Am atatea teorii si ganduri despre viitorul lumii si viitorul planetei,unele pozitive unele

negativiste.Probabil niciuna dintre ele nu va fi corecta deoarece viata e imprevizibila.Abia stii ce se va

intampla in urmatoarele minute.De fiecare data cand zici ca totul va fi mai bine,ca reusim sa facem o
schimbare,un alt dezastru este creat.Asta e circuitul vietii,asta e frumosul ei.
O parte din mine simte ca nu vom mai exista prea mult,ca totul devine din ce in ce mai rau,gandirea
oamenilor,actiunile lor.Este aceasta rautate,acest egoism si aceasta stupiditate care ne-a fost implantata
inca din momentul in care ne-am nascut.Toata lumea a trait si s-a luptat cu aceste parti negre ale firii
umane ,insa acum par ca se agraveaza si ca se extind in noi.Mergi pe strada si vezi fetele lungi si plictisite
ale oamenilor.Toata lumea pare ca isi pierde rabdarea.,,Inainte era mai bine,lumea nu era asa rea,, , asta
aud in fiecare zi din gura adultilor.Dar,oare chiar asa era?Oare aceasta rautate si aceste probleme nu au
existat din totdeauna si vor continua sa existe pana la sfarsitul lumii,oricand va fi acesta?Poate nu acum
se agraveaza lucrurile ci doar ies la suprafata pentru ca nici istoria nu era prea fericita,dimpotriva,daca
analizam exista mai multa ura si rautate pe care o acopereau cu falsitate.
Poate nu va exista un sfarsitul al lumii si pamantul nu va deveni raiul.Poate o sa continuam viata cu
aceleasi probleme si minunatii ca pana acum. Razboaiele,ura,
nedreptatea nu vor disparea.Mereu va exista un lucru pentru care o revolutie se va creea.
Dar poate nu e un lucru asa rau,si in asta exista ceva frumos.Povestile,invataturile,arta,
fericirea.Toate se nasc din greseli si suferinta.Cum am mai stii sa traim fericirea cand nu stim ce inseamna
tristetea?
Unii oameni spun ca viitoarele generatii vor schimba lumea,o vor face mai buna.Altii spun ca nimeni nu
o mai poate schimba si ca sfarsitul lumii e din ce in ce mai aproape.Cateodata si eu simt cum acesta e la
un pas indepartarea ,cand totul e rosu din cauza apusului si vantul bate ,iar totul pare ireal.Dar e
probabil este doar in capul meu.Poate nici nu va arata asa sfarsitul lumii.Poate nici nu va avea o culoare
anume ,ci doar vom sta in pat pregatiti de somn cu gandul la urmatoare zi,iar dintr o data nu va fi o
urmatoare zi.Nici nu vom realiza cand vom disparea.
Cealalta parte din mine e de acord cu prima afimratie.Putem schimba lumea,insa trebuie sa ne
impacam cu gandul ca lucrurile si oamenii negativi din viata noastra nu vor disparea complet ,iar aceasta
schimbare nu se va face in cateva zile,insa usor usor vom reusi sa echilibram fericirea cu tristetea vietii si
sa traim viata cum trebuie traita.Vom fi mai bine.Vom pute fi noi.Vom fi capabili sa iubim cu
adevarat.Poate perioada grea prin care trecem de cativa ani ne va invata aceste lucruri.S-ar putea ca
aceasta suferinta ce o purtam in spate sa fie cel mai bun lucru din viata noastra.
In fine ce stiu eu.Sun doar un copil.Nici nu stiu ce inseamna viata inca.Ma duc sa invat si sa tocesc
pentru ca e singurul lucru care iti poate asigura un viitor cat de cat bun.Cel putin asa mi s-a spus.N am ce
face decat sa-i cred asa ca...ce o fi,o fi.