Structuri de primire cu funcţiuni de cazare 

: caracteristici,
clasificare, echipamente
Prin "structură de primire turistică" se înţelege orice construcţie şi amenajare destinată, prin proiectare şi
execuţie, cazării sau servirii mesei pentru turişti împreună cu serviciile aferente specifice.
Structurile de primire turistice pot fi:
A. - structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare;
B. - structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie.
Conform "Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice" în România pot
funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire turistice:
A. - Structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, clasificate astfel:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
5. hosteluri de 3, 2, 1 stele;
6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
7. bungalouri de 3, 2, 1 stele;
8. cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;
9. sate de vacanţă de 3, 2 stele;
10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
11. spaţii de campare organizate în gospodăriile populaţiei de 3, 2, 1 stele;
12. popasuri turistice de 2, 1 stele;
13. pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
14. pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete);
15. apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale ori în clădiri cu altă destinatie de 3, 2, 1 stele;
16. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

Structuri de primire cu funcţiuni de alimentaţie : caracteristici, clasificare,

Structurile de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie se clasifică astfel:

1. Restaurant
Clasic - de 5, 4, 3, 2, 1 stele
Specializat:
Cu program artistic - 5, 4, 3 stele
Braserie - 5, 4, 3 stele
Berărie - 5, 4, 3 stele
Grădină de vară - 5, 4, 3, 2 stele
2. Bar
2.1. Bar de noapte - 5, 4, 3 stele
2.2. Bar de zi - 5, 4, 3, 2 stele
2.3. Cafe-bar, cafenea - 5, 4, 3, 2 stele
2.4. Disco – bar, (discotecă, videotecă) – 5, 4, 3, 2 stele
2.5. Bufet - bar - 3, 2, l stele
3. Fast – food
3.1. Restaurant – autosevire - 3, 2, 1 stele
3.2. Bufet tip expres / bistrou - 3, 2, 1 stele
4. Cofetărie – 5, 4, 3, 2, 1 stele

1
Caracteristicile funcţional - comerciale ale principalelor tipuri de structuri de primire
turistice cu funcţiuni de cazare
Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri, care:
 pune la dispoziţia turiştilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător,
 asigură prestări de servicii specifice,
 dispune de recepţie şi de spaţii de alimentaţie în incintă.
Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere dotate astfel încât să asigure păstrarea şi prepararea
alimentelor, precum şi servirea mesei în incinta acestora sunt considerate hoteluri – apartament.
Motelul este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităţilor, în imediata apropiere a
arterelor intens circulate, dotată şi amenajată pentru:
- asigurarea serviciilor de cazare şi de masă pentru turişti,
- parcarea în sigurantă a mijloacelor de transport.

Hotelurile pentru tineret sunt structuri de primire turistice, cu dotări simple, adaptate cerinţelor
caracteristice tineretului, care:
- asigură servicii de cazare, masă, agrement, pe baza unor regulamente de organizare interioară
specifice.
- sunt amplasate de regulă, în centre urbane universitare, staţiuni şi în alte zone turistice frecventate de
tineret.
Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minimă de 3 camere sau apartamente
dispuse pe un nivel saul pe mai multe niveluri, în spaţii amenajate, de regulă, în clădiri cu altă destinaţie
iniţială decât cea de cazare turistică.
Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcţionând în clădiri
independente cu arhitectură specifică care asigură cazarea, alimentaţia şi alte servicii specifice, necesare
turiştilor aflaţi în drumeţie sau la odihnă în zone montane, rezervaţii naturale, în apropierea staţiunilor
balneare sau a altor obiective de interes turistic.
În funcţie de amplasamentul lor, acestea pot fi:
o Cabane situate în locuri uşor accesibile (altitudine sub 1000 m, cu acces auto pe drumuri
publice);
o Cabane situate în zone greu accesibile (zone montane de creastă, izolate, fără acces auto pe
drumuri publice).
Alături de aceste tipuri de cabane pot exista şi cabane de vânătoare şi de pescuit.
Cabanele de vânătoare şi de pescuit sunt structuri de primire turistice, de capacitate redusă,
amplasate în zone bogate în fond cinegetic şi de pescuit, care asigură condiţii pentru cazare şi servicii
suplimentare specifice activităţii.
Refugiile turistice sunt structuri de primire turistice, situate în locuri izolate şi greu accesibile din zona
montană, de regulă la altitudini mari, avand o capacitate redusă, un grad minim de confort şi un număr redus de
personal de deservire. Acestea nu se clasifică.
Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcţionâmd în clădiri independente,
cu arhitectură specifică, situate în staţiuni balneoclimaterice sau în alte zone şi localităţi de interes turistic, care
asigură cazarea turiştilor şi prestarea unor servicii specifice.
Bungalourile sunt structuri de primire turistice:
 de capacitate redusă, construite, de regulă, din lemn sau din alte materiale similare şi din
zidărie în zonele cu umiditate ridicată (munte, mare);
 amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de vacanţă, ca unităţi independente în cadrul
unor staţiuni sau zone turistice sau ca spaţii complementare pe lângă alte structuri de primire
turistice;
 asigură cazarea turiştilor, precum şi celelalte servicii prestate de unitatea de
bază; funcţionând, de regulă, sezonier.
Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având o capacitate de cazare de pâăi la 10 camere,
totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural, şi până la 20 de camere în mediul urban, funcţionând în
locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate, cazarea turiştilor şi
condiţii de pregătire şi servire a mesei.

