Prezentare Curs de Origini

Acordul
economic
și comercial
cuprinzător (CETA) dintre
UE și Canada
Ghid privind regulile de origine
Comerț
Nici Comisia Europeană și nici orice alte persoane care acționează în numele Comisiei nu sunt responsabile pentru modul în care ar
putea fi utilizate informațiile oferite în continuare.
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2020
© Uniunea Europeană, 2020

Reutilizarea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.
Politica de reutilizare a documentelor Comisiei Europene este reglementată prin Decizia 2011/833/UE (JO L 330, 14.12.2011, p. 39).
Pentru orice utilizare sau reproducere a fotografiilor sau a altor materiale care nu se află sub dreptul de autor al UE, trebuie să se solicite
direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.
Print ISBN 978-92-76-22602-4 doi:10.2781/39082 NG-01-20-563-RO-C

PDF ISBN 978-92-76-22572-0 doi:10.2781/492625 NG-01-20-563-RO-N
Fotografii:
Copertă, rândul 1: © Getty Images/iStockphoto/shaunl
Copertă, rândul 2: © Getty Images/iStockphoto/zhudifeng, © Getty Images/iStockphoto/Fredex8, © Getty Images/iStockphoto/
Lorraine Boogich
CUPRINS
Declinare generală a responsabilității.......................................................................................................2
Procedura de redactare...............................................................................................................................2
Acronime......................................................................................................................................................2
1. Regulile de origine specifice produsului...........................................................................................3
2. Toleranțe............................................................................................................................................11
3. Producția insuficientă.......................................................................................................................17
4. Cumulul..............................................................................................................................................23
4a. Cumulul integral de origine – declarația furnizorului................................................................................... 26
5. Separarea contabilă..........................................................................................................................27
6. Seturile...............................................................................................................................................29
7. Transportul direct..............................................................................................................................33
8. Declarația de origine.........................................................................................................................35
8a. Numărul de autorizare vamală al exportatorilor – Limită valorică........................................................... 35
8b. Mai multe expedieri de produse originare identice...................................................................................... 36
8c. Țara de origine............................................................................................................................................................. 36
8d. Derogare de la semnătură....................................................................................................................................... 37
8e. Valabilitatea înregistrării exportatorilor în UE.................................................................................................. 38
8f. Înlocuirea declarațiilor de origine........................................................................................................................ 39
8g. Scutiri de la declarațiile de origine....................................................................................................................... 40
8h. Contingente de origine............................................................................................................................................ 41
9. Hotărâri anticipate – informații de origine obligatorii (IOO).........................................................43
10. Dispoziții tranzitorii..........................................................................................................................45
11. Verificarea..........................................................................................................................................47
ACORDUL ECONOMIC ȘI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) DINTRE UE ȘI CANADA 1

Declinare generală a responsabilității

Prezentele ghiduri au caracter explicativ și ilustrativ. Legislația vamală prevalează asupra conținutului acestor documente
și trebuie consultată întotdeauna. Textele autentice ale actelor juridice ale UE sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene. Pot exista, de asemenea, instrucțiuni naționale.
Procedura de redactare
Prezentele ghiduri au fost redactate de către Grupul de proiect în chestiuni vamale „Ghid pentru regulile de origine din
cadrul CETA” (CPG 128) din cadrul programului Vamă 2020. Acestea au fost aprobate de Grupul de experți în chestiuni
vamale – secțiunea Origine (CEG-ORI).
Acronime
CVU: Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
CVU-AD: Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei
CVU-APA: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei
Protocol CETA privind originea: Protocol privind regulile de origine și procedurile de determinare a originii din
cadrul CETA
2 ACORDUL ECONOMIC ȘI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) DINTRE UE ȘI CANADA

1
REGULILE DE ORIGINE SPECIFICE PRODUSULUI
REGULILE DE ORIGINE
SPECIFICE PRODUSULUI
Dispoziții relevante
(a) Protocolul CETA privind originea
(i) Articolul 5
(ii) Anexa 5
(b) Temeiul juridic al UE
Nu există legislație.
Introducere
Un produs este originar dacă a fost obținut în întregime în sensul articolului 4, dacă a fost produs numai din materiale
originare sau dacă a făcut obiectul unei producții suficiente privind materialele neoriginare în sensul articolului 5.
Atât timp cât producția este mai mult decât „insuficientă” (conform articolului 7), un produs a făcut obiectul unei
producții suficiente (conform articolului 5) atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute în anexa 5. Aceste condiții
și reguli sunt denumite Reguli specifice produsului (RSP) sau reguli de listă.
Regulile de listă specifică tipul de prelucrare sau de transformare care trebuie să se efectueze pentru materialele
neoriginare pentru ca produsul să obțină caracter originar. Regulile de listă cele mai utilizate în mod obișnuit sau
cunoscute sunt modificarea clasificării tarifare, de exemplu, modificarea poziției tarifare (MPT), modificarea subpoziției
tarifare (MSPT) etc., valoarea adăugată a materialelor neoriginare sau o perfecționare specifică ce trebuie să fie efectuată.
În CETA, denumirea și descrierea regulilor de listă sunt diferite de cele din alte acorduri de liber schimb ale UE.
Prezentul document oferă orientări privind modalitatea de interpretare a regulilor de listă din CETA, prin furnizarea
următoarelor informații:
1. regula de listă din CETA;
2. o scurtă explicație a regulii de listă împreună cu un exemplu, din CETA, al unui produs din Sistemul armonizat
(SA) căruia i se aplică regula;
3. o comparație cu același tip de regulă menționat în alte acorduri de liber schimb (ALS), de exemplu, Convenția PEM.
În notele introductive la anexa 5 sunt furnizate definiții și descrieri.
La punctul 8 literele (a)-(j) se menționează diferitele tipuri de reguli de listă cu unele explicații care sunt detaliate în
continuare.

RSP astfel cum sunt descrise în anexa 5 punctul 8 literele (a)-(j)
Punctul 8 litera (a)
1. Tip de RSP
În cazul în care o regulă de origine specifică produsului impune:
(a) o modificare față de oricare alt capitol, poziție sau subpoziție sau o modificare la produsul x (1) față de oricare alt
capitol, poziție sau subpoziție, numai materialul neoriginar clasificat la un capitol, poziție sau subpoziție altul decât
cel al produsului poate fi utilizat la fabricarea produsului;
(1) În aceste note, produsul x sau prevederea tarifară x reprezintă un produs specific sau o prevedere tarifară, iar x % reprezintă
un anumit procentaj.
2. Explicația regulii
Aceasta înseamnă că materialul neoriginar utilizat poate să provină din orice capitol, poziție sau subpoziție alta decât
cea a produsului final.
În cadrul acestei reguli, „x” înseamnă produsul final specific. Cu alte cuvinte, produsul final „x” este fabricat utilizând
materiale neoriginare care provin din orice alt capitol, poziție sau subpoziție decât produsul final „x”.
De exemplu, poziția 22.03 din SA (Bere fabricată din malț) implică următoarea regulă:
„O modificare față de oricare altă poziție”
Regula pentru exemplul poziției 22.03 din SA este îndeplinită dacă materialele neoriginare utilizate nu sunt clasificate
la poziția 22.03 din SA.
3. Compararea regulii cu alte ALS

În alte ALS (de exemplu, Convenția PEM), acest tip de regulă specifică produsului este redactată astfel:
„Fabricare din materiale [neoriginare] de la orice poziție, cu excepția materialelor de la aceeași poziție cu produsul.”
De exemplu, regula pentru poziția 80.02 din SA (Deșeuri și resturi de staniu).
Punctul 8 litera (b)
1. Tip de RSP
(b) o modificare în cuprinsul unei poziții sau subpoziții, sau în titlul uneia dintre aceste poziții sau subpoziții, materialul
neoriginar clasificat în cadrul poziției sau subpoziției poate fi utilizat la fabricarea produsului, precum și materialul
neoriginar clasificat la un capitol, poziție sau subpoziție alta decât cea a produsului;
Materialul neoriginar utilizat poate să provină din orice poziție și nu este necesară o modificare a poziției sau a subpoziției.
Aceasta înseamnă că perfecționarea trebuie să fie doar mai mult decât insuficientă.
De exemplu, poziția 96.14 din SA [Pipe (inclusiv capete de pipe), port-țigări, port-țigarete și părți ale acestora:] implică
următoarea regulă:
„O modificare în cadrul acestei poziții sau al oricărei alte poziții”

Un port-țigări este format din diferite părți care sunt neoriginare și sunt clasificate, de asemenea, la poziția 96.14 din
SA. Acesta a făcut obiectul unei perfecționări care este mai mult decât insuficientă. Prin urmare, acest port-țigări este
originar conform regulilor de origine.

„Fabricare din materiale [neoriginare] de la orice poziție”
De exemplu, regula pentru poziția 09.02 din SA (Ceai, chiar aromatizat).
Punctul 8 litera (c)
1. Tip de RSP
(c) o modificare față de oricare poziție sau o subpoziție din afara unui grup, numai materialul neoriginar clasificat în
afara grupului de poziții sau subpoziții poate fi utilizat la fabricarea produsului;
Aceasta înseamnă că, pentru producerea produsului, se pot utiliza numai materiale neoriginare din afara unui grup
specific de materiale (poziții sau subpoziții).
De exemplu, poziția 41.07 din SA [Piei prelucrate după tăbăcire sau după uscare și piei pergamentate de bovine (inclusiv
de bivoli) sau de ecvidee, epilate, chiar șpăltuite, altele decât cele de la poziția 41.14:] implică:
„O modificare față de oricare altă poziție, cu excepția subpoziției 4104.41, 4104.49, 4105.30, 4106.22, 4106.32 sau 4106.92”
O bucată de piele de bivol este produsă din material neoriginar de la subpoziția 4104.11 din SA (piele de bivol tăbăcită
cu crom, wet-blue). Această piele de bivol este originară deoarece, pentru producerea acestui produs final, nu a fost
utilizat niciun material din aceste șase subpoziții excluse.

„Fabricare din materiale [neoriginare] de la orice poziție, cu excepția materialelor de la pozițiile […]-[…]”
De exemplu, regula pentru poziția 49.09 din SA (cărți poștale imprimate).
Punctul 8 litera (d)
1. Tip de RSP
(d) ca un produs să fie obținut [în întregime], produsul trebuie să fie obținut [în întregime] în sensul articolului 4 (Produse
obținute [în întregime]). Dacă un transport constă dintr-un anumit număr de produse identice clasificate la prevederea
tarifară x, produsele se iau în calcul separat;

Aceasta înseamnă că numai produsele obținute în întregime sunt originare.
De exemplu, capitolul 10 din SA (cereale) implică următoarea regulă:
„Toate cerealele de la capitolul 10 sunt obținute [în întregime]”
Grâul este recoltat în UE și îndeplinește condiția prevăzută la articolul 4 (Obținut în întregime). Acest produs este
originar. Nu există nicio posibilitate de a utiliza toleranța.
În cazurile în care un transport conține produse identice din cadrul aceleiași clasificări tarifare (prevederea tarifară x),
fiecare produs este considerat un produs separat.
De exemplu, poziția 01.01 din SA (Cai, măgari, catâri și bardoi, vii:) implică următoarea regulă:
„Toate animalele de la capitolul 1 sunt obținute [în întregime]”
Fiecare cal trebuie să fie tratat în mod individual pentru a stabili dacă este obținut în întregime sau nu. Aceasta înseamnă
că, chiar dacă este aceeași specie de cal, cu același aspect, aceeași greutate, aceeași clasificare tarifară și același preț, va
fi necesar, în continuare, să se stabilească pentru fiecare cal dacă acesta este „obținut în întregime” pe teritoriul părții
în sensul articolului 4.

„Fabricare în cadrul căreia toate materialele de la capitolul […] utilizate sunt obținute [în întregime]”
De exemplu, regula pentru capitolul 3 din SA (Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice).
Punctul 8 litera (e)
1. Tip de RSP
(e) o producție în care întregul material folosit vizat de prevederea tarifară x să fie obținut [în întregime], întregul
material vizat de prevederea tarifară x și utilizat în producerea produsului trebuie să fie obținut [în întregime] în sensul
articolului 4 (Produse obținute în întregime);
Aceasta înseamnă că din respectiva poziție „x” pot fi utilizate doar materialele obținute în întregime și materialele
obținute în întregime sunt cele care îndeplinesc condițiile stabilite la articolul 4.
De exemplu, pozițiile 11.01-11.09 din SA (Produse ale industriei morăritului; malț; amidon și fecule; inulină; gluten de
grâu;) implică următoarea regulă:
„Producția în cadrul căreia toate materialele de la poziția 07.01, subpoziția 0710.10, capitolul 10 sau 11, sau de la poziția 23.02
sau 23.03 utilizate sunt obținute [în întregime]”
Feculele de cartofi de la subpoziția 1108.13 din SA sunt produse din cartofi obținuți în întregime din poziția 07.01 din
SA. Acest produs final este originar deoarece, pentru producerea acestui produs final, a fost utilizat numai material
obținut în întregime din aceste capitole, poziții sau subpoziții enumerate.
Totuși, poate fi utilizată regula de toleranță prevăzută la articolul 6.


