem TRIUMFURILE ALTORA etc.
etc. etc. Toate acestea ne fac să suferim ÎN MOD MIZERABIL cufundați într-o
asemenea ÎMBUTELIERE.

EULUI GELOZIEI, căci este absurd SĂ NE AGĂȚĂM DE CINEVA SAU DE CEVA.

La viață am venit GOI și GOI vom merge în regiunea morților. Există persoane
care SIMT GELOZIE PE ANIMALELE LOR DE COMPANIE, PE FIII LOR, PE
FRAȚII LOR, PE MAMA LOR, PE TATĂL LOR, PE UNCHII LOR, PE LUCRURILE
LOR PERSONALE – a se citi: calculatoare, creioane, mașini, bijuterii, cărți etc.
etc. etc. Un poet a spus odată:
Sunt gelos pe aerul
care-ți atinge chipul,
dacă aerul ar fi om
eu l-aș ucide...

Atât de absurde sunt lucrurile Eului, iubiți frați. Avem nevoie în mod URGENT
și CU CURAJ să luăm DECIZIA MORALĂ DE A NE CONVERTI, CU ORICE PREȚ,
ÎN DUȘMANI AI NOȘTRI ÎNȘINE DACĂ CEEA CE DORIM CU ADEVĂRAT ESTE
SĂ REUȘIM SĂ GĂSIM CEEA CE CĂUTĂM, adică, PACEA ETERNĂ A
SPIRITULUI. Trebuie să înțelegem că NIMENI NU NE APARȚINE, deoarece
fiecare aparține doar FIINȚEI SALE REALE și DIVINEI sale MAME, toate
celelalte sunt parte pur și simplu din scenariul pe care trebuie să îl trăim
pentru dezvoltarea virtuților noastre în Școala Vieții.

Repet, fraților și surorilor: DACĂ NU LUĂM O DECIZIE RADICALĂ în ceea ce

privește ELIMINAREA INAMICULUI din noi, nu VOM AVANSA NICIODATĂ iar
zilele noastre vor fi mereu repetarea UNEI FANTEZII care ne face să credem că
FACEM MUNCĂ INTERIOARĂ FECUNDĂ ÎN NOI ÎNȘINE, când cu adevărat NU
FACEM NIMIC.

Permiteți-mi să adnotez acum câteva fraze finale:

«Ceea ce nu îi este pe placul voinței este întotdeauna o divagație pentru

înțelegere».
Quevedo
«Nimănui nu îi lipsesc forțele; ceea ce le lipsește multora este voința».
Victor Hugo
«Binele nostru și răul nostru nu există mai mult decât în voința noastră».
Epictet
Kwen Khan Khu
Coordonator Internațional