2
 Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice care pot asigura o parte din alimentaţia turiştilor cu
proause din producţia proprie.
Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate să asigure cazarea turiştilor în corturi sau
rulote, astfel amenajate încât să permită acestora să parcheze mijloacele de transport, să îşi pregătească masa şi
să beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unităţi.
Satul de vacanţă este un ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalouri, amplasat într-un
perimetru bine delimitat, care asigură turiştilor servicii de cazare, de alimentaţie şi o gamă largă de prestaţii
turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).
Popasul turistic reprezintă o structură de primire turistică de capacitate redusă, formată din căsuţe
şi/sau bungalouri amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigură servicii de cazare şi alimentaţie,
precum şi posibilităţi de parcare auto.
Dotarea şi serviciile aferente sunt identice cu ale campingurilor de aceeaşi categorie, cu excepţia
faptului că popasurile turistice nu dispun de teren de campare pentru amplasarea corturilor şi/sau a rulotelor.
Spaţiile de campare în gospodăriile populaţiei sunt structuri de primire turistice constând din una sau
mai multe (nu mai mult de 10) parcele de campare amplasate pe un teren bine delimitat în incinta curţii sau
grădinii aferente unei proprietăţi, din mediul rural sau urban. Mărimea parcelelor şi echiparea sanitară sunt
identice cu cele ale campingurilor din aceeaşi categorie, cu specificarea că, pentru capacităţile de până la 5
parcele, grupul sanitar poate fi comun cu al gospodăriei respective fiind admise totodată lavoare sau duşuri în
aer liber şi WC-uri uscate.
Apartamentele sau camerele de închiriat în locuinţe familiale sau în clădiri cu altă destinaţie sunt
structuri de primire turistice, constând dintr-un număr limită de spaţii, care oferă servicii de cazare şi
posibilitatea preparării hranei în bucătăria folosită exclusiv de turişti sau în comun cu locatorul. Se pot organiza
şi spaţii special amenajate pentru prepararea hranei destinate exclusiv turiştilor.
Hanurile turistice, care sunt unităţi tradiţionale de cazare care reînvie atmosfera tradiţională a vechilor
hanuri având soluţii constructive, dotări, amenajări interioare în stilul vechii arhitecturi româneşti. Aici se
servesc preparate culinare româneşti: pui la proţap, la ceaun, tochitură etc., vin băut în căni de lut. Ex.: Hanul
Ancuţei, Hanul Agapia, Hanul lui Manuc.
Complexele balneare, care sunt structuri de primire turistice care asigură satisfacerea nevoilor de
cazare, masă şi cură balneară prin unităţi specializate de care sunt legate prin construcţie oferind posibilitatea
clientului să beneficieze de aceste servicii fără să fie nevoit să părăsească complexul.
Fiecare dintre aceste forme de cazare oferă o modalitate de satisfacere a nevoilor turiştilor în zone diferite, în
funcţie de posibilităţile lor financiare.
Deşi răspund, în final, aceluiaşi scop: satisfacerea nevoilor de odihnă, alimentaţie şi a altor servicii
suplimentare, fiecare tip de unitate se deosebeşte printr-o serie de elemente specifice rezultate din motivaţiile
care-i determină pe călăltori să utilizeze un tip de unitate sau altul, precum şi în funcţie de amplasarea acestora.
Elemente specifice care particularizează diferitele forme de cazare sunt:
 caracteristici constructive şi arhitecturale;
 capacitatea;
 categoria de confort;
 perioada de funcţionare;
 amplasarea;
 durata medie a sejurului;
 serviciile oferite;
 segmentul de clientelă căreia i se adresează.