„Fabricare în cadrul căreia toate materialele de la capitolul […] utilizate sunt obținute [în întregime]”
De exemplu, regula pentru capitolul 11 din SA (Produse ale industriei morăritului; malț; amidon și fecule; inulină; gluten
de grâu).
Punctul 8 litera (f)
1. Tip de RSP
(f ) o modificare față de prevederea tarifară x, fie că există sau nu și o modificare față de oricare alt capitol, poziție sau
subpoziție, valoarea oricărui material neoriginar care satisface modificarea clasificării tarifare specificate în expresia
care conține cuvintele „sau nu” nu este luată în considerare la calcularea valorii materialelor neoriginare. În cazul
în care două sau mai multe reguli de origine specifice produsului se aplică unei poziții, subpoziții sau grup de poziții
sau subpoziții, modificarea clasificării tarifare specificate în această expresie reflectă modificarea specificată în prima
regulă de origine;
Aceasta înseamnă că, în cazul în care pentru un produs se menționează două RSP, unde prima este o modificare
a prevederii tarifare, această primă regulă permite utilizarea unor materiale neoriginare dintr-o altă poziție tarifară decât
cea a produsului. Regula alternativă este o regulă privind valoarea adăugată și o modificare a prevederii tarifare. Aceasta
permite utilizarea unor materiale neoriginare vizate de aceeași prevedere tarifară până la valoarea menționată. Ar putea
fi utilizate, de asemenea, materiale neoriginare vizate de orice altă prevedere tarifară fără nicio restricție privind valoarea.
De exemplu, pentru un produs din poziția 38.12 din SA (Preparate numite „acceleratori de vulcanizare”; plastifianți
compuși pentru cauciuc sau materiale plastice nedenumite și necuprinse în altă parte; preparate antioxidante și alți
stabilizatori compuși pentru cauciuc sau materiale plastice), există două RSP posibile, și anume:
o modificare față de oricare altă poziție; sau
o modificare în cadrul acestei poziții, fie că există sau nu și o modificare față de oricare altă poziție, cu condiția ca
valoarea materialelor neoriginare de la această poziție să nu depășească 20 % din valoarea de tranzacție sau din prețul
franco fabrică al produsului.
În cazul în care toate materialele neoriginare utilizate provin dintr-o poziție diferită de cea a produsului final, atunci
prima RSP este suficientă pentru a obține caracter originar.
Totuși, atunci când se utilizează materiale neoriginare de la aceeași poziție, prima RSP nu este aplicabilă și poate fi
utilizată a doua RSP. În acest caz, pot fi utilizate materiale neoriginare de la poziția 38.12 până la o limită valorică de
20 % din prețul franco fabrică al produsului final, precum și materiale neoriginare de la orice altă poziție, fără limită.

„Fabricare din materiale de la orice poziție, cu excepția materialelor de la aceeași poziție cu produsul. Cu toate acestea, pot
fi utilizate materiale de la aceeași poziție cu produsul, cu condiția ca valoarea lor totală să nu depășească […] % din prețul
franco fabrică al produsului”
De exemplu, prima regulă pentru poziția 38.24 din SA (de exemplu, amestecuri de săruri care au anioni diferiți).

Punctul 8 litera (g)
1. Tip de RSP
(g) ca valoarea materialelor neoriginare vizate de prevederea tarifară x să nu depășească x % din valoarea de tranzacție
sau din prețul franco fabrică al produsului, numai valoarea materialului neoriginar specificat în această regulă de
origine este luată în considerare la calcularea valorii materialelor neoriginare. Procentajul pentru valoarea maximă
a materialelor neoriginare stabilit în această regulă de origine nu poate fi depășit prin utilizarea articolului 6 (Toleranța);
Aceasta înseamnă că valoarea materialului neoriginar utilizat vizat de prevederea tarifară numită nu depășește procentul
din prețul franco fabrică (sau din valoarea de tranzacție) al produsului, astfel cum se stabilește în regula specifică
produsului. Utilizarea unor materiale neoriginare vizate de alte prevederi tarifare nu este restricționată de această regulă.
În plus, nu este permisă aplicarea toleranței prevăzute la articolul 6 pentru a respecta procentul specificat în regulă.
De exemplu, poziția 38.20 din SA (Preparate antigel și lichide preparate pentru degivrare):
„O modificare față de subpozițiile 2905.31 sau 2905.49, fie că există sau nu și o modificare față de oricare altă poziție, cu
condiția ca valoarea materialelor neoriginare de la subpozițiile 2905.31 sau 2905.49 să nu depășească 50 % din valoarea
de tranzacție sau din prețul franco fabrică al produsului”
Pentru a produce „preparate antigel și lichide preparate pentru degivrare” originare cu un preț franco fabrică de
20,00 EUR, perfecționarea trebuie să depășească operațiunile menționate la articolul 7 și este permisă utilizarea unor
materiale neoriginare de la subpoziția tarifară 2905.31 sau 2905.49 până la o valoare totală de 10,00 EUR. Utilizarea
unor materiale neoriginare de la alte subpoziții este permisă indiferent de valoarea lor.

Un exemplu al acestei reguli din alt ALS este Convenția PEM, în care același tip de regulă de listă, de exemplu pentru
pasta de grafit de la poziția 38.01 din SA, este redactată după cum urmează:
„ex 3801:
Fabricare în cadrul căreia valoarea tuturor materialelor [neoriginare] de la poziția 3403 utilizate nu depășește 20 % din prețul
franco fabrică al produsului”
Punctul 8 litera (h)
1. Tip de RSP
(h) ca valoarea materialelor neoriginare clasificate la aceeași prevedere tarifară ca produsul final să nu depășească x %
din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al produsului, materialul neoriginar clasificat la o prevedere
tarifară alta decât cea a produsului poate fi utilizat în producerea produsului. Numai valoarea materialelor neoriginare
clasificate la aceeași prevedere tarifară ca produsul final este luată în considerare la calcularea valorii materialelor
neoriginare. Procentajul pentru valoarea maximă a materialelor neoriginare stabilit în această regulă de origine nu
poate fi depășit prin utilizarea articolului 6 (Toleranța);

Aceasta înseamnă că valoarea materialelor neoriginare care sunt clasificate la aceeași prevedere tarifară ca produsul
final nu trebuie să depășească un anumit procent calculat în raport cu valoarea de tranzacție sau cu prețul franco
fabrică al produsului final. Materialele neoriginare care sunt clasificate în altă prevedere tarifară decât cea a produselor
finale nu sunt luate în considerare la calcularea valorii materialelor neoriginare. Atunci când regula de listă permite deja
utilizarea materialelor neoriginare, toleranța nu poate fi utilizată pentru a depăși procentul specificat în regulile de listă.
De exemplu, poziția 73.21 din SA (Sobe de încălzit din fier) implică următoarea regulă:
„O modificare în cadrul acestei poziții, fie că există sau nu și o modificare față de oricare altă poziție, cu condiția ca valoarea
materialelor neoriginare de la această poziție să nu depășească 50 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică
al produsului.”
Părțile neoriginare ale sobei de încălzit de la aceeași poziție ca soba de încălzit pot fi utilizate până la 50 % din valoarea
de tranzacție sau din prețul franco fabrică al sobei de încălzit, iar părțile sau materialele neoriginare de la alte poziții
pot fi utilizate fără limită.

Un tip similar de regulă de listă se găsește în Convenția PEM.
De exemplu, pentru poziția 73.15 din SA (Lanțuri antiderapante), regula de listă prevede:
„Fabricare în cadrul căreia valoarea tuturor materialelor [neoriginare] de la poziția 73.15 utilizate nu depășește 50 % din
prețul franco fabrică al produsului.”
Punctul 8 litera (i)
1. Tip de RSP
(i) ca valoarea tuturor materialelor neoriginare să nu depășească x % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco
fabrică al produsului, la calcularea valorii materialelor neoriginare se ia în considerare valoarea tuturor materialelor
neoriginare. Procentajul pentru valoarea maximă a materialelor neoriginare stabilit în această regulă de origine nu
poate fi depășit prin utilizarea articolului 6 (Toleranța);
Aceasta înseamnă că valoarea tuturor materialelor neoriginare utilizate la perfecționare trebuie să fie mai mică sau
egală cu un anumit procent calculat în raport cu valoarea de tranzacție sau cu prețul franco fabrică al produsului final.
Clasificarea tarifară a materialelor nu este luată în considerare, spre deosebire de regula 8 literele (g) și (h).
De exemplu, poziția 87.01 din SA (Tractoare) implică următoarea regulă:
„Producția în care valoarea tuturor materialelor neoriginare utilizate nu depășește 45 % din prețul franco fabrică sau din
valoarea de tranzacție a produsului.”
Aceasta înseamnă că valoarea tuturor materialelor neoriginare, indiferent de prevederea tarifară, utilizate pentru
a fabrica un tractor nu poate să depășească 45 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al tractorului.


Un exemplu al acestei reguli din alt ALS este Convenția PEM, în care același tip de regulă de listă se regăsește, de
exemplu, în regula de listă pentru poziția 71.16 din SA, Articole din perle naturale sau de cultură, din pietre prețioase
sau semiprețioase (naturale, sintetice sau reconstituite):
„Fabricare în cadrul căreia valoarea tuturor materialelor utilizate nu depășește 50 % din prețul franco fabrică al produsului”
Punctul 8 litera (j)
1. Tip de RSP
(j) ca greutatea netă a materialului neoriginar vizat de prevederea tarifară x și utilizat în producție să nu depășească
x % din greutatea netă a produsului, materialele neoriginare specificate pot fi utilizate în producerea produsului,
cu condiția ca acesta să nu depășească procentul specificat din greutatea netă a produsului, în conformitate
cu definiția „greutatea netă a produsului” de la articolul 1. Procentajul pentru greutatea maximă a materialului
neoriginar stabilit în această regulă de origine nu poate fi depășit prin utilizarea articolului 6 (Toleranța).
Aceasta înseamnă că greutatea netă a materialului neoriginar specificat utilizat la perfecționarea produsului nu trebuie
să depășească procentul specificat din greutatea netă a produsului. Greutatea netă a produsului înseamnă greutatea
unui produs fără a include greutatea ambalajului. În plus, dacă producția implică o operațiune de încălzire sau de uscare,
greutatea netă a produsului poate fi greutatea netă a tuturor materialelor utilizate la producerea sa, cu excepția apei,
de la poziția 22.01 din SA, adăugate în procesul de producție a produsului.
De exemplu, poziția 2009.81 din SA (Suc de merișor):
„O modificare față de oricare altă poziție, cu condiția ca greutatea netă a zahărului neoriginar utilizat în producție să nu
depășească 40 % din greutatea netă a produsului.”
Aceasta înseamnă că, la producerea sucului de merișor, greutatea adaosului de zaharuri nu poate depăși 40 % din
greutatea sucului de merișor. Pentru a calcula greutatea zahărului, ar trebui să se aplice articolul 16 din Protocolul
CETA privind originea.

În regulile sistemului generalizat de preferințe, același tip de regulă de listă este descris astfel:
„ex capitolul 20
Preparate din legume, din fructe sau din alte părți de plante; cu următoarele excepții:
Fabricare din materiale [neoriginare] de la oricare poziție, materialelor de la aceeași poziție cu produsul, în care greutatea
zahărului utilizat nu depășește 40 % din greutatea produsului final.”

2
TOLERANȚE
TOLERANȚE
(i) Articolul 6
(ii) Anexa 1
În UE
Introducere
Dispozițiile regulilor de toleranță permit abaterea de la condițiile de producție suficientă prevăzute în regulile de listă
(anexa 5 la Protocolul CETA privind originea – regulile de origine specifice produsului). Aceasta înseamnă că regulile
de toleranță asigură un anumit nivel de relaxare, permițând integrarea unui anumit procent (a unei cantități mici) de
materiale neoriginare în procesul de producție fără a afecta originea produsului final.
CETA prevede atât o regulă generală de toleranță (articolul 6), cât și reguli specifice de toleranță pentru produse textile
și de îmbrăcăminte (anexa 1).
Regula generală de toleranță

Regula generală de toleranță permite producătorilor să utilizeze materiale neoriginare (care, dacă sunt utilizate, ar
însemna că regula de origine nu este îndeplinită) atunci când valoarea totală nu depășește 10 % din valoarea de
tranzacție sau din prețul franco fabrică al produsului.
Exemplu:
Produsul: unt de cacao de la poziția 18.04 din SA
Regula: o modificare față de oricare altă poziție
Conform regulii, materialele neoriginare clasificate la poziția 18.04 din SA (de exemplu, grăsime sau ulei de cacao) nu pot
fi utilizate la fabricarea produsului originar, dar, cu toate acestea, produsul final ar putea să obțină caracter originar dacă
valoarea materialelor neoriginare de la poziția 18.04 din SA utilizate nu depășește 10 % din valoarea de tranzacție sau din
prețul franco fabrică al produsului final.
În cazul în care regula specifică produsului permite deja utilizarea materialelor neoriginare, toleranța nu poate fi utilizată
pentru a depăși procentul specificat în regulile de listă. Aceasta înseamnă că, atunci când există procente enumerate
în regulile de listă pentru o valoare sau o greutate maximă a materialelor neoriginare, valoarea sau greutatea maximă

TOLERANȚE
menționată în regulile de listă nu poate fi depășită prin aplicarea acestei toleranțe. Conținutul maxim de materiale
neoriginare va fi întotdeauna cel permis în regulile de listă. Aceasta înseamnă că regula de toleranță de 10 % este
aplicabilă cu reguli bazate pe clasificare și nu se aplică în cazurile în care regula se bazează pe limite procentuale
exprimate numai în valoare/greutate.
Exemplu:
Produsul: autoturismele de la poziția 87.03 din SA
Regula: producția în care valoarea tuturor materialelor neoriginare utilizate nu depășește 50 % din valoarea de tranzacție
sau din prețul franco fabrică al produsului
Urmând conceptul regulii de toleranță din procesul de producție al produsului final, pragul de 50 % stabilit nu ar putea fi
majorat adăugând 10 %.
În cazul în care regula de origine prevede că materialele utilizate în procesul de producție trebuie să fie obținute în
întregime, toleranța se aplică pentru suma acestor materiale. Totuși, toleranța nu trebuie să se aplice pentru produsele
obținute în întregime în sensul articolului 4 din protocolul CETA privind originea în cazul în care acele produse obținute
în întregime nu constituie materiale utilizate pentru perfecționarea complementară.
Exemplu – materiale obținute în întregime:
Produsul: iaurt (care nu conține adaos de zaharuri sau de alți îndulcitori) de la poziția 04.03 din SA, obținut din lapte obținut
în întregime și din lapte neoriginar
Regula: o modificare față de oricare alt capitol, cu excepția preparatelor din lapte de la subpoziția 1901.90 care conțin în
proporție de peste 10 % din greutatea uscată substanțe solide din lapte, cu condiția ca:
(a) toate materialele de la capitolul 4 utilizate să fie obținute [în întregime] și
(b) greutatea netă a zahărului neoriginar utilizat în producție să nu depășească 20 % din greutatea netă a produsului.
Produsul final ar putea să obțină caracter originar dacă valoarea laptelui neoriginar și a altor materiale de la capitolul 4
utilizate nu depășește 10 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al produsului final.
Exemplu – produse obținute în întregime:
Produsul: grâu destinat însămânțării de la poziția 10.01 din SA, din care o parte este recoltat în UE și altă parte (până la
10 %) este de origine necunoscută.
Regula: toate cerealele de la capitolul 10 sunt obținute [în întregime].
Produsul final nu a putut să obțină caracter originar, deoarece regula de toleranță nu se aplică pentru produsele obținute
în întregime.
Toleranțe specifice pentru produse textile și de îmbrăcăminte

