Proiectare 

asistată de calculator 

PROIECTARE AVANSATĂ
cu Design Accelerator din Autodesk Inventor Professional

1. INTRODUCERE

Programul Autodesk Inventor pune la dispoziţia utilizatorului un modul – Design

Accelerator – care permite reducerea sau simplificarea proiectării şi creşterea productivităţii
acestei activităţi prin posibilitatea generării şi inserării organelor de maşini care se întâlnesc în
mod curent în cadrul proiectelor şi a realizării unor calcule inginereşti. Organele de maşini,
asamblările şi transmisiile mecanice proiectate cu ajutorul acestui modul pot fi cu uşurinţă
modificate, motiv pentru care se pot analiza mai multe variante constructive într-un interval
scurt de timp, obţinându-se rapid varianta optimă a acestora.
Pentru accesarea modulului Design Accelerator trebuie să ne aflăm în mediul pentru
asamblare (Assembly); pentru accesarea panelului cu submodulele Design Accelerator se
apelează tab-ul Design. (fig. 1).

Fig. 1. Apelarea panelului Design Accelerator

Modulul Design Accelerator conţine submodule de generare şi calcul ce permit

generarea componentelor pe baza atributelor/caracteristicilor introduse de utilizator şi
realizarea unor calcule de rezistenţă şi submodule de calcul care realizează doar calcule
inginereşti, fără generarea efectivă a pieselor (fig. 2).
Submodulele sunt grupate în funcţie de domeniul de funcţionalitate; de exemplu, toate
generatoarele de arcuri (Compression, Extension, BelleVille şi Torsion) sunt grupate în
Springs. În Panel Bar este afişat iconul corespunzător submodului din cadrul grupului
utilizat ultima oară.

1 
 Proiectare asistată de calculator 

Fig. 2. Submodulele modulului Design Accelerator

Submodulele de generare se deschid având activ tab-ul Design, iar submodulele de

calcul cu tab-ul Calculation activ. În continuare se prezintă principalele submodule de
generare şi calcul.

2. PROIECTAREA ASAMBLĂRILOR CU FILET CU SUBMODULUL

BOLTED CONNECTION

Cu ajutorul submodulului Bolted Connection se proiectează asamblările filetate,

acesta permiţând atât generarea şuruburilor, a şaibelor, a piuliţelor şi a găurilor practicate
în piesele conectate cât şi realizarea unor calcule de dimensionare/verificare referitoare la
acestea. Submodulul îşi alege elementele componente din biblioteca Content Center.

2.1. Generarea şi inserarea elementelor componente

După lansarea submodulului se deschide fereastra de dialog Bolted Connection
Component Generator, ce are pagina Design activă (fig. 3).
În cadrul Type se alege tipul de asamblare: cu şurub şi piuliţă (ceea ce presupune că
programul generează găuri străpunse prin piesele de asamblat) sau doar cu şurub (programul
generează găuri străpunse în toate piesele pachetului, cu excepţia ultimei piese din pachet în
care generează o gaură nestrăpunsă).
 Proiectare asistată de calculator 

Fig. 3. Fereastra de dialog Bolted Connection Component Generator

În cadrul Placement se alege modalitatea de poziţionare a asamblării şi se selectează

elementele de referinţă. Indiferent de modalitatea de poziţionare aleasă, în funcţie de tipul
asamblării, trebuie selectate, fie planele superior (Start Plane) şi inferior (Termination) al
pachetului de piese asamblate, fie planele superioare (Start Plane şi Blind Start Plane) ale
primei şi ultimei piese din pachet.

Fig. 4. Poziţionare cu opţiunea Linear Fig. 5. Poziţionare cu opţiunile Circular şi Point

3 
 Proiectare asistată de calculator 

Programul permite poziţionarea liniară (opţiunea Linear), faţă de două elemente de

referinţă de tip muchie (Linear edge 1 şi Linear edge 1) a căror direcţii se intersectează (fig.
4), poziţionarea concentrică (opţiunea Circular) faţă de un element de referinţă circular (fig.
5), poziţionarea punctuală (opţiunea Point) când elementul de referinţă este un punct de
lucru - Work Point (fig. 5) şi poziţionarea într-o gaură existentă (opţiunea Hole) când
elementul de referinţă este o gaură existentă într-o piesă sau în toate piesele ce compun
pachetul (fig. 6).

a. b.
Fig. 6. Poziţionare într-o gaură existentă

Tipul filetului se alege din lista derulantă Thread, programul punând la dispoziţie trei
tipuri de filete: ISO Metric Profile, ANSI Metric M Profile şi ANSI Unified Screw
Threads. Diametrul filetului se alege din lista Diameter, valorile disponibile fiind între
0,25...1060 mm pentru primele două tipuri de filete şi între 0,0188 ... 4 inci pentru ultimul tip
de filet. Atunci când se doreşte inserarea unui şurub într-o gaură existentă (poziţionare cu
opţiunea Hole) diametrul şurubului este limitat de diametrul acesteia.
După poziţionare, în câmpul din dreapta ferestrei de dialog, apar elementele ce au fost
definite, adică găurile (fig. 6, b şi fig. 7). Acestea sunt generate în funcţie de tipul asamblării şi de
diametrul şurubului din asamblare. Cu ajutorul butonului situat în dreapta elementului de tip
gaură se pot edita dimensiunile secţiunii transversale ale acesteia, prin alegerea, în fereastra de
dialog Modify Hole (fig. 8), a uneia dintre opţiunile Close, Normal, Loose şi Custom sau se
poate amplasa filet cu Threaded. Cu butonul se alege tipul de gaură. În mod implicit, gaura
generată este simplă, celelalte opţiuni fiind gaură cu locaş cilindric sau gaură cu locaş conic (fig.
9). Butonul permite ştergerea elementului respectiv.
 Proiectare asistată de calculator 

Fig. 7. Afişarea elementelor generate Fig. 8. Alegerea tipului de gaură

Fig. 9. Tipuri de găuri

Pentru inserarea elementelor de asamblare se face click pe eticheta Click to add a

fastener, acţiune care deschide o fereastră de dialog (fig. 10) ce permite alegerea acestora, în
funcţie de standard şi de tip (şuruburi, şaibe şi piuliţe). Fereastra afişează elementele de
asamblare cu respectarea logicii asamblării, în sensul că primul element ce poate fi ales este
şurubul, apoi şaibele şi piuliţele. După inserarea şurubului (fig. 11, elementul ISO 4016), în listă
apar două etichete Click to add a fastener, una dintre ele între şurub şi pachetul de piese şi
cealaltă sub pachetul de piese (fig. 12). Prima permite inserarea unui element tip şaibă, iar cea
de-a doua, fie un element de tip şaibă, fie un element de tip piuliţă. Alegerea se face din lista
Category.

Fig. 10. Alegerea organelor de asamblare

5 
 Proiectare asistată de calculator 

Fig. 11. Afişarea elementelor inserate Fig. 12. Amplasarea elementelor inserate în
raport cu pachetul de table

Lungimea elementelor de tip şurub se poate edita în fereastra Modify Bolt, deschisă cu
ajutorul butonului , prin bifarea opţiunii Custom Length şi alegerea valorii dorite din listă
(fig. 13). Elementele de tip şaibă şi piuliţă nu pot fi editate. Închiderea ferestrei cu butonul OK
are ca efect generarea elementelor componente ale asamblării filetate şi inserarea acestora,
inclusiv cu crearea constrângerilor necesare.

Fig. 13. Fereastra de dialog Modify Bolt

Pentru fiecare asamblare, în Browser Bar apare câte o ramură distinctă ce conţine un
număr de subramuri egal cu numărul elementelor ce compun asamblarea (fig. 14). Elementele
de tip gaură apar în ramurile pieselor în care au fost generate, ca şi caracteristici de tip gaură
(Hole) (fig. 15).
 Proiectare asistată de calculator 

Fig. 14. Arborele de specificaţii al unei Fig. 15. Editarea găurilor

asamblări cu filet

Fig. 16. Editarea asamblărilor cu filet

Editarea asamblărilor cu filet inserate se face în fereastră alegând opţiunea Edit using
Design Accelerator din meniul contextual al ramurilor Bolted Connection corespunzătoare
acestora. Ştergerea elementelor se face cu ajutorul opţiunii Delete Design Accelerator
Component a aceluiaşi meniu contextual (fig. 16).
Câteva exemple de asamblări cu filet sunt prezentate în figura 17.