Criteriile de clasificare pe categorii de confort a structurilor de primire turistice

din România
Pentru a se putea încadra în una dintre categoriile menţionate, structurile de primire turistice trebuie să
îndeplinească criteriile minime prevăzute în "Normele metodologice privind clasificarea pe categorii de confort a structurilor
de primire turistice". Acestea precizează următoarele grupe de criterii obligatorii:
1. Starea generală a clădirii:
- aspect;
- firmă;
- însemne distinctive privind categoria unităţii;
- parcare auto (garaj);
- intrări pentru turişti, personal, bagaje;
- rampe de acces persoane cu deficienţe fizice etc.

3
 2. Organizarea spaţiilor şi a serviciilor aferente:

 număr minim de spaţii de cazare;

 suprafaţa holului de primire;

 serviciu de recepţie prevăzut cu:

- spaţii pentru comercializare;
- spaţii pentru păstrarea bagajelor;
- spaţii pentru administraţie;
- spaţii pentru păstrarea echipamentelor sportive (garderobă);
- sistem de păstrare a valorilor turiştilor.

 oficiu pentru cameriste;

3. Instalaţii:
 sistem de climatizare sau aer condiţionat;
 încălzire;
 izolare fonică;
 iluminat electric;
 grup electrogen;
 ascensoare (pentru turişti, pentru bagaje, pentru personal).

4. Suprafaţa minimă a camerelor.

5. Suprafaţa minimă a băilor.
6. Înălţimea minimă a camerelor.
7. Înălţimea minimă a culoarelor şi casei scărilor.
8. Numărul maxim de paturi în cameră.
9.Echiparea sanitară:
 grupuri sanitare comune (1 stea);
 grupuri sanitare în cameră.
10. Dotarea cu mobilier, lenjerie şi alte obiecte în: cameră, baie, vestibul,
salon, apartament.
11. Seif / posibilităţi de păstrare a valorilor: centralizat (la recepţie), în cameră;
12. Telefon / fax.
13. Încasarea contravalorii serviciilor pe baza de cărţi de credit (carduri) în faţa
clientului.
14. Spaţii pentru alimentaţie:
 spaţii pentru pregătirea şi servirea micului dejun;
 bucătărie echipată complet în apartamente ;
 bufet ;
 restaurant ;
 bar de zi.
15. Dotări pentru organizare : întâlniri de afaceri, congrese, conferinţe, seminarii,
recepţii.
16. Dotări pentru : săli polivalente, birouri, instalaţii de traducere simultană, etc.
17. Servicii minime obligatorii :
- care pot fi incluse în tarif sau plătite separat ;
- fără plată.
18. Alte criterii: personal hotelier cunoscător de limbi străine.

Criterii suplimentare (facultative) de evaluare :

o construcţii, instalaţii şi dotări;
o spaţii de agrement şi fitness;
o centre de afaceri;
o alte servicii.
Respectarea acestor criterii minime de clasificare este obligatorie pentru toate structurile de primire turistice din
România, indiferent de forma de proprietate şi exploatare.

1. Principalele categorii de spaţii hoteliere

Unităţile de cazare sunt construite, dotate şi decorate pentru a răspunde unei cerinţe de bază: satisfacţia
clientului.
Acestea sunt concepute şi organizate din punct de vedere al spaţiilor în doua părţi distincte:
 spaţii destinate clientelei

4
  spaţii rezervate proceselor de producţie şi administrative

1.1. Spaţii destinate clientelei

Spaţiile destinate clientelei sunt locurile în care circulă întreaga clientelă a hotelului împreuna cu personalul
care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora.
Aceasta categorie de spaţii include:
A) spaţiile de folosinţă comună exterioare şi interioare
B) spaţiile de cazare
C) spaţiile de alimentaţie
A) Spaţiile de folosinţă comună
Spaţiile de folosinţă comună sunt exterioare şi interioare.
A.1. Spaţiile de folosinţă exterioare se grupează în două categorii:
 spaţii cu funcţii de primire-recepţie:
- acces auto şi pietonal
- alei pietonale şi spaţii verzi
- parcări
- spaţii aflate la intrarea în hotel, scări, rampe destinate facilitării accesului persoanelor
imobilizate, copertine

 spaţii cu funcţii de ambientare, grădini, parcuri, elemente decorative (fântâni, stâlpi de lumină,
garduri, bănci)