Regula generală de toleranță nu se aplică pentru produsele textile de la capitolele 50-63. Aceasta înseamnă că regulile
de toleranță care se aplică pentru produsele textile și de îmbrăcăminte sunt diferite de regula generală de toleranță.
Regulile specifice de toleranță pentru produsele textile sunt incluse în anexa I la Protocolul CETA privind originea.
Nota 2 – materialele neoriginare din afara capitolelor 50-63

Conform notei 2 din anexa I, materialele neoriginare care nu sunt clasificate la capitolele 50-63 pot fi utilizate fără
restricții la fabricarea produselor textile de la capitolele 50-63, indiferent dacă acestea conțin sau nu materiale textile.
De exemplu, articolele din metal sau plastic, cum sunt nasturii, pot fi utilizate fără restricții, deoarece nasturii nu sunt

TOLERANȚE
clasificați la capitolele 50-63. Din același motiv, fermoarele pot fi utilizate, de asemenea, fără restricții, chiar dacă acestea
conțin în mod obișnuit materiale textile.
Nota 3 – toleranța de greutate (10 %) pentru produse amestecate care utilizează două sau
mai multe materiale textile de bază
Conform notei 3 din anexa I, materialele textile de bază neoriginare care pot fi utilizate în procesul de producție al
produsului final pot totuși să fie utilizate, cu condiția ca greutatea lor netă să reprezinte cel mult 10 % din greutatea
netă a produsului. Acest tip de toleranță este condiționat, deoarece este permis numai pentru produsele amestecate,
care au fost produse din două sau mai multe materiale textile de bază. Materialele textile de bază sunt enumerate în
tabelul 1 din anexa I la Protocolul CETA privind originea.
Exemplu:
Produsul: țesăturile de la poziția 51.11 din SA, obținute din fire de lână originare sau neoriginare de la poziția 51.06 din SA
și din fire de mătase de la poziția 50.04 din SA, constituie țesături amestecate.
Regula: filarea fibrelor naturale însoțită de țesere.
Produsul final ar putea să obțină caracter originar dacă firele de lână neoriginare sau firele de mătase neoriginare sau un
amestec al acestora nu depășește 10 % din greutatea netă a țesăturii.
Exemplu:
Produsul: un fir de la poziția 52.05, obținut din fibre de bumbac de la poziția 52.03 din SA și din fibre sintetice discontinue de
la poziția 55.06 din SA, este un fir amestecat.
Regula: filarea fibrelor naturale sau extrudarea fibrelor sintetice sau artificiale însoțită de filare.
Produsul final ar putea să obțină caracter originar, cu condiția ca greutatea totală a fibrelor sintetice discontinue neoriginare
să nu depășească 10 % din greutatea firului.
Notele 4 și 5 – toleranța de greutate extinsă (20 % sau 30 %) pentru materialele textile de
bază specifice utilizate în produsele amestecate
Totuși, în două cazuri specifice (notele 4 și 5 din anexa I), și anume pentru:
— produsele textile și de îmbrăcăminte realizate folosind unul sau mai multe materiale textile de bază și fire
neoriginare din segmente de poliuretan cu segmente flexibile de polieter;
— produsele textile și de îmbrăcăminte realizate folosind unul sau mai multe materiale textile de bază și o bandă
neoriginară compusă dintr-un miez de folie de aluminiu sau dintr-un miez de peliculă de plastic îmbrăcată sau
nu cu pulbere de aluminiu, cu o lățime de maximum 5 mm, intercalată cu ajutorul unui adeziv transparent sau
colorat între două straturi de peliculă de plastic,
toleranțele sunt stabilite la niveluri mai ridicate, de 20 % și, respectiv, de 30 % din greutate.
Exemplu:
Produsul: țesăturile de la poziția 52.11 din SA, produse din fire de bumbac originare și din fire sintetice neoriginare, de mare
rezistență, de la poziția 54.02 din SA realizate din segmente de poliuretan cu segmente flexibile de polieter (în procesul de
producție nu au fost efectuate operațiuni de vopsire, îmbrăcare sau imprimare).
Regula: filarea fibrelor naturale sau sintetice sau artificiale discontinue ori extrudarea firelor de filamente sintetice sau
artificiale, în fiecare dintre cazuri însoțită de țesere.
Produsul final ar putea să obțină caracter originar dacă greutatea firelor sintetice neoriginare de mare rezistență nu depășește
20 % din greutatea produsului final.

TOLERANȚE
Nota 6 – toleranța de valoare (8 %) a materialelor textile neoriginare utilizate în produsele

de la capitolele 61-63
În cazurile produselor de la capitolele 61-63 (nota 6 din anexa I), materialele textile neoriginare care nu pot fi utilizate
în procesul de producție al produsului final pot totuși să fie utilizate, cu condiția ca valoarea lor să nu depășească 8 %
din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al produsului și să fie încadrate la o altă poziție decât poziția
produsului. Totuși, această toleranță nu se aplică pentru căptușelile sau inserțiile utilizate la fabricarea produselor de
la capitolele 61-63.
Exemplu:
Produsul: jachetele de la poziția 61.03 din SA, realizate din fire de bumbac de la poziția 52.05 din SA, din dantele neoriginare
de la poziția 58.08 din SA și din căptușeli originare de la poziția 54.07 din SA.
Regula: tricotare sau croșetare și confecționare (inclusiv croire).
Produsul final ar putea să obțină caracter originar dacă valoarea dantelelor neoriginare nu depășește 8 % din valoarea de
tranzacție sau din prețul franco fabrică al jachetei.
Nota 7 – excluderea toleranței pentru RSP pe baza greutății maxime sau a valorii

materialelor neoriginare
În mod similar cu regula generală de toleranță, aplicarea toleranțelor menționate anterior pentru produsele textile și
de îmbrăcăminte nu poate conduce la situația în care ar fi depășite procentele pentru valoarea sau greutatea maximă
a materialelor neoriginare utilizate la fabricare, stabilite printr-o regulă de origine pentru un anumit produs.

TOLERANȚE
ANEXĂ
Tabelul 1. Materiale textile de bază
1. mătase
2. lână
3. păr grosier de animale
4. păr fin de animale
5. păr de cal
6. bumbac
7. materiale pentru fabricarea hârtiei și hârtie
8. in
9. cânepă
10. iută și alte fibre textile liberiene
11. sisal și alte fibre textile din genul Agave
12. nucă de cocos, abacă, ramie și alte fibre textile vegetale
13. filamente sintetice
14. filamente artificiale
15. filamente conductoare electrice
16. fibre sintetice discontinue de polipropilenă
17. fibre sintetice discontinue de poliester
18. fibre sintetice discontinue de poliamidă
19. fibre sintetice discontinue de poliacrilonitril
20. fibre sintetice discontinue de poliimidă
21. fibre sintetice discontinue de politetrafluoretilenă
22. fibre sintetice discontinue de polisulfură de fenilen
23. fibre sintetice discontinue de policlorură de vinil
24. alte fibre sintetice discontinue
25. fibre artificiale discontinue de viscoză
26. alte fibre artificiale discontinue
27. fire din poliuretan segmentate cu segmente flexibile de polieter, izolate sau nu
28. fire din poliuretan segmentate cu segmente flexibile de polieter, izolate sau nu
29. un material de la poziția 56.05 (fire metalizate) format dintr-o bandă compusă dintr-un miez
de folie de aluminiu sau dintr-un miez de peliculă de plastic îmbrăcată sau nu cu pulbere de
aluminiu, cu o lățime de maximum 5 mm, intercalată cu ajutorul unui adeziv transparent sau
colorat între două straturi de peliculă de plastic
30. orice alt material de la poziția 56.05

3
PRODUCȚIA INSUFICIENTĂ
Articolul 7
Informații generale
Articolul 7 conține o listă exhaustivă de operațiuni care sunt considerate insuficiente pentru a conferi statutul de
produs originar. Această așa-numită „producție insuficientă” constă în operațiuni care, atunci când sunt efectuate în
mod individual sau în combinație, sunt considerate ca având o importanță atât de mică încât nu pot conferi caracter
originar mărfurilor.
Prin natura sa, producția insuficientă este o măsură preventivă pentru a evita ca regulile specifice produsului să fie
îndeplinite numai prin efectuarea unor operațiuni relativ simple.
În general, există două modalități de a aborda producția insuficientă:
• Atunci când materialele neoriginare sunt supuse unui proces de producție care este format numai din una sau mai
multe operațiuni insuficiente, nu este necesar să se verifice dacă este îndeplinită regula specifică produsului pentru
produsul final, deoarece acestea nu pot conferi niciodată caracter originar mărfurilor.
• Atunci când este îndeplinită regula specifică produsului, tot trebuie să se verifice dacă (toate) operațiunile efectuate
sunt mai mult decât insuficiente pentru a stabili dacă a fost conferit caracterul originar mărfurilor.
Exemplu: se importă cafea crudă (poziția 09.01 din SA) în vrac din Columbia în Canada, unde este prelucrată și apoi
exportată în UE. În Canada, marfa este doar curățată de praf, sortată și pur și simplu divizată în ambalaje diferite.
Deoarece nici îndepărtarea prafului, nici sortarea, nici divizarea și nici reambalarea nu sunt suficiente pentru a conferi
caracter originar, nu este necesar să se verifice dacă este îndeplinită regula specifică produsului. În acest caz, condițiile
pentru ca această cafea să fie originară din Canada nu pot fi îndeplinite, iar cafeaua nu poate fi exportată în UE în regim
preferențial.
O diferență față de alte acorduri este aceea că, în CETA, în cazul unui cumul bilateral de origine, producția insuficientă
efectuată în UE sau în Canada pentru un produs originar din UE sau din Canada conferă, de asemenea, caracter originar,
atât timp cât scopul acestui proces de producție nu este acela de a eluda legislația financiară sau fiscală a părților.
Pentru cumulul integral privind produse neoriginare se aplică reguli similare [pentru mai multe informații, a se vedea
orientările privind articolul 3 (cumulul de origine)].

Lista operațiunilor insuficiente

Lista operațiunilor insuficiente este următoarea:
(a) operațiunile destinate exclusiv păstrării produselor în stare bună în timpul depozitării și al transportului (1);
(1) Operațiunile de conservare, cum ar fi de răcire, congelare sau ventilare, sunt considerate insuficiente în sensul literei (a), în
vreme ce operațiuni precum cele de decapare, uscare sau afumare, care sunt destinate să confere unui produs caracteristici
speciale sau diferite, nu sunt considerate insuficiente.
Exemplu: se importă legume și fructe din Kenya în UE. Pentru a păstra prospețimea produselor, acestea sunt depozitate
în antrepozite răcite speciale. Această răcire a produselor este considerată o operațiune insuficientă, care nu conferă
caracter originar mărfurilor.
Totuși, alte operațiuni care sunt utilizate pentru conservarea produselor pot fi considerate ca fiind mai mult decât
insuficiente. De exemplu, atunci când somonul de origine norvegiană (poziția 03.02 din SA) este importat în UE, unde
este afumat pentru a obține pește afumat (poziția 03.05 din SA), afumarea peștelui (sau uscarea peștelui) conferă
peștelui caracteristici diferite în ceea ce privește aroma și termenul de valabilitate și, prin urmare, aceste operațiuni
pot fi considerate ca fiind mai mult decât insuficiente conform notei de subsol.
(b) desfacerea sau asamblarea coletelor;
Exemplu: un transport de 100 000 de rujuri este importat în UE din China și este divizat în 10 transporturi pentru a fi
exportate în Canada. Aceasta este o operațiune insuficientă.
(c) spălarea, curățarea sau operațiunile de îndepărtare a prafului, a oxidului, a uleiului, a vopselei sau a altor straturi
acoperitoare de pe produs;
Exemplu: îndepărtarea prafului de pe boabele crude de cafea trebuie să fie considerată o operațiune insuficientă, care
nu conferă caracter originar.
(d) călcarea sau presarea textilelor sau a articolelor textile menționate la capitolele 50-63 din SA;
Exemplu: călcarea cămășilor bărbătești, chiar și cu o mașină de călcat specială fabricată în mod specific în acest scop,
trebuie să fie considerată o operațiune insuficientă.
(e) operațiunile simple de vopsire sau șlefuire;
Termenul „simplu” se aplică atât pentru vopsire, cât și pentru șlefuire.
Exemplu: vopsirea manuală a vaselor de ceramică într-o culoare, fără niciun desen, este o operațiune insuficientă. Totuși,
vopsirea vaselor de ceramică Delft, care necesită competențe speciale, este mai mult decât o operațiune simplă de
vopsire și nu ar fi o operațiune insuficientă.
(f ) decorticarea, opărirea parțială sau completă, netezirea și glasarea cerealelor sau a orezului, menționate la capitolul 10,
care nu antrenează o schimbare a capitolului;
Exemplu: Se importă orez din Asia în UE și se elimină coaja (decorticare). Orezul decorticat rămâne la capitolul 10 și,
prin urmare, aceasta este o operațiune insuficientă.
(g) operațiunile de colorare sau de aromatizare a zahărului, menționate la poziția 17.01 sau 17.02; operațiunile de formare
a bucăților de zahăr, menționate la poziția 17.01; măcinarea totală sau parțială a zahărului cristalizat (poziția 17.01);
Exemplu: zahărul cristalizat (poziția 17.01 din SA) este măcinat în zahăr pudră. Nu se consideră că produsul final a fost
supus unei operațiuni mai mult decât insuficiente.
(h) înlăturarea pieliței, scoaterea sâmburilor sau decorticarea legumelor (capitolul 7), a fructelor (capitolul 8), a nucilor și
fructelor cu coajă lemnoasă (poziția 08.01 sau 08.02) sau a arahidelor (poziția 12.02), în cazul în care aceste legume,
fructe, nuci sau arahide rămân clasificate la același capitol;

