Fișa de documentare

Structuri de primire cu funcţiuni de cazare : clasificare

Prin "structură de primire turistică" se înţelege orice construcţie şi amenajare

destinată, prin proiectare şi execuţie, cazării sau servirii mesei pentru turişti împreună cu
serviciile aferente specifice.
Structurile de primire turistice pot fi:
A. - structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare;
B. - structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie.
Conform "Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice" în
România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire turistice:
A. - Structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, clasificate astfel:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
5. hosteluri de 3, 2, 1 stele;
6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
7. bungalouri de 3, 2, 1 stele;
8. cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;
9. sate de vacanţă de 3, 2 stele;
10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
11. spaţii de campare organizate în gospodăriile populaţiei de 3, 2, 1 stele;
12. popasuri turistice de 2, 1 stele;
13. pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
14. pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete);
15. apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale ori în clădiri cu altă destinatie
de 3, 2, 1 stele;
16. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1
stele.
 Fișa de documentare

Caracteristicile funcţional - comerciale ale principalelor tipuri de structuri de primire

turistice cu funcţiuni de cazare
Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri,
care:
 pune la dispoziţia turiştilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător,
 asigură prestări de servicii specifice,
 dispune de recepţie şi de spaţii de alimentaţie în incintă.
Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere dotate astfel încât să asigure
păstrarea şi prepararea alimentelor, precum şi servirea mesei în incinta acestora sunt
considerate hoteluri – apartament.

Motelul este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităţilor, în imediata

apropiere a arterelor intens circulate, dotată şi amenajată pentru:
- asigurarea serviciilor de cazare şi de masă pentru turişti,
- parcarea în sigurantă a mijloacelor de transport.
Hotelurile pentru tineret sunt structuri de primire turistice, cu dotări simple, adaptate
cerinţelor caracteristice tineretului, care:
- asigură servicii de cazare, masă, agrement, pe baza unor regulamente de organizare
interioară specifice.
- sunt amplasate de regulă, în centre urbane universitare, staţiuni şi în alte zone turistice
frecventate de tineret.

Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minimă de 3 camere sau

apartamente dispuse pe un nivel saul pe mai multe niveluri, în spaţii amenajate, de regulă, în
clădiri cu altă destinaţie iniţială decât cea de cazare turistică.

Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcţionând în
clădiri independente cu arhitectură specifică care asigură cazarea, alimentaţia şi alte servicii
specifice, necesare turiştilor aflaţi în drumeţie sau la odihnă în zone montane, rezervaţii
naturale, în apropierea staţiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.

Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcţionâmd în clădiri
independente, cu arhitectură specifică, situate în staţiuni balneoclimaterice sau în alte zone şi
localităţi de interes turistic, care asigură cazarea turiştilor şi prestarea unor servicii specifice.
Bungalourile sunt structuri de primire turistice:
 de capacitate redusă, construite, de regulă, din lemn sau din alte materiale similare şi din
zidărie în zonele cu umiditate ridicată (munte, mare);
 amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de vacanţă, ca unităţi independente în
cadrul unor staţiuni sau zone turistice sau ca spaţii complementare pe lângă alte structuri
de primire turistice;
  asigură cazarea turiştilor, precum şi celelalte servicii prestate de unitatea de
bază; funcţionând, de regulă, sezonier.
Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având o capacitate de cazare de pâăi la
10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural, şi până la 20 de camere în mediul
urban, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii
special amenajate, cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi servire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice care pot asigura o parte din alimentaţia turiştilor
cu proause din producţia proprie. Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice
rurale si a pensiunilor agroturistice trebuie realizata în locuri ferite de surse de poluare si de
orice alte elemente care ar pune în pericol sanatatea sau viata turistilor.
Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate să asigure cazarea turiştilor în corturi
sau rulote, astfel amenajate încât să permită acestora să parcheze mijloacele de tr
1. Amplasarea campingului trebuie sa fie facuta în locuri de interes turistic ferite de zgomot sau
alte surse de poluare, precum si de elemente periculoase pentru sanatatea si securitatea turistilor.
2. Elementul de baza al campingului este parcela de campare, aceasta reprezentând o suprafata
de teren bine delimitata si marcata, unde se poate parca mijlocul de transport si instala cortul sau
rulota, asigurându-se totodata suprafata libera necesara pentru miscarea si odihna a 4
turisti.
Casutele sunt spatii de cazare de dimensiuni reduse, realizate din lemn sau alte materiale
similare, compuse, de regula, dintr-o camera si un mic antreu sau terasa si, uneori, dotate si cu
grup sanitar propriu.