A.2. Spaţii de folosinţă comună interioare includ:

 spaţii cu funcţie de primire-recepţie:
- intrarea în unitate prevăzuta cu sas şi windfung (perdea de aer cald sau rece)
- holul hotelului

 spaţii cu funcţii comerciale cum ar fi: birou de turism, birou rent-a-car, magazine diverse,
saloane de înfrumuseţare.
 alte spaţii:
- Săli polivalente care se pot adapta şi folosi pentru întâlniri, consilii, banchete, expoziţii,
seminarii şi birouri;
- spaţii cu funcţiuni de agrement şi sport interioare (fitness, piscină, sauna, jocuri, bowling,
biliard, cazinou, club, spectacole) ori exterioare (piscină, teren de sport, etc.).
 spaţii destinate circulaţiei: ascensoare, scări, acces restaurant, bar de zi, terase, holuri şi
culoare;
 garajele;

B) Spaţiile de cazare
Ordinul Ministerului Turismului nr. 510/2002 evidenţiază următoarele tipuri de spaţii de cazare:

5
  Cameră cu pat individual (single) - reprezentând spaţiul destinat folosirii de către o singură persoană,
lăţimea minimă admisă pentru pat fiind de 90 cm.
 Cameră cu pat matrimonial - reprezentând spaţiul destinat folosirii de către una-două persoane, cu
lăţimea minimă de 140 cm.
 Cameră cu pat dublu - destinat folosirii de către două persoane cu lăţimea minimă a patului de 160 cm.
 Cameră cu două paturi individuale (twin double room) - pentru două persoane.
 Cameră cu trei paturi individuale;
 Cameră cu patru paturi individuale.
 Camere comune - cu mai mult de patru paturi individuale.

Lungimea paturilor va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3, 4, 5 stele şi de minimum 190 cm

în cazul hotelurilor de 1 şi 2 stele.

 Cameră cu priciuri, reprezentând spaţiul destinat utilizării de către mai multe persoane. Priciul
reprezintă o platformă din lemn sau alte materiale pe care se asigura un spaţiu de cel puţin 100 cm
lăţime pentru fiecare turist.
 Garsonieră - reprezentând spaţiul compus din: dormitor pentru două persoane, salon, vestibul, grup
sanitar propriu. Dormitorul putând fi separat de salon printr-un glasvand sau altă soluţie specifică ce
permite o delimitare estetică.
 Apartament reprezentând spaţiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maxim 5) sufragerie,
vestibul, grup sanitar propriu. La categoria 5* va exista un grup sanitar pentru fiecare două locuri,
iar la categoria 4, 3, 2* minimum un grup sanitar la fiecare 4 locuri.
În hotelăria internaţională se întâlnesc şi alte tipuri de spaţii de cazare, cum ar fi:
 Suite (cu variantele: senior suite, family suite, junior suite, royal suite, presidential suite, VIP suite) –
acestea fiind spaţii de cazare ce oferă confort sporit la preţuri ridicate.
 Camere alăturate (comunicante) care au o uşă comună, dar şi uşi separate de acces de pe hol. La noi
se mai numesc şi suită, în timp ce pe plan internaţional termenul acceptat este connecting rooms,
termenul suite fiind folosit pentru apartamente.
 Duplex fiind spaţii de cazare organizate pe două niveluri, la nivelul inferior existând un salon-
sufragerie, iar la etajul superior cel puţin un dormitor.