Exemplu: Se importă nuci de cajou de la poziția 08.01 din SA din Brazilia în UE și, după import, se elimină coaja. Nucile
de cajou decojite rămân la capitolul 8 și, prin urmare, aceasta este o operațiune insuficientă.
Totuși, roșiile (poziția 07.02 din SA) cărora le-a fost înlăturată pielița sunt apoi clasificate ca roșii fără pieliță la poziția 20.02
din SA. Procesul de înlăturare a pieliței se consideră a fi o operațiune mai mult decât insuficientă.
(i) ascuțirea, operațiunile simple de măcinare sau de tăiere;
Exemplu: tăierea lemnului în bucăți mai scurte pentru sobele pe lemne trebuie să fie considerată o operațiune simplă,
așadar insuficientă, în timp ce tăierea diamantelor trebuie să fie considerată o operațiune de tăiere mai mult decât
simplă, deoarece sunt necesare mașini și competențe speciale.
(j) operațiunile simple de cernere, triere, sortare, clasificare, aranjare pe categorii sau aranjare pe sortimente;
Toate cele șase operațiuni ar trebui să fie considerate ca fiind operațiuni „simple” pentru a se putea încadra la operațiuni
insuficiente.
Exemplu: cartofi de tipuri, dimensiuni și calitate diferite sunt importați în vrac din Egipt. Sortarea manuală a cartofilor
trebuie să fie considerată o operațiune simplă, așadar insuficientă. Totuși, sortarea cu ajutorul unei mașini specializate
care sortează automat cartofii ar putea fi considerată o sortare mai mult decât simplă și, prin urmare, ar fi mai mult
decât o operațiune insuficientă.
(k) operațiunile simple de ambalare, cum ar fi îmbutelierea în sticle, doze, flacoane, ambalarea în saci, lăzi, cutii, sau
fixarea pe cartoane sau planșete;
Exemplu: așezarea ceasurilor în cutii de bijuterii trebuie să fie considerată o operațiune simplă, așadar insuficientă.
Îmbutelierea vinului din butoaie și îmbutelierea parfumului în flacoane sunt operațiuni insuficiente. Totuși, introducerea
medicamentelor în fiole, pentru care sunt necesare competențe sau aparate speciale, ar depăși simpla ambalare și, prin
urmare, nu ar fi considerată o operațiune insuficientă.
(l) aplicarea sau imprimarea pe produse sau pe ambalajele acestora de mărci, etichete, logouri sau alte semne distinctive
similare;
Exemplu: aplicarea unor autocolante pe cutii, care să indice că acestea conțin produse fragile, trebuie să fie considerată
o operațiune insuficientă.
(m) amestecarea zahărului de la poziția 17.01 sau 17.02 cu orice alt material;
Exemplu: amestecarea zahărului de la poziția 17.01 sau 17.02 din SA cu pudră de cacao trebuie să fie considerată
o operațiune insuficientă.
(n) simpla amestecare a materialelor, din aceeași categorie sau din categorii diferite; simpla amestecare nu include
operațiuni care generează o reacție chimică, astfel cum este definită aceasta în notele de la capitolul 28 sau 29 din
anexa 5;
Exemplu: (simpla) amestecare a sucului de mere cu cel de pere se consideră a fi o operațiune insuficientă. Totuși,
amestecarea conform unei rețete fixe a unor legume și mirodenii uscate diferite de la capitolele 7 și 9 pentru a obține un
produs de la poziția 09.10 din SA nu se consideră a fi o operațiune insuficientă, deoarece necesită competențe speciale.
De asemenea, amestecarea unor materiale de la orice poziție, care generează o reacție chimică, astfel cum este definită
aceasta în capitolele 28 și 29 din anexa 5, nu trebuie să fie considerată o simplă amestecare și, prin urmare, nu este un
proces de producție insuficientă.
O „reacție chimică” este un proces (inclusiv un proces biochimic) din care rezultă o moleculă cu o nouă structură, prin
ruperea legăturilor intramoleculare și prin formarea de noi legături intramoleculare sau prin schimbarea aranjamentului
spațial al atomilor în moleculă.

Următoarele procese nu sunt considerate reacții chimice:
(a) dizolvarea în apă sau în alt solvent;
(b) eliminarea solvenților, inclusiv a apei solvent; sau
(c) adăugarea sau eliminarea apei de cristalizare.
Exemplu: amestecul de acid formic (poziția 29.15 din SA) și alcool propilic (poziția 29.05 din SA) pentru a crea formiat
de propil (poziția 29.15 din SA). Acest amestec corespunde definiției unei reacții chimice și, prin urmare, nu trebuie să
fie considerat o producție insuficientă.
Totuși, amestecarea apei cu alcool nu generează o reacție chimică și, prin urmare, este o operațiune insuficientă.
(o) simpla asamblare a unor părți de articole în vederea constituirii unui articol complet (capitolele 61, 62 sau 82-97 din
SA) sau demontarea articolelor complete (capitolele 61, 62 sau 82-97) în părți;
Exemplu: o masă de sufragerie este asamblată în UE prin fixarea unei tăblii de masă din lemn pe patru picioare de masă
din lemn, utilizând numai materiale neoriginare. Materialele reprezintă mai puțin de 50 % din valoarea de tranzacție
sau din prețul franco fabrică al produsului final. Deși regula de listă de la capitolul 94 este îndeplinită, masa în ansamblu
nu obține caracter originar din UE, deoarece această asamblare trebuie să fie considerată simplă.
Totuși, un pian este importat pe bucăți și este asamblat de către un producător de piane. Pentru aceasta sunt necesare
competențe speciale, care contribuie, de asemenea, la caracteristicile pianului. Aceasta nu ar fi o asamblare simplă și,
prin urmare, nu ar fi o operațiune insuficientă.
(p) cumulul a două sau mai multe operațiuni prevăzute la literele (a)-(o);
Exemplu: măcinarea zahărului cristalizat în zahăr pudră și ambalarea produsului în ambalaje mici pot fi considerate atât
două operațiuni separate, cât și o singură operațiune, care trebuie să se considere a fi un proces de producție insuficientă.
(q) sacrificarea animalelor.
Orice formă de sacrificare a animalelor va fi considerată întotdeauna o operațiune insuficientă.
Termenul „simplu”
Unele operațiuni pot fi identificate în mod clar ca operațiuni insuficiente, însă există, de asemenea, altele care sunt
operațiuni „simple”, cum ar fi „operațiunile simple de măcinare” sau „operațiunile simple de vopsire”, care trebuie să fie
interpretate de la caz la caz. Pentru aceste situații, Protocolul CETA privind originea conține o definiție a termenului
„simplu” la articolul 7 alineatul (3):
În sensul alineatului (1), o operațiune este considerată simplă atunci când, pentru realizarea sa, nu sunt necesare nici
competențe speciale, nici mașini, aparate sau instrumente special produse sau instalate, sau atunci când aceste competențe,
mașini, aparate sau instrumente nu contribuie la caracteristicile sau proprietățile esențiale ale produsului.
Utilizarea unor competențe, mașini, aparate sau instrumente speciale nu este, în sine, suficientă pentru ca operațiunea
să fie mai mult decât o operațiune „simplă”. Aceste competențe, mașini, aparate sau instrumente speciale trebuie, de
asemenea, să contribuie la caracteristicile sau proprietățile esențiale ale produsului.
De exemplu, vopsirea vaselor de ceramică Delft, care necesită competențe speciale, este mai mult decât o operațiune
simplă de vopsire [litera (e)] și este mai mult decât o operațiune insuficientă, deoarece acele competențe speciale de
vopsire au contribuit la caracteristicile esențiale ale vaselor de ceramică Delft.
Termenul de operațiune „simplă” și exemple în acest sens se găsesc la literele (e), (i), (j), (k), (n) și (o).

Se ia în considerare întregul proces de producție în ansamblu desfășurat în Canada și în

cadrul Uniunii Europene
Sunt incluse toate operațiunile efectuate în cadrul Uniunii Europene și în Canada asupra unui produs pentru a stabili
dacă a avut loc o operațiune mai mult decât insuficientă, articolul 7 alineatul (2):
În conformitate cu articolul 3, se ia în considerare întregul proces de producție desfășurat în cadrul Uniunii Europene și în
Canada asupra unui anumit produs pentru a se stabili dacă procesul de producție al acelui produs este insuficient în sensul
alineatului (1).
Exemplu: pluta de la poziția 45.02 din SA este importată din țări terțe în UE, unde este tăiată în bucăți pentru a fi utilizate
ca suporturi (pentru băuturi) incluse la poziția 45.03 din SA. Apoi aceasta este imprimată cu simbolul reprezentând
o frunză de arțar. În Canada sunt fabricate cutii decorative originare, care sunt trimise în UE. Apoi, suporturile imprimate
sunt așezate în aceste cutii decorative și sunt exportate în Canada. Ar trebui să fie incluse toate aceste trei operațiuni
(simpla tăiere, imprimarea de mărci și simpla ambalare) pentru a stabili dacă a avut loc o producție mai mult decât
insuficientă.
În exemplu, regula de origine specifică produsului pentru suporturi, poziția 45.03 din SA, este o modificare a poziției
tarifare care este îndeplinită și, prin urmare, suporturile ar dobândi caracter originar în UE. Totuși, deoarece simpla
tăiere, imprimarea de mărci și simpla ambalare sunt toate operațiuni insuficiente, acest lucru ar însemna că procesul
nu a depășit operațiunile insuficiente și, prin urmare, suporturile nu sunt originare din UE.
Cu toate acestea, luând în considerare întregul proces de producție în ansamblu desfășurat în cadrul Uniunii Europene
și în Canada și deoarece cutia decorativă este originară din Canada, produsul final a depășit operațiunile insuficiente.
Prin urmare, suporturile exportate în Canada sunt originare din UE.
Aceasta înseamnă că există deja o operațiune mai mult decât insuficientă dacă cel puțin un material este originar din
Canada sau din UE și este utilizat la fabricarea produsului final (indiferent de valoarea acelui material).

4
CUMULUL
CUMULUL
Articolul 3
În UE
1. Introducere
Cumulul este o facilitare acordată în regimurile preferențiale pentru achiziția de produse de origine preferențială.
Informații generale privind cumulul sunt disponibile pe site-ul web al UE la următoarea adresă:
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/calculation-customs-duties/rules-origin/general-aspects-preferential-
origin/common-provisions_en
2. Aplicarea cumulului în CETA
A. Cumulul bilateral de origine [articolul 3 alineatul (1) din Protocolul CETA privind originea]
Cumulul bilateral de origine este un sistem în care produsele/materialele originare din UE pot fi considerate materiale
originare din Canada dacă acestea sunt prelucrate suplimentar în Canada sau sunt încorporate în produsul obținut
acolo. În mod similar, produsele/materialele originare din Canada pot fi considerate materiale originare din UE dacă
acestea sunt prelucrate suplimentar în UE sau sunt încorporate în produsul obținut acolo.
Cumulul bilateral de origine se aplică chiar dacă perfecționarea nu depășește producția insuficientă (articolul 7 din
Protocolul CETA privind originea).
Totuși, cumulul bilateral de origine nu se aplică dacă:
— obiectul acestei producții, astfel cum s-a demonstrat pe baza preponderenței probelor, este de a eluda legislația
financiară sau fiscală a părților [clauza împotriva eludării – articolul 3 alineatul (3) din Protocolul CETA privind
originea]; și
— perfecționarea se limitează la operațiunile menționate la articolul 7 (Producția insuficientă).
Pot apărea două scenarii:
— Producția este mai mult decât insuficientă

