MEDIUL ÎNCONJURĂTOR – ASPECTE GENERALE

Geografie (din l. greacă: Gea = Pământ +grapheia = a scrie) = știinţă care studiază învelișurile
(geosferele) Pământului (litosfera, atmosfera, hidrosfera, biosfera, pedosfera, antroposfera) și relaţile
dintre ele la nivel local, regional și planetar.
Geografa mediului înconjurător = ştiinţă care are ca obiect de studiu mediul înconjurător, un spaţiu
geografic în care omul este componenta principală a sistemului, ce se întrepătrunde cu elementele
cadrului natural.
Geoecologie (Ecogeografe) = ştiinţă rezultată din întrepătrunderea geografiei şi ecologiei, care studiază
relaţiile dintre organisme, dintre acestea şi mediu şi modul lor de adaptare la mediu.
Ecologie (din l. greacă:oikos = casă și logos = știinţă) = știinţă ce se ocupă cu influența factorilor de
mediu asupra dezvoltării şi răspândirii atât a organismelor, cât şi a biocenozelor.
Ecosistem = sistem (comunitate) de organisme (plante şi animale) legate de un spaţiu geografic, care se
dezvoltă într-un mediu fizic şi care ce asigură înfăptuirea lanţurilor trofice (circuite de materie şi
energie).
Mediu geografic = macrosistem alcătuit din relief, apă, aer, sol, vieţuitoare, inclusiv omul cu activităţile
sale, între care s-au statornicit relaţii structurale, funcționale şi evolutive care se oferă observaţiei prin
peisaje specifce.
Mediu înconjurător = spaţiu geografic în care, în sistemul celor şase geosfere, omul este principala
componentă, elementele naturale întrepătrunzându-se cu cele construite şi modifcate de om. Mediul
înconjurător este o parte a mediului geografic care se raportează la prezenţa omului.
Mediu natural = mediu neafectat de intervenţia umană, care implică primele cinci elemente (relief, apă,
aer, sol, vieţuitoare), cu tot ansamblul lor de legături. Mediile naturale tipice şi-au redus tot mai mult
arealul odată cu creşterea numărului populaţiei şi dezvoltarea societăţii umane care a intervenit asupra
ansamblului de relații, procese şi mecanisme naturale.
Mediu antropizat = spaţiu geografic natural care suferă unele modicări în urma activităţilor antropice,
fără a se modifica structura mediului natural; omul şi activităţile sale sunt încorporate, raportul menţi
nându-se în favoarea mediului natural (sate de munte, aşezări din delte, zăvoaie etc.).
Mediu antropic = mediu natural schimbat în raport cu necesităţile societăţii în care se includ, cu ranguri
diferite, mediul urban, mediul rural, medii de culturi agricole, mediul industrial (rezultă sisteme noi).
Tehnosferă = domeniu al vieţii umane care cuprinde cultura şi civilizaţia.
Mediu biotic = mediu (format din sol, aer, apă, rocă) care care asigură existenţa vieţuitoarelor.
Mediu abiotic = mediu care include elemente fizice, fără viaţă.
Mediu ambiant = mediu care se găsește în apropierea unei ființe şi care îi influențează evoluția; are
semnificaţii largi, psihologice, artistice, sociale, sportive etc.
Peisaj geografic = partea vizibilă a mediului geografic; este rezultatul relaţiilor dintre componentele
acestuia, ca urmare a evoluţiei geosistemului dintr-o anumită etapă.
Geosistem = mediu geografic (obiectul de studiu al geografiei); sistem geografic complex,
corespunzător unei unități teritoriale funcționale care a rezultat prin evoluţia relaţiilor dintre cele şase
componente ale mediului (relief, apă, aer, sol, vieţuitoare, omul și activităţile sale) structurate sistemic
(subsisteme), interacționând reciproc (prin schimburi de materie şi energie) şi ca un întreg cu
geosistemele vecine.
Environnement (din l. franceză) şi Environ (din l. engleză) = vecinătate, împrejmuire, tot ceea ce ne
înconjoară.
Landşaft (din l. germană) = porţiune teritorială cu trăsături proprii (ex.: munte, câmpie, deal, pădure,
pajişte etc.).