ORGANIZAREA UNITĂŢII HOTELIERE

Indiferent de tipul, capacitatea şi categoria de clasificare a unei unităţi hoteliere, amenajarea tehnologică a
acesteia trebuie astfel concepută încât să asigure un flux optim al circulaţiei clienţilor, personalului, bagajelor şi
mărfurilor, precum şi desfăşurarea în bune condiţii a proceselor de producţie şi servire.
Pentru aceasta sunt necesare:
identificarea elementelor de echipament necesare;
delimitarea spaţiilor aferente diferitelor procese de producţie şi dimensionarea acestora în funcţie
de: tipul, categoria de clasificare şi volumul activităţii;
dotarea cu mobilier şi utilaje;
îmbinarea cerinţelor de ordin funcţional cu cele de ordin estetic şi de confort.
Principiul care stă la baza organizării activitaţii unei unităţi hoteliere este: diferitele categorii de fluxuri nu
trebuie să se intersecteze decât în condiţiile specifice proceselor de producţie.
Pentru aceasta este necesară stabilirea şi cunoaşterea exactă a destinaţiei diferitelor categorii de spaţii:
- spaţii destinate exclusiv clientelei (de ex. spaţiile de cazare);
- spaţii destinate atât circulaţiei clientelei, cât şi personalului hotelier (de ex. holul recepţiei)
- compartimentele prestatoare de servicii suplimentare: piscina, sauna, frizerie, coafură etc.);
- spaţii destinate exclusiv personalului (de ex. bucătăriile, oficiile cameristelor, depozitele ş.a.).
Totodată, diversitatea şi complexitatea proceselor de producţie care au loc într-o unitate hotelieră face necesară
organizarea eficientă a acestora.
Aceasta presupune gruparea cât mai omogenă şi raţională a activităţilor desfăşurate la nivelul unor componente
organizatorice numite servicii şi departamente.
Un serviciu este un grup de lucrători care efectuează operaţii omogene sau complementare îndeplinind
o funcţie coerentă în cadrul hotelului şi acţionează sub conducerea unui responsabil (şef serviciu).
Serviciile regrupate formează departamenle, iar ansamblul departamentelor, hotelul însuşi.
În cadrul serviciilor pot fi constituite: birouri, secţii (de ex. Biroul "Rezervări", "Secţiunea
Concierge"), partizi (de ex: bucătările marilor restaurante sunt organizate pe partizi: supe, ciorbe, sosuri,
preparate din peşte, fripturi etc.).

6
Departamentele existente într-o unitate hotelieră se pot clasifica după mai multe criterii:
A. după importanţa serviciilor prestate:
departamente (compartimente) de bază (principale):
cazare (care include recepţia şi etajul);
alimentaţie;
tehnic;
departamente (compartimente) suplimentare:
închiriere săli;
salon de coafură, frizerie, cosmetică;
piscină, saună;
centru fitness;
baie turcească;
ultraviolete;
masaj;
sală de gimnastică;
teren tenis;
cazino;
spaţii comerciale;
B. după natura activităţtilor desfăşurate şi după implicarea lor directă în producerea serviciilor
hoteliere:
departamente (compartimente) operaţionale - cele în cadrul cărora areloc prestarea
nemijlocită a serviciilor hoteliere acestea fiind generatoare atât de costuri, cît şi de
încasări. Exemple:
cazare;
piscină, saună
alimentaţie;
centru fitness;
închiriere săli;
baie turcească;
centre de înfrumuseţare, salon de coafură, frizerie, cosmetică; ultraviolete, masaj;
spaţii comerciale;
sală de gimnastică; teren tenis;
cazino;
departamente (compartimente) funcţionale - cele a căror activitate nu se concretizează în
prestarea de servicii hoteliere, dar care sunt în egală măsura indispensabile unei bune
funcţionări a hotelului, ele generând numai costuri; de exemplu:
administraţie şi gestiune generală;
marketing vânzării;
energie, întreţinere (tehnic).

STRUCTURI ŞI ORGANIGRAME
Structura organizatorică a unui hotel

Organizarea şi coordonarea activităţii diferitelor departamente şi ale personalului aferent se realizează

prin intermediul unei structuri organizatorice.
Structura organizatorică a unui hotel este determinată de mai mulţi factori:
 tipul şi specificul unităţii,
 categoria de clasificare,
 dimensiunea unităţii,
 volumul activităţii,
 forma de exploataţie.
Mijloacele de reprezentare a structurii organizatorice a unui hotel sunt:
 Organigrama;
 Fişa postului;
 Regulamentul de ordine interioară.
Pentru exemplificarea modului de structurare a departamentelor am ales un hotel de categorie superioară,
destinat oamenilor de afaceri, specializat în organizarea de congrese, reuniuni şi alte manifestări de amploare
datorită complexităţii şi diversităţii proceselor de producţie care au loc în cadrul acestuia.
Aşa cum am arătat mai sus în cadrul unui hotel există două tipuri de departamente operaţionale şi funcţionale: