H�R�I: GH. AMUZA / SCHI�E TRASEE: GH. NICULESCU / FOTOGRAFII: N.

POPESCU

Cuv�nt �nainte

Oltul, Jiul �i Streiul, r�uri importante ale ��rii noastre, delimiteaz� �ntre ele
Masivul Par�ng, o parte bine individualizat� a Carpa�ilor Meridionali, ocup�nd una
din cele mai spectaculoase zone alpine; aceast� zon� �nglobeaz� piscuri �nalte,
relief glaciar dezvoltat, �ntinse platforme de eroziune, p�uni bogate, defilee �i
pe�teri, o puternic� re�ea hidrografic�, toate �mbin�ndu-se armonios �ntr-un cadru
pitoresc, aproape unic �n �ara noastr�. Aria aceasta muntoas� devine tot mai
cunoscut� �i pre�uit� de turi�ti. In afar� de interesul firesc al localnicilor,
perspectivele inedite �i pu�in cunoscute ale acestor meleaguri aflate la est de
Strei �i Jiu au st�rnit curiozitate �i altor drume�i. �nainte turi�tii se �ncumetau
mai greu s� str�bat� distan�e mari �n ace�ti mun�i, din st�n� �n st�n�, sau uneori
�nnopt�nd sub cerul liber, dispun�nd de informa�ii sumare asupra traseelor. Ast�zi,
ca urmare a importan�ei acordate turismului, �nt�lnim pe potecile mun�ilor
Par�ngului �i �ureanului, la cabane, sau �n taberele cu corturi, drume�i de
diferite v�rste, veni�i din toate col�urile patriei noastre socialiste s� fac�
cuno�tin�� cu pitorescul acestor locuri. Pentru masele de turi�ti, dornice de
instruire, vom ca �n paginile urm�toare s� prezent�m aspecte mai interesante, at�t
privind excursiile de var�, c�t �i cele din timpul iernii.
Prin ce ne pot atrage Par�ngul �i �ureanul ca s� le urm�m potecile, de la un cap�t
la cel�lalt, de la o caban� la alta ?
Urcu�ul p�n� la vf. Par�ngul Mare, pe l�ng� satisfac�ia altitudinii sale (2518 m),
ne d�ruie�te o larg� panoram�, rar �nt�lnit� pe alte v�rfuri, f�c�ndu-ne s� uit�m
cu u�urin�� osteneala drumului.
S� amintim de creasta C�rja-Mija, care ea �ns�i constituie un prilej de �nc�ntare,
transpun�ndu-ne �n fa�a celor mai seme�e priveli�ti alpine cu nimic inferioare
fra�ilor de aceea�i seam� ai Par�ngului: F�g�ra�ul �i Retezatul.
Cine prive�te pe �nserat de pe st�ncile din apropierea cabanei Par�ng la panorama
Petro�enilor, pres�rat� parc� cu licurici tremur�tori, oprindu-se c�teva momente �i
pe fundalul �ntunecos, violaceu al Retezatului, este cuprins de �nc�ntarea
provocat� de acest tablou viu a�ternut �n ad�ncul V�ii Jiului. Imagini ne�terse
r�m�n �i acelora care �n faptul dimine�ii urc� pe V�rful lui P�tru, ca s� �prind�"
un r�s�rit de soare, ceas �n care coamele mun�ilor �mprumut� for�a focurilor vii.
Un col� de istorie str�mo�easc� este legat de meleagurile �nalte ale Godeanului �i
Gr�di�tei de Munte, unde ruinele dezv�luie drume�ilor cr�mpeie din via�a �i faptele
dacilor. S� mai ad�ug�m oare �i mult l�udata vale a Sebe�ului, umblat� de turi�ti ?
Dac� la aceast� scurt� �n�iruire mai ad�ug�m peisajul hibernal, f�r� �ndoial� c�
mun�ii de care ne ocup�m aici merit� aten�ia pe care turi�tii no�tri le-au �i
acordat-o.
In prima parte a lucr�rii ne-am ocupat de prezentarea geografic� �i geologic� a
celor doi mun�i vecini, cu o scurt� trecere �n revist� a vecinilor lor, at�t de la
r�s�rit, c�t �i de la apus. �ntruc�t lucrarea se refer� numai la partea apusean� a
mun�ilor dintre Olt, Strei �i Jiu, am ales o limit� de demarca�ie turistic� fa�� de
jum�tatea r�s�ritean�, reprezentat� �n general prin traseul �oselei alpine
Novaci�Sebe�, u�or de identificat at�t pe teren, c�t �i pe hart�.
Latura pur turistic� trateaz� un num�r de 25 trasee alese �n Par�ng �i �urean,
trasee care acoper� �n general aria imens� a acestor mun�i. Unele din traseele de
var� trec prin zona alpin� st�ncoas� a Par�ngului, altele, cele mai multe, cuprind
zone variate de relief. Am c�utat s� complet�m cuno�tin�ele generale �i de am�nunt
existente �n publica�iile turistice anterioare cu altele noi, culese pe teren,
exprim�ndu-ne speran�a c� vor fi de un real folos turi�tilor. O aten�ie deosebit�
am acordat-o capitolului de iarn�, �in�nd seama de marea afluen�� de turi�ti �i
schiori spre cabanele �i piscurile Par�ngului �i �ureanului.
Harta turistic� �i schi�ele cuprinz�nd traseele descrise �n lucrare completeaz�
textul, ele reprezent�nd �i o sintez� grafic�, folositoare mai cu seam� pentru cei
care viziteaz� prima dat� mun�ii Par�ngului �i �ureanului. Sper�m ca aceast�
c�l�uz� s� �ndrepte pa�ii turi�tilor spre inima mun�ilor Par�ngului �i �ureanului,
unde natura darnic� �i etaleaz� nenum�ratele ei comori de frumuse�e !

AUTORUL

PREZENTAREA MUN�ILOR PAR�NGULUI �I �UREANULUI

Masivul Par�ng face parte din Carpa�ii Meridionali �i este limitat la vest
de Jiu �i Strei, iar la est de Olt. Masivul �i-a luat numele de la muntele cel mai
�nalt, aflat �n limitele sale (Par�ngului), �i este format din cinci grupe de
mun�i:
1. Mun�ii Par�ngului propriu-zi�i, �n sud-vestul masivului.
2. Mun�ii �ureanului (pe h�r�ile mai vechi numi�i Mun�ii Sebe�ului) �n nord-
vestul masivului.
3. Mun�ii Cindrelului (numi�i �i Mun�ii Cibinului) �n nord-estul masivului.
4. Mun�ii Lotrului (impropriu denumi�i astfel, �ntruc�t r�ul Lotru �i adun�
apele din mai multe izvoare, pe teritoriul a doi mun�i); pentru ei s-a propus
numele de Mun�ii �tefle�tilor , �n partea central�-estic� a masivului.
5. Mun�ii C�p��nii �n sud-estul masivului.
�n lucrarea de fa��, �n afar� de condi�iile geografice necesare, se va �ine seama
�i de cele de dezvoltare ale turismului, de existen�a unei re�ele de �osele �i
poteci turistice, de amplasarea cabanelor etc.
Cei mai bine individualiza�i apar mun�ii �ureanului �i Cindrelului, spre deosebire
de cei ai Lotrului, C�p��nii �i Par�ngului, asupra limitelor c�rora exist� puncte
de vedere deosebite. Noi vom considera hotarul turistic de sud al Mun�ilor Lotrului
pe r�ul Lotru, iar culmile dintre r�ul Lotru �i p�r�ul Latori�a ca apar�in�nd
Mun�ilor Par�ngului. Aceast� apartenen�� de ordin turistic este confirmat� de
existen�a unei creste alpine ne�ntrerupte, desf�cut� la nord din vf. Iezer, aflat
pe creasta principal� a Par�ngului, pe care traseele turistice s�nt str�ns legate
de re�eaua de poteci a Par�ngului (exemplu: leg�tura direct� din �aua �tefanul a
traseului nr. 10 cu traseele nr. 3 �i nr. 5).
La vest de Olt, lan�ul Carpa�ilor Meridionali se dezvolt� mult �n l�rgime: 70�80
km, cifr� care este dep�it� numai de Carpa�ii R�s�riteni, �n nordul lor.
Altitudinea medie a acestor mun�i dep�e�te 1500 m, iar v�rfurile principale se
ridic� mult peste limita celor 2000 m. At�t Par�ngul, aflat la sud, c�t �i
�ureanul, aflat la nord, s�nt mun�i cu o suprafa�� mijlocie, comparabil� cu aceea a
mun�ilor Bucegi, Iezer-P�pu�a etc. �ntre cei doi vecini, �ureanul are o suprafa��
ceva mai mare, dar este mai scund.
Creasta principal� a Carpa�ilor Meridionali se prelunge�te din Mun�ii Lotrului �i
atinge mun�ii �ureanului �i Par�ngului �n �aua T�rt�r�u (1631 m). De aici continu�
peste vf. T�rt�r�u p�n� �n Poiana Muierii (1757 m). �n acest loc creasta principal�
cote�te brusc spre nord. �n partea opus� spre sud se desface o creast� �nalt� care
formeaz� leg�tura cu linia crestei principale a Mun�ilor Par�ngului. Este de
relevat faptul c�, de�i mai �nalt, Par�ngul r�m�ne totu�i situat pe ramifica�ia
sudic� a crestei principale carpatine . Relu�nd spre nord aceast� creast� din
punctul Poiana Muierii, observ�m c� ea trece peste vf. S�lanele (1712 m), Vf. lui
P�tru (2130 m), �ureanul (2059 m), Com�rnicelul (1893 m); din acest v�rf se
�ndreapt� spre sud-est peste v�rfurile: T�ia (1702 m), Jigurul Mare (1497 m) �i
iese din Mun�ii �ureanului prin pasul Bani�a (Meri�or) 756 m alt.; la vest, ea
continu� �n Mun�ii Retezatului peste dealul �i pasul Babei (944 m), apoi peste vf.
Tuli�a �i vf. Custura Mare (2457 m) etc.
Creasta principal� a Mun�ilor Par�ngului are o direc�ie general� est-vest, ea
cuprinz�nd �i cele mai importante piscuri. Leg�tura cu creasta principal� carpatin�
�ncepe din vf. Coasta lui Rus (2306 m) �i continu� spre nord peste vf. Pietrele
(2155 m), vf. Ciobanul Mare (1944 m), muntele Capra, vf. Prav�ul (1905 m) �i se
termin� �n zona de leg�tur� Poiana Muierii. �n schimb creasta �nalt� a Par�ngului
�ncepe la vest din vf. M�gura (970 m) �i continu� spre est peste vf. Par�ngul Mic
(2073 m), vf. C�rja (2404 m), vf. Par�ngul Mare (2518 m), Coasta lui Rus (2306 m),
vf. Mohorul (2335 m), vf. P�pu�a (2134 m), vf. Micaia (2179 m), p�n� �n afunda
curm�tur� a Olte�ului (1640 m).
Din linia acestei culmi �nalte se desfac spre sud o serie de muchii �i creste �n
general f�r� st�nci, acoperite �n schimb cu p�uni �ntinse. O viguroas� ramifica�ie
�ncepe chiar din vf. Par�ngul Mare peste vf. M�ndra (2360 m) �i vf. T�rt�r�u, vf.
M�c�ria, vf. Groapa, vf. Voi�anul, vf. Molidvi�ul (1787 m). Din acest mic platou
ea, se desface asemenea unui trident, din care pornesc iar�i alte culmi �i pripoare
�ntinse de la Jiu �i p�n� la Gilort (est). Din marele v�rf gola� al M�ndrei se
relev� o alt� culme spre sud-vest, trec�nd peste vf. �apul, vf. Cioc�rliul Grivelor
(2032 m), mun�ii Prisloapele, Reciul etc. Vf. Par�ngul Mare (2518 m) �i vf. C�rja
(2404 m) s�nt cele mai reprezentative �acoperi�uri" din centrul masivului. La est
se �nal�� destul de solitar vf. Mohorul (2335 m), care domin� cu fruntea s� bombat�
z�rile, p�n� dincolo de Olt.
In Mun�ii �ureanului v�rfurile cele mai �nalte dep�esc cu pu�in 2000 m: V�rful lui
P�tru (2130 m), vf. �ureanul (2059 m), vf. C�rpa (2014 m) �i vf. Au�elul (2005 m),
av�nd un aspect plat, ierbos.
Cei doi mun�i vecini prezint� deosebiri nu numai ca altitudine �i dispunere a
culmilor. Relieful glaciar �i zona st�ncoas� larg dezvoltate �n Par�ng s�nt foarte
restr�nse �i amplasate numai �n zona central� din �urean.
Mun�ii �ureanului se prezint� �n general cu o zon� central� �nalt�, de plaiuri �i
p�uni, pu�ine abrupturi �i grohoti�uri, cu zone p�duroase foarte �ntinse,
prelungite peste mun�i m�run�i, cu altitudini de 1200�1400 m. In partea de sud-vest
remarc�m o vast� regiune carstic� cu numeroase pe�teri, doline, chei etc., care de
c�iva ani a c�p�tat renume datorit� muncii speologilor �n pe�terile de la
Cioclovina, Tecuri, �ura Mare etc.
Dispunerea culmilor principale apar�in�nd Mun�ilor �ureanului poate fi asemuit� cu
aceea a unei palme cu 5 degete. Din zona alpin� central�, care ar putea fi socotit�
�podul palmei": Vf. lui P�tru�Au�elul��ureanul�C�rpa�Com�rnicelul, se ramific� 5
culmi importante: dou� din acestea �i anume
a) vf. Poiana Muierii�vf. S�lanele�Vf. lui P�tru �i
b) vf. Com�rnicelul�vf. T�ia�vf. Jigurul Mare�pasul Bani�a (Meri�or) au fost
amintite mai sus. Celelalte ramifica�ii s�nt urm�toarele:
c) Vf. lui P�tru (2130 m) � vf. Canciu (1767 m) � vf. Tomnatecul (1404 m), cu o
serie de ramifica�ii spre nord.
d) Vf. Com�rnicelul (1893 m)�Dealul Negru (1866 m) � vf. Ml�die (1798 m) � vf.
�inca (1728 m) � vf. Sc�rna (1663 m) � vf. Godeanul (1655 m) � vf. Brusturelui
(1331 m); din aceast� creast� se mai desprinde spre nord o culme �nsemnat�: vf.
Ml�cile � vf. B�tr�na (1792 m) � vf. R�chita (1238 m)... , iar spre sud alta din
muntele Steaua Mare (1729 m) peste dealul Rudii (1279 m) � vf. Paltinului (1205 m).
Din vf. Sc�rna men�ion�m spre nord o creast� cu importan�� turistic� deosebit�
peste vf. Lup�a (1489 m) �i muntele Prislop
e) Vf. Au�elul (2005 m) � vf. Cl�bucetul (1940 m) � vf. Chicera (1211 m).
Limitele Mun�ilor Par�ngului s�nt constituite �n majoritatea lor de apele unor
r�uri importante sau de afluen�ii acestora: Jiul, Lotrul �i Olte�ul. La nord,
Par�ngul are ca vecini Mun�ii Lotrului �i �ureanului, la vest, Mun�ii Retezatului
�i V�lcanului, la sud, regiunea dealurilor subcarpatice ale Olteniei, iar la est.
Mun�ii C�p��nii.
Pentru o bun� cunoa�tere a limitelor turistico-geografice care delimiteaz� Mun�ii
Par�ngului, �i vom parcurge spre vest �ncep�nd din pasul T�rt�r�u (1631 m); acolo
�oseaua alpin� �ntretaie creasta principal� carpatin�, travers�nd de pe versantul
nordic pe cel sudic. �n �aua T�rt�r�u, la hotarul bazinelor hidrografice ale
Lotrului (S) �i Sebe�ului (N), ne afl�m de fapt �n punctul de �nt�lnire a 3 unit�i:
Lotru, �urean �i Par�ng. Spre vest muchia T�rt�r�ului face demarca�ia �ntre Mun�ii
�ureanului (la nord) �i Mun�ii Par�ngului (la sud). �n Poiana Muierii hotarul
turistic traverseaz� coama mun�ilor spre vest �i coboar� pe creasta dealului
Sterminosu p�n� la �Gura V�ilor", unde ia na�tere Jiul Estic (Transilvan); de aici
hotarul se �ntinde spre vest �n lungul Jiului. Pe aceast� vale important� se �n�ir�
o serie de localit�i: Cimpa, T�ia, Lonea, Petrila. Imediat la vest de Petrila
hotarul se fr�nge brusc spre pud, urm�rind �n continuare r�ul. La �cotul Jiului",
�n punctul de confluen�� cu p�r�ul Bani�a (nord), ia sf�r�it vecin�tatea Mun�ilor
�ureanului �i �ncepe la vest cea a Mun�ilor Retezatului. La hotarul celor doi
mun�i, gigan�i ai Carpa�ilor, se r�sfir� localit�ile Petro�eni �i Livezeni,
�ncep�nd de la Iscroni, Jiul hot�rnice�te Par�ngul cu Mun�ii V�lcanului, str�b�t�nd
cel mai vestit defileu din �ara noastr�: pasul Surduc. Apele r�ului despic�
st�ncile mun�ilor �i formeaz� �n aceste chei numeroase praguri �i cotituri. Calea
ferat� trece prin mai multe tuneluri, iar �oseaua na�ional� se strecoar� cu
greutate c�nd pe un mal, c�nd pe cel�lalt al Jiului. Pentru construirea traseului
c�ii ferate Bumbe�ti�Livezeni �n anii dup� Eliberare aici au muncit cu entuziasm
numeroase brig�zi de tineret, prin al c�ror eroism a fost �nfr�nt� rezisten�a
muntelui �i a fost deschis� o nou� cale c�rbunelui din bazinul superior al Jiului.
Aproape �n mijlocul defileului, �ntr-un spa�iu mai larg, se afl� schitul Lainici.
Defileul ia sf�r�it abia �n apropierea comunei Bumbe�ti-Jiu, la gura v�ii Sadului,
unde putem considera c� ne afl�m �n col�ul sud-vestic al Par�ngului. De aici
hotarul porne�te spre r�s�rit, sec�ion�nd �n curmezi� �boturile de deal" ale
ramifica�iilor sudice r�sfr�nte din vf. Molidvi�ului, �i apele care s�nt culese de
Jiu �i de Gilort: Blahni�a, Ghiea, Runcu. Pe Gilort, �n comuna Novaci, hotarul
�ntretaie cap�tul sudic al �oselei alpine. Linia sudic� de hotar ia sf�r�it la est
de Baia de Fier, �n apa Olte�ului .
Din acest punct hotarul �l preia Olte�ul, care desparte Par�ngul de Mun�ii
C�p��nii. Aproape de acest r�u, situat� �ns� pe teritoriul C�p��nii, se afl�
vestita comun� Polovragi. Limita de est continu� �n susul Cite�ului prin cheile
acestuia, p�n� la curm�tura Olte�ului, ad�nc� �a desp�r�itoare din creasta de
leg�tur� Par�ng�C�p��na. Hotarul se prelunge�te spre nord pe P�r�ul lui Petricu
p�n� la confluen�a cu p�r�ul Latori�a (casa Petrimanul); de aici �i schimb�
direc�ia spre est, �nso�ind apa prin cheile Latori�ei p�n� la v�rsarea ei �n Lotru.
Ne afl�m �n extremitatea de est a Par�ngului. Limita o preia r�ul Lotrului �n
amonte spre: Voineasa, cataracte, I.F. Purul, p�n� la Ob�r�ia Lotrului, l�ng�
cabana turistic�. De la gura Latori�ei spre nord-est �i nord vecinul Par�ngului
este masivul pitoresc al Lotrului (�tefle�tilor).
La Ob�r�ia Lotrului hotarul merge spre nord pe �oseaua alpin�, pe Valea Prav�ul �i
atinge pasul T�rt�r�u. unde se �ncheie circuitul hotarelor Par�ngului. Pentru
descrierea limitelor Mun�ilor �ureanului vom alege ca punct de pornire tot pasul
T�rt�r�u, aflat �n col�ul de sud-est. Hotarul de sud este echivalent cu cel descris
la Mun�ii Par�ngului p�n� la cotul Jiului de Est (Transilvan), la gura p�r�ului
Bani�a. Din acest loc hotarul se �ntinde �n direc�ia nord-vest, pe p�r�u �n sus,
paralel cu �oseaua �i calea ferat� Petro�eni-Simeria. P�n� �n pasul Bani�a
(Meri�or) limita este dus� pe p�r�ul amintit. In trec�toare intersecteaz� culmea
principal� a Carpa�ilor, trec�nd apoi spre satul Meri�or pe versantul opus; la Baru
Mare hotarul este preluat de p�r�ul Meri�or, apoi, mai la vale, de r�ul Strei; p�n�
la Subcetate r�ul curge spre nord-vest iar de aici �n direc�ia nord, p�n� la
v�rsarea sa �n Mure�.
La Subcetate, Streiul prime�te de la vest ca afluent R�ul Mare al Ha�egului; pe
toat� lungimea hotarului de la confluen�a Jiului cu p�r�ul Bani�a �i p�n� aici
Mun�ii �ureanului se �nvecineaz� cu impun�torii mun�i ai Retezatului. V�ile
Bani�ei, M�ri�orului �i Streiului s�nt deosebit de pitore�ti, chiar privite de pe
�osea sau din tren, datorit� elementelor carstice care �mp�nzesc regiunea, ca �i a
plaiurilor parcelate de livezi �i p�duri minunat distribuite. Dac� s-ar putea face
o compara�ie a meleagurilor udate de p�raiele Bani�a �i Meri�or, g�ndul nostru le-
ar apropia de pripoarele, v�ile �i pere�ii calcaro�i ��ni�i parc� din plaiurile
din. preajma Ruc�rului �i Podului D�mbovi�ei. De la Subcetate la vest se �ntinde un
alt vecin: Poiana Rusc�i; Streiul str�bate mai �nt�i un scurt defileu apoi valea se
l�rge�te, iar a�ez�rile devin tot mai dese. C�lanul, una din cet�ile o�elarilor,
este cea mai important� din localit�ile de pe cursul inferior al Streiului. �n
apropiere de v�rsarea r�ului �n Mure� �nt�lnim o alt� localitate muncitoreasc�:
Simeria.
Mun�ii �ureanului s�nt limita�i la nord de culoarul Mure�ului, �n lungul unei linii
care trece �ncep�nd la sud de Simeria, prin apropiere de Or�tie �i Cugir, �i
sf�r�e�te la sud de ora�ul Sebe�, �ncep�nd de l�ng� ora�ul Sebe� (col�ul de nord-
est al mun�ilor), hotarul este preluat de apa Sebe�ului, �n amonte, paralel cu
�oseaua-alpin�. Vecinul de la r�s�rit, Mun�ii Cindrelului (Cibinului), �mpreun� cu
Mun�ii �ureanului fac loc cu greutate frumoasei v�i, str�b�tut� de unul din cele
mai impetuoase r�uri de munte. Pe hotarul estic se afl� marea comun� �ugag, iar �n
amonte se �nfirip� o mic� localitate de munte: T�u. Cabana Oa�a se afl� �i ea la
limita dintre cei doi masivi, dar pe teritoriul �ureanului.
La confluen�a r�ului cu valea Frumoasa (est), �n dreptul cantonului T�rt�r�u ia
sf�r�it vecin�tatea cu Mun�ii Cindrelului. De aici �oseaua alpin� �i apa
T�rt�r�ului formeaz� limita fa�� de Mun�ii Lotrului (�tefle�tilor), p�n� �n pasul
T�rt�r�u, ajung�nd astfel �n locul de �nceput al acestei descrieri.
Mun�ii Par�ngului �i �ureanului s�nt str�ns lega�i de vecinii lor afla�i la est
at�t prin apropiere (uneori chiar prin linia de creast�), c�t �i prin drumurile �i
potecile care se �es �ntr-un adev�rat p�ienjeni�. Fa�� de masivii de dincolo de Jiu
�i Strei, mun�ii descri�i s�nt separa�i prin culoare ad�nci. La nord ca �i la sud
mun�ii au culmile din ce �n ce mai scunde, pierz�ndu-se treptat fie �n culoarul
colinar al Mure�ului, fie �n depresiunea subcarpatic� a Olteniei. Mun�ii vecini se
�n�ir� astfel: Mun�ii Cindrelului (nord-est), Mun�ii Lotrului (centru-est), Mun�ii
C�p��nii (sud-est), Mun�ii V�lcanului (sud-vest), Mun�ii Retezatului (vest), Mun�ii
Poiana Rusc�i (nord-vest).
Mun�ii Cindrelului (Cibinului) au �n�l�imi maxime de peste 2000 m (altitudinea cea
mai mare �n vf. Cindrelul�2245 m); aici predomin� �ntinsa platform� cu iarb�, unde
se dezvolt� p�storitul. Caracterul glaciar este limitat la c�teva circuri situate
pe fe�ele nordice ale v�rfurilor mari �n care g�sim lacurile: Iezerul Mare �i
Iezerul Mic. Ei s�nt lega�i prin poteci turistice marcate de Masivul Sebe�ului (vf.
Cindrelul � vf. Frumoasa�vf. Oa�a Mare�cabana Oa�a �i vf. Cindrelul�vf.
Frumoasa�casa T�rt�r�u etc.). Mun�ii Cibinului s�nt dintre cei mai umbla�i din
�ar�, lucru la care concureaz� existen�a cabanelor, a potecilor marcate, bine
distribuite.
Mun�ii Lotrului, vecinul legat prin creasta principal� carpatin� at�t de �urean,
c�t �i de Par�ng, s�nt mai s�lbatici, mai pu�in str�b�tu�i, dar �i aici
perspectivele de dezvoltare ale turismului au crescut datorit� complexului
hidroenergetic de pe valea Sadului. Altitudinea mun�ilor se men�ine destul de
ridicat�, �n jurul celor 2000 m (altitudinea maxim� este �n vf. Criste�ti�2233 m).
Glacia�ia a l�sat urme mai slabe pe aceste meleaguri. Cel mai important traseu din
ace�ti mun�i este f�r� �ndoial� minunata vale a Lotrului, chiar de la Brezoi �i
p�n� la Ob�r�ia Lotrului. �n mare parte poteca pe vale �ntre Voineasa �i cabana
Ob�r�ia Lotrului este marcat�. Mun�ii Lotrului se leag� turistic cu Mun�ii
Par�ngului printr-o potec� marcat� venind din vf. Criste�ti �i prin Ob�r�ia
Lotrului, iar direct pe creasta T�mpa�T�rt�r�u, chiar cu �ureanul.
Mun�ii C�p��nii, lega�i direct cu creasta principal� a Par�ngului, se �ntind ca o
culme prelung� pe direc�ia vest-est, l�s�nd spre sud o serie de ramifica�ii �nalte,
�n timp ce spre nord ramifica�iile s�nt scurte, priporoase, sf�r�ind �n bazinul
Lotrului. Caracterul unitar al orografic sale determin� o orientare lesnicioas�.
Altitudinea medie este mai sc�zut� dec�t a vecinilor s�i, dar atinge totu�i �n vf.
Ursul (2124 m). Dintre ramifica�iile sudice, cea mai important� �i totodat� mai
bogat� �n elemente turistice este creasta Nedeia�V�nturari�a�Buila, care se
prezint� sub forma unei enorme cocoa�e de calcar, vizibil� at�t din Mun�ii
F�g�ra�ului, c�t �i din vf. Par�ngul Mare. O potec� de creast� leag� ace�ti mun�i
de Mun�ii Par�ngului. Glacia�ia a fost aproape inexistent� pe laturile nordice.
Afluxul de turi�ti este �ns� destul de slab, datorit� lipsei de ad�posturi
convenabile �i de poteci marcate.
Mun�ii V�lcanului, situa�i la vest de Jiu, continu� culmile Par�ngului, �ns� f�r�
seme�ia acestora. Altitudinea mun�ilor este �n medie mai mic� de 1500 m; culmile
s�nt acoperite cu p�uni, iar poalele lor s�nt bogat �mp�durite. V�rfurile cele mai
importante s�nt Straja (1870 m), la est �i Oslea (1946 m), la vest. Turismul este
dezvoltat mai ales �n nord-estul mun�ilor datorit� vecin�t�ii cu localit�ile din
Valea Jiului. Un drum de leg�tur� marcat une�te cabana Straja (V�lcan) cu cabana
Par�ng.
Mun�ii Retezatului s�nt cei mai importan�i dintre vecinii Par�ngului, av�nd
numeroase v�rfuri �nalte, un relief glaciar, o bogat� re�ea de ape curg�toare �i de
lacuri. Altitudinea maxim� este atins� de vf. Peleaga (2509 m) �n centrul
masivului. Turismul este foarte dezvoltat, �n mare parte datorit� minunatelor
peisaje predominate de relief glaciar. Mun�ii �ureanului s�nt lega�i nemijlocit de
Retezat prin creast�, peste pasul Meri�or�Bani�a (756 m), peste care poate fi
folosit un drum turistic nemarcat: vf. �ureanul�vf. Com�rnicelul�pasul
Meri�or�Dealul Babei�muntele Tuli�a�vf. Custura. Un alt drum de leg�tur� cu
Retezatul �ncepe de la cabana Par�ng prin Livezeni�Lupeni� C�mpul lui Neag�cabana
Buta.
Mun�ii Poiana Rusc�i se afl� la vest de r�ul Streiului; ei au altitudini modeste.
La poalele lor se afl� vestita cetate a o�elului �i impozantul castel al
Huniazilor, de la Hunedoara. Altitudinea cea mai mare atinge �n vf. Pade�u (1378
m). Din punct de vedere geografic, ace�ti mun�i apar�in lan�ului Carpa�ilor
Occidentali. Turi�tii �l cunosc destul de pu�in, potecile fiind nemarcate. Singurul
ad�post turistic se afl� pe muntele D�mbu �i se nume�te cabana C�priorul.
La nord, Mun�ii �ureanului s�nt limita�i de culoarul Mure�ului. Dincolo de acest
mare r�u al patriei noastre se �nal�� culmile Mun�ilor Apuseni. La gura Streiului
culmile care se r�sfir� dincolo de Mure� apar�in Mun�ilor Metaliferi. Altitudinea
lor dep�e�te rar 1000 m. Traseele turistice din ace�ti mun�i nu se afl� �n str�ns�
leg�tur� cu mun�ii de la sud de Mure�. Re�eaua hidrografic� a Par�ngului �i
�ureanului este deas� �i uniform r�sp�ndit�; r�urile mari �i capteaz� afluen�ii din
�ntinse bazine hidrografice. �n afar� de apele curg�toare, mai ales �n Mun�ii
Par�ngului, g�sim �i un complex glaciar ale c�rui r�m�i�e s�nt r�sp�ndite �n
majoritatea circurilor: lacurile glaciare. Mai �nt�lnim uneori �i lacuri de alt�
provenien��, din care cit�m lacurile de baraj �i cele nivale.
Cel mai important r�u este Jiul. El se formeaz� la sud de Livezeni, prin unirea
Jiului de Vest cu Jiul de Est. Deci Jiul de Est are bazinul de captare al tuturor
izvoarelor importante pe versan�ii de sud ai �ureanului �i pe versan�ii de nord ai
Par�ngului. Jiul de Est (Transilvan) se formeaz� imediat la vest de cabana Voivodul
(Lonea), prin unirea c�torva p�raie, din care cel mai important, p�r�ul Bilele,
vine de la nord. Pe dreapta, Jiul de Est mai prime�te ca afluen�i p�raiele:
R�scoala, T�ia, Ro�ia, Bani�a, iar pe st�nga, p�raiele Cimpa �i Jie�ul. Acesta din
urm� culege majoritatea cov�r�itoare a p�raielor de pe versantul nord-vestic al
Mun�ilor Par�ngului, �ncep�nd din vf. Coasta lui Rus la est �i termin�nd cu vf.
C�rja la vest. Din punctul de formare al Jiului de Est �i p�n� la nord de Petro�eni
el curge spre vest, iar �ncep�nd de aici spre sud. Pe flancul vesticul Par�ngului
se mai vars� �n Jiul de Est p�raiele Maleia �i S�l�trucul; dincolo de Iscroni, �n
Jiu mai vin p�raiele: Izvorul, Polati�tea, Chitul, Sadul, acesta. din urm� fiind
ultimul care curge �n �ntregime �n zona de munte. �ntre Iscroni �i gura v�ii
Sadului, Jiul formeaz� vestitul defileu Surduc�Lainici. De pe clinurile sudice ale
Par�ngului Gilortul capteaz� majoritatea apelor curg�toare: Blahni�a, Ghia, Runcul,
Galbenul (care formeaz� pe cursul mijlociu chei frumoase) etc. Gilortul se vars� �n
Jiu mult �n afara teritoriului Mun�ilor Par�ngului.
La hotarul de r�s�rit curge Olte�ul, afluent al Oltului. Bazinul s�u superior este
restr�ns, iar valea �ngust�, lung� �i f�r� prea multe ramifica�ii. �n zona mijlocie
Olte�ul formeaz� cheile prin care trece o �osea forestier�. Olte�ul iese din Par�ng
�n dreptul localit�ii Polovragi.
Lotrul, un alt r�u important, �i are ob�r�ia �n Mun�ii Par�ngului, din p�raiele
C�lcescu �i Iezer. El curge �n spre est, direc�ie pe care o p�streaz� cu pu�ine
excep�ii p�n� la Brezoi�Lotru, unde se vars� �n Olt. Cei mai importan�i afluen�i pe
care �i adun� Lotrul de pe cuprinsul zonei Par�ngului s�nt: Vidra, M�nileasa �i
Latori�a. At�t Lotrul, c�t �i Latori�a str�pung mun�ii unul la �Cataracte",
cel�lalt �n �cheile Latori�ei.
Spre nord curg alte dou� mari r�uri, ambele tributare ale Mure�ului: Sebe�ul, la
est �i Streiul, la vest. Apa Sebe�ului, n�scut� din p�raiele voluminoase ale
T�rt�r�ului (sud) �i Frumoasei (est), are o direc�ie general� de curgere spre nord.
Din Mun�ii �ureanului (vest) prime�te o serie de afluen�i, dintre care amintim:
S�lanele, R�ul Mare, Prigoana, Mira�ul... R�ul Sebe� se vars� �n Mure� la nord de
ora�ul Sebe�, �n aval de Alba Iulia, l�s�nd pe dreapta podi�ul Seca�elor.
Din Mun�ii �ureanului mai curg spre nord R�ul Mare �i R�ul Mic, care,
�nm�nuncheate, formeaz� r�ul Cugirului, ce se vars� �n Mure� l�ng� comuna Balomirul
de C�mpie; la vest de bazinul acestor ape se �ntinde bazinul r�ului Gr�di�tea (Apa
Ora�ului), care culege �i apele unui bazin vecin: Sibi�elul. Apa Ora�ului se Vars�
la nord de Or�tie �n Mure�, �n apropiere de satul Pricaz.
In sf�r�it, la hotarul de vest se afl� valea Streiului, a c�rui ap� izvor�te din
bazinul limitat de muntele �inca�dealul Ml�cile�muntele Com�rnicelul. La �nceput
r�ul se �ndreapt� �n direc�ia sud-vest p�n� la Baru Mare, unde prime�te din st�nga
p�r�ul Meri�or; de aici cote�te spre nord-vest; �ncep�nd de la Subcetate curge
direct spre nord. La Subcetate prime�te un mare afluent: R�ul Mare al Ha�egului
(vest). Mai cit�m un alt afluent, p�r�ul Luncanilor, care dup� ce �i trage
izvoarele modeste din regiunea carstic� Cioclovina� Piatra Ro�ie, se vars� �n Strei
l�ng� C�lan. R�ul Streiul se vars� �n Mure� �n apropiere de Simeria.
Lacurile glaciare de diferite m�rimi dep�esc num�rul de 22 �n cuprinsul Mun�ilor
Par�ngului. Marea lor majoritate se afl� pe versantul nordic. �n c�ld�rile estice
putem aminti numai de micul lac Mohorul din c�ldarea de nord-est a Mohorului, cu
acces spre izvorul Mohorul�izvorul V. Rom�n�Gilort. Lacurile glaciare de pe
versantul nordic fac aproape toate parte din dou� bazine hidrografice distincte:
Jie�, la vest �i C�lcescu, la est.
In sistemul complexului de lacuri apar�in�nd bazinului Jie�ului se g�sesc cele mai
numeroase �i mai mari lacuri din masiv; �n cadrul complexului amintit ele s�nt
dispuse �n compartimente formate de afluen�ii principali ai Jie�ului: Mija,
Sliveiul, Ro�iile �i Dere�ul . �n compartimentul vestic se afl� un singur lac, �ns�
foarte mare: lacul Z�voiele (lacul Luncii, sau lacul Mija) �n c�ldarea de r�s�rit a
v�ii Mija.
�n compartimentul Sliveiului se g�sesc mai multe lacuri importante, din care T�ul
Custurii �i T�ul �nghe�at pe flancul st�ng, iar lacurile Verde, Mic �i Sliveiul pe
flancul drept al c�ld�rii. Celelalte l�cule�e s�nt mici �i se grupeaz� pe l�ng�
lacurile mai mari. �n compartimentul Ro�iile, lacurile s-au p�strat numai �n ni�a
de est. Le cit�m pe cele mai importante: lacul M�ndra, Lacul Mare al Ro�iilor (2002
m) �i Z�noaga St�nei. Pe o platform� intermediar� �ntre lacul M�ndra �i Lacul Mare
al Ro�iilor se odihnesc apele Lacului Lung.
�n compartimentul Dere�ul, cel mai r�s�rit din complexul Jie�ului, se afl� un
singur lac: Dere�ul, de m�rime mijlocie, a�ezat pe o platform�, la est de vf.
Dere�ul. Complexul de lacuri C�lcescu este mai s�rac ca num�r, dar cuprinde �n
schimb printre ele cel mai frumos lac glaciar.
�n compartimentul vestic, al G�urilor, se afl� patru l�cule�e, dintre care cit�m
lacurile G�uri (2090 m). �n compartimentul al�turat (est) se afl� un lac de m�rime
mijlocie, Z�noaga Mare, �i �nc� c�teva ochiuri, care uneori seac�. C�ldarea este
bogat� �n izvoare.
Cel mai important lac al acestui complex, C�lcescu, se afl� �n a treia c�ldare, la
altitudinea de 1921 m, fiind totodat� unul din cele mai mari �i ad�nci din masiv.
Pe terasele superioare se �n�ir� lacurile mai mici: lacul lui Vidal (1987 m), lacul
lui Pencu (1991 m) �i lacul P�s�ri (2078 m), �nso�ite de alte c�teva ochiuri mici.
�n compartimentul de r�s�rit odihnesc apele unui singur lac: Iezerul, de m�rime
mijlocie. �n afar� de acestea vom mai �nt�lni �n Par�ng �i lacuri cu caracter
nival, pe creast� (ex. lacul Ciobanul (1980 m), lacul de la vest de vf. Micaia,
T�ul Porcului etc.). �n Mun�ii �ureanului lacurile s�nt mult mai pu�ine. Dintre ele
se remarc� �ns� Iezerul Mare al �ureanului sau, mai scurt, lacul �ureanul (1743 m),
apoi lacul C�rpa, pe flancul r�s�ritean al mun�ilor.
Pe valea r�ului Sebe� vom �nt�lni lacul de baraj Oa�a Mare, unul din cele mai mari
de acest fel din Carpa�ii Meridionali. �n zona carstic� din sud-vest speologii au
descoperit r�uri subterane care apar la suprafa�� la gura unor pe�teri. Alte
p�raie, de suprafa��, dispar �n ad�ncuri prin sorburi, devenind subterane. (P�r�ul
Ohaba Ponor iese din pe�tera �ura Mare; �n aceast� pe�ter� exist� �i lacuri
subterane.)
La Ponorici r�ule�ul care curge pe fundul unei v�i dispare ceva mai departe �n
dolina care se formeaz� �ntre st�ncile calcaroase.
Tot �n regiunea carstic� sus-amintit� se afl� c�teva pe�teri, care au c�p�tat o
faim� deosebit� prin frumuse�ea lor: Cioclovina, Tecuri, �ura Mare, pe�tera Bolii.,
pe�tera Cheile Ro�iei etc. �n sudul Par�ngului, �n cheile Galbenului �i, anume, mai
la nord de Baia de Fier, se afl� Pe�tera Muierii, �n interiorul c�reia s-au
descoperit neasemuite frumuse�i ale reliefului carstic. Pe�tera este electrificat�
�n prima por�iune; a fost declarat� monument al naturii.
Din punct de vedere geomorfologic, Mun�ii Par�ngului s�nt asem�n�tori F�g�ra�ului;
relieful este caracteristic mun�ilor �nal�i cu roci cristaline, av�nd creste
alpine, circuri glaciare, iar suprafe�ele de denuda�ie s�nt restr�nse �i etajate.
Zona central� �i de est este caracterizat� prin prezen�a grandioritelor. �n zona
nordic� �i vestic� s�nt mai r�sp�ndite �isturile cristaline. Rocile sedimentare,
pu�ine, s�nt g�site la periferia masivului: Pietrele Albe (vest),
M�nileasa�Runcule�, T�rnovu Mare, Baia de Fier (cheile Galbenului) etc.
�ureanul are un profil geomorfologic caracteristic mun�ilor �nal�i �i mijlocii,
constituit mai ales din roci cristaline; uneori acestea s�nt intercalate cu gnais
de injec�ie. Relieful glaciar este redus; cele mai �ntinse suprafe�e de denuda�ie
s�nt dispuse �n trepte. Datorit� acestor caracteristici se aseam�n� cu mun�i ca:
�arcul, Godeanul, Lotrul, C�p��na, Iezer�P�pu�a... Crestele alpine ascu�ite
lipsesc. �n zona Ohaba�Ponor�Bani�a�Cioclovina am amintit mai sus c� se �ntinde o
regiune carstic�, �n care se pot vizita o serie de pe�teri foarte interesante.
Regiunea cu roci calcaroase nu cuprinde puncte de altitudine ridicat�, �n schimb la
pitorescul locurilor contribuie v�ile frumoase, mici creste ascu�ite �i �clippe"
calcaroase, care puncteaz� cu alb paji�tile verzi ale mun�ilor.
�n zonele alpine, mai intens �n Par�ng �i mai slab �n �urean, perioada de glacia�ie
a l�sat urme evidente; ghe�arii care acopereau odinioar� Carpa�ii au existat �i
aici; ei au modelat relieful form�nd circuri �i v�i glaciare, mai ales pe versan�ii
nordici. In c�ld�ri se p�streaz� �nc� multe lacuri de origin� glaciar�. Cea mai
important� vale glaciar� este aceea a Jie�ului; marele s�u ghe�ar se �ntinde pe o
lungime de circa 5,5 km �i primea ca afluen�i o serie de ghe�ari laterali (est �i
vest). Paralel cu acest ghe�ar, dar mai la r�s�rit, se �ntindea ulucul ghe�arului
C�lcescu, cu o lungime de aproape 5 km. C�ld�ri glaciare mai pu�in importante dec�t
cele men�ionate mai sus se �nt�lnesc la izvoarele Latori�ei, l�ng� vf. Galbenul, la
nord-est de vf. Mohorul, sub vf. Par�ngul Mic etc.
In Mun�ii �ureanului glacia�ia a fost mai restr�ns� �i numai c�teva c�ld�ri �n
jurul vf, �ureanului �i vf. P�rva stau m�rturie acestui fenomen din trecutul
geologic. Iezerul Mare al �ureanului, Iezerul din muntele C�rpa, de m�rime
mijlocie, s�nt pu�inele "care se g�sesc pe teritoriul alpin amintit. �n acest
sector al Carpa�ilor, clima este caracteristic� �ntregului lan� meridional pentru
mun�i �nal�i �i mijlocii, cu influen�e de climat slab mediteranean. Aceste
influen�e se resimt mai ales pe latura sudic�, unde clima mai cald� este apropiat�
de cea caracteristic� Olteniei. Turi�tii pot observa c� limita p�durilor pe
clinurile sudice nu este dominat� �ntotdeauna de conifere. Foioasele g�sesc
condi�ii prielnice s� se dezvolte p�n� la altitudini destul de mari. V�nturile
predominante bat iarna din sectorul nord-vestic, dar se mai simte �n alte
anotimpuri �i influen�a fohnului. V�ntul �Bora", violent, cu v�rteje mari de aer,
se formeaz� mai ales din cauza diferen�ei mari de presiune de pe diferi�i versan�i;
el cauzeaz� uneori devast�ri de p�duri. Un munte �nalt, situat la sud-est de
Ob�r�ia Lotrului, �i poart� numele: vf. Bora (2054 m).
Flora din Par�ng �i �urean este etajat� ca �i �n restul Carpa�ilor, cu mici
deosebiri locale, explicabile datorit� particularit�ilor solurilor, climei �i
amplas�rii mun�ilor. �n zonele foarte �nalte, Par�ngul prezint� pe versan�ii de sud
p�uni �ntinse, iar c�tre nord zone st�ncoase.
�n zonele alpine, dincolo de limita superioar� a p�durilor (circa 1800 m alt.),
numeroase jnepeni�uri brodeaz� liziera coniferelor; �n preajma lacurilor C�lcescu,
�ureanul sau Ciobanul, tufele de jneap�n �i ienuperi se dezvolt� �n largul lor.
Mult mai rar se �nt�lnesc, fa�� de Retezat bun�oar�, zimbrii, r�m�i�e ale florei de
clim� aspr� din perioada glaciar� (valea inferioar� a Ro�iilor, valea C�lcescu). Pe
suprafe�e mari se �ntind tufe de smirdar, afine, coac�ze, �mp�nzind coastele gola�e
ale mun�ilor �ureanul, Dosul Bradului, Ciobanul, Cioc�rliul Grivelor etc.
P�durile ocup� �n Par�ng o suprafa�� mai mic� �n compara�ie cu vecinul s�u de la
nord. Pentru exploatarea parcelelor de p�dure au fost construite noi drumuri de
acces, cabane pentru muncitori, care s�nt de un real folos �i turi�tilor pe multe
din traseele descrise. Grija pentru plantarea de noi p�duri se materializeaz� prin
numeroasele pepiniere cu puie�i de brad �i molid, planta�ii proaspete de p�dure
(ex. pepinierele din S�-lanele, "Coti�or sau Feti�a). P�durile de conifere ocup�
suprafe�e �ntinse mai ales �n bazinul superior al Jiului de Est �i �n Mun�ii
�ureanului. P�durile de fag se �ntind �ntre altitudini de 7�800 m �i uneori mai
sus, p�n� pe la 1100�1200 m alt. Pe versantele sudice foioasele �urc�" mai mult,
ajung�nd uneori p�n� la limita superioar� a p�durii, alteori fiind desp�r�ite de
aceasta printr-o barier� firav� de conifere (ex. mun�ii Morm�ntul Florii, �apul,
Reciul etc.).
�n poienile situate la diverse etaje vom �nt�lni �n iulie�august o bog�ie de plante
�i flori asem�n�toare Masivului Retezat. O mic� bog�ie vegetal� a mun�ilor este
valorificat� prin locuri anume amenajate, cum s�nt cabanele pentru colectarea
�fructelor de p�dure" de la Ob�r�ia Lotrului �n v�ile Sebe�ului, Alunului,
Voivodului �.a. Dintre fructele de p�dure cele mai abundente s�nt: smeura, fragii,
murele, afinele, coac�zele.
Fauna Par�ngului �i �ureanului este destul de bogat� �i variat�. P�durile �ntinse
�i st�nc�riile �nc�lcite de vegeta�ie ad�postesc b�rlogurile ur�ilor carpatini �i
furnicari. Turi�tii vor auzi des de la ciobani despre vizitele nepoliticoase pe la
st�ne ale enormelor patrupede. Prin poienile din f�get ne vom opri l�ng�
scurm�turile zdravene ale turmelor de mistre�i, lacomi dup� r�d�cini �i tuberculi.
Ca �i �n al�i masivi din Carpa�i vie�uiesc pe aceste meleaguri �i alte animale
s�lbatice: lupi, r�i, jderi, sau dr�g�la�e veveri�e, numeroase p�s�ri �i chiar
reptile, dintre care nici vipera nu este absent�. Pe coamele st�ncoase ale
Sliveiului s�u C�lcescului, pe l�ng� c�ld�ru�ele alpine tr�iesc ciopoare de capre
negre. In zona alpin� se a�in dup� prad� corbul �i acvila.
�n r�uri �i �n lacuri p�str�vii atrag deseori pe pescari, care �mpletesc pasiunea
lor cu cea a turismului.