CUMULUL
Exemplu: Produsele originare din UE sunt exportate în Canada, unde sunt supuse unei producții mai mult decât
insuficiente. Produsele finale pot fi exportate în UE ca fiind de origine canadiană (a se vedea exemplul nr. 1).
— Producția este insuficientă (și nu există nicio eludare a legislației financiare sau fiscale)
Exemplu: Produsele originare din UE sunt exportate în Canada, unde sunt supuse doar unei producții insuficiente.
Produsele finale pot fi exportate în UE ca fiind de origine canadiană (a se vedea exemplul nr. 2).
Dovada de origine necesară pentru a aplica cumulul bilateral de origine
Exportatorul produsului final, care emite o declarație de origine, trebuie să dețină o declarație de origine de la furnizorul
său de pe teritoriul celeilalte părți. Modelul declarației de origine și versiuni lingvistice ale acesteia sunt prevăzute în
anexa 2 la CETA.
B. Cumulul integral de origine [articolul 3 alineatul (2) din Protocolul CETA privind originea]
În contextul CETA, cumulul integral se aplică între Canada și UE. Operațiunile efectuate în mod succesiv pe teritoriul celor
două părți sunt luate în considerare împreună pentru a respecta regulile de origine specifice produsului. Produsul final
obținut pe teritoriul unei părți poate să beneficieze de un tratament preferențial la importul pe teritoriul celeilalte părți.
Cumulul integral de origine nu se aplică dacă:
— obiectul acestei producții, astfel cum s-a demonstrat pe baza preponderenței probelor, este de a eluda legislația
financiară sau fiscală a părților [clauza împotriva eludării – articolul 3 alineatul (3) din Protocolul CETA privind
originea]; și
— perfecționarea se limitează la operațiunile menționate la articolul 7 (Producția insuficientă).
Pot apărea două scenarii:
— Producția este mai mult decât insuficientă
Exemplu: Materialele neoriginare din UE care au fost supuse unui proces de producție în UE, dar nu îndeplinesc regulile
de origine specifice produsului, sunt exportate în Canada și sunt supuse unui alt proces de producție mai mult decât
insuficientă, iar produsul final rezultat îndeplinește regulile de origine specifice produsului. Produsele finale pot fi
exportate în UE ca fiind de origine canadiană (a se vedea exemplul nr. 3).
— Producția este insuficientă (și nu există nicio eludare a legislației financiare sau fiscale)
Exemplu: Materialele neoriginare din UE care au fost supuse unui proces de producție insuficientă în UE sunt exportate
în Canada, unde sunt supuse, de asemenea, unui proces de producție insuficientă. Este îndeplinită regula de origine
specifică produsului cu privire la produsul final, având în vedere procesul de producție efectuat în UE și apoi în Canada.
Produsele finale pot fi exportate în UE ca fiind de origine canadiană (a se vedea exemplul nr. 4).
Procedura care trebuie urmată pentru solicitarea cumulului integral de origine
Documentele justificative necesare pentru a solicita cumulul integral de origine sunt următoarele:
— exportatorul de pe teritoriul unei părți (de exemplu UE), care exportă produse neoriginare transformate, pune la
dispoziția clientului său de pe teritoriul celeilalte părți (Canada) o declarație a furnizorului. Declarația furnizorului
ar trebui să menționeze informațiile cuprinse în anexa 3 la Protocolul CETA privind originea;
— exportatorul (din Canada al) produsului final ar trebui să emită o declarație de origine pentru clientul său (din UE).
În ceea ce privește condițiile pentru emiterea unei declarații a furnizorului, a se vedea capitolul 4a, Cumulul integral
de origine – declarația furnizorului.

CUMULUL
În cadrul UE, în cazul în care exportatorul nu este producătorul, exportatorul are nevoie de o declarație a furnizorului
din partea producătorului pentru produsele care nu au origine preferențială (a se vedea anexa 22-17 și anexa 22-18
la CVU-APA).
DO
Producător/
Exportator
Importator
Exportator Producător/Furnizor
Importator
DF DFP
DO – declarația de origine
DFP – declarația furnizorului din partea producătorului
DF – declarația furnizorului
3. Exemple de cumul
Exemplul nr. 1: Cumul bilateral de origine (producție mai mult decât insuficientă)
Un prespapier din sticlă (poziția 70.13 din SA) originar din UE este exportat în Canada, unde în interiorul prespapierului sunt
imprimate motivele frunzei de arțar prin ardere cu ajutorul unui laser special. Prespapierurile din sticlă cu motivele frunzei
de arțar (poziția 70.13 din SA) sunt exportate înapoi în UE din Canada. Imprimarea motivelor prin ardere se efectuează pe
o mașină specială, pentru a cărei operare sunt necesare, de asemenea, competențe speciale, așadar se poate considera
că această operațiune constituie producție mai mult decât insuficientă, însă nu respectă regulile de origine specifice
produsului. Prespapierul din sticlă cu motive poate fi exportat din Canada în UE ca fiind originar din Canada.
Exemplul nr. 2: Cumul bilateral de origine (producție insuficientă)
Parfum în recipiente (poziția 33.03 din SA) de 20 de litri și în flacoane din sticlă (poziția 70.10 din SA), ambele originare
din UE, este exportat în Canada. În Canada, parfumul este îmbuteliat în flacoane din sticlă, se adaugă marca parfumului
pe flacoanele din sticlă, iar acestea sunt ambalate în cutii. Produsul final este parfum pentru comerțul cu amănuntul
(poziția 33.03 din SA), care este exportat din Canada înapoi în UE. Îmbutelierea în flacoane, operațiunile simple de
ambalare și aplicarea de etichete sunt operațiuni de producție care nu pot fi considerate producție mai mult decât
insuficientă [articolul 7 alineatul (1) literele (k) și (l) din Protocolul CETA]. Parfumul pentru comerțul cu amănuntul
poate fi exportat din Canada în UE ca fiind originar din Canada, chiar dacă operațiunea de producție este insuficientă.
Exemplul nr. 3: Cumul integral de origine (producție mai mult decât insuficientă)
Fire din bumbac neoriginare (poziția 52.05 din SA) sunt importate în UE, unde sunt transformate în țesături (poziția 52.08
din SA). Aceste țesături sunt exportate apoi din UE în Canada fără a obține caracterul de produs cu origine preferențială
în UE, deoarece nu sunt îndeplinite regulile de origine specifice produsului. În Canada, țesăturile sunt croite și cusute
pentru fabricarea de cămăși bărbătești (poziția 62.05 din SA); această operațiune reprezintă producție mai mult
decât insuficientă. În conformitate cu regulile cumulului integral de origine, perfecționarea (țeserea) efectuată în UE
și confecționarea (croirea și coaserea) din Canada sunt luate în considerare împreună.

CUMULUL
Cămășile bărbătești pot fi exportate din Canada în UE ca fiind originare din Canada, deoarece produsul final îndeplinește
regulile de origine specifice produsului luând în considerare toate procesele din UE și din Canada împreună.
Exemplul nr. 4: Cumul integral de origine (producție insuficientă)
Lumânări neoriginare (poziția 34.06 din SA) sunt importate în Canada din China, unde acestea sunt decorate suplimentar,
de exemplu cu hârtie specială (decupaj). Aceste produse sunt lumânări decorate (poziția 34.06 din SA), în care valoarea
materialului neoriginar (lumânări chinezești) este de 28 % din prețul franco fabrică. Aceste lumânări sunt ambalate
în cutii a câte 100 de bucăți și exportate în UE fără a obține origine canadiană. Regula de origine specifică produsului
aplicabilă pentru poziția 34.06 din SA este modificarea poziției tarifare și pot fi utilizate, de asemenea, materiale
neoriginare de la aceeași poziție dacă valoarea lor nu depășește 20 % din prețul franco fabrică al produsului. Această
condiție nu a fost îndeplinită.
În UE, pe lumânări este aplicat logoul producătorului și acestea sunt împărțite în cutii a câte 10 bucăți. Operațiunile
simple de ambalare și aplicarea de etichete sunt operațiuni de producție care nu pot fi considerate producție mai
mult decât insuficientă [articolul 7 alineatul (1) literele (k) și (l) din Protocolul CETA]. Produsele finale sunt tot lumânări
decorate (poziția 34.06 din SA), dar acum valoarea materialului neoriginar (lumânări chinezești), după operațiunile de
etichetare și reambalare efectuate în UE, este de 19 % din prețul franco fabrică al produsului final.
Lumânările pentru comerțul cu amănuntul pot fi exportate din UE în Canada ca fiind originare din UE, chiar dacă
operațiunea de producție este insuficientă, cu condiția ca singurul scop al acestei producții din UE să nu fie acela de
a eluda taxele la import în Canada [articolul 3 alineatul (3) din Protocolul CETA privind originea].
4a. Cumulul integral de origine – declarația furnizorului
(i) Articolul 3 alineatele (4)-(7)
(ii) Anexa 3
În UE
În scopul cumulului integral de origine menționat la articolul 3 alineatul (2) din Protocolul CETA privind originea, se
recomandă să se utilizeze modelul de declarație a furnizorului prevăzut în anexa 3 la Protocolul CETA privind originea.
Totuși, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din Protocolul CETA privind originea, pot fi utilizate alte documente
echivalente, indiferent de format, care conțin aceleași informații ca acelea prevăzute în anexa 3.
Declarația furnizorului poate să acopere o singură factură sau mai multe facturi într-un singur document.
În Canada
Pot fi utilizate alte documente echivalente, indiferent de format, care conțin aceleași informații ca cele prevăzute în
anexa 3 la Protocolul privind originea.

5
SEPARAREA CONTABILĂ
Articolul 10
Articolul 14 alineatul (1) din CVU
În UE
Separarea contabilă este prevăzută în multe acorduri de liber schimb ale UE, iar unele dintre acestea prevăd o autorizare
obligatorie.
În cazul în care la prelucrarea sau transformarea unui produs sunt utilizate materiale fungibile originare și neoriginare,
gestionarea materialelor ar putea fi realizată utilizând metoda separării contabile, fără a păstra materialele respective
în stocuri separate.
Acordul CETA prevede aplicarea separării contabile a materialelor fungibile și, de asemenea, a anumitor produse
fungibile. În sensul acordului, „materiale fungibile” sau „produse fungibile” înseamnă materiale sau produse care sunt
de aceeași natură și calitate comercială, cu aceleași caracteristici tehnice și fizice și care nu pot fi deosebite unul de
celălalt în scopul stabilirii originii.
Deoarece este necesar un sistem adecvat de gestionare a inventarului (a stocului) pentru a aplica această metodă în mod
corect și deoarece, în cazul unor verificări ulterioare, trebuie să se prezinte dovezi ale originii produselor, exportatorul
din UE ar trebui să solicite, de preferință, sprijin din partea autorităților sale vamale înainte de a aplica acest sistem.
Furnizarea de informații de către autoritățile vamale oricărei persoane care solicită aplicarea legislației vamale este
guvernată de articolul 14 din CVU.
În Canada
Conform CETA, nu este necesară nicio autorizație din partea CBSA (Agenția pentru Servicii Frontaliere a Canadei) în cazul
în care exportatorul optează pentru aplicarea unui sistem de gestionare a inventarului (a stocului) pentru a demonstra că
materialele sau mărfurile sunt originare. Totuși, în cazul în care CBSA efectuează o verificare atunci când se aplică materiale sau
produse fungibile, CBSA va stabili dacă a fost utilizată metoda adecvată de gestionare a inventarului (a stocului), examinând:
(a) procesele de achiziție, recepție, depozitare, retragere din depozit, transport; precum și
(b) documentele asociate, cum ar fi comenzile de achiziție, facturile comerciale, listele de materiale.

Informații generale
Spre deosebire de alte acorduri ale UE care prevăd separarea contabilă, cerințele din CETA pentru utilizarea acestei
metode sunt mai puțin stricte.
Conform altor acorduri, metoda separării contabile poate fi utilizată numai pentru gestionarea stocurilor de materiale originare
și neoriginare identice și interschimbabile, în cazul în care apar costuri considerabile sau dificultăți materiale cu privire
la menținerea unor stocuri separate ale acestor materiale originare sau neoriginare. Acest lucru nu este valabil pentru CETA.
Exemplu
Producția de făină de grâu (poziția 11.01 din SA) din grâu (poziția 10.01 din SA) în Uniunea Europeană.
Regula specifică produsului pentru producție suficientă pentru făina de grâu (poziția 11.01 din SA) este:
„Producția în cadrul căreia toate materialele de la poziția 07.01, subpoziția 0710.10, capitolul 10 sau 11, sau de la poziția 23.02
sau 23.03 utilizate sunt obținute [în întregime].”
Grâul originar și grâul neoriginar de aceeași calitate se depozitează împreună într-un siloz. Deoarece grâul are aceeași
calitate și nu mai poate fi deosebit în siloz, se poate considera că acesta este material fungibil. În plus, nu este posibil să se
deosebească, în produsul final „făină de grâu”, dacă a fost utilizat grâu originar sau neoriginar.
În acest caz, gestionarea materialelor „grâu” ar putea fi realizată utilizând metoda separării contabile.
Atunci când făina de grâu este exportată în Canada ca fiind originară din Uniunea Europeană, este suficient să se
demonstreze numai pe baza registrelor de stocuri că pentru acea cantitate de făină de grâu a fost disponibil grâu
originar suficient la data producției.
În CETA, această metodă se poate aplica atunci când sunt utilizate materiale fungibile. Singura cerință este să existe
un sistem adecvat de gestionare a inventarului (a stocului).
În plus, aceasta este aplicabilă nu numai pentru materialele fungibile, ci și pentru produsele fungibile de la anumite
capitole sau poziții din SA.
Produse fungibile
Metoda separării contabile pentru produse fungibile este limitată la anumite produse:
Capitolul 10 Cereale
Capitolul 15 Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală; produse ale disocierii acestora; ceară
de origine animală sau vegetală
Capitolul 27 Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora;
materiale bituminoase; ceară minerală
Capitolul 28 Produse chimice anorganice; compuși anorganici sau organici ai metalelor prețioase, ai
elementelor radioactive, ai metalelor de pământuri rare sau ai izotopilor
Capitolul 29 Produse chimice organice
Pozițiile 32.01-32.07 Extracte tanante sau colorante; tanini și derivații lor; pigmenți și alte substanțe
colorante
Pozițiile 39.01-39.14 Materiale plastice în forme primare
O caracteristică tipică pentru toate materialele și produsele fungibile utilizabile este aceea că sunt depozitate, în mod
normal, în silozuri sau rezervoare mari.
Principala cerință pentru sistemul de gestionare a inventarului (a stocului) este aceea că trebuie să fie posibil să se
urmărească stocul de materiale sau produse originare și neoriginare în orice moment și, prin urmare, să se asigure
faptul că doar cantitatea valabilă de produse primesc caracter originar.

6
SETURILE
SETURILE
(a) CETA – Protocol privind regulile de origine și procedurile de determinare a originii
Articolul 12
În UE
Regula de origine pentru seturi se aplică numai pentru seturi în sensul regulii generale 3 pentru interpretarea Sistemului
armonizat. În sensul regulii generale 3, mărfurile prezentate în seturi condiționate pentru comerțul cu amănuntul sunt
mărfuri care:
— sunt compuse din cel puțin două articole diferite care, prima facie, sunt susceptibile a fi clasificate la poziții diferite;
— sunt compuse din produse sau articole prezentate împreună pentru a servi la satisfacerea unei nevoi specifice
sau la efectuarea unei activități determinate; și
— sunt condiționate astfel încât să poată fi comercializate direct, fără reambalare.
Fiecare produs originar din care este format setul trebuie să îndeplinească criteriile de origine pentru poziția la care ar
fi fost clasificat produsul dacă acesta ar fi fost un produs separat și nu inclus într-un set, indiferent de poziția la care se
clasifică întregul set în conformitate cu textul regulii generale menționate mai sus.
Un set este originar atunci când toate articolele care intră în compoziția acestuia sunt originare. Această regulă este
la fel ca regula pentru seturi din alte acorduri.
Totuși, există reguli diferite atunci când un set conține cel puțin un produs component neoriginar. Conform CETA, un
set este originar atunci când:
— cel puțin unul dintre produsele componente sau toate materialele de ambalare și containerele pentru set sunt
originare; și
(i) valoarea produselor componente neoriginare de la capitolele 1-24 din SA nu depășește 15 % din valoarea
de tranzacție sau din prețul franco fabrică al setului;
(ii) valoarea produselor componente neoriginare de la capitolele 25-97 din SA nu depășește 25 % din valoarea
de tranzacție sau din prețul franco fabrică al setului; și
(iii) valoarea tuturor produselor componente neoriginare ale setului nu depășește 25 % din valoarea de tranzacție
sau din prețul franco fabrică al setului.

SETURILE
Astfel, atunci când sunt incluse într-un set produse componente neoriginare, cel puțin un produs component sau toate
materialele de ambalare și containerele trebuie să fie originare, iar valoarea tuturor componentelor neoriginare ale
setului nu trebuie să depășească 25 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al setului. În plus, dacă
un set conține, de asemenea, componente neoriginare de la capitolele 1-24 din SA, valoarea acestora nu trebuie să
depășească 15 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al setului.
Atunci când, pentru a determina originea produsului care, conform textului regulii generale menționate mai sus,
determină clasificarea întregului set, a fost aplicată toleranța prevăzută la articolul 6, dispozițiile rămân aplicabile și
acel produs este adăugat la procentul de componente originare atunci când se determină originea setului.
Exemplul 1:
O trusă de desen formată dintr-o riglă (poziția 90.17 din SA), o radieră din plastic (poziția 39.26 din SA), un compas (poziția 90.17
din SA), un creion (poziția 96.09 din SA) și un ambalaj transparent (poziția 39.23 din SA); Clasificare la poziția 90.17 din SA
• prețul franco fabrică al setului: 10 EUR
• produse componente originare: riglă (poziția 90.17 din SA), compas (poziția 90.17 din SA)
• produse componente neoriginare: radieră din plastic (poziția 39.26 din SA) 1,00 EUR, creion (poziția 96.09 din SA) 0,60 EUR,
ambalaj transparent (poziția 39.23 din SA) 0,10 EUR
Valoarea tuturor produselor componente neoriginare este de 1,70 EUR. Aceasta corespunde unei cote de 17 % din prețul
franco fabrică.
Condițiile prevăzute la articolul 12 sunt îndeplinite și setul este originar.
Exemplul 2:
Un set pentru pregătirea unui preparat cu spaghete, format din spaghete nefierte (poziția 19.02 din SA), o pungă de brânză
rasă (poziția 04.06 din SA) și un sos de roșii (poziția 21.03 din SA), ambalate împreună într-o cutie de carton (poziția 48.19
din SA); Clasificare la poziția 19.02 din SA
• prețul franco fabrică al setului: 5 EUR
• produse componente originare: sosul de roșii (poziția 21.03 din SA), cutia de carton (poziția 48.19 din SA) sunt produse
componente originare
• produse componente neoriginare: brânză rasă (poziția 04.06 din SA) 0,15 EUR, spaghete nefierte (poziția 19.02 din SA)
0,65 EUR
Valoarea tuturor produselor componente neoriginare este de 0,80 EUR. Aceasta corespunde unei cote de 16 % din prețul
franco fabrică.
Astfel, valoarea tuturor produselor componente neoriginare nu depășește 25 % din valoarea de tranzacție sau din prețul
franco fabrică al setului, dar, întrucât valoarea produselor componente neoriginare de la capitolele 1-24 din SA depășește
15 % din prețul franco fabrică al setului, nu sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute la articolul 12 și setul este neoriginar.
Notă: Aceste reguli nu se aplică pentru produsele clasificate ca seturi în Nomenclatura combinată dacă acestea sunt seturi în
sensul regulii generale 3 pentru interpretarea Sistemului armonizat. Pentru aceste seturi se aplică regulile prevăzute în anexa 5.
Exemplul 3:
Seturile de la poziția 82.06 din SA.
Un set format dintr-un ferăstrău de mână, 3 clești (inclusiv 1 clește de tăiat), 2 pile și 5 chei de buloane manuale neajustabile
este clasificat la poziția 82.06 din SA, „Unelte de la cel puțin două din pozițiile 82.02-82.05, condiționate în seturi pentru
vânzarea cu amănuntul” și este, de asemenea, un set în sensul regulii generale 3 pentru interpretarea Sistemului armonizat.

SETURILE
Chiar dacă setul îndeplinește, de asemenea, condiția pentru un set în sensul regulii generale 3 (cel puțin două articole diferite,
susceptibile a fi clasificate la poziții diferite și condiționate în seturi pentru vânzarea cu amănuntul), regula aplicată pentru
determinarea originii pentru acest set este regula prevăzută în anexa 5.
Și anume:
— o modificare față de oricare altă poziție, cu excepția pozițiilor 82.02-82.05; sau
— o modificare față de pozițiile 82.02-82.05, fie că există sau nu și o modificare față de oricare altă poziție, cu condiția
ca valoarea produselor componente neoriginare de la pozițiile 82.02-82.05 să nu depășească 25 % din valoarea de
tranzacție sau din prețul franco fabrică al setului.
Prețul franco fabrică al setului este de 50 EUR.
Uneltele originare sunt ferăstrăul de mână (20 EUR), cheile de buloane (12 EUR) și pilele (6 EUR). Uneltele neoriginare sunt
cleștii (12 EUR).
Setul este originar, deoarece materialele neoriginare reprezintă mai puțin de 25 % din prețul său franco fabrică.

7
TRANSPORTUL DIRECT
TRANSPORTUL DIRECT
(a) CETA – Protocol privind regulile de origine și procedurile de determinare a originii
(i) Articolul 14
(ii) Articolul 22
În UE
Produsele importate în Uniunea Europeană sunt aceleași produse cu cele exportate din Canada. Ele nu au fost supuse
niciunei modificări, transformări sau oricărei alte operațiuni în afara celor necesare păstrării lor în starea lor, înainte de
a fi declarate în vederea punerii în liberă circulație.
Depozitarea produselor și divizarea transporturilor sunt permise dacă sunt efectuate sub responsabilitatea exportatorului,
iar produsele rămân sub supraveghere vamală în țara/țările de tranzit.
Pentru transbordare sau antrepozitare temporară într-o țară terță este necesar să se poată dovedi că transportul sau,
în cazul divizării transporturilor, părțile transportului care au părăsit partea exportatoare sunt aceleași cu cele care
sosesc în țara importatoare.
Autoritățile vamale ale părții importatoare pot solicita documente care să dovedească faptul că produsele originare nu
au fost supuse niciunei operațiuni de perfecționare care nu este permisă. Dovada solicitată poate să ia oricare dintre
formele descrise la articolul 22. În termeni simpli, aceste documente care constituie dovada trebuie să detalieze istoricul
informațiilor privind marfa transportată și condițiile în care a fost efectuată supravegherea. Documentul de control
vamal poate fi, de asemenea, un document cunoscut ca certificat de nemanipulare.

8
DECLARAȚIA DE ORIGINE
8a. Numărul de autorizare vamală al exportatorilor – Limită valorică
(i) Articolul 18
(ii) Articolul 19
(iii) Anexa 2
(i) Articolul 68 alineatul (4) din CVU-APA
(ii) Articolul 68 alineatul (5) CVU-APA, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/989
În UE
Conform articolului 18 din Protocolul CETA privind originea, dovada de origine care trebuie să fie utilizată în cadrul
CETA este declarația de origine.
Articolul 19 din Protocolul CETA privind originea face trimitere la legislația internă a părților în ceea ce privește condițiile
care trebuie să fie îndeplinite de către un exportator care întocmește o declarație de origine.
În UE, sistemul exportatorilor înregistrați (REX) se aplică în conformitate cu articolul 68 alineatul (1) din CVU-APA.
Anexa 2 din Protocolul CETA privind originea conține textul declarației de origine, care face trimitere la „[autorizația
vamală nr. …]”. Nota de subsol 2 din anexa respectivă specifică faptul că, în UE, atunci când declarația de origine este
întocmită de către un exportator înregistrat, acel număr este numărul de înregistrare al exportatorului.
Prin urmare, în ceea ce privește exporturile din UE în Canada, declarația de origine ar trebui să includă un număr REX.
Totuși, conform articolului 68 alineatul (4) din CVU-APA, un exportator care nu este exportator înregistrat poate întocmi
un document de origine până la valoarea-limită de 6 000 EUR pentru fiecare transport. În astfel de cazuri, nota de
subsol 2 din anexa 2 la Protocolul CETA privind originea stabilește faptul că cuvintele dintre paranteze cu privire la
„[autorizația vamală nr. …]” din declarația de origine trebuie să fie omise sau se lasă spațiu liber.
În contextul CETA și conform articolului 68 alineatul (5) din CVU-APA, exportatorii autorizați din UE au dreptul de
a întocmi o declarație de origine utilizând numărul lor de exportator autorizat ca și când ar fi un număr REX până la
31 decembrie 2017, cu condiția să nu fi fost înregistrați încă de statul membru în cauză. Acest lucru este aplicabil peste
valoarea-limită de 6 000 EUR, pentru fiecare transport, dar nu este obligatoriu sub această valoare-limită, având în
vedere că nu este necesar niciun număr sub această valoare.

În Canada
În cea mai mare parte, exportatorii de mărfuri comerciale din Canada vor avea un număr comercial, deoarece este
obligatoriu ca toți exportatorii de mărfuri comerciale care trebuie să raporteze Agenției pentru Servicii Frontaliere
a Canadei (CBSA) să aibă un număr comercial. Totuși, pot exista situații în care exportatorul unor mărfuri să nu aibă
obligația de a avea un număr comercial, cum ar fi atunci când marfa exportată este o marfă necomercială. În cazurile în
care exportatorul nu are un număr comercial, exportatorul va completa câmpul 5 din declarația de origine, incluzând
semnătura și numele exportatorului.
8b. Mai multe expedieri de produse originare identice
(i) Articolul 19 alineatul (5)
(ii) Anexa 2
În UE
Articolul 19 alineatul (5) din Protocolul CETA privind originea prevede că autoritatea vamală a părții de import poate
permite aplicarea unei declarații de origine mai multor transporturi de produse originare identice care au loc într-un
interval de timp care nu depășește 12 luni, astfel cum indică exportatorul în declarația respectivă.
UE, în calitate de parte de import, nu este, pentru moment, în măsură să permită această aplicare a unei declarații de
origine pentru mai multe expedieri în lipsa unei legislații a UE care să asigure temeiul juridic.
În cazul în care declarația de origine este completată cu datele menționate în câmpul 1 din anexa 2 la Protocolul CETA
privind originea, autoritățile vamale din UE vor accepta declarația de origine numai pentru primul transport.
În Canada
CBSA promovează utilizarea unei singure declarații de origine care să se aplice mai multor expedieri de produse
identice, pentru o perioadă de până la 12 luni. Această perioadă este stabilită de către exportator. În Canada, aceasta
este cunoscută sub denumirea de „perioadă globală”. Astfel, în cazul în care intenționează să exporte produse identice
în Canada, exportatorii din UE pot să pună la dispoziția importatorilor din Canada o declarație de origine care se referă
la mai multe expedieri, începând de la data aplicării provizorii a CETA.
8c. Țara de origine
Nota de subsol 3 din anexa 2

În UE
Nota de subsol 3 din anexa 2 prevede că originea produselor ar trebui să fie „Canada/UE”. Totuși, o interpretare flexibilă
permite ca declarația de origine să fie aprobată, de asemenea, cu mențiunea „Canada” sau „UE”.
În mod concret, aceasta înseamnă că Canada nu ar respinge declarațiile de origine întocmite în UE de către exportatorii
din UE pentru produse originare din UE care au mențiunea „Canada/UE” sau „UE”, în timp ce UE nu ar respinge declarațiile
de origine întocmite în Canada de către exportatorii canadieni pentru produse originare din Canada care au mențiunea
„Canada/UE” sau „Canada”.
În mod excepțional, în cazul în care produsele originare din UE revin în UE fără să fi fost supuse niciunui proces în Canada,
UE nu va respinge declarațiile de origine întocmite în Canada de către exportatorii canadieni pentru produse originare
din UE care au mențiunea „Canada/UE” sau „UE”. De asemenea, în cazul în care produsele originare din Canada revin
în Canada fără să fi fost supuse niciunui proces în UE, Canada nu va respinge declarațiile de origine întocmite în UE de
către exportatorii din UE pentru produse originare din Canada care au mențiunea „Canada/UE” sau „Canada”.
În cazul în care declarația de origine menționează „Canada/UE”, importatorul trebuie să cunoască și să declare originea
produselor ca fiind Canada sau UE, după caz, pe declarația de import.
UE se poate scrie, de asemenea, „Uniunea Europeană” și Canada se poate abrevia prin codul ISO alpha 2 drept „CA” sau
prin codul ISO alpha 3 drept „CAN” pe declarația de origine.
8d. Derogare de la semnătură
(i) Articolul 19 alineatul (1)
(ii) Articolul 19 alineatul (3)
(iii) Nota de subsol 5 din anexa 2
Articolul 68 alineatul (7) CVU-APA, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2018/604
În UE
Nu este necesară o semnătură pentru declarațiile de origine întocmite în cadrul CETA.
Articolul 19 alineatul (3) din Protocolul CETA privind originea prevede că declarațiile de origine se completează și se
semnează de către exportator „cu excepția unor dispoziții contrare”.
În conformitate cu articolul 68 alineatul (7) din CVU-APA, în cazul în care un regim preferențial permite UE să renunțe la obligația
conform căreia o declarație (1) de origine trebuie să fie semnată de către exportator, nu se solicită o astfel de semnătură.
Pentru exportatorii înregistrați (REX), derogarea de la cerința de a semna declarația de origine din acordurile de liber
schimb este inclusă, de asemenea, în capitolul 6 alineatul (2) punctul 5 din Ghidul REX.
„Nu este necesară semnătura olografă a exportatorului pe atestatul de origine. În contextul unui ALS, atunci când un
document de origine este întocmit de un exportator înregistrat, nu este necesar ca respectivul document de origine să
fie semnat de exportatorul înregistrat, cu condiția ca în textul ALS să se prevadă că există posibilitatea ca documentul
de origine să nu fie semnat.”
(1) Denumită „document de origine” în articolul 68 alineatul (7) din CVU-APA.