Satul de vacanţă este un ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalouri, amplasat într-un
perimetru bine delimitat, care asigură turiştilor servicii de cazare, de alimentaţie şi o gamă largă
de prestaţii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).

Popasul turistic reprezintă o structură de primire turistică de capacitate redusă, formată din
căsuţe şi/sau bungalouri amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigură servicii de
cazare şi alimentaţie, precum şi posibilităţi de parcare auto.
Dotarea şi serviciile aferente sunt identice cu ale campingurilor de aceeaşi categorie, cu excepţia
faptului că popasurile turistice nu dispun de teren de campare pentru amplasarea corturilor şi/sau
a rulotelor.

Complexele balneare, care sunt structuri de primire turistice care asigură satisfacerea nevoilor
de cazare, masă şi cură balneară prin unităţi specializate de care sunt legate prin construcţie
oferind posibilitatea clientului să beneficieze de aceste servicii fără să fie nevoit să părăsească
complexul.
 Fișa de documentare

3
Echipamentul hotelier
Noţiunea de echipament hotelier se referă la construcţiile, instalaţiile, mobilierul şi dotările
unităţilor hoteliere şi unităţilor de alimentaţie care intră în componenţa lor.
Echipamentul hotelier are rolul de a:
- permite desfăşurarea procesului de producţie
- asigura confortul necesar
- contribuie la crearea atmosferei şi rol estetic.

Echipamentul hotelier din holul recepţiei

Holul recepţiei reprezintă punctul cheie al circulaţiei din hotel, cel care dealtfel produce şi prima
impresie. De aceea el trebuie amenajat corespunzător atât din punct de vedere legal-funcţional, cât mai
ales estetic.
Modul de organizare şi amenajare a acestuia determină o circulaţie optimă a fluxurilor.
Organizarea acestuia se realizează la nivelul următoarelor spaţii:
 Spaţii pentru primire şi aşteptare;
 Spaţii pentru lectură;
 Spatii pentru întruniri şi discuţii;
 Spaţiile Recepţiei (Front-Office) care includ:
 front desk-ul (comptoarul), biroul de schimb valutar;
 back-office-ul (spaţiile din spatele desk-ului Recepţiei), adică:
- birourile recepţiei şi administraţiei
- camera de bagaje
- camera pentru păstrarea valorilor
- spatii pentru păstrarea materialelor sportive.
- grupuri sanitare;
- cabine telefonice;
- spaţii pentru telecomunicaţii;
- garderoba;
Holul hotelului trebuie să aibă legături funcţionale cu restaurantul clasic, barul de zi, saloanele de frizerie,
coafură, cosmetica, magazinele şi sălile cu destinaţii speciale, elementele de circulaţie pe orizontala şi
verticală.
Importantă este şi dotarea cu mobilier.
Front-desk-ul este marcat de desk, acesta fiind o „tejghea” echipată astfel încât să ofere serviciile
necesare clienţilor. Astfel, pe partea dinspre exterior sunt primiţi clienţii, pe partea dinspre interior
desfăşurându-şi activitatea lucrătorii hotelieri.
Desk-ul este amplasat în holul hotelului, la nivelul de acces al clienţilor, într-o poziţie uşor şi comod
accesibila turiştilor, care să permită în acelaşi timp controlul circulaţiei în holul hotelului.
Dimensionarea lui se va face în funcţie de tipul, capacitatea şi categoria de clasificare a hotelului,
respectând însa următoarele cerinţe:
 Înălţimea tejghelei să fie de 1,15 – 1,20 m.
 Lungimea acesteia se stabileşte în funcţie de numărul de camere (circa 3 cm de cameră)
pentru hotelurile cu 25 – 100 camere lungimea acesteia fiind obligatoriu de 3 m.
 Totodată este necesară prezenţa unor spaţii pentru formulare, pliante, documente specifice;
Spaţiile de aşteptare pentru întâlniri cu prietenii şi pentru lectură, sunt prevăzute cu fotolii, măsuţe,
canapele, corpuri de iluminat, rafturi pentru reviste, etc.
Spaţiile comerciale sunt prevăzute cu rafturi, vitrine, case de marcat, frigidere.
Garderoba va fi amplasată în apropierea restaurantului, fiind dotata cu tejghea şi spaţii pentru păstrarea
hainelor.
Echipamentul hotelier din spaţiile de cazare

Datorită ponderii mari a spaţiilor de cazare cu două paturi, exemplificarea mobilierului hotelier se
va face în special pe acest tip de echipament.
Diferenţele faţă de alte categorii de spaţii, constă în numărul sau tipul paturilor sau în existenţa
salonului în cadrul garsonierei, precum şi a altor dotări în cazul camerelor de lux.
Spaţiile de cazare se evidenţiază prin trei încăperi distincte:
- vestibul;
- baie;
- camera propriu-zisă.