CABANE �I AD�POSTURI. MARCAJE

�n Par�ng s�nt trei cabane turistice repartizate neuniform pe suprafa�a mun�ilor:

cabanele Par�ng �i Rusu, la vest, �i cabana R�nca, la est. �n zona central� �i de
sud cabanele lipsesc. La limita de nord se mai afl� cabanele Voivodul (Lonea) �i
Ob�r�ia Lotrului, care pot folosi drume�ilor at�t pentru traseele din Par�ng, c�t
�i pentru cele din �urean. �n Mun�ii �ureanului, �n afar� de ultimele dou� cabane
amintite, mai pot fi folosite de turi�ti �i cabanele �urean (�n zona central�).
Oa�a, la periferia de est, �i Prislop (�n zona de nord).
Cabana Rusu, cea mai nou� din construc�iile turistice de l�ng� Petro�eni, se afl�
pe muntele cu acela�i nume, la 1168 m alt. Are o capacitate de 110 locuri �i o
cantin�-restaurant care func�ioneaz� permanent. Cabana este legat� de Petro�eni
printr-o �osea �n lungime de circa 8 km; este indicat� pentru excursii �n zona
vestic� a Par�ngului sau iarna pentru apropierea ei de p�rtia de schi.
Cabana Par�ng este situat� pe pantele vestice ale Par�ngului Mic, la o altitudine
de 1579 m. Are o capacitate de cazare de 95 locuri �i o cantin�-restaurant, care
func�ioneaz� �n tot timpul anului. Mai bine a�ezat� dec�t vecina sa din nord-vest,
mai aproape de creast� (cabana Rusu�cabana Par�ng 11 or�), ea poate fi folosit� de
turi�ti ca punct de plecare �n ascensiuni, iar �n timpul iernii de schiorii care au
�n apropiere �p�rtia mare". Ceva mai sus de cabana Par�ng se afl� sta�ia de sus a
schi-liftului (�n Poiana Mic�), unde s-a construit o caban� studen�easc�.
Fig 01. Mun�ii Par�ngului�culmea central� de la vf. Stoeni�a (dreapta) �i p�n� la
vf. Mohoru (st�nga).
Cabana R�nca se afl� plasat� pe traseul �oselei alpine Novaci�Sebe�, pe muntele
Corne�ul Mare (1600 m). Capacitatea ei este de 100 locuri; ea are de asemenea �i o
cantin�-restaurant. Distan�a p�n� �n comuna Novaci, pe �oseaua alpin�, este de 18
km. Cabana poate fi folosit� pentru zona de sud, central� �i de est a Par�ngului.
�n afar� de cabanele descrise mai sus, turi�tii vor avea nevoie pentru unele din
trasee de alte ad�posturi pentru �nnoptat, mai pu�in confortabile, �ns� utile �i
accesibile numai �n timpul verii. St�nele sau cabanele forestiere pot fi alese de
turi�ti fie drept cap�t al unei etape sau semietape, fie ca ad�post �n cazul
timpului nefavorabil (st�nele Ro�iile, Morm�ntul Florii, curm�tura Olte�ului, I. F.
Jie� etc.).
Cabana Ob�r�ia Lotrului (1400 m alt.) este de fapt situat� pe teritoriul Mun�ilor
Lotrului, la confluen�a p�r�ului Prav� cu Lotrul. Chiar prin fa�a cabanei trece �i
�oseaua alpin� Novaci�Sebe�, care face leg�tura rutier� �ntre cabanele R�nca �i
casa T�rt�r�u. De la Ob�r�ia Lotrului se pot face excursii �n toate direc�iile: �n
Par�ng (la lacul C�lcescu �i creasta spre Urdele� R�nca �i
�tefanul�Purul�Voineasa), �n Mun�ii �ureanului (la cabanele Oa�a s�u �urean), �n
Mun�ii Lotrului (La Voineasa �i casa Dobrun), s�u �n Mun�ii Cindrelului (la
P�ltini�) etc. Capacitatea de cazare este de 35 de locuri.
Cabana Voivodul (Lonea), 950 m alt., se afl� �n apropiere de punctul de formare al
Jiului de Est. Are o capacitate de 50 de locuri �i pune la dispozi�ia turi�tilor un
restaurant-cantin� aprovizionat cu cele trebuincioase. Calea cea mai accesibil� o
constituie valea Jiului de Est de la Lonea (Petro�eni�Lonea, �osea: 7 km), merg�nd
pe poteca marcat�, sau cu trenul forestier.
Cabana Oa�a (1207 m) este cl�dit� pe valea r�ului Sebe�, la gura p�r�ului S�lanele.
�oseaua alpin� trece prin apropiere, pe malul opus al r�ului. Casa are o capacitate
de 22 de locuri �i un bufet cu hran� rece. Accesul se face fie dinspre nord,
pornind din ora�ul Sebe� (64 km), fie din vest, de la Lonea. Distan�a Sebe�� T�u
(46 km) poate fi parcurs� cu autobuzul, iar restul de 22 km pe jos p�n� la caban�.
Ea este punctul de plecare �n excursiile din zona de est a Mun�ilor �ureanului �i
spre Ob�r�ia Lotrului, afl�ndu-se totodat� �i pe drumul de leg�tur� turistic� cu
mun�ii Cibinului �i Lotrului.
Cabana �urean (1734 m) este amplasat� �n zona central� a Mun�ilor �ureanului. In
apropierea ei se g�sesc lacul �i vf. �ureanul. Are o capacitate de 53 de locuri �i
un bufet cu hran� rece. Obiectivele turistice ce pot fi atinse pornind de aici s�nt
numeroase �i dispuse radiar, �nspre est �i sud pornesc majoritatea potecilor
marcate, drumurile fiind mai scurte �i mai accesibile. Pentru traseele �n direc�ia
vest �i nord turi�tii trebuie s� parcurg� distan�e mari, uneori �n dou� etape,
�nnopt�nd la st�ne, cabane forestiere, sau �n cort (st�na Grop�oara, cantonul
silvic Gro�i etc.).
Cabana Prislop (1200 m) este cea mai nou� a�ezare pus� la dispozi�ia turi�tilor �n
Mun�ii �ureanului. Se afl� �n poiana Prislopului, �n nordul masivului, acolo unde
creasta mun�ilor Sc�rna�Lup�a scade din �n�l�ime, apropiindu-se de culoarul
Mure�ului. La cabana aceasta sosesc mai ales turi�ti din ora�ele Cugir �i Or�tie.
Capacitatea de cazare este de 68 de locuri: vara func�ioneaz� o cantin�-restaurant
bine aprovizionat�, iar �n restul anului bufet. De la cabana Prislop pornesc trasee
turistice mai pu�in lungi, pe valea R�ului Mic al Cugirului �i valea Alunului, �i
lungi pe creast�, la sud, spre muntele Sc�rna, vf. �ureanul �i Sc�rna�Gr�di�tea de
Munte.
Pe l�ng� cabanele turistice descrise mai sus, �n ace�ti mun�i putem apela la alte
ad�posturi, cum s�nt cabanele forestiere sau silvice, �i la numeroasele st�ne
�nt�lnite de-a lungul traseelor de creast�.
Pe valea Sebe�ului se poate cere g�zduire at�t �n localit�ile �ugag �i T�u, c�t �i
la cabana I. F. Oa�a Mare. O alt� localitate �n care putem �nnopta la una din
casele s�tenilor este Gr�di�tea de Munte, pe traseul Or�tie�Gr�di�tea de
Munte�Cetate�vf. Godeanu.
Mult folosit� de turi�tii care vin de pe valea Frumoasa sau �ntreprind traseul de
la cabana Oa�a la cabana Ob�r�ia Lotrului este �i casa silvic� T�rt�r�u, la
confluen�a v�ii sus-men�ionate cu p�r�ul T�rt�r�u. �n valea T�ia g�sim ad�post �n
caz de vreme rea la I.F. Lunca Florilor s�u la cabana de v�n�toare Au�el (1024 m).
Alte ad�posturi mai �nt�lnim la cantonul silvic Gro�i, st�na Au�el, st�na Bilele,
st�na Gura Petecului.
�n Mun�ii Par�ngului re�eaua de marcaje este mai pu�in dezvoltat� dec�t �n cei ai
�ureanului. Traseul turistic marcat �n Par�ng urm�re�te creasta principal� a
masivului. �n afar� de acest traseu mai exist� pe teren �nc� 2�3 trasee de acces,
marcate cu triunghiuri ro�ii s�u albastre. In zona central� crestele alpine
derivate �i vasta c�ldare a Jie�ului au c�teva trasee foarte importante din punct
de vedere turistic, �ns� nemarcate p�n� �n prezent.
Cabana Par�ng este legat� cu un num�r suficient de poteci de acces de Valea Jiului
(Livezeni �i Petro�ani). De la cabana Ob�r�ia Lotrului re�eaua de marcaje este bun�
�n direc�ia mun�ilor �ureanului, Lotrului �i Cibinului, dar insuficient� spre
Par�ng. �oseaua alpin� Novaci�Sebe� constituie cel mai important reper pentru
orientarea drume�ilor care str�bat trasee la limita r�s�ritean� a Par�ngului s�u
�ureanului �i �n lungul acestei limite. Ea poate fi considerat� ca un marcaj
�natural" perfect accesibil� pe jos, mai pu�in indicat� pentru motociclete �i �n
special pentru ma�ini (mai ales pe por�iunea muntelui �tefanul�cabana R�nca).
�ureanul este mai bogat �n trasee marcate, reu�ind s� acopere satisf�c�tor zona
central�, de sud �i de est. Zona de nord �i de vest a acestor mun�i nu are marcaje,
�n afar� de traseul spre cabana Prislop, cu punct ro�u (vechi). Prezenta unor
artere de mare circula�ie, care se men�in �n lungul crestelor sau leag� st�nele
�ntre ele, ca �i noile �osele forestiere sau c�ile ferate forestiere, compenseaz�
�ntr-o m�sur� satisf�c�toare marcajele.
Drumurile de leg�tur� cu mun�ii Cibinului, Lotrului �i V�lcanului s�nt marcate;
leg�tura cu lan�ul C�p��nii, de�i se face printr-o potec� nemarcat�, este lesne de
urm�rit �n lungul unei artere pastorale pe direc�ia crestei principale vf.
P�pu�a�vf. Micaia� Curm�tura Olte�ului�vf. C�p��na�vf. Ursu.
Starea marcajelor este �n general bun�, cu excep�ia unor por�iuni de creast� ca:
�aua Urdele�vf. Iezer� vf. Mohorul�Piatra T�iat�, unde marcajul este aproape �ters
�i se confund� ca semn �i culoare cu cel al traseului spre cabana Ob�r�ia Lotrului,
pe �oseaua alpin�. Traseul Livezeni�cabana Rusu (nr. 2) este slab marcat cu
triunghiuri albastre, iar �n apropiere de caban� marcajul lipse�te total.
At�t mun�ii Par�ngului, c�t �i cei ai �ureanului beneficiaz� de o bogat� re�ea de
poteci pastorale bine conturate, circulate �n sezonul de var�. Ele constituie
veritabile trasee turistice pe care orientarea se poate face �n condi�ii bune. �n
cuprinsul lucr�rii au fost alese cele mai importante dintre potecile pastorale
pentru trasarea itinerarelor turistice, care vin s� �mplineasc� golul destul de
sim�it �n re�eaua potecilor marcate

LOCALIT��I �I DRUMURI DE ACCES

Drumurile de acces cele mai utilizate pentru p�trunderea turi�tilor �n Par�ng �i

�urean pornesc mai ales de la vest �i apoi de la nord �i sud. Accesul turi�tilor
prin latura de est devine condi�ionat de traversarea unuia s�u altuia din vecini:
Lotrul, Cibinul sau C�p��na, fie de acoperirea distan�ei dintre comuna Voineasa,
sta�ia terminus de cale ferat� �ngust� �i cabana Ob�r�ia Lotrului, �n amontele v�ii
Lotrului. Accesul cel mai u�or �i mai rapid se poate face pornind din localit�ile
aflate �n Valea Jiului.
Petro�eni (Petro�ani), 610 m, este cel mai important ora� din, bazinul superior al
Jiului, av�nd o popula�ie de peste 30 000 locuitori. Ora�ul dateaz� din secolul al
XVIII-lea �i s-a dezvoltat �nc� de la �nceput ca centru al industriei carbonifere;
ora�ul minerilor cu vestite tradi�ii revolu�ionare se dezvolt� azi �n linii
moderne. Comunica�iile sale cu ora�ele principale ale ��rii se fac pe calea ferat�
sau pe �osea. La Petro�eni se poate ajunge, de exemplu, pe calea ferat� fie de la
Craiova (157 km) �i Bucure�ti (prin Ro�iori 366 km, prin Titu 407 km), fie de la
Timi�oara prin Bou�ari (225 km), fie de la Cluj (254 km). �oseaua na�ional� leag�
Petro�enii de Craiova (160 km) �i de Simeria (79 km).
Din Petro�eni pornesc spre est potecile marcate cu band� ro�ie spre cabanele Rusu
�i Par�ng. Distan�a Petro�eni�cabana Rusu este pe �osea de 8,5 km, iar diferen�a de
nivel 558 m (timp de mers: 2 ore). De la cabana Rusu la cabana Par�ng mergem pe
potec� timp de aproape iy2 or� (diferen�a de nivel 411 m). Ora�ul Petro�ani este
legat de localit�ile vecine din Valea Jiului cu suficiente mijloace de transport
(tren, autobuz).
Din Livezeni (581 m), localitate aflat� la sud de Petro�eni, pe Jiu, la o distan��
de 3,6 km (linie de autobuz), putem urca la cabana Rusu. Diferen�a de nivel este de
587 m. Timpul de urcu�: 2�2l/2 ore.
Drumul de acces cel mai direct spre cabana �urean �ncepe de la gura v�ii T�ia,
l�ng� Lonea (Petro�eni� Lonea pe �osea 5 km). De la Lonea (675 m), poteca marcat�
cu triunghi albastru urmeaz� calea ferat� forestier� pe valea T�ia, apoi urc� la
cabana �urean peste muntele Brate�ul; diferen�a de nivel este de 1059 m; timpul de
urcu�: 8�9 ore.
Lainici (450 m), o mic� localitate �n defileul Jiului, este �i sta�ie pe calea
ferat� Bumbe�ti�Petro�eni. De aici porne�te un drum nemarcat peste Cheafa�Reciul �i
Cioc�rliul Prisloapelor la vf. Par�ngul Mare (diferen�a de nivel este de cca. 2000
m, iar timpul de mers cca. 12 ore).
Din comuna Novaci (504 m) se poate intra �n Par�ng folosind �oseaua alpin�, pe
marcajul cu triunghiuri ro�ii, spre cabana R�nca (Tg. Jiu�Novaci pe �osea: 42 km).
�oseaua urc� numai pe coama muntelui o diferen�� de nivel de 1100 m; timpul de mers
este de 4�5 ore.
Din latura estic� a mun�ilor cel mai lesnicios punct de intrare �l reprezint�
cabana Ob�r�ia Lotrului (1400 m). Ca localitate mai apropiat� de aceast� caban� se
afl� comuna Voineasa (780 m). Distan�a Brezoi�Voineasa este de 36 km. Poteca
marcat� Voineasa�casa Dobrun continu� cu cea de pe valea Lotrului. Timpul de mers:
12�13 ore.
Sebe�ul este un ora� situat �n col�ul de nord-est al Mun�ilor �ureanului; gara se
afl� pe linia ferat� Sibiu�V�ntul de Jos; din �oseaua na�ional� Sibiu� Alba Iulia
se desprind ramifica�ii care leag� �i �oselele de acces la munte. Ora�ul Sebe�
serve�te ca punct de plecare al turi�tilor spre sud c�tre mun�i, urm�rind �oseaua
prin C�p�lna��ugag (30 km) �i �n continuare pe �oseaua alpin�
�ugag�T�u�Oa�a�Ob�r�ia Lotrului. Din acest itinerar se ramific� o serie de poteci
turistice marcate sau nemarcate, spre mun�ii �ureanului. Cibinului, Lotrului �i
Par�ngului. Distan�a Sebe��T�u poate fi parcurs� cu autobuzele (42 km).
Cugirul este punctul de pornire al celui mai direct traseu turistic spre cabana
Prislop. La Cugir ajungem fie pe �oseaua asfaltat� de la �ibot prin Vinerea (12
km), fie pe calea ferat� �ibot�Cugir. Din ora�ul Cugir putem urca pe valea R�ului
Mic al Cugirului pe jos sau cu trenul forestier p�n� la I.F. Arie� (15 km), iar de
aici continu�m urcu�ul pe munte, la vest, p�n� la cabana Prislop, �nc� 11�2 ore.
Or�tie (220 m), pe linia ferat� Simeria�V�ntul de Jos, este un alt ora� din care
�ncep trasee turistice spre versantul nordic al Mun�ilor �ureanului. De aici putem
urca pe valea Ora�ului, pe �osea, sau cu trenul forestier p�n� �n comuna Gr�di�tea
de Munte (31 km). P�n� �n comuna Coste�ti exist� o linie de autobuze pe care
parcurgem o bun� parte din distan�a Or�tie�Gr�di�tea de Munte. Datorit�
numeroaselor obiective arheologice din valea Gr�di�tei, denumite �cet�ile dacice",
afluen�a turi�tilor este mare mai ales vara, c�nd latura instructiv� a vizitelor se
completeaz� cu o excursie la munte. Tot din Or�tie putem porni pe valea Sibi�elului
spre cabana Prislop; p�n� la I.F. Alunul folosim �oseaua cca. 23 km, iar de aici
urc�m c�tre est �n cca. 30 min p�n� la caban�.
Fig 02

1. PETRO�ENI�CABANA RUSU�CABANA PAR�NG

Traseul este accesibil �i iarna. Timp de mers: 3�31 ore. Marcaj: band� ro�ie.

Ora�ul principal al minerilor din Valea Jiului, Petro�eni, este �i un puternic

centru turistic, care �i desf�oar� activitatea pe mun�ii din vecin�tate, at�t la
est, c�t �i la vest de axa Jiului Mare. Afluen�a de sportivi-turi�ti �n anumite
perioade ale anului (august �i martie) spre Retezat �i spre Par�ng se aseam�n�
celei de pe Valea Prahovei. Panorama impun�toare a Par�ngului, care domin� a�ezarea
Petro�enilor, invit� la drume�ie pe locuitorii V�ii Jiului, ca �i pe turi�tii
veni�i mai de departe. Pentru prima por�iune a traseului nr. l, turi�tii au la
dispozi�ie 3 variante marcate cu band� ro�ie.

VARIANTA A
Timp de mers: 2�2l/4 ore.
Prima din variantele descrise este cea mai lung�, dar �i cea mai comod� (drum de
�osea) fiind de altfel socotit� ca principal�. �oseaua Petro�eni�Maleia�cabana Rusu
este carosabil� �n �ntregime. Ea se ramific� din �oseaua na�ional�, la restaurantul
�Minerul" (st�lp cu indicator de marcaje). La �nceput urc� prin ora� spre est,
intr�nd pe f�ga�ul v�ii Maleia. Dup� cca. 2 km �oseaua str�bate comuna Maleia,
schimb�ndu-�i direc�ia de la est c�tre sud. Vom remarca pe st�nga o ramifica�ie a
�oselei, care conduce �n comuna Jie� situat� la est de coama dealului Moluvi�u. De
la ramifica�ie urc�m pe valea Maleii �i travers�m apa pe malul st�ng. Dup� o or� de
mers �nt�lnim pe dreapta �oselei un indicator fixat acolo unde varianta B se une�te
cu varianta A (km 4). Mai departe cu 300 m travers�m din nou pe malul drept; �n
apropiere de marele cot al v�ii �nt�lnim ca reper o cas� veche chiar l�ng� �osea
(km 6). Travers�m din nou pe malul st�ng. Din punctul �n care ne afl�m se desprinde
din nou poteca variantei B, spre sud-est (dreapta); noi urm�m �n continuare firul
�oselei (varianta A), �n lungul culmilor gola�e ale Dealului Negru (nord), c�tre
care travers�m din nou p�r�ul, �nc� 2 km ne mai despart de locul de urcu�: �Podul
lui Rusu" (1100 m alt.; 8 km de la Petro�eni); ajun�i aici trecem pentru ultima
oar� pe st�nga v�ii �i urc�m serpetinele de pe muntele Rusu. �n cca. 10 min ajungem
la cabana Rusu (1168 m). De la �Podul lui Rusu" se formeaz� o scurt�tur�, marcat�
cu band� ro�ie, care urc� direct la st�na Rusu. Aceast� scurt�tur� se recomand� mai
ales acelora care urc� direct la cabana Par�ng, f�r� s� se opreasc� la cabana Rusu.

VARIANTA B
Timp de mers: 13/4�2 ore.
Este de fapt drumul cel mai scurt din centrul ora�ului Petro�eni spre cabana Rusu,
�ns� oblig� turi�tii la o orientare mai riguroas� dec�t �n cazul variantei A.
Itinerarul �ncepe de la Po�t�, pe �oseaua care urc� spre Institutul de mine �
Petro�eni. Parcurgem 400 m, trecem de o serpentin� �i �nainte ca �oseaua s� intre
pe pod spre institut, o vom p�r�si, urc�nd la dreapta pe potec�. Vom avea �n vedere
ca direc�ia de �naintare s� fie spre est; la �nceput str�batem p�durea de pini,
apoi o serie de poieni�e. Marcajul apare pe copaci, dar destul de rar. Dup� 10 min
de urcu� ajungem pe culmea dealului Mo�ie (sub cota 831 m), ie�ind din p�dure.
Travers�m culmea �i cobor�m u�or, la dreapta, pe versantul estic. Dup� ce intr�m pe
curba de nivel, ocolim v�rful dealului �i ne apropiem de o �a scurt�. Culmea
muntelui formeaz� aici un �S" str�ns, pe care �l vom parcurge �i noi. Culmile �n
lungul c�rora mergem s�nt gola�e, ajut�ndu-ne la orientarea precis� asupra
traseului. In st�nga potecii r�m�ne st�na Sl�tinioara, iar �n dreapta, izvoarele
Sl�tinioarei. Pe valea Sl�tinioarei, unde vom identifica lesne �i c�tunul cu
acela�i nume, urc� �i traseul variantei C. Vom urma �n continuare drumul de creast�
p�n� dincolo de vf. Sl�tinioara, unde se ad�nce�te o curm�tur�; de aici �nainte
traseul de creast� apar�ine numai variantei C. Noi vom scurta drumul spre cabana
Rusu, cobor�nd direct la �oseaua din valea Maleia (cca. 30 m diferen�� de nivel);
la indicatorul metalic de l�ng� �osea traseul variantei B se une�te pentru cca. 2
km cu cel al variantei A . Dep�ind curba mare a v�ii, imediat dup� casa veche, pe
malul st�ng al p�r�ului, se ramific� la dreapta o mare potec�, scurt�tur� frecvent
folosit� spre caban�. Urc�m timp de 10 min prin defri�are �i sosim din nou pe
culmea �mp�durit�; aici se unific� cu traseul variantei B �i cel al variantei C.
Urc�m pe culme spre r�s�rit, av�nd tot timpul �n st�nga ad�ncul v�ii Maleia, p�n�
la cabana Rusu (1168 m), unde ajungem dup� 20 min.

VARIANTA C
Timp de mers: 2 ore.
Aceast� variant� este mai rar folosit�. Itinerarul �ncepe din cartierul blocurilor
noi, din sudul Petro�e-nilor. Ca reper indic�m st�lpul de marcaj �i pompa de ap�
aflat� la cap�tul str�zii Sl�tinioara. Urc�m spre c�tunul Sl�tinioara unde sosim
dup� cca. 30 min de la plecare. De aici �ncepem urcu�ul pe dealul Sl�tinioara, p�n�
�n culme, unde �nt�lnim traseul variantei B.
Din curm�tura ad�nc�, unde varianta B se desprinde din creast� spre valea Maleia,
noi vom merge p�str�nd linia crestei. Travers�m pe culme spre sud-vest �i �ncepem
un urcu� prelung pe dealul Chiciora. Dup� o or� de mers trecem de v�rful dealului
�i cobor�m �ntr-o alt� �a, la o ramifica�ie a drumurilor de c�ru��; s�ntem �n
punctul numit curm�tura C�linii. L�s�m �n dreapta o ramifica�ie a drumului, mai
�nt�lnim ceva mai departe (150 m) troi�a C�linii �i apoi �ncepem urcu�ul. Pe st�nga
noastr� se formeaz� o vale �scurt�", valea C�linii, afluen�� a Maleii.
In continuare, pe creast�, vom trece pe l�ng� �R�pele Mari" (dreapta) �i dup�
aproape 1 or� de la plecare intersect�m poteca variantei B pentru a doua oar�:
aceasta urc� din valea Maleia, �ncep�nd de la casa veche. P�n� la cabana Rusu
potecile variantelor B �i C se desf�oar� pe creast� conform descrierii variantei B.
Spre cabana Par�ng r�m�ne o singur� potec� principal�, marcat� cu band� ro�ie, pe
care o vom urma chiar din fa�a cabanei Rusu. Durata urcu�ului este de 1�11 or�. La
150�200 m est de caban� trecem pe l�ng� st�nele Rusu, aflate pe creast�, apoi
travers�m �n �ntregime curm�tura p�n� la piciorul Par�ngului Mic. L�ng� st�ne vom
remarca, pe st�nga, �scurt�tura" marcat� de la �Podul lui Rusu". �nainte de urcu�
putem s� lu�m ap� chiar din apropierea potecii (dreapta).
Urcu�ul �ncepe pe muchie, printr-o goli�te �n f�get. Dup� cca. 10 min de urcu�
poteca p�r�se�te culmea �i se �ndreapt� spre sud-est (dreapta) pe coasta
�mp�durit�, �nainte de a ie�i din p�dure observ�m o banc� pentru odihn�. �n
goli�tea care urmeaz� poteca se mai men�ine pe curba de nivel cam 300 m dup� care
urc� (cca. 180 m diferen�� de nivel). P�n� �n acest punct de urcu� accentuat am
ocolit ob�r�ia p�r�ului �as� (vest). Urcu�ul pe muntele Troi�a, de-a lungul
st�lpilor de marcaj, continu� p�n� �n dreptul st�nii lui Stedie, de unde poteca
reintr� �n p�dure, pe curba de nivel (dreapta). L�s�m astfel plaiul care se �ntinde
spre est p�n� la p�rtia de schi �Ia Troi��".
Drumul pl�cut, prin p�durea de brazi, ne conduce f�r� prea mare efort p�n� sub
cabana Par�ng, pe care de altfel o z�rim prin rari�te. Intr�m pe ultimele bucle ale
potecii care urc� mai accentuat p�n� pe muchia st�ncoas�, unde se afl� cabana
Par�ng (1579 m). De la aceast� caban� ne s�nt deschise posibilit�ile de a urca �n
inima Mun�ilor Par�ngului, c�tre crestele �nalte din care �n prim plan r�sare
v�rful C�rja.
Fig 03

2. COMUNA LIVEZENI�CABANA RUSU

Traseul este accesibil �i iarna. Timp de mers: 2�21 ore. Marcaj: triunghi albastru.

Comuna Livezeni, localitate a�ezat� la cap�tul nordic al defileului de la Surduc,

constituie un alt punct de intrare pentru turi�ti, spre cabanele din Mun�ii
Par�ngului. Traseul este marcat cu triunghi albastru, �ns� semnele s�nt vechi �i
uneori lipsesc pe por�iuni mari. Totu�i orientarea este u�oar� datorit�
numeroaselor case pe l�ng� care trece, mai ales pe valea S�l�trucului, �i unde
putem c�p�ta informa�ii suplimentare de la localnici. Traseul nr. 2 poate fi
folosit �i la cobor�re, mai ales iarna, de c�tre schiori care pot acoperi distan�a
cabana Rusu�Livezeni �n mai pu�in de o or�.
Marcajul �ncepe din �oseaua na�ional�, �n apropiere de podul peste S�l�truc (580 m
alt.). Intr�m pe �oseaua secundar�, str�b�t�nd-o pe toat� lungimea ei prin
Livezeni. Dup� aproape 2 km de la placare trecem pe l�ng� mina veche, iar dup� �nc�
10�15 min ajungem la punctul de ascensiune (km 3). In dreapta se afl� piciorul
dealului Seciul, gola�, cu o �nclina�ie moderat�, c�tre care se �ndreapt� o potec�
bine conturat�. Durata urcu�ului nu dep�e�te 35 min. Ajungem astfel �ntr-o �a, pe
culmea M�gurei. De aici urcu�ul spre cabana Rusu continu� la st�nga (est), paralel
cu valea S�l�truc. Traseul se desf�oar� pe culmea gola��, uneori pe l�ng� p�lcuri
de p�dure. Ocolim un v�rfule� te�it; �n �aua care urmeaz�, pe l�ng� casele
�nt�lnite l�ng� potec�, z�rim la est, pe culmea dealului Busu, cabana �i �oseaua
care o deserve�te. Ultima parte a traseului o parcurgem pe coama dealului, apoi pe
�oseaua care urc� cu ocol din valea Maleia �i ne conduce p�n� �n fa�a cabanei (1168
m).
Fig 04 Cabana Par�ng
�n sens invers, traseul are un singur punct asupra c�ruia este necesar s� aducem
preciz�ri: locul de unde �ncepe cobor�rea pe piciorul Seciului este curm�tura
Seciul ad�nc� �i vizibil�, la distan�� de 25�30 min de cobor�re de la cabana Rusu.
Fig 05

3. CABANA PAR�NG�V�RFUL C�RJA-V�RFU PAR�NGUL MARE��AUA PIATRA T�IAT×LACUL

C�LCESCU�CABANA OB�R�IA LOTRULUI
Traseul este accesibil iarna numai pentru schiori �i turi�ti bine preg�ti�i �i
numai pe por�iunile: cabana Par�ng�v�rful C�rja �i cabana Ob�r�ia Lotrului�lacul
C�lcescu. Timp de mers: 11�12 ore. Marcaj: band� ro�ie.

Traseul nr. 3, de�i foarte lung, se poate parcurge destul de u�or �ntr-o zi de
var�; ca lungime �i dificultate este prezentat �n aceea�i categorie cu traseele
cele mai importante din mun�ii dintre Olt, Jiu �i Strei. El poate fi parcurs fie
�ntr-un sens, fie �n cel�lalt. Este de preferat totu�i sensul �n care �l descriem,
adic� pornind de la cabana Par�ng. Uneori turi�tii, care nu dispun de timp
�ndelungat (cca. 3 zile) pentru un circuit Petro�eni�Ob�r�ia Lotrului�Petro�eni, se
mul�umesc �i cu o vizit� p�n� pe vf. C�rja, de unde pot privi partea central� �i de
vest a Par�ngului.
Traseul nr. 3 str�bate 8 piscuri de peste 2300 m, din care unul, de 2518 m (al 4-
lea gigant al ��rii), coboar� apoi �n c�ldarea celui mai frumos lac glaciar �i �i
termin� firul �n minunata vale de ob�r�ie a Lotrului. Pentru ca s� suplinim lipsa
de izvoare de altitudine pe acest traseu, ne vom aproviziona cu ap� proasp�t� chiar
de la caban�.
Traseul �ncepe din fa�a cabanei Par�ng (1579 m), de l�ng� indicatorul de marcaj.
Direc�ia ini�ial� de mers este spre r�s�rit. Urcu�ul debuteaz� suficient de
accentuat (timp de 5 min), p�n� �ntr-o poieni��; aici arunc�m o ultim� privire
asupra cabanei, r�mas� jos, �i cotim u�or la dreapta, �n urcu� lent, prin p�dure.
Dup� 15 min de la caban� apare �n st�nga pe sub ramurile brazilor lumini�ul poienii
Nedeilor. �n dreapta ei se afl� st�na, iar pe versantul nordic cabanele I.C.F.
(cca. 1700 m alt.). Urc�m spre nord-est pe culmea gola�� (culoar), chiar �n lungul
�p�rtiei mici" de schi. Dup� ce dep�im limita superioar� a p�durii, priveli�tea se
deschide mai cu seam� asupra C�rjei; pe l�ng� potec� apar st�nci, iar �n vf. Badea
(1850 m) zona pietroas� se extinde. V�rful masiv al Par�ngului Mic r�m�ne singurul
st�p�n al z�rii spre r�s�rit. Dac� privim cu aten�ie �n st�nga potecii noastre,
jalonat� des cu st�lpi metalici, vom distinge defri�area prin care intr� pe
versantul nordic �p�rtia mare" de schi. Dup� cota 1850 urmeaz� un mic platou �i o
ad�ncitur� scurt�, de unde poteca trece pe fa�a sudic� a Par�ngului Mic, ocolind
v�rfurile. La �nceput descriem un arc de cerc pe deasupra izvoarelor Sc�ri�ei,
apoi, dup� ce travers�m o cut� a muntelui Badea, urc�m u�or direct spre est, p�n�
�n �aua Par�ngul Mic. Ne afl�m pe creasta principal� a mun�ilor, de unde privim
pentru prima dat� �n ad�nca �i pr�p�stioas� vale a Mijei Mari. De aici spre vf.
C�rja direc�ia de mers se schimb� spre sud-est. P�n� acum am mers cca. 2 ore.
Creasta este tot mai st�ncoas� �i las� mai ales spre este pov�rni�uri din ce �n ce
mai pronun�ate.
Imediat din �a urc�m pe creast�, spre un mic v�rf, dup� care continu�m urcu�ul p�n�
la primul din seria celor 3 v�rfuri ale muntelui Sourtu. C�tre al 2-lea v�rf,
poteca cote�te la dreapta, ocolind capul de est al muntelui Scurtu �i v�rful cel
mai �nalt (2220 m). Pe un br�neag revenim apoi u�or la st�nga, spre creasta
p�r�sit� pe care o atingem �n �aua Caprelor. �n apropierea ei, ceva mai la sud,
�ncepe zona st�ncoas�; chiar l�ng� meterezul de st�nc� vom �nt�lni un refugiu
rudimentar, mai mult un bastion, construit din lespezi �i ad�postit �n c�u�ul de
piatr� al crestei. De aici nu ne mai st� �n fa�� dec�t piscul cu adev�rat seme� al
C�rjei; pe de o parte un perete imens (nordul v�rfului), pe de alta o spinare
�nclinat�, terminat� �ntr-un circ glaciar sec (nord-vest); acesta din urm� st� la
ob�r�ia v�ii Caprelor.
De la bordei p�im chiar pe creast�, care este acum destul de ascu�it�; poteca
reu�e�te s�-�i g�seasc� f�ga� bun, de-a lungul celor 30�40 m de traversare, �i ne
aduce la cap�tul �porti�ei" Caprelor. St�lpii metalici �i poteca ne arat� un urcu�
greu, �n serpentine scurte, p�n� aproape de firul torentului, care �ncre�e�te
fruntea C�rjei. De aici urcu�ul devine piepti�. Pe ultima parte, aproape de 2390 m,
panta se �ndulce�te �i formeaz� un platou ierbos, nea�teptat dup� un asemenea
urcu�. La 150�200 m z�rim �i baliza de la cota maxim�: 2404 m. Durata ascensiunii
din �aua Caprelor �i p�n� la v�rf nu dep�e�te, �n mod normal, 30 de min.
�n vf. C�rja ni se dezv�luie o panoram� cov�r�itoare. Pe fundul c�ld�rii C�rjei
nesf�r�ite depozite morenice s�nt �mprejmuite de pere�ii verticali, care o
�nconjur� pe trei laturi. C�ldarea este seac� �i nu las� loc p�raielor la suprafa��
dec�t mult mai jos, �n apropierea unei t�rle de berbeci. Din v�rf se desprinde spre
nord-est o creast� ascu�it�, frumoasa Custur� a C�rjei, descris� �n cadrul
traseului nr. 11.
Pornim spre sud; reperul corect al marcajului aplicat pe st�lpi �i pe lespezi ne va
c�l�uzi u�or, chiar pe cea��, mai ales c� pe prima por�iune (de cca. 1 or� de
mers) configura�ia liniei de creast� este simpl�. Poteca ocole�te v�rfurile
crestei, de altfel pu�in ie�ite pe vertical�, lucru pe care nu-i recomand�m celor
care vor s� urm�reasc� toat� desf�urarea imensului circ glaciar, care �ncepe de
aici �i sf�r�e�te cu toate compartimentele sale abia �n vf. Coasta lui Rus.
Creasta coboar� c�teva zeci de metri diferen�� de nivel �ntr-o curm�tur� plat�. �n
dreapta, pe tot parcursul traseului p�n� la vf. Par�ngul Mare, panta e mai dulce �i
ierboas�; �n schimb, �n st�nga, profilul este pr�p�stios. Poteca devine uneori
tangent� cu marginea pere�ilor st�nco�i, de unde cutreier�m cu privirea am�nuntele
nesf�r�ite ale col�ilor, pere�ilor fisura�i, ale marilor blocuri de piatr�, p�tate
cu galbenul �i cenu�iul lichenilor.
Primul pisc (2410 m) pe care poteca �l ocole�te este cel al Stoeni�ei (vecinul
sudic al C�rjei), al c�rui pinten de r�s�rit �mparte �n dou� compartimente c�ldarea
cu lacuri a Sliveiului. Cobor�nd din v�rful Stoeni�a, pe care �l putem atinge numai
ab�t�ndu-ne la st�nga din potec� pentru 10 minute, travers�m o �a st�ncoas� din
care porne�te �n jos un perete foarte �nclinat; �n continuare urc�m un mo� pietros
�i travers�m din nou o �a. C�ldarea seac� foarte �nalt� a Stoeni�ei este una din
cele mai dificile din Carpa�i, �naintea noastr� spre sud se a�terne o por�iune de
drum mai plat�, care se termin� �ntr-un urcu� u�or pe primul din cele dou� v�rfuri
�gemene" ale Gem�n�rii; de aici travers�m o mic� depresiune infiltrat� �n creast�
�i urc�m �n v�rful principal Gem�narea (2432 m), care nu este altceva dec�t
culmina�ia vestic� a crestei Sliveiul. Culmea Sliveiul mai este denumit� uneori de
turi�ti muchia Z�noaga Sliveiului.
Creasta desprins� spre r�s�rit separ� dou� circuri glaciare: cel al Sliveiului
(nord), de cel al c�ld�rii seci a Ro�iilor (sud); �mp�r�ia acestuia din urm�, cea
mai vast� aglomerare de st�nci din masiv, �culege" toate �torentele" de grohoti� de
sub pere�ii de vest �i mai ales a celor de sub vf. Par�ngul Mare (flancul de nord-
vest). V�rful Gem�narea formeaz� �i spre vest un picior ierbos, masiv, �nclinat la
30�40�. Cobor�m acum din v�rf, urm�nd poteca spre sud, �i dup� c�teva minute putem
observa �n st�nga faimoasa surplomb� a Gem�n�rii. sub care se ad�nce�te peretele
c�utat de alpini�ti �n ultimul timp, pentru clasa sa alpin� (aproximativ gradul 5).
Travers�m o �a, din care porne�te c�tre st�nga un horn pr�p�stios, apoi ocolim un
mic v�rf st�ncos, a c�rui dezvoltare redus� spre est nu reu�e�te s� �mpart�
c�ldarea �n compartimente. El este ocolit prudent de potec�, aceasta angaj�ndu-se
pe fruntea lat� din vest, prin care turi�tii merg �n voie. �ncep�nd de aici,
creasta �nalt� de peste 2400 m �ncepe s� se �nal�e spre altitudini mai mari,
anun��nd apropierea celor 2500 m. De altfel �i orientarea traseului sufer� o
schimbare important�, poteca cotind tot mai mult spre est; lucrul aceste devine
certitudine �n v�rful de vest al Par�ngului Mare. Din col�ul s�u se desprinde un
important munte spre sud-vest, care se prelunge�te p�n� �n Valea Jiului. Creasta
�nalt� de 2500 m alt. se dirijeaz� spre r�s�rit �i dup� ce parcurgem �n lungime
poate cea mai �nalt� �a carpatin�, urc�m printre lespezi m�runte �i por�iuni
ierboase �n cre�tetul mun�ilor, pe Par�ngul Mare.
Ne afl�m la baliza care marcheaz� 2518 m alt. V�rful nu prea ascu�it se �nal��
bini�or din podul crestei; cu u�oare deplas�ri pe un cerc cu raz� mic� putem
cuprinde o panoram� uria��, similar� aceleia de pe Negoiul sau Moldoveanul. Dup�
cele 5 ore de mers ne putem permite un popas mai �ndelungat. L�ng� baliz� exist� o
mic� ad�ncitur� �ntre st�nci, ferit� de v�nt, unde putem s� ne ad�postim. Turul de
orizont din vf. Par�ngul Mare cuprinde aproape �ntreg masivul.
Fig 06. Lacul C�lcescu � podoab� turistic� a Par�ngului
Valea Jie�ului, m�rginit� de creasta C�rja�Par�ngul Mare �i de ramifica�iile
acesteia la vest, precum �i de Dere�ul�Pietrele�Ciobanul�Capra la est, se desf�oar�
�ntr-un frumos evantai, puternic reliefat; �n deschiz�tura imensului uluc glaciar
�i fac loc �n zare Mun�ii �ureanului.
�n sectorul sudic remarc�m clinurile prelungi, ramificate �i �nalte ale
P�pu�ii�Corne�u, iar central, enormul trident dirijat de vf. Molidvi�ul spre
F�nt�na Untului (vest) �i Plasele�Rotunda (est). Creasta de leg�tur� dintre ace�tia
cu vf. Par�ngul Mare trece prin vf. �apul �i vf. M�ndra (2360 m), vecinul de la sud
al celui mai mare pisc. P�n� de cur�nd numele de M�ndra era dat chiar Par�ngului
Mare. De altfel, localnicii numesc �i acum v�rful cel mai �nalt al masivului �n
dou� feluri: ciobanii de pe versantele sudice, din Oltenia, �l numesc Par�ngul
Mare, �n schimb cei din c�ld�rile nordice ale Ro�iilor �i Dere�ului, care apar�in
comunelor Livezeni �i Petrila, �l numesc tot M�ndra. Numirea oficial� adoptat�
recent este aceea de Par�ngul Mare, a�a cum �l numim �i noi �n prezenta c�l�uz�.
Din v�rf pornim spre r�s�rit mai �nt�i la v�rful secundar, situat tot pe acoperi�ul
Par�ngului Mare. De aici se deschide cea mai profund� priveli�te spre c�ldarea
Ro�iilor �n care at�t lacul M�ndra, situat pe prima teras� c�t �i Lacul Mare al
Ro�iilor, pe a treia teras�, ne apar sclipitoare �n imensitatea c�mpurilor mate de
grohoti�, cu care e pres�rat� valea. Din col�ul de est.al acoperi�ului �ncepem cea
mai dur� cobor�re a traseului pe l�ng� muchia de r�s�rit a v�rfului p�n� �n �aua
Gruiul. �aua, la r�ndul ei, este �ntrerupt� de o proeminen�� care desparte dou�
mici strungi, fiecare form�nd spre nord c�te un horn. Cel de la est poate fi
folosit la cobor�re, pentru traseul nr. 14.
�n fa��, spre r�s�rit, se �nal�� puternicul v�rf triunghiular Gruiu (2345 m), cu
pr�v�li� �i pere�i la nord �i cu pante ierboase foarte �nclinate pe alocuri, la
sud. �naintea noastr� poteca urc� moderat spre Gruiul, apoi cam la jum�tatea
ascensiunii �ncepe s�-l ocoleasc� pe fa�a sudic�. Creasta face �i ea un cot spre
nord la vf. P�cle�a. Ocolul dureaz� cca. 10 min, dup� care sosim din nou �n
creast�, chiar �n �aua dintre Gruiul �i P�cle�a. Acest ultim v�rf este foarte greu
de identificat din traseu, deoarece se �nal�� pu�in din creast�. Urc�m la cota
maxim� P�cle�a (2372 m), apoi cobor�m "u�or spre nord-est �n �aua le�ul, situat� de
asemenea la altitudine mare. At�t din �aua P�cle�a, c�t �i din �aua le�ul se
deschide o priveli�te extraordinar� asupra lacurilor din c�ldarea Ro�iile,
completat� de data aceasta cu marele perete de nord al Par�ngului Mare. De aici se
disting bine pe fundul c�ld�rii lacurile M�ndra, Ro�iile, Z�noaga St�nei �i Lacul
Lung.
P�r�sind �aua le�ul, ne lu�m adio de la compartimentul acestei minunate c�ld�ri.
Dup� ce trecem �i de vf. le�ul (2361 m), vom c�p�ta alte perspective. Semnal�m c�
din vf. le�ul se desface spre nord muchia desp�r�itoare �ntre c�ldarea Ro�iilor �i
cea a Dere�ului: muntele Dere�ul. Din vf. le�ul cobor�m �n continuare pe l�ng�
marginea abruptului pe poteca marcat�; �n c�ldarea din st�nga noastr� z�rim pe
terasa superioar� sub vf. Dere�ul lacul cu acela�i nume, mai mic �i mai pu�in ad�nc
dec�t lacurile vecine de la vest, a�ezat �ntr-o zon� cu relief mult mai bl�nd.
Cobor�rea �n �aua Dere�ul dureaz� cca. 15 min, �n care pierdem mult din �n�l�ime.
Prin aceast� ad�nc� �a se poate traversa lesne de pe versantul nordic pe cel sudic
�i invers.
Marcajul ne arat� firul traseului care se �ndreapt� acum spre r�s�rit pe panta
sudic� a unui alt v�rf �nalt: Coasta lui Rus. Poteca ocole�te economic v�rful �n
urcu� continuu spre �aua aflat� la est de cupola muntelui. Ea continu� pe creasta
�nalt�, spre sud-est, �nc� cca. 15 min. Un indicator aflat pe creast�, la marginea
abruptului nordic, ne avertizeaz� c� am ajuns �n �aua Piatra T�iat�. Pe aici vom
face traversarea de pe versantul sudic al muntelui pe cel nordic.
Coasta lui Rus este locul de unde se ramific� importanta creast� de leg�tur� cu
mun�ii �ureanului, Cibinului �i Lotrului, fiind unul din cele mai importante noduri
orografice din masiv. Piscul st� la hotarul a dou� mari bazine hidrografice:
bazinul Jiului la vest �i bazinul Lotrului la est. Este curios faptul c� pe
versantul sudic nu se afl� nici o ramifica�ie, fie ea c�t de slab�, muntele
prezent�nd o netezime remarcat� pe kilometri �ntregi p�n� �n vf. Ple�coaia.
Ascensiunea acestui v�rf se recomand� totu�i, deoarece priveli�tile frurnoase, dar
mai ales posibilitatea unei bune orient�ri ne ajut� mult �n continuarea traseului.
Pentru aceasta ne vor fi necesare un plus de maximum 15 min. Ajung�nd la cota 2306
m, ne afl�m pe un platou u�or bombat, terminat cu abrupt spre nord. De aici muntele
se ramific�: culmea �nalt� care porne�te la miaz�noapte se poate urm�ri aproape
p�n� la muntele Pietrele (traseul nr. 13). La nord-est se ad�nce�te vasta c�ldare
G�uri, cu c�teva mici l�cule�e. Cel mai �nsemnat dintre ele este lacul G�uri (2090
m).
Pornim spre est�sud-est pe creasta �nalt�; mai �nt�i cobor�m �ntr-o mic� �a alpin�
�i urc�m iar p�n� la o nou� cot� (2302 m) �n vf. Piatra T�iat� . De aici se desface
spre nord muchia lui Stanciu, care desparte c�ldarea G�uri de c�ldarea Z�noaga
Mare. Cealalt� ramifica�ie, numit� muchia Pietrei T�iate este u�or v�lurit� �i
conduce spre sud-est p�n� �n �aua Piatra T�iat�, unde apare �i poteca turistic�. Pe
tot parcursul din vf. Coasta lui Rus �i p�n� �n �aua Piatra T�iat�, �i de acolo mai
departe p�n� la vf. Ple�coaia, vom avea pe st�nga (nord) un perete, care m�rgine�te
c�ld�rile G�uri, Z�noaga Mare �i c�ldarea Dracului.
In �aua Piatra T�iat� se desprinde un traseu turistic marcat cu triunghiuri ro�ii,
urm�nd creasta spre Ple�coaia�Mohorul �i Urdele, pe care le l�s�m �n dreapta
(traseul nr. 13). Dup� o ultim� privire aruncat� spre sectorul sudic al masivului
travers�m �aua Piatra T�iat� �i cobor�m spre nord pe marcaj la baza unui perete.
Mergem pe o br�n� scurt� �i ocolim u�or spre nord, �n lungul muchiei st�ncoase, un
pinten ramificat din creast�. Dup� o cobor�re accentuat� ajungem �n grohoti�ul
c�ld�rii Z�noaga Mare; dup� o scurt� traversare prin grohoti� cotim la dreapta spre
p�lcurile de jnepeni, care apar acum �n locul numit ,,�ntre izvoare".
Travers�m un p�r�u, apoi prin grohoti� ne apropiem de lacul C�lcescu (1921 m),
aflat la dreapta, pe platforma plin� cu jnepeni viguro�i. La sud de lac se �nal��
scutul granitic, brodat cu jnepeni, al bordului terasei, separator de nivel pentru
terasele superioare; la r�s�rit o creast� s�lbatic�, pr�v�lit�, desparte acest
�ochi de mare" de vecinul s�u aflat dincolo: lacul Iezer. Poteca noastr� apare
ini�ial pe malul apusean, mai pu�in ospitalier, al lacului C�lcescu. Ocolim lacul
pe la nord, s�rim peste p�r�ul lacului, care se �ndreapt� spre nord �i sosim pe
paji�tea de la r�s�rit de lac, unde putem s� ne odihnim �n voie. �n zilele �nsorite
putem urm�ri salturile f�cute de p�str�vi dup� musculi�ele r�t�cite deasupra
lacului, a c�rui ad�ncime maxim� atinge 10 m.
Jnepeni�ul �nconjur� cu o barier� natural� marele lac, f�c�nd excursia noastr� de
recunoa�tere �n jurul ��rmurilor destul de anevoioas�. �n col�ul de sud-est pe
platforma ml�tinoas�, un p�r�u bogat alimenteaz� lacul cu ap� proasp�t�. Deasupra
lacului la cca. 80 m se z�re�te penultima teras� superioar� a c�ld�rii, dominat� de
v�rful masiv Ple�coaia. Lacul C�lcescu �i regiunea �nconjur�toare s�nt decretate
rezerva�ie �tiin�ific� de c�tre Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii de pe
l�ng� Academia R.P.R. Pescuitul �i v�n�toarea, distrugerea jnepeni�ului, p�unatul
nu s�nt admise �n aceast� zon� de mare interes �tiin�ific.
Turi�tii care dispun de un timp suficient (�nc� 3�4 ore p�n� la asfin�it) �i pot
satisface o curiozitate legitim�: oare dincolo de bordul st�ncos al lacului,
deasupra lui ce se afl� ? Pentru ca s� putem r�spunde la aceast� �ntrebare, ne s�nt
necesare minimum. 45 min.
L�s�m deci poverile sacilor, pe care �i ascundem undeva �n jnepeni, �i urc�m
voinice�te pe l�ng� malul lacului spre sud. Chiar de la mica delt� cu 3 bra�e,
format� de p�r�ul care se vars� �n lac, travers�m panta ierboas� �nclinat� �i urc�m
la mic� distan�� pe pragul st�ncos �n dreapta. Dup� 10�12 min de ascensiune p�im pe
terasa a doua �n c�ldarea lui Vidal; la altitudinea de 1987 m se odihnesc �ntr-o
s�lb�ticie de st�nci dou� lacuri vecine micu�e, dar atr�g�toare: lacul lui Vidal
(1988 m) (mai mare) �i lacul lui Pencu (1991 m). C�ldarea este m�rginit� de pere�ii
�ntuneca�i care cad �n trepte mari p�n� l�ng� p�nza de grohoti�.
Urc�m mai departe �n direc�ia terasei superioare, folosind ca orientare p�r�ul
P�s�ri, care se vars� �n lacul lui Vidal la col�ul s�u nordic. Ne c��r�m pe muchia
st�ncoas� din st�nga p�r�ului P�s�ri �i apoi prin grohoti� �i p�lcuri mici de jnepi
atingem �i terasa superioar�, cea a c�ld�rii Dracului. Lacul P�s�ri (2078 m) ne
re�ine aten�ia imediat. De�i mic ca �ntindere, el oglinde�te m�re�ul �i asprul
peisaj al c�ld�rii Dracului, str�juit la sud de vf. Ple�coaia (2339 m), iar la sud-
vest de culmea te�it� a v�rfului Setea Mic� (2279 m).
Pres�rate pe fundul acestei c�ld�ri se mai afl� c�teva ochiule�e de ap�. P�n� la
lacul P�s�ri am f�cut aproape 30 min. Timpul scurt pe care-l avem la dispozi�ie nu
ne mai �ng�duie un r�gaz �i deci ne �ntoarcem pe acela�i traseu, cobor�nd din
teras� �n teras� p�n� la lacul C�lcescu, unde am l�sat sacii cu lucrurile noastre.
Cobor�rea nu dureaz� mai mult de 15 min. Reveni�i �n acest loc, ne vom lua r�mas
bun de la superbul lac glaciar.
Marcajul cu band� ro�ie continu� de la lac spre nord, la �nceput pe l�ng� firul
izvorului, iar mai departe pe coasta r�s�ritean� a v�ii C�lcescu. Dup� cca. 3 min
de mers pe l�ng� p�r�u travers�m pe st�nga; continu�m drumul printre jnepeni
paralel cu p�r�ul, apoi, ajung�nd la marginea terasei lacului C�lcescu, z�rim �n
st�nga noastr� o �deschiz�tur�" �ntre st�nci n�p�dite de jnepeni. P�r�sim p�r�ul,
care formeaz� �n calea lui o cascad�, �i �ncepem cobor�rea prin jgheabul pietros,
umed, �mp�nzit de izvoare. Este de fapt bordul terasei a treia. Dup� cca. 5 min de
cobor�re pe pant� mare ajungem pe fundul terasei a patra, lat�, neted� �i ierboas�.
Poteca continu� s� coboare �n lungul v�ii, pe latura estic�. Cur�nd auzim l�ng�
potec� �i apele izvorului C�lcescu slobozite peste peretele pragului �i care ne
�nso�e�te zgomotos la vale. Dup� un mar� de 3�4 min ajungem la confluen�a p�r�ului
C�lcescu cu izvorul Z�noaga Mare venit din st�nga. De la confluen�� (1823 m)
cobor�m pe l�ng� p�r�ul mare, p�n� la limita p�durii de conifere; la �nceput
p�trundem prin rari�te, apoi intr�m �n p�durea propriu-zis�. Marcajul este uneori
rar �i destul de greu de urm�rit datorit� vechimii sale. �n dreapta, muntele
C�lcescu se termin� cu un noian de grohoti�. Acum putem vedea mai bine deschiz�tura
larg� a v�ii Iezerului �n direc�ia sud�sud-est. P�r�ul Iezer se adun� cu p�r�ul
C�lcescu �n apropiere; de aici apele Lotrului se �ndreapt� n�valnic spre nord, �n
lungul traseului nostru.
�n aceste locuri pitore�ti, dar pline de desi�uri, avem nevoie de toat� aten�ia
pentru orientare. Marcajul este slab �i chiar lipse�te pe c�teva sute de metri.
Trebuie s� avem �n vedere c� accesul turi�tilor pe firul V�ii Lotrului spre nord
este foarte dificil, prin p�durea deas�, cu terenul accidentat. Poteca �n principiu
ocole�te valea, trec�nd pe pantele muntelui C�rbunele (�n dreapta noastr�).
Ne afl�m deci �n punctul de confluen�� C�lcescu� Iezer, pe malul st�ng al Lotrului.
Cobor�m pe acest mal �nc� cca. 200 m spre nord, chiar pe l�ng� ap�, �i travers�m
p�r�ul pe malul drept. Dup� liziera de copaci de l�ng� ap� ie�im �ntr-o poian�. De
aici �ncepem s� urc�m u�or spre st�nga (nord); la o distan�� de 50� 60 m �nt�lnim
din nou marcajul cu band� ro�ie pe brazi. Firul potecii reapare �i el, la �nceput
mai slab conturat. Travers�m un v�lcel, apoi urc�m lent prin p�dure. Direc�ia
principal� de mers este sud-nord. Panorama r�mas� �n spatele nostru �n direc�ia
c�ld�rilor de unde am cobor�t cap�t� un aspect deosebit de atr�g�tor �n cadrul
p�durii din primul plan.
Vom putea m�ri ritmul de mers pe poteca din ce �n ce mai bun�, �nscris� pe curba de
nivel la aproape 1750 m alt. Travers�m un p�r�u �i trecem peste un picior de munte
destul de voluminos; �n v�lcelul urm�tor ajungem la st�na din muntele C�rbunele, pe
care o dep�im, ocolind-o ceva mai sus. Toate izvoarele traversate se vars� �n
Lotru, cobor�nd diferen�e de nivel apreciabile. Travers�m deci izvorul de l�ng�
st�n� �i continu�m traseul p�str�nd direc�ia de mers spre nord. Dup� �nc� 15 min
�nt�lnim a doua st�n� din calea noastr�, prin dreptul c�reia trecem �nso�i�i de
�salutul" mai mult sau mai pu�in curtenitor al c�inilor. Trecem peste alt p�r�ia�
�i, p�r�sind golul alpin, intr�m �n p�durea deas�. Ne descurc�m bini�or �ntr-o zon�
mocirloas� �i dup� 2 ore de cobor�re de la lacul C�lcescu, iat�-ne pe �oseaua
alpin� Novaci�Sebe�, care coboar� �i ea �n serpentine dese din �aua �tefanul
(traseele nr. 5 �i 10). Cobor�m pe �osea la st�nga. De aici �i p�n� la caban� ne
mai r�m�n de parcurs 7 km. �n cur�nd poposim �n vale; travers�m pe pod Lotrul,
devenit foarte voluminos, �i astfel ne afl�m din nou pe malul st�ng p�r�sit tocmai
la confluen�a p�r�ului C�lcescu cu izvorul Iezer; mai avem de parcurs cca. 4 km.
Din dreptul podului �ncepe pe malul st�ng spre sud traseul nr. 13 A. Dup� 3 km de
mar� travers�m izvorul Gropii (vest), de unde sose�te �i traseul nr. 13 B. Lunca se
l�rge�te �i, dup� ce l�s�m �n dreapta matca lacului de baraj Prav�ul, ajungem la
marele cot al v�ii, unde se adun� �i apele Prav�ului.
Parcurgem curba larg� a �oselei, trecem pe l�ng� un grup de case, travers�m pe
pode� Prav�ul �i poposim, �n sf�r�it, la cabana Ob�r�ia Lotrului (1400 m). �oseaua
cote�te brusc spre nord, urc�nd pe valea Prav�ului spre T�rt�r�u (traseul nr. 22).
�ncheiem aici un traseu lung, �ns� foarte solicitat de turi�ti, deoarece �ntr-o
singur� tur� ei reu�esc, desigur cu un efort fizic corespunz�tor, s� cunoasc� �n
bun� m�sur� �tainele" zonei de vest �i centrale a Mun�ilor Par�ng.
Fig 07

4. COMUNA NOVACI�MUNTELE CERBU�FLORILE ALBE - CABANA R�NCA

Traseul este accesibil �i iarna Timp de mers: 4�5 ore. Marcaj: triunghi ro�u.

Traseul care �ncepe din comuna Novaci intr� pe la sud �n Mun�ii Par�ngului. �oseaua
alpin� pe care vom merge m�soar� pe (distan�a Novaci�cabana R�nca 18 km, pe o
diferen�� de nivel de cca. 1100 m. Lungimea traseului este ceva mai mic� dac�
folosim potecile-scurt�tur� existente. Comuna Novaci (504 m), a�ezat� pe Gilort, la
ie�irea acestuia din zona muntoas�, este o localitate de la poalele Par�ngului.
Pentru a ajunge �n comuna Novaci, turi�tii pornesc din Tg. Jiu pe �oseaua local�
(cca 43 km), folosind o linie de autobuze IRTA.
Traseul nr. 4 spre cabana R�nca marcat cu triunghi ro�u, pe direc�ia general� de
�naintare sud-nord, �ncepe de la podul peste apa Gilortului. �n apropiere se afl�
gura unui mic p�r�u, care vine dinspre nord-est. Primul urcu� spre �n�l�imi �l
facem chiar pe botul de deal din st�nga p�r�ului, la �nceput prin sat, apoi pe
l�ng� case r�zle�e. Abia dup� o or� de urcu� ocolim pe la nord ob�r�ia micului
p�r�u Sc�ri�a (vest); �n dreapta noastr� se ad�nce�te acum valea Gilorte�ul Mic, un
afluent al Gilortului. La izvoarele p�r�ului Sc�ri�a, unde putem s� ne abatem c�iva
pa�i ca s� ne umplem bidoanele cu ap�, �oseaua face o bucl�, dup� care se
redreseaz� din nou spre nord; urc�m c�teva serpentine largi pe sub vf. M�gura (1162
m), p�n� ajungem pe culme. Ne g�sim �ntr-o mic� �a prin care �oseaua �i face loc
destul de u�or. �n lungul drumului mai �nt�lnim ici-colo c�te o gospod�rie de
munte. P�durea aflat� la r�s�rit �mprosp�teaz� atmosfera cu parfumul codrului �i
aduce o r�coare binef�c�toare la urcu�.
Fig 08. Lacul Custurii este a�ezat sub meterezul de st�nc� al C�rjei.
Serpentinele de sub M�gura pot fi t�iate pe o poteca de picior, care urc� piepti�.
�oseaua intr� acum �n p�dure, �naintea noastr� se �nal�� muntele Cerbu. Urcu�ul
continuu se desf�oar� deseori pe serpentine. �n marginea poienii, care �nconjur�
vf. Cerbu (1585 m), �oseaua ocole�te pe la vest cocoa�a �nalt� a v�rfului pe curba
de nivel, a�in�ndu-se pe liziera p�durii. La st�na Cerbul ie�im la gol alpin �i
urc�m pe creast�, �n �aua aflat� la nord de vf. Cerbul.
P�n� aici am consumat aproape 3 ore din totalul de 4 necesare p�n� la cabana R�nca.
Dup� dorin�� putem face un scurt popas la punctul unde se afl� casele Florile Albe
(1556 m). Aici vom z�ri la dreapta o potec� care ocole�te muntele Cerbul pe fa�a
nordic�: ea vine de la sud dinspre Baia de Fier (traseul nr. 16).
De aici �nainte �oseaua e dublat� de o potec�, care scurteaz� cu c�teva minute
timpul de mers, mai ales c� se �nscrie �n curbe mult mai str�nse �i taie direct
c�teva serpentine. Ocolim vf. Plopul (1597 m) pe la r�s�rit �i revenim �n creast�
pe un platou pu�in �nclinat, din care se �nal�� spre nord piciorul Corne�ului Mic.
L�s�m la dreapta acest v�rf (1695 m) �i urc�m u�or �n diagonal�, spre creast�, pe
Corne�ul Mare, aflat la nord-vest. �n dreapta noastr�, spre r�s�rit, se afl�
bazinul v�ii Galbenul, iar �n st�nga, la apus, bazinul mare al Gilortului. P�n� la
cabana R�nca mai avem doar c�teva minute de mers pe �oseaua care trece chiar pe
creast�. S�ntem la aproape 1600 m altitudine �i iat� cabana R�nca, �inta final� a
traseului nr. 4, o construc�ie frumoas� care �mbie pe turi�ti la odihn�. De aici se
z�re�te vf. P�pu�a, primul v�rf �nalt de pe creasta principal� a Mun�ilor
Par�ngului, �nspre care se �ndreapt� �oseaua alpin�, urmat� de noi pentru a ajunge
la caban�.
Fig 09

5. [Diag 01] CABANA R�NCA � MUNTELE URDELE - Muntele �tefanul � Cabana Ob�r�ia
Lotrului / Muntele Iezerul � Muntele �tefanul - Cabana Ob�r�ia Lotrului
Traseul nu este indicat iarna Timp de mers: l�9 ore. Marcaj: triunghi ro�u.

Cabana R�nca, a�ezat� pe versantul sudic al Mun�ilor Par�ngului, este locul de

plecare �n etapa secund� pe itinerarul �oselei alpine Novaci�Sebe�. Aceast�
por�iune a �oselei urc� cei mai �nal�i mun�i de pe �ntreg traseul ei (P�pu�a,
Dengheru, Urdele, C�rbunele, �tefanul), la altitudini de peste 1900 m. �n pasul
Urdele (2180 m) atinge cel mai �nalt punct rutier din �ara noastr�. Dac� turi�tii
ar urm�ri cu stricte�e firul �oselei, etapa ar m�sura peste 33 km dar scurt�nd pe
poteci toate ocolurile, ei pot reduce din aceast� cifr� mai mult de 6 km.
Actualmente �oseaua alpin� este greu accesibil� sau chiar impracticabil� pentru
autovehicule, mai ales �n anumite sectoare (P�pu�a, Urdele), datorit� degrad�rii
solului de intemperii. Motocicli�tii mai �ncearc� uneori s� �nfrunte eroic muntele
�i �oseaua bolov�noas� din sectoarele amintite �i reu�esc s� �ncheie deseori cu
satisfac�ie aceast� lupt� cu altitudinea �i lespezile.
�ncepem deci itinerarul nostru pe �osea, spre nord, din dreptul cabanei R�nca (1600
m). Urcu�ul lent, la �nceput pe sub vf. Corne�ul Mare, continu� pe serpentine dese
pe P�pu�a. Poteca l�turalnic� urc� �ns� pe scurt�tur�; sub v�rful piramidal al
P�pu�ii (2134 m) z�rim o bifurca�ie a potecii: o ramur� se �ndreapt� spre dreapta,
pe la est de v�rf, urc�nd pe creast� la vf. Cioara (2122 m). Re�inem c� la
ramifica�ia de mai sus se desprinde din traseul nr. 5 traseul nr. 9 c�tre curm�tura
Cite�ului. �oseaua alpin� �ncepe ocolul pe panta de sud-vest a P�pu�ii (cota 2015
m), pentru ca dup� cca. 400 m s� ias� sub �aua P�pu�ii; marcajul cu triunghi ro�u
apare din loc �n loc. Este indicat s� p�r�sim �ns� drumul pornind c�tre dreapta �i
s� urc�m u�or �n �aua sus-amintit�, aflat� spre nord, de unde ajungem �n c�teva
minute �n cre�tetul ierbos al vf. Dengheru (2060 m). De aici z�rim pentru prima
dat� panorama v�ii Latori�ei, dincolo de care se ridic� mun�ii Bora �i Purul. Mai
impresionant� se desf�oar� panorama spre vest, c�tre inima Mun�ilor Par�ngului,
unde mun�ii Urdele �i Mohorul, o imens� cocoa�� striat� de numeroase r�pe g�lbui,
ne re�in aten�ia. Este acela�i ,.Mohor" care r�sare pregnant spre vest c�nd privim
pe vreme bun� de pe Negoiul (F�g�ra�); acest prim colos al masivului constituie
poarta r�s�ritean� de intrare �n �mp�r�ia st�ncilor �i lacurilor din Par�ng. Restul
mun�ilor afla�i la est, p�n� la curm�tura Olte�ului, �nf�i�a�i astfel par o
�suburbie", ce e drept destul de �nsemnat�, a imensei citadele alpine.
Dup� aceast� priveli�te revenim lesne �n �osea, mult mai spre nord-vest, c�tig�nd
�n lungime din traseu. Ne afl�m la o altitudine de peste 2000 m �i am str�b�tut
p�n� aici mai bine de 6 km (m�sura�i pe �osea). Urc�m. drumul alpin, de la poalele
vf. Urdele. suie tot mai mult spre coam�, �n flancul sudic, �ncepem astfel un urcu�
prelung, care conduce sub v�rful te�it al Urdelor (2280 m).
Drumul nostru atinge 2180 m pe fa�a sudic� a Urdelor, maximum de altitudine
�nt�lnit pe �oselele din �ara noastr�. �n acest sector drumul alpin este mai
stricat; uneori dup� avalan�ele de prim�var� apar pe �osea bolovani c�zu�i de pe
coast� �i chiar gr�mezi de lespezi.
O priveli�te frumoas� se deschide �n st�nga, unde �n abisul celor peste 200 m
diferen�� de nivel se ad�nce�te c�ldarea seac� a Mohorului. Urm�rim culmea Mohorul,
care descre�te vertiginos la nord, p�n� �n marea curm�tur� cu acela�i nume; apoi
Iezerul mai plat se �nal�� din nou, dar f�r� aceea�i vigoare. O cotitur� de 90� ne
�ntoarce la dreapta, spre punctul de unde �oseaua coboar� �n patru mari serpentine
de pe fa�a vestic� a muntelui Urdele p�n� la marginea abruptului sudic. In fa�a
noastr� se ad�nce�te �aua Urdele, joas� �i u�or �nclinat�.
�nainte de a cobor� serpentinele putem alege din privire una din cele dou� variante
ale traseului nostru: prima pe �osea, urm�rind direc�ia ei principal�, mai lipsit�
de perspective, p�n� pe muntele C�rbunele, iar a doua, care folose�te poteca
marcat� tot cu triunghi ro�u, p�n� �n vf. Iezerul (vest), �i de aici un drum de
creast� spre nord.
Marcajul cu triunghi ro�u al traseului cabana R�nca�cabana Ob�r�ia Lotrului este
identic cu cel al traseului ramificat: �aua Urdele�vf. Mohorul�vf. Ple�coaia��aua
Piatra T�iat�, care face leg�tura cu traseul nr. 3 (band� ro�ie). Gre�eala apar�ine
celor care au ales mai de mult semnele de marcaj cu triunghi ro�u pentru ambele
trasee, lucru care d� loc la confuzii �n orientare.

VARIANTA A
Cobor�m din Urdele pe scurt�tur�, f�r� potec�, t�ind direct toate serpentinele spre
izvoarele Latori�ei, unde z�rim mici l�cule�e �i dup� 10�12 min ne afl�m la cca.
1850 m altitudine. Aici �oseaua �fuge", iar din direc�ia util� spre est, urc�nd cu
mare ocol pe Z�noaga Urdelor, p�n� la aproape 2050 m altitudine, �i revine spre
vest, c�nd suim pe muntele C�rbunele.
Noi apuc�m direct pe panta dinspre nord, �i dup� 20�25 min ajungem din nou pe
�osea, scurt�nd astfel imensa bucl�. Intr�m la st�nga pe drum, urc�nd lent p�n� �n
v�rful secundar al muntelui C�rbunele, situat pe creast� (direc�ia sud-nord). �n
acest loc reintr� pe �osea �i poteca variantei B.

VARIANTA B
Cobor�m direct din Urdele �n �aua Urdele, spre vest, pe h�a�ul care se men�ine
strict pe marginea abruptului din st�nga. Din �a, unde �nt�lnim un st�lp metalic de
marcaj, acum ruginit, �ncepem s� urc�m pe panta din fa�a noastr� �n aceea�i
direc�ie. La �nceput atac�m c�teva serpentine tari, o mic� zon� st�ncoas�, �i apoi
urc�m pe fruntea tot mai slab bombat� a platoului, care formeaz� vf. Iezerul (2210
m). Sus facem un scurt popas �n vederea unei orient�ri folositoare, moment bun �i
pentru admirarea frumoaselor priveli�ti care �ncep s� se arate �n toat� grandoarea
lor spre apus: c�ldarea Iezerului, unde se ascunde un frumos lac �i vastul circ
complex C�lcescu�Z�noaga Mare�G�uri, str�juite de v�rfurile Ple�coaia, Piatra
T�iat� �i Coasta lui Rus, p�n� la �ndep�rtatele v�rfuri ale Pietrelor �i
Ciobanului. Este poate cea mai ampl� vedere asupra acestei zone a Mun�ilor
Par�ngului, pentru observarea c�reia se justific� acest ocol �n vf. Iezerul. Toat�
zona pomenit� mai sus o putem cutreiera cu ajutorul itinerarelor descrise la
traseele nr. 13 �i par�ial nr. 3. Leg�tura din acest v�rf cu traseul nr. 3 se face
foarte u�or, cobor�nd spre sud, din vf. Iezerul p�n� �n curm�tura Mohorul pe
marcajul cu triunghi ro�u. De aici, fie urc�nd pe vf. Mohorul (2335 m), fie
cobor�nd la lacul Iezerul prin c�ldarea estic�, seac�, ne afl�m pe traseul nr. 13,
care �ntretaie traseul nr. 3.
S� continu�m traseul nostru pe varianta nr. 5 B. Din platoul Iezerului ne �ndrept�m
spre nord. Cobor�m u�or �ntr-o �a pu�in ad�nc� �i revenim la o cot� cam la acela�i
nivel cu Iezerul. Apoi cobor�m ceva mai substan�ial �n �aua din dreptul Z�noagelor
Urdei (est). Muntele foarte �ntins se las� �n trepte spre apus, fiind mai restr�ns
spre r�s�rit, unde se pov�rne�te st�ncos spre c�ldarea Z�noagelor Urdei. Din �a
urc�m �n v�rful principal C�rbunele (2065 m), de pe care avem
o perspectiv� bun� asupra c�ld�rilor C�lcescu �i Z�noaga Mare (sud-vest). Cobor�m
pe panta nordic� c�teva minute; pe platoul �ntins �i u�or ondulat al muntelui
C�rbunele re�nt�lnim �oseaua alpin� (varianta A), pe care vom cobor� �n continuare
cca. 15 min �n �aua �tefanul. Lungimea traseului pe �osea de la cabana R�nca p�n�
�n �aua �tefanul este de peste 22 km. In acest loc l�s�m la dreapta o ramifica�ie a
�oselei alpine spre nord, c�tre vf. Bora�Purul�Frato�teanul�Voineasa, care va face
obiectul descrierii traseului nr. 10.
Din �aua frumoas� a �tefanului p�r�sim creasta �nalt� �i �ncepem cobor�rea pe fa�a
vestic�, spre fundul v�ii C�lcescu (vest). �oseaua �n cobor�re face largi
serpentine, pe care le putem �ns� evita. Din punctul cel mai ad�nc al �eii �ncepem
cobor�rea pe un plai, apoi pe l�ng� un mal lutos; mai departe ne c�l�uzim pe l�ng�
un v�lcel, a c�rui direc�ie de curgere va �ntret�ia �oseaua mult mai jos, la cca.
1700 m altitudine. Deci dup� 8�10 min travers�m �oseaua �i continu�m drumul pe
malul de nord al v�lcelului. Re�nt�lnim o serpentin� �i din nou scurt�m direct la
vale, f�r� s� intr�m pe �osea.
�n apropiere de nivelul p�durii trecem pe l�ng� o c��rie. �oseaua coboar� acum prin
p�dure. Intr�m �i noi pe drum; la o curb� �nt�lnim pe l�ng� marcajul cu triunghi
ro�u �i marcajul cu band� ro�ie (traseul nr. 3), care sose�te prin p�dure din
st�nga. De aici p�n� la caban� ne vor �nso�i �n cobor�re ambele marcaje. �oseaua
alpin� atinge valea Lotrului la 4 km sud de cabana Ob�r�ia Lotrului; trecem p�r�ul
pe malul st�ng �i str�batem ultimii kilometri prin luncile pitore�ti �i odihnitoare
de la Ob�r�ia Lotrului. La caban� (1400 m) ia sf�r�it traseul nostru alpin, care,
cu excep�ia sectorului de pe valea Lotrului, s-a men�inut la altitudini mai mari
dec�t cea a cabanei R�nca (1600 m).
Fig 10
6. [diag 02] CABANA OB�R�IA LOTRULUI � POIANA MUIERII � CABANA VOIEVODUL � COMUNA
LONEA � PETRILA � Petro�eni / V�rful Piatra Le�ului - Cheile Piatra Ro�ie -
Petro�eni
Traseul este accesibil �i iarna turi�tilor antrena�i. Timp de mers: 6�7 ore. Comuna
Lonea�Petro�eni � timp de mers: 11 or�. Comuna Lonea�Petrila � timp de mers: 1 or�.
Petrila�vf. Le�ului�Petro�eni � timp de mers: 4 ore. Marcaj: cabana Ob�r�ia
Lotrului � comuna Lonea: triunghi ro�u.

Ca amplasare cabana Ob�r�ia Lotrului (1400 m) este a�ezat� la r�scrucea a numeroase

trasee, put�nd fi socotit� o adev�rat� capital� turistic� a mun�ilor dintre Olt,
Jiu �i Strei.
Traseul nr. 6 porne�te pe �oseaua alpin� �n direc�ia muntelui T�rt�r�u (traseul nr.
22 �n sens invers). Marcajul comun triunghi albastru-triunghi ro�u se reduce �n
cur�nd numai la cel albastru. Aici apare o eroare de marcaj pe unele lucr�ri
turistice, care traseaz� poteca cu triunghi ro�u peste muchia de sud-est a
Prav�ului �i apoi pe creasta acestuia. Traseul real �i cel mai scurt p�n� la Poiana
Muierii nu urc� �n vf. Prav�ul; el folose�te �oseaua alpin� aproape 3 km spre nord,
dup� care se desprinde la st�nga. Abia la ramifica�ie apare mai conving�tor
marcajul cu triunghi ro�u. Triunghiul albastru (uneori chiar �i triunghi ro�u)
r�m�ne s� urmeze firul �oselei alpine spre �aua T�rt�r�u (traseul nr. 22).
Travers�m izvorul apar�in�nd Prav�ului �i prin poieni �i p�lcuri de p�dure urc�m
lent pe panta din st�nga (sud) a unui v�lcel, pe direc�ia �n care se g�se�te �aua
Poiana Muierii. Atingem un col� de p�dure, pe care �l ocolim, �i dup� aproape 1l/2
or� de la plecare �nt�lnim prima �i cea mai de jos dintre st�nele Poiana Muierii.
Poiana, foarte larg�, este u�or �nclinat� spre sud-est, astfel c� p�n� la st�na
urm�toare, aflat� chiar �n sa, mai urc�m aproape 5 min. �n apropierea acestei
st�ne, �ntr-un cadru foarte atr�g�tor, facem un scurt popas, mai ales c� ne afl�m
pe creasta de leg�tur� dintre mun�ii Par�ngului �i �ureanului, chiar �n zona lor de
imediat� vecin�tate turistic�. De altfel creasta desparte dou� mari bazine
hidrografice, cel al Lotrului la sud-est �i cel al Jiului de Est. Putem spune deci
c� Poiana Muierii, unde ne afl�m, �n afar� de latura pitoreasc�, prezint� �i o mare
importan�� geografic�.
C�tre nord porne�te pe creast� traseul nr. 16 marcat cu band� albastr�, spre cabana
�urean. C�tre sud, spre Groapa Seac� �i st�na Z�noaga, se desf�oar� traseul nr. 15.
De la indicatorul cu marcaje din �a pornim spre vest. Cobor�m pu�in prin poian� �i
intr�m �n p�dure pe poteca marcat� cu triunghi ro�u. Treptat schimb�m direc�ia spre
nord-vest, intr�nd pe pantele �mp�durite ale Sterrninosului. Dup� un drum de mai
bine de o jum�tate de or� de la pornire trecem pe muchia muntelui, cobor�nd lent
c�tre vest. Cobor�rea devine din ce �n ce mai accentuat� pe m�sur� ce �naint�m.
Apar rari�ti �i poieni �n care solul uneori pietros este pres�rat cu tufe de
ienuperi mirositori; mica, acest mineral at�t de original, sclipe�te �n multe
por�iuni printre tufele de iarb�, pe potec� �i pe rocile din preajma ei. Str�batem
o defri�are �i cam la 1100 m altitudine �ncepem s� cobor�m serpentinele dese, care
ne conduc pe versantul vestic p�n� la talpa v�ii. Ultimele sute de metri p�n� la I.
F. Voivodul (821 m) le parcurgem pe vale, pe l�ng� un scoc vechi pentru lemne, apoi
pe un drum de care. La I.F. Voivodul �nt�lnim calea ferat� �ngust�. Cabana
turistic� Voivodul (Lonea) se afl� �n afara traseului nostru, la dreapta, pe v.
Voivodului �n sus. Dac� dorim s� vizit�m cabana, urc�m pe vale c�teva minute �i
dup� ce travers�m p�r�ul pe malul s�u drept, suim u�or �ntr-o poian�; pe t�p�anul
ei se afl� cabana Voivodul (950 m), unde putem lua masa de pr�nz. Pentru a continua
traseul nostru spre Petrila (vest) ne �napoiem la �gura v�ilor", la I. F. Voivodul,
de unde relu�m �i poteca marcat� cu triunghi ro�u. Lungimea traseului p�n� la Lonea
este de 12 km, iar p�n� la Petrila de cca. 14 km; drumul se poate parcurge �i cu
trenule�ul c�ii ferate forestiere, evit�nd oboseala a 3 ore de mers pe jos.
�ncep�nd de la �gura v�ilor" se formeaz� apa Jiului de Est; calea ferat� pe malul
st�ng �i o potec� mare transformat� treptat �n �osea, pe malul drept, o �nso�esc pe
tot cursul p�n� la Lonea.
Prima a�ezare omeneasc� pe vale este Cimpa (704 m), o localitate de mineri; p�n�
aici am str�b�tut cca. 8 km de la �gura v�ilor". Continu�m traseul nostru �i dup�
aproape 3/4 or� intr�m �n comuna Lonea (675 m), alt� a�ezare minier� mult mai mare.
Dup� un cot al Jiului se deschide �n st�nga valea Jie�ului; travers�m Jie�ul pe
pod. �ncep�nd de la Lonea spre vest, valea se l�rge�te din ce �n ce mai mult. Dup�
10 min de mers travers�m pe pod apa Jiului, pe malul drept, �i dup� c�tunul Lunca
intr�m �n ora�ul Petrila (630 m). Pe malul Jiului, sub pantele terminale ale
Par�ngului, se �n�ir� cl�dirile �ntreprinderii miniere, mina �i prepara�ia de
c�rbune Petrila, vestite �n �ntreaga �ar�. C�l�toria cu trenule�ul poate fi
continuat� p�n� �n Petro�eni la gara mic�. Aici putem ajunge, de asemenea, �i pe
�osea, pe jos sau cu autobuzul. P�n� �n centrul ora�ului mai avem cca. 1500 m.

VARIANTA A
Turi�tii care �i �ncheie excursia �n mun�i la Petro�eni, �i care dispun de un plus
de c�teva ore �n momentul �n care sosesc �n Petrila, pot face un scurt �i frumos
traseu nemarcat pe varianta 6 A. Acest lucru este indicat mai ales celor care au
c�l�torit de la I.F. Voivodul cu trenule�ul; ei pot cobor� �n Petrila la poarta
minei. Aceast� completare a traseului nr. 6 este deosebit de atractiv� �i ofer�, pe
l�ng� priveli�tile inedite ale v�ii Ro�iei �i cheii acesteia, o perspectiv� asupra
Masivului Par�ng (versantul nordic) �i asupra V�ii Jiului �n general. Itinerarul
p�trunde �n col�ul de sud-vest al Mun�ilor �ureanului mai mult sub aspectul unei
taton�ri.
Travers�nd Jiul de Est pe pod, pe l�ng� c�minele muncitore�ti, ajungem �n centrul
ora�ului, �ncepem urcu�ul pe l�ng� biseric�, pe o str�du��, �i dup� 200�300 m ie�im
�n afara ora�ului, la poalele dealului gola� al Petrilei. Urc�m pe un h�a�,
c�tig�nd treptat �n�l�ime. �n maximum 30 min sosim pe culmea dealului (830 m), de
unde ne apare ora�ul Petrila, dar �i un col� al Petro�enilor, continuat cu �oseaua
na�ional� spre pasul Bani�a-Meri�or. Spre nord priveli�tea e foarte interesant�:
ad�ncul v�ii �i cheile Ro�iei, str�juite de frumosul munte calcaros, ne atrag
privirile vreme �ndelungat�. Continu�m s� urc�m pe poteca firav� la dreapta, pe
creasta gola�� spre nord-est �n direc�ia crestei �nalte a vf. Piatra Le�ului (1289
m). Urcu�ul este relativ dificil pe prima por�iune. Dup� c�teva minute cobor�m
�ntr-o mic� sa, apoi tot pe creast� urc�m �n continuare spre cocoa�a de sud a
v�rfului, pe o pant� mad �nclinat�. Dup� aproape 13/4 or� de urcu� din Petrila
sosim pe micul platou; f�r� s� ne oprim aici ne �ndrept�m spre �aua de nord �i
ajungem �n c�teva minute pe piscul cel mai �nalt al v�rfului Piatra Le�ului, destul
de st�ncos �i proeminent.
Din v�rful pe care ne afl�m porne�te spre vest, �n jos, o creast� accidentat�, care
sf�r�e�te �n pere�ii cheilor. Rocile s�nt colorate �n nuan�e ro�ietice, d�nd o not�
original� acestor calcare, �nconjurate de fe�e ierboase. Mult mai jos z�rim copaci
cu frunze c�z�toare �i tufe de arbu�ti.
Pentru ca s� ajungem �n cheile Ro�iei, ne vom �ndrepta din v�rf �napoi spre sud,
apuc�nd dup� cca. 200 m la dreapta, �n cobor�re pe pov�rni�ul ierbos, mai primitor.
Cotim u�or la dreapta �i cobor�m paralel cu creasta st�ncoas� a muntelui, mai bine
de 100 m diferen�� de nivel, p�n� la primii copaci. De aici ne �ndrept�m la dreapta
pe poteca �nt�lnit�, p�n� �n cheile Ro�iei (aprox. 800 m alt.), pe care le putem
str�bate u�or �n amonte; dincolo de chei valea este mult mai primitoare �i domoal�.
Ne oprim �ns� la cap�tul nordic al cheilor �i revenim �n str�mtoarea muntelui pe
acela�i drum. In pere�ii de est ai cheilor se deschide gura unei grote destul de
interesante, �n care putem face o scurt� vizit�.
Pentru a ajunge �n Petro�eni �i a �ncheia traseul nostru, vom cobor� pe l�ng�
p�r�ul Ro�iei care, �nainte de a ie�i �n ad�nca vale a Jiului, spre sud, mai face
dou� cotituri. Putem alege unul din firele de potec� de pe malurile sale �nclinate,
dar gola�e (de preferin�� pe dreapta); dup� 200�300 m intr�m pe o �osea �i
str�batem �n lungime tot c�tunul Ro�iei (cca. 1,2 km). In apropiere de confluen�a
p�r�ului Ro�iei cu p�r�ul Bani�a intr�m pe �oseaua na�ional� Ha�eg�Petro�eni.
Fig 11

7. PETRILA�VALEA JIE�ULUI�I.F. JIE‫ޗ‬ST�NA Z�NOAGA

Traseul nu este indicat iarna Timp de mers: 4�5 ore.
Traseul nr. 7 constituie singurul traseu de acces mai important din zona de nord a
Mun�ilor Par�ngului; el se desf�oar� �n cea mai mare parte pe o �osea forestier�,
urm�nd �n continuare o circulat� potec� pastoral�. Pe acest traseu se face cea mai
direct� �i u�oar� leg�tur� dintre Petro�eni�Petrila �i zona C�lcescu�Coasta lui
Rus. De�i nemarcat, orientarea pe traseu nu ridic� probleme.
Din centrul ora�ului Petrila (630 m) putem porni c�tre est fie pe �oseaua
principal�, fie �n lungul c�ii ferate industriale Petrila�Lonea. �n primul caz
ie�im din ora� �i, dup� c�teva sute de metri �n dreptul cartierului Lunca, trecem
pe pod peste Jiu pe malul st�ng, unde �nt�lnim �i calea ferat� �ngust�. Dup� un bot
de deal valea se l�rge�te: am ajuns la confluen�a Jiului de Est cu Jie�ul.
Intr�m pe valea Jie�ului , continu�nd traseul pe �oseaua comunal� spre satul Jie�,
cale de 4 km. Dup� ce str�batem �n lungime satul, continu�m mersul de-a lungul
�oselei; case r�zle�e ne mai �nso�esc o bucat� de vreme; pe dreapta se �nal��
pantele tot mai �nalte, mai �nt�i ale muntelui Chiciora (1413 m), apoi ale v�rfului
cel mai �nsemnat din aceast� parte a masivului: Par�ngul Mic (2073 m). Pe st�nga se
�n�ir� culmile mai scunde ale Godeanului �i ale Muncelului Jie�ului. Intr�m �n
frumoasele chei ale Jie�ului �i dup� �nc� aproape 2 ore de mers ajungem la gura
p�r�ului Mija Mare �i la lacul de baraj Mija Mare. Jie�ul prime�te des afluen�i
m�run�i, �i de pe o parte �i de pe alta a albiei sale, iar dup� 16 km de la pornire
ajungem �n lunca �ntins� din dreptul marelui cot al Jie�ului, unde vin din toate
direc�iile o serie de p�raie (punctul �la bar�ci", 1240 m alt.).
Din punctul de confluen�� a trei mari p�raie va porni �n viitor o �osea forestier�
nou� spre �aua Groapa Seac�Ob�r�ia Lotrului, important� �i pentru turi�ti. �oseaua
care ne intereseaz� pentru traseul nr. 7 cote�te pe valea Jie�ului, spre sud, pe
sub coamele �mp�durite ale Z�noagei. Ea se termin� cur�nd �n apropiere de o caban�
muncitoreasc� la gura V�ii Z�noaga (est). Urm�rim �n continuare o potec� important�
(�n viitor �osea), care �nainteaz� p�n� la gura P�r�ului Sliveiul.
Noi vom p�r�si �ns� valea Jie�ului la confluen�a cu Z�noaga, ca s� urc�m spre st�na
Z�noaga. Travers�m pe punte p�r�ul principal �i ne �ndrept�m pe malul st�ng al
Z�noagei (est). Aproape imediat �ncepem urcu�ul pe primele clinuri ale muntelui;
poteca foarte bun� ne conduce precis pe serpentinele de pe plai, dep�rt�ndu-ne u�or
de firul v�ii Z�noaga. Cam la 15 min de urcu� intr�m �n p�dure; ne afl�m �n dreptul
cheilor scurte, dar frumoase, s�pate �n calcar, ale Z�noagei, care r�m�n �n st�nga.
Urcu�ul este accentuat. La ie�irea din p�dure constat�m c� am urcat o diferen�� de
nivel �nsemnat� (cca. 250 m); panorama Par�ngului �ncepe s� se desf�oare din ce �n
ce mai distinct. Travers�m un p�r�ia� �i intr�m pentru c�teva sute de metri din nou
�n zona golului alpin. Nici st�na nu mai este departe. Situat� pe platoul ierbos
din josul c�ld�rilor Z�noaga, st�na ne apare pe fundalul p�duricilor de jnepeni�.
Tot urcu�ul nostru de la gura Z�noagei �i p�n� la st�n� a necesitat ceva mai mult
de o or�.
Ajun�i la st�na Z�noaga, putem s� ne oprim aici, ca s� �nnopt�m, sau s� continu�m
drumul pe alte trasee (13 A, 13 B, 15) spre st�na G�uri, cabana Ob�r�ia Lotrului
etc. Pentru vizitarea zonei v�ii G�uri cu st�na �i l�cule�ele din c�ldarea sa
superioar� indic�m turi�tilor s� urce de la st�na Z�noaga �n creast�, la lacul
Ciobanul, (Iezerul Pietros) pe poteca din jnepeni (direc�ia sud). De aici pe
traseul nr. 13 mergem 500�600 m prin culoarele de jnepeni, pe potec� spre �aua
Ciobanul (nord). F�r� s� continu�m drumul pe creast�, ne �ndrept�m, dup� terminarea
travers�rii p�lcurilor de jnepeni, �n cobor�re pe pantele ierboase din dreapta
noastr� spre terasa superioar� a v�ii G�uri, unde z�rim, mai sus de limita p�durii,
vestita st�n� G�uri. Excursia pe firul v�ii glaciare, �n sus, la lacul G�uri (2091
m) �i la vf. Coasta lui Rus (2305 m), poate constitui un frumos itinerar pentru
turi�tii care z�bovesc mai mult� vreme �n aceast� minunat� zon� a Mun�ilor Par�ng.
Fig 12

8. COMUNA BAIA DE FIER�PE�TERA MUIERII- PLAIUL OGORUL�MUNTELE CERBU-CABANA R�NCA

Traseul nu este indicat iarna Timp de mers: 5�6 ore. Marcaj: muntele Cerbu �
cabana R�nca: triunghi ro�u.
Comuna Baia de Fier, o mare �i renumit� localitate gorjan�, se afl� la aproape 7 km
est de comuna Novaci. Leg�tura dintre ele se face pe o �osea secundar�, care, dup�
ce iese din Novaci, trece pe l�ng� c�tunele Schela (nord) �i Berce�ti (sud), apoi
prin comuna Cern�dia. Dup� �nc� un urcu� pe dealul de la est, �oseaua coboar� �n
valea Galbenul la Baia de Fier. �oseaua continu� mai departe spre est, la
Polovragi, dincolo de r�ul Olte�, unde �i teritoriul Mun�ilor Par�ngului cedeaz�
locul Mun�ilor C�p��nii.
Traseul nostru �ncepe din marea comun� Baia de Fier, �n direc�ia nord; mai �nt�i
travers�m comuna �i de la ultimele case trecem p�r�ul Galbenul , urm�nd pe potec�
cca. 1 km �n aceea�i direc�ie p�n� �n cheile Galbenului. Cheile nu s�nt prea
lungi, ele prezent�nd pe versantul vestic o dezvoltare mai mare. Regiunea carstic�
pe care o str�bate �n aceste locuri apa Galbenului ne va dezv�lui cur�nd una din
minunile sale, vestit� �n toat� �ara. Cam la 35�40 m �n�l�ime fa�� de firul apei se
deschid dou� guri de pe�ter�, pe acela�i versant de vest amintit mai sus, care
constituie intr�rile �n Pe�tera Muierii (cca. 680 m alt.). Mult mai spre nord, la
cap�tul cheilor, mai exist� �nc� o gur� de pe�ter�. Specific�m c� durata vizit�rii
pe�terii nu este inclus� �n timpul general de mers. Cei ce doresc s� o viziteze �i
vor calcula timpul care se adaug� �n plus.
Lungimea uneia din galeriile importante atinge 560 m, pe parcursul c�rora trecem
prin c�teva cavit�i denumite sonor: �sala liliecilor", �sala minunilor" etc.
Mineralele �nglobate �n calcit� �i care con�in oxizi de fier o coloreaz� �n nuan�e
de roz, foarte frumoase, care la lumina artificial� produc efecte surprinz�toare.
Regiunea �nconjur�toare de la Baia de Fier este bogat� �n minerale care con�in �n
molecul� �i fier; aceast� caracteristic� mineralogic� se afl� la originea numelui
localit�ii, de altfel ea �ns�i o veche min� de fier.
�n afar� de galeria principal�, mai u�oar� �i care a fost electrificat�, pe�tera
continu� pe culoare �ntortocheate, cu diferen�e de nivel mai �nsemnate, spre alte
�s�li", dintre care �galeria ur�ilor" este cea mai vestit�; urmeaz� apoi forma�ia
stalactitic� �V�lul Muierii". �n a doua parte a pe�terii este nevoie de un
echipament special (coard�, eventual sc�ri de fr�nghie, pitoane etc.). �n aceast�
pe�ter� au fost g�site resturi de schelete apar�in�nd ursului pe�terilor, schelete
de lup, rinocer, leu de pe�ter�, r�s, hien�, capr� neagr� etc., ceea ce
demonstreaz� c� grota a fost locuit� de animale �n trecutul �ndep�rtat. �n
cotloanele pe�terii au fost descoperite, de asemenea, urme (unelte, vetre de foc)
care s�nt atribuite oamenilor din paleolitic �i neolitic.
Dup� ce termin�m vizitarea pe�terii, ne preg�tim de urcu�ul spre cabana R�nca. Vom
lua chiar din p�r�u ap� proasp�t� pentru drum. Din Baia de Fier �i p�n� la pe�ter�
calcul�m cca. 30 min ca timp necesar. La limita nordic� a cheilor urc�m piepti� pe
l�ng� copaci, direct, f�r� potec�, pe versantul vestic al v�ii, spre v�rful
dealului (alt. maxim� cca. 1060 m). Diferen�a de nivel destul de mare pe panta
�nclinat� necesit� aproape o or� de urcu�. Ajun�i sub v�rful dealului travers�m pe
versantul opus (vestic), unde �nt�lnim imediat poteca ciob�neasc� pe direc�ia sud-
nord. Aceasta urc� pe plai venind din comuna Cern�dia. Cotim deci la dreapta �i
�ncepem urcu�ul lent, care ocole�te ob�r�ia p�r�ului Cern�dioara. Poteca formeaz�
un cot spre vest, trec�nd pe la ultimul �i cel mai nordic din izvoarele p�r�ului
unde putem s� lu�m ap� �n bidon. De aci urc�m spre vest p�n� la o nou� cot� (1153
m). Pe cre�tetul Plaiului Ogorul �ncepem urcu�ul tot mai important spre
miaz�noapte. Intr�m �n p�dure; dup� cca. 8 min de mers pe curba de nivel ocolim un
mamelon pe la vest �i travers�m o sa; �n st�nga se afl� izvorul p�r�ului Bo�ota.
Re�ncepem urcu�ul p�n� �n dunga Burzului, unde ajungem f�c�nd un u�or cot spre
nord-vest. Din dunga �nalt� a acestui munte ne redres�m spre nord, urc�nd pe
pantele prelungi ale Cerbului. Ajung�nd la marginea poienii l�ng� golul alpin, ne
abatem brusc la st�nga �i urc�m �n direc�ia vf. Cerbu (1585 m), cel mai �nalt din
traseul nostru de apropiere fa�� de �oseaua alpin� Novaci � cabana R�nca. Ocolim pe
la nord coama �a �nalt� �i trecem pe latura de nord spre st�na Cerbu. Al�turi vom
�nt�lni �oseaua alpin� (traseul nr. 4). P�n� aici drumul nostru a durat 4�4 l/2
ore.
Ceva mai departe, pe �osea, spre nord, �nt�lnim Casele Florile Albe (1556 m). De
aici traseul intr� pe �oseaua alpin� spre cabana R�nca (la dreapta). Desf�urarea
ultimei por�iuni poate fi urm�rit� la descrierea traseului nr. 4. P�n� la caban�
(1600 m alt.) mai mergem cca. o or�.
Fig 13

9. CABANA R�NCA�V�RFUL P�PU�A�V�RFUL CIOARA�V�RFUL MU�ETOAIA � V�RFUL MICAIA� ST�NA

CURM�TURA OLTE�ULUI
Traseul nu este indicat iarna Timp de mers: 41 �5l/2 ore. Marcaj: cabana R�nca�sub
v�rful P�pu�a triunghi ro�u.

Cabana R�nca (1600 m alt.) este singura caban� turistic� de la care poate fi
trasat� o leg�tur� �ntre Mun�ii Par�ngului �i Mun�ii C�p��nii. Itinerarul pe care
�l vom descrie �n continuare urc� de la caban� pe �osea spre nord, p�n� �n vf.
P�pu�a, situat pe creasta de leg�tur�, iar de aici, pe poteca alpin� nemarcat�,
urm�re�te unduirile crestei spre est, p�n� �n marea curm�tur� a Olte�ului, punct de
hotar al mun�ilor. La caban� ne vom aproviziona cu apa necesar� pentru acest traseu
de creast�.
Prima por�iune a traseului nr. 9 se desf�oar� spre nord pe �oseaua alpin� (vezi
traseul nr. 5) p�n� sub vf. P�pu�a. Durata acestei sec�iuni dep�e�te o or� �i
jum�tate, �n timpul c�reia urc�m o diferen�� de nivel de cca. 500 m. Din punctul �n
care �oseaua �ncepe s� ocoleasc� P�pu�a pe fa�a de sud-vest, p�r�sim drumul
carosabil (marcat cu triunghi ro�u) �i urc�m fie direct, fie pe poteca ciob�neasc�
spre baliza de la col�ul de sud al v�rfului, la 2134 m alt. Am ajuns pe creasta
de \eg�tur�, �n lungul c�reia se desf�oar� �n continuare traseul nostru. Spre nord
pantele �curg" spre bazinul Latori�ei. Muchia pe care am urcat p�n� aici desparte
la sud marele bazin al Gilortului (sud-vest) de bazinul relativ restr�ns al
Galbenului (sud-est). V�rful P�pu�a las� spre nord-est un num�r �nalt, pu�in
�nclinat, spre �aua de separa�ie cu vf. Cioara, vecinul s�u imediat.
Cobor�m deci spre nord-est �l �nt�lnim �n st�nga, pe versantul de nord, poteca
principal� de creast�, care de fapt ocole�te vf. Cioara pe la nord, la nivelul
superior al unor ob�r�ii de p�raie, afluente �n colectorul principal: p�r�ul Cioara
(nord). Noi vom urca �ns� mica diferen�� de nivel p�n� la platoul maxim al v�rfului
Cioara, pentru ca s� avem o privire mai bun� spre sud-est, c�tre ad�nca vale de la
izvoarele Galbenului. Panta ierboas�, �nclinat� la 45�, se termin� �ntr-o
c�ld�ru��, unde dac� facem o incursiune putem admira minunata paji�te din fa�a
bordeiului de oi al st�nei Tidvele, l�ng� care cascadele m�n� cu mare zgomot apele
n�r�va�e ale Galbenului spre sud.
Din vf. Cioara (2122 m) cobor�m �ntr-o �a ad�nc�, urc�nd apoi o pant� iute ce duce
�n vf. Galbenul (2123 m). Urmeaz� �aua de est a acestui v�rf �i ea destul de
afund�. Spre nord se desprinde muntele B�lescu, pe care traseul nostru �l taie
peste cap�tul s�u sudic. �n �aua afund� pomenit� mai sus avem grij� s� evit�m o
potec� ciob�neasc�, care porne�te spre dreapta, pe sub vf. Galbenul, spre sud,
c�tre creasta St�ni�oara�Z�noaga�Catalanul.
�nspre r�s�rit se �nal�� acum pantele Mu�etoaiei, al c�rui v�rf �l putem evita pe
curba de nivel (nord), scurt�nd drumul cu 200�300 m. Dac� urc�m �n v�rf (2058 m),
vom avea o bun� privire de ansamblu asupra bazinului hidrografic al Ungurelului
aflat la est, afluent pe dreapta al Olte�ului, m�rginit la nord-est de marele munte
Micaia. Spre nord se desprinde un picior de munte, terminat cu st�nci, numit Dosul
Mu�etoaiei. Fie c� ocolim v�rful pe la nord, fie c� vom cobor� din acest v�rf pe
piciorul de nord-est (aici creasta face o curbur� �nsemnat� spre nord-est), dup� ce
str�batem o pant� prelung� ajungem �n �aua Micaia. �n zona central�, �nierbat� a
curm�turii, �nt�lnim un mic lac ml�tinos, de provenien�� nival�. �n st�nga, pornind
de la acest lac la cca. 350 m distan��, se afl� un bordei ciob�nesc.
De acum vom urca cu efort sus�inut nodul alpin bine dezvoltat at�t �n suprafa��,
c�t �i �n altitudine al Mic�ii. Este de fapt cea mai de seam� �n�l�ime a Mun�ilor
Par�ng la r�s�rit de muntele Urdele �i p�n� �n curm�tura Olte�ului. Dac� privim mai
cuprinz�tor lan�ul mun�ilor de la r�s�rit de zona central� a Par�ngului, care se
termin� cu Mohorul �i Urdele la r�s�rit �i p�n� la Olt, vf. Micaia este singurul
v�rf care se �nal�� peste 2150 m. A�adar, priveli�tea din acest v�rf este larg�,
fotografiile f�cute de aici pe vreme clar� cuprinz�nd creasta C�p��nii, p�n�
dincolo de vf. C�p��na �i vf. Ursul (2124 m).
�ncepem urcu�ul pe muchia de sud-vest a v�rfului, l�s�nd �n st�nga �i �n dreapta
dou� poteci ciob�ne�ti care ocolesc muntele. Ajung�nd pe platoul �ntins al
v�rfului, de la marginea lui de vest vom face un tur de observare: o ultim�
panoram� asupra Par�ngului, at�t c�t se poate vedea de aici. Ni se prezint� totu�i
unghiuri frumoase asupra crestei mun�ilor Purul, Bora, �tefanul �i mai ales asupra
crestei pe care am venit. Vf. Mohorul, nelipsit din toate vederile luate din
col�urile mun�ilor, �i ridic� �i el c�ciula acoperit� �n mare parte de alte v�rfuri
mai apropiate. Zona glaciar� a r�mas de mult �n urm�. �n jurul nostru culmile tot
mai scunde ale ramifica�iilor s�nt n�p�dite de p�dure p�n� aproape de culme, iar
v�ile au caracterul fluvialii, cu profilul ascu�it �n �V". Spre nord, din muntele
Micaia, se ramific� o spinare voluminoas� �i �nalt� pe care este trasat� o potec�
vizibil�: muntele Igoiul. �i acum s� travers�m platoul �ntins al Mic�ii spre nord-
est, p�n� la marginea lui de r�s�rit, unde o alt� panoram�, diferit� de prima, se
desf�oar� mai mult �n profunzime. �n st�nga se �n�ir� dincolo de Latori�a culmile
Purul�Turcinul�Frato�teanul�Repedea�P�r�ginosul, la baza c�rora z�rim ceva din
cheile Latori�ei. Dincoace de Latori�a apare str�lucitoarea piatr� a T�rnovului �i,
�n sf�r�it, �ntortocheata �n�iruire de culmi a Mun�ilor C�p��nii:
Boul�Negovanul�Beleoaia�C�p��na�Ursul, care completeaz� orizontul la r�s�rit. �n
ultimul plan sclipe�te �n soare miniaturalul frate al Pietrei Craiului,
Buila�V�nturari�a (comparabil �i cu Oslea).
Deoarece pentru continuarea drumului spre curm�tura Olte�ului trebuie s� ie�im de
pe platou pe un picior de munte spre est, ne orient�m cu aten�ie. O gre�eal�
posibil� de orientare ar fi s� cobor�m pe piciorul vecin de la nord-est spre valea
Latori�ei; pentru ca s� evit�m ocoluri inutile, vom coti u�or la dreapta, �n
direc�ia marginii de sud a platoului �i dup� c�teva zeci de metri parcur�i �n acest
fel �ncepem cobor�rea la st�nga, spre est, pe o lungime de cca. 400 m �i o
diferen�� de nivel de 50�60 m. Continu�m cobor�rea pe linia coamei, care apare acum
clar ca fiind creasta principal�. Ajungem �n v�rful nord-estic al Mic�ii (1950 m).
Din acest v�rf secundar, �ncepem o cobor�re tare spre est, pe cre�tetul coamei p�n�
�n curm�tura Cite�ului. In ad�nca �a sosim dup� �mplinirea a 41�5 ore de mers de la
pornirea pe traseu.
�nc� �nainte de a cobor� ultimii metri �n curm�tur� vom face a scurt� observare a
locurilor. Curm�tura ad�nc� a Olte�ului este locul de �ncruci�are a dou� drumuri
pastorale principale: unul de creast� �i altul transversal. �n dreapta, ceva mai
jos, l�ng� p�dure, vom afla st�na din �Curm�tur�", unde se termin� �i acest traseu.
�n st�nga coboar� o mare potec� pe l�ng� p�r�ul lui Petricu p�n� �n v. Latori�ei.
De la st�n� porne�te spre sud o potec� oare ia sf�r�it �n �oseaua forestier� de pe
v. Olte�ului. Dincolo de sa, la est, o alt� mare potec� urc� pantele Boului (1963
m), primul v�rf cu care �ncep de aici Mun�ii C�p��nii.
Continu�ndu-ne drumul, �n c�teva minute ajungem �n �a, iar de aici, spre dreapta,
la st�na din curm�tura Olte�ului, punctul terminus al traseului nr. 9, a�ezat exact
la hotarul de r�s�rit al Par�ngului. Pentru ca turi�tii ajun�i �n aceast� parte a
mun�ilor s� poat� ie�i pe un drum corespunz�tor, vom indica pe scurt trei
posibilit�i lesnicioase prin care se poate continua excursia.
Prima o constituie cobor�rea de la st�n�, pe izvor, spre sud, p�n� la casele I. F.
curm�tura Olte�ului, iar mai departe, pe �oseaua forestier� spre comuna Polovragi
(cca. 13 km pe �osea). �n ultima parte a traseului vom str�bate frumoasele chei ale
Olte�ului, trec�nd apoi pe l�ng� vestita m�n�stire Polovragi �i la ie�irea
Olte�ului din mun�i sosim �n comuna Polovragi (550 rn alt.). Ne s�nt necesare
pentru acoperirea acestui traseu 6�7 ore de mers. Din Polovragi ie�im pe �oseaua
Tg. Jiu�Novaci�Polovragi�R�mnicu V�lcea (cu ramifica�ii spre Horezu, Arnota �i
Bistri�a), folosind autobuzele �n circula�ie.
A doua variant� ar fi continuarea drumului de creast� peste Mun�ii C�p��nii. O
prim� etap� cuprinde traseul peste mun�ii Beleoaia�C�p��na�Ursul (2124 m) � Piatra
Ro�ie�Cocora�V�leanul p�n� la Smeur�tul, unde s�nt mari a�ez�ri ciob�ne�ti. Durata
traseului 10�12 ore. De la aceste st�ne �n urm�toarea etap� se poate cobor� fie
direct �n comuna Malaia (2�3 ore), spre nord, pe poteca ciob�neasc�, fie �n
apropiere de Brezoi, peste plaiul lui Nan (4�6 ore).
Ultima posibilitate de plecare din curm�tura Olte�ului este spre valea Latori�ei.
Din curm�tur� cobor�m pe poteca pastoral� la nord, pe p�r�ul lui Petricu p�n� �n v.
Latori�ei, la casa Petrimanul (1140 m). �n acest loc putem s� alegem fie cobor�rea
pe vale �i prin chei p�n� la c�tunele Ciunget �i Rudaru �n valea Lotrului, fie s�
urc�m pe Petrimanul, p�n� sub vf. Purul (2048 m), pe o potec� bun�, unde �nt�lnim
�oseaua alpin� �tefanul�Bora�Purul�Rudarul; ne afl�m deci pe traseul turistic nr.
10, unde vom g�si descrise posibilit�ile de �nnoptare s�u de continuare a excursiei
p�n� �n comuna Voineasa.
Fig 14

10 [diag 03] CABANA OB�R�IA LOTRULUI � �AUA �TEFANUL � MUNTELE PURUL � MUNTELE
FRATO�TEANU � MUNTELE �TEVIA � PIATRA ALB� � Dealul Voineasa � Comuna Voineasa /
P�r�ul M�nileasa � Comuna Voineasa
Traseul nu este indicat iarna Timp de mers: cabana Ob�r�ia Lotrului��aua
�tefanul�Piatra Alb� 9�10 ore. Varianta A: Piatra Alb�dealul Voineasa�Rudaru�comuna
Voineasa 4�5 ore. Varianta B: Piatra Alb�p�r�ul M�nileasa�comuna Voineasa 1�1l/2
or�. Marcaj: cabana Ob�r�ia Lotrului��aua �tefanul: triunghi ro�u.

Pentru turi�tii care au inten�ia s� p�r�seasc� cabana Ob�r�ia Lotrului �i s� ias�

la Voineasa, marea comun� unde se termin� calea ferat� Brezoi�Voineasa, exist� un
traseu marcat pe valea Lotrului, destul de lung, dar pitoresc. Propunem �i un alt
itinerar, destul de lung care parcurge pe creast� zona nord-estic� a Par�ngului.
Culmile gola�e cuprinse �ntre v. Lotrului �i v. Latori�ei s�nt str�b�tute de o
�osea alpin� care, desprinz�ndu-se din �oseaua na�ional� alpin� Novaci�Sebe� �n
�aua �tefanul, se desf�oar� spre est p�n� �n v. Lotrului, cobor�nd �n c�tunul
Rudaru. Aleg�nd acest traseu de creast�, vom avea prilejul s� admir�m panorama
Mun�ilor Lotrului (nord) �i mai ales zona de tranzi�ie dintre Par�ng �i C�p��na.
Traseul poate fi �mp�r�it �n dou� semietape, �nnoptarea urm�nd s� aib� loc la una
din st�nele �nt�lnite l�ng� �osea (de ex. st�na Pietrele s�u st�na Frato�teanul).
Dac� dorim s� parcurgem �ntregul traseu �ntr-o singur� zi, vom alege neap�rat
varianta de cobor�re 10 B, care scurteaz� distan�a cu aproape 14 km. Traseul
terminat cu varianta A este indicat mai ales turi�tilor motocicli�ti, oare pot
parcurge �ntreg traseul pe �osea (51 km) �n cuprinsul unei singure zile, prev�z�nd
�i popasurile dictate de interesul turistic.
�ncepem descrierea traseului de la cabana Ob�r�ia Lotrului (1400 m alt). �n primele
2l/2 ore de urcu�, mai �nt�i pe v. Lotrului, spre sud, apoi pe muntele �tefanul,
spre est �i sud-est, vom folosi marcajul cu triunghi ro�u (vezi traseele nr. 5 �i
13).
�n �aua �tefanul �oseaua alpin� principal� se �ndreapt� spre sud, urc�nd pe muntele
C�rbunele, �n timp ce �oseaua secundar� porne�te �n sens opus, ocolind pe versantul
de r�s�rit vf. �tefanul (1915 m). P�r�sim deci marcajul cu triunghi ro�u �i
c�l�uzi�i de firul �oselei alpine ne vom �ndrepta spre mun�ii �tefanul �i Bora
(nord). Chiar de l�ng� vf. �tefanul �ncepem s� ocolim pe curba de nivel v�rful
�nalt Bora (2054 m), cotind spre r�s�rit. Direc�ia principal� de mers va r�m�ne
permanent spre est p�n� la cap�tul traseului. O potec� din st�nga �oselei scurteaz�
pe curba de nivel, �ntr-o por�iune �n care �oseaua ocole�te un picior sudic al vf.
Bora. �n dreapta se g�se�te Latori�a, cel mai de seam� afluent al Lotrului, al
c�rui bazin va fi prezent mereu la sud. �oseaua ocole�te pe la sud v�rful ierbos
Coasta Benghii (aproximativ 2025 m alt.), pe o curb� cam la 2000 m alt. Dup� acest
v�rf �oseaua ajunge �ntr-o sa, de unde urc� foarte pu�in �i ocole�te vf. Z�noaga
(2010 m), tot pe la sud. P�n� aici am consumat mai bine de 4 ore din timpul de
mers. In continuare, direc�ia crestei se fixeaz� spre nord-est. Travers�m o �a
pu�in ad�nc� �i pe acela�i palier ocolim pe la sud vf. Purul. Travers�m piciorul
sud-estic al v�rfului; dup� �aua estic� creasta se ridic� �n vf. Petrimanul (2010
m). Mult mai jos, la nivelul p�durii spre sud se afl� �i st�na Petrimanul, c�tre
care porne�te o potec� chiar din locul �n care ne afl�m.
Trecem deci de Vf. Purul �i de cap�tul nordic al Petrimanului �i travers�m spre
est. �n fa�a noastr� se ridic� acum v�rful st�ncos al Pietrelor. Se �mplinesc
aproape 5 ore de c�nd am plecat la drum. Dac� dorim, putem �ncheia prima semietap�
�nnopt�nd la st�na Pietrele. Pentru aceasta p�r�sim �oseaua, �nc� �nainte de vf.
Pietrele, cotind la st�nga. Travers�m �aua �i cobor�m pe piciorul nordic al
v�rfului cca. 400 m. L�ng� liziera p�durii ajungem la st�na amintit� (1800 m alt.).
Traseul nostru continu� pe sub vf. Pietrele, pe la nord de st�nci; trecem pe
sub cre�tetul Boarne�ului, ie�ind �n apropiere de br�ul st�ncos al Turcinului (2053
m). Pe tot versantul sudic dintre vf. Purul �i Turcinul �i culege izvoarele
Petrimanul, afluent al Latori�ei. La br�ul st�ncos de vest al vf. Turcinul �oseaua
traverseaz� pe versantul nordic al muntelui, pe unde ocole�te �i �naltul platou.
Din vf. Turcinul spre sud se desprinde o creast� �nalt�, foarte ramificat�, care
une�te v�rfurile Frato�teanul �i Repedea (1976 m). Versantul sudic al acestor culmi
este abrupt, cu pere�i st�nco�i, albi, care ocup� suprafe�e �ntinse chiar �n zona
p�durii. �ntre creasta aceasta, aflat� la sud, �i culmea pe care se a�terne �oseaua
noastr� ca latur� nordic�, se ad�nce�te valea Rud�reasa, afluent al Laten�ei.
Urc�nd pe versantul nordic al Turcinului, z�rim �n st�nga o st�n�, pe l�ng� care
coboar� o potec� de creast� spre vf. M�nineasa Mic�, o ramifica�ie puternic�,
dezvoltat� paralel cu Lotrul. Vf. Turcinul, cel mai �nalt dintre mun�ii limita�i de
Lotru �i Latori�a, este un mare nod orografic.
Relu�m traseul nr. 10 spre r�s�rit, la dreapta; cobor�m domol pe piciorul estic �n
�a �i dup� o serpentin� care ocole�te abruptul estic al v�rfului ajungem la st�na
Frato�teanul. Ceva mai departe se afl� �i un canton. La st�n� turi�tii pot �ncheia
semietap� �nt�ia, dup� 6�7 ore de mers (a doua posibilitate de �nnoptare). Cei care
au drept �el final traseul de cobor�re pe varianta B pot continua drumul. �oseaua
care acum se afl� din nou pe fa�a sudic� a muntelui, revine �n creast� �n pant�
cobor�toare. Cur�nd altitudinea scade sub 1800 m. �n st�nga se afl� acum v.
M�nileasa, iar �n dreapta v. Rud�reasa.
Trecem peste vf. Poiana Mare, ocolindu-l pe la sud, �de-a coasta", l�s�nd �n st�nga
o st�n�. Dup� 45 min de cobor�re prin p�dure sosim �n Poiana Mic� (1608 m), un
munte �mp�durit; poiana de la care �i ia numele r�m�ne �n apropierea crestei �n
st�nga. �oseaua coboar�, mai face o serpentin� �i ajunge din nou pe coama muntelui.
Ne afl�m acum pe muntele �tevia. In preajm� se �ntinde o planta�ie de puie�i de
conifere. �n continuare, �oseaua coboar� accentuat, pe l�ng� zone defri�ate,
n�p�dite de smeuri�; �n dreapta noastr� se ad�nce�te o prelung� zon� de abrupt
(Piatra Alb�). Dup� aproape 2 km de la �ipot �oseaua cote�te la st�nga. Pe creast�
coboar�, desprinz�ndu-se din �osea, o potec� care scurteaz� traseul, revenind �n
�osea abia dup� 1,5 km. Aten�ie ! Aceast� scurt�tur� poate fi folosit� numai de
turi�tii care aleg varianta A (cobor�rea la Rudaru), �i, bine�n�eles, nu este
practicabil� motocicli�tilor. �n por�iunea de �osea pe care o evit� scurt�tura se
desface poteca variantei B.
Este deci indicat s� continu�m cobor�rea pe �osea la st�nga, intr�nd pe fa�a
nordic�, prin dou� serpentine str�nse. La ultima serpentin� �ncepe spre nord poteca
variantei B. Ne afl�m �n acest punct de ramifica�ie dup� 9�10 ore �i un drum de
�osea de aproape 33 km (alt. 1240 m).

VARIANTA A
Traseul final continu� pe �osea mai �nt�i pe curba de nivel, apoi �n u�or urcu�,
p�n� ce revenim �n coama muntelui. Ie�im pe plaiul dealului Voineasa. �n st�nga se
afl� acum v. Lotrului �i comuna Voineasa. Continu�nd cobor�rea, trecem pe l�ng� o
st�n� �i sosim �ntr-o nou� �a. Str�batem tot Plaiul Poienii, care ia sf�r�it �n
prima �a destul de evident�, de la r�s�rit. �n dreapta avem din nou ca vecin� v.
Latori�ei, la c�tunul Ciunget. �ncepem cobor�rea final� pe numeroasele serpentine
prin p�durea de fag, p�n� �n v. Lotrului. �nainte de a ajunge jos, �oseaua se
desparte �n dou�: spre dreapta coboar� la gura Latori�ei �i este indicat� celor
care merg direct la Malaia�Brezoi, �n st�nga coboar� mai aproape de Voineasa.
Ajun�i �n �osea l�ng� calea ferat� forestier� din v. Lotrului, pornim la st�nga �i
dup� ce urc�m pe vale 6 krn, sosim, �n sf�r�it, �n centrul frumoasei comune
Voineasa (620 m).
In sens invers, traseul nr. 13 dureaz� mult mai mult (16�17 ore), av�nd �n vedere
diferen�ele mari de nivel care trebuie urcate.
VARIANTA B
Este cu mult mai scurt� dec�t precedenta �i o recomand�m turi�tilor care merg pe
jos. De la ultima serpentin� (alt. 1240 m) cobor�m la st�nga pe potec� panta
nordic� a muntelui Piatra Alb�. Diferen�a de nivel de aproape 500 m o parcurgem pe
o pant� medie de 35�, deci destul de �nclinat�; dup� 40�50 min de cobor�re
substan�ial� sosim pe firul v. M�nileasa. De aici continu�m cobor�rea pe vale,
panta mult mai calm� str�b�t�nd cheile M�nilesei; dup� 2,5 km parcur�i pe aceast�
vale �ngust� ie�im �n v. Lotrului, chiar �n comuna Voineasa. �ncheiem astfel
traseul nr 13, care dup� 37 km de �osea �i potec�, peste culmile seme�e ale Purului
�i Turcinului, ne-a adus �ntr-una din cele mai frumoase a�ez�ri de munte.
Fig 15

11. CABANA PAR�NG�V�RFUL C�RJA�LACUL VERDE� V�RFUL MIJA�V�RFUL C�RJA�CABANA PAR�NG

Traseul nu este accesibil iarna dec�t pe por�iunea cabana Par�ng � vf. C�rja Timp
de mers: cabana Par�ng�vf. C�rja�Lacul Verde�vf. Mija 61�7 ore. Varianta A.: vf.
Mija�lacul Z�voiele�muntele Scurta�cabana Par�ng 3�31 ore. Varianta B: vf. Mija�vf.
C�rja�Cabana Par�ng 21�3 ore. Marcaj: cabana Par�ng�vf. C�rja band� ro�ie.

Prin aspectul s�u, traseul face parte din cele care p�trund �n zona st�ncoas� a
Mun�ilor Par�ngului, cu diferen�e mari de nivel �i cu por�iuni ce impun o bun�
orientare �i o rezisten�� fizic� format� �n cadrul unor excursii anterioare. Dac�
turi�tii au mai parcurs trasee de acomodare �n mun�ii ace�tia, pot s� se orienteze
foarte bine pe br�nele �ndr�zne�e, pe crestele ramificate sau �n c�ld�rile glaciare
din grupul Sliveiului �i al Mijei.
Pornim la drum de la cabana Par�ng pe traseul marcat cu band� ro�ie (traseul nr.
3), �n direc�ia Par�ngului Mic �i C�rja. Dup� 3�3l/2 ore de urcu� ajungem la 2404 m
alt., �n vf. C�rja, unul din �acoperi�urile" Mun�ilor Par�ngului, de unde putem s�
ne orient�m asupra �ntregului traseu nr. 11.
Din vf. C�rja se desprind 3 muchii mai importante �i anume: spre nord, muchia pe
care am venit noi dinspre Par�ngul Mic; spre sud, c�tre vf. Stoeni�a �i Gem�narea
p�n� spre vf. Par�ngul Mare; spre est, o muchie �aerian�", cu mare c�dere de
�n�l�ime p�n� �n �Curm�tur�", de unde se �nal�� �n continuare, tot st�ncoas� �i
din�at�, p�n� �n podul lat de mare altitudine al vf. Mija.
�ncepem cobor�rea pe traseul nr. 11, chiar de la baliza trigonometric� a v�rfului,
�ndrept�ndu-ne spre est, pe fa�a �nclinat� �i st�ncoas� a muchiei de r�s�rit. Pe
primii 10�15 m diferen�� de nivel ne men�inem pe muchia desp�r�itoare. Vom avea
grij� ca �n timpul cobor�rii s� nu desprindem pietre. �n dreapta (la 20�30 m) z�rim
o potec� de oi care vine de sub vf. C�rja, de pe versantul sudic.
Men�inem cu aten�ie firul potecii de pe fa�a sudic�, care nu prezint� prea multe
obstacole, �i ajungem dup� c�teva minute pe o mic� platform� ierboas�. In locul
acesta vom p�r�si linia crestei �i vom cobor� pe unul din jgheaburile aflate �n
dreapta o diferen�� de nivel de cca. 15 m, p�n� la originea unei c�ld�ru�e. De aici
continu�m cobor�rea paralel cu muchia de r�s�rit a C�rjei, pe fundul c�ld�ru�ei
�nclinate. Traseul este mai u�or �i putem �nainta mai repede. Cobor�rea se face �n
direc�ia minunatului lac de sub Custur�, a�ezat pe fundul c�ld�rii superioare a
complexului glaciar Sliveiul, �n ni�a de nord-vest. Aceast� c�ldare, �mpreun� cu
greu accesibila c�ldare seac� a Stoeni�ei, aflat� �n ni�a de sud-vest, r�spunde �n
marea c�ldare inferioar� a Sliveiului. La lacul Custurii facem un scurt popas,
�napoi r�m�ne impetuoasa piramid� a C�rjei, cel mai monumental pisc, din care
coboar� ca o spinare de balaur, cocoa�� dup� cocoa��, faimoasa creast� a Custurii
C�rjei. Un alt peisaj la fel de s�lbatic �ncadreaz� tabloul la vest: abruptul
Stoeni�ei cu peretele ruinat, din care se rupe o muchie pr�p�stioas�, desp�r�ind
c�ldarea Custurii de c�ldarea seac� a Stoeni�ei.
Lacul Custurii este de m�rime mijlocie, iar bordurile lui s�nt �nconjurate de
sf�r�m�turile st�ncilor pr�v�lite din coasta muntelui. De la lacul Custurii urc�m
pu�in p�n� la marginea terasei lacului, spre sud, �i apoi, c�l�uzi�i de mica
viroag� a unui p�r�ia�, �ncepem s� cobor�m spre larga c�ldare a Sliveiului. Imediat
sub noi se �ntinde o paji�te relativ neted�, br�zdat� de p�r�ia�e �n care
str�lucesc c�teva mici ochiuri lacustre. �n jum�tatea r�s�ritean� Jneap�nul este
�ntret�iat de culoare �ntortocheate, spre �iragul celor 3 lacuri, din care, cel mai
vestic, Lacul Verde, este cel mai mare �i mai frumos. Dincolo de lacuri se ridic�
zidurile m�cinate de vreme ale Sliveiului. Imediat �n st�nga noastr�, dup� muchia
�Crestei St�ncoase", se ad�nce�te �ntre faldurile Mijei una din cele mai ascunse �i
s�lbatice c�ld�ri � c�ldarea Lacului �nghe�at.
Cobor�m �n c�teva minute s�ntem pe fundul c�ld�rii, pe plaforma ierboas� a
Sliveiului. Travers�m �n curmezi� c�teva d�mburi �i ajungem �n preajma jnepenilor.
Vom intra c�tre dreapta pe unul din culoarele din jnepeni, ca s� p�trundem la Lacul
Verde. Lacul, destul de lung, nu dep�e�te �n l�ime 20 m. Apele sale perfect limpezi
ne permit s� vedem cu o u�urin�� rar �nt�lnit� toate lespezile de pe fund. Culoarea
verzuie a st�ncilor de la fund, combinat� cu reflexul jnepenilor, precum �i cu
colora�ia galben� a lichenilor de pe lespezile din jurul lacului, face ca nuan�a de
verde-smarald s� impresioneze pl�cut privirile.
De la caban� �i p�n� la Lacul Verde am consumat din timpul de mers 4�5 ore. Dup� un
popas odihnitor pornim din nou la drum �n lungul ��rmului pe partea cu jnepeni,
c�l�uz� fiindu-ne un mic h�a� de capre. Dup� un d�mb cobor�m la Lacul Mic, care,
de�i nu mai are acela�i colorit, nu este lipsit de frumuse�e. �n continuare cobor�m
la lacul Sliveiul, cel mai jos, alimentat de un p�r�u cu debit mare. Apele sale se
primenesc cu rapiditate, deoarece din acest lac porne�te la vale p�r�ul bogat al
Sliveiului. Cu c�teva zeci de metri mai la vale p�r�ul se arunc� peste bordul
imensei c�ld�ri, form�nd mai multe cascade �i repezi�uri. Zbuciumul apelor lui nu
se termin� dec�t pe talpa ultimei terase glaciare, unde pe l�ng� jnepeni r�sar �i
p�lcuri de molizi.
�ntre ultimele dou� lacuri, peste p�r�ul care le leag�, vom �nt�lni o punte de
lespezi. Din locul acesta porne�te o potec� ciob�neasc� pu�in umblat� spre st�na
Ro�iile, urc�ndu-se pe coama terminal� a Sliveiului. St�nd cu spatele spre lacurile
gemene ale Sliveiului, pornim acum �n direc�ia Crestei St�ncoase (nord). Travers�m
din nou c�ldarea �i ie�im la torentul pe care am cobor�t de la lacul Custurii. Dup�
ce urc�m la nivelul terasei acestui lac schimb�m direc�ia de mers la dreapta. �n
fa�� se ridic� o spinare bombat�, �n parte acoperit� cu grohoti�, pe care urc�m
f�r� greutate o diferen�� de nivel de cca. 150 m. Dup� aproape o jum�tate de or� de
urcu� ajungem pe coama Crestei St�ncoase, care din acest punct, spre nord-vest, se
face tot mai ascu�it�, fiind totu�i �n �ntregime accesibil�. Dup� prima cocoa�� a
crestei cobor�m pu�in �ntr-o ad�ncitur� st�ncoas�, prin care z�rim �n pr�pastia din
dreapta enigmaticul �T�u �nghe�at", de culoare verde �nchis. Lacul nu are izvor de
suprafa�� �i nici scurgere. Ascuns� de o cut� a muntelui se mai afl� o balt� mic�,
vecin� cu Lacul �nghe�at. Uneori putem vedea capre negre, st�p�nele de drept ale
acestor locuri, p�sc�nd pe micile insule de iarb� din jurul lacului.
Urc�m mai departe. Creasta e frumoas� �i ne aduce �n cale c�iva col�i pe care �i
putem ocoli pe st�nga. Urmeaz� brusc o �a mai ad�nc�, dincolo de care putem face un
scurt popas. �n st�nga privim lacul Custurii, iar �n dreapta Lacul �nghe�at, ambele
�n afundul c�ld�rilor desp�r�ite de creasta pe care ne afl�m. Cu c�t urc�m, se
desf�oar� mai larg conturul Mun�ilor Par�ngului, departajat de lumina gradat� a
soarelui de amiaz�. Spectaculos ne apar vf. C�rja �i Custura lui.
De la ultima despic�tur� a crestei, �n �V", urcu�ul mai continu� �nc� vreo 10 min,
dup� care sosim pe un platou �ntins: vf. Mija (2397 m), unul din gigan�ii
Par�ngului. Acest v�rf prezint� un aspect aparte: este voluminos �i bombat �n
partea central�, dar cele patru picioare care pornesc din el prezint� creste
ascu�ite destul de scurte, dar mai greu accesibile.
Din platou se deschide o panoram� foarte larg� asupra mun�ilor �nconjur�tori.
Creasta principal� a Par�ngului, �ncep�nd din vf. Ple�coaia �i Coasta lui Rus �i
termin�ndu-se cu vf. C�rja �i Par�ngul Mic se desf�oar� �n toat� splendoarea ei, cu
cel mai interesant versant. C�ld�rile glaciare apar�in�nd bazinului Jie�ului se v�d
aproape toate. La nord, dincolo de ad�nca vale a Jiului r�s�ritean, se ridic�
culmile domoale ale Mun�ilor �ureanului, din care ne re�in aten�ia vf. �ureanul �i
Vf. lui P�tru. Se poate urm�ri u�or �i linia de creast� care leag� Par�ngul de
�urean.
Pentru turi�tii care s�nt �n avans fa�� de graficul orar al timpului de mers,
traseul poate fi completat cu o incursiuae de 45 min dus �i �ntors spre r�s�rit.
Urm�rim coama muntelui spre est pentru a ajunge �n locul unde �ncepe s� se
�ngusteze (cca. 200 m). Dup� �nc� 100 m creasta se ascute evident �i apare din nou
st�nca. Iat� �i poteca b�tut�, strecur�ndu-se pe br�n� cam la 15 m sub creast�, dar
pe fa�a nordic�. Dup� 4�5 min de mers cotim brusc �i ajungem �ntr-o cr�p�tur�, de
unde vederea r�zbate �n c�ldarea sudic�, unde se oglinde�te Lacul �nghe�at.
Dincolo, la nord, o nou� apari�ie: lacul Z�voiele s�u lacul Luncii, care se apropie
ca m�rime de marile lacuri ale Par�ngului. Dup� un scurt popas �n aceast�
�fereastr�", �n care v�ntul rareori contene�te, pornim mai departe spre r�s�rit, pe
creasta la fel de �ngust�; poteca urm�re�te acum chiar coama. Travers�m o nou� �a
�i urc�m pe un plai �n al 2-lea pisc al Mijei (2395 m). De aici panorama este
asem�n�toare cu cea din v�rful frate de la vest, �ns� cu deschideri noi de l�rgime
spre v. Jie�ului. Ca s� atingem punctul cel mai dep�rtat al incursiunii, �naint�m
la st�nga (nord) pe coam� p�n� la o nou� sa, a�ezat� �n dreptul lacului Z�voiele. O
ultim� por�iune �n continuare spre nord, de 200�300 m, ne aduce pe v�rful al 3-lea
al Mijei (2392 m), de unde cuprindem mai bine peisajul V�ii Jiului �i al Mun�ilor
�ureanului.
�ntoarcerea �n v�rful principal Mija (2397 m) o facem pe aceea�i cale �n sens
invers. �n v�rful Mija vom indica dou� variante pentru �ncheierea traseului nr. 11;
una este mai accesibil� (varianta A), iar alta alpin�, indicat� avansa�ilor
(varianta B).

VARIANTA A
Din platoul superior ne fix�m direc�ia de mers spre nord. Platoul coboar� u�or �i
se �ngusteaz�. Dup� cca. 250 m ajungem aproape de locul de unde se desface un
picior de munte, care desparte c�ldarea nord-estic� a C�rjei de c�ldarea Lacului
Z�voiele. Cobor�m pe acest picior spre nord, aleg�nd creasta pentru o privire de
ansamblu mai bun� �i ajungem �n dreptul lacului (cca. 2000 m altitudine). Am
�nconjurat aproape pe un sfert de cerc c�ldarea ad�postit� a Z�voaielelor �i
ajung�nd l�ng� c�teva p�lcuri de jnepeni, chiar �n dreptul col�ului de nord al
lacului, putem cobor� pe malul acestuia. Poteca bun� porne�te la dreapta �i pu�in
mai departe; �n cobor�re pe sub pragurile st�ncoase poposim l�ng� undele limpezi
ale Z�voielelor. Dup� un scurt popas la lac revenim pe aceea�i potec� la p�lcul de
jnepeni din muchie. De aici cobor�m pe firul v�ii C�rja (vest), trecem prin dreptul
bordeiului st�nei �i urc�m u�or spre vest. Vom continua urcu�ul pe muchia care se
formeaz� �n dreptul pragului glaciar de l�ng� st�n�. Fie c� mergem pe poteca
ciob�neasc� cam 20 min �n urcu�, fie c� urc�m direct, vom sosi �n creasta muntelui
Scurtu (2210 m) la nord de v�rful principal (2220 m). Pe fa�a vestic�, mai jos de
creast�, intr�m pe poteca marcat� cu band� ro�ie a traseului nr. 3. Din vf. Mijei
�i p�n� pe Seurtu, trec�nd pe la lacul Z�voiele, am consumat 2�2l/2 ore. Cobor�rea
la cabana Par�ng nu mai prezint� probleme de orientare, deoarece o cunoa�tem de la
urcu�.

VARIANTA B
Din vf. Mija ne vom �ndrepta spre vest �n direc�ia vf. C�rja, pe coama �nalt� �i
ierboas�, �nt�lnim poteca pe dreapta, dup� c�teva minute de cobor�re, acolo unde
muntele �ncepe s�-�i arate �col�ii". Privind de la �n�l�ime spre �Custura" dintre
Slivei �i C�rja, constat�m c� drumul este destul de aerian �i necesit� aten�ie !
Poteca coboar� printre �ancuri; travers�m mici �ei care despart diversele cocoa�e
st�ncoase, trec�nd pe r�nd pe una sau alta din fe�ele muchiei. Cobor�m din punctul
cel mai ad�nc al Custurii; au trecut astfel 20 min de la intrarea pe variant�.
Por�iunea traseului alpin care �ncepe necesit� o mare aten�ie, deoarece at�t pe o
parte, c�t �i pe cealalt� a crestei pornesc pere�ii c�ld�rilor glaciare: C�rja
(nord) �i Custura (sud).
Traseul de creast� �ncepe cu o c��rare pe un pinten cu smocuri de iarb� �i br�uri
de st�nc�, dar �i cu suficiente prize. Mai sus se desf�oar� o por�iune st�ncoas� pe
care urc�m chiar pe ascu�i�ul crestei, folosind prizele existente. Urmeaz� o
platform� unde putem poposi pu�in; de aici urcu�ul continu� mai domol, pe o creast�
accidentat�, care ne �nal��, cu 30 m diferen�� de nivel, �ntr-o mic� sa, sub v�rf.
Ocolim pe dreapta un �anc �i dup� o serie de c��raturi mai u�oare pe trepte mari
ajungem �n apropiere de baliza C�rjei, la punctul de unde am �nceput cobor�rea
diminea�a. Aceast� por�iune din �aua cea mai de jos �i p�n� sub vf. C�rja poate fi
parcurs� �i pe un mic br�neag care se a�ine pe fa�a sudic� �i ea foarte �nclinat�.
De aici �nainte urm�rim poteca marcat� cu band� ro�ie spre nord, cobor�nd �n �aua
Par�ngul Mic �i �n continuare la cabana Pair�ng, unde ajungem dup� cca. 2 ore
(traseul nr. 3 �n sens invers).
Fig 16

12. ST�NA RO�IILE�V�RFUL SLIVEIUL - V�RFUL GEM�NAREA - V�RFUL C�RJA�CABANA PAR�NG

Traseul nu este accesibil iarna Timp de mers: st�na Ro�iile�vf. Gem�narea 1l/2�2
ore. Vf. Gem�narea�cabana Par�ng 2l/2�3 ore Marcaj: vf. Gem�narea�cabana 4�5 ore.
Par�ng band� ro�ie

Pentru turi�tii care doresc s� ajung� la cabana Par�ng, dup� excursiile din vasta
c�ldare glaciar� a Ro�iilor, acesta este drumul cel mai scurt �i accesibil. Traseul
ofer� �n acela�i timp importante obiective de interes turistic cum s�nt: marele
perete �i surplomba lumin�rii, c�ldarea seac� a Par�ngului Mare, creasta Sliveiul
etc. Priveli�tea spectaculoas� asupra celor dou� mari c�ld�ri vecine, c�ldarea cu
lacuri a Sliveiului �i cea a Ro�iilor, cu toate intr�ndurile lor, r�m�ne cel mai
important peisaj alpin, completat cu apari�ia �cet�ii" de piatr� �n ruin� a
Stoeni�ei, cu bastioanele sale zdren�uite �i haosul de lespezi de la baza lor.
Pornim de la st�na Ro�iile spre sud-vest, �n direc�ia lacului Z�noaga St�nei. Dup�
300 m ajungem �n dreptul lacului, ocolind astfel zona ml�tinoas� din aval de c�u�ul
lui. Poteca �ncepe �n apropiere. Ca reper de orientare lu�m �Punctul Ro�u", aflat
�n peretele de la sudul lacului; fa�� de acest perete �nnegrit de licheni, pe care
pata ro�ie de la care �i trage numele se distinge bine, noi vom c�uta firul
p�r�ia�ului, care vine din treapt� �n treapt� spre Z�noaga. Acest p�r�u ia na�tere
din c�ld�ru�ele ierboase aflate �n dreapta noastr�, la vest. Poteca este trasat� pe
malul st�ng. Urc�m �n serpentine scurte, timp de 6�7 min, pe l�ng� ap�. Trecem
peste un prim prag �i poposim pe platoul inferior al vastei c�ld�ri seci. �n
mijlocul platoului se afl� o mla�tin�, care uneori spre sf�r�itul verii seac�.
Poteca ciob�neasc� ne c�l�uze�te spre dreapta; urc�m un d�mb desp�r�itor �i din nou
p�im pe platforma unei mici terase, �n care de data aceasta se odihnesc apele unui
lac format de p�r�ia�. Mai la st�nga, matca unei mla�tini ne arat� existen�a unui
lac �n curs de colmatare. S�ntem �n locul numit Z�noagele Ursului. Cu c�teva zeci
de metri mai la nord, sub peretele c�ld�rii, auzirn ultimul susur de izvoare.
Poteca noastr� traverseaz� p�r�ul ceva mai sus de nivelul apelor lacului. De aici
vom schimba direc�ia de mers. Ne �ndrept�m brusc la dreapta, dar dup� 20�30 m
poteca ne �ndrum� iar la st�nga; ne afl�m pe o br�n� care ocole�te un cap st�ncos,
de pe care avem o vedere larg�. Dup� st�nc� cotim iar la st�nga, �ncheind astfel un
semicerc �i apoi �n serpentine dese ie�im pe o nou� teras�. Travers�m un izvor
firav care la buza c�ld�rii �n apropiere de pr�pastie formeaz� un lacule� ciudat;
acesta prezint� pe una din laturile sale trei golfuri. De la lac �n jos p�r�ul se
arunc� �ntr-o cascad� destul de mare; prim�vara �i la �nceputul verii umple v�ile
cu zgomonul apelor sale, iar cei care trec pe creasta dintre Gruiul �i Par�ngul
Mare z�resc sc�nteierile de briliante ale �uvoaielor.
Abia acum putem spune c� ne afl�m �n c�ldarea seac� a Par�ngului Mare. Privirea
noastr� se plimb� peste gr�mezile de lespezi, peste sf�r�m�turile mun�ilor care ne
�nconjur�, se ridic� apoi la pere�ii dezbr�ca�i de vegeta�ie �i culmineaz� �n
dreptul surplombei Gem�n�rii, traseu alpin de clas� �nalt�.
Din ni�a amintit� �ncepem un urcu� mai serios spre dreapta, �n diagonal�, pe panta
care ne aduce repede pe un taluz prelung (un depozit morenic); din punctul �n care
am ie�it aici schimb�m direc�ia spre st�nga, merg�nd pe taluz cam 300 m. Taluzul
separ� o depresiune longitudinal� de sub coasta Sliveiului.
Poteca, destul de umblat�, traverseaz� �ngusta depresiune �i urc� pe ultimele
serpentine p�n� �n creasta muntelui Sliveiul. Tot efortul nostru este compensat de
extraordinara panoram�, cu totul nea�teptat� ce se desf�oar�: la picioarele
noastre, spre nord, se ad�nce�te imensa, dar primitoarea c�ldare a Sliveiului, �n
care lacurile glaciare ne cheam� cu sclipirile lor; dincolo de ea o spectaculoas�
priveli�te alpin� ne opre�te �n loc mult� vreme, ca s� urm�rim cu aten�ie toate
ascunzi�urile spin�rii Mijei, atractiva Custur� a C�rjei, C�rja �ns�i �i
ferestruita piramid� a Stoeni�ei. De aici traseul devine o plimbare pl�cut� pe
creasta �nalt� a muntelui, spre vest. Urc�m u�or p�n� �n v�rful principal, Sliveiul
(2420 m), apoi, pe panta opus�, cobor�m lesne �ntr-o �a ad�nc�. Ca s� ajungem �n
creasta principal� a Par�ngului, unde se disting bine st�lpii de marcaj, urc�m pe
contrapant� printre lespezi p�n� la vf. Gem�narea (2432 m) . Acesta are de fapt
dou� cocoa�e gemene, despr�ite �ntre ele printr-o mic� depresiune. Pe fa�a vestic�
a muntelui se adun� p�raiele din sud ale Stoeni�ei. Spre sud cade �i abruptul
surplombei de care am pomenit.
Pe vf. Gem�narea ne afl�m �n calea traseului nr. 3, marcat cu band� ro�ie, care
vine de la cabana Par�ng spre vf. Par�ngul Mare. Urm�nd din punctul amintit mai sus
traseul nr. 3 �n sens invers, ajungem dup� 23�31 ore la caban�, cobor�nd �n general
pe direc�ia nord-vest.
Fig 17

13. [diag 04] CABANA OB�R�IA LOTRULUI � VALEA IEZER � V�RFUL MOHORUL � V�RFUL
COASTA LUI RUS � �AUA CIOBANUL � St�na Ciobanul � Valea Lotrului � Cabana Ob�r�ia
Lotrului / Sub v�rful Ciobanul Mare � �aua Groapa Seac� � Cabana Ob�r�ia Lotrului
Traseul nu este accesibil iarna. Timp de mers (pe ambele variante): 12�13 ore.
Marcaj: cabana Ob�r�ia Lotrului�muntele �tefanul�gura p�r�ului Iezerul band� ro�ie.
Curm�tura Mohorul�vf. Mohorul��aua Piatra T�iat�: triunghi ro�u. �aua Piatra
T�iat�vf. Coasta lui Rus: band� ro�ie

Cel mai frumos traseu �n circuit din Mun�ii Par�ngului �i chiar din regiunea
mun�ilor dintre Olt, Jiu �i Strei, a�a poate fi caracterizat acest traseu. Merg�nd
�n circuit �n sensul acelor ceasornicului, putem descrie por�iuni comune cu traseul
nr. 3 (�ns� �n sensul opus), astfel �nc�t indica�iile pot servi �i turi�tilor care
doresc s� urce la lacul C�lcescu �i Coasta lui Rus pe traseul principal marcat cu
band� ro�ie.
Pornim de la cabana Ob�r�ia Lotrului, �citadela �n devenire" a turismului local, �i
�ncepem lungul nostru traseu pe valea Lotrului, mai �nt�i pe �oseaua alpin�, pe
marcajul cu band� ro�ie spre sud (traseul nr. 3 inversat). Ocolim marele cot al
p�r�ului �ncep�nd din dreptul cabanei �i dup� ce l�s�m �n urm� ultima cas� �i matca
fostului lac de baraj Prav�ul, direc�ia de mers se statornice�te spre sud. �oseaua
str�bate lunca din ce �n ce mai �ngust� �n amonte. Travers�m p�r�ul Gropii (vest)
pe pod, arunc�nd o privire spre valea pe care eventual o alegem la �ntoarcere
pentru cobor�re (varianta 13 B). Cur�nd intr�m pentru pu�in timp �n p�dure, apoi
ie�im din nou �n lunc�. Dup� 5 km de la caban� ajungem la o r�scruce. Din cotul
�oselei continu� pe malul st�ng o potec�, care se �ndep�rteaz� treptat de ap� spre
dreapta. Este varianta traseului nr. 13 A, care constituie o a doua posibilitate de
�ntoarcere.
Travers�m deci Lotrul pe pod �i cotim la dreapta. �oseaua mai �nso�e�te firul v�ii
c�t�va vreme, dep�rt�ndu-se u�or de p�r�u; dup� aceea se apropie de povirni�ul
muntelui �tefanul, �ncepem urcu�ul �n serpentine destul de largi. Dup� cca. 7 km de
la caban� ne vom desp�r�i de �oseaua alpin� pe care s�nt trasate �i drumurile nr. 5
�i 10 (marcaj triunghi ro�u). La indicatorul de marcaje, a�ezat pe taluzul de
pam�nt din dreapta, se desprinde poteca de picior marcat� cu band� ro�ie. Intr�m �n
p�dure. Urm�rim marcajul aplicat pe pomi, pe direc�ia general� nord-sud. Travers�m
o zon� ml�tinoas�, dup� care mai mergem prin p�dure �nc� c�teva minute. La lizier�
travers�m un p�r�ia� ce curge printr-o r�p� ad�nc�. Ie�ind pe malul opus, z�rim o
st�n� pe care o dep�im ceva mai sus �i urc�m foarte lent, travers�nd un prim picior
vestic al muntelui C�rbunele.
Spre sud putem urm�ri o mare parte din itinerarul de creasta peste Ple�coaia �i
Piatra T�iat�. Dup� mai bine de 15 min de mers travers�m un nou p�r�ia� �i trecem
pe l�ng� st�na C�rbunele situat� mai sus dec�t prima. La vest se deschide valea
G�iuri, afluent al Lotrului, unde putem z�ri st�na nou�. Creasta Pietrele�Coasta
lui Rus se desf�oar� nest�njenit�. �n special abruptul �n trei trepte al G�urilor
se reliefeaz� puternic datorit� rocii albe, b�tut� direct de lumina soarelui. De la
st�n� �naint�m pe curba de nivel cam la 1750 m altitudine, travers�nd al 2-lea
picior, desprins chiar din v�rful de nord al muntelui C�rbunele (2065 m). Liziera
p�durii, aflat� mai jos de potec�, �ncepe s� se apropie de traseu. Firul �ngust al
h�a�ului �nt�lne�te �i por�iuni mai st�ncoase. Travers�m al 3-lea v�lcel �i dup� un
picior foarte �nclinat p�trundem �ntr-o zon� cu br�du�i, apoi �n p�durea mare,
cobor�nd u�or spre dreapta c�teva minute. Ie�im din p�dure �ntr-o poian� cu iarb�
�nalt�, av�nd la est por�iuni st�ncoase; travers�nd �n u�or cobor� poiana, ne
apropiem de apa Lotrului. P�n� aici am ocolit la �n�l�ime convenabil� por�iunea din
valea Lotrului barat� de numeroase desi�uri �i cataracte formate de p�r�u �n
cobor�rea sa n�valnic�.
�n aceast� poian� marcajul dispare pentru c�teva zeci de metri. De aceea vom cobor�
l�ng� p�r�u, travers�ndu-l, �i urc�m de-a lungul malului st�ng cca. 200 m, p�n�
ajungem la confluen�� (1703 m); �n st�nga se deschide valea glaciar� a Iezerului,
iar �n dreapta cea a C�lcescului. Aici vom p�r�si marcajul cu band� ro�ie, care
conduce la lacul C�lcescu (1921 m).
Dup� o scurt� orientare travers�m ceva mai sus de confluen�� p�r�ul C�lcescu �i
�naint�m transversal pe panta botului de murite desp�r�itor. Cobor�m la p�r�ul
Iezer, pe care �l travers�m pe malul s�u drept. Pe vale, �n sus, ie�im repede din
p�dure, pe l�ng� p�lcuri de jnepeni; ne vom c�l�uzi prin rari�tile de pe firul
v�ii.
P�durea r�m�ne numai pe dreapta, dincolo de ap�. Apa Iezerului formeaz� o serie de
cascade mici, �n�irate una deasupra celeilalte. Urcu�ul pe aceast� vale dureaz�
aproape o or�, timp �n care urc�m pragurile a dou� terase glaciare nu prea
dezvoltate; pe prima teras� ocolim �n st�nga, prin goluri, p�durea de jnepeni, care
�mbrac� malurile p�r�ului Iezerul. Tot versantul muntelui din dreapta este
impracticabil din cauza desi�ului de jnepeni.
Pe a doua teras� pres�rat� cu grohoti� dar �i cu mult� iarb�, vom z�ri lacul
Iezerul, situat �ntr-o ni�� din dreapta. Pe terenul neted de l�ng� lac facem un
scurt popas. Am urcat p�n� acum aproape 4 ore. Aici ne vom aproviziona cu ap�
pentru cca. 5 ore.
La sud-est de lac se �nal�� Mohorul, care acoper� o mare parte din perspectiv�. La
est se vede pe creasta �nalt� �aua (curm�tura) Mohorul, punctul urm�tor de trecere
al traseului nr. 13. Pornim de la lac spre r�s�rit. Mai �nt�i cobor�m c�iva metri
�ntr-un v�lcel, apoi refacem �n�l�imea; travers�m �n continuare �un c�mp" cu
grohoti�uri de la poalele Mohorului, dup� care �ncepem urcu�ul accentuat. Ajungem
pe platforma terasei a treia, situat� �n zona r�s�ritean� a circului. Travers�m cu
aten�ie grohoti�ul �i �ncepem s� urc�m c�tre st�nga, unde pere�ii c�ld�rii destul
de �nclina�i cedeaz� locul unor pov�rni�uri ierboase mai pu�in abrupte. Astfel,
dup� 35�40 min de la lac ajungem �n curm�tura Mohorului. Ea este de fapt un pod
lat, ierbos, care la cca. 200 m spre est se apleac� din nou amenin��tor, �n
c�ldarea Mohorului.
Aici �nt�lnim marcajul cu triunghi ro�u, leg�tura dintre traseul nr. 5 �i traseul
nr. 3 pe creasta principal�. Iat�-ne deci pe creasta principal� a Par�ngului. Este
unul din locurile �n care putem cuprinde at�t priveli�ti din interiorul
circuitului, c�t �i spre est, unde pe muntele Urdele se distinge �oseaua alpin�,
�ntip�rit� pe coastele sale. Pentru a l�rgi perspectiva trebuie s� urc�m �n vf.
Mohorul, pe poteca abia vizibil� spre sud�sud-vest, atac�nd pantele �nclinate.
Urcu�ul nu prezint� dificult�i deosebite. Dup� l/2 or� ajungem �n v�rf, la 2335 m
altitudine. Av�nd �n vedere c� din Mun�ii F�g�ra�ului �i p�n� aici nu se interpune
nici o �n�l�ime mai mare de 2280 m (vf. Urdele), putem beneficia de �ntinse
priveli�ti spre r�s�rit, bine�n�eles pe vreme frumoas�. O minunat� perspectiv�
asupra �oselei se deschide �nc� din dreptul mun�ilor Corne�ul �i R�nca, pe P�pu�a
�i Urdele, p�n� unde coasta �nclinat� a Iezerului ascunde �meandrele" ei din
Z�noagele Urdei, pentru ca s� apar� iar pe C�rbunele.
Spre sud cuprindem aproape f�r� restric�ii bazinul Gilortului, iar spre apus
creasta principal� �i ramifica�iile nordice p�n� la Par�ngul Mare. Cobor�m din vf.
Mohorul spre vest, pe o pant� mai pu�in �nclinat� ca la urcu�, ajung�nd �ntr-o �a
destul de ad�nc�, care limiteaz� la nord c�ldarea Iezerului.
Spre vest marcajul ne poart� peste un mamelon, apoi peste un platou u�or �nclinat
din cre�tetul c�ruia se desprinde spre nord muchia accidentat� a C�lcescului;
aceasta desparte c�ldarea Iezerului (est) de cea a lacului C�lcescu (vest).
Intre aceast� cot� �i masivul v�rf al Ple�coaiei de la vest se arcuie�te o c�ldare
glaciar� superioar�, c�ldarea lui Vidal, �n care se afl� dou� l�cule�e (lacul lui
Pencu�1991 m �i lacul lui Vidal�1988 m). C�ldarea, de o frumuse�e s�lbatic�, este
�n �ntregime st�ncoas� �i �nconjurat� de pere�i abrup�i.
Fig 18
De aici putem vedea partea de nord a marelui lac C�lcescu, �nconjurat de �p�durea"
de jnepeni �i �r�ul" de grohoti�. Pentru ca s� putem privi �n voie c�ld�rile, care
se �nl�n�uiesc �n continuare p�n� �n vf. Coasta lui Rus, vom merge pe platoul de
creast�, destul de aproape de abrupt. Din v�rful amintit cobor�m foarte pu�in p�n�
�n �aua vecin� (vest), dup� care ne �ndrept�m direct spre vf. Ple�coaia, unde
ajungem dup� ce dep�im un picior st�ncos; aceast� culme se desface de la nord-est
de v�rf, �nchiz�nd la vest c�ldarea lui Vidal. Ajun�i aici observ�m sub noi o
c�ldare cu lespezi, �n care un lac destul de mic, cu contur neregulat, �i odihne�te
apele la 2079 m alt.: este Lacul P�s�ri, situat �n c�ldarea superioar� numit�
c�ldarea Dracului. Deci, �n ordinea �n�l�imii, se �n�ir� c�ld�rile: Dracului, Vidal
�i C�lcescu.
Popasul �n vf. Ple�coaia poate fi considerat cel mai important, deoarece ne afl�m
aproape la jum�tatea traseului, dup� aproximativ 6 ore de mers.
Ocolim �n continuare, la �n�l�ime, c�ldarea Dracului, l�s�nd spre sud un alt munte:
Setea Mare. Dup� o minuscul� �a poposim �n vf. Setea Mic� (2278 m), al. c�rui
picior nordic �nchide c�ldarea Dracului pe latura vestic� �i �n continuare spre
nord �i c�ldarea inferioar� a lacului C�lcescu, separ�nd astfel compartimentul lor
de Z�noaga Mare. �n aceast� c�ldare aflat� la vest de C�lcescu, ceva mai pu�in
st�ncoas� �i fragmentat�, se afl� un singur lac m�ricel, pe latura de nord-vest:
Z�noaga Mare (2025 m), de la care porne�te un p�r�u confluent cu izvorul C�lcescu.
Din Setea Mare ne �ndrept�m pe creast� spre nord-vest, cobor�nd p�n� �n Curm�tura
Setea Mic�, unde marcajul cu triunghi ro�u ia sf�r�it. Locul se mai nume�te �i �aua
Piatra T�iat�. Aici �nt�lnim traseul nr. 3 (marcat cu band� ro�ie), care vine
dinspre Coasta lui Rus �i coboar� la dreapta �n c�ldarea Z�noagei Mari, iar mai
apoi la lacul C�lcescu �i cabana Ob�r�ia Lotrului.
�n continuare p�n� �n vf. Piatra T�iat�, culmea muntelui se nume�te Coasta
Pietroas�, limita sud-vestic� a c�ld�rii Z�noagei Mari. In st�nga avem numai
pov�rni�ul �nclinat al muntelui, care se �ntinde neted spre izvoarele Gilortului,
cu bazinul s�u imens, ramificat p�n� sub vf. Par�ngul Mare.
Ocolim acum alt v�rf pu�in reliefat, travers�m o �a, dup� care urc�m panta lent�
spre vf. Piatra T�iat�. S�ntem pe poteca marcat� cu band� ro�ie, care nu urm�re�te
linia crestei dec�t pu�in� vreme. �n cur�nd o p�r�sim, deoarece ea se men�ine pe
curba de nivel pe fa�a sudic� a Pietrei T�iate, pentru ca mai apoi s� coboare spre
curm�tura Dere�ului, ocolind vf. Coasta lui Rus.
Mergem deci numai pe creast�, av�nd �n dreapta abruptul Coastei Pietroase . Dup�
cca. 10 min sosim �n vf. Piatra T�iat� (2302 m); de aici se desface spre nord-est
muchia lui Stanelor, care desparte c�ldarea Z�noagei Mari (est) de c�ldarea G�uri
(vest), una din cele mai vestite din masiv. �n aceast� c�ldare vom z�ri un mic lac,
G�uri (2090 m alt.) �i alte c�teva ochiuri cu ap�, situate la diferite nivele; de
aici izvor�sc dou� p�raie. Cel de vest, la un moment dat, �n dreptul st�ncilor de
la �Poli�e", dispare de la suprafa�a solului, devenind o ap� subteran�. Dup� c�teva
sute de metri el �izvor�te" din nou �i se une�te pe ultima teras� cu izvorul de
est, form�nd p�r�ul G�uri.
Valea �i c�ld�rile din aceast� parte a Masivului Par�ng s�nt de o frumuse�e rar�.
Varia�ia peisajului, de la acela plin de poezie al t�p�anelor cu iarb� �i p�n� la
pere�ii cenu�ii sau albi str�lucitori de calcar cristalin, provoac� contraste
puternice, ale c�ror imagini re�inute pe pelicula fotografic� ne dau satisfac�ii
deosebite. Ne afl�m �n vf. Piatra T�iat�; p�n� la vf. Coasta lui Rus (2306 m) nu ne
mai separ� dec�t o distan�� de 300 m. Cobor�m spre vest �ntr-o �a alpin�, apoi
urc�m �n v�rful cel mai �nalt al muntelui, la 2306 m. Cu toate c� pot fi
considerate ca apar�in�nd aceleia�i unit�i alpine, cu dou� capete (2302 m, 2306 m),
din punct de vedere turistic �i vom considera a�a cum i-am descris, pentru o mai
bun� orientare asupra ramifica�iilor nordice. �n vf. Coasta lui Rus creasta se
�mparte �n dou�: o ramur� vestic� se �ndreapt� prin vf. Ie�ul, P�cle�a �i Gruiul la
vf. Par�ngul Mare, cealalt� ramur� nordic� une�te Mun�ii Par�ngului cu cei ai
�ureanului �i Lotrului. Pe aceast� din urm� creast� alegem traseul de �napoiere
spre cabana Ob�r�ia Lotrului.
�n st�nga se deschide c�ldarea Dere�ul, pe al c�rei flanc vestic se afl� lacul cu
acela�i nume. Panorama cea mai bun� asupra centrului Par�ngului nu o vom avea de
aici, din cota maxim� a muchiei, ci mult mai de la nord, din vf. Pietrele, unde
cortina Dere�ului se trage mult la o parte. �ncepem cobor�rea spre nord pe un
pov�rni� prelung, care �nconjur� c�ldarea G�uri. Zona abruptului r�m�ne tot �n
dreapta noastr�. Pe st�nga, coasta este bombat� �i abia �n partea inferioar�
formeaz� pere�i sau pante foarte �nclinate. Dup� 15 min de cobor�re ajungem �n
curm�tura �iganului.
De aici creasta urc� din nou, dar pe o pant� ceva mai domoal�. �n calea noastr�
apar din ce �n ce mai des lespezi. Dup� un urcu� de 10�12 min sosim pe cel mai
�nalt pisc al crestei nordice, la 2241 m, situat �n dreptul �Pere�ilor albi", din
abruptul r�s�ritean; chiar din acest v�rf se desprinde spre nord o muchie care
compartimenteaz� c�ldarea G�uri �n dou� p�r�i inegale: c�ldarea mare cu lacul s�u
r�m�ne la sud-est, iar �c�ld�rile albe" la nord-vest. C�ld�rile acestea s�nt
a�ezate �n cascad�; terasa primei dintre ele se �ntinde la o �n�l�ime de cca. 2150
m, iar a celei de a doua la cca. 2050 m.
Aceast� zon� de c�ld�ri seci a fost botezat� �n ansamblul ei �c�ldarea lui
Murgoci", �n cinstea renumitului savant roman. V�rful care domin� de la 2241 m alt.
aceast� c�ldare, dar �i �ntreaga c�ldare G�uri, poate fi intitulat� vf. G�uri. Zona
st�ncoas� din creast�, aflat� �n calea traseului nr. 13, nu sf�r�e�te aici; mai
cobor�m printre lespezi �i pinteni la o st�nc� masiv�, f�r� ca fundalul crestei s�
onduleze vizibil, �i sosim �n apropierea vf. Pietrele (2155 m). Pe creast� pu�in
mai jos, pe versantul apusean �nt�lnim dou� obiective turistice de prim ordin;
primul este un interesant grup de 3 ace, 3 st�nci verticale, �nalte de c�iva metri,
care privite de departe par siluetele �mpietrite a 3 ur�i, profilate pe panorama
sini-lie a masivului. Ceva mai departe un uria� �sfinx" de granit, surplombat spre
sud-est, �i profileaz� st�nca zdren�uit� pe cer. Sfinxul, mai pu�in ar�tos pe la
nord, este de altfel accesibil, p�n� �n cre�tet, dar numai pentru c��r�tori.
Privind spre apus, vom r�m�ne minute �n �ir s� descifr�m mul�imea crestelor �i
c�ld�rilor glaciare, din care Par�ngul Mare r�sare la un cap�t �nalt, seme�,
concurat �n marginea din dreapta a panoramei de piramida vf. C�rja. Se dezv�luie cu
toate am�nuntele c�ld�rile �seaca Par�ngului Mare" �i a Slaveiului. Dup�-amiaz�,
c�nd ajungem �n aceste locuri, ne va incomoda �ntr-o m�sur� lumina din fa��, �n
schimb �n direc�ia opus�, la r�s�rit, dincolo de vf.C�lcescu, culmile
Mohorul�Iezerul�C�rbunele��tefanul ne apar cu toate detaliile lor, luminate din
plin de soare.
Din vf. Pietrele cobor�m pe panta nord�estic�, f�c�nd o curb� spre dreapta.
Lespezile �i grohoti�ul mai persist�. Abia la nivelul jnepenilor, care ne bareaz�
drumul pe creast�, �mp�r�ia st�ncilor ia sf�r�it. Pe coama �nclinat� �naint�m prin
jnepeni, spre �poiana" de pe primul platou, unde apare un alt obiectiv frumos al
traseului: un lac chiar pe creast�. Situat �n apropiere de 2000 m alt, lacul,
denumit Iezerul Pietros sau lacul Ciobanul, este �nconjurat de jnepeni �i poate fi
uneori trecut u�or cu vederea mai ales de c�tre cei care urc� traseul �n sens
invers sau pe vreme ce�oas�. Apa lacului are o culoare verde datorat� vegeta�iei
din jur; gustul de ap� st�tut� se datore�te lipsei de izvoare la suprafa�� �i a
unei scurgeri vizibile. Pe ��rmul lacului traseul nr. 13 se �nt�lne�te cu traseul
nr. 15, care vine din c�ldarea Dere�ului pe fa�a vestic� a muntelui Pietrele.
Dup� un scurt popas la ��rmul lacului pornim c�tre nord, pe culme, printre jnepeni.
Poteca mare ne conduce sigur cale de 350 m, p�n� aproape de bordul c�ld�rii Z�noaga
(nord), de unde �ncepem s� ocolim spre nord-est. Poteca prin jnepeni� ia sf�r�it
c�teva sute de metri mai departe, unde panta coboar� lent spre est. Pe ultima
por�iune t�iem prin jnepeni �i ie�im la gol. Jnepeni�ul ia sf�r�it. Ajungem la o
cot�, o mic� cocoa�� a terenului, de unde creasta principal� cote�te spre nord,
direc�ie �n care apuc�m �i noi, cobor�nd piciorul nordic al Z�noagei, p�n� �n larga
curm�tur� a Ciobanului. �n acest punct va trebui s� alegem una din variantele de
cobor�re spre caban�; pe varianta A, ca �i pe varianta B, durata apropierii de
caban� e aceea�i: 2�3 ore.

VARIANTA A
Din �aua Ciobanul cobor�m pe potec�, spre est, la st�nele Ciobanul, care se g�sesc
la cca. 50 m diferen�� de nivel sub creast�. �n drum spre st�n� trecem pe l�ng� un
izvor , apoi pe l�ng� trei l�cule�e mici. De la st�n� cobor�m pe dreapta p�r�ului,
uneori f�r� ap�. Atingem nivelul p�durii. Dup� 8�10 min de la st�n� cotim pe
potec�, la st�nga, prin poiana larg�.
Fig 19. Ciudatele st�nci �La �ez�toarea Ur�ilor�
Travers�m pe sub muntele Ciobanul Mare, merg�nd prin poian�. �n st�nga se �nal��
coastele pr�p�stioase ale v�rfului de est al Ciobanului Mare (1944 m). �n dreptul
v�rfului travers�m o und� de teren, care este de fapt un picior estic al muntelui
�i, merg�nd �n aceea�i direc�ie, intr�m �n p�dure �i apoi cobor�m o pant�
�nclinat�. Uneori �nt�lnim c�te un semn r�zle� cu band� ro�ie, o �ncercare mai
veche de marcaj. Dup� 40�50 min de cobor�re ajungem �ntr-o poieni��, �n care
travers�m �i un p�r�ia�, �ncep�nd de aici, dup� ce reintr�m �n p�dure, poteca
cote�te u�or c�tre dreapta �i coboar� �n direc�ia nord-est. Dup� 250�300 m
travers�m un alt picior de munte �i cobor�m o pant� iute �n aceea�i direc�ie. Ie�im
din p�dure �ntr-un lumini�, apoi reintr�m sub acoper�m�ntul brazilor. P�n� �n valea
Lotrului nu mai s�nt dec�t c�teva sute de metri. La terminarea cobor�rii ie�im din
p�dure l�ng� un p�r�ia�, apoi prin lunc� str�batem un teren plat. �nt�lnim lateral
casa p�durarului �i la 300 m spre nord intr�m pe �oseaua alpin�. Parcurgem �nc� 4
km pe aceast� �osea �i sosim la caban�, unde �ncheiem marele circuit �nceput �n
primele ore ale dimine�ii.

VARIANTA B
Din �aua Ciobanul continu�m traseul spre nord, urc�nd pe pantele Ciobanului Mare,
p�n� la 3/4 din �n�l�imea spin�rii sale (vezi �i traseul nr. 15). �ncep�nd din
locul indicat pe pant�, ocolim strea�in� de ves-t a v�rfului ierbos prin st�nga.
Dincolo de v�rf revenim �n creasta ierboas� �i cobor�m spre nord pe marea potec� de
altitudine. Dup� 35�40 min de mers din �aua Ciobanul intr�m �n p�dure, cobor�nd
continuu. Parcurgem o serie de serpentine printre arbori, pentru ca s� ajungem �n
frumoasa poian�, izolat� de fream�tul v�ilor, din �aua Groapa Seac�. Este cea mai
ad�nc� curm�tur� din creasta de leg�tur� �urean�Par�ng.
La nord de muntele Scovarda se ridic� din nou peste nivelul p�durii, dar acest
urcu� nu ne mai intereseaz� (vezi traseul nr. 15), deoarece vom p�r�si definitiv
creasta. �n poiana Groapa Seac� cotim cu 90� spre dreapta �i prin iarba deas� �i
�nalt� cobor�m prin poieni. V�lcelul este sec la �nceput, dar dup� 200 m �nt�lnim
p�r�ul Gropii. Cobor�m �nc� 150 m pe un h�a�, care devine mai jos drum de c�ru��.
Ne abatem la st�nga �i prin poiana de pe firul v�ii, cu p�r�ul �n dreapta noastr�,
cobor�m spre nord-est. Travers�m dou� torente �i cotim pe vale spre r�s�rit. Zona
umed� care ne apare �n cale ne sile�te s� travers�m des p�r�ul, iar poiana
ml�tinoas�, nu prea �ntins�, ne determin� s� ocolim pe malul drept, urc�nd pe
pov�rni�, mai ales dup� ploi mai bogate. Uneori z�rim r�m�i�ele unui scoc, ale
c�rui fr�nturi putrede mai rezist� pe alocuri. Valea se l�rge�te. Cobor�m �nc� 400
m �i trecem pe l�ng� o nou� confluen��. P�r�ul Gropii urmeaz� nestingherit drumul
s�u spre vf. Lotrului cale de �nc� 500�600 m. La ie�irea din valea �ngust� a
p�r�ului Gropii intr�m la st�nga pe �oseaua alpin� spre cabana Ob�r�ia Lotrului
(1400 m), p�n� la care mai parcurgem aproape 1 km.
Fig. 20

14. [diag 05] LAINICI � Muntele Cheafa / Valea Chitul � ST�NA V�L�REANU � MUNTELE
RECIUL � MUNTELE CIOC�RLIUL GRIVELOR � V�RFUL PAR�NGUL MARE � CURMATURA GRUIULUI �
LACUL LUNG - ST�NA RO�IILE
Traseul nu este indicat iarna Timp de mers: 11�13 ore. Traseul este marcat pe
por�iunea vf. Par�ngul Mare��aua Gruiul: band� ro�ie.
Fie c� venim din nord, dinspre Petro�eni, fie din sud, de la Tg. Jiu�Bumbe�ti,
trenul ne poart� prin faimosul defileu al Jiului, peste numeroase viaducte, pe
�br�ne" artificiale ame�itoare, printr-o puzderie de tuneluri... �nc�nta�i de
preludiul acesta, entuziasmant �nc� de la �nceputul excursiei, sosim �n sta�ia
Lainici, �n apropiere de m�n�stirea Lainici (418 m). De aici avem posibilitatea s�
�ncepem unul din cele mai pitore�ti trasee pe latura sudic� a Par�ngului. Dac�
ajungem dis-de-diminea��, putem face o mic� abatere spre sud, cale de 1 km, pe
�oseaua na�ional� p�n� la m�n�stirea amintit�. Durata �ntregului traseu nu ne
permite o �nt�rziere, dec�t dac� �nnopt�m la una din st�nele �nt�lnite �n cale (de
ex: Prisloapele, Morm�ntul Florii). Pentru �nceputul traseului ne vom aproviziona
cu ap� numai �n cazul variantei A.
Traseul �ncepe chiar de la gar�; ie�im �n �oseaua na�ional� din spatele g�rii �i
cotim la -st�nga spre nord-vest. Cobor�m lent �n lungul �oselei �i dup� c�teva sute
de metri travers�m apa tumultuoas� a Jiului, pe un pod. Pe malul de r�s�rit, din
�oseaua na�ional�, se desface o ramur� la dreapta, de-a lungul apei Jiului: este o
�osea forestier� pe care o vom putea folosi ca drum de acces la muntele Petriceaua
(varianta 14 B).

VARIANTA 14 A
Timp de mers: Lainici�muntele Cheafa�st�na V�l�reanu 3�3l/2 ore.
Deoarece turi�tii viziteaz�, �n general, defileul V�ii Jiului pe calea ferat� sau
pe �osea, ne propunem s� alegem un traseu care s� ne deschid� panarama acestuia, de
la diferite �n�l�imi.
Ne afl�m pe �oseaua na�ional� l�ng� pod, pe malul st�ng al Jiului, �i mai mergem pe
ea c�teva zeci de rnetri. Malul muntelui din dreapta noastr� se ridic� destul de
iute, continu�nd pe o pant� asem�n�toare p�n� �n dunga muntelui Cheafa, pe o
diferen�� de nivel de peste 800 m. La intrarea pe potec� se afl� un nuc, care
constituie un bun reper. De l�ng� el ne �ndrept�m spre dreapta, urc�nd destul de
accentuat pe o potec�. Intr�m �n p�duricea rar�, men�in�nd direc�ia spre sud �n
lungul br�nei. Str�batem c�teva serpentine �i poposim la o bifurca�ie. L�s�m poteca
din dreapta �i intr�m la st�nga �n urcu�, pentru ca dup� alte serpentine scurte s�
ie�im din p�dure �ntr-o poian�. S�ntem pe muchia muntelui numit� Fa�a Babei.
Panorama este foarte frumoas� mai ales c�nd atingem creasta propriu-zis� �ntr-o
mic� strung�, st�ncoas�; �nspre nord se afund� imensul defileu al Jiului, �n fundul
c�ruia se �mpletesc calea ferat� �i �oseaua na�ional�. �n spatele nostru se las�
spre vest o creast� ascu�it� �i st�ncoas�, care continu� pr�p�stioas� p�n� �n Jiu.
R�ul, cu toat� for�a de care dispune, nu a reu�it s� str�pung� muntele pe care ne
afl�m �i bolborosind furios �l ocole�te form�nd o bucl� pronun�at�, care, privit�
din locul �n care ne afl�m, ne �nconjur� din trei p�r�i.
Continu�m traseul �n direc�ia est, p�n� �n muchia Cheafei. �n fa�� ne bareaz�
poteca un gard de b�rne; dincolo de el se �ntinde pe fa�a de nord a muntelui o
poian�, �n mijlocul c�reia z�rim un �conac" . P�durea se las� pe dreapta p�n� �n
fundul v�ii, dar panorama Mun�ilor V�lcanului, de dincolo de Jiu, se dezv�luie f�r�
opreli�te. Merg�nd �n continuare pe muchie, intr�m pentru c�teva zeci de metri �n
p�dure, apoi din nou prin poian� ajungem �n dreptul unui alt �conac", �n
vecin�tatea c�ruia se afl� st�na Baba. Din acest punct poteca se desplete�te �n mai
multe fire din care unul mai evident se duce la st�nga pe curba de nivel. Noi
trecem de curtea �conacului" �i urc�m direct pe muchia care se l�e�te vizibil.
Urcu�ul continu� �i �n p�durea care urmeaz� pe cre�tetul muntelui Babei, p�n� la
care mai avem de mers 3�4 min. Ajung�nd pe platoul crestei, z�rim spre dreapta,
printre copaci, un lumini�. Travers�m poteca aflat� pe culme �i dup� 20 m urc�m pe
o st�nc� (vf. Babei, 1002 m). De aici avem prima priveli�te mai larg� asupra
masivului; la poalele abruptului, de-a lungul apei Chitului (est), se �ntinde
panglica �oselei forestiere p�n� la I. F. Corbul (vezi varianta B). Din acest v�rf
direc�ia noastr� de mers se schimb� brusc spre nord, paralel cu direc�ia general� a
V�ii Jiului, �n lungul coamei munitelui Cheafa.
Dup� cca. 300 m ie�im dintr-o poian� pe creast�, unde �nt�lnim mici abrupturi cu
st�nci r�s�rite din p�dure. Urmeaz� o zon� plat�, la sf�r�itul c�reia, o dat� cu un
u�or cobor�, reintr�m �i �n p�dure. �n calea noastr� apare o alt� sa. Cel mai bun
reper de orientare r�m�ne creasta �ngust� �i �mp�durit�, marcat� de p�pu�ile care
fac desp�r�irea ocoalelor silvice de pe cei doi versan�i (marcaj silvic, dung�
ro�ie). Dup� ce trecem de o und� a crestei, poposim pentru c�teva minute �ntr-o
ad�ncitur� mai pronun�at� dec�t �eile anterioare, �ncep�nd de aici urc�m mai tare,
tot pe creast�, la vf. Cheal� (1207 m), de asemenea �mp�durit. Este un loc pl�cut
�n mijlocul unei p�duri frumoase cu fagi �nal�i �i gro�i, care de-abia las� loc s�
z�rim c�te ceva spre nord. Cobor�rea o vom face pe o pant� iute p�n� �ntr-o �a
�ngust� cu profil �n �V". Pe contrapant�, dup� c�teva minute de urcu�, r�zbatem la
liziera p�durii; poiana foarte �ntins� se desf�oar� numai pe versantul apusean,
l�s�ndu-ne s� privim acum foarte comod defileul Jiului �i mun�ii de dincolo.
Men�inem linia crestei, urc�nd pe la marginea p�durii, care dup� 200 m ne �nconjur�
din nou. Urcu�ul e mai domol, mai ales c� poteca ciob�neasc� p�r�se�te creasta,
angaj�ndu-se pe versantul estic, �n direc�ia izvoarelor p�r�ului Str�mbele. Urc�m
totu�i pe potec� pe curba de nivel; la apari�ia unei poieni cu brusturi, cam dup�
300 m de la liziera p�durii, o p�r�sim �i urc�m direct spre st�nga. Cur�nd, printre
copaci rari, distingem numeroase h�a�e de oi, care ne conduc �n c�teva minute la
st�na de sub Piatra Argelelor. St�na este ap�rat� la nord-vest de pere�ii albi ai
Pietrei Argelelor (1288 m), care r�sar din mijlocul p�durii �n coama muntelui, ca
un preludiu al marilor �n�l�imi.
De la st�n� urc�m pe sub �Piatr�" distan�� de 100 m, la cap�tul c�reia ne g�sim pe
o muchie. De sus facem un mic tur de orizont de la vest la est; �n st�nga de la
Piatra Argelelor, se �ntinde o creast� �mp�durit� cu foioase, punctat� de dou�
cocoa�e gemene (Cioaca Purcarului); de aici muntele se �nscrie �ntr-o curb� spre
nord-est p�n� �n vf. Petriceaua (1428 m), �nalt �i cu versantul de est pietros; din
vf. Petriceaua z�rim o culme �mp�durit� aproape complet, care se prelunge�te p�n�
�n spinarea �nalt� �i gola�� a Reciului.
Chiar din locul �n care se afl�m distingem un vechi drum de c�ru��, �n parte
acoperit cu iarb�, care �ncepe de la st�na V�l�reanu de pe piciorul muntelui
Petriceaua �i intr� �n p�dure. El reapare la golul alpin, �ndrept�ndu-se spre
muntele Reciul. Acest fir alb ne va servi drept c�l�uz� pe viitoarea por�iune.
�ncepem cobor�rea pe o pant� ierboas�, f�c�nd o devia�ie u�oar� spre dreapta, p�n�
la ob�r�ia p�r�ului P�rleele. De aici trecem pe malul opus, la st�na V�l�reaniu. Ne
afl�m �n larga poian� a V�c�riei. Ceva mai sus, �n apropiere de Cioaca Purcarului,
se mai afl� o st�n�, care r�m�ne mult �n afara drumului nostru, servindu-ne �ns� de
reper. La st�na V�l�reanu �nt�lnim �i varianta B a traseului nr. 14, care urc� pe
v. Chitul.

VARIANTA 14 B
Timp de mers: Lainici�p�r�ul Chitul�st�na V�l�reanu 21�3 ore.
Este un traseu ini�ial mai comod, mai ales datorit� posibilit�ilor ocazionale de
transport de pe �osea. El �ncepe din �oseaua na�ional�, l�ng� podul de peste Jiu,
�i se men�ine pe drumul forestier, care intr� pe valea p�r�ului Chitul cale de 6
km. De la ramifica�ie pornim mai �nt�i �n aval, pe l�ng� Jiu, cam 1 km; pe malul
opus, la un cot al r�ului, se z�re�te �i m�n�stirea Lainici. Urmeaz� o curb� mare,
cam la 180�, care ne �ndrumeaz� spre nord. Dup� 1l/2 or� de mar� sosim la gura V�ii
Str�mbele (st�nga). Mai mergem pu�in �i din nou vom �nt�lni o confluen��: Valea
P�rleele la st�nga, iar valea. Corbul la dreapta, care se unesc aici form�nd valea
Chitul. Vom continua drumul spre nord; din locul unde �oseaua forestier� ia
sf�r�it, o potec� ciob�neasc� ne conduce mai departe �i ne scoate pe piciorul
muntelui dintre v�ile P�rleele �i Corbul. Dup� cca. o or� de urcu� asiduu prin
p�dure facem jonc�iunea cu varianta traseului nr. 14 A, l�ng� st�na V�l�reanu, �n
poiana V�c�riei.
Traseul nr. 14 continu� spre marile v�rfuri ale Par�ngului, dup� ce variantele A �i
B se unesc �n poiana V�c�riei. De la st�n� vom urma �oseaua, acum n�p�dit� de
iarb�; pe ea se circul� numai cu piciorul. Chiar de la bordeiul st�nei porne�te un
cot pronun�at spre nord, intr�nd pe direc�ia fe�ei estice a
vf. Petriceaua. P�n� la vf. Reciul �oseaua se contureaz� mai mult ca potec� de oi,
cu �iraguri paralele, men�in�ndu-se imediat deasupra limitei p�durii. Drume�ii vor
observa, f�r� �ndoial�, c� bradul �i, �n general, coniferele lipsesc la aceast�
altitudine, fiind �nlocui�i cu foioase (fagul, carpenul, paltinul etc.). Travers�m
dou� v�ioage. Grohoti�ul pr�v�lit din pieptul muntelui Petriceaua �nv�luie uneori
chiar �iragurile potecilor. Dup� aproape 1 km de la reluarea traseului cotim brusc
spre est, pe sub coama ierboas� a muntelui care une�te Petriceaua cu Reciul, f�r�
s� p�r�sim curba de nivel. P�durea acoper� panorama v�ii Chitul, �n schimb las� o
priveli�te bun� asupra m. Cheafa. Cam la jum�tatea distan�ei dintre cele dou�
v�rfuri poteca se ramific�: ��oseaua" continu� �n aceea�i direc�ie pe sub Reciul,
pe curba de nivel, iar cealalt� potec� urc� u�or pe culme, �n �aua de la T�ul
Porcului.
�n apropiere se g�se�te un bordei, iar ceva mai �ncolo, la r�s�rit, un mic lac de
provenien�� nival�, denumit de localnici �T�ul Porcului". Ocolim vf. Reciul (1468
m) pe versantul de nord-vest, pe curbele de nivel, �i dup� cca. 300 m dep�rtare de
lac reintr�m pe ��oseaua" din creast�, acum mult mai vizibil�.
Merg�nd spre nord-est, trecem pe deasupra Ob�r�iei Polati�tei, apoi pe l�ng� o
st�nc� solitar�, din calcar; prin dreptul st�nei Petriceaua t�iem serpentinele,
cobor�nd pe panta de nord-est a Reciului. Panorama extrem de frumoas� a Par�ngului
�i a culmilor sale puternic dezvoltate, care pornesc spre sud �n �iruri divergente,
este pus� �n valoare de ad�nca vale a Cutresei. De aici, de pe pantele Reciului,
putem urm�ri cu u�urin�� �avancronica" traseului nostru peste culmile �mp�durite
ale Prisloapelor �i ale Morm�ntului Florii, p�n� �n Cioc�rliul Grivelor �i vf.
�apul, care este secondat �n spate de un pisc �nalt. La prima vedere �l confund�m
cu vf. Par�ngul Mare, dar nu este dec�t M�ndra (2360 m), care acoper� tot muntele
din spate cu masivitatea sa.
Intr�m �n p�durea de fag, pe �osea; �n general ne men�inem pe creasta muntelui,
care leag� Reciul de Prisloapele; uneori �oseaua ocole�te pe curba de nivel
cocoa�ele mai r�s�rite, dar numai pe partea st�ng� (vest). Dup� ce mergem cam o or�
prin p�dure, cobor�m mai sim�itor �ntr-o �a, care prezint� la vest un lumini�. Pe
contrapant� ie�im din poian� la st�na Prisloapelor (1367 m), dup� un scurt urcu� de
cca. 5 min, loc unde se sf�r�e�te �oseaua noastr�, o c�l�uz� minunat�, �n lungul
c�reia nu am avut probleme de orientare asupra traseului.
�n direc�ia nord se a�terne o mare potec�, folositoare orient�rii noastre �n
continuare. Ea se men�ine tot pe creast� p�n� �n vf. Par�gul Mare. P�n� aici am
str�b�tut o zon� cu mun�i scunzi, acoperi�i cu p�duri �ntrerupte de poieni
frumoase, cu perspective spre vest �i nord, unde clima bl�nd�, caracteristic�
Olteniei, se face sim�it�. De acum �nainte vom urca din ce �n ce mai consistent,
schimb�nd aproape dou� etaje climaterice, aranjate pe altitudini (clima subalpin�
�i alpin�).
Travers�m �n lungime poiana Prisloapelor, men�in�nd chiar linia de cump�n� a
apelor. Dep�im o baliz� geodezic� l�ng� care poiana este pardosit� cu lespezi,
primele m�rturii ale cristalinului, pe care Par�ngul �l ascunde p�n� sub creasta
principal�. De-abia acolo mun�ii �i dau �n vileag scheletul lor pietros, lustruit
bine de vreme, mai ales �n c�ld�rile nordice.
Ajungem din nou la p�dure �n fa�a unei pante mai �nclinate, �n care poteca urc� �n
serpentine, p�trunz�nd pentru moment �n desi�. Dar str�nsoarea p�durii nu dureaz�
mult. Primele �i ultimele conifere, un br�u �ngust de c�teva sute de metri, fac loc
unui culoar chiar pe muchie. Rari�tea apare tot mai accentuat pe dreapta. Aproape o
jum�tate de or� urc�m pantele �nclinate, pentru ca s� l�s�m definitiv �n urm�
p�durea. Am ajuns la golul alpin, l�ng� marea st�n� Morm�ntul Florii (1555 m). Dac�
timpul nu ne permite s� ajungem p�n� seara la st�na Ro�iile, putem �nnopta aici. Am
consumat din timpul de mers cca. 6�7l/2 ore �i ne mai s�nt necesare alte 5�5l/2
ore.
�n fa�� ne mai r�m�n cca. 500 m diferen�� de nivel pentru ca s� p�trundem �n_ zona
alpin� a Cio-c�rliului Grivelor (2032 m); �n st�nga l�s�m ad�nca vale a Grivelor
(afluen�� a Surpatei) peste care domin� panorama Retezatului �i a V�lcanului; �n
continuare urc�m pe um�rul sudic al v�rfului amintit, orient�ndu-ne cu ajutorul
unui h�a� spre nord. Trecem de gurguiul um�rului, care la est se termin� cu lespezi
�i urc�m �nc� 150 m diferen�� de nivel pe direc�ia Cioc�rliului (aproape l/2 or�);
ocolim spre nord-est, urc�nd mai domol, folosind br�nele s�pate de copitele oilor
care pasc pe aceste meleaguri. Turi�tii mai bine antrena�i, care au timp �n plus la
dispozi�ie, pot urca direct �n vf. Cioc�rliul Grivelor, de unde se deschide o
frumoas� panoram� spre vest. La r�s�rit ne oprim privirile pe culmea �nalt� care se
fr�nge ad�nc �n �aua Gropii, apoi continu� cu T�uzul�Voi�anul�Molidi�ul. Parte din
aceast� �belvedere" o vom putea ob�ine �i din �aua �apul, unde reintr�m pe creast�.
Din �a putem arunca o privire fugar� �i asupra v�ii �i c�ld�rilor de la sud de
Par�ngul Mare. Acum putem s� observ�m pentru prima dat� �i zona v�rfului celui mai
�nalt, care pe versantul acesta e puternic �nclinat, dar accesibil, �naint�m pe
netedul platou al �eii, �nspre est, �i �ncepem un alt urcu�, de data aceasta spre
vf. �apul. �nc� un sfert de or� de urcu� �i p�im pe acoperi�ul �nalt al acestui
v�rf, care spre nord se une�te aproape f�r� �a cu vf. M�ndra. Din vf. �apul l�s�m
�napoi bazinul v�ii Sadul lui Sin �i privim mai bine bazinul v�ii Sadului principal
(ambele ape curg spre sud).
Pe creasta din ce �n ce mai st�ncoas� urc�m �ncet p�n� la un contrafort situat
chiar sub vf. M�ndra. �l �nvingem prin dreapta �i poposim pe adev�ratul v�rf al
M�ndrei (2360 m), confundat de multe ori cu vecinul s�u nordic Par�ngul Mare,
situat pe creasta principal�. Din vf. M�ndra ni se deschide o minunat� priveli�te
la est �i nord-est asupra crestei principale, cu vf. Gruiul �n prim plan. Planuri
din ce �n ce mai pierdute �n dep�rtare se succed spre est p�n� la creasta
Buila�V�nturari�a, care dup�-amiaz� str�luce�te ca �i Piatra Craiului �n razele
soarelui. Pe vreme bun� vedem �i �oseaua alpin� care urc� de la R�nca pe pantele
P�pu�ii, br�zd�nd ca o panglic� sub�ire alb�striul muntelui.
Din vf. M�ndra urc�m �n continuare tot spre nord; travers�m �nalta �a dintre cei
doi uria�i, l�s�nd �n dreapta un horn abrupt care continu� p�n� �n abisul c�ld�rii
seci de la sud de v�rful cel mare. Dup� �nc� 200 m diferen�� de nivel ajungem pu�in
obosi�i, dar �nc�nta�i de cel de-al 4-lea pisc al Rom�niei � Par�ngul Mare (2518
m).
P�n� aici am m�r��luit aproape continuu peste 10 ore, astfel c� popasul este
a�teptat cu ner�bdare. �n acest r�stimp vom studia drumul de cobor�re la st�na
Ro�iile, a�ezat� la cca. 1950 m alt., la confluen�a p�r�ului Ro�iile cu cel al
Z�noagei Ro�iilor. �n vf. Par�ngul Mare �nt�lnim �i traseul nr. 3, cabana
Par�ng�cabana Ob�r�ia Lotrului, marcat cu band� ro�ie. Cobor�m din dreptul balizei
spre r�s�rit, pe marcaj, cca. 150�200 m (�n lungime), p�n� pe un um�r de munte
(cca. 2510 m alt.).
De la cota 2510 m pornim pe poteca marcat� cu band� ro�ie, cobor�nd p�n� �n �aua
Gruiul (por�iune comun� cu traseul nr. 3). Aici �n �a se formeaz� �nspre c�ldarea
nordic� dou� hornuri, unul la vest, mai greu accesibil la cobor�re, iar cel�lalt la
est, pe care ne vom continua �i noi traseul. Cobor�m din �a spre nord, cam �n
punctul �n care creasta �ncepe s� se �nal�e spre vf. Gruiul. Intr�m �n hornul
destul de �nclinat (30�40�), travers�nd la �nceput un grohoti� m�runt, �ntrerupt de
insule de iarb�. �n zigzag dep�im partea superioar� mai dificil�, pierz�nd astfel
cca. 30 m diferen�� de nivel.
Por�iunea inferioar� a hornului se l�e�te �i numeroase br�neaguri br�zdeaz� panta,
din ce �n ce mai dulce. Cobor�rea devine mai lesnicioas�. Lacul M�ndra, situat
�ntr-o c�ldare �nalt�, st�ncoas�, plin� de lespezi �i blocuri de piatr�, este
primul din salba iezerelor �nl�n�uite �n circul Ro�iilor. Ca m�rime �i frumuse�e,
el concureaz� cu cele mai frumoase circuri din Carpa�i. Pe toat� l�rgimea circului
�n care se afl� acest lac, o singur� ,,oaz�" cu iarb� verde, primitoare, ocup� un
loc restr�ns la r�s�rit.
L�s�m lacul �n st�nga �i p�im pe platoul cu iarb�, o insul� odihnitoare pe marea de
bolovani, unde ne orient�m �n timpul unui scurt popas. H�a�ul ciob�nesc, care apare
firav printre lespezi, se �ndreapt� u�or c�tre dreapta, aproape de pere�ii de nord
ai Gruiului. Dup� 200 m de mers pe fundul c�ld�rii ajungem �ntr-o strung�
extraordinar�: printre dou� st�nci despicate, sub panta care se apleac� abrupt,
z�rim �n afund lacul mare al Ro�iilor. Este un bun reper al traseului nostru. De
aici descoperim �jum�tate la st�nga", pe o teras� intermediar�, Lacul Lung, unde
trebuie s� ajungem cur�nd. Cobor�m pe treptele naturale prin strung� �i ne
�ndrept�m la st�nga, pe o br�n� lat�, cu iarb�, de la baza peretelui care formeaz�
bordul c�ld�rii. Cobor�m p�ind prin iarba gras�, cotind spre nord (dreapta).
Travers�m peste bolovani c�iva metri, la dreapta, dep�rt�ndu-ne de perete, apoi
cobor�m ultima por�iune peste lespezi �i printre p�lcuri de jnepeni ajung�nd la
lac. Pe ��rmul Lacului Lung termin�m por�iunea cea mai dificil� a traseului nr. 14,
mai ales din punct de vedere al aten�iei �i orient�rii. Parcurgem ��rmul lacului
spre nord de malul estic p�n� la cap�tul lui nordic. La dreapta, mult mai aproape,
�i oglinde�te apele de smarald, �n mijlocul unui infernal haos de bolovani, unul
din cele mai mari lacuri din Par�ng: Ro�iile (Jie�ul).
Cobor�m bordul terasei a doua �i intr�m pe poteca ciob�neasc�, ce str�bate �ntinse
t�p�ane cu iarb�. Trecem prin dreptul �Punctului Ro�u" , abruptul de nord al
piciorului Par�ngului Mare; la baza lui se oglinde�te lacul Z�noaga St�nei, cu o
form� circular�. Se pare c� peretele ro�cat al abruptului de la Punctul Ro�u a
d�ruit numele s�u �ntregului circ glaciar al Ro�iilor.
Cobor�m �n continuare spre nord, �n direc�ia st�nei Ro�iilor care se vede acum
dincolo de p�r�ul Z�noaga Ro�iilor; st�na se afl� pe un d�mb, deasupra zonei
ml�tinoase de sub Lacul Rotund, la poalele Sliveiului. La st�n� putem ajunge fie pe
l�ng� lacul Z�noaga St�nei, apoi pe malul st�ng, pe sub coast�, fie pe la
confluen�a p�r�ului Z�noagei cu p�r�ul Ro�iile. Aici vom traversa bogatul p�r�u pe
o punte de piatr�, �nc� pe sus din t�p�anele cobor�toare am fi tenta�i s� �intim
direct st�na, dar vom evita acest lucru, pentru a ocoli mla�tinile, care inund�
platoul din aval de lacul Z�noaga St�nei.
Ajung�nd la st�na Ro�iile (1950 m), locul ales de popas pentru noapte, singura
a�ezare omeneasc� din imensul circ al Ro�iilor (vf. Par�ngul Mare�st�na Ro�iile:
l�11 or�). Pozi�ia central� a st�nei, altitudinea sa, p�durea nu prea dep�rtat� �i
apa �ndestul�toare s�nt argumente suficiente pentru a-i da importan�a cuvenit� din
punct de vedere turistic. Turi�tii care au cort pot �nnopta �n spa�iul din
vecin�tate, �n condi�ii bune de teren. De la st�na Ro�iile, av�nd avantajul
amplas�rii �i altitudinii, putem s� facem trasee turistice importante spre culmea
Sliveiului, lacul Verde �i C�rja, spore Dere�ul �i Coasta lui Rus, abruptul nordic
al Gruiului �i lacurile glaciare vecine.
Fig 21

15. ST�NA RO�IILE�MUNTELE DERE�UL�ST�NA Z�NOAGA�CURM�TURA GROAPA SEAC× MUNTELE

CAPRA - MUNTELE PRAV��UL�POIANA MUIERII
Traseul nu este indicat iarna. Timp de mers: st�na Ro�iile � st�na Z�noaga 4�41
ore; st�na Z�noaga � Poiana Muierii 3�4 ore

Dac� ne stabilim cu tab�ra la st�na Ro�iile, sau �n apropiere, putem face o serie
de excursii pe itinerare variate �i inedite �n centrul Mun�ilor Par�ngului. Exist�
mai multe variante: spre cabana Par�ng, spre v�rful Par�ngul Mare sau spre Ob�r�ia
Lotrului. Unul din traseele care poate conveni acelora care doresc s� mearg� �n
direc�ia Ob�r�iei Lotrului sau spre Mun�ii �ureanului, ocolind creasta principal� a
Par�ngului, este traseul prezentat mai jos. Din �aua Ciobanului sau Groapa Seac� se
poate folosi spre Ob�r�ia Lotrului traseul 13 A s�u 13 B.
La plecarea de la st�na Ro�iile ne vom orienta, deoarece vom intra �ntr-o zon� cu
jnepeni, �n care c�r�rile �ntortocheate ne pot pune �n fa�a unor ocoluri inutile.
Dincolo de firul principal al v�ii fostului ghe�ar Ro�iile se ridic� Dere�ul, ale
c�rui poale s�nt acoperite de jnepeni �i de �ntinse suprafe�e de grohoti�. Spinarea
lui �nalt� scade spre nord, disp�r�nd la confluen�a p�raielor Sliveiului �i
Dere�ului. �n direc�ia nord-est z�rim prin jnepeni� o poian� lung�, �ngust�, cu
grohoti�, care �n partea superioar� face o cotitur� spre dreapta. Memor�nd acest
reper, pornim la drum spre puntea de piatr�, peste p�r�u. Travers�m apa �i
perpendicular pe firul ei mai facem cca. 300 de pa�i peste lespezi �i t�p�ane cu
iarb�, dup� care ne �ndrept�m la st�nga. Mergem acum paralel cu coama Dere�ului �i
cu firul p�r�ului Ro�iile, urc�nd u�or. Rari�tea din jnepeni �n care intr�m cote�te
abia sim�it la dreapta. Reperul ini�ial se mai vede numai pe por�iunea sa
inferioar�, dar suficient de bine pentru a ne putea orienta. Dup� cca. 20 min
ajungem pe o limb� mare de grohoti�.
Mergem spre nord pe curba de nivel, travers�nd grohoti�ul. Ajungem la baza unui
perete de st�nc� �nalt de 10�15 m, a c�rui c�ciul� e �mpodobit� cu jnepeni; la baz�
poteca apare precis conturat� �i urc� prin poiana din jnepeni. Acesta este, de
fapt, reperul pe care l-am urm�rit �nc� de la st�n�.
Urc�m c�teva minute, apoi c�l�uzi�i de potec� cotim jum�tate la dreapta, str�b�t�nd
poieni�e mai largi prin jnepeni� spre creasta de deasupra. Dup� aproape o or� de la
plecare poposim �n culmea muntelui, la cap�tul de sus al poienii. Panta Dere�ului
este �ns� �nclinat� spre nord, dar podul lat, �mbr�cat �n p�lcuri de jnepeni, ne
�mbie la un scurt popas. Spinarea voluminoas� estic� a Sliveiului �ndulce�te
peisajul, str�juit� fiind de piscurile Stoeni�iei �i C�rjei, care de aici par
�triunghiulare". Mai spre nord se aliniaz� �i masivul munte al Mijei, �n masa
c�ruia s�nt parc� sculptate c�ld�ru�ele glaciare bine ascunse ale Z�noagei lui
Burtan �i Taurilor Firicele. Valea Jie�ului se deschide darnic spre nord, oferind
vederii �oseaua �nso�it� pe margini de case, apoi muntele Z�noaga, cu marea sa
potec� �n serpentine. Una din �intele traseului nostru este st�na Z�noaga, aflat�
la cap�tul de sus al acestei poteci, ascuns� �ns� de una din cutele muntelui.
Din locul de repaus ne orient�m spre est pentru a traversa cre�tetul lat al
Dere�ului. Mergem pe curba de nivel cca. 150 m, apoi cotim pu�in la dreapta �i
�ncepem s� cobor�m pe o pant� �nclinat� brodat� pe margini cu jnepeni. Dup� 3�4 min
de la punctul �n care am poposit, cobor�rea �n lungul unui jgheab ierbos devine mai
accentuat�. Potecu�a foarte fin� intr� pe jgheabul accesibil. Un detaliu
suplimentar: pe partea cealalt� a v�ii Dere�ului (est) se afl� un bordei al c�rui
�arc de pietre se distinge bine. De acolo �ncepe o potec� ce urc� spre st�nga, pe
muntele Pietrele.
Cu aceste repere pe care le re�inem neap�rat cobor�m. Panta ierboas� se men�ine pe
fundul unui v�lcel; zigzagurile h�a�ului ne conduc peste �covoare" de afini�. Dup�
cca. 10 min de cobor�re sprinten�, travers�m spre dreapta �i cobor�m �n aceea�i
direc�ie printre jnepeni, pe poteca tot mai bun�, p�n� la un mare stei de piatr�,
�l ocolim pe la nord-est, travers�m la dreapta albia str�mt� a unui torent �i pe
panta mai dulce a muntelui ajungem �ntr-o poian� cu brusturi. Travers�m aceast�
poian� �i urm�rim poteca pe serpentine printre jnepeni; cobor�m astfel la �uvoaiele
bogate ale Dere�ului. Trecem apa pe bolovani �i urc�m la dreapta pe malul �nalt
ie�ind pe terasa a doua a fostului ghe�ar Dere�ul. Aici putem face un mic popas. Cu
for�ele ref�cute vom ataca acum �n�l�imea unui nou munte, Pietrele, ale c�rui pante
se ridic� spre r�s�rit, �ncepem urcu�ul spre est. Imediat ne apare �n cale o
platform�, fost� morena lateral�, �i astfel ne apropiem de bordeiul st�nei din
c�ldarea Dere�ului.
Dep�im nivelul bordeiului �i ne �ndrept�m la st�nga, unde se distinge bine
�nceputul potecii (cam la 60 m). Chiar de la primii pa�i urcu�ul este tare �i
c�tig�m o diferen�� de nivel mare. Serpentinele se termin� cam la 200 m diferen��
de nivel fa�� de st�n�. De aici �nainte poteca urc� lent, iar dup� ocolirea unei
muchii mici intr� pe curba de nivel.
Poteca continu� strecur�ndu-se pe o br�n�, apoi urc� pe un horn �i ajunge pe un
�balcon" st�ncos ie�it din pieptul muntelui. Sub noi pere�ii cad vertical �i ne
permit s� vedem, �n dreapta �n�l��ndu-se �'epu�ele brazilor din ad�nc. Din
s�lb�ticia de jos str�bate mugetul apelor desc�tu�ate venite din toate c�ld�rile,
care se unesc �ntr-un singur �uvoi: Jietul; c�ntecul coco�ilor de munte �i
cronc�nitul corbilor �ntregesc aceast� simfonie neobi�nuit�. Cuiburile corbilor se
afl� �n ascunzi�uri st�ncoase, bine ap�rate de curio�i, de trunchiurile uscate ale
brazilor dobor�i de avalan�e �i furtuni.
Pornim mai departe. De acum intr�m pe curba de nivel, �ntret�ind o serie de
�clippe" de calcar alb cristalizat. Dup� pu�in timp priveli�tea se schimb�.
Deasupra noastr� r�m�n coamele �mpietrite ale sfinc-�ilor �i �ur�ilor" din vf.
Pietrele (vezi traseul nr. 13); cotim dup� o muchie pietroas�, dup� care parcurgem
un pov�rni� ierbos, mai neted �i �nclinat: ne afl�m de acum pe Z�noaga. Travers�m
un izvor firav �i �ncepem o cobor�re pl�cut�, spre nord-est, �n direc�ia st�nelor
din Z�noaga.
Dup� aproape 2 ore de mers de la bordeiul din Dere�ul sosim la st�nele din Z�noaga
(1680 m), o mare a�ezare ciob�neasc� situat� �n micile circuri, �mp�nzite de
jnepeni, unde putem poposi pentru noapte, dac� dorim s� facem excursii la vf.
Pietrele �i Coasta lui Rus.
�n continuarea traseului nr. 15 vom intra pe marele drum de leg�tur� cu vecinul de
la nord, �ureanul, pe una din crestele cele mai s�lbatice, cu splendide priveli�ti
asupra mun�ilor �nconjur�tori. De la st�na Z�noaga trebuie s� ie�im �n creast�;
pentru aceasta folosim una din potecile care se �ndreapt� spre nord-est, pe
deasupra p�durii de brad, spre �aua Ciobanul. Trecem pe sub nivelul p�durii de
jnepeni, care �nf�oar� spinarea muntelui �i, dup� ce travers�m izvora�e mici, urc�m
pe plaiul lin de la marginea abruptului, format de c�ld�ru�ele Z�noagei, p�n� �n
�aua Ciobanului.
O mic� variant� care ocole�te ar fi ie�irea la lacul Z�noaga Ciobanului (Iezerul
Pietros), pe c�rarea care se strecoar� printre jnepeni, pe la est de st�ne; de la
lac intr�m pe poteca traseului nr. 13, spre nord, p�n� �n ad�nca �a a Ciobanului.
�n �aua Ciobanul z�rim �n dreapta, destul de aproape, o alt� st�n�, l�ng� care se
afl� trei l�cule�e. Pe aici coboar� spre est varianta A a traseului nr. 13.
La nordul �eii se ridic� Ciobanul Mare. Urc�m pe mijlocul muntelui cam 3/4 din
diferen�a de altitudine dintre �a �i v�rf �i �ncepem ocolirea acoperi�ului pe la
vest. P�durea r�m�ne �n apropierea potecii mai jos, iar drumul ia aspectul unui
plai frumos, foarte umblat. Ajungem l�ng� un izvor chiar pe potec�, iar de aici
ocolim continuu tot mai mult spre dreapta, revenind la nord de vf. Ciobanul Mare
(1944 m). �n st�nga se adun� izvoarele v�ii Z�noaga; pe dreapta se desf�oar�
bazinul de colectare al izvorului Gropii.
Continu�m traseul chiar pe creast�. Sub nivelul potecii noastre, �n poienile bogate
�n p�uni, pe fe�ele estice, reper�m o alt� st�n�. Dup� ce trecem de o cot� abia
ridicat� din creast� (vf. Coricia), �ncepem marea cobor�re spre nord, semn c�
platoul se apropie de sf�r�it. Ceva mai jos �nt�lnim p�lcuri de brazi r�zle�i, apoi
intr�m �n p�dure. Aici se termin� �i poiana de pe cre�tetul muntelui, iar pe poteca
larg� intr�m �n p�durea Groapa. Mai departe linia general� a potecii continu� tot
pe creast�. Ajungem �n curm�tura Groapa Seac�, plasat� �ntr-o poian� cu iarba
�nalt� �i moale. Ea reprezint� locul cel mai de jos al crestei de leg�tur�
Par�ng��urean �i poate fi utilizat� pentru un popas. Din acest punct se ramific� la
dreapta �i varianta B a traseului nr. 13. Ne continu�m urcu�ul spre nord, pe poteca
principal� de creast�, reintr�nd �n p�dure.
Dup� cca. 15 min de urcu� ie�im din nou la gol alpin pe muntele Scovarda. �naint�m
pe plaiul �nclinat, ref�c�nd din Groapa Seac� aproape 250 m diferen�� de nivel. �n
dreptul unui mamelon sudic al muntelui poteca �ncepe ocolirea vf. Scovarda spre
nord-vest. �n josul pantei se afl� st�na Scovarda. Travers�m firicelul unui
p�r�ia�, �i dup� 15 min de cobor�re ajungem �n punctul �Ia comand�", pe versantul
nord-vestic, �n �aua care desparte Scovarda de Capra.
Din aceast� s� avem ultima priveli�te bun� asupra Par�ngului central, ale c�rui
�n�l�imi se ridic� spectaculos asemenea versantului nordic al Retezatului. Pornim
mai departe spre nord, pe potec�, travers�nd pantele �nierbate ale muntelui Capra
(1927 m). Urc�m lent p�n� pe fa�a sudic� a muntelui Costi�ele (1910 m), vecinul de
r�s�rit al Caprei. Pe ciuha costi�elor lu�m ca reper p�lcurile solitare de jnepeni
�i ienuperi. Din acest munte �ncepem o cobor�re de cca. 100 m diferen�� de nivel
p�n� �n �aua desp�r�itoare fa�� de muntele Buna. Poteca urc� moderat, ocolind
v�rful �i ie�ind �n �aua urm�toare, dintre Buha �i Prav�ul. P�n� acum poteca s-a
men�inut mai mult pe versantele de sud ale mun�ilor. De aici vom trece pe versantul
nordic, pe poteca larg� care ne conduce prin afini� nu departe de limita superioar�
a p�durii.
Pe st�nga, dep�im la �n�l�ime st�na Buha �i apoi ocolim izvoarele Ursului p�n� �n
coama Cotul Ursului. Am dep�it v�rful �nalt al Prav�ului, dincolo de care se afl�
cabana Ob�r�ia Lotrului. Poteca noastr� continu� chiar pe creast�, urm�rind cu
fidelitate cump�na apelor. Cobor�m prelung. Ceva mai jos trecem pe l�ng� o cot� cu
baliz�, dup� care intr�m pentru scurt timp �n p�dure. Dup� 200 m ie�im �n poiana
care se �ntinde pe toat� zona de la nord p�n� �n �a.
Trecerea peste Coti�or este scurt�. Din �a urc�m spre st�nga pe l�ng� un izvor
mocirlos. Ocolim spre vest �n�l�imea par�ial �mp�durit�, ultima p�n� la Poiana
Muierii. Pe st�nga poteca este m�rginit� de gardul unei planta�ii de br�du�i, cale
de c�teva sute de metri.
Fig 22. Lacul Ciobanul este �nconjurat de vegeta�ie bogat�
Dup� ce trecem prin dreptul v�rfului bombat al muntelui, revenim spre dreapta, la
�nceput prin p�dure, apoi prin rari�ti, �n creast�, pe unde de altfel �i cobor�m.
Dup� 20 min de mers de la izvorul mocirlos sosim �n punctul final al traseului nr.
15: Poiana Muierii, �nsemnat nod de poteci turistice �i pastorale. Aici se
�ncruci�eaz� dou� mari artere de circula�ie, de la Ob�r�ia Lotrului spre cabana
Voivodul, c�t �i de la Groapa Seac� spre S�lanele, Smida Mare �i Gura Potecului.
�n frumoasa poian� (1668 m) avem posibilitatea s� �nnopt�m fie la st�na de sus,
chiar �n locul unde sosim pe traseul nr. 15, fie la st�na aflat� cu 200�300 m mai
jos, spre dreapta (est), pe poteca marcat� cu triunghi ro�u. Putem cobor� chiar la
cabana Ob�r�ia Lotrului (1400 m) pe traseul nr. 6, marcat cu triunghi ro�u, unde
ajungem �n 11�2 ore.
Fig 23

16. POIANA MUIERII - V�RFUL SALANELE - �AUA GURA POTECULUI�MUNTELE AU�ELUL �

CURM�TURA �UREANUL - CABANA �UREAN
Traseul este indicat iarna numai schiorilor antrena�i Timp de mers: 6�7 ore.
Marcaj: band� albastr�.

Traseul nr. 16 �mpreun� cu traseul nr. 15 formeaz� leg�tura turistic� complet�

�ntre zonele centrale ale mun�ilor Par�ngului �i �ureanului. Importantul drum
turistic descris mai jos porne�te dintr-un �nod" de poteci �i este �ntret�iat pe
parcurs �n mai multe puncte de altele marcate sau nemarcate, pe care le vom sesiza
la locul cuvenit.
Pornim de la st�na Poiana Muierii spre troi�a aflat� la marginea poienii (nord). De
aici intr�m �n codrul falnic, care acoper� cre�tetul mun�ilor spre nord. Pe
�ntregul traseu vom p�stra linia de creast�. �n poieni�a care urmeaz� la 200�300 m,
poteca noastr� se une�te cu un drum de c�ru�� sosit din dreapta, de la T�rt�r�u.
Tot de aici ne va �nso�i marcajul band� albastr�, p�n� la cabana �urean. Mica
��osea" alpin� ne c�l�uze�te p�n� sub vf. S�lanele.
Travers�m poieni�a �i intr�m din nou �n p�dure, pe drumul amintit. Spre vest se
poate z�ri uneori prin rari�te o parte din bazinul de colectare al Jiului de Est.
Dup� 20 min, timp �n care men�inem linia crestei, modific�m pu�in direc�ia de mers,
cotind la dreapta sub un unghi de 10�15�. Ocolim v�rful �i poiana �La Holoang�"
(1665 m), care r�m�n la vest. Revenim pe culmea acum din nou neted�; coama mun�ilor
se fr�nge c�tre nord-vest, indic�ndu-ne totodat� �i direc�ia traseului; dup� cca.
30 min de mers p�im pe covorul de iarb� al unei alte poieni frumoase cu o
�fereastr�" deschis� printre copaci, �n direc�ia vestic�.
�aua S�lanele nu mai este departe, �nc� de la cotul crestei amintit mai sus trecem
prin dreptul Ob�r�iei p�r�ului S�lanele. Ie�im din p�dure cobor�nd u�or �ntr-o
vast� poian� chiar �n �aua S�lanele, unde se afl� dou� mari st�ne; l�ng� drum, pe
st�nga, se g�se�te st�na locuitorilor din Cimpa, iar la c�teva sute de metri pe
dreapta, o alt� st�n�, a �ug�genilor. ��oseaua" formeaz� o curb� de 90� c�tre
dreapta �i se pierde �n preajma st�nei �ug�genilor.
Travers�m �aua dincolo de mijlocul poienii p�r�sim ��oseaua" alpin� �i intr�m pe
poteca marcat� cu band� albastr�, ce cote�te la st�nga. �n urcu� ocolim v�rful
S�lanele (1712 m) pe la vest. Toat� aceast� ocolire o vom face prin p�dure, apoi
printr-o poian� lung�; dup� c�teva minute trecem de vf. S�lanele �i revenim pe
culme �n �aua nordic�. Ne afl�m �ntr-o nou� poian�, de unde o coam� scund� ne
sile�te s� intr�m printre �irurile de brazi, care se aliniaz� �n st�nga.
Revenim iar pe culmea defri�at�, plantat� cu puie�i de conifere, �naint�m de-a
lungul gardului planta�iei cale de 200�300 m c�tre o nou� �n�l�ime. Prin poiana de
pe spinarea ei urc�m aproape 30 m diferen�� de nivel; �n calea traseului nostru
urmeaz� o nou� poian�, mult mai larg� �i frumoas�, �n care putem face un popas.
V�rful lui P�tru, care p�rea la �nceputul excursiei noastre o �int� foarte
dep�rtat�, din aceast� poian� s-a apropiat sim�itor; pe piramida lui voluminoas�
distingem chiar �i unele am�nunte.
Vf. Smida Mare (1774 m) acoper� spre nord cu spinarea sa �mp�durit� restul
traseului p�n� la marele v�rf. Ocolind �i acest obstacol pe la r�s�rit, cam pe
curba de nivel, trecem printr-o �alee" m�rginit� cu garduri din b�rne, care ne
�ndrum� spre poiana st�nei din Smida Mare. Dep�ind st�na, revenim spre st�nga �n
creast�. Urmeaz� o zon� �n care p�durea a fost distrus� de furtun�; brazii gola�i,
usca�i se �nal�� cenu�ii �i mohor�i �n contrast dezolant fa�� de restul p�durii
r�mas� intact�. De la aceast� �usc�tur�" situat� �n locul numit �La Pociumb", pe
care o parcurgem �n 2�3 min, ocolim desi�urile pe versantul din vest, apoi reintr�m
�n p�dure; cobor�m temeinic c�teva serpentine, spre �aua ad�nc� din fa��. �n poiana
larg� de la Gura Petecului (1618 m) ne afl�m �n sf�r�it la poalele celui mai �nalt
v�rf din Mun�ii �ureanului. �n dreapta se deschide Valea Ciontii. Poiana este
�ntrerupt� ici �i colo de p�lcuri de brazi. De la mijloc poiana se l�rge�te
vizibil; �n acest loc �nt�lnim �i un indicator turistic cu s�ge�i care ne �ndrum�
fie spre cabana Voivodul s�u spre cabana Oa�a, pe marcaj cu triunghi ro�u. (traseul
nr. 20), fie �nainte spre cabana �urean (traseul nr. 16), pe marcajul cu band�
albastr�.
Ceva mai lateral, pe o muchie care porne�te din nordul �eii, se distinge st�na de
la Gura Petecului, cea mai �nsemnat� de pe �ntregul traseu. De la indicator
continu�m traseul nr. 16 �n sus, �n direc�ia V�rfului lui P�tru. Marcajele s�nt
rare, dar suficiente vara, ele fiind aplicate pe pietre pe l�ng� liziera p�durii
(latura vestic�). Urc�m cca. 300 m p�n� la cap�tul superior al poienii. Traseul cu
band� albastr� se va angaja �ntr-un mare ocol spre st�nga, pentru a evita �n�l�imea
V�rfului lui P�tru. De la lizier� g�sim firul lat al potecii pe care intr�m �n
p�dure. Mergem pe curba de nivel timp de 15 min p�n� c�nd p�durea, �n preajma
golului alpin, �ncepe s� se r�reasc�. Ocolim pe sus, pe ob�r�ia unei v�i cu ape
bogate, pentru ca imediat la ie�irea din p�dure s� �nt�lnim un p�r�ia�; el are
ob�r�ia mai sus pe potec�, �ntr-o r�p�. La c�teva zeci de metri �n continuare
(vest) ne oprim pentru scurt� vreme la un alt �ipot. De aici porne�te o ramifica�ie
nemarcat�, la st�nga, care coboar� u�or �i dup� cca. 100 m iese pe golul muntelui
Bilele, �n poteca marcat� cu cruce albastr�. Noi continu�m drumul �n direc�ia
ini�ial�, pe poteca marcat� cu band� albastr�, care urc� pu�in �i ajunge dup� cca.
150 m �n dunga Muntelui Bilele, �n punctul de ramifica�ie al drumurilor turistice
�ntre cabanele �urean, Voivodul (Lonea) �i St�na Gura Potecului.
Spinarea lat� a muntelui Bilele este una din cele 5 ramifica�ii importante ale
V�rfului lui P�tru. Acest mare nod orografic al Mun�ilor �ureanului se aseam�n�
unei piramide �nalte, cu muchii masive, din care cele mai �nclinate s�nt situate la
sud-est �i est.
Din coama muntelui Bilele, unde �nt�lnim �i traseul nr. 18, ne �ndrept�m spre
nord�nord-vest. �irul marcajelor cu band� �i cruce albastr� aplicate pe pietre ne
conduce �n urcu� p�n� pe te�itul platou al Au�elului, realiz�nd aproape 300 m
diferen�� de nivel. �n locul unde am atins coama muntelui Bilele altitudinea
m�soar� cu pu�in peste 1750 m, iar platoul Au�elului se a�terne cam la 2000 m alt.
Dincolo de ad�ncul v�ii, la vest, se ridic� piscul gola� al Cl�bucetului, pe care
distingem o baliz�. Poteca ne va conduce acum pe pantele pov�rnite ale V�rfului lui
P�tru. Travers�m o serie de p�r�ia�e care curg printre pietre. Dup� 1 or� de mers
de la ramifica�ia Bilele, urc�m �n �aua Ocolul, �nalt�, care desparte domeniul
muntelui lui P�tru de cel al Au�elului. Mult mai jos, pe potec�, �n st�nga, se vede
bordeiul de piatr� al unei st�ne. Din �aua Ocolul urc�m lent �n direc�ia vest, spre
culmea �nalt� a Au�elului, bombat� �i cu aspect de platou.
V�rful Au�elul se prezint� pe hart� ca un imens �T", care are pe coada lui dou�
cote pu�in proeminente. Pe �acoperi�ul" teului se mai disting alte dou� ridicaturi:
cea mai �nalt� atinge 2005 m. Poteca noastr� trece �n apropiere de locul de
�ncruci�are al laturilor teului. Pe acest platou �ntins este bine ca pe timp
nefavorabil s� ne orient�m atent de la un st�lp de marcaj la altul. Trebuie s�
specific�m c� din ��aua" central� a teului �ncepe o potec� mare spre sud-vest care
duce la Cl�bucet, pe care �ns� o vom evita.
Imediat dup� ce dep�im coama Au�elului, prin mica �a �nt�lnim la cca. 100 m spre
nord o tabel� indicatoare cu s�ge�i explicative. O parte din indica�iile existente
nu mai s�nt actuale, de acea vom folosi indicatorul ca pe un simplu reper �n teren.
Spre nord privim pentru prima dat� panorama enormei spin�ri a �ureanului, de care
ne mai desparte doar afunda lui curm�tur�. Pe pantele de est ale v�rfului, �n
apropiere de limita superioar� a p�durii, se distinge bine acoperi�ul de culoare
deschis� al cabanei �urean, care contrasteaz� evident cu masa mohor�t� a p�durii
�nconjur�toare.
Vom l�sa �n st�nga ramifica�ia unui drum turistic nemarcat spre st�na �i casa de
v�n�toare Au�elul �i �ncepem s� cobor�m la �nceput destul de comod spre nord.
Parcurgem �n lungime toat� muchia nordic� a Au�elului, intr�nd pe fa�a lui
r�s�ritean�. C�teva p�lcuri de jnepeni �ntrerup monotonia plaiului, pe a c�rui
ultim� por�iune apar �i brazi r�zle�i, care �ns� dispar �n poiana Curm�turii. Din
locul �n care ne afl�m numai indicatorul din mijlocul �eii ne poate �ndruma u�or
spre caban� care se ascunde undeva �n spatele p�durii, la nord-est. �n curm�tura
�ureanul sosesc mai multe poteci, din care cele mai importante pentru noi s�nt
acelea de la Lonea�T�ia�muntele Brate�ul �i cabana Prislop�Dealul Negru��ureanul
(traseele nr. 17 �i 24).
Intr�m pe poteca din dreapta, c�l�uzi�i de marcajele cu band�, cruce �i triunghi
albastru, ocolind piciorul de sud-est al vf. �ureanul. Trecem prin p�dure pe curba
de nivel. Dup� cca. 15 min de mers ajungem �ntr-o poieni�� situat� pe un d�mb; �n
acest punct cotim brusc la st�nga �i urc�m ceva mai accentuat c�teva zeci de metri
pentru a intra pe alt� curb� de nivel, �nainte de a ajunge la caban�, pe l�ng�
marcajele cu albastru mai apare din dreapta �i marcajul cu cruce ro�ie, venind de
la cabana Oa�a la cabana �urean, prin Feti�a �i Prigoana.
Sosim dup� 6�7 ore la cabana �urean (1743 m), o frumoas� baz� turistic�, �ndr�git�
pentru pitorescul �i lini�tea odihnitoare care domne�te aici aproape �n toate
anotimpurile.
Fig 24

17. PETRILA � CHEILE T�IA � BOTUL DEALULUI � ST�NA LUI BRA� � MUNTELE BRATE� �
CURM�TURA �UREANUL � CABANA �UREAN
Traseul este greu accesibil iarna pe por�iunea Brate� � curm�tura �ureanul Timp de
mers: Petrila I. F. T�ia�M. Brate�� cabana �urean 8�9 ore. Varianta A: Botul
Dealului�cabana de v�n�toare Au�elul�Brate� (st�na lui Bra�) 11�2 ore. Marcaj:
Petrila�muntele Brate��cabana �urean inclusiv varianta A triunghi albastru.

Pentru ca s� ajungem la cabana �urean, situat� �n centrul alpin al Mun�ilor

�ureanului, putem porni din Petrila, cea mai apropiat� localitate de la care avem
bune leg�turi pe �osea �i calea ferat� cu restul ��rii. Petrila (630 m) este un
mare centru minier din apropierea ora�ului Petro�eni. Accesul la Petrila se poate
face cu autobuzul sau pe calea ferat� �ngust� (cca. 2 km).
�ncepem traseul din Petrila, intr�nd pe �osea �n direc�ia est. Dup� 1,5 km trecem
prin c�tunul Lunca �i ajungem apoi la gura p. T�ia, afluent al Jiului de Est. �n
punctul de confluen�� p�r�sim �oseaua, travers�m apa Taiei pe podul de cale ferat�
a decovilului �i intr�m pe valea ei spre nord-est. Chiar de la �nceput �nt�lnim
marcajul cu triunghi albastru, care ne va c�l�uzi p�n� la caban�. Fie c� vom merge
cu trenul forestier, fie pe jos �n lungul v�ii Taia, vom reu�i s� prindem
suficiente am�nunte ale locurilor pitore�ti de pe traseu: prima parte este
caracterizat� de plaiuri �i pripoare; dup� c�iva kilometri ele cedeaz� locul
pov�rni�urilor abrupte. Apar cheile s�pate �n st�nc� de apele repezi ale p�r�ului.
Travers�m deseori de pe un mal pe cel�lalt al apei. In st�nga, pantele muntelui
apar�in culmii Piatra T�ii (1200 m), iar �n dreapta muntelui Chicera (1211 m). La
ie�irea din cheile Taia (km 4) se a�tern din nou pantele domoale, ospitaliere ale
mun�ilor cu p�duri, altern�nd cu zone defri�ate. Dup� cca. 9 km de la gura T�ii
sosim la confluen�a cu p�r�ul Di�ei (vest). �n acest loc, calea ferat� se ramific�
pe fiecare din v�ile confluente; mult mai b�tut �n ultimul timp este drumul pe
valea Di�ei, mai ales de c�tre muncitorii forestieri. Mai departe pe valea T�ia
(nord-est) vom g�si cabanele I. F. Taia, unde eventual putem s� ne ad�postim pe
vreme nefavorabil�. Distan�a parcurs� p�n� la I. F. Taia de la Petrila este de 9,5
km. Cam aici sf�r�e�te �i c�l�toria cu trenul forestier. Calea ferat� continu� pe
valea Taia spre nord p�n� la Lunca Florii (aproape 2 km), �nso�it� de o potec�
marcat� cu triunghi albastru. Dup� 15�20 min de mers sosim la cantonul de la Lunca
Florii, unde c�ndva func�iona �i o caban� turistic�.
Calea ferat� ia sf�r�it aici, �n apropierea unui lac de baraj. De la Lunca Florii
poteca marcat� urc� pe l�ng� scocul de lemn, destul de aproape de malul p�r�ului,
p�n� ajunge la o nou� confluen��, locul de ob�r�ie al v�ii Taia. La nord-est se
�ntinde Valea Au�elul, iar la nord valea important� a Dobroaiei (numit� �nc� �i
Bratcosul). Pe fiecare din ele se �ntinde c�u�ul prelung al unui scoc. Tot la
confluen�� un indicator de marcaje cu s�ge�i ne ajut� s� intr�m pe unul din
traseele alese mai departe, de�i semnul �i culoarea marcajului s�nt acelea�i pentru
ambele variante. Primul �ncepe s� urce piepti� pe Botul Dealului spre vf. Brate�;
cel�lalt se abate mai �nt�i pe valea Au�elul la cabana de v�n�toare, iar de aici
revine pe pantele Brate�ului. unindu-se cu prima potec�.
Travers�m p�r�ul Dobroaia �i sosim exact la punctul de bifurca�ie (900 m alt), unde
putem face un scurt popas. Urcu�ul pe muchia dintre cele dou� v�i �ncepe pe o
potec� bun�, pe care marcajul bine aplicat nu ne pune probleme de orientare. Urc�m
c�teva serpentine pe o pant� mare; urmeaz� o alta mai odihnitoare, apoi intr�m pe
un urcu� prelung prin p�dure. Pe m�sur� ce c�tig�m altitudine, trecem tot mai des
prin rari�ti. Dup� mai bine de o or� de urcu� de la ramifica�ie sosim �n poiana
st�nei lui Bra� (1383 m), unde re�nt�lnim �i poteca variantei A, care vine din
dreapta, urc�nd de la cabana de v�n�toare Au�elul. Dincolo de valea Au�elul avem o
priveli�te bun� asupra masivului picior de vest al muntelui cu acela�i nume.
Din poiana st�nei lui Bra� urcu�ul continu� ceva mai u�or, mai ales datorit�
faptului c� t�iem pe curba de nivel c�teva v�rfule�e, fiecare acoperit cu p�lcuri
de p�dure. Direc�ia de mers se men�ine pe o mare distan�� spre nord-est; ie�im la
golul alpin. Poteca se men�ine tot pe culme, dar platoul pe care ne afl�m nu are o
�nclinare prea mare.
Ocolim vf. Brate� (1690 m) pe la nord-vest �i revenim pe creast�. Ajungem �ntr-o
mic� �a, �n apropierea c�reia se profileaz� o cruce �nalt� sub vf. Bradul. P�r�sim
culmea �i intr�m pe partea de sud a muntelui. Cobor�m p�n� la nivelul p�durii f�r�
a p�trunde �n ea �i travers�m o r�p�, de obicei seac�; apoi ocolim o muchie
desp�r�itoare �i t�iem orizontal al doilea v�lcel, �ncep�nd de aici poteca coboar�
pu�in, cotind treptat spre sud. La st�nga �ncep pantele m. �ureanului, primul munte
important pe care-l vom �nt�lni pe acest traseu. Travers�m al 3-lea v�lcel, �i
cur�nd �i pe cel de-al 4-lea, pe care �l dep�im �n acelea�i condi�ii. Cobor�rea
spre dreapta devine mai pronun�at�, pentru ca s� atingem nivelul curm�turii
�ureanului. Parcurgem prin p�dure c�teva sute de metri, travers�nd un ultim �ipot,
�i dup� 200 m ie�im �n poiana mare din curm�tura �ureanul. Urc�m la st�nga, spre
est, p�n� �n punctul central, la cota 1793, la indicatorul de marcaje. Toate
potecile venind din diferite direc�ii converg �n acest nod de comunica�ie al
Mun�ilor �ureanului. Poteca noastr� marcat� cu triunghi albastru se une�te cu cele
marcate cu band� �i cruce albastr�, �ndrept�ndu-se spre r�s�rit (vezi traseele nr.
16 �i 18).
�n 20�25 min ajungem la cabana �urean (1734 m), �n poiana din preajma lacului.

VARIANTA A
In punctul de bifurca�ie de la gura Au�elului putem s� alegem varianta cu urcu�
ceva mai lung, dar mai domol. Poteca marcat� cu triunghi albastru urc� pe valea
Au�elului, a�in�ndu-se pe l�ng� ap�. Dup� ce mergem cca. 2 km, ajungem la cabana de
v�n�toare Au�elul (1024 m). Frumoasa pozi�ie a acestui refugiu v�n�toresc ne �mbie
la popas; el poate fi folosit la nevoie ca ad�post �i de turi�ti.
Informativ consemn�m c� de la aceast� a�ezare cinegetic� ospitalier�, �n afar� de
poteca marcat� mai porne�te o alta nemarcat� spre inima masivului. Iat� pe scurt
traseul acesteia: de la caban�, aflat� la confluen�a Au�elului (nord-est) cu
Cl�bucetul (sud-est), travers�m apa Au�elului ceva mai sus de confluen�� �i �ncepem
urcu�ul �tare" pe muntele Au�elul, pe o potec� ciob�neasc�. La �nceput urc�m prin
p�dure (aproximativ 80 min), mai apoi ie�im pe plai la marea st�n� Au�elul. De aici
urm�m panta cu iarb� a muntelui p�n� la culmea Au�elului, la indicatorul turistic
de marcaje la aproape 2000 m alt. De la st�n� p�n� la indicator urcu�ul dureaz� mai
mult de 11 or�. De la indicator intr�m pe traseul marcat cu cruce �i band� albastr�
(traseele nr. 16 �i 18), cotind la st�nga. Dup� cca. 50�60 min ajungem la cabana
�urean. Acest traseu nemarcat este totu�i semnalat la ramifica�ia din Au�elul
(indicator), ca fiind folosit pentru cobor�re. Noi complet�m, c� acest traseu ar
putea fi folosit iarna de schiori la cobor�re, deci �n sens invers descrierii
noastre.
S� revenim la varianta A a traseului nr. 17. Pornim de la cabana Au�elul pe poteca
marcat� cu triunghi albastru. La �nceput avem o scurt� por�iune de urcu� moderat,
dup� care atac�m panta de sud a Brate�ului. Serpentinele ne poart� prin p�dure la
�nceput spre nord, apoi spre vest, p�n� �n apropiere de st�na lui Bra� (1383 m), �n
poian�. Distan�a cabana Au�elul � st�na lui Bra� se poate parcurge �n 1 � 11 or�.
La st�n� �nt�lnim traseul nr. 17 (principal) marcat cu acela�i semn, pe care intr�m
la dreapta, �n direc�ia vf. Brate� (1690 m). P�n� la cabana �urean urm�rim traseul
descris la �nceputul acestui capitol.
Fig 25

18 . CABANA �UREAN � CURM�TURA �UREANUL � MUNTELE AU�ELUL � MUNTELE BILELE � CABANA

VOIVODUL (LONEA)
Traseul este accesibil �i iarna Timp de mers: 3�4 ore. Marcaj: cruce albastr�.

Traseul nr. 18 este considerat drept cea mai scurt� leg�tur� pe poteca marcat�
�ntre cele dou� cabane: �ureanul (1734 m) �n zona alpin� �i Voivodul (950 m) �n
zona periferic� a Mun�ilor �ureanului. In prima parte vom dep�i o diferen�� de
nivel relativ mic� (250 m), dup� care vom cobor� cca. 1000 m �n Valea Jiului de
Est. Prin compararea celor dou� cifre, turistul poate aprecia c� traseul nr. 18
este mai indicat la cobor�re.
P�r�sim cabana �urean �n direc�ia sud-vest, folosind p�n� �n curm�tura �ureanul
poteca marcat� cu triunghi, band� �i cruce albastr�. Drumul se desf�oar� prin
p�dure, apoi prin poieni�e �ntre brazi, f�c�nd un arc de cerc spre dreapta. �n cca.
20 min ajungem �n poiana �ntins� a curm�turii �ureanului (1793 m), unde drumurile
se despart. Traseul nr. 18 se �ndreapt� spre sud, pe marcajul band� �i cruce
albastr�; �ncepem urcu�ul prelung, nu prea greu, �n direc�ia platoului �nalt al
Au�elului. La �nceput poteca trece chiar pe mijlocul curm�turii, iar mai departe se
stabile�te pe fa�a estic� a piciorului nordic desprins din vf. Au�elul. Trecem
printr-un p�lc de p�dure, chiar la limita ei de sus, �i continu�m traseul pe l�ng�
tufe de ienuperi �i afine. Dup� mai pu�in de o or� de la plecare ajungem la
ramifica�ia de la indicatorul metalic din culmea Au�elului. El arat� �nceputul unui
traseu nemarcat pe piciorul vestic, spre cabana de v�n�toare Au�elul. Trecem pe
l�ng� acest reper, urc�nd spre sud �n �aua apropiat�. Urm�rim acum st�lpii de
marcaj �i semnele turistice aplicate pe pietre, care ne determin� s� schimb�m
direc�ia c�tre st�nga (sud-est). Cotind pe aceast� direc�ie, parcurgem enormul
platou alpin, �n �ntregime ierbos, care se �nclin� tot mai mult �n direc�ia sud.
Astfel �ncepe marea cobor�re pe 1000 m diferen�� de nivel p�n� la cabana Voivodul
�n Valea Jiului.
L�s�m �n dreapta o ramifica�ie nemarcat� a potecii spre Cl�bucet �i urm�rim �irul
marcajelor care se �ndreapt� pe sub �aua Ocolul, spre fa�a vestic� a Plaiului lui
P�tru. �aua Ocolul face hotarul muntelui Au�elul (vest) cu Plaiul lui P�tru (est).
Venind �n sensul descrierii acestui itinerar, s�ntem tenta�i s� urc�m direct pe
V�rful lui P�tru, lucru pentru care ne s�nt necesare cca. 30 min �n plus. Dup� o
privire scurt� asupra panoramei din �aua Ocolul, �n apropierea c�reia p�r�sim
poteca marcat�, �ncepem urcu�ul pe o pant� comod�, pe spinarea c�reia apar p�lcuri
de afini�uri �i lespezi. Aproape sub v�rf urc�m un ultim piept �i atingem la baliz�
cota 2130 m. Priveli�tea foarte ampl� cuprinde cea mai mare parte din Mun�ii
�ureanului �i ca o noutate lan�ul nesf�r�it al Par�ngului, de la vf. Par�ngul Mic
�i p�n� dincolo de curm�tura Olte�ului, unde se pot identifica cu precizie chiar
�n�l�imile C�p��nii.
Pentru a reveni din v�rf la poteca marcat�, cotim brusc la dreapta (sud-vest) �i
cobor�m direct cam 12� 13 min, p�n� �n dreptul bordeiului de mioare, aflat ceva mai
jos de poteca marcat�. Turi�tii care nu urc� la Vf. lui P�tru continu� traseul pe
sub �aua Ocolul timp de 2�3 min �i ajung �n dreptul bordeiului amintit, de unde pot
relua traseul nr. 18.
De aici, spre sud, �ncepem traversarea fe�ei de vest a celui mai �nalt v�rf din
Mun�ii �ureanului. Trecem peste firele unor izvoare �i dup� cca. 20 min de mers din
�aua Au�elul atingem panta muntelui Bilele, una din cele cinci ramifica�ii pe care
le formeaz� Vf. Lui P�tru. �n dunga muntelui Bilele se afl� �i punctul de
desp�r�ire al traseelor turistice marcate; poteca cu band� albastr� intr� la st�nga
pe fa�a sudic�, spre Gura Potecului (traseul nr. 16), �n timp ce poteca �nsemnat�
cu cruce albastr� (traseul nr. 18) coboar� �n linie dreapt� c�tre sud.
La cca. 200 m de ramifica�ie trecem pe l�ng� baliza de pe Bilele (1760 m), �ncep�nd
de la baliz�, cobor�rea devine rapid�; putem urma serpentina de-a lungul marcajului
sau putem t�ia direct �n jos. P�durea �nv�luie spinarea muntelui mai �nt�i lateral,
l�s�nd o poian� lat� pe cre�tet, care permite vizibilitatea asupra V�ii Jiului �i a
Par�ngului. La r�s�rit, dincolo de valea ad�nc�, se �n�ir� culmile rotunjite �i
�mp�durite care leag� Vf. lui P�tru de Poiana Muierii, peste Smida Mare �i
S�lanele. Pe Bilele �n jos, perspectiva se �mbog�e�te cu grupul st�nelor; Valea
Jiului o putem urm�ri cu privirea p�n� c�tre Lonea �i Petrila.
Ceva mai jos, cam la 20 min de cobor�re de la ultima baliz�, .trecem pe l�ng� o
nou� ramifica�ie: la st�nga se desprinde poteca marcat� cu triunghi ro�u spre Gura
Potecului �i cabana Oa�a (traseul nr. 20 A). �n marginea de sud a poienii, la
st�nele Bilele, ne oprim pentru un scurt popas. Ne continu�m drumul; dup� ce
platoul st�nelor se termin�, p�durea cuprinde tot muntele. Panta se �nclin� �i
ajungem �ntr-o �a pu�in ad�nc�,, de unde ie�im pe muchie �ntr-o alt� poian� format�
�n jurul unei cocoa�e ierboase. P�n� �n vale, unde ia sf�r�it botul muntelui
Bilele, poteca marcat� coboar� iute �n serpentine; travers�m apa imediat ce ajungem
pe vale �i mai �naint�m spre sud �nc� 2,5 km p�n� �n Valea Jiului de Est, unde
r�scrucea mai multor drumuri impune un scurt popas pentru orientare.
Ca s� ajungem la cabana Voivodul (Lonea), trebuie s� cotim la st�nga f�r� s�
travers�m apa Voivodului �i s� urc�m �n amonte c�teva minute. Cabana (950 m alt.),
cl�dit� pe un frumos t�p�an, se deslu�e�te �n st�nga printre pomi.
Fig 26

19. CABANA �UREAN � SUB V�RFUL PRIGOANA � MUNTELE FETI�A � CABANA OA�A
Traseul este accesibil �i iarna Timp de mers: 3�4 ore. Marcaj: cruce ro�ie.

Pentru leg�tura dintre zona central� a Mun�ilor �ureanului, pe care o serve�te

cabana �urean �i valea superioar� a Sebe�ului, unde se afl� amplasat� cabana Oa�a,
s-a marcat un drum turistic cu aspect variat, care �n sensul descrierii noastre
coboar� de la altitudinea de 1734 m la altitudinea de 1206 m. �n lungul
itinerarului vom traversa albiile a dou� mari p�raie: Canciul �i Prigoana �i dou�
culmi: Canciul �i Fata-Feti�a.
�nainte de a descrie traseul nr. 19 ne vom �ndrepta. aten�ia asupra lacului
�ureanul, situat �n imediata vecin�tate a cabanei. Chiar din curte intr�m �n p�dure
pe o potec� mic�, la �nceputul c�reia un indicator ne arat� meticulos: p�n� la
lacul �ureanul s�nt 122 m (!) �i se afl� la altitudinea de 1743 m.
La ��rmul lacului constat�m c� p�durea se �ntinde doar pe malul sudic p�n� la ap�.
At�t lacul, c�t �i c�ldarea glaciar� s�nt orientate spre est; �inutul e bogat
�nve�m�ntat �n jnepeni. Lacul are o ad�ncime maxim� de 7,3 m �i o suprafa�� de cca
500 m 2. O potec� mic� �nconjur� pe ��rm lacul, urm�nd mai ales pe �faleza"
accidentat� a malului vestic. Lacul �ureanul mai este denumit �i �Iezerul Mare al
�ureanului". De la lac revenim pe aceea�i potec� la caban�.
Poteca marcat� cu cruce ro�ie, la �nceput comun� cu celelalte semne de marcaj,
porne�te din fa�a cabanei spre sud-est, �n direc�ia curm�turii �ureanului. Vom fi
�ns� foarte aten�i la 100 m distan�� de caban�, deoarece �n punctul acesta traseul
nr. 19 se ramific� la st�nga, dup� indica�iile marcajului ro�u. Cobor�m pe o pant�
repede, lipsit� de copaci; �naintea noastr� apare o por�iune cu pietri� �i
bolov�ni�. Dup� 15�20 min de cobor�re dep�im o �mprejmuire (st�nga), la cap�tul
c�reia ie�im din p�dure pe firul v�ii Canciului, chiar la cantonul silvic. Trecem
apa pe o punte, ocolim prin st�nga noastr� curtea cantonului �i urc�m u�or prin
poian� perpendicular pe firul apei, �n direc�ia �eii Canciului. La nord se ridic�
mo�ul �mp�durit al v�rfului Canciu (1767 m). Dincolo de valea Canciului apare abia
vizibil, totu�i caracteristic, versantul de est al vf. �ureanul.
�n poian� mai exist� �nc� dou� cl�diri rustice apar�in�nd st�nei din Canciul. �aua
unde poposim pentru orientare este o joas� cump�n� de ape �ntre bazinul Canciului
�i cel al v�ii Prigoana spre care trebuie s� ne �ndrept�m. Chiar de la st�ne
izvor�te unul din afluen�ii Prigoanei. Pitorescul remarcabil al acestei poieni,
�peisajul dulce" �i drumurile lesnicioase fie spre V�rful lui P�tru, care se �nal��
autoritar la sud, fie spre R�ul Mare al Cugirului (nord), fie cel descris de noi,
�l recomand� �i ca loc de tab�r� pentru corturi.
Din �a ne �ndrept�m spre sud c�teva zeci de pa�i, numai pe curba de nivel; intr�m
�n p�dure de data aceasta pentru mai mult� vreme. Imediat dup� lizier� cotim la
st�nga, relu�nd direc�ia general� de mers spre r�s�rit, pe o potec� t�iat� pe
pantele nordice slab �nclinate ale muntelui. Nu este exclus s� �nt�lnim ciute sau
veveri�e venite s� se adape la unul din izvoarele pe l�ng� care trecem. Dup� cca.
10 min de la intrarea �n p�dure cotim u�or la dreapta �i r�zbatem pe culmea
cobor�toare a muntelui.
Travers�m o dat� cu poteca marcat� culmea, care aici face o inflexiune spre nord-
est �i cobor�m pe versantul opus, orientat spre sud. Poteca este acum mai larg�.
Marcajul aplicat pe trunchiurile masive ale r�inoaselor ne conduce spre est. O mic�
cotitur� la dreapta �i ajungem din nou pe muchia muntelui. �n continuare ne angaj�m
�ntr-o cobor�re rapid� pe serpentine; s-au scurs cca. 70 min de mers de la caban�,
c�nd sosim �n a doua vale din calea traseului nostru: Prigoana. Pe acost� vale
important� �inem malul st�ng �nc� 300 m �n aval, pe parcursul c�reia p�durea se
retrage la st�nga; o imens� poian� se l�rge�te la �cotul" Prigoanei �i pe pantele
�n�l�imilor �nconjur�toare. Trecem peste p�r�u pe puntea din dreapta, �nainte de
cotul mare �i urc�m d�mbul de pe malul drept. Ie�im pe un platou; poteca cote�te
iar la st�nga �i se �nt�lne�te cu un drum de c�ru�� folosit �i de tractoare;
dincolo de drum z�rim dou� st�ne. Intr�m pe drumul de c�ru�� spre r�s�rit,
str�b�t�nd un p�lc de copaci.
Dincolo de bariera pomilor l�s�m o ramifica�ie de ��osea" �n dreapta, iar dup� �nc�
100 m ne desp�r�im �l de cealalt� ramur� a ei, p�ind pe poteca firav�, dar
folositoare. Drumul de c�ru�� pe care l-am folosit p�n� aici se duce spre nord �n
lungul v�ii Prigoana. Aceast� zon� a traseului prezint� dificult�i de orientare;
marcajul este r�rit de lucr�rile de defri��ri, iar poteca turistic� aproape c�
dispare pe o distan�� de c�teva sute de metri; �n defri�are apar �n schimb multe
potecu�e. Pentru o bun� orientare pe aceast� por�iune a traseului nr. 19 vom urm�ri
indica�iile de mai jos cu mare aten�ie.
Pe locul vechii exploat�ri forestiere se afl� acum o planta�ie de br�du�i
�mprejmuit� cu gard. Dup� ce p�r�sim drumul de tractor, fix�m ca reper o poart�
�nalt� de lemn, pe unde p�trundem �n planta�ie. Poteca �ncepe de la poart� �i ne
conduce spre est, �n direc�ia �eii care desparte v�rful �mp�durit (st�nga) de coama
mai �nalt� �i, de asemenea, cu p�dure pe cre�tet (dreapta). Cam �n mijlocul
planta�iei apare o �ncruci�are de poteci �n form� de X. Poteca traseului 19 se
�ntinde �nainte pe ramura din st�nga. Tufele de zmeur� �i trunchiurile pomilor
putrezi�i dispar treptat �i pe m�sur� ce urc�m p�trundem �n desi�ul unei p�durici
tinere de br�du�i, unde apare din nou vizibil marcajul. Dup� cca. 7�8 min de la
intrarea pe planta�ie urc�m pe culmea Feti�ei, ceva mai la nord de �aua luat� ca
reper. H�a�ul �ngust se l�e�te treptat, intr�nd acum la st�nga pe sub creast� �i ne
�ndreapt� spre p�durea b�tr�n� care urmeaz�. Dup� ce dep�im d�lma din cre�tetul
muntelui, intr�m pe un drum foarte bine conturat, care sose�te din st�nga, �ncep�nd
de aici, vom avea pe l�ng� marcaj drept c�l�uz� �i panglica acestui drum, care ne
va �nso�i p�n� jos �n valea Sebe�ului. Ocolim v�rful �mp�durit al Feti�ei �i
ajungem pe culmea sud-estic� �nclinat� spre ad�ncul v�ii principale. Travers�m
coama pe fa�a nord-estic�, cobor�nd de-a lungul, destul de aproape de acoperi�ul
ei.
Cobor�rea prin p�dure este pl�cut�, panta fiind uniform�. Mergem pe drumul de
tractor 10 min, apoi ie�im �ntr-o poian� mare; vom nota prezen�a st�nei din muntele
Feti�a, al�turi de care s-a ridicat de cur�nd �i o barac�. Poiana se �ngusteaz�,
transform�ndu-se �n culoar prin p�dure. �n fa�� se deschide nemijlocit ad�ncitura
celei mai mari v�i, care nu este alta dec�t v. Sebe�ului; dincolo de ea se
contureaz� masiv muntele Oa�a Mare (1732 m).
Intr�m iar �n p�dure, dar dup� c�teva zeci de metri ajungem �n poian�, la pepiniera
silvic� Feti�a. La cap�tul de jos al pepinierii trecem pe l�ng� o cas� �i chiar �n
fa�a ei cotim brusc la st�nga. Cobor�rea se face acum pe o pant� mult mai
�nclinat�; Sebe�ul este at�t de aproape, �nc�t fream�tul apelor sale r�zbate p�n�
la noi destul de puternic. Urm�rim bucla unei serpentine �i prin ulucul de lut al
��oselei" cobor�m ultima ei por�iune p�n� �n v. Sebe�ului.
Jonc�iunea cu �oseaua alpin� Novaci�Sebe� (pe traseul nr. 21) are loc l�ng� un
p�r�ia�, unde se afl� �i un indicator metalic. Ajun�i la indicatorul amintit, vom
face o scurt� orientare: la st�nga, �oseaua se �ndreapt� la vale spre lacul �i
c�tunul Oa�a Mare; la dreapta, urc� la c�tunul Oa�a Mic� �i cabana Oa�a. Ne mai
r�m�n aproape 3 km p�n� la caban�. Pornim deci din nou la drum. Valea Sebe�ului are
aici aspectul unei largi lunci. La confluen�a cu Valea Mare �nt�lnim ca reper un
scoc. La 200�300 m mai departe, dup� un grup de case �oseaua alpin� trece Sebe�ul
pe malul drept. Pe acolo �se duce" �i marcajul cu cruce ro�ie spre muntele Oa�a
Mare �i cabana P�ltini�. La podul cu ramifica�ia spre cabana P�ltini� este plasat
un indicator turistic, care ne va ar�ta �i deriva�ia spre cabana Oa�a. F�r� s�
trecem r�ul, intr�m pe �oseaua secundar�, mai �ngust�. Ea cote�te la dreapta �i
�ncepe s� urce u�urel.
Dup� o nou� curb�, care readuce �oseaua paralel cu valea, �ncepem s� �nt�lnim vile
�i case de odihn� apar�in�nd c�tunului Oa�a. Mai �nt�i vom admira o superb�
bisericu�� de lemn, �n stil maramure�ean. Dup� �ipotul ce urmeaz� pe traseul
bisericu�ei, vom intra pe �strada" acestei miniaturale sta�iuni de odihn�, la
cap�tul c�reia se afl� mica dar simpatica a�ezare turistic�: cabana Oa�a (1206 m).
Una din casele �nt�lnite pe aleea pe care am venit a fost folosit� drept loc de
odihn� �i de crea�ie de c�tre marele maestru al condeiului Mihail Sadoveanu.
Fig 27

20. [diag 06] CABANA OA�A � MUNTELE CIOACA CIONTII � GURA POTECULUI � Muntele
Bilele � Cabana Voievodul (Lonea) / V�rful lui P�tru - Cabana �urean
Traseul nr. 20 A este accesibil iarna. Traseul nr. 20 B este greu accesibil iarna
Timp de mers: Cabana Oa�a�Gura Potecului 3 ore. Varianta A: Gura Potecului�muntele
Bilele 1 or�. M. Bilele�cabana Voivodul 2 ore. Varianta B: Gura Potecului�Vf. lui
P�tru� Curm�tura �ureanul 21�3 ore. Curm�tura �ureanul�cabana �urean 1 or� Marcaj:
Cabana Oa�a�Gura Potecului�muntele Bilele triunghi ro�u. M. Bilele � cabana
Voivodul cruce albastr�. Curm�tura �ureanul�cabana �urean band� �i cruce albastr�.

Cea mai direct� leg�tur� turistic� dintre valea Sebe�ului �i Valea Jiului de Est se
poate stabili parcurg�nd acest traseu pe varianta 20 A, care pornind de la 1206 m
alt. urc� p�n� la cca. 1618 m �i apoi coboar� la cca. 900 m, la I. F. Voivodul.
Varianta 20 B este al doilea itinerar turistic �ntre cabanele Oa�a �i �urean pe
care se poate atinge v�rful cel mai �nalt din �urean. Dac� l�s�m bagajele la cabana
Oa�a, putem �nscrie un circuit pe traseele 20 B �i 19, �ntr-un sens sau altul,
lucru perfect realizabil, �n 9�10 ore, de�i itinerarul are diferen�e mari de nivel
at�t la urcu�, c�t �i la cobor� (cca. 930 m diferen�� de nivel).
Pornim de la cabana Oa�a pe marcajul cu triunghi ro�u spre sud, pe �oseaua
secundar� care se termin� la c�teva zeci de metri la sud de caban�, chiar la gura
v�ii S�lanele. Dup� terminarea drumului carosabil urm�rim poteca. Travers�m un
p�r�ia� �i p�r�sim vecin�tatea apei S�lanele, de care, treptat, ne vom distan�a.
Imediat la sud intr�m �n p�dure. Urc�m c�teva serpentine �i ajungem pe o muchie
joas�. De aici cobor�m prin rari�te, pe fundul unei mici v�i (uneori secat�), apoi
urc�m pe panta din fa�� o muchie cu br�du�i. Dup� ce ajungem �n cre�tetul s�u, ne
vom opri pentru orientare. Timpul de mers p�n� aici este de cca. 12 min.
La sud de locul �n care ne-am oprit ca s� ne orient�m se formeaz� albia unui
torent, c�tre care porne�te o ramifica�ie din poteca noastr�; vom coti �ns� la
dreapta merg�nd pe coasta cu br�det, �n urcu� lent, care se accentueaz� pe m�sur�
ce tindem s� ne apropiem de firul torentului, spre st�nga; abia la ob�r�ia lui
atingem firul v�ii. Urc�m mai departe pe muntele ridicat spre sud-vest; coama sa
�mp�durit� poart� o denumire interesant� �i sonor�: Diudiu. Ca s� urc�m �n muchia
lui folosim un loc de trecere �ngust. In ambele p�r�i ale potecii remarc�m garduri
din b�rne. Din �aua aflat� la marginea poienii �ncepem cobor�rea pe l�ng� st�na
Diudiu, aflat� la 150 m distan�� pe versantul sud-vestic. Dep�im nivelul st�nei
�ndrept�ndu-ne spre v. �as�, pe care o z�rim bine de aici, de sus. Diferen�a de
nivel ce o pierdem nu este prea �nsemnat� �i o recuper�m cur�nd pe pantele de
dincolo de p�r�u. Mergem pe un drum lat, pietros, m�rginit de o parte �i de alta de
garduri, care ne conduce p�n� pe firul v�ii. Jos, �n vale, cotim imediat la st�nga,
cobor�nd 300 m pe malul st�ng al v�ii p�n� la matca unui fost lac de acumulare, pe
barajul c�ruia putem trece pe malul cel�lalt. Ocolim pe la baz� botul muntelui
dintre v�i �i ie�im �n valea vecin�, numit� Valea Potecului, ceva mai sus de
confluen�a cu v. �as�. Travers�m apa �i urc�m �n direc�ia sud-vest, �n unghi de 45�
la dreapta, fa�� de p�r�u, spre un copac gros, singuratic, de pe malul �nalt. �n
continuare se a�terne o poian� u�or �nclinat� spre care firul potecii urc� f�r�
obstacole p�n� �n punctul unde marcajul este prezent �i vizibil. Odat� intra�i �n
p�durea de pe Cioaca Ciontii �ncepe �i greul urcu�ului. Serpentine dese sau
piepti�uri, prin p�dure �i rari�ti, ne scot dup� aproape o or� de efort concentrat
�n apropierea v�rfului Cioaca Ciontii. Poteca trece chiar pe v�rf. De aici, spre
vest, drumul este mai plat, cobor�nd chiar c�iva metri diferen�� de nivel �ntr-o
mic� poian�. Ne descurc�m cu oarecare greutate printre copacii pr�bu�i�i;
trunchiurile uscate care au fost dobor�te C�ndva de furtun� au creat o �bre��" �n
p�durea altfel compact�. Dup� �nc� 150�200 m de mers prin p�dure, pe coama aproape
plat�, deviem la st�nga, �n u�oar� cobor�re; coama �nalt� a muntelui r�m�ne �n
dreapta. La c�teva zeci de metri travers�m un p�r�ia�, ie�im din p�durea b�tr�n� �i
urc�m pe malul cel�lalt, printr-o rari�te, plin� de ruguri de zmeur� �i plante
iubitoare de soare. Ajungem pe o muchie neted� situat� �ntre v�lcelul abia
traversat �i valea Ciontii �n st�nga noastr�. Ne �ndrept�m u�or spre dreapta. Dup�
c�teva zeci de metri travers�m un loc mocirlos �i continu�m s� urc�m prin p�dure.
La c�teva minute de mers ie�im �n poiana mare de la Gura Potecului. �nainte de a
ajunge �ns� �n creasta �nalt� a mun�ilor travers�m p�r�ia�ul st�nei, pe l�ng�
ad�p�toare, �i urc�m piezi� la st�nga, pe sub nivelul st�nelor. Casele s�nt situate
pe dreapta la marginea unui platou. Aici putem face o abatere de la marcaj p�n� la
st�na Gura Potecului, pentru un eventual popas de pr�nz. De aici pe poteca ,.de
serviciu" a ciobanilor �naint�m 200 m spre sud-vest p�n� �n �aua propriu-zis� la
indicatorul de marcaje, locul de separare al variantelor A �i B. La indicator
�ntret�iem traseul Poiana Muierii�cabana �urean (nr. 16), marcat cu band� albastr�.

VARIANTA A
Din �aua Gura Potecului putem ajunge pe muntele Bilele av�nd la dispozi�ie dou�
poteci. Cea marcat� cu band� albastr� (traseul 16) conduce la cabana �urean,
ocolind Vf. lui P�tru pe la vest. Urm�rirea acestui itinerar p�n� �n platoul
Bilelor �i apoi pe marcajul cu cruce albastr� (traseul 18) la cabana Voivodul nu
este recomandat�, datorit� ocolului pe care �l face. Pentru cabana Voivodul (Lonea)
exist� un alt traseu marcat, care va fi descris ca variant� A la traseul nr. 20.
P�r�sim indicatorul �i cobor�m u�or c�tre vest. Intr�m pe marcajul cu triunghi ro�u
�n p�dure. La �nceput ne men�inem pe curba de nivel, apoi treptat cobor�m lent.
Travers�m o serie de p�r�ia�e care trec peste potec� �i dup� cca. l/2 or� �ncepem
s� ne �nscriem pe o curb� spre st�nga; p�trundem pe teritoriul Bilelor. Dup� o
por�iune destul de u�oar� ie�im din p�dure �n vasta poian� de pe cre�tetul Bilelor,
�n mijlocul c�reia, la un indicator, �nt�lnim �i traseul nr. 18. Marcajul cu cruce
albastr�, care �nso�e�te poteca de pe Bilele, coboar� de sub �aua Ocolul peste vf.
Bilele (ramifica�ie cu traseul 16) �i continu� p�n� �n Valea Jiului de Est, la
ob�r�ia lui. Intr�m deci pe acest traseu �i �n maximum 2 ore sosim la cabana
Voivodul (Lonea).

VARIANTA B
Pentru cabana �urean �n afar� de drumul peste mun�ii Bilele �i Au�elul (traseul 16)
mai exist� un itinerar, par�ial nemarcat, u�or de urm�rit. Singura dificultate ar
fi diferen�a de nivel de 512 m dintre Gura Potecului �i Vf. lui P�tru.
Din �aua Gura Potecului (1618 m) pornim spre nord-vest, pe traseul nr. 16 marcat cu
band� albastr�. Dup� un urcu� pe l�ng� liziera p�durii de 5�6 min, acest traseu
cote�te u�or la st�nga �i intr� �n p�dure. Exact la aceasta curb� p�r�sim poteca
marcat� �i urc�m �nainte pe piciorul sudic al V�rfului lui P�tru. Privim �n
dreapta: st�nele din Gura Potecului, r�mase ceva mai jos, se profileaz� pe fondul
verde al p�durii de pe Cioaca Ciontii. Urcu�ul devine �tare". Apoximativ dup� 40
min de c�nd altitudinea se apropie de 1850 m, �nt�lnim �n dreapta traseului nostru
o c�ld�ru�� glaciar� abia schi�at�, �n mare parte ierboas�; spre nord-est ea are o
scurgere.
P�lcuri de ienuperi �ncep s� brodeze acum cuvertura de iarb� a muntelui. Urcu�ul se
�ngreuiaz� sub v�rful secundar de sud, unde panta se �nclin� accentuat �i potecu�a
pe care �ncerc�m s-o urm�rim este deseori �ntrerupt� de grohoti�.
La cap�tul sudic al V�rfului lui P�tru, marcat cu �oameni de piatr�" (lespezi
stivuite de ciobani), facem un scurt popas. Este locul de unde avem posibilitatea
s� privim cea mai frumoas� panoram� spre sud: mun�ii �nal�i m�rginesc orizontul cu
zidul lor puternic p�n� la mari dep�rt�ri. Putem spune c� este o priveli�te
spectaculoas�, important� �i pentru faptul c� latura �nalt� a mun�ilor C�p��nii �i
Par�ngului se poate vedea apoape �n �ntregime. Pornind de la �ndep�rtatul Buila
�V�nturari�a �i continu�nd cu vf. Ursul, vf. C�p��na, mun�ii T�rnovul, P�pu�a,
Mohorul �i p�n� �n zona central� Par�ngul Mare�C�rja, lan�ul unduitor al crestei nu
las� nici un loc�or gol sau mai slab reprezentat.
La est aproape toat� valea Sebe�ului, m�rginit� dincolo de mun�ii Cindrelului �i
Lotrului (�tefle�tilor), ni se a�terne ca un mulaj copiat de pe o hart�. Restul
panoramei �l vom definitiva din v�rful principal la 2130 m, de unde ne apare
sectorul nordic al �ureanului.
Fig 28. Din curm�tura Olte�ului
Pentru aceasta urc�m pe coama �ngust� �i lung� de 300�400 m c�tre nord, pe l�ng�
�oamenii de piatr�". La baliz� ne oprim. Priveli�tea e larg�, dar plaiul prea pu�in
�nclinat al versantului de nord-vest �i nord ascunde detaliile apropiate. De aici
vedem pentru prima dat� pe acest traseu cabana �urean, situat� pe coastele de est
ale �ureanului.
Cea mai favorabil� lumin� sub care putem privi uria�a a�ezare de mun�i este vara pe
la ora 9 diminea�a, c�nd culmile Par�ngului s�nt luminate piezi�, iar �ureanul �i
Au�elul se afl� direct sub razele soarelui. Dup� popasul pe Vf. lui P�tru relu�m
traseul pe varianta B. Cobor�m spre nord-vest, pe plaiul care �ncepe din v�rf spre
�aua Ocolul, f�r� a intra pe drumul marcat care trece prin sudul �eii, ci cotind la
dreapta, spre fa�a nordic�. Pe poteca ciob�neasc� mult mai vizibil�, care
reprezint� de fapt o scurt�tur� bun�, ne �nscriem pe curba de nivel pe sub vf.
Au�elul. Dup� un prim um�r bombat al Au�elului, pe care-l dep�im pe curba de nivel,
z�rim mai jos, pe o alt� curb� de nivel, o potec� ce �ntretaie p. Canciului.
Ob�r�ia acestuia se afl� �n unghiul diedru format de dou� laturi ale T-ului,
pornite din v�rful Au�elul (vezi traseul nr. 16). Cobor�m la ap�. Poteca
traverseaz� bogatul �ipot �i apoi �n lungul unui canal cu ap� �l �nso�e�te �n
cobor�re direct spre nord. Ajungem la liziera p�durii de brad, �n dreptul c�reia
canalul cu ap� curge spre st�na din dreapta; noi vom merge �n direc�ia ini�ial�
�nc� 10 min, apropiindu-ne de poteca marcat� a traseului nr. 16, care vine din
st�nga. Abia la marginea curm�turii �ureanul intr�m pe poteca marcat� (traseul nr.
16) p�n� la cabana �ureanul (1734) m). Diferen�a �ntre cele dou� variante � prima
din �aua Ocolul peste Au�elul �i a doua cea descris� mai sus � este de cca. 15 min
la cobor�re �n favoarea ultimei.
Fig 29

21 ORA�UL SEBE���UGAG�T�U�CABANA OA�A

Timp de mers: 11�2 zile. Traseu de �osea: 69 km.

Iat�-ne acum la �nceputul unui traseu destul de vestit �n �ara noastr�, �ns� mai
pu�in str�b�tut �n �ntregime de turi�tii care merg pe jos. �oseaua alpin�, celebr�
prin frumuse�e, dar �i prin lungime �i dificult�i, este �ns� din ce �n ce mai des
vizitat� de excursioni�tii posesori de autovehicule. Datorit� lungimii sale
(Sebe��Novaci 144 km), �oseaua poate fi �mp�r�it� �n 4�5 etape �n cazul parcurgerii
sale pe jos. In prezenta lucrare, �n afar� de traseul nr. 21, �oseaua mai este
descris� pe alte por�iuni �i la traseele 4, 5 �i 22.
Intrarea pe aceast� �osea se poate face de la nord,. din afara ora�ului Sebe� �i pe
�oseaua secundar� Apoldul de Sus�Poiana Jina�Dobra��ugag, iar pe la est �oseaua
alpin� Rudaru�muntele Purul��tefanul (traseul nr. 13). �n viitorul apropiat se vor
construi alte dou� �osele alpine importante pentru turism �n zona Ob�r�iei
Lotrului.
�oseaua alpin� care traverseaz� Carpa�ii �ntretaie sau culege o serie de poteci
turistice marcate �i nemarcate din mun�ii situa�i �ntre Olt, Jiu �i Strei; ea poate
fi socotit� ca cel mai important reper turistic, coloan� vertebral� a turismului �n
Masivul Par�ng.
�oseaua porne�te din ora�ul Sebe� (gar� C.F.R. pe linia V�ntul de Jos�Sibiu).
Ora�ul, cu o popula�ie de cca. 12 000 locuitori, e a�ezat �n regiunea de la poalele
mun�ilor �ureanului �i Cindrelului, vecinii nordici ai masivului. Pentru o scurt�
documentare a turi�tilor amintim c� acest ora�, cu o vechime de peste 700 de ani,
s-a dezvoltat din punct de vedere economic pe baza resurselor locale prin
prelucrarea lemnului adus din mun�ii �nvecina�i. Ast�zi pe l�ng� o serie de
industrii me�te�ug�re�ti, industriile lemnului �i piel�riei s-au dezvoltat pe linii
noi, moderne.
R�ul Sebe� de care ne apropiem este cea mai important� ap� curg�toare de pe
versantele nordice ale mun�ilor Cindrelului �i �ureanului. El a �nlesnit o cale de
comunica�ie �ntortocheat�, uneori mai larg�, alteori mai �ngust�, �ncep�nd din
inima mun�ilor �i p�n� la Mure�. Izvoarele sale principale: r�ul Frumoasa �i p�r�ul
T�rt�r�u se unesc �n apropierea cabanei T�rt�r�u. Lungimea r�ului astfel format
dep�e�te 100 km, iar debitul puternic al apelor l-a f�cut propriu pentru plut�ritul
masei lemnoase exploatate �n bazinul s�u superior.
Dup� 3 km de mers din Sebe�, �n apropiere de poalele dealurilor, intr�m �n satul
Petre�ti, socotit mai mult o suburbie a ora�ului. �n acest sat exist� o fabric� de
h�rtie care s-a f�cut cunoscut� �n ultimii ani. Dup� 2 ore de la plecare trecem
prin satul Sebe�el; C�ndva, �n apropierea lui, se exploata un mic z�c�m�nt de aur.
La km 10 travers�m comuna S�ciori, de unde se desprinde o ramifica�ie spre Cacovi�a
�i C�lnic �i �naint�m spre sud�sud-est, pe �osea, prin satul Laz (km 11); la
C�p�lna (km 15) s�ntem la �poarta" de intrare �n mun�i. Satul este �mpr�tiat pe
coastele dealurilor. Pe dealul Cet�uia se afl� ruinele unei cet�i dacice,
construit� din pietre de calcare, cetate asem�n�toare celor din V. Gr�di�tei. �n
comuna C�p�lna l�s�m �n st�nga un drum spre C�rpini�, care duce la vestita
localitate Jina .
Muntele �ncepe s� se fac� sim�it, str�ng�nd valea tot mai mult �n chingile sale;
apa �i �oseaua s�nt acum vecine. Malul drept, mai st�ncos �i neprimitor,
contrasteaz� cu versantul opus (apusean), unde pe plaiurile line case izolate
puncteaz� verdele poienilor cu alb-albastrul lor caracteristic. De aici avem de
parcurs o cale destul de lung� p�n� la ultima a�ezare omeneasc� mai important�:
�ugag (C�p�lna � �ugag 15 km).
Dup� 3�4 ore de mers de la C�p�lna intr�m �n marea comun� �ugag, tipic� a�ezare de
munte, ai c�rui locuitori se ocup� cu cre�terea vitelor �i mai pu�in cu
agricultura. O alt� ocupa�ie de seam� a lor este munca la p�dure. Vom auzi deseori
de �ugag c�l�torind pe �ntinsele meleaguri ale �ureanului, vom cunoa�te locuitorii
s�i ca pe ni�te oameni dintr-o bucat�, buni tovar�i de drum �i bune gazde la st�ne,
gospodari �i vesti�i p�stori.
Fig 30 V�rful Par�ngul Mare privit din c�ldarea Ro�iile
Por�iunea de traseu de la ora�ul Sebe� p�n� la �ugag poate fi parcurs� �i cu
autobuzul; �n amonte de �ugag �ncepe partea cea mai antrenant� �i mai spectaculoas�
a traseului. Men�ion�m c� autobuzul face curse o dat� pe s�pt�m�n� p�n� la Oa�a
Mic�, cu plecarea din Sebe�. Pornim din �ugag (km 28), chiar de la confluen�a
Sebe�ului cu r�ul Dobra (est), unde se desparte �i o ramifica�ie a �oselei alpine
spre Jina.
Urc�m pe valea Sebe�ului pe malul drept. P�n� la grupul de case de la T�u avem de
mers ceva mai mult de 15 km pe por�iunea �n care aspectul de defileu devine un
lucru obi�nuit. Cataractele Sebe�ului, numite �La �urloaie", se prelungesc destul
de mult pe cursul apei, r�ul izbind cu t�rie malurile st�ncoase �i �ntortocheate.
Dup� mai bine de 2 ore de mers de la �ugag �oseaua face un cot, ocolind pintenul
st�ncos �nalt de 50�60 m. P�n� la T�u mai apar �n cale st�ncile denumite �Masa
Dracului" �i �La Grumazi".
La confluen�a Bistrei (est) cu Sebe�ul, terenul mal larg las� loc a�ez�rii de la
T�u (1739 m alt.), unde se afl� �i o caban� a I.F.-ului (km 42). In aceast� colonie
muncitoreasc� se poate cere g�zduire pentru noapte. La T�u l�s�m o ramifica�ie a
�oselei la st�nga, spre lacul �i cabana Bistra. De la lacul Bistra �ncepe un traseu
marcat cu band� albastr� �n direc�ia vf. Cindrelul.
Relu�m traseul pe �oseaua principal� spre o nou� �int�: Oa�a Mare. Trecem printr-un
mic defileu, apoi pe l�ng� gura p�r�ului Miria�ul (vest), dup� care cotim �n
direc�ia sud-est; mergem �n aceast� direc�ie spre micul c�tun Mijlocea. La nord se
afl� Tomnaticul (1406 m), iar la vest Chicera Gro�cior (1683 m), spre care trece
apa Sebe�ului o punte, urm�nd o potec� ciob�neasc�. Dup� al�i 2 km se ridic� �n
st�nga pantele �Dealului C�zile" (1603 m). �n dreptul lui �oseaua cote�te ocolind
un pinten st�ncos p�n� la gura p�r�ului �u�u (vest). Cu 2 km mai sus remarc�m o
nou� confluen��; cea a Sebe�ului cu p. Prigoana, care ne indic� apropierea de
c�tunul Oa�a Mare. Travers�m prin dreptul v�ii Ru�inosu (est), pentru ca s� mai
parcurgem �nc� 1,5 km p�n� la barajul lacului de acumulare de la Oa�a Mare, pe
malul c�ruia se �nfirip� �i colonia muncitoreasc�. �n caz de nevoie putem �nnopta
�i aici la cabana I.F.-ului sau la alte cabane din preajm�. Lacul Oa�a, format prin
z�g�zuirea apelor Sebe�ului, este unul din cele mai mari lacuri pentru plut�ritul
bu�tenilor.
C�l�toria noastr� �n lungul superbei v�i se apropie de sf�r�it. Travers�m la coada
lacului pe malul st�ng �i pe sub pantele muntelui Fata (nord-vest) descriind o
curb� larg� spre sud. Valea se l�rge�te mult, form�nd lunci frumoase �n care apele
lene�e ale r�ului deseneaz� meandre complicate.
La 1 km sud de pod �nt�lnim marcajul cu cruce ro�ie care vine din dreapta de la
cabana �urean, cobor�nd pe muntele Feti�a (traseul nr. 19). Traseul acesta continu�
peste Oa�a Mare (est) p�n� la P�ltini�.
�oseaua traverseaz� apoi pe pod un afluent de la vest (Valea Mare), trece pe l�ng�
un grup de case �i sose�te la o bifurca�ie: �oseaua alpin� traverseaz� pe pod apa
Sebe�ului, iar o �osea secundar� urmeaz� malul st�ng �n continuare. P�r�sim �oseaua
principal�, care de aici intr� �n zona alpin� a mun�ilor �i ne men�inem pe malul
st�ng urc�nd prin p�dure. Ajungem l�ng� o biseric� mic� din lemn, lucrat �n stil
maramure�an, apoi pe l�ng� un �ipot cu ap� rece ie�im din p�dure �ntr-un lumini�.
Fig 31. Priveli�te de var� din v�rful C�rja
Aleea pe care mergem desparte �irurile de vile pentru odihn�, printre care �i o
cas� de v�n�toare. �n aceste minunate locuri pline de poezie �i-a petrecut o bun�
parte din vacan�e marele Sadoveanu. El a imortalizat meleagurile mun�ilor
�ureanului �i Cibinului �n opera sa.
Putem reaminti turi�tilor din volumul �Valea Frumoasei" c�teva fragmente din
schi�ele cu privire la pitorescul �i bog�ia v�ii Sebe�ului sau a Frumoasei: v�natul
�i pescuitul.
�n �Dram� la marginea p�durii", marele scriitor prezint� un episod emo�ionant
despre o ciut� atacat� �i dobor�t� de un r�s. F�c�nd o �introducere �ntr-un loc
pl�cut pescarilor �i v�n�torilor", urmat� de o serie de momente din via�a
pescuitorilor de p�str�vi, maestrul Sadoveanu, pe l�ng� �nt�mpl�rile hazlii,
interesante, �mplete�te �n fraze nemuritoare cadrul natural:

�...r�pile �mp�durite ale muntelui se urc� oblu spre cer. Pe un prichici �ngust,
oamenii au t�iat un drumeag, care trece pe poduri de lemn c�nd �n dreapta, c�nd �n
st�nga �uvoiului..." �Volbura apei tun� �ntre codri. Au trebuit sute de mii de ani
puhoiului s� sparg� st�nca �i s-o lucreze cu b�taia-i nedomolit�, fason�nd-o cu o
fantezie ve�nic �nnoit�".

Traseul nostru lung �i obositor, dar tot pe at�t de �nc�nt�tor, se termin� la

cabana Oa�a (1206 m). La punctul Oa�a Mic� se afl� un magazin al muncitorilor
forestieri, la cca. 1,5 km sud-est de caban� (pe traseul nr. 22), unde ne putem
re�mprosp�ta proviziile necesare excursiei.
Traseul poate fi parcurs �i �n sens invers, urm�nd ca pentru economisirea for�elor
s� lu�m autobuzul din comuna �ugag p�n� la Sebe�. �oseaua alpin� principal� urc� pe
v. Sebe�ului �n continuare spre T�rt�r�u �i Ob�r�ia Lotrului (traseul nr. 22).
Fig 32

22. CABANA OA�A�CASA T�RT�R�U - �AUA T�RT�R�U-CABANA OB�R�IA LOTRULUI

Traseul este accesibil �i iarna Marcaj: triunghi albastru. Timp de mers: 6�7 ore.

�oseaua alpin� Sebe��Novaci, care trece prin apropierea cabanei Oa�a, urc� pe
valea Sebe�ului la casa silvic� T�rt�r�u, apoi pe muntele T�rt�r�u �i �n continuare
coboar� pe valea Prav�ului, la cabana Ob�r�ia Lotrului. Toat� aceast� por�iune �n
lungime de peste 25 km este carosabil�. Este un itinerar mult solicitat �i
recomandat tuturor categoriilor de turi�ti.
Cabana Oa�a, punctul nostim de pornire, se afl� pe malul st�ng al p�r�ului
S�lanele, �n imediata apropiere a confluen�ei lui cu r�ul Sebe�. Cobor�m pe poteca
din fa�a cabanei spre p�r�ul S�lanele, pe care �l vom traversa. Valea este larg� �i
prunduit�. Ajungem pe malul r�pos al muntelui Slimotu, desp�r�itor �ntre v.
S�lanele �i v. Sebe�ului, unde mica �osea se bifurc�: o ramur� se duce �n dreapta,
cealalt� �n st�nga. Noi intr�m pe ultima, urm�rind marcajul triunghi albastru. Dup�
c�iva pa�i, drumul cote�te la dreapta pe sub �botul muntelui" �i p�trunde �n v.
Sebe�ului. Pe partea cealalt� a marelui r�u z�rim �oseaua alpin�, care de altfel,
dup� 300�400 m trece pe malul nostru. Pe dreapta se afl� casele I. F.-ului de la
Oa�a Mic�, iar ceva mai departe (�nc� 500 m), tot pe dreapta, ajungem la alte
cabane apar�in�nd c�tunului Oa�a Mic�. �n locul amintit putem s� ne aprovizion�m la
un mic magazin alimentar muncitoresc. �oseaua str�bate mai departe lunca Oa�ei,
uneori printre p�lcuri de copaci; pe m�sur� ce urc�m, valea devine tot mai �ngust�,
iar p�durea ne �nv�luie. Dup� cca. 25 min de la plecare travers�m r�ul pe malul
drept; pe partea st�ng� a �oselei not�m ca reper o cas�. Mai la deal cu �nc� 1 km
ajungem la podul peste p�r�ul Curpata; valea �ngust� a acestui p�r�u se orienteaz�
spre r�s�rit. Trecem peste pod pe �osea �n direc�ia sud-est. Marcajul �n aceast�
por�iune a traseului este mai rar. Dup� 6 km de la cabana Oa�a (11 or� de mers)
ajungem �n pitorescul loc unde valea se str�mteaz� �ntre pere�ii unor chei;
lungimea lor nu este prea mare, iar r�ul reu�e�te s� le str�bat� destul de u�or.
�oseaua str�ns lipit� de malul r�ului deseneaz� coturi �ndr�zne�e, silind pe
conduc�torii auto s� vireze cu mare aten�ie. La cap�tul de sus al cheilor mai
p�str�m totu�i impresia unei v�i �nguste, cu pantele �nclinate. Pe malul cel�lalt
apar �nc� st�nci �nnegrite, acoperite cu mu�chi. Dup� c�teva minute de mers
peisajul se �ndulce�te. �oseaua trece pe malul st�ng al r�ului, ceva mai �n aval de
o confluen��; de la est vine apa p�r�ului Frumoasa, o vale mai larg� �i foarte...
frumoas�, cunoscut� de drume�i prin pitorescul ei, pe unde urc� un traseu turistic
�n Mun�ii Cindrelului; de la sud vin apele �nvolburate ale T�rt�r�ului, ale c�rui
izvoare se afl� �n direc�ia pasului T�rt�r�u. �ntr-acolo se �ndreapt� �i traseul
nr. 22, folosind mai departe �oseaua alpin�.
Fig. 33 C�ldarea Ro�iile
Facem un scurt popas l�ng� casa T�rt�r�u (1320 m). De aici �nainte ne a�teapt�
urcu�ul pe o diferen�� de nivel de cca. 400 m, care ne separ� de culmea muntelui.
Imediat dup� confluen�� trecem p�r�ul T�rt�r�ului pe malul drept �i l�s�m l�ng�
�osea o mic� colonie, iar ceva mai sus o pepinier� cu br�du�i. �oseaua traverseaz�
ultima dat� pe malul st�ng al v�ii; �n lungul serpentinelor de pe fa�a vestic� d�m
tributul de efort muntelui. Marcajul vechi �i uneori gre�it (band� albastr� �n loc
de triunghi) este totu�i folositor, indic�ndu-ne direc�ia.
Dup� mai mult de o jum�tate de or� sosim pe muchia nordic� a T�rt�r�ului. Urcu�ul
nu s-a terminat. �oseaua �i caut� un f�ga� mai comod imediat sub culme pe fa�a
vestic� a muntelui, cale de 2 km �i revine iar pe muchie. Trec�nd din nou pe fa�a
estic�, �nt�lnim pe dreapta �ntr-o poian� st�na T�rt�r�u. Parcurgem liziera p�durii
din dreptul poienii �i reintr�m �n umbra brazilor; urc�m f�r� s� cotim aproape o
or�, pe o pant� u�oar�, p�n� �n punctul culminant al acestui traseu: pasul
T�rt�r�u.
V�rful T�rt�r�u r�m�ne la vest (1777 m). Pe coama muntelui, exact �n sa, p�im peste
hotarul regiunilor Oltenia (sud) �i Hunedoara (nord), dar �i al mun�ilor
�ureanului, Par�ngului �i Lotrului (�tefle�tiului). Un mic popas ne �ng�duie s�
privim prin rari�tea brazilor seme�ele creste ale Par�ngului, care ne apar pentru
prima dat� pe acest traseu.
Fig 34. Valea Frumoasei
Cobor�m acum tot pe �osea, spre sud. Ea tinde la �nceput s� ias� chiar sub vf.
T�rt�r�u (sud-vest), �ns� dup� c�teva sute de metri face o serpentin� str�ns�, care
�ncepe din apropierea unei case singuratice. La cotul serpentinei se ramific� o
potec� mare, care se men�ine la altitudine pe creasta de vest a T�rt�r�ului,
traverseaz� o �a �i urc� �n v�rful �mp�durit de deasupra Poienii Muierii (leg�tur�
cu traseul nr. 16). Drumul amintit mai sus este marcat cu band� albastr�. Acela�i
marcaj apare �i pe �oseaua alpin� �n jos, intercalat cu triunghiul albastru, p�n�
la Ob�r�ia Lotrului.
Relu�m traseul 22 de la cotul serpentinei de sub T�rt�r�u; rari�tea e �nlocuit� mai
jos de tuf�ri�, apoi de l�ng� p�r�ul care ne �nso�e�te intr�m �n p�dure. Cobor�m �n
vale p�n� pe malul st�ng al apei Prav�ului, pe o pant� dulce, �n lungul unui �ir de
poieni �i p�lcuri de conifere, al c�ror aspect ne reconforteaz� acum, �n apropiere
de terminarea excursiei.
Travers�m un mic afluent al Prav�ului; dup� 1,5 km ie�im din p�dure. �n apropiere,
pe st�nga �oselei, g�sim cabana Ob�r�ia Lotrului (1400 m), exact acolo unde valea
Prav�ului se deschide larg �n lunca v�ii Lotrului.
Fig 35

23. [diag 07] CABANA �UREAN � CURM�TURA �UREANU � MUNTELE P�RVA � DEALUL NEGRU �
CURM�TURA ML�CILOR � Muntele Scirna � Muntele Lup�a � Cabana Prislop / Muntele
B�tr�na � Cantonul Gro�i � Muntele R�chita � R�ul Mic al Cugirului - Cugir
Traseul este indicat iarna numai pentru schiori antrena�i Timp de mers: cabana
�urean�curm�tura Ml�-cilor 5�6 ore. Curm�tura Ml�cilor�cabana Prislop (varianta A)
4�5 ore. Curm�tura Ml�cilor�muntele R�chita Cugir (varianta B) 6�8 ore. Marcaj:
cabana �urean�cabana Prislop punct ro�u.

Traseul nr. 23 este unul din cele mai lungi din Mun�ii �ureanului �i leag� centrul
alpin cu periferia de nord, p�n� la cabana mai pu�in cunoscut� Prislop. Itinerarul
poate fi folosit �i �n sens invers, ca punct de intrare �n masiv aleg�ndu-ne ora�ul
Cugir, dar cere un efort mult mai mare. Orientarea �n sensul traseului nr. 23 este
mai u�oar�, deoarece, pornind de la puncte mai �nalte din teren, putem privi
�nainte por�iunile imediat urm�toare care se afl� mereu la altitudini mai joase. De
mare folos ne va fi un marcaj (cam vechi) reprezentat pe por�iunea alpin� numai pe
pietre; semnul este un punct ro�u, �ns� f�r� obi�nuitul cerc alb. Marcajul conduce
de la cabana �urean la cabana Prislop. Pe por�iunea din curm�tura �ureanul nu se
mai distinge �i reapare numai aproape de �aua Bradului. Por�iunea cu marcajul mai
evident este Sc�rna�cabana Prislop.
�ncepem traseul lung de peste 11 ore de la cabana �urean (1734 m). La �nceput ne
aprovizion�m cu ap� pentru 2�3 ore. P�n� la curm�tura �ureanul p�str�m poteca
cunoscut� �nc� de la traseele anterioare (16, 17, 18). Din crucea potecilor pornesc
�n sectorul nord-vestic dou� importante fire de circula�ie: spre vest� nord-vest
poteca (triunghi albastru) taie piezi� poiana �ndrept�ndu-se spre muntele Brate� �i
Lunca Florilor�Petrila (traseul nr. 17 �n sens invers), iar spre nord�nord-vest
urc� piepti� spre coama �ureanului poteca traseului nr. 23.
La �nceput pornim spre nord urc�nd prin golul alpin, care �nainteaz� pe acest
picior sudic al vf. �ureanul. �n dreapta z�rim st�na din curm�tur�; dup� c�teva
minute de mers dep�im definitiv nivelul p�durii de pe flancurile muntelui. �n fa�a
noastr� se �nal�� de-a curmezi�ul, pe direc�ia de mers, coama �nalt� a �u-
re'anului, cu dou� gurguie �n partea de r�s�rit. Cel mai vestic din ele atinge cota
2059 m. Pe st�nga drumului nostru p�durea e �nlocuit� de jnepeni �i ienuperi. Acum
poteca �ncepe s� se contureze mai bine �i se arcuie�te spre st�nga. Urc�m destul de
comod pe pant�, av�nd tot mai mult �n dreapta versantul muntelui, iar �n st�nga
afundul v�ii Au�elului. Travers�m v�lcelele care �ntretaie poteca; ne strecur�m
apoi prin locuri cu bolovani, lespezi �i chiar grohoti� m�runt, care mai sus fac
loc unui mare prag st�ncos. De aici urcu�ul devine mai tare. Marcajul cu punct ro�u
apare la �nceput abia vizibil, dar se contureaz� mai bine dup� l�2 min de mers.
Dup� 45 min de urcu� sosim pe creast�, �n �aua aflat� la vest de vf. �ureanul
(curm�tura Bradului). Pentru o mai bun� cunoa�tere a por�iunii de traseu care
urmeaz�, ne vom abate la dreapta, ca s� urc�m �n vf. �ureanul, de unde priveli�tea
e mult mai larg�. Din v�rful de apus (2059 m) vedem poteca spre P�rva� Com�rnicelul
(nord-vest) �i culmile �n�irate una l�ng� alta p�n� la Dealul Negru. Durata
abaterii de la traseu dus �i �ntors nu dep�e�te 25 min (care se adaug� la timpul
general de mers).
Revenim �n curm�tura �nalt� a Bradului. Problema principal� care ne preocup� este
direc�ia imediat� de mers; vom viza poteca din curm�tur� �n direc�ia nord-vest,
care conduce p�n� la un mic platou; cobor�rea se termin� l�ng� o troi�� �n ��aua cu
Izvorul". Poteca pe care �ncepem un mare ocol las� �n st�nga culmea �nalt� �i
ierboas� a Bradului (vecinul de la vest al �ureanului) �i coboar� pe sub muchia de
nord-vest a acestuia p�n� la troi��, unde ajungem �n cca. 10 min. Pe platoul
ad�nciturii dintre coamele Bradului (sud) �i P�rvei (nord) vom remarca una din
ob�r�iile v. P�rvei (nord-est).
Poteca �i marcajul (rar) ne conduc pe fa�a de sud a muntelui P�rva, ceva mai jos de
v�rful de est, pe curba de nivel. La sud se deschide bazinul hidrografic al
Dobroaiei, care �i culege apele chiar din apropierea potecii noastre. Termin�nd
ocolul, sosim �ntr-o �a scurt�, �n mijlocul c�reia �nt�lnim un bordei de piatr�. De
aici travers�m mai departe pe curba de nivel v�rful bombat al P�rvei (1905 m),
acoperit pe pantele nordice cu p�lcuri de jnepeni. Ceva mai departe travers�m
muchia vestic� a v�rfului principal al P�rvei �i ajungem din nou pe creasta
principal� a mun�ilor.
�n aceast� ultim� parte a parcursului vom remarca peisajul aflat la izvoarele nord-
vestice ale P�rvei; ultima c�ldare glaciar� destul de mic�, dirijat� spre est, f�r�
lac, ne aminte�te cu nostalgie de peisajul alpin r�mas �n urma noastr� la r�s�rit
de vf. �ureanul. Doar torentul �n cascade, care intr� �n c�ldare din nord-vest pe
pere�ii �i pov�rni�urile muntelui �nvioreaz� tabloul.
La reluarea traseului orientarea se impune din nou. Afla�i �n �a, �n col�ul s�u de
sud-vest fa�� de c�ldarea glaciar� a P�rvei, privim platoul imens care se �ntinde
perpendicular pe direc�ia pe care am mers p�n� acum. Firul bine imprimat al potecii
continu� pe sub creast� ceva mai pe dreapta; la cca. 100 m distan�� de �a ne
�nscriem pe un arc de cerc, care ne conduce aproape �n mijlocul platoului de la
vest. Urc�m deci pe vasta platform� spre nord-vest. �n dreapta se afl� vf.
Grop�oara (1910 m), ca o cupol� foarte turtit�, �ncep�nd de aici, avem de mers
numai pe platforme pu�in �nclinate, �n care c�mpul de vedere e limitat de culmile
domoale din jur. Travers�m pe pantele sudice ale Grop�oarei. Arcul de cerc pe care
am mers se destinde treptat devenind o linie dreapt�, spre vest, pe sub culmea
Grop�oarei. Platoul superior al muntelui prezint� trei v�lurele evitate de poteca
noastr�. In st�nga se afl� ob�r�ia Di�ei, o vale lung�, �ntortocheat�, care
r�spunde �n aval tocmai �n apropiere de cheile Taiei.
Trecem pe l�ng� un izvor situat ceva mai jos de potec� �i la 200 m dup� ce-l dep�im
�ncepem un urcu� mediu spre coastele sudice ale ultimului v�rf (vestic) al
Grop�oarei. Ajun�i pe coama lui, mergem pe curba de nivel spre dreapta �i ie�im �n
creast�, �n curm�tura Grop�oarei. Sosim aici dup� un mar� aproape continuu de 3�4
ore de la caban�. Remarc�m c� din dreptul c�ld�rii glaciare a P�rvei �i p�n� la
curm�tura Grop�oarei am mers numai pe fetele sudice, pe sub linia crestei.
�ntruc�t �n curm�tura Grop�oarei urmeaz� s� facem o important� schimbare de
direc�ie, ne oprim pentru orientare. Spre est se ridic� platourile Grop�oarei, spre
sud compartimentul vestic al bazinului Di�ei , iar la vest se �nal�� vf.
Com�rnicelul (1893 m), pe care �ns� poteca �l va ocoli. Din acest v�rf se desprinde
spre nord o creast� de leg�tur� cu Dealul Negru, un munte foarte interesant �i
aproape necunoscut de turi�ti. Muchia sa �nalt� �i ascu�it� se �ntinde de-a
curmezi�ul crestei de leg�tur�, cu un aspect st�ncos nea�teptat �ntre at�tea
plaiuri. Numele �i l-a primit �ns� de la mohor�t� hain� a jnepeni�ului cu care este
�mbr�cat, cu prec�dere pe versantul nordic.
�ntre noi �i Dealul Negru se l�rge�te valea frumoas� a Grop�oarei, bogat� �n
p�raie. Din vf. Com�rnicelul se desprinde spre sud-vest creasta principal�
carpatin� de leg�tur� a �ureanului cu Retezatul, peste vf. Taia �i poiana Di�ei.
Acum putem relua drumul. �ns� poteca se pierde pe o bucat� de c�teva zeci de metri,
dar re�ncepe tot a�a de vizibil ca �i p�n� acum pe curba de nivel pe fa�a estic� a
Com�rnicelului, �n direc�ia nord. Cobor�m lent. Trecem mult sub creasta nordic�,
l�s�nd o prim� �a a Com�rnicelului �i apoi V�rful Mic (imediat la nord). �n dreptul
nostru, mai jos, spre p�dure, se afl� �i st�na Grop�oara, a c�rei cl�dire nou�
str�luce�te contrastant cu fondul �nchis al copacilor. Trecem cam la jum�tatea
distan�ei, pe �n�l�ime, �ntre V�rful Mic �i st�n�, apoi cobor�m domol �n aceea�i
direc�ie. Ocolim �ncep�nd de la prima �i�toac�, o serie de v�lcele toate afluente
�n Grop�oara; firul Grop�oarei la �nceput canalizat pe direc�ia sud-nord cote�te
cam cu 90� �i se duce �n direc�ia vest-est, ocolind pintenul enorm al Dealului
Negru.
Ajungem acum pe pantele Dealului Negru. Altitudinea lui maxim� atinge 1866 m.
Marcajul apare mai rar, pe de o parte datorit� unor lucr�ri miniere mai vechi, �n
jurul c�rora au r�mas poteci, iar pe de alta, datorit� st�ncilor, care s�nt
colorate, roca fiind bogat� �n hematit (oxid ro�u de fier).
Chiar acolo unde intr�m pe Dealul Negru poteca face o curb� la dreapta �i se
�ndreapt� sub un unghi de aproape 90� pe fa�a sudic� a muntelui. Liziera p�durii
r�m�ne mereu �n dreapta, la o diferen�� de 10�20 m, pe �n�l�ime. Travers�m dou�
mici r�pe �i ajungem l�ng� vechea st�n� Grop�oara. Solul �ncepe L� fie pardosit cu
grohoti� rupt din st�ncile din apropierea crestei. Feluritele nuan�e de ocru-ro�u
�i p�n� la portocaliu-galben se �mbin� destul de dur cu culoarea vine�ie a coamei
muntelui, �ncununat cu p�lcurile de jnepeni de un verde �nchis. Doar paji�tile
Grop�oarei din sud �i siniliul cerului �mbl�nzesc peisajul.
P�durea (jos) �i imensul jnepeni� (sus) �ncep s� se apropie vizibil, restr�ng�nd
golul prin care mergem. Acum reapare firul reliefat al potecii noastre, care �ncepe
s� urce cotind pu�in la st�nga. Ajungem la un gard �mprejmuitor. �n dreptul potecii
ie�im din �ngr�ditur� pe o poart�. Urc�m spre nord pe sub liziera jnepenilor, pe o
mic� muchie, unde aproape c� atingem marginea p�durii, �ncep�nd de aici, ne
dep�rt�m iar de p�dure. Grohoti�ul �i st�ncile se mai �mpu�ineaz� o dat� cu
intrarea pe fa�a nordic�. Cobor�m c�teva serpentine scurte, ocolim r�pa de origine
a p�r�ului Rovinii �i refacem diferen�a de nivel urc�nd p�n� pe un platou ierbos.
�n dreapta se ridic� cu c�iva metri mai sus un grup de st�nci din aceea�i roc�
mineralifer� a �inutului. S�ntem pe muntele Rovinii (1750 m), care las� spre sud un
picior p�n� �n afunda vale a Grop�oarei; la limitele p�durii pe un frumos platou
este a�ezat� st�na Rovinii.
Marea potec� pe care ne afl�m acum ne �ndreapt� pe imensul platou al Rovinii spre
nord-vest. Din st�nga vom recep�iona o mare potec� venind din zona izvoarelor
Streiului (st�na Ti�ianul); locul de leg�tur� a potecilor se g�se�te chiar la
marginea de sud a muntelui Ml�cile, spre care ne �ndrept�m. Cotim u�or la dreapta
�i abia acum, dup� o mic� distan��, panorama se deschide din nou: la st�nga apare
valea Streiului, iar dincolo de ea valurile imobile ale zonei vestice a Mun�ilor
�ureanului.
Dup� cca. 10 min de mers pe fa�a vestic� a Ml�cilor (1798 m), spre nord, �ntret�iem
o serie de v�lcele, din care ultima este cea mai �nsemnat� �i sosim la cea mai
important� ramifica�ie turistic� a acestui traseu: curm�tura Ml�cilor, marcat� de o
troi��. Aici se ramific� spre st�nga poteca spre �inca�Sc�rna �i Prislop (varianta
23 A), iar c�tre dreapta poteca peste muntele B�tr�na spre dealul
Gro�i�R�f�in�Cugir (varianta B). Ambele poteci ocolesc spinarea �nalt� a vf.
B�tr�na. �n afara acestor importante artere pastorale mai g�sim o potec�, desprins�
doar cu c�teva zeci de metri mai la vest de curm�tura Ml�cilor, care coboar� pe
muchia sudic� a B�tr�nei, pe l�ng� st�n�, spre importanta vale a Streiului.

VARIANTA A
Evit�m deci �n curm�tura Ml�cilor poteca r�sfr�nt� spre dreapta �i cotim La vest pe
fa�a sudic� a muntelui B�tr�na. La ramifica�ia imediat urm�toare cu o potec�
secundar� �n st�nga ajungem �n dreptul unei st�ne. Mai departe, pe traseul nr. 23
A, ocolim la �n�l�ime ob�r�ia Streiului (sud), pe panta de sud a muntelui �inca
(1728 m); �n acest loc trece o nou� scurt�tur� la dreapta �i �napoi c�tre M.
B�tr�na, �naint�m spre vest. La 1 km de curm�tur� se vede �aua �inca, �n poiana
c�reia reper�m acoperi�ul st�nei respective. Mai la vest se ridic� v�rful �mp�durit
al muntelui Steaua Mare (1729 m), cu o baliz�; at�t �aua c�t �i v�rful nu intr� �n
traseul nostru.
Fig 36. Cabana �urean
Ajungem sus pe platoul pu�in dezvoltat al muntelui �inca; cobor�m pe panta de nord-
vest, p�str�nd poteca doar pentru pu�in� vreme. L�s�m apoi �n st�nga poteca de
creast� �i �ncepem o 'traversare important� a bazinului superior al p�r�ului �inca
(nord). �n continuare marcajul apare mult mai des. Chiar l�ng� izvoare semnele cu
punct ro�u ne asigur� de corectitudinea orient�rii noastre. L�s�m firul p�r�ia�ului
format �n st�nga �i mergem prin poian�, pe curba de nivel, p�n� �n um�rul nord-
vestic al muntelui �inca, iar de aici prin poiana din lungul pantei nordice cobor�m
u�or tot La st�nga. Prin iarba �nalt� vom re�nt�lni pe pietre marcajul, iar ou cca.
100 m diferen�� de nivel mai jos, punctul ro�u apare �i pe copaci. Br�ul sub�ire de
p�dure s�n�toas� face loc imediat unei p�duri uscate �i �nc�lcite cu aspect
s�lbatic, prin care cobor�m spre st�nga pe poteca �n serpentine, p�n� pe firul v�ii
�inca.
Trecem apa pe malul opus �i cobor�m �n lungul ei cam 150 m, pentru ca s� ajungem la
confluen�a cu p. Steaua. Cotim la st�nga �i travers�m afluentul �n spre nord-vest.
�n aceast� direc�ie se remarc� ca �n�l�ime vf. Sc�rna (1655 m), spre care trebuie
s� mergem. Pe creasta principal� drumul la vf. Sc�rna, �ncep�nd din �aua �inca �i
continu�nd peste vf. Steaua Mare �i Steaua Mic� ar fi cu mult mai lung dec�t
itinerarul urmat de noi, �n care travers�m valea amintit�.
Fig37. T�ul �nghe�at
Relu�m traseul nr. 23 A, av�nd grij� s� ne aprovizion�m cu ap� pentru 3�4 ore.
Urc�m pe valea p�r�ului de vest (Steaua) 5�6 min; marcajul �i poteca se dep�rteaz�
treptat de ap�, suind u�or spre marginea p�durii. Travers�m o f�ie de p�dure �i
poposim �ntr-o poian� larg�, la poalele dealului Coco�ului. �n mijlocul poienii
viz�m doi brazi voinici, singuratici, �n direc�ia c�rora ne �ndrept�m. La cap�tul
de nord-vest al poienii intr�m pentru c�teva minute �n br�ul p�durii s�n�toase,
apoi ie�im iar�i �n p�durea uscat� care se �ntinde ca o plag� pe tot muntele
acesta, c�t �i pe Sc�rna.
Zmeuri�ul �i afini�ul abundent care �mp�nzesc muntele adun� var� de var� numero�i
turi�ti �i mai ales culeg�torii din localit�ile �nvecinate, dar ispitesc �i pe
greoiul Mo�-Martin s� se �nfrupte din bun�t�ile p�rguite. Dup� un urcu� de 45 min
�nceput la confluen��, ajungem pe cre�tetul Coco�ului, o ramifica�ie a crestei
Sc�rna. Cobor�m c�teva zeci de metri spre vest �i ocolim apoi ob�r�ia V�ii Sc�rna,
la �nceput spre vest, apoi spre nord.
Intr�m �ntr-un p�lc de p�dure bun�, care se �ntinde ca o barier� �n calea
usc�ciunii �i travers�m poiana de la ob�r�ia p�r�ului Sc�rna pe l�ng� st�nele
respective, �ncep�nd de aici direc�ia de mers se schimb� spre nord: intr�m
definitiv pe ramifica�ia culmilor Sc�rna�Lup�a�Prislop, terminat� �n �culoarul
Mure�ului", l�ng� Cugir.
Merg�nd pe poteca marcat� pe curba de nivel, ocolim vf. Sc�rna pe fa�a r�s�ritean�.
Cobor�rea �ncepe lent, prelungindu-se pe mul�i kilometri spre nord. Trecem pe
deasupra locului unei alte st�ne (dreapta) �i �ncet-�ncet ne apropiem de coama
muntelui Sc�rna, care pierde accentuat din �n�l�ime. P�r�sind fa�a estic�, p�im pe
coam�, apropiindu-ne de nivelul p�durii. Dup� o zon� de p�dure s�n�toas� ajungem
iar pe coclaurii cu p�dure moart�, care �mbrac� muntele pe ambii versan�i cu mantia
sa argintie-mat�, str�puns� de suli�ele �nalte ale scheletelor r�mase �n picioare.
Poteca face acum loc unui drum de c�ru�� care men�ine cu stricte�e coama muntelui
Sc�rna. Parcurgem �n cobor�re p�lcuri de p�dure, defri��ri, culoare, rari�tea
p�durii uscate. Dup� mai bine de o or� de la st�na Sc�rna trecem pe l�ng� o colib�
a corh�nitorilor (st�nga), dincolo de care sosim �ntr-o �a pu�in ad�nc�. De aici
urc�m tot pe coam�, urm�rind aten�i marcajul rar �n acest sector.
Odat� urcu�ul terminat (5�6 min) intr�m �ntr-o alt� por�iune de cobor�re, pe coam�;
de data aceasta ne �nconjoar� tuf�ri�urile. Drumul coboar� �n �erpuiri largi, �n
jurul crestei p�n� �n ad�nca �a de separa�ie �ntre Sc�rna (sud) �i Lup�a (nord).
�n �a se desprinde la dreapta o potec� spre valea R�ului Mic al Cugirului (est) �i
de acolo spre muntele Molidvi�ului �i cantonul silvic Gro�i (varianta 23 B). Poteca
mare a traseului nr. 23 A cote�te u�or la st�nga, ocolind muntele Lup�a pe curba de
nivel. Intr�m �n p�dure. Dup� 5�6 min ajungem �n fa�a unei pante mari pe care o
atac�m; la ie�irea din p�dure �nt�lnim o mic� r�p� cu ap�, prima de la traversarea
p. �inca. Dup�. o mic� oprire urc�m �n creast� cei c�iva metri desp�r�itori. �n
st�nga noastr� se deschide bazinul mare al Sibi�elului, cu afluentul s�u cel mai
estic Alunul. Travers�m de pe fa�a vestic� pe cea estic� a muntelui Lup�a. V�rful
lui r�m�ne astfel �n st�nga (1489 m).
Mult mai jos de potec�, l�ng� p�dure, se afl� st�na Lup�a. Travers�m pe potec� trei
p�r�ia�e, care ���nesc" din malul abrupt �i cobor�m �ntr-o sa. �n poiana imens� �i
are s�la�ul o alt� st�n�: Tisa. Parcurgem, deci, panta muntelui Tisa. Reintr�m �n
p�dure trec�nd peste un p�rleaz. Drumul coboar� lent. Dup� 1,5 km p�durea se
retrage �i �n poiana mare apare o a�ezare montan� pitoreasc�. Un grup de case
frumu�ele se �n�ir� �n partea de nord a poienii, �ntre ele mai r�s�rit�, mai
�nc�p�toare ne a�teapt� cabana Prislop (1200 m).

VARIANTA B
Mult mai �ntrebuin�at� de ciobani ca drum de acces �i de ie�ire din mun�i este
poteca nemarcat�, mai scurt�, peste muntele B�tr�na �i dealul Gro�i. Turi�tii s�nt
�n general interesa�i s� viziteze cabana Prislop, dup� traseul nr. 23 A, �ns�
prezen�a pe traseul nr. 23 B a unei case de ad�post (canton silvic) la dealul Gro�i
pledeaz� �n favoarea alegerii acestei rute spre Cugir.
Varianta �ncepe din sus-amintit� curm�tur� a Ml�cilor. De la troi�� poteca cote�te
brusc spre nord, defil�nd pe pantele estice ale vf. B�tr�na (1792 m). Merg�nd pe
curba de nivel, trecem dup� 10�12 min prin dreptul mo�urilor st�ncoase din
�cre�tetul B�tr�nei". �n dreapta se deschide bazinul larg al v. Bo�orogul, a c�rei
confluen�� cu cunoscuta vale Canciu o putem ghici la nord-est, la cca. 7 km. Poteca
merge pe muchia B�tr�nei �i dup� ce altitudinea mai scade se fixeaz� pe coam�. Acum
ad�ncul v. �inca (vest) ne separ� de domeniul usc�ciunilor de pe Sc�rna, pe
cre�tetul c�ruia se duce �i traseul nr. 23 A. Trecem peste mun�ii �ipcea (1671 m)
�i Nisipi�te. Dup� mai bine de o or� de cobor�re parcurgem o �a �i urc�m lent pe
pantele muntelui Gro�i (1498 m). �n apropiere de potec� g�sim �i casa cantonului
silvic Gro�i. De la cas� se desprinde spre est o potec� nemarcat� care coboar�
peste dealul Com�rnicelul (1486 m) �n valea R�ului Mare al Cugirului.
Noi vom continua �ns� traseul pe creast�. La nord-vest de cota maxim� a dealului
Gro�i se �nal�� modest vf. Molidvi�ului (1459 m) �n zona c�ruia str�batem o �ntins�
t�ietur� de p�dure. Acum �ncepe �i un drum de care, mai bun, pe care orientarea o
facem lesne. La st�nga se desface o potec� de cal, care coboar� la R�ul Mic,
traverseaz� apa �i urc� �n �aua dintre mun�ii Sc�rna �i Lup�a (vezi traseul nr. 23
A). Ramifica�ia poate fi folosit� ca trecere comod� de pe varianta 23 B spre cabana
Prislop.
Din Molidvi�ul drumul urmeaz� exclusiv coama muntelui printr-un �ir de poieni
frumoase. Peste v�rfurile brazilor, arunc�nd o privire spre sud, mai putem distinge
�nc� coamele gola�e, �nalte ale B�tr�nei. �n continuare parcurgem creasta ocolind
v�rfurile Paltinul (1356 m) �i Chiciora (1235 m). La aproape 2 ore de la ultima
ramifica�ie ocolim vf. R�f�inul (1369 m) cobor�nd lent pe creast� spre muntele
R�chita. Sub acest v�rf (1234 m) o nou� ramifica�ie-po-tec� ne poate c�l�uzi acum
la st�nga cobor�nd la cap�tul de sus al c�ii ferate forestiere din valea R�ului
Mic, �n punctul Arie�. Noi continu�m �ns� traseul pe creast�; �n cur�nd intr�m �n
p�dure, unde predomin� �nc� coniferele. Cale de 40 min ne apropiem de c�tunul
Pocitura, situat tot �n cre�tetul muntelui.
La marea poian� a Sasului, pe muntele cu acela�i nume, drumul se desparte: cel din
dreapta, mult mai lung, coboar� pe coam�, spre R�ul Mare �i Cugir, iar cel din
st�nga scurteaz� drumul spre ora�ul me-talurgi�tilor cu mai bine de 5 km.
Cobor�m deci spre nord-vest, pe muchia prelung�, spre c�tunul Bucur, prin care
trecem peste 3/4 or�, iar apoi cobor�m ultima pant� p�n� �n valea R�ului Mic al
Cugirului. Sosim �n aval de T�u. Travers�m r�ul, care aici e canalizat apoi calea
ferat� �i intr�m pe �osea. P�n� la gara mare a Cugirului mai avem 2,5 km. Iat�-ne,
deci, la por�ile de nord ale Mun�ilor �ureanului, �n Cugir; C�mpia m�noas� a
Mure�ului, la marginea c�reia ne afl�m, se �ntinde p�n� la poalele Mun�ilor
Apuseni.
Fig 38

24 CUGIR � T�U - R�UL MIC - I.F. ARIE� - CABANA PRISLOP - MUNTELE PRISLOP �
PRIHODI�TE � T�U - CUGIR
Traseul este accesibil �i iarna. Traseu pentru schiori prin p�dure: cabana Prislop�
Prihod�te�Cugir Timp de mers: Cugir�I. F. Arie��cabana Prislop 5 ore Cabana
Prislop�Prihodi�te�Cugir 4�5 ore. 4�5 ore

Zona de nord a Mun�ilor �ureanului a c�p�tat de cur�nd o importan�� mai mare

datorit� cabanei turistice Prislop (1200 m). Accesul foarte u�or la caban�, cu
diverse mijloace de transport p�n� �n apropiere, atrage tot mai mul�i turi�ti
dornici s� cunoasc� aceast� parte a Carpa�ilor. Peisajul atr�g�tor al v�ii
Cugirului, dar mai ales al R�ului Mic, locurile de schi din preajma cabanei,
traseele turistice spre inima mun�ilor vor trezi interes suficient pentru vizitarea
regiunii.
Cugirul este un ora� industrial, cu profil metalurgic, a�ezat imediat la poalele
mun�ilor; �n partea de sud-vest el str�juie�te Dealul Cet�ii. Ora�ul, un �mic
Bra�ov" ca a�ezare, este �n plin� dezvoltare industrial� �i edilitar�. O �osea
asfaltat� �l une�te cu �oseaua na�ional� Sebe��Deva �n dreptul localit�ii �ibot. De
asemenea, la Cugir, putem ajunge cu trenul. Pentru aceasta cobor�m �n sta�ia �ibot
de pe linia Teiu��Simeria, de unde continu�m c�l�toria cu un tren local. Traseul
�ncepe de la gara mic�, aflat� �n sudul ora�ului. De la Cugir �i p�n� la I. F.
Arie�, cale de 15 km, putem merge �i cu trenul forestier.
�oseaua �i calea ferat� �ngust� merg al�turate �n susul r�ului. Dup� ce ie�im din
ora�, valea destul de �ngust� de-abia mai las� loc pe malul st�ng celor dou� artere
de circula�ie. Dup� 50 min de mers ajungem la gura unei mici v�i, care vine de la
apus. L�ng� ea se ramific� un drum de c�ru�� spre �Prihodi�te". Ne afl�m la km 4 al
liniei ferate �nguste.
La T�u, un simpatic lac de baraj, muntele str�mtoreaz� mai mult valea R�ului Mic al
Cugirului. Urc�m �n amonte kilometru dup� kilometru. P�durea de foioase se a�ine pe
coaste, p�n� aproape de talpa v�ii, l�s�nd loc unor mici poieni cu f�ne�e. Dup� mai
bine de 2 ore de mers, la o curb� pronun�at� linia ferat�, r�mas� singurul drum de
acces pe vale, se ramific� �ntr-o mic� �gar�". Am ajuns la I. F. R�chita, la gura
v�ii cu acela�i nume. De aici traseul devine �i mai atractiv. Pantele mun�ilor se
�nclin� amenin��tor, valea se str�mteaz� la maximum �i intr� �n cheile R�ului Mic,
nu prea lungi, dar frumoase.
Fermeca�i de locurile acestea �n care apa, izbindu-se de st�nci, r�sp�nde�te o
boare r�coroas�, �ncetinim pasul...
Mai sus de chei valea se l�rge�te pu�in, pentru ca dup� 45 min de la I. F. R�chita
s� trecem podul peste apa Arie�ului �i s� ajungem la I. F. Arie�, de unde �i cei
veni�i cu trenul se resemneaz� s� continue drumul pe jos. De la gara miniatural�
�ncepe, de fapt, ascensiunea noastr�. Pornim la drum �n sus pe R�ul Mic, tot �n
lungul liniei trenule�ului. Dup� 10 min ajungem la canton; este locul de unde
p�r�sim firul v�ii. Travers�m R�ul Mic ceva mai sus de canton �i mergem �nc� c�teva
zeci de metri pe l�ng� malul st�ng, abrupt. Cap�tul potecii apare bine eviden�iat
la marginea codrului. Urc�m pe f�ga�ul s�pat ad�nc �ntr-un mal lutos, alunecos.
Dup� un urcu� piepti� spre sud travers�m pe sub linia unui funicular �i, cotind la
dreapta, intr�m pe serpentine. Travers�m din nou pe sub funicular, totaliz�nd o
�ntoarcere de 180�, �i apuc�m urcu�ul piepti� pe muchia dealului Frasinul.
La trecerea pe sub firele funicularului vom avea grij� s� evit�m prezen�a coliviei
�nc�rcate cu lemne, pentru a nu ne expune la accidente ! Urcu�ul piepti� ne r�pe�te
o or� bun�, p�n� c�nd panta se mai �ndulce�te; travers�m a 3-a �i ultima dat� linia
funicularului. El r�m�ne astfel �n dreapta, iar noi cobor�m zigzagurile repezi ale
unei poteci prev�zute cu balustrade din lemn.
Cobor�rea rapid� ne aduce �n apropierea firului v�ii Izvorul Lupului. Jos z�rim
casele I. F.-ului. Aici cobor�rea se termin�. Poteca se ramific�: una se duce �n
jos la sta�ia funicularului, iar alta, pe care o urm�rim, o ia la st�nga, pe curba
de nivel prin defri�are. Ie�im din p�dure �i dup� c�teva sute de metri intr�m pe
marea potec� unit� mai sus cu drumul de tractoare, care vine de la cabanele I. F.-
ului. Mai mergem prin defri�are �nc� pu�in, apoi continu�m prin p�dure. La apus se
a�tern poienile frumoase ale Prislopului. Urcu�ul domol ne d� r�gazul s� privim
prin rari�te, �n dreapta, la cabanele cochete de pe fa�a sud-estic� a muntelui.
Termin�m urcu�ul chiar pe creasta muntelui, c�nd ie�im din p�dure �i cotim la
dreapta. Aici ne �nt�lnim cu poteca din direc�ia muntelui Lup�a (traseul nr. 23 A)
�i dup� 2 min sosim la cabana mare a Prislopului (1200 m). �n partea final� trecem
pe l�ng� terenul sportiv al cabanei. Ajun�i la cabana Prislop, putem s� ne odihnim
�i s� lu�m masa de pr�nz.
De la cabana Prislop se poate alege un traseu spre sud, fie pe cel descris la nr.
23 A, fie pe cel de la nr. 25, ambele �ns� �n sens invers descrierii. O alt�
posibilitate de cobor�re o putem avea aleg�nd poteca nemarcat� spre valea Alunului
(cabana Prislop�I. F. Alunul � 30 min), iar de aici pe �osea, continu�nd 23 km (pe
valea Sibi�elului), p�n� la Or�tie cca. 5 ore.
�n continuarea traseului nr. 24, care poate fi socotit iarna favorabil �i la
cobor�rea pe schiuri, pornim de la cabana Prislop pe un itinerar de culme, prin
p�duri �i poieni. Ca reper important ne fix�m drumul de c�ru�� bine reliefat �n
pantele argiloase ale Prislopului (nord). Putem face drumul chiar pe �creasta
matematic�", dar �in�nd seama de lungimea total� a traseului vom folosi numeroasele
scurt�turi pe care le �nt�lnim �n cale.
Pornim din fa�a cabanei �i �ncepem s� urc�m imediat spre liziera de f�get din deal.
Dup� 100 m de urcu� intr�m pe marea potec�, cotind u�or la st�nga. Ocolim �n urcu�
lent primul v�rf din nord: vf. Prislop. Dup� o �a scurt� intr�m pe panta muntelui
Plevaia (1253 m). Trecem prin dreptul v�rfului, ultimul mai �nalt de pe traseu, �i
�ncepem o cobor�re prelung� �n direc�ia nord, spre cuta u�or bombat� a Tomnatecului
(1123 m). �nainte de v�rf se ramific�, spre st�nga (nord-vest), un f�ga� pe care �l
l�s�m la o parte. Urc�m pe o pant� domoal� spre nord �i dup� 8�10 min dep�im �i
cota mai �nalt� a Tomnatecului.
Drumul foarte comod la cobor�re pierde treptat din �n�l�ime; dup� aproape 2 ore de
mers ne afl�m �n fa�a unei noi ramifica�ii, tot spre nord-vest (st�nga), pe care o
evit�m. La nord se ridic� cu�ma vf. Vai-dean (979 m).
Fig. 39. Cabana Prislop
Pentru traseul nostru direc�ia spre nord se mai men�ine cca. 1 km; dup�
parcurgerea acestei distan�e cotim pe creasta muntelui (nord-vest), p�n� la c�tunul
Fr�sinei. De aici continu�m s� cobor�m pe drumul cel mai umblat, prin Prihodi�te,
spre R�ul Mic. Folosim c�teva scurt�turi c�nd prin p�dure, c�nd" prin rari�ti, �i
dup� 4 ore de mers de la caban� poposim �n valea R�ului Mic al Cugirului, la km 4
al c�ii ferate �nguste.
Fig 40

25. ORêTIE - COSTE�TI � GR�DI�TEA DE MUNTE � V�RFUL GODEANUL - CABANA PRISLOP

Traseul nu este recomandabil iarna Timp de mers: Or�tie�Gr�di�tea de Munte 8�9 ore.
Gr�di�tea de Munte�vf. Godeanul�cabana Prislop 7�8 ore.

Traseul nr, 25, de�i este lipsit de marcaj, poate fi lesne urm�rit, deoarece se
�ntinde de-a lungul c�ii ferate forestiere p�n� la Gr�di�tea de Munte. Pe l�ng�
importan�a sa turistic�, el ne mai atrage �i prin locurile istorice situate �n
preajma traseului. Ruinele cet�ilor dacice devenite vestite �n urma cercet�rilor
arheologice s�nt a�ezate pe vechea vatr� a capitalei lui Decebal: Sarmizegetusa.
Vom �mbina deci frumuse�ea naturii �nconjur�toare cu latura instructiv�, dezv�luit�
de ruinele cet�ilor de la Coste�ti, Blidaru sau Sarmizegetusa (Gr�di�tea de Munte),
pagin� important� din istoria patriei noastre.
Pentru a face mai lesnicioas� excursia noastr�, putem folosi pentru accesul �n zona
muntoas� autobuzul pe linia: Or�tie�Coste�ti, sau trenule�ul de munte de la Or�tie
p�n� �n comuna Gr�di�tea de Munte.
Pornim din Or�tie (220 m alt.) spre sud. In satul C�st�u (km 3) vom l�sa o
ramifica�ie la st�nga spre v. Sibi�elului �i vom intra pe �oseaua din dreapta spre
Or�tioara. S�ntem la marginea de sud a �c�mpiei" Mure�ului, la intrarea pe v.
Ora�ului. Aceast� vale pe care vom urca tot timpul este numit� de localnici v.
Ora�ului, iar por�iunea superioar� chiar v. Gr�di�tei. La �nceput este foarte
larg�, iar pantele dealurilor s�nt domoale �i scunde. �oseaua �i calea ferat�
�ngust� se a�in destul de departe de r�ul Ora�ului �i abia dup� comuna Berin (km 7)
se apropie unele de altele.
Dup� 10 km de mar� iat�-ne ajun�i �n comuna Or�tioara de Jos, unde facem un scurt
popas. Travers�m pe pod dou� p�raie care vin de la est �i dup� al�i 3 km trecem
prin satul Bucium; �oseaua ne conduce tot mai spre sud, �n direc�ia comunei
Or�tioara de Sus (km 14). Pe culmile din preajma Luncii Mari se g�sesc urmele unui
castru roman.
Fig 41. Defileul Jiului
�oseaua se �ntinde �n continuare pe malul drept al apei Ora�ului trec�nd prin
satele Lude�ti (km 16) �i Coste�ti (km 18), unde ajungem dup� un mar� de peste 4
ore. Coste�tiul este o localitate mai important� de pe aceast� vale, vestit� prin
descoperirile arheologice din preajm�. Cel mai de seam� din obiectivele
arheologico-turistice este f�r� �ndoial� cetatea Coste�ti, a�ezat� pe dealul
Cet�ii, la o altitudine de 561 m la sud-vest de centrul localit�ii. Pentru
vizitarea ruinelor este necesar� o abatere de la traseu de aproape 3 km. Dealul
Cet�ii este a�ezat �n locul unde valea Ora�ului se str�mteaz� foarte mult; ea ofer�
priveli�ti largi �i cu o bun� orientare asupra zonei de nord-vest a Mun�ilor
�ureanului. Cetatea are un turn de paz�, care dateaz� din secolul I �.e.n.; ea a
fost terminat� �n secolul II e. n. Deci construc�ia ei a durat �n perioada
Burebista�Decebal; distrugerea cet�ii a avut loc abia la ultimul atac al romanilor
asupra Daciei.
Ie�im din Coste�ti spre sud, pe drumul Gr�di�tei. De aici �n sus trenul r�m�ne s�
rezolve mai lesne problema leg�turii cu zona superioar� a v�ii, care prime�te
denumirea de v. Gr�di�tei. La 4,5 km de la Coste�ti ajungem �n dreptul altor ruine
importante, situate pe dealul Blidaru (sud-vest). La cota 705 m se afl� cetatea
Blidaru cu o frumoas� pozi�ie, la care ne abatem din traseu, dac�, bine�n�eles,
dispunem de timpul necesar (cca. 11 or�). Ceva mai sus de ea not�m prezen�a altei
cet�i: Pietroasa. Dincolo de dealul Blidaru, din v. Gr�di�tei, se ramific� un drum
local spre sud-vest c�tre Luncani�Cetatea Piatra Ro�ie.
Fig. 42. V�rful Ascu�it al Poieni�ei
De la ramifica�ia aceasta, pe care noi o l�s�m �n dreapta, �naint�m �n continuare
pe v. Gr�di�tei. �n cur�nd trecem prin dreptul gurii V�ii Rele (nord-est). La
st�nga vom avea ca vecin� coarna muntelui Valea Rea (958 m), dezvoltat� �ntre Valea
Rea la nord �i apa Tihului la sud.
�oseaua se men�ine pe partea dreapt� a v�ii, �n timp ce calea ferat� forestier�
trece pe malul opus de la gura V�ii Rele; la sud-vest se �ntinde dealul prelung al
Luncanilor. Cei 13 km care despart comuna Coste�ti de Gr�di�tea de Munte s�nt
aproape acoperi�i c�nd ajungem la gura p�r�ului Anini�ului (nord-est); intr�m
imediat �n comuna Gr�di�tea de Munte, ultima a�ezare omeneasc� mai important� p�n�
la arhaica cetate a Sarmizegetusei.
S�ntem pe Valea Larg�. Dac� am sosit cu trenule�ul �i dorim s� cobor�m �n sat s�
c�ut�m o gazd�, ne oprim la sta�ia C.F.F. �Anini�ul". Dac� vrem s� vizit�m
�Cetatea", vom cobor� din trenule� mai departe, la sta�ia �Cetatea".
Traseul nostru �i �ncheie prima semietap� aici. Pentru acoperirea urm�toarei
semietape este recomandabil s� �nnopt�m �n localitate. A doua zi finaliz�m acest
traseu, p�trunz�nd �n zona �nalt� a mun�ilor. Ne vom �ndrepta mai �nt�i spre
ruinele cet�ii.
Continu�m traseul nostru urc�nd pe �ngusta vale denumit�... Valea Larg� �nc� 4 km,
�n direc�ia estic�, urm�nd poteca pe care ajungem la ��nfurcitura" apelor R�ului
Alb (est) �i Godeanul (sud-est), l�ng� un grup de case. Altitudinea locului este de
635 m. �ntre v�i se �nal�� dealul Gr�di�tea Muncelului. Cetatea Sarmizegetusei
(Gr�di�tea de Munte) se afl� la altitudinea de 1200 m, pe cre�tetul muntelui. Deci
vom urca cei 565 m diferen�� de nivel �n aproape 2 ore, pe o potec� b�tut� p�n� la
cetate. Din sat p�n� la cetate �i sanctuar totaliz�m 3 ore de urcu�, �n fa�a
noastr� se afl� cea mai important� cetate a lui Decebal, ast�zi ruinata. Au fost
�ntreprinse de c�tre arheologi, mai ales �n ultimii ani, numeroase lucr�ri care au
dezv�luit pagini din trecutul glorios al str�mo�ilor no�tri, dacii. Zidurile masive
pe l�ng� care trecem au fost ridicate aproape cu 2000 de ani �n urm�. Vechimea �i
istoricul locurilor s�nt str�ns legate de existen�a ruinelor de la Coste�ti,
Blidaru, Piatra Ro�ie etc...
Dar traseul nostru turistic nu ia sf�r�it aici; ne afl�m doar �n apropierea vf.
Godeanul (1655 m)1. Putem cam �n 5�6 ore s� urc�m peste culmi �i apoi s� cobor�m
la cabana Prislop. De la cetate urm�m linia strict� de creast� a muntelui Muncelul
spre nord, timp de 45 min, p�n� �n vf. Muncelul (1562 m). La cota 1562, cu pu�in
�nainte de v�rf, trecem pe l�ng� o st�n�, �nt�lnim o mare potec�, de creast�, care
se �ntinde perpendicular pe poteca noastr� de acces. Prin p�dure ne vom �ndrepta la
dreapta (est) �i dup� �nc� un sfert de or� ajungem �n vf. Godeanul. �ntre vf.
Muncelul �i vf. Godeanul �aua e �podit�" ou o larg� p�une, unde �n trecut se �ineau
t�rguri �n genul celor de pe muntele G�ina; locul se nume�te, de altfel, �T�rgul
Nedeia". O mic� observa�ie de natur� geografic� o vom verifica �i pe teren: spre
nord se afl� bazinul r�ului Sibi�el, �n timp ce la sud �i sud-vest �erpuie�te valea
ad�nc� a Gr�di�tei.
O variant� de acces la vf. Godeanul dinspre sud este poteca desprins� din traseul
nostru jos, �n vale, �n punctul de confluen�� al R�ului Alb cu Godeanul. Poteca
urc� pe l�ng� apa Godeanului (dreapta) �n direc�ia est, paralel cu linia c�ii
ferate, timp de 40 min, p�n� la gura Str�mtosului; de aici urc�m spre nord-est tot
pe valea Godeanului �nc� 15 min, l�s�nd �n st�nga v�ile a dou� p�r�ia�e, care
formeaz� de fapt �mpreun� p�r�ul Godeanul. La gura celui de al doilea (960 m) ne
oprim. De aici urc�m pe poteca mare, conturat� pe muchia estic� �n direc�ia nord;
ajungem pe plai la st�na Godeanul (1450 m) �i apoi �n vf. Godeanul (40�45 min de
urcu�). Varianta dureaz� peste 21 ore, fiind mai economic� dec�t obi�nuitul traseu,
�ns� are dezavantajul c� ocole�te �Cetatea".
Din vf. Godeanul pornim acum pe coama principal�, spre nord-est; cobor�m lent pe
l�ng� o st�n�, apoi str�batem un platou; d� marginea estic� a acestuia, de la
troi��, urc�m pe cocoa�a vf. Zebru (1607 m). Durata de timp necesar� ultimei
por�iuni este de 30 min.
�n vf. Zebrul se desface spre nord o ramur� a muntelui pe care o l�s�m �n st�nga �i
cobor�m pe poteca din plaiul de sud-est �ntr-o �a scurt� (troi��). Platoul pe care
ne afl�m ne sile�te s� ne orient�m precis, deoarece dup� 10 min de mers ajungem �n
locul unde muntele se bifurc� �n dou� spin�ri proeminente. Cea din dreapta se
�ndreapt� brusc c�tre sud, spre vf. �inca (1728 m), iar cea din st�nga urc� dup� un
mic platou �n vf. Sc�rna (1655 m), unde ajungem dup� 10 min de urcu� (est). Pe
versantul r�s�ritean al Sc�rnei, l�ng� p�dure, ne vor servi drept reper st�nele pe
l�ng� care trece �i traseul nr. 23 A (marcat cu punct ro�u).
Dac� dorim s� ne �ndrept�m spre dealul Ml�cilor �i �ureanul, cobor�m de-a dreptul
la st�na Sc�rna �i intr�m pe poteca traseului 23 A la dreapta, �n sens invers
descrierii lui.
Dac� ne �ndrept�m �ns� spre cabana Prislop, ne vom dirija spre nord-est. Cotim pe
creast�, deci, spre nord-est, �i cobor�m pe muchia muntelui timp de 12�14 min, dup�
care ab�t�ndu-ne u�or spre dreapta �nt�lnim poteca traseului nr. 23 A care sose�te
pe curba de nivel. �n continuare intr�m �n limita p�durii de brad �i vom cobor�
mereu, mai �nt�i pe Sc�rna, apoi peste Lup�a �i Tisa, conform descrierii traseului
nr. 23 A (marcat cu punct ro�u). Dup� mai bine de 3 ore de mers din vf. Sc�rna
sosim �n poiana unde se afl� cabana Prislop (1200 m alt.). Traseul de la Gr�di�tea
de Munte la cabana Prislop poate fi acoperit �ntr-un timp mediu de 7�8 ore.

TRASEE TURISTICE DE IARN�

Pozi�ia avantajoas� a acestor mun�i fa�� de c�ile de comunica�ie importante, �n

special a Par�ngului �i mai pu�in a �ureanului, explic� afluxul din ce �n ce mai
mare al turi�tilor �i schiorilor �n timpul iernii.
Fig 43. Lacul Lung
�n ceea ce �i prive�te pe turi�tii care doresc s� parcurg� iarna trasee de
dificultate mic� sau medie, vom indica mai jos c�teva din ele, condi�ionate de
amplasarea cea mai favorabil� atribuit� cabanelor Rusu, Par�ng �i �urean. Mai pot
fi parcurse �i alte trasee, care de asemenea nu prezint� dificult�i alpine sau de
distan��, dar s�nt mult mai rar folosite. Din aceast� ultim� categorie fac parte
traseele care conduc la cabanele Ob�r�ia Lotrului, Voivodul �i Oa�a, fie din Valea
Jiului, fie din valea Sebe�ului, precum �i traseul de acces de la Novaci pe �osea
la cabana R�nca, pe care �ns� nu le vom descrie �n lucrarea de fa��.
Pentru traseele din prima categorie turi�tii trebuie s� aib� �n vedere aspectul de
iarn� �i deci o preg�tire corespunz�toare. �n calculul timpului de mers s-au luat
�n considera�ie timpul mediu de mers pe z�pad� �n condi�ii favorabile obi�nuite
lunii martie.
Fig 44. V�rful C�rja

I. PETRO�ENI� MALEIA - CABANA RUSU

Timp de mers: 2�3 ore. Marcaj: band� ro�ie.
Traseul acesta urmeaz� cu stricte�e �oseaua care str�bate �n lung comuna Maleia �i
apoi urc� lent pe valea Maleia. Dup� 8 km de la Petro�eni travers�m pentru ultima
dat� p�r�ul pe malul st�ng (podul lui Rusu) �i urc�m pe serpentine p�n� la caban�,
timp de 10�15 min.
Cobor�rea spre Petro�eni dureaz� �n sens invers 2�2'/2 ore.
Fig 45. Abruptul nord-estic al C�rjei

II. CABANA RUSU�CRUCEA C�LINII�INSTITUTUL DE MINE

Timp de mers: 2�2l/2 ore. Marcaj: band� ro�ie.

Este un traseu de creast� indicat la cobor�re mai ales pentru schiori, care pe
z�pad� favorabil� pot cobor� �n maximum o or� de la caban� �n Petro�eni. Marcajul
este slab, mai ales �n zona de mijloc a culmilor gola�e.
Traseul �ncepe din spatele cabanei; travers�m o bucl� a �oselei �i pornim �n
direc�ia vestic� pe culmea �mp�durit�. Pe aici se �ntinde un f�ga� larg, acceptabil
�i pentru schiori. Cobor�m. La 10 min de caban� travers�m prima �a cu rari�te, spre
gola�a vale a Maleii �i re�inem o ramifica�ie; pe aici vara se poate face leg�tura
pe scurt�tur� cu �oseaua, chiar la marele cot al v�ii, �n dreptul unei case
singuratice.
�n continuare urc�m c�iva metri diferen�� de nivel �i dup� un mic v�rf cobor�m din
nou prelung. �n st�nga se afl� ob�r�ia v�ii S�l�trucului. Dup� mai bine de 50 min
ajungem la �R�pele Mari"; �n st�nga muntele de lut s-a pr�bu�it c�ndva �i acum las�
la vedere un relief interesant, d�ltuit cu fine�e de ploi �i toren�i. Vom avea
grij� s� ocolim zona de creast� prin dreapta (nord), ca m�sur� de precau�ie, pentru
a evita desprinderea accidental� a enormilor �calupi" de lut, pietri� �i z�pad�.
Dep�im zona r�pelor �i cobor�m la ob�r�ia unui v�lcel (pe dreapta) numit Scoaba
C�linii, l�ng� o troi��: Crucea C�linii. Ajungem �ntr-o �a larg� de unde drumurile
de c�ru�� se bifurc�: unul urc� pe panta dealului Chiciora, spre nord-vest, �n
direc�ia bun�, altul se desprinde la st�nga pe curba de nivel (vest), conduc�nd pe
o variant� scurt�, dar cu ramifica�ii numeroase, spre partea de miaz�zi a
Petro�enilor, �n cartierul blocurilor noi. Marcajul cu band� ro�ie este foarte rar
pe ambele ramifica�ii.
Urc�nd pe coastele nord-estice ale dealului Chiciora, �ncepem s� descriem o mare
curb�; creasta cote�te spre nord paralel cu valea Maleia �i cu Valea Jiului. Dup�
mai bine de 80 min de mers de la caban� sosim �ntr-o �a (ramifica�ie la dreapta
spre �osea). De aici coama dealului este plat� pe o por�iune de 1 km, ea lu�nd
sf�r�it �n �aua st�nei Sl�tinioara. �n dreapta z�rim st�na; la st�nga coama
dealului m�rgine�te izvoarele p�r�ului Sl�tinioara pe unde se desprinde o alt�
ramifica�ie spre comuna Sl�tinioara �i Petro�eni (blocurile noi).
Dup� c�teva sute de metri de la st�n� cotim la st�nga, apoi la dreapta, descriind
un �S"; ne afl�m pe fa�a nord-estic� a dealului lui Mo�ie (831 m); apare �i p�durea
pe cre�tetul s�u, semnal�nd apropierea de Institutul de mine.
Urc�m spre st�nga p�n� �ntr-o �a scurt� aflat� �ntr-o poian�. Spre sud-vest se
deschide un culoar �ngust prin p�durea de pini; cobor�m prin poieni�e aproape 10
min, p�n� ce �nt�lnim �oseaua asfaltat�. Imediat �n dreapta se afl� cl�dirile
frumoase ale Institutului de mine Petro�eni. Pe drumul care coboar� pe l�ng� p�r�u
ajungem, dup� cca. 5 min, pe �oseaua na�ional� �n centrul ora�ului.
III CABANA RUSU-CABANA PAR�NG
Timp de mers: 1l/4�11 or�. Marcaj: band� ro�ie.

Poteca marcat� care continu� de la cabana Rusu este pe deplin accesibil� turi�tilor
�n timpul iernii, ea urm�nd p�n� la cabana Par�ng traseul nr. 1 de var�. O singur�
precizare: �n poiana mare de sub vf. �La Troi��", atunci c�nd z�pada este mare �i
cea�a anuleaz� vizibilitatea, vom re�ine c� poteca, �n urcu� lent p�n� la ie�irea
din p�durea de fag, continu� �nc� 200�300 m, dup� care urc� temeinic la st�nga (pe
l�ng� st�lpii metalici). Acest urcu� dureaz� aproape 20 min. �n apropiere de
liziera p�durii de brad (sud� est), poteca revine la un urcu� moderat, chiar pe
l�ng� st�na lui Stedie.
Fig 46. C�u�ul lacului Z�voaiele

IV. CABANA PAR�NG �V�RFUL PAR�NGUL MIC - V�RFUL C�RJA � CABANA PAR�NG
Timp de mers: 6l/2�71 ore. Marcaj: band� ro�ie.

Iarna aspectul crestei principale a Par�ngului se schimb�, �i o dat� cu acesta

trebuie s� cunoa�tem mai bine noile condi�ii ale ascensiunii. Traseul de var� nr. 3
nu poate fi parcurs �ntr-o singur� zi de c�tre turi�tii cu preg�tire medie, at�t
din cauza duratei, c�t �i a dificult�ilor pricinuite de starea z�pezii. Pentru
aceasta vom recomanda ca traseu de iarn� numai ascensiunea la vf. C�rja (2404 m), a
c�rei piramid� �ndr�znea�� se vede chiar de la caban�.
Traseul de iarn� are acela�i itinerar ca �i cel de var� p�n� la poalele Par�ngului
Mic. Dup� cota pu�in reliefat� a vf. Badea (1850 m) urmeaz� la 10 min de urcu�
indicatorul de marcaj cu s�ge�i. Aici traseul de var� (marcat cu band� ro�ie) se
abate la dreapta, intr�nd pe fa�a de sud-vest a Par�ngului Mic. C�nd z�pada este
ad�nc�, sau muiat�, aceast� cale nu este prea folositoare, deoarece p�rtia potecii
se umple cu apa din numeroasele izvoare care pornesc de deasupra nivelului ei.
Vom porni deci �nainte, pe creast�, spre vf. Par�ngul Mic. Marcajul lipse�te �n tot
timpul travers�rii peste v�rf. Pe panta vestic�, de-a lungul traseului nostru, se
desf�oar� �i traseul p�rtie! de schi �Par�ngul", una din cele mai vestite din �ar�.
�nclinarea muntelui solicit� un efort pe o durat� de aproximativ 30 min.
Ajun�i �n v�rf (2073 m) l�ng� baliz�, vom beneficia de o panoram� larg� �i
spectaculoas�. Chiar l�ng� noi se afl� o sta�ie meteorologic� automat�, la care
turi�tii nu au acces (tensiune periculoas�). V�rfurile C�rja �i Mija s�nt �nc�rcate
de z�pad�, etal�nd versantele nordice, pr�p�stioase �i fotogenice. Corni�ele at�rn�
amenin��tor mai ales pe laturile din st�nga crestei (nord-est); de aceea pe traseu
vom p�stra o distan�� convenabil� de firul crestei, pu�in mai la dreapta. Pornim
spre sud. Cobor�m �ntr-o �a �nalt� �i dup� un scurt urcu� sosim �n v�rful secundar
al Par�ngului Mic. De aici �nainte vom cobor� p�n� �n ad�nca �a a Par�ngului Mic,
unde vom reg�si traseul marcat, care sose�te din dreapta pe curba de nivel.
P�n� la poalele vf. C�rja creasta prezint� mai multe ondul�ri, din care cea mai
r�s�rit� formeaz� vf. Scurtele (2220 m). P�n� la bordeiul de piatr� din �aua
Caprelor, unde ajungem dup� 4 ore de urcu� de la caban�, putem urm�ri detaliile �i
la traseul de var� nr. 3.
Fig 47. Priveli�te de iarn� din v�rful C�rja
Din acest punct creasta cap�t� un aspect alpin, iar v�rful se ridic� impetuos, cu
pante �nclinate, acoperite de crusta str�lucitoare a ghe�ii �i z�pezii. Chiar de la
bordei intr�m pe muchie, care aici nu prezint� corni�e. Z�pada este de obicei
b�t�torit� puternic datorit� v�ntului permanent, care o apas� fie dintr-o direc�ie,
fie dintr-alta. �n orice caz este recomandabil ca turi�tii s� aib� un piolet pentru
asigurarea personal�. Dup� traversarea de 25�30 m pe creast� ajungem la baza pantei
finale. Traseul de var� este jalonat de st�lpii metalici chiar pe centrul fe�ei
nordice; vom evita �ns� acest itinerar, deoarece firul torentului, care br�zdeaz�
fruntea nordic� a C�rjei, este amenin�at de o imens� corni��, care c�ptu�e�te
creasta sa �nalt� spre nord-vest (muchia Caprelor). Deci vom �ncepe urcu�ul pe
latura st�ng� a pantei, lu�ndu-ne ca siguran�� o distan�� de 20�25 m de marginea
abruptului nord-estic, unde s�nt de asemenea corni�e. �n 20 min urc�m acest
obstacol mai deosebit �i sosim pe acoperi�ul C�rjei. P�n� la baliz� mai parcurgem
150 m pe un platou destul de larg. Dup� mai bine de 41 ore de mers sosim �n punctul
cu cota 2404 m. Panorama la 360� care se a�terne de aici, �mbog�it� de ad�ncul
c�ld�rii Sliveiului, de v�rful Stoeni�a �i de creasta aplin� care culmineaz� �n vf.
Par�ngul Mare, merit� cu prisosin�� aprecierea de care se bucur�. Vom re�ine ca un
lucru interesant bordura nesf�r�it� de corni�e, care se �ntinde f�r� �ntrerupere
de-a lungul crestei principale.
�ntoarcerea la cabana Par�ng o vom face pe acela�i traseu �n sens invers, durata
lui fiind de 2l/2�3 ore.

V. LONEA�I. F. T�IA�CURM�TURA �UREANUL� CABANA �UREAN

Timp de mers: 9�10 ore. Marcaj: triunghi albastru.

�n Mun�ii �ureanului se pot face frumoase excursii de iarn�, mai ales c� traseele
s�nt �n general ferite de pericolul avalan�elor. Un astfel de traseu este �i cel pe
care-l vom urm�ri mai jos. Cea mai mare parte din lungimea lui este comun� cu aceea
a traseului de var� nr. 17.
P�n� la cantonul de la gura p�r�ului Ditei urm�m drumul de-a lungul c�ii ferate
forestiere Lonea�T�ia �valea Popii. De aici intr�m pe valea Au�elului (nord-est).
Dup� 31 ore de mers de la Lonea sosim la confluen�a Dobroaiei cu Au�elul. Ca �i la
traseul de var� nr. 17 apar dou� variante; iarna cea mai indicat� este varianta
care trece pe la casa de v�n�toare Au�elul. Fie c� urc�m pe muchie direct de la
confluen��, fie c� urc�m de la casa de v�n�toare, vom ajunge pe creast� l�ng� st�na
lui Bra�. De aici �nainte urcu�ul se desf�oar� pe culmea muntelui. Dincolo de vf.
Brate� (1690 m) panta muntelui ne permite o �naintare mai bun�: z�pada este
�nt�rit� de v�nt �i de temperatura mai sc�zut�. Dup� ce ocolim v�rful pe versantul
nord-vestic ajungem �ntr-o �a (�aua Brate�), la ramifica�ia a dou� trasee: cel
marcat, mai scurt, traverseaz� �aua spre est �i p�trunde pe fa�a sudic� a muntelui
Bradul, conduc�ndu-ne la caban�; cel�lalt, nemarcat, urc� mai departe p�n� �n
cre�tetul muntelui la vf. Bradul (gura Au�elul � �aua Brate�: cca. 3 ore).
�n primul caz, pe parcursul travers�rii este necesar� o aten�ie deosebit�, mai ales
�n dreptul jgheaburilor pline cu z�pad�. �n rest traseul este protejat de
apropierea p�durii �i poate fi urm�rit la traseul de var� nr. 17 (�aua
Brate��cabana �urean: 11 or�).
Fig 48. Corni�e pe v�rful Gruiul
�n cazul al doilea folosim creasta muntelui, care constituie o bun� variant� de
iarn�, cu priveli�ti ample. Por�iunea dintre �aua Brate� �i �aua Bradul, care
urmeaz� dup� v�rful cu acela�i nume, poate fi parcurs� �n circa 1 or�. Ajun�i �n
�aua amintit�, atingem traseul de var� nr. 23 (marcaj pe pietre: punct ro�u).
Acesta continu� pe creast� spre nord-vest, peste P�rva, Grop�oara, Dealul Negru,
Sc�rna p�n� la cabana Prislop. In fa�a noastr�, la nord-est, se ridic� v�rful
�ureanul (2059 m). Pentru ca s� ajungem la caban�, care se afl� pe versantul s�u
r�s�ritean, �l vom ocoli pe la sud prin curm�tura �ureanului. La cobor�rea spre
curm�tur� se impune aten�ie pentru prevenirea eventualelor avalan�e, mai ales �n
zilele mai c�lduroase, la vremea pr�nzului. Traversarea zonei expuse dureaz� 10�12
min, dup� care ajungem pe piciorul sudic al �ureanului. Cobor�m spre sud �i dup�
c�teva sute de metri de l�ng� indicatorul de marcaje din curm�tura �ureanu; aici
vom remarca �i marcajul cu triunghi albastru, pe care l-am p�r�sit �n �aua Brate�
(�aua Brate�- �aua Bradul�curm�tura �urean: 11 or�).
Spre sud se desprinde de aici traseul nr. 16 spre Poiana Muierii �i traseul nr. 18
spre cabana Voivodul. De la st�lpul indicator travers�m curm�tura spre r�s�rit �i
pe marcajele traseelor 16 �i 17 ajungem �n 30 min la cabana �urean (1734 m).
Tot �n Mun�ii �ureanului turi�tii pot vizita iarna �i cabana Prislop, folosind
traseul de var� nr. 24 (Cugir�I.F. Arie��cabana Prislop: 6�7 ore; cabana
Prislop�Prihodi�te�Cugir: 5 ore).
Este mai indicat �ns� s� urc�m pe v�ile vecine, fie r�ul Mic, fie Alunul �i s�
cobor�m pe creast� peste Prislop�Plevaia�v. Fr�sinei �i v. Prihodi�te; cobor�rea
aceasta se recomand� mai ales schiorilor. Traseele nu prezint� dificult�i tehnice
de iarn�, ele men�in�ndu-se sub 1300 m altitudine, prin locuri cu pante- domoale,
lipsite �n general de abrupturi.

PANTE PENTRU SCHI

Pantele nordice �i vestice ale Par�ngului Mic s�nt deosebit de propice schiului.
Marea atrac�ie pe care o exercit� a determinat construirea unei tabere permanente
de schi de c�tre Institutul de cultur� fizic� din Bucure�ti �n punctul numit Poiana
Nedeilor (cca. 1700 m alt.). �n afar� de cabanele rezervate studen�ilor, tot �n
apropierea p�rtiilor schiorii pot folosi cabanele turistice Rusu �i Par�ng; ele fac
fa�� greu mai ales �n februarie-martie, num�rului de solicitan�i. Locuitorii din
Valea Jiului s�nt mari iubitori ai schiului �i duminical ei se �ndreapt� spre
p�rtiile favorite. Turi�tii care privesc din Petrila, sau chiar din Petro�eni spre
Par�ngul Mic, pot distinge �p�rtia mare" de concurs, sub forma unui imens �B"
�ncrustat �n covorul mohor�t al p�durii.
Fig 49. P�cle�a �i Ie�ul
Sezonul de schi �ncepe mai ales dup� 15 decembrie �i ia sf�r�it (la altitudine de
cca. 1700 m) �n jurul datei de 10 aprilie. �n zona alpin� (C�rja) se mai poate
schia �n anii favorabili chiar �i �n luna mai.
Accesul la complexul de p�rtdi se face exclusiv din Petro�eni �i Livezeni. Uneori
localnicii din Petrila �i Jie� urc� direct spre cabana Rusu, travers�nd culmea
Dealului Negru �i valea Maleia.
P�rtiile s�nt amplasate �n special pe pantele vestice ale Par�ngului Mic, iar
�p�rtia mare" (I.C.F.) pe fa�a nordic� a muntelui. Perioada din zi mai favorabil�
pentru schi este diminea�a, c�nd umbra muntelui �i a p�durii vecine men�in
temperatura sc�zut�.
P�rtia de �La Troi��" este folosit� �n special de �ncep�tori, fiind �i foarte
apropiat� de cabana Par�ng. Poteca de acces (nemarcat�) �ncepe din fa�a cabanei,
ceva mai sus de poteca marcat� pe care se coboar� la cabana Rusu. Vom merge cca. 10
min pe curba de nivel, av�nd �n st�nga Valea Largu, ca s� ajungem �n pitoreasca
�poian� din pove�ti". �n mijlocul acesteia �i face apari�ia una din cele mai
frumoase construc�ii de munte, un canton pastoral denumit de vizitatorii obi�nui�i
ai locurilor �c�su�a din pove�ti". Cotim la st�nga �i dup� ce parcurgem pe schiuri
prin poian� cca. 200 m, ajungem la locul de start al p�rtiei. �nclinarea ei este de
25� �n medie, iar lungimea pe por�iunea cea mai folosit� atinge cca. 300 m. P�rtia
continu� spre vest pe sub vf. �La Troi��" p�n� �n poteca marcat�, �n apropierea
st�nei lui Stedie.
Pe acest itinerar se poate cobor� pe schiuri de la cabana Par�ng la cabana Rusu. De
la cabana Rusu schiorii pot ajunge la p�rtia �La Troi��" pe traseul marcat (de
iarn�) nr. III, p�n� �n dreptul vf. �La Troi��" (l or�).
Alt� p�rtie este cea din Poiana Nedeilor (I.C.F.), bun� pentru schiorii �ncep�tori
�i medii. Ea se termin� �n contrapant� sub micul v�rf al Nedeii. P�rtia este
folosit� mai ales de la limita superioar� a p�durii (cca. 1800 m) �i p�n� �n �a
(cca. 1700 m), pe o lungime de 400 m. �n apropiere se afl� cabanele I.C.F.-ului.
Accesul de la cabana Par�ng se face pe drumul marcat (traseul de iarn� nr. IV), �n
urcu� timp de 15 min. De la �c�su�a din pove�ti" porne�te o potec� mare, chiar pe
muchia muntelui, prin p�dure (drum de cobor�re pentru avansa�i), care ne conduce �n
15 min tot �n Poiana Nedeilor.
Semnal�m o p�rtie printr-o t�ietur� �ngust�, care �ncepe din �a (nord-vest) �i care
iese drept la �c�su�a din pove�ti".
P�rtia de pe muntele Slima este ceva mai dep�rtat� de cabane, dar ofer� pentru
schiori at�t �ncep�tori, c�t �i medii, un traseu atractiv. De la cabana Par�ng
mergem ini�ial la �c�su�a din pove�ti" (prima variant�). Din spatele cantonului
pastoral intr�m pe vestita potec� a lui Slima, care p�trunde �n p�dure pe curba de
nivel. Tot timpul �naint�m pe fa�a nordic� a Par�ngului Mic. Dup� cca. 15 min de
mers travers�m �p�rtia mare" (I.C.F.) �i reintr�m �n p�dure pentru c�teva zeci de
metri. Str�batem o alt� defri�are (a schi-liftului), Reintr�nd �n p�dure tot pe
curba de nivel, trecem peste firele c�torva v�lcele �i dup� �nc� 20�25 min ajungem
�n marea poian� a Slimei, pe culme. Pe pantele vecine putem s� alegem locuri bune
pentru schi, beneficiind �i de o priveli�te frumoas� asupra v�ii Jie�ului.
A doua variant� de acces �ncepe de la cabana Par�ng pe traseul marcat nr. IV (de
iarn�), pe care �l folose�te p�n� �n Poiana Nedeilor. De aici ne abatem spre
cabanele I.C.F. (st�nga), ie�ind din marcaj. Cobor�m u�or printre cabane �i ajungem
la �p�rtia mare". Cobor�m c�teva zeci de metri (�n lungime) pe p�rtie �i �nt�lnim
�drumul Slimei".
�P�rtia mare" a I.C.F.-ului, rezervat� schiorilor medii, dar mai cu seam� celor
avansa�i, �ncepe din vf. Par�ngul Mic (cota 2073 m). Cale de 250 m diferen�� de
nivel p�rtia coboar� pe panta vestic� a muntelui. L�ng� vf. Badea se abate u�or la
dreapta �i la nivelul p�durii �ncepe s� intre pe fa�a nordic�. P�rtia este foarte
�nclinat�; dup� 200 m formeaz� un viraj str�ns la dreapta; trece prin dreptul
cabanelor I.C.F.-ului, traverseaz� �drumul lui Slima", apoi intr� �ntr-un alt viraj
la st�nga, �nclinat �n afara curbei. Dup� o scurt� por�iune rectilinie apare cel
mai dificil viraj, dup� care cotiturile s�nt mai largi. P�rtia se termin� �n valea
Meleii (cca. 1280 m alt.). Un mare avantaj al acestei p�rtii �l constituie
existen�a unui schi-lift.
�n afar� de p�rtiile men�ionate, schiorii mai pot folosi �i alte pante favorabile,
situate �n apropiere de cabana Rusu.
�n Mun�ii �ureanului cea mai folosit� p�rtie natural� din apropierea cabanei �urean
este panta nordic� a vf. Au�elul (2005 m) �i, ceva mai apropiat�, panta sudic� a
vf. �ureanul (2059 m). Ambele p�rtii se termin� �n curm�tura �ureanul.
�n jurul cabanei Prislop, pe panta de sud a v�rfului cu acela�i nume, schiorii pot
folosi p�rtii pentru �ncep�tori. Ceva mai departe (cca. 11 or� spre sud), pe
traseul de var� nr. 23, �nt�lnim pe muntele Tisa sau pe versantul nordic �i estic
al muntelui Lup�a pante de schi pentru schiorii medii �i �ncep�tori.

CUPRINS

Cuv�nt �nainte
Prezentarea mun�ilor Par�ngului �i �ureanului .
Cab�lte �i ad�posturi. Marcaje
Localit�i �i drumuri de acces
Traseul nr. l: Petro�eni�cabana Rusu�cabana Par�ng
Traseul nr. 2: Comuna Livezeni�cabana Rusu .
Traseul nr. 3: Cabana Par�ng�vf. C�rja-vf. Par�ngul Mare��aua Piatra Taiat�lacul
C�lcescu�cabana Ob�r�ia Lotrului
Traseul nr. 4: Comuna Novaci�m. Cerbu�Florile Albe� cabana R�nca
Traseul nr. 5: Cabana R�nca�m. Urdele
Traseul nr. 6: Cabana Ob�r�ia Lotrului�Poiana Muierii�cabana Voivodul�comuna
Lonea�Petrila
Traseul nr. 7: Petrila�v. Jie�ului�I.F. Jie��st�na Z�noaga
Traseul nr. 8: Comuna Baia de Fier�Pe�tera Muierii� plaiul Ogorul�m. Cerbu�cabana
R�nca
Traseul nr. 9: Cabana R�nca�vf. P�pu�a�vf. Cioara-vf. Mu�etoaia�vf. Micaia-st�na
curm�tura Ol-te�ului
Traseul nr. 10: Cabana Ob�r�ia Lotrului��aua �tefanul�muntele Purul�muntele
Frato�teanul�m. �tevia�Piatra Alb�
Traseul nr. 11: Cabana Par�ng�Vf. C�rja�Lacul Verde� vf. Mija�vf. C�rja�cabana
Par�ng
Traseul nr. 12: St�na Ro�iile�vf. Sliveiul-vf. Gem�narea�vf. C�rja�cabana Par�ng
Traseul nr. 13: Cabana Ob�r�ia Lotrului�valea Iezer� vf. Mohorul�vf. Coasta lui
Rus��aua Ciobanul
Traseul nr. 14: Lainici�muntele Cheafa�valea Chitul� St�na V�l�reanu�m. Reciul�m.
Cioc�rllul Grive-lor�vf. Par�ngul Mare�curm�tura Gruiul�Lacul Lung�st�na Ro�iile
Traseul nr. 15: St�na Ro�iile�m. Dere�ul�st�na Z�noaga�curm�tura Groapa Seac�m.
Capra�m. Pra-v�ul�Poiana Muierii
Traseul nr. 16: Poiana Muierii�vf. S�lanele-�aua Gura Petecului�m.
Au�elul�curm�tura �ureanul�cabana �urean
Traseul nr. 17: Petrila�cheile Taia�Botul Dealului�st�na lui Brat�m.
Brate��curm�tura �ureanul�cabana �urean
Traseul nr. 18: Cabana �urean�curm�tura �ureanul� m. Au�elul�m. Bilele�cabana
Voivodul (Lonea)
Traseul nr. 19: Cabana �urean�sub vf. Prigoana� m. Feti�a�cabana Oa�a
Traseul nr. 20: Cabana Oa�a�m. Cioaca Ciontii�Gura Petecului�muntele Bilele�cabana
Voivodul (Lonea)�V�rful lui P�tru�cabana �urean
Traseul nr. 21: Ora�ul Sebe���ugag�T�u�cabana Oa�a
Traseul nr. 22: Cabana Oa�a-casa T�rt�r�u��aua T�rt�r�u�cabana Ob�r�ia Lotrului
Traseul nr. 23: Cabana �urean�curm�tura �ureanul� m. P�rva�Dealul Negru�curm�tura
Ml�cilor
Traseul nr. 24: Cugir�T�u�R�ul Mic-I.F. Arie��cabana Prislop�m.
Prislop�Prihodi�te�T�u�Cugir
Traseul nr. 25: Or�tie�Coste�ti�Gr�di�tea de Munte� vf. Godeanul-cabana Prislop

Trasee turistice de iarn�

Pante pentru schi

Redactor responsabil: EUGENIA MAGDA Tehnoredactor: NESTOR PANAITIDE

Dat la cules 12.04.1965. Bun de tipar 11.06.1965 Ap�rut 1905. Comanda nr. 633.
Tiraj 10000+120 ex. Legate copert� vinilin. Htrtie scris II A 80 0/m2, f t.
32/70x92. Coli editoriale 12,63. Coli tipar 7,375. 3 h�r�i ofset 3 culori. T nr.
1214/1965.
C. Z pentru bibliotecile mici 796 R.
Tiparul executat la �ntreprinderea Poligrafic� �13 Decembrie 1918", str. Gr.
Alexandrescu 93�95 Bucure�ti � R.P.R

Scanare, OCR �i corectura : Ro�ioru Gabi rosiorug@yahoo.com

Alte titluri disponibile la : grupul HARTI_CARTI la http://groups.yahoo.com/
Carte ob�inut� prin amabilitatea [�i cheltuiala] d-lui Drago� Bora.