Ghidul REX este disponibil la următoarea adresă:

https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/registered_exporter_system_rex_-_guidance_document_
v1_en.pdf
În Canada
1. Declarația de origine
Conform CETA, societățile comerciale din Canada care exportă produse în UE trebuie să furnizeze numărul comercial
atribuit de Canada Revenue Agency (Agenția de administrare fiscală din Canada) pe declarația de origine, conform
instrucțiunilor de la notele de subsol incluse în anexa 2 la Protocolul privind regulile de origine și procedurile de
determinare a originii. Câmpul 5 se poate lăsa necompletat dacă exportatorul din Canada include un număr comercial.
2. Numărul comercial
În cea mai mare parte, exportatorii de mărfuri comerciale din Canada vor avea un număr comercial, deoarece este
obligatoriu ca toți exportatorii de mărfuri comerciale care trebuie să raporteze către CBSA să aibă un număr comercial.
Totuși, pot exista situații în care exportatorul unor mărfuri să nu aibă obligația de a avea un număr comercial, cum ar
fi atunci când marfa exportată este o marfă necomercială. În cazurile în care exportatorul nu are un număr comercial,
exportatorul va completa câmpul 5 din declarația de origine.
Pentru mai multe informații cu privire la numărul comercial:

https://www.canada.ca/en/revenue-agency/services/tax/businesses/topics/registering-your-business/you-need-a-
business-number-a-program-account.html
Numărul comercial este format din primele 9 cifre ale numărului de cont de program.
Exemplu
Număr de cont de program
Număr comercial (NC) Identificator de program Număr de referință
123456789 RP 0002
8e. Valabilitatea înregistrării exportatorilor în UE
Nu se aplică.
Articolul 26 din CVU
În UE
Înregistrarea unui exportator din UE în baza de date REX este valabilă, conform articolului 26 din CVU, pe întreg teritoriul
vamal al Uniunii, prin urmare numărul REX atribuit unui exportator poate fi utilizat indiferent de locul în care produsele
sunt declarate pentru export și în care are loc exportul real. Aceasta înseamnă că numărul REX poate fi utilizat pentru
a exporta produsele din diferite state membre și nu numai dintr-un stat membru în care acesta a fost atribuit.
În Canada
Nu se aplică.

8f. Înlocuirea declarațiilor de origine
Nu se aplică.
Articolul 69 din CVU-APA, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2018/604
În UE
Orientări generale privind înlocuirea dovezilor de origine sunt disponibile la:
https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/resources/documents/customs/customs_duties/rules_origin/
preferential/movement_certificates_en.pdf
Atunci când se importă mărfuri din Canada și se emite un document înlocuitor al unei dovezi de origine preferențială
cu scopul de a trimite toate aceste produse sau o parte a acestora în altă parte în UE, se aplică articolul 69 din CVU-APA.
Nu există dispoziții în cadrul CETA în această privință.
În cazul în care o declarație de origine este emisă sau întocmită anterior în scopul unei măsuri tarifare preferențiale,
iar produsele originare:
— nu au fost puse încă în liberă circulație; și
— sunt plasate sub controlul unui birou vamal din UE,
atunci declarația de origine inițială poate fi înlocuită cu una sau mai multe dovezi de origine înlocuitoare în scopul
trimiterii tuturor produselor sau a unora dintre aceste produse în altă parte în cadrul UE, astfel cum se menționează la
articolul 69 alineatul (1) din CVU-APA.
Conform articolului 69 alineatul (2) paragraful 1 din CVU-APA, declarația de origine înlocuitoare ar trebui să fie întocmită:
— în aceeași formă ca și documentul inițial (în cazul CETA, utilizând formularea din anexa 2 la Protocolul CETA
privind originea); sau
— sub forma unui atestat de origine înlocuitor întocmit mutatis mutandis în conformitate cu articolul 101 din
CVU‑APA și cu anexa 22-20 la CVU-APA.
În funcție de valoarea totală a produselor originare din transportul inițial, documentul de origine înlocuitor poate fi
întocmit de către:
(a) un exportator autorizat sau înregistrat în UE, care reexpediază mărfurile (indiferent de valoarea produselor
originare din transportul inițial);
(b) un reexpeditor (care nu este autorizat, nici înregistrat) al mărfurilor pe teritoriul UE, atunci când valoarea totală
a produselor originare din transportul inițial care urmează să fie divizat nu depășește valoarea-limită de 6 000 EUR;
(c) un reexpeditor (care nu este nici autorizat, nici înregistrat) al mărfurilor pe teritoriul UE, atunci când valoarea totală
a produselor originare din transportul inițial care urmează să fie divizat depășește valoarea-limită de 6 000 EUR
și o copie a documentului inițial privind originea este atașată la documentul înlocuitor privind originea.
Conform articolului 69 alineatul (2) paragraful 2 din CVU-APA, în situațiile în care reexpeditorul nu este nici autorizat, nici
înregistrat și valoarea produselor originare din transportul inițial care urmează să fie divizat depășește valoarea‑limită
de 6 000 EUR și, din orice motiv, nu este posibil să se atașeze o copie a documentului inițial privind originea (de exemplu,

secret de afaceri), documentul înlocuitor privind originea poate fi eliberat sub forma unui certificat de circulație
a mărfurilor EUR.1 de către biroul vamal sub al cărui control sunt plasate mărfurile în cauză.
În acest caz, certificatul de circulație EUR.1 se întocmește astfel:
— caseta 4 ar trebui să fie identică cu țara de origine menționată în dovada de origine inițială;
— caseta 11 ar trebui să conțină viza biroului vamal emitent al certificatului înlocuitor;
— caseta 12 ar trebui să fie semnată de către reexpeditor.
Următorul tabel prezintă un rezumat.
Exportator neînregistrat sau neautorizat
Documentul înlocuitor Exportator > 6 000 EUR

REX
privind originea autorizat < 6 000 EUR Copie a Fără copie a
documentului documentului
original original
Declarație de origine Da Da Da Da Nu
Atestat de origine Da Da Da Da Nu
EUR.1 Nu Nu Nu Nu Da
8g. Scutiri de la declarațiile de origine
Articolul 24
(i) Articolul 68 din CVU-APA, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2018/604
(ii) Articolul 103 CVU-APA
În UE
Articolul 24 alineatul (1) din Protocolul CETA privind originea indică faptul că una dintre părți poate, în conformitate
cu legislația sa internă, să renunțe la cerința de a prezenta o declarație de origine pentru expedierile cu valoare redusă
de produse originare dintr-o altă parte și pentru produsele originare care fac parte din bagajul personal al unui călător
care vine dintr-o altă parte.
Articolul 24 alineatul (3) din Protocolul CETA privind originea indică faptul că părțile pot stabili limite valorice pentru
produsele menționate la alineatul (1) și că fac schimb de informații cu privire la aceste limite.
Articolul 68 alineatul (6) din CVU-APA prevede că, în anumite condiții, care sunt prevăzute la articolul 103 CVU-APA,
este permisă scutirea produselor originare de obligația de a prezenta un document privind originea.

Conform articolului 103 din CVU-APA, produsele care sunt scutite de obligația de a prezenta declarații de origine sunt
cele care:
(a) nu depășesc 500 EUR și care sunt expediate de persoane private către persoane private sub formă de colete mici;
(b) nu depășesc 1 200 EUR și care fac parte din bagajele personale ale călătorilor.
Aceste produse nu trebuie să constituie importuri cu caracter comercial, să fi fost declarate ca fiind produse originare
și nu trebuie să existe îndoieli asupra acurateței acestei declarații.
În Canada
1. Expedierile cu valoare redusă

În ceea ce privește importurile în Canada, se renunță la cerința ca importatorii să aibă în posesie o declarație de origine
pentru produsele comerciale a căror valoare este de cel mult 1 600 CAD. Mai degrabă, importatorul trebuie să dețină
o factură comercială cu o declarație care să ateste caracterul originar al produselor. Această cerință de a se renunța la
prezentarea unei declarații de origine este cuprinsă în regulamentele canadiene privind dovada de origine a mărfurilor
importate, care vor fi modificate pentru a include CETA (2).
2. Bagajul personal al călătorilor

În Canada, toate mărfurile achiziționate și care nu sunt destinate revânzării, adică mărfurile necomerciale, sunt considerate
mărfuri ocazionale. Declarația de origine nu este necesară pentru mărfurile ocazionale, ci mai degrabă Agenția pentru
Servicii Frontaliere a Canadei (CBSA) aplică marcarea produsului în cauză sau lipsa acesteia pentru a determina originea.
Prin urmare, dacă produsul în cauză nu este marcat și nimic nu indică faptul că mărfurile sunt produse dintr-o țară terță,
atunci mărfurile vor primi tratamentul tarifar preferențial prevăzut în CETA.
8h. Contingente de origine
Anexa 5-A
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1781 al Comisiei
În UE
Protocolul CETA privind originea prevede alternative la regulile specifice produsului, ca o derogare de la regulile
specifice produsului stabilite în anexa 5, pentru anumite categorii de produse în cantități limitate (contingente de
origine). Categoriile de produse, cantitățile și alternativele la regulile specifice produsului care trebuie să fie aplicate
în limitele contingentelor de origine anuale sunt prevăzute în anexa 5-A.
Exportatorilor li se reamintește faptul că, potrivit Protocolului privind regulile de origine și procedurile de determinare
a originii din cadrul CETA, exportatorul produsului are obligația de a pune la dispoziția importatorului o declarație de
origine.
(2) A se vedea informațiile furnizate pe site-ul Agenției pentru Servicii Frontaliere a Canadei la adresa: https://www.cbsa-asfc.gc.ca/publications/dm-md/d11/
d11-4-13-eng.html

Pentru a beneficia de alocarea contingentelor de origine, trebuie să se facă trimitere la anexa 5-A pe factura sau pe
documentul comercial pe care se întocmește declarația de origine (nota 4 din anexa 5-A). Astfel, pe lângă textul
declarației de origine, se recomandă să se scrie pe același document următorul text:
„Produse originare în conformitate cu dispozițiile anexei 5-A”
În Canada
Informații privind aplicarea contingentelor pentru mărfurile exportate din UE în Canada sunt disponibile la:
https://www.international.gc.ca/controls-controles/prod/ceta_origin_quotas-contingents_origine_aecg.aspx?lang=eng
Exportatorilor li se reamintește faptul că, potrivit Protocolului privind regulile de origine și procedurile de determinare
a originii din cadrul CETA, exportatorul produsului are obligația de a pune la dispoziția importatorului o declarație de
origine.
Pentru ca exportatorul din Canada să identifice contingentele de origine pentru exporturile în UE și să informeze
importatorul cu privire la aplicarea anexei 5-A, exportatorul trebuie să includă o trimitere la anexa 5-A pe factura comercială
sau pe alt document comercial și, dacă a fost obținută o autorizație de export, să pună la dispoziția importatorului
o copie a acestei autorizații.