Proiectarea, dimensionarea, echiparea şi finisarea spaţiilor de cazare trebuie să ţină seama de asigurarea
următoarelor funcţii principale:
 Odihna
 Servirea mesei
 Lucru
 Igiena
 Primire oaspeţi
 Comunicaţii
 Divertisment.
Dotarea spaţiilor de cazare

În vestibul:
 Cuier
 Oglindă de perete
 Mochetă
În Camera propriu-zisă:
 Paturi prevăzute cu lenjerie aferentă
 Noptiere prevăzute cu veioze
 Dulap prevăzut cu două module
 Masa cu două scaune
 Fotolii sau demifotolii, măsuţă, tava cu două pahare, scrumiera
 Instalaţii aferente
 Telefon
 Mocheta sau covor
 Minibar, frigider, etc.
În baie:
 Cadă sau cuvă cu duş
 Bideu
 W.C.
 Lavoar
 Oglindă
 Suport obiecte sanitare
 Port-prosop
 Covoraş pentru evitarea alunecării
 Coş de gunoi.
 Fișa de documentare

Echipamente și materiale folosite în procesul de curățenie

A. Echipamentele electrice de curățenie:

1. Aspiratoarele – pot fi folosite la curățarea oricărui tip de suprafețe, folosind diverse ustensile
atașate. Ele pot fi folosite la aspirarea prafului și a particolelor mici de murdărie, cât și la
aspirarea lichidelor vărsate sau la spălarea și uscarea mochetelor sau împrăștierea de substanțe
dezodorizante în diverse spații.
2. Mașini de curățat și lustruit pardoseala – au o perie mare sau mai multe perii mici care se
învartesc și curăță pardoseala. În funcție de tipul periilor, aceste mașini pot fi folosite și pentru
spălarea carpetelor, lustruire, aplicarea polish-ului și lustruire etc.
3. Mașini de curățat mochete, covoare și carpete – aceste mașini sunt folosite pentru curațarea
profundă a carpetelor și mochetelor. Ele au un rezervor pentru detergent și un sistem de creare a
unei presiuni mari .
B. Cărucioare – sunt mai multe tipuri, construite după scopul folosirii:
- cărucioare pentru transportat lenjeria curată de la spălătorie la depozitul de lenjerie sau direct la
oficiile cameristelor
- cărucioare pentru transportul lenjeriei în spălătorie;
- cărucioare folosite în procesul de curățenie, pentru spațiile de folosință comună sau pentru
spațiile de cazare.
C. Ustensile pentru curățenie :
- Lavete de pânza sunt folosite la ștergerea prafului, aplicarea polish-ului, spălarea și uscarea
anumitor suprafețe, strângerea unor lichide căzute pe jos etc. Lavetele sau cârpele de praf sunt
făcute din bumbac moale, uneori fiind impregnate cu substanțe care să le mărească puterea de
colectare a prafului.
- Bureții se folosesc pentru spălarea și limpezirea faianței, căzilor, chiuvetei etc.
- Mături și perii sunt înca folosite la curățarea spațiilor comune exterioare, la cele interioare,
sunt folosite la curățarea păianjenelor, perii de mâna sunt folosite pentru îndepărtarea murdăriei
prin frecare manuală în locurile greu accesibile.
- Mopuri – există mopuri uscate folosite pentru colectarea prafului si a gunoaielor mici de pe
podea sau pereti; mopuri pentru aplicat polish-ul, mopuri umede pentru spălarea podelelor.
D. Materiale de curățenie
- Detergentii sunt materiale de curatenie, care atunci când sunt folosiți în amestec cu apa, pot
îndepărta murdăria prin trecerea acesteia în suspensie, astfel încât nu se mai așază pe suprafața
curată. Un bun detergent trebuie să îndeplinescă următoarele cerințe:
- să se dizolve bine în apă, să nu fie toxic și periculos la manipulare, să desprindă și să mențină în
suspensie resturile solide, să poata fi ușor indepărtat prin clătire și să nu lase urme, să nu atace
suprafețele curatate și mâinile lucrătorului.
Este foarte important să se respecte anumite reguli:
- folosirea detergentului corespunzător pentru fiecare suprafață care trebuie curățată, folosirea
sistemelor de dozaj, diluarea corectă în apă la temperatura prescrisă, dizolvarea completă,
folosirea unor ustensile curate, limpezirea abundentă, depozitarea detergentilor pe rafturi fixe,
etichetarea tuturor cutiilor de detergent, cu semne de avertizare pentru cei toxici.