7 
 Proiectare asistată de calculator 

Fig. 17. Exemple de asamblări cu filet

2.2. Calculul asamblărilor cu filet

Modulul Bolted Connection permite efectuarea unor calcule de rezistenţă a
asamblărilor cu filet solicitate axial şi tangenţial. Acestea constau în calcule de verificare, de
calcul a diametrului tijei şurubului şi a numărului de şuruburi necesare sau de alegere a
materialului şurubului.
Pentru aceasta, după generarea asamblării cu filet, se comută în pagina Calculation a
ferestrei Bolted Connection Component Generator (fig. 18).
Din lista Type of Strength Calculation se alege tipul de calcul (de verificare – Check
calculation, de calcul a diametrului tijei şurubului - Bolt diameter design, de calcul a
numărului de şuruburi – Number of bolt design sau de alegere a materialului pentru şurub –
Bolt material design.
În cadrul Loads se introduc valorile forţelor axiale şi tangenţiale ce solicită asamblarea,
coeficientul de strângere (Tightness Factor), cu valori între 0,2 şi 2,9, în funcţie de condiţiile
constructive şi funcţionale, se alege coeficientul de încărcare Force Input Factor (valori 1,
0.75, 0.50, 0.25), coeficientul de frecare (Joint Friction Factor) şi coeficientul de siguranţă
necesar (Required Safety Factor).
Materialul pieselor asamblate este prezent în calcule prin intermediul modulului de
elasticitate longitudinal E2 (cadrul Plates Material). Grosimea pachetului de piese asamblate
(Functional Width) este înscrisă automat în fereastră.
 Proiectare asistată de calculator 

Fig. 18. Pagina Calculation a ferestrei Bolted Connection Component Generator

Dimensiunile şurubului/şuruburilor sunt precizate în cadrul Bolt. Acestea se referă la

numărul şuruburilor z, diametrul filetului d, pasul filetului p, diametrul mediu al filetului ds şi
diametrul minim al şurubului dmin.
Caracteristicile de material pentru şurub sunt precizate în cadrul Bolt Material. Astfel,
se pot indica rezistenţa la curgere Sy, modulul de elasticitate E1, presiunea de contact admisibilă
pe flancul filetului pa, coeficientul de frecare la alunecarea între şurub şi piuliţă f1 şi între şurub
şi piesă f2.
În funcţie de tipul de calcul ales, în câmpul Results sunt afişate valorile unor mărimi
specifice rezultate în urma calculelor (z, d, E1) dar şi valorile mărimilor necesare verificării.

9 
 Proiectare asistată de calculator 

3. PROIECTAREA ARBORILOR CU SUBMODULUL SHAFT

GENERATOR
Arborii sunt organe de maşini care efectuează mişcare de rotaţie, sau oscilaţie, fiind
destinate transmiterii unor momente de răsucire între organele cu care se asamblează şi pe care
le susţin (roţi dinţate, cuplaje, etc.).
Proiectarea arborilor cu submodulul Shaft Generator se realizează prin parcurgerea
următoarelor etape:
 Modelarea formei geometrice al arborelui;
 Stabilirea schemei de încărcare al arborelui;
 Efectuarea calculelor şi generarea diagramelor (momente, deformaţii, tensiuni etc.);
 Generarea raportului de rezultate;
 Interpretarea rezultatelor.
3.1. Modelarea formei geometrice a arborilor
Din punct de vedere geometric arborii sunt constituiţi din tronsoane cilindrice,
tronconice sau profilate, cu secţiuni pline sau inelare. Modelarea formei geometrice sau a
formei constructive al arborilor se face în funcţie de rolul funcţional, pe care acestea trebuie să
le îndeplinească. Lungimile şi diametrele tronsoanelor se definesc constructiv pe baza unui
calcul de predimensionare din condiţiile de rezistenţă, respectiv rigiditate la răsucire, efectuat
în prealabil. Modelarea formei geometrice al arborilor se realizează cu ajutorul paginii Design
al interfeţei Shaft Component Generator (fig. 19).

Fig. 19. Interfaţa pentru modelarea geometrică a tronsoanelor

 Proiectare asistată de calculator 

Orientarea arborelui după diferitele axe ale sistemului de referinţă, sau după direcţii (axe
de lucru), respectiv suprafeţe plane şi cilindrice deja existente, se va realiza cu opţiunea
Placement, conform figurii 19. Orientarea implicită este după axa X.
Modelarea tronsoanelor ca formă geometrică (cilindrică, tronconică sau profilată) se
realizează cu opţiunile din fig. 6.20, sau cu ajutorul meniului derulant asociat formei geometrice
a tronsonului (fig. 20). În fig. 21 sunt prezentate câteva exemple de tronsoane astfel obţinute.

Fig. 20. Formele geometrice ale tronsoanelor

Fig. 21. Formele geometrice ale tronsoanelor

Parametrii geometrici (lungimi, diametre etc.) ale tronsoanelor se definesc conform

ferestrelor de dialog prezentate în figura 22, pentru variantele de geometrie cilindrică (fig. 22.a),
tronconică (fig. 22.b), respectiv profilată (fig. 22.c), rezultate prin dublu click asupra definiţiei
dimensiunilor. La modelarea tronsoanelor de tip fus se ţine seama de faptul că diametrele
acestora trebuie să fie în concordanţă cu diametrele interioare ale rulmenţilor care se montează
pe ele.

11 
 Proiectare asistată de calculator 

a. b.

c.
Fig. 22. Dimensiunile geometrice ale tronsoanelor

Dacă este cazul, se pot modela şi secţiuni inelare cu opţiunea Left/Right Cylindrical
bore din meniul derulant Section (fig. 23).

Fig. 23. Tronson cu secţiune inelară

 Proiectare asistată de calculator 

Modelarea capetelor tronsoanelor (teşire, racordare etc.) se realizează cu opţiunile din

meniul derulant asociat. În acest sens există două situaţii:
 capete libere sau capete ale tronsoanelor cu diametrul mai mare decât următorul sau
precedentul (fig. 24);

Fig. 24. Modelarea capetelor tronsoanelor

No feature – capătul nu se modelează.

Chamfer – teşirea muchiei de capăt se realizează, prin specificarea valorii acesteia conform
figurii 25.

Fig. 25. Teşirea muchiilor de capăt

Fillet – racordarea muchiei de capăt se realizează prin specificarea valorii acesteia, conform
figurii 26.

Fig. 26. Racordarea muchiei de capăt

13 
 Proiectare asistată de calculator 

Lock Nut Groove – canal pentru blocarea şaibei piuliţei de fixare axială a rulmentului, dacă
tronsonul este de tip fus. În acest caz fusul trebuie „filetat” cu opţiunea Thread, prin care se
alege tipul filetului, pasul, clasa de precizie şi sensul acestuia (fig. 27).

Fig. 27. Canal pentru şaiba piuliţei de rulment

 capetele tronsoanelor intermediare sau de capăt, cu diametrul mai mic decât următorul sau
precedentul (fig. 28).

No feature – capătul nu se modelează.

Chamfer – teşirea muchiei de capăt – în marea majoritate a cazurilor teşirea nu se realizează
în astfel de cazuri.

Fig. 28.

Fillet – racordarea umărului dintre două tronsoane, se realizează, prin specificarea razei
acesteia, conform figurii 29.
 Proiectare asistată de calculator 

Fig. 29. Racordarea umărului de trecere

Relief – degajări (cu dimensiuni conform standardelor în vigoare) între tronsoane cu diametre
diferite în vederea măririi rezistenţei la oboseală a arborilor sau pentru sprijinirea corectă a
organelor montate se realizează conform figurii 30.

Fig. 30. Degajarea dintre tronsoane

Pe tronsoanele arborilor se pot realiza diferite „prelucrări”, unele funcţionale, altele

pentru mărirea rezistenţei la oboseală, cu ajutorul opţiunilor din meniul derulant asociat
tronsonului, conform figurii 31.

Fig. 31. Prelucrarea tronsoanelor

15 
 Proiectare asistată de calculator 

Keyway groove – canal de pană, se realizează prin alegerea standardului, a tipului de pană (A,
B, C), respectiv a lungimii şi orientării canalului de pană, conform figurii 32.

Fig. 32. Canale de pană

Retaining Ring Groove - canal pentru inele elastice în vederea fixării axiale a rulmenţilor pe
tronsoanele de tip fus, se realizează prin alegerea standardului şi a poziţiei canalului pe tronson,
conform figurii 33.

Fig. 33. Canale pentru inele elastice

Fig. 34. Profilarea tronsoanelor

 Proiectare asistată de calculator 

Wrench – profilarea tronsoanelor, se realizează prin definirea dimensiunilor geometrice ale

profilului, conform figurii 34.
Trough hole – gaură transversală străpunsă, se realizează prin definirea dimensiunilor
geometrice şi a poziţiei acesteia, conform figurii 35.
Groove – canal de scăpare asigură mărirea rezistenţei la oboseală, în cazul unor asamblări prin
presare, se realizează prin definirea dimensiunilor geometrice şi a poziţiei acesteia, conform
figurii 36.

Fig. 35. Găuri transversale

Fig. 36. Canale de scăpare

În figura 37 se prezintă exemple de arbori modelaţi cu ajutorul submodulului Shaft

Component Generator.

Fig. 37. Exemple de arbori

17 
 Proiectare asistată de calculator 

3.2. Stabilirea schemei de încărcare a arborelui

În paragraful anterior s-a realizat modelarea arborilor prin dimensionarea constructivă
a acestora. Elaborarea schemei de încărcare a arborilor se realizează în pagina Calculation a
ferestrei de dialog Shaft Component Generator (fig. 38) şi constă în poziţionarea reazemelor,
respectiv a încărcărilor exterioare.

Fig. 38. Pagina Calculation a ferestrei Shaft Component Generator

Stabilirea schemei de încărcare se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:

 materialul arborelui – se alege în secţiunea Material, al ferestrei de dialog Calculation,
prin bifarea căsuţei din dreptul ferestrei User material. Din tabelul rezultat (fig. 39) se
optează pentru un material existent sau se poate defini un alt material prin denumire şi
caracteristicile fizico-mecanice ale acestuia (limită de curgere, densitate, modulul de
elasticitate longitudinal şi transversal, coeficientul lui Poisson).
 rezemarea arborilor – constă în poziţionarea unei articulaţii, respectiv a unui reazem
simplu în centrele de preluare a eforturilor de pe fusuri, care sunt în funcţie de tipul
rulmentului folosit şi care sunt precizate în cataloagele de rulmenţi ale firmelor
producătoare. Pentru simplificare reazemele se plasează la jumătatea lăţimii rulmenţilor.
 Proiectare asistată de calculator 

Cele două tipuri de reazeme introduc trei necunoscute (două reacţiuni radiale şi una axială),
ceea ce permite efectuarea calculelor în condiţii de sistem static determinat. Nu se pot
efectua calcule asupra sistemelor static nedeterminate.

Fig. 39. Materialul arborelui

Fig. 40. Rezemarea arborilor

Proprietăţile reazemelor, poziţionarea corectă, respectiv specificarea prezumtivului

rulment utilizat (tip, diametru exterior şi lăţime) se pot stabili prin dublu click asupra
simbolului acestora de pe schema de încărcare, sau pe definiţia acestora din secţiunea Loads
&Supports a pagini Calculation (fig. 41).

19 
 Proiectare asistată de calculator 

a. b.
Fig. 41. Proprietăţile reazemelor

 încărcările exterioare – se aleg din secţiunea Loads &Supports a paginii Calculation

(fig. 42).

Fig. 42. Tipuri de încărcări

Încărcările exterioare pot fi de mai multe feluri:

Forţe radiale – se plasează prin specificarea corectă a punctului de aplicaţie, pe arbore
(Distance), şi în funcţie de condiţiile date, a valorii şi a unghiului faţă de planul XY (fig. 43, a),
sau a componentelor în două plane perpendiculare, XY şi XZ (fig. 43, b)

a b
Fig. 43. Forţe radiale

Forţe axiale - se plasează prin specificarea corectă a punctului de aplicaţie pe arbore

(Distance), şi a valorii acestora (fig. 44).
 Proiectare asistată de calculator 

Fig. 44. Forţe axiale

Forţe uniform distribuite – se plasează prin specificarea corectă a punctului de aplicaţie, pe
arbore (Distance), şi în funcţie de condiţiile date, a valorii pe unitatea de lungime, a lungimii
de distribuţie şi a unghiului faţă de planul XY (fig. 45, a), sau a componentelor în două plane
perpendiculare, XY şi XZ (fig. 45, b).

a. b.
Fig. 45. Forţe uniform distribuite

Moment încovoietor concentrat - se plasează prin specificarea punctului de aplicaţie

(Distance), şi în funcţie de condiţiile date, a valorii şi a unghiului faţă de planul XY (fig. 46, a),
sau a componentelor în două plane perpendiculare, XY şi XZ (fig. 46, b).
Moment de răsucire - se plasează prin specificarea corectă a punctului de aplicaţie, pe arbore
(Distance), şi a valorii acestora (fig. 47). În cazul solicitării de răsucire este obligatoriu să se
plaseze două momente de răsucire (în poziţiile de „intrare” şi „ieşire”) de a lungul arborelui,
având aceeaşi valoare dar sensuri opuse.
Încărcare combinată – se utilizează în cazul în care în acelaşi punct de aplicaţie există mai
multe tipuri de încărcări (forţe radiale, axiale, distribuite, momente de încovoiere şi de răsucire).
Aceste încărcări se plasează prin specificarea punctului de aplicaţie (Distance) şi a valorii
componentelor (fig. 48).

21 
 Proiectare asistată de calculator 

a b.
Fig. 46. Momente încovoietoare concentrate

Fig. 47. Momente de răsucire

Fig. 48. Încărcare combinată

 Proiectare asistată de calculator 

Observaţie: Schimbarea sensului încărcărilor exterioare se realizează prin ”-” în faţa valorii
acestora.
Schema de încărcare al arborelui este prezentată în figura 49.

Fig. 49. Schema de încărcare a arborelui

3.3. Efectuarea calculelor şi generarea diagramelor (momente, deformaţii, tensiuni

etc.) şi a raportului de rezultate
Calculul arborilor se realizează în pagina Calculation a ferestrei de dialog Shaft
Component Generator (fig. 38), prin apăsarea butonului Calculate, şi constă în afişarea
preliminară a valorilor reacţiunilor şi a rotirilor în reazeme, respectiv a valorilor maxime ale
eforturilor, tensiunilor şi deformaţiilor.

Fig. 50. Diagrame de variaţie

23 
 Proiectare asistată de calculator 

În pagina Graph a ferestrei de dialog Shaft Component Generator (fig. 50) se pot
genera diagramele de variaţie ale forţelor tăietoare, a momentelor şi tensiunilor de încovoiere,
respectiv răsucire, a tensiunii echivalente, a deformaţiilor la încovoiere şi a rotirilor în lagăre,
ca valori rezultante sau ca componente în planele XY şi XZ, dacă este cazul.
Aceste diagrame se pot vizualiza preliminar prin selectarea acestora din listă (fig. 50).
Pentru redactarea proiectul (rezultate, grafice) se generează raportul de rezultate prin apăsarea
butonului Results (fig. 50).
Extras din raport
Shaft Component Generator (Version: 12.0 (Build 120254000, 254))
03.02.2009

Project Info – informaţii referitoare la proiect, companie, proiectant, etc

Material – informaţii despre materialul arborelui (nume, caracteristici)

Loads – detalii asupra încărcărilor exterioare

Radial Force Bending Moment Continuous Load Deflection
Axial
Index Location Torque Rotation
Force
XY XZ Size Angle XY XZ Size Angle XY XZ Size Angle Length XY XZ Size Angle

680,000 450,000 815,414 33,50 250,000 N 250,000 N 350,000 -280,000 -1,906 -1,644 2,517 220,78 0,01
1 80 mm
N N N deg m m N Nm microm microm microm deg deg

180 280,000 N 14,922 -1,108 14,963 355,75 0,01

2
mm m microm microm microm deg deg

Supports – detalii asupra rezemelor (poziţie, reacţiuni, deformaţii, rotiri)

Reaction Force Deflection
Index Type Location Axial Yielding Type Rotation
XY XZ Size Angle XY XZ Size Angle
Force
2274,171 225,000 2285,274 5,65 0,005 Deep Groove -12,063 -1,193 12,122 185,65 0,01
1 Free 15 mm
N N N deg microm/N Ball Bearings microm microm microm deg deg
-1569,655 225,000 1585,699 171,84 350,000 0,006 Deep Groove 9,405 -1,348 9,501 351,84 0,01
2 Fixed 145 mm
N N N deg N microm/N Ball Bearings microm microm microm deg deg

Results - valori maxime ale mărimilor calculate

Maximal Deflection fmax 18,100 microm
Angle of Twist α -0,16 deg
Length L 200,000 mm
Mass Mass 2,500 kg
Maximal Bending Stress σmax 158,077 MPa
Maximal Torsional Stress Tkmax 91,266 MPa
 Proiectare asistată de calculator 

Diagrame – imagini cu toate diagramele generate

Moment încovoietor rezultant Deformaţia în planul XY

3.4. Interpretarea rezultatelor şi validarea proiectului

Constă în verificarea arborelui:

 Verificarea arborelui la solicitarea compusă de răsucire şi încovoiere:
ech  ai
ech  MPa  , valoarea maximă a tensiunii echivalente – raport rezultate
ai  MPa  , caracteristică de material
 Verificarea la deformaţii de încovoiere:
3l
f  fa 
10000
f  ... mm  valoarea maximă a deformaţiei – raport rezultate
 Verificarea rotirilor din reazeme:
1, 2  a
1  .....rad valoarea rotirii în reazemul 1 - raport rezultate
2  ......rad valoarea rotirii în reazemul 2 - raport rezultate
Valorile admisibile
-   10 3 radiani, pentru lagăre cu alunecare;
-   2, 5  10 3 radiani, pentru rulmenţi cu role cilindrice;
-   1,7  10 3 radiani, pentru rulmenţi cu role conice;
-   8  103 radiani, pentru rulmenţi cu bile;
-   5  102 radiani, pentru rulmenţi oscilanţi.

25 
 Proiectare asistată de calculator 

În aceste condiţii (verificări efectuate) proiectarea se poate valida arborele corespunde

din punct de vedere geometric, şi al rezistenţei la solicitarea compusă de încovoiere şi
răsucire.
4. PROIECTAREA ASAMBLĂRILOR DINTRE BUTUCI ŞI ARBORI

Asamblările dintre butuci şi arbori sunt asamblări demontabile compuse din două piese:
una cuprinzătoare numită butuc şi una cuprinsă numită arbore. Asemenea asamblări se
utilizează pentru fixarea roţilor şi a altor organe pe arbori, cu scopul transmiterii unor momente
de răsucire sau a unor forţe axiale, respectiv pentru crearea unor elemente de siguranţă la
suprasarcini sau la desfacere.
Clasificarea acestor asamblări se face, ţinând seama de particularităţile de realizare şi de
modul de transmitere a momentelor de răsucire şi a forţelor în:
 asamblări prin formă (cu ştifturi şi bolţuri, cu pene longitudinale şi transversale fără
strângere, respectiv arbori şi butuci canelaţi)
 asamblări prin strângere utilizând frecarea (prin presare, prin ajustaje conice, prin cleme,
respectiv prin strângere elastică)
 asamblări prin formă şi strângere (prin pene longitudinale şi transversale cu strângere)
 asamblări prin efect elastic

4.1. Proiectarea asamblărilor prin pene paralele fără strângere cu submodulul Key
Connection
Proiectarea asamblărilor cu pene paralele pentru ansambluri de tip arbore – roată (fig.
51) se realizează prin apelarea submodulului Key Connection.

Fig. 51. Ansamblu arbore roată Fig. 52. Fereastra de dialog Parallel Key Connection
 Proiectare asistată de calculator 

Modelarea geometrică a asamblării pentru ansamblul arbore roată (fig. 51) se

realizează cu ajutorul paginii Design din fereastra de dialog Parallel Key Connection (fig.
52). Pagina Design este formată din patru secţiuni distincte. Secţiunea Key, prin deschiderea
ferestrei aferente (fig. 53), permite alegerea tipului de pană (A, B, C), respectiv a standardului
utilizat (pentru sistemul metric se recomandă standardele ISO şi DIN). Dimensiunile
geometrice din secţiunea Key pot fi completate sau vor rezulta automat în urma modelării
canalului de pană din arbore. Dacă este cazul se pot face ajustări ulterioare, referitor la lungimea
canalului de pană din arbore, numărul de pene utilizat sau orientarea acestora. Formele
constructive (A, B, C) şi dimensiunile standardizate ale acestora sunt prezentate în figura 54.

Fig. 53. Alegerea standardului şi a formei penei

Fig. 54. Forma şi dimensiunile penelor paralele

Dacă se doreşte modelarea doar a canalului de pană din arbore, în secţiunea Select
Object to Generate, se vor dezactiva opţiunile pentru modelarea penei şi a canalului de pană
din butuc (fig. 55), iar în secţiunea Shaft Groove, cu opţiunea Create New se vor selecta pe
rând referinţele, după cum urmează: Reference 1 – suprafaţa cilindrică a tronsonului de arbore,
Reference 2 – suprafaţa frontală faţă de care se poziţionează canalul de pană şi Orientation

27 
 Proiectare asistată de calculator 

– dacă este cazul orientarea canalului faţă de un alt plan de lucru definit în prealabil, în locul
celui implicit (fig. 55). Dacă se doreşte editarea ulterioară a canalului de pană se va opta pentru
Select Existing din meniul derulant, aferent secţiunii Shaft Groove. Totodată se poate opta
pentru forme constructive distincte ale canalului de pană (poziţionare faţă de tronson, respectiv
prelucrare cu freză deget sau disc), utilizând cele trei butoane din secţiunea Shaft Groove, (fig.
6. 56). Poziţionarea şi orientarea canalului de pană faţă de tronsonul arborelui se poate realiza
grosier şi cu ajutorul săgeţilor de culoare roşie din zona grafică.

Fig. 55. Modelarea canalului de pană din arbore

Fig. 56. Forme constructive de canale de pană în arbore

Dacă se doreşte modelarea doar a canalului de pană din butuc, în secţiunea Select
Object to Generate, se vor dezactiva opţiunile pentru modelarea penei şi a canalului de pană
din arbore (fig. 57), iar în secţiunea Hub Groove, se vor selecta pe rând, referinţele, după cum
urmează: Reference 1 – suprafaţa frontală faţă de care se poziţionează canalul de pană,
Reference 2 – muchia circulară corespunzătoare suprafeţei cilindrice interioare a butucului şi
Orientation – dacă este cazul orientarea canalului faţă de un alt plan de lucru definit în
 Proiectare asistată de calculator 

prealabil, în locul celui implicit (fig. 57). În această situaţie este necesară completarea tuturor
dimensiunilor geometrice din secţiunea Key, (ele nu se preiau automat prin selecţie decât în
cazul canalului din arbore) şi dacă este cazul se actualizează dimensiunile penei prin apăsarea
butonului . Canalul de pană se va modela pe toată lăţimea butucului. Orientarea canalului de
pană se poate realiza grosier şi cu ajutorul săgeţilor de culoare roşie din zona grafică. Canalul
de pană modelat din butuc este prezentat în figura 58.

Fig. 57. Modelarea canalului de pană din butuc

Fig. 58. Canalul de pană din butuc Fig. 60. Ansamblu cu pană paralelă

Dacă se doreşte modelarea întregului ansamblu cu pană, în secţiunea Select Object to

Generate, se vor activa toate cele trei opţiuni, pentru modelarea penei, respectiv a celor două
canale de pană (fig. 59), şi se vor relua succesiv, toate operaţiile prezentate anterior, din

29 
 Proiectare asistată de calculator 

secţiunile Key, Shaft Groove şi Hub Groove, la o singură utilizare a comenzii. Asamblarea
prin pană modelată este prezentată în figura 60.

Fig. 59. Modelarea asamblării cu pană

Calculul asamblării prin pene paralele se realizează cu ajutorul paginii Calculation

din fereastra de dialog Parallel Key Connection (fig. 61).

Fig. 61. Calculul asamblărilor cu pene paralele

În secţiunea Type of Strenght Calculation se optează fie pentru efectuarea calculelor

de verificare, pe baza dimensiunilor geometrice definite, fie pentru calculul lungimii minime a
penei. Calculele de verificare sau dimensionare se efectuează pe baza încărcărilor definite în
 Proiectare asistată de calculator 

secţiunea Loads (fig. 61), respectiv, putere turaţie sau moment de răsucire transmis dacă se
optează pentru această variantă. În secţiunea Dimension, (fig. 61) se preiau automat
dimensiunile geometrice definite în pagina Design, unde se mai poate defini diametrul interior
dh pentru arbori cu secţiune inelară, dacă este cazul. În secţiunile Key Material, Shaft
Material, respectiv Hub Material se definesc materialele penei, arborelui şi al butucului, prin
caracteristicile acestora, rezistenţa la rupere Sult (Ultimate tensile stress) şi tensiunile
admisibile la solicitarea de forfecare (răsucire în cazul arborilor) şi presiune de contact (fig. 62).

Fig. 62. Alegerea materialelor pentru pană, arbore şi butuc

În secţiunea Joint Properties, se definesc numărul de pene, coeficientul de siguranţă

admisibil şi condiţiile de funcţionare şi încărcare. Condiţiile de încărcare şi funcţionare –
Loading Conditions (fig. 63), presupun definirea tipului de legătură (fixă sau mobilă), a
coeficientului de utilizare, Ka (fig. 64), a coeficientului concentratorului de tensiune Kf (fig.
65), respectiv a factorilor de durabilitate şi încărcare în cazul legăturilor mobile.

Fig. 63. Condiţii de încărcare Fig. 65. Alegerea concentratorului de tensiune

31 
 Proiectare asistată de calculator 

Fig. 64. Coeficientul de utilizare

În secţiunea Results (fig. 61) se prezintă câteva rezultate preliminare, cum ar fi,
diametrul minim al arborelui din condiţia de rezistenţă la răsucire, lungimea minimă a penei,
respectiv valorile presiunilor de contact şi a coeficienţilor de siguranţă, în condiţiile geometrice
şi de încărcare definite. Coeficienţii de siguranţă rezultaţi se compară cu valoarea admisibilă
definită.
În final se generează raportul de rezultate, un extras din acesta este prezentat în continuare.
Extras raport
- informaţii generale despre companie, proiectant etc.
- metoda de calcul
- încărcări, condiţii de încărcare
- dimensiuni geometrice alese şi rezultate
- informaţii despre materiale utilizate
- geometria asamblării cu pană
- rezultatele calculelor de verificare sau dimensionare

Shaft Diameter d 30 mm
Hollow Shaft
dh 0 mm
Inner Diameter
Dimensiuni pană
Key Width b 10 mm
Key Height h 8 mm
Key Length l 32 mm
Functional Length lf 22 mm
Key Chamfer s 0,4 mm
Key Radius R 0,16 mm
 Proiectare asistată de calculator 

4.2. Proiectarea asamblărilor prin caneluri

Asamblările prin arbori şi butuci canelaţi se utilizează în locul penelor longitudinale
atunci când din calcul rezultă un număr mai mare de trei pene, în cazul asamblărilor fixe, sau
atunci când este necesară deplasarea axială a butucului faţă de arbore, în cazul asamblărilor
mobile. Aceste asamblări se pot asimila cu asamblările prin pene paralele multiple, care fac
corp comun cu arborele, fiind dispuse uniform pe periferia acestuia, sub forma unor
proeminenţe, iar în interiorul butucului se practică nişte canale care corespund acestor
proeminenţe. Astfel când se realizează asamblarea, aceste proeminenţe pătrund în canalele din
butuc.
Clasificarea asamblărilor prin caneluri se face după: forma profilului canelurilor
(profil dreptunghiular sau evolventic); modul de centrare (interioară, exterioară, sau pe
flancuri); tipul asamblării (fixă sau mobilă); după capacitatea de transmisie a momentului
şi modul de cuplare, pentru profilul dreptunghiular (serie uşoară, mijlocie şi grea).

Proiectarea asamblărilor prin caneluri cu profil dreptunghiular cu submodulul

Parallel Splines Connection
Modelarea geometrică a asamblării pentru ansamblul arbore roată (fig. 66) se
realizează cu ajutorul paginii Design din fereastra de dialog Parallel Splines Connection
(fig. 67).
Pagina Design este formată din patru secţiuni distincte. Secţiunea Splines Type, prin
deschiderea ferestrei aferente (fig. 68), permite alegerea standardului canelurii, respectiv a seriei
acestuia, uşoară, mijlocie sau grea (pentru sistemul metric se recomandă standardele ISO şi
DIN). Dimensiunile geometrice ale canelurii cu profil dreptunghiular, pentru arbore sunt
definite prin NxdxD (numărul de dinţi x diametrul interior x diametrul exterior), respectiv
lungimea acestuia. Mărimea, NxdxD, rezultă automat prin modelarea arborelui canelat în
secţiunea Shaft Groove, sau se poate alege prin derularea casetei corespunzătoare, conform
figurii 6.69. Diametrul exterior al tronsonului de arbore (rezultat în urma modelării geometrice
a acestuia), trebuie să fie egal cu diametrul exterior al canelurii, D. Lungimea arborelui canelat
se defineşte în funcţie de cerinţele de gabarit şi funcţionale ale asamblării, sau va rezulta ca
valoare minimă în urma calculelor de dimensionare – verificare.
Pentru modelarea canelurii din butuc este necesar ca diametrul suprafeţei cilindrice
interioare a butucului (rezultat în urma modelării geometrice a acestuia) să fie mai mic decât
diametrul interior al canelurii, d.

33 
 Proiectare asistată de calculator 

Fig. 66. Ansamblu arbore roată Fig. 67. Fereastra de dialog Parallel Splines
Connection Generator

Fig. 68. Alegerea canelurii Fig. 69. Alegerea dimensiunii canelurii

Dacă se doreşte modelarea doar al arborelui canelat, în secţiunea Select Object to

Generate, se va dezactiva opţiunea pentru modelarea canelurii din butuc (fig. 70), iar în
secţiunea Shaft Groove, cu opţiunea Create New se vor selecta pe rând, referinţele, după cum
urmează: Reference 1 – suprafaţa cilindrică a tronsonului de arbore, Reference 2 – suprafaţa
frontală faţă de care se poziţionează canelura şi Orientation – dacă este cazul orientarea
 Proiectare asistată de calculator 

canelurii faţă de un alt plan de lucru definit în prealabil, în locul celui implicit (fig. 70). Dacă se
doreşte editarea ulterioară a canalului de pană se va opta pentru Select Existing din meniul
derulant, aferent secţiunii Shaft Groove. Poziţionarea şi orientarea canalului de pană faţă de
tronsonul arborelui se poate realiza grosier şi cu ajutorul săgeţilor de culoare roşie din zona
grafică.

Fig. 70. Modelarea arborelui canelat

În cazul în care canelura nu se modelează pe tot tronsonul cilindric selectat, se

completează valoarea razei (Radius), în funcţie de cea a sculei aşchietoare, cu care acesta se
prelucrează. În figura 71 sunt prezentate două exemple de caneluri, cu lungimi diferite.

Fig. 71. Exemple de arbori canelaţi

Dacă se doreşte modelarea doar a canelurii din butuc, în secţiunea Select Object to
Generate, se vor dezactiva opţiunile pentru modelarea arborelui canelat (fig. 72), iar în
secţiunea Hub Groove, se vor selecta pe rând, referinţele, după cum urmează: Reference 1

35 
 Proiectare asistată de calculator 

– suprafaţa frontală faţă de care se poziţionează canelura, Reference 2 – muchia circulară

corespunzătoare suprafeţei cilindrice interioare a butucului şi Orientation – dacă este cazul
orientarea canalului faţă de un alt plan de lucru definit în prealabil, în locul celui implicit (fig.
72). În această situaţie este necesară completarea tuturor dimensiunilor geometrice din
secţiunea Splines Type, (ele nu se preiau automat prin selecţie decât în cazul canelurii din
arbore). Canelura se va modela pe toată lăţimea butucului. Orientarea canalului de pană se
poate realiza grosier şi cu ajutorul săgeţilor de culoare roşie din zona grafică. Canalul de pană
modelat din butuc este prezentat în figura 73.
Dacă se doreşte modelarea întregului ansamblu canelat, în secţiunea Select Object to
Generate, se vor activa ambele opţiuni, pentru modelarea arborelui şi a butucului canelat (fig.
74), şi se vor relua succesiv, toate operaţiile prezentate anterior, din secţiunile Splines Types,
Shaft Groove şi Hub Groove, la o singură utilizare a comenzii. Asamblarea canelată, rezultată
este prezentată în figura 75.

Fig. 72. Modelarea butucului canelat

Fig. 73. Exemplu butuc canelat Fig. 75. Exemplu de asamblare canelată
 Proiectare asistată de calculator 

Fig. 74. Modelarea asamblării canelate

Calculul asamblării prin caneluri cu profil dreptunghiular se realizează cu ajutorul

paginii Calculation din fereastra de dialog Parallel Splines Connection (fig. 76).

Fig. 76. Calculul asamblării canelate

În secţiunea Type of Strenght Calculation se optează fie pentru efectuarea calculelor

de verificare (Check Calculation), pe baza dimensiunilor geometrice definite, fie pentru
calculul lungimii minime (Lenght Design), sau a diametrului minim (Diameter Design) al
canelurii. Calculele de verificare sau dimensionare se efectuează pe baza încărcărilor definite în
secţiunea Loads (fig. 76), respectiv, putere turaţie sau moment de răsucire transmis dacă se
optează pentru această variantă. În secţiunea Dimension, (fig. 76) se preiau automat
dimensiunile geometrice definite în pagina Design, unde se mai poate defini diametrul interior

37 
 Proiectare asistată de calculator 

dh pentru arbori cu secţiune inelară, dacă este cazul. În secţiunile Shaft Material, respectiv
Hub Material se definesc materialele arborelui şi al butucului, prin caracteristicile acestora,
rezistenţa la rupere Sult (Ultimate tensile stress) şi tensiunile admisibile la solicitarea de
forfecare (răsucire în cazul arborilor) şi presiune de contact (fig. 77). În secţiunea Joint
Properties, se definesc coeficientul de siguranţă admisibil, Sv şi condiţiile de funcţionare şi
încărcare. Condiţiile de încărcare şi funcţionare – Loading Conditions (fig. 78), presupun
definirea tipului de legătură (fixă sau mobilă), a coeficientului de utilizare, Ka (fig. 79), a
coeficientului concentratorului de tensiune Kf (fig. 80), respectiv a factorului de durabilitate Kw
în cazul legăturilor mobile. Coeficientul de distribuţie a încărcării, Km =0,75 reprezintă faptul
că în calculele de verificare sau dimensionare a canelurilor se presupune că doar 75% din
numărul dinţilor participă activ la transmiterea sarcinii.

Fig. 77. Alegerea materialelor pentru arbore şi butuc

Fig. 78. Stabilirea condiţiilor de încărcare Fig. 80. Alegerea factorului de

concentratorului de tensiune Kf
 Proiectare asistată de calculator 

Fig. 79. Alegerea factorului de utilizare Ka

În secţiunea Results (fig. 81) se prezintă câteva rezultate preliminare, cum ar fi,
diametrul interior minim dmin, şi lungimea minimă lmin a canelurii rezultată în urma calculului
de dimensionare, respectiv valorile presiunii de contact pe flancul dinţilor canelurii, a tensiunii
datorată solicitării de răsucire al arborelui şi coeficienţii de siguranţă corespunzători, în
condiţiile dimensionale şi de încărcare definite, rezultate în urma calculelor de verificare.
Valorile obţinute se compară cu cele admisibile şi se validează proiectul. În cazul în care valorile
obţinute nu corespund celor admisibile se reia proiectarea cu alte mărimi (dimensionale,
material etc.).

Fig. 81. Rezultatele calculelor

În final se generează raportul de rezultate, care ca şi conţinut este asemănător cu cel

obţinut la asamblările cu pene.

39 
 Proiectare asistată de calculator 

Extras raport
Outside Shaft Diameter D 32,000 mm
Hollow Shaft Inner Diameter dh 0,000 mm

Shaft Groove – arbore canelat

Number of Grooves N 10,000 ul
Inside Shaft Diameter d 26,000 mm
Outside Shaft Diameter D 32,000 mm
Tooth Width b 4,000 mm
Chamfer s 0,400 mm
Radius R 0,100 mm

Hub Groove – butuc canelat

Length l 40,000 mm

Proiectarea asamblărilor prin caneluri cu profil evolventic cu submodulul Involute

Splines Connection
Proiectarea asamblărilor prin caneluri cu profil evolventic se realizează în mod
asemănător cu cele cu profil dreptunghiular, existând mici diferenţe, care vor fi prezentate
în continuare.
Modelarea geometrică a asamblării pentru ansamblul arbore roată (fig. 66) se
realizează cu ajutorul paginii Design din fereastra de dialog Involute Splines Connection
(fig. 82). Pagina Design este formată din aceleaşi patru secţiuni distincte. Secţiunea Splines
Type, prin deschiderea ferestrei aferente (fig. 83), permite alegerea standardului canelurii,
împreună cu modul de centrare şi al unghiului de presiune admisibil.
 Proiectare asistată de calculator 

Dimensiunile geometrice ale canelurii cu profil evolventic, pentru arbore sunt definite
prin Demax x m x z, (diametrul exterior maxim x modulul x numărul de dinţi), respectiv
lungimea acestuia. Mărimea, Demax x m x z, rezultă automat prin modelarea arborelui canelat
în secţiunea Shaft Groove, insă datorită faptului că pentru acelaşi diametru exterior există mai
multe variante dimensionale (prin modul şi număr de dinţi), se va alege şi prin derularea casetei
corespunzătoare, conform figurii 84. Diametrul exterior al tronsonului de arbore (rezultat în
urma modelării geometrice a acestuia), trebuie să fie egal cu diametrul exterior al canelurii, D.
Lungimea arborelui canelat se defineşte în funcţie de cerinţele de gabarit şi funcţionale ale
asamblării, sau va rezulta ca valoare minimă în urma calculelor de dimensionare – verificare.
Pentru modelarea canelurii din butuc este necesar ca diametrul suprafeţei cilindrice interioare
a butucului (rezultat în urma modelării geometrice a acestuia) să fie mai mic decât diametrul
interior al canelurii, d.
Toate variantele de caneluri existente în biblioteca programului Autodesk Inventor,
centrarea, acestora se realizează pe flancuri (Side Fit).

Fig. 82. Fereastra de dialog Involute Fig. 83. Alegerea standardului canelurii
Splines Connection

41 
 Proiectare asistată de calculator 

Fig. 84. Alegerea dimensiunii canelurii evolventice

Modelarea asamblării prin caneluri cu profil evolventic se realizează identic ca şi în cazul

canelurilor cu profil dreptunghiular, fie că se modelează arborele sau butucul canelat individual,
fie se modelează întreaga asamblare. Referinţele şi posibilităţile de orientare din secţiunile Shaft
Groove, respectiv Hub Groove au aceeaşi semnificaţie (fig. 82). În cazul proiectării
asamblărilor canelate cu profil evolventic se poate defini clasa de precizie şi câmpul de toleranţă
al ajustajului arbore - alezaj (butuc), prin apăsarea butonului , din secţiunea Splines Type
(fig. 85). În figura 86 se prezintă câte un exemplu de arbore şi butuc canelat, modelate
individual, iar în figura 87 un ansamblu arbore – butuc canelat.

Fig. 85. Alegerea câmpului de toleranţe şi a clasei de precizie

 Proiectare asistată de calculator 

Fig. 86. Arbore şi butuc canelat

Fig. 87. Ansamblu canelat

Fig. 88 Fig. 89. Ansamblu canelat centrat pe flancuri

43 
 Proiectare asistată de calculator 

După cum se observă în figura 87, asamblarea prin caneluri nu este centrată. Pentru a
se realiza acest lucru în arborele de specificaţii (Browser Bar) se identifică o constrângere
unghiulară (Angle) definită automat la modelarea asamblării canelate între arbore şi roata (fig.
88), a cărei valoare implicită se modifică, prin tatonare, până la realizarea centrării pe flancuri,
(fig. 89). Centrarea se poate realiza în mod grosier, în timpul modelării, utilizând săgeţile roşii
din zona grafică.
Calculul asamblării prin caneluri cu profil evolventic se realizează cu ajutorul paginii
Calculation din fereastra de dialog Involute Splines Connection (fig. 90).

Fig. 90. Calculul asamblărilor prin caneluri cu profil evolventic

În secţiunea Type of Strenght Calculation se optează fie pentru efectuarea calculelor

de verificare (Check Calculation), pe baza dimensiunilor geometrice definite, fie pentru
calculul lungimii minime (Lenght Design), în condiţiile de încărcare date. Materialele
arborelui şi al butucului se definesc similar, în secţiunile Shaft Material, respectiv Hub
Material, prin caracteristicile acestora, rezistenţa la rupere Sult (Ultimate tensile stress) şi
tensiunile admisibile la solicitarea de încovoiere, presiune de contact şi răsucire (în cazul
arborilor). În secţiunea Joint Properties, se definesc coeficientul de siguranţă admisibil, Sv şi
condiţiile de funcţionare şi încărcare. Condiţiile de încărcare – Loading Conditions (fig. 91),
presupun definirea tipului de legătură (fixă, mobilă cu sau fără încărcare, fig. 91.a), a condiţiilor
de funcţionare (avantajoase, medii şi grele, fig. 91.b), respectiv durificării sau nu a flancurilor
canelurii (fig. 91. c). Se mai defineşte un factor al contactului pe flancuri ks (fig. 91).
 Proiectare asistată de calculator 

a. b. c.
Fig. 91. Condiţiile de încărcare

În secţiunea Results (fig. 90) se prezintă câteva rezultate preliminare, cum ar fi,
diametrul interior minim dmin, şi lungimea minimă lmin a canelurii rezultată în urma calculului
de dimensionare, respectiv valorile presiunii de contact pe flancul dinţilor canelurii, a tensiunii
datorată solicitării la încovoiere al dinţilor şi coeficienţii de siguranţă corespunzători, în
condiţiile dimensionale şi de încărcare definite, rezultate în urma calculelor de verificare.
Valorile obţinute se compară cu cele admisibile şi se validează proiectul. În cazul în care valorile
obţinute nu corespund celor admisibile se reia proiectarea cu alte mărimi (dimensionale,
material, etc). În final se generează raportul de rezultate.

45 
 Proiectare asistată de calculator 

5. PROIECTAREA LAGĂRELOR CU RULMENŢI CU SUBMODULUL

BEARING

Lagărele sunt organe de maşini destinate rezemării arborilor şi osiilor, prin intermediul
fusurilor sau al pivoţilor, putând prelua încărcări radiale, axiale sau mixte din partea acestora,
asigurând în acelaşi timp mişcarea de rotaţie sau de oscilaţie a organelor susţinute în jurul axei
acestora. Clasificarea rulmenţilor se poate face după mai multe criterii, astfel:
 după forma corpurilor de rostogolire (cu bile, cu role cilindrice, tronconice sau butoiaş,
cu ace);
 după direcţia de acţiune a forţelor (radiali, axiali, radial axiali);
 după numărul de rânduri de corpuri de rostogolire (pe un rând, pe două rânduri).
Modelarea geometrică şi dimensională a rulmenţilor se realizează în pagina Design
a ferestrei de dialog Bearing Generator (fig. 91). Din secţiunea de modelare se alege tipul de
rulment şi standardul acestuia, prin derularea casetei Category (se preferă standardele din
sistemul metric, ISO, DIN, GOST), conform figurii 92.

Fig. 91. Modelarea rulmenţilor Fig. 92. Alegerea rulmenţilor

Alegerea tipului rulmenţilor se face ţinând seama de mai mulţi factori, dintre care cei
mai importanţi sunt: mărimea şi direcţia de acţiune a forţelor care solicită lagărul, respectiv
turaţia, astfel:
 Pentru situaţii când Fa  0 (încărcare pur radială) sau Fr  Fa, se recomandă, în majoritatea
cazurilor, rulmenţi radiali cu bile, la valori mari ale forţelor, rulmenţi radiali cu role
 Proiectare asistată de calculator 

cilindrice, iar când există abateri de coaxialitate între lagăre, rulmenţi radial-oscilanţi cu role
butoi pe două rânduri.
 Pentru cazurile în care Fr  Fa, se recomandă rulmenţi radial-axiali cu bile sau cu role
tronconice.
 Pentru situaţiile în care Fr  0 (încărcare pur axială) se recomandă rulmenţi axiali cu bile,
cu simplu sau cu dublu efect, după caz, la încărcări axiale mari şi foarte mari şi turaţii mai
reduse se recomandă rulmenţi cu role cilindrice, iar în cazul abaterilor de la coaxialitate între
reazeme se recomandă rulmenţi axial-oscilanţi cu role butoi.
 Din punct de vedere al turaţiilor, se precizează că, rulmenţii cu bile pot funcţiona la valori
mai ridicate ale turaţiilor decât cele cu role.
Pentru tipul de rulment ales, după un anumit standard, se va alege tipodimensiunea
acestuia, prin selectarea referinţelor din secţiunea de modelare (fig. 93), respectiv suprafaţa
cilindrică a fusului (Cylindrical Face), şi suprafaţa frontală de rezemare (Start Plane),
(ştiindu-se faptul că principalul criteriu de alegere a dimensiunii rulmenţilor este diametrul
exterior al fusului, egal cu diametrul interior al rulmentului). Dacă este cazul se va realiza şi
orientarea rulmentului faţă de suprafaţa de rezemare. Pentru a avea acces la lista cu
tipodimensiunile disponibile este necesară actualizarea (Update) listei din secţiunea,
corespunzătoare (Select Bearing), cu ajutorul butonului , activ (în secţiunea de modelare
se observă că diametrul interior al rulmentului se completează automat şi nu se mai poate
modifica). Din lista rezultată se va alege o tipodimensiune de rulment.

Fig. 93. Tipodimensiunile rulmentului ales

Dacă condiţiile de gabarit şi montaj impun anumite dimensiuni de gabarit pentru

rulmenţii aleşi, în secţiunea de modelare se poate realiza o filtrare a tipodimensiunilor
disponibile, prin introducerea unor valori exacte, sau intervale de dimensiuni pentru diametrul
47 
 Proiectare asistată de calculator 

exterior şi lăţimea acestora (fig. 94). Prin actualizarea listei ( ), va rezulta un număr mai redus
de tipodimensiuni disponibile (fig. 94) şi se va alege acea variantă care corespunde din punct
de vedere dimensional.

Fig. 94. Filtrarea tipodimensiunilor

Poziţionare grosieră a rulmentului pe fus se poate realiza cu săgeata roşie din zona
grafică. Prin apăsarea butonului OK, rulmentul este inserat în ansamblu. Câteva exemple de
rulmenţi astfel modelaţi sunt prezentate în fig. 95. (rulment radial cu bile – fig. 95.a, rulment
radial axial cu role cilindrice – fig. 95.b, rulment radial axial cu role tronconice – fig. 95. c,
rulment cu ace – fig. 95.d, rulment axial cu bile – fig. 95.e, rulment axial cu role cilindrice – fig.
95.f).

a. b. c.
 Proiectare asistată de calculator 

d. e. f.
Fig. 95. Exemple de rulmenţi modelaţi

Calculul rulmenţilor se realizează în pagina Calculation (fig. 96) a ferestrei de dialog

Bearing Generator şi constă în determinarea duratei de funcţionare, respectiv compararea
acesteia cu o valoare impusă de cerinţele funcţionale şi exploatare.
În secţiunea Type of Strenght Calculation (fig. 96) se optează pentru una din
variantele Bearing Design (alegerea unui rulment în condiţiile de încărcare definite), respectiv
Check calculation (verificarea duratei de funcţionare pentru condiţiile dimensionale şi de
încărcare definite).
În secţiunea Loads (fig. 96) se definesc încărcările radiale şi axiale pe care le preia
rulmentul (reacţiunile din reazeme rezultate la proiectarea arborilor), respectiv turaţia acestuia.
Dacă turaţia este mai mică decât 10 rot/min calcul se efectuează în condiţii de solicitare statică,
iar dacă este mai mare decât 10 rot/min, calculul se va efectua în condiţii de solicitare dinamică.
Dacă rulmentul funcţionează la turaţii şi în condiţii de încărcare variabile în timp, acest lucru
se poate defini prin dublu click pe diagrama din pagina Calculation (fig. 96), prin introducerea
valorilor corespunzătoare în câmpurile din tabelul rezultat (fig. 97.a). Diagrama încărcărilor în
noua situaţie este prezentată în figura 97, b.

