Vine iarna Vine, vine, vine iarna, Vine de departe, hăt! Cu căciuli de promoroacă Şi cojoace de omăt.

Vine gerul, care pune Flori de gheaţă la fereşti Şi mămica iar ne spune Adormindu-ne, poveşti. Uite vine
iarna rece Cu zăpadă şi cu ploi. Să ne pregătim şi noi. Păsărica-n timpul iernii Iarna ninge şi îngheaţă,
Frigul creşte tot mereu. Vrăbiuţa cea isteaţă Nu-şi mai zice cântul său. Când afară viscoleşte, Ea se-
ascunde tremurând, De mâncare căutând. Două vrăbii Două vrăbii zgribulite Bat la geam pe negândite.
Hai, veniţi, veniţi la mine Unde-i cald şi bine! Vă dau hrană într-o clipă Şi-aspirină pentru gripă. Poveste
de iarnă Luna încet a răsărit Peste dealurile sure, În omăt a adormit Noaptea prin pădure. Sus, în cerul
lor înalt, Norii încep să cearnă Liniştea unei poveşti, Ca un dar de iarnă. Iarna cea albă Iarna ţelul şi-a
atins: Peste tot a nins şi-a nins. Nins e-acolo, nins aici, În livadă la bunici. Albe-s iarba câmpului, Casa
pădurarului, Albe satele gingaşe, Albe marile oraşe. Tot pământul alb îmi pare, Doar în pivniţă cărbunii
Şi-au păstrat a lor culoare. Gerul Astă noapte gerul A bătut la geam. Cine să-l audă Dacă eu dormeam? A
căzut zăpada Şi s-a luminat … Vai! Ce flori frumoase Gerul a pictat! Jocuri de iarnă Toate dorm azi sub
zăpadă, Se mai odihnesc. Doar copiii de pe stradă, Nu mai obosesc. Căci în chiot şi din joc Nu se mai
opresc. Râd, se-aruncă, îşi fac loc, Se rostogolesc. Zboară copii-n săniuţe, Iute ca un nor, Se pare că
lumea-ntreagă E numai a lor. Intră-n case la culcare, Căci n-au ce să facă. Şi-aşteaptă cu nerăbdare
Noaptea ca să treacă. Şi să-nceapă, frate, jocul Veseli şi zglobii. Să zburde, bată-i norocul, Cât mai sunt
copii! Ninge

Citeşte întreaga ştire: 20 de poezii de iarnă îndrăgite din copilărie și din școală