49 
 Proiectare asistată de calculator 

Fig. 96. Calculul rulmenţilor

a. b.
Fig. 97. Diagrama încărcărilor

Coeficientul de siguranţă admisibil la calculul static, S0, se alege în funcţie condiţiile

de funcţionare a rulmentului (şocuri sau nu), încărcări intermitente sau nu, rulmentul execută
rotaţie completă (0,5 – 2), mişcare oscilatorie (1,5 – 2) sau nu execută mişcare de rotaţie (0,2
– 2).
În secţiunea Lubrication (fig. 96), se definesc tipul de ungere (cu ulei – Oil, sau cu
unsoare consistentă - Grease) şi valoarea coeficientul de frecare, care în general se completează
automat, dar în condiţii speciale, poate fi definit şi de către proiectant.
 Proiectare asistată de calculator 

În secţiunea Bearings Properties (fig. 96) se completează sau sunt preluate automat (sunt
puse la dispoziţie de către firmele producătoare de rulmenţi) mărimile necesare pentru calculul
rulmenţilor. Aceste mărimi se prezintă după cum urmează: C – capacitate de încărcare dinamică
(caracteristică de rulment); C0 – capacitate de încărcare statică (caracteristică de rulment); X, Y
(X0, Y0) - factori care stabilesc proporţia în care încărcările radiale şi cele axiale contribuie la
calculul sarcinii dinamice (statice) echivalente P  X  Fr  Y  Fa (P0), se aleg în funcţie de
raportul e = Fa/Fr; p – mărime în funcţie de tipul corpului de rostogolire (p=3 – la rulmenţii cu
bile, p= 10/3 – la rulmenţii cu role); nLIM – turaţiile limită la care poate funcţiona rulmentul în
funcţie de tipul ungerii (sunt date de firmele producătoare de rulmenţi).
p
C
Pentru calculul duratei de funcţionare a rulmentului ( L    [milioane de rotaţii] sau
P
L  10 6
Lh  [ore]), în secţiunea Bearing Life Calculation (fig. 6.98) se alege una din
60  n
metodele de calcul puse la dispoziţie (ANSI/AFBMA agreată şi de standardele ISO; SKF AG
– metoda firmei producătoare de rulmenţi SKF). Tot în această secţiune se mai introduc
valorile pentru durata de funcţionare preconizată Lreq, fiabilitate Rreq, factori de corecţie pentru
durata de funcţionare preconizată, în funcţie de lagăre speciale sau condiţii de lucru deosebite,
a2, a3, factorul de majorare al sarcinii dinamice echivalente fd, în funcţie de condiţiile de
funcţionare maşinii (1 – 3), a preciziei de execuţie a angrenajelor (1,05 – 1,3), sau transmisiei
prin curele dacă este cazul (2- 2,5).

Fig. 98.

În secţiunea Results (fig. 96), se prezintă rezultatele calculelor, dacă durata de funcţionare
rezultată este mai mare decât cea preconizată, se validează proiectul. Dacă rezultatele nu sunt
corespunzătoare se alege următoarea tipodimensiune sau un alt tip de rulment. În final se generează
raportul de rezultate, un extras din acesta fiind prezentat în continuare.

51 
 Proiectare asistată de calculator 

Bearing
Designation DIN 625 (SKF 6207)
Bearing inside diameter d 35,000 mm
Bearing outside diameter D 72,000 mm
Bearing width B 17,000 mm
Nominal contact angle of the bearing  40 deg
Basic dynamic load rating C 25000 N
Basic static load rating C0 15300 N
Dynamic radial load Factor X 1,00 ul / 0,56 ul
Dynamic axial load Factor Y 0,00 ul / 0,00 ul
Limit value of Fa/Fr e 0,63 ul
Static radial load Factor X0 0,60 ul
Static axial load Factor Y0 0,60 ul
Limiting speed lubrication grease nLim1 9000 rpm
Limiting speed lubrication oil nLim2 11000 rpm

Results
Basic rating life L10 88024 hr
Adjusted rating life Lna 88024 hr
Calculated static safety factor s0c 7,28571 ul
Power lost by friction Pz 2,48596 W
Necessary minimum load Fmin 153 N
Static equivalent load P0 2100 N
Dynamic equivalent load P 1809 N
Over-revolving factor kn 18,000 ul
Life adjustment factor for reliability a1 1,00 ul
Temperature factor ft 1,00 ul
Equivalent shaft rotates ne 500 rpm
Minimum shaft rotates nmin 500 rpm
Maximum shaft rotates nmax 500 rpm
Strength Check Positive

La proiectarea lagărelor cu rulmenţi trebuie să se ţină seama de faptul că inelele

rulmenţilor care preiau încărcări axiale trebuie să se fixeze atât pe arbore cât şi în carcasă, pentru
 Proiectare asistată de calculator 

evitarea deplasării lor axiale într-un sigur sens sau în ambele sensuri, iar pentru evitarea
pătrunderii impurităţilor (praf, umiditate, vapori agresivi, particule solide metalice sau
nemetalice) aflate în mediul de lucru al maşinii, respectiv evitarea scurgerii lubrifiantului din
interiorul lagărului acestea trebuie etanşate. Fixarea axială şi etanşarea rulmenţilor se realizează
cu organe de maşini standardizate, de tipul inelelor elastice, piuliţelor de rulment, respectiv
manşete de rotaţie, sau alte inele de etanşare.
Aceste elemente de fixare axială, respectiv etanşare pot fi inserate în ansamblul din
biblioteca de simboluri (Content Center), pusă la dispoziţie de programul Autodesk
Inventor. Biblioteca de simboluri se apelează cu opţiunea Favorites din arborele de specificaţii
(Browser Bar), conform figurii 99. Această bibliotecă conţine organe de maşini standardizate,
ca şuruburi, piuliţe, şaibe, rulmenţi, elemente de fixare şi etanşare a rulmenţilor, profile sau
fittinguri, care pot fi inserate în ansamblu ca model geometric 3D, la dimensiunile dorite, fără
a se efectua calcule de dimensionare sau verificare asupra lor.

Fig. 99. Biblioteca de simboluri Fig. 100. Fig. 101.

Content Center

Fixarea axială grosieră a rulmenţilor se realizează cu inele elastice. Acestea se inserează

în ansamblu prin dublu click asupra standardului ales (fig. 100), respectiv prin definirea
dimensiunii acestuia (diametrul fusului – fig. 101). La utilizarea inelelor elastice pentru fixarea
axială a rulmenţilor, trebuie ca fusul corespunzător să fie prevăzut cu un canal corespunzător

53 
 Proiectare asistată de calculator 

(vezi paragraful 3, fig. 33). Inelul elastic va fi „doar” inserat în mediul de asamblare (fig. 102),
pentru plasarea lui în poziţia dorită se vor folosi constrângerile de asamblare (fig. 103).

Fig. 102. Fig. 103.

Pentru fixarea axială de precizie a rulmenţilor se folosesc piuliţe de rulment (fig. 104),
respectiv şaibe care să împiedice deşurubarea acestora (fig. 105). În acest caz fusul trebuie
„filetat” şi prevăzut cu un canal corespunzător pentru şaibă (vezi paragraful 3, fig. 27). Plasarea
celor două elemente în poziţiile dorite se realizează cu ajutorul constrângerilor de asamblare
(fig. 106).

Fig. 104. Fig. 105.

 Proiectare asistată de calculator 

Fig. 106. Fixarea axială cu piuliţă de rulment

În mod similar se inserează şi elementele de etanşare (fig. 107 – manşetă de rotaţie).

Fig. 107.

55