9
HOTĂRÂRI ANTICIPATE – INFORMAȚII DE ORIGINE OBLIGATORII (IOO)
HOTĂRÂRI ANTICIPATE –
INFORMAȚII DE ORIGINE
OBLIGATORII (IOO)
Articolul 33
(i) Articolele 9, 33, 34 și 170 din CVU
(ii) Articolele 19-22 din CVU-AD
(iii) Articolele 16, 18, 19, 22 și 23 din CVU-APA
Introducere
Informațiile de origine obligatorii (cunoscute în Protocolul CETA privind originea sub denumirea de „hotărâri anticipate”)
sunt decizii adoptate de autoritățile competente, care sunt obligatorii pentru autoritățile vamale emitente față de
titularul deciziei în cazul în care mărfurile care sunt importate sau exportate și circumstanțele care guvernează atribuirea
originii corespund din toate punctele de vedere cu ceea ce se descrie în informațiile de origine obligatorii.
În UE
Orientări generale privind IOO sunt disponibile pe site-ul UE:
https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/guidance_boi_en.pdf
Exportatorii canadieni și importatorii sau exportatorii din UE pot să solicite informații de origine obligatorii în conformitate
cu articolul 33 din CVU.
Solicitarea unei decizii IOO se depune la autoritățile competente din statul membru în care urmează să fie utilizate
informațiile:
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.C_.2017.029.01.0019.01.ENG&toc=
OJ%3AC%3A2017%3A029%3ATOC
În Canada
CBSA va emite hotărâri anticipate direct pentru exportatorii sau producătorii din UE și pentru importatorii din Canada.
Pentru mai multe detalii și informații privind modalitatea de a solicita o hotărâre anticipată, consultați Memorandumul
ministerial privind hotărârile anticipate al CBSA:
https://www.cbsa-asfc.gc.ca/publications/dm-md/d11/d11-4-16-eng.html

10
DISPOZIȚII TRANZITORII
DISPOZIȚII TRANZITORII
În UE
Dispozițiile Acordului se pot aplica pentru mărfurile care respectă dispozițiile Protocolului CETA privind originea și care,
la data aplicării provizorii a CETA, fie sunt/au fost în tranzit, fie se află/s-au aflat în Uniune în depozitare temporară în
antrepozite vamale sau în zone libere, cu condiția să se prezinte autorităților vamale din țara importatoare o declarație
de origine emisă în conformitate cu dispozițiile articolelor 18 și 19 din Protocolul CETA privind originea.
În cazul în care aceste mărfuri au fost puse în liberă circulație cu aplicarea unor taxe vamale în regimul clauzei națiunii
celei mai favorizate, se poate prezenta o declarație de origine în termen de doi ani [articolul 19 alineatul (4) din Protocolul
CETA privind originea] de la data importului mărfurilor. Acest lucru nu se aplică pentru mărfurile puse în liberă circulație
în UE înainte de aplicarea provizorie a acordului.
Atunci când mărfurile au fost exportate din Canada înainte de aplicarea provizorie a acordului și fie sunt în tranzit, fie
se află în Uniune în depozitare temporară în antrepozite vamale sau în zone libere, declarația de origine ar trebui să fie
întocmită pe o copie a facturii sau pe copia altui document comercial legat de mărfurile trimise importatorului. Data
declarației de origine, astfel cum se prevede în anexa 2 la Protocolul CETA privind originea, poate fi omisă (a se vedea
nota de subsol 4 din anexa 2) și aceasta ar trebui să fie data întocmirii declarației, care nu poate fi anterioară aplicării
provizorii a acordului.
În Canada
Pentru importurile în Canada, Agenția pentru Servicii Frontaliere a Canadei (CBSA) va extinde tratamentul tarifar
preferențial prevăzut în CETA asupra produselor care au primit liberul de vamă la data sau după data aplicării provizorii
a acordului. Regimul preferențial prevăzut în CETA nu va fi acordat pe baza datei de producție sau de expediere.

11
VERIFICAREA
VERIFICAREA
Articolele 21 și 28-32
Articolele 61-66 din CVU-APA
1. Cooperare și verificarea originii

Părțile, UE și Canada, pot transmite o cerere de verificare pentru a verifica dacă originea menționată în declarația de
origine este corectă și dacă sunt îndeplinite toate celelalte cerințe din protocolul privind originea.
Părțile cooperează prin intermediul autorităților vamale proprii și se asistă reciproc în verificarea caracterului originar
al produselor. Verificarea este efectuată de către partea exportatoare, dar decizia finală este adoptată de către partea
importatoare.
Procedura de verificare din cadrul CETA prezintă trei diferențe în comparație cu ALS standard mai vechi, și anume:
(a) Mai multe informații ca răspuns la o cerere de verificare
În acordurile de liber schimb standard mai vechi ale UE, răspunsul se limitează în general la concluzia dacă produsele
sunt sau nu sunt originare. Totuși, răspunsul din cadrul CETA trebuie să ia forma unui raport scris și, prin urmare, conține
mai multe informații specifice cu privire la rezultatele procedurii de verificare.
(b) Decizia finală este adoptată de către partea importatoare
În cadrul CETA, partea exportatoare prezintă rezultatul verificării pe care a efectuat-o părții importatoare, care apoi
adoptă decizia privind caracterul originar al mărfurilor.
(c) Procedura de verificare este mai îndelungată
Spre deosebire de ALS standard care, în mod tipic, au o perioadă de verificare de 10 luni, partea exportatoare din cadrul
CETA dispune de o perioadă de 12 luni pentru a răspunde unei cereri de verificare formulate de partea importatoare.

VERIFICAREA
2. Procedura pentru cerere

Autoritatea vamală a părții importatoare poate solicita autorității vamale a părții exportatoare să efectueze o verificare
pentru a verifica dacă un produs este originar.
Partea importatoare poate solicita, după caz, documente și informații specifice de la partea exportatoare [articolul 29
alineatul (4) din Protocolul CETA privind originea]. Acestea ar trebui să fie relevante în ceea ce privește originea
produsului, cum ar fi:
— pentru animalele vii născute și crescute în Canada [articolul 4 alineatul (1) litera (c) din Protocolul CETA privind
originea], documente justificative care arată că, de exemplu, un cal s-a născut și a fost crescut în Canada și nu
în SUA, de pildă;
— pentru produsele obținute prin activități de vânătoare, de instalare de capcane sau de pescuit efectuate aici, fără
a depăși însă limitele exterioare ale apelor teritoriale ale unei părți [articolul 4 alineatul (1) litera (f ) din Protocolul
CETA privind originea], documente justificative privind locul în care a fost capturat peștele. De exemplu, privind
faptul că peștele de apă dulce din Marile Lacuri din America de Nord a fost pescuit pe teritoriul Canadei și nu
al SUA.
3. Verificarea originii
Verificarea originii este efectuată de către autoritatea vamală a părții exportatoare pe teritoriul căreia a fost întocmită
declarația de origine.
Autoritatea vamală a părții exportatoare informează exportatorul cu privire la cerere și este autorizată să solicite toate
informațiile necesare pentru a verifica originea mărfurilor și îndeplinirea celorlalte cerințe prevăzute în Protocolul CETA
privind originea [articolul 29 alineatul (6) din Protocolul CETA privind originea]. Acest lucru poate include:
— să ceară documente;
— să solicite orice dovezi;
— să viziteze sediul exportatorului sau al producătorului, pentru a verifica documentele justificative;
— să inspecteze instalațiile utilizate în producerea produsului.
Documentele justificative pot include documente care se referă la următoarele aspecte (articolul 25 din Protocolul
CETA privind originea):
(a) procesele de producție efectuate pe produsul originar sau pe materialele utilizate în producerea respectivului
produs;
(b) achiziționarea, costul, valoarea și plata aferentă produsului;
(c) originea, achiziționarea, costul, valoarea și plata aferentă tuturor materialelor, inclusiv a elementelor neutre,
utilizate în producerea produsului; precum și
(d) expedierea produsului.
În cazul în care sunt solicitate documente justificative, trebuie să se obțină consimțământul exportatorului dacă aceste
documente urmează să fie transmise în Canada, în special atunci când sunt implicate informații confidențiale. În cazul
în care exportatorul nu își dă consimțământul și, prin urmare, este posibil ca partea importatoare să nu poată stabili
dacă produsul este sau nu este originar, partea importatoare poate să refuze taxa vamală preferențială.
Atunci când exportatorul este de acord să transmită informații confidențiale, autoritățile vamale ale ambelor părți au
obligația de a respecta regulile de confidențialitate (articolul 32 din Protocolul CETA privind originea).

VERIFICAREA
Mai multe expedieri de produse identice

Acest lucru se aplică doar pentru exporturile din UE în Canada.
În cazul în care se verifică o declarație de origine pentru mai multe expedieri, exportatorul trebuie să știe faptul că
trebuie să fie verificat caracterul originar al produselor identice din cadrul tuturor expedierilor efectuate în perioada
de valabilitate a acestei declarații.
Declarațiile furnizorului
În cazul în care se verifică o declarație a furnizorului în cadrul UE, va fi utilizată procedura cu certificatul de informații INF4
în conformitate cu legislația UE (articolele 64-66 din CVU-APA). Autoritățile vamale pot să solicite apoi exportatorului
sau comerciantului să obțină de la furnizor un certificat de informații INF4. Acesta este un document utilizat pentru
a atesta exactitatea și autenticitatea declarației furnizorului. INF4 este eliberat de autoritățile vamale ale statului membru
în care a fost întocmită declarația furnizorului. Se utilizează formularul prevăzut în anexa 22-02 la CVU-APA.
Deoarece răspunsul din UE către Canada ar trebui să fie sub forma unui raport scris care să furnizeze mai multe
informații decât în cazul ALS mai vechi ale UE, procedura INF4 nu este suficientă, întrucât aceasta nu prevede decât
dacă produsele sunt sau nu sunt originare. Prin urmare, autoritatea vamală din UE trebuie să utilizeze o „procedură
extinsă” suplimentară față de cea prevăzută în CVU-APA.
Această procedură extinsă se va aplica în egală măsură acordului de parteneriat economic dintre UE și Japonia, precum
și altor acorduri de liber schimb pentru care UE trebuie să întocmească un raport scris similar cu cel prevăzut în CETA.
Există două posibilități pentru a obține informații suplimentare.
(a) Exportatorul transmite o cerere furnizorului
Exportatorul va solicita furnizorului să obțină un certificat de informații INF4 de la autoritatea sa vamală și exportatorul
trebuie să specifice furnizorului că această cerere se referă la o verificare din Canada. La completarea certificatului de
informații INF4, autoritatea vamală a furnizorului trebuie să includă toate informațiile necesare sub forma unui raport
scris care acoperă toate informațiile [articolul 29 alineatul (8) din Protocolul CETA privind originea] necesare pentru ca
raportul să fie trimis în Canada. Acest raport este pus la dispoziția furnizorului pentru a-l transmite exportatorului său.
Autoritatea vamală a exportatorului trebuie să informeze exportatorul cu privire la faptul că, dacă exportatorul alege
să își contacteze furnizorul pentru certificatul de informații INF4, atunci acest raport va conține informații detaliate
care pot fi considerate confidențiale de către furnizor. Prin urmare, furnizorul poate să nu fie dispus să urmeze această
procedură normală. În acest caz, exportatorul trebuie să își informeze autoritatea vamală să contacteze direct autoritatea
vamală a furnizorului pentru a completa certificatul de informații INF4.
Totuși, în cazul în care furnizorul a primit certificatul de informații INF4 și raportul, despre care decide că este sensibil,
furnizorul poate decide să pună la dispoziția exportatorului său numai certificatul de informații INF4, indicând faptul
că raportul nu poate fi transmis exportatorului. În acest caz, există două opțiuni cu privire la raportul de însoțire:
(i) exportatorul solicită autorității sale vamale să contacteze autoritatea vamală a furnizorului pentru a transmite
raportul de însoțire;
(ii) furnizorul solicită autorității sale vamale să furnizeze raportul de însoțire în mod direct autorității vamale
a exportatorului.
(b) Autoritatea vamală transmite o cerere celeilalte autorități vamale
Autoritatea vamală din statul membru care primește cererea de verificare din partea Canadei poate să solicite un certificat
de informații INF4 direct de la autoritatea vamală din statul membru în care a fost întocmită declarația furnizorului.
Autoritatea vamală a furnizorului va trimite certificatul de informații INF4 completat direct autorității vamale solicitante,
împreună cu raportul de însoțire.

VERIFICAREA
Concluzia verificării declarației furnizorului și motivul pentru care produsele sunt originare sau neoriginare sunt
comunicate furnizorului care a emis declarația furnizorului, înainte ca autoritatea vamală să confirme în mod oficial
certificatul de informații INF4 și să finalizeze raportul.
4. Raportul scris
Partea exportatoare ar trebui să răspundă cât mai curând posibil și cel târziu în termen de 12 luni de la primirea cererii
de verificare.
Prin intermediul raportului scris ar trebui să fie posibil să se stabilească dacă produsul este sau nu este originar și acesta
ar trebui să conțină [articolul 29 alineatul (8) din Protocolul CETA privind originea]:
(i) rezultatele verificării;
(ii) descrierea produsului care face obiectul verificării și clasificarea tarifară care prezintă relevanță pentru
aplicarea regulii de origine;
(iii) o descriere și o explicare a procesului de producție, suficiente pentru a susține raționamentul cu privire la
caracterul originar al produsului;
(iv) informații cu privire la modul în care a fost efectuată verificarea; precum și
(v) după caz, documentația justificativă.
După caz, partea importatoare poate solicita documente specifice, astfel cum se menționează la articolul 29 alineatul (4)
din Protocolul CETA privind originea. Documentele solicitate pot fi doar documente relevante pentru a determina
originea produsului și îndeplinirea cerințelor prevăzute în protocolul privind originea [articolul 26 alineatul (5) litera (a)
din Protocolul CETA privind originea].
Documentele și informațiile specifice trimise împreună cu raportul scris ar trebui să primească consimțământul societății
implicate (exportator sau furnizor).
Exportatorul este informat cu privire la rezultatul verificării.
5. Refuzarea regimului preferențial și consultări

Partea importatoare poate să refuze tratamentul tarifar preferențial pentru mărfuri dacă importatorul nu îndeplinește
oricare dintre cerințele prevăzute în Protocolul CETA privind originea.
În conformitate cu articolul 29 alineatul (11) din Protocolul CETA privind originea, atunci când autoritatea vamală a părții
importatoare nu primește un raport scris sau când raportul respectiv nu este suficient pentru determinarea originii,
aceasta poate refuza tratamentul tarifar preferențial.
În plus, în urma unui răspuns al părții exportatoare la o cerere de verificare, autoritatea vamală a părții importatoare
poate să ajungă la o concluzie diferită de cea prezentată de către autoritatea vamală a părții exportatoare în răspunsul
său la o cerere de verificare. În urma consultărilor desfășurate între partea importatoare și partea exportatoare în
încercarea de a soluționa diferendele, autoritatea vamală a părții importatoare poate refuza tratamentul preferențial
pentru produsul în cauză.
Soluționarea litigiilor dintre importator și autoritatea vamală a părții importatoare se efectuează întotdeauna în
conformitate cu legislația părții importatoare.
După determinarea finală a originii produsului de către autoritatea vamală a părții importatoare, importatorul are drept
de recurs (articolul 30 din Protocolul CETA privind originea).

Contactați UE
În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai
apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro
La telefon sau prin e-mail

Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest
serviciu:
— apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
— apelând numărul standard: +32 22999696; sau
— prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro
Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la:
https://europa.eu/european-union/index_ro
Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://publications.europa.eu/ro/
publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul
dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).
Dreptul UE și documente conexe

Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1952 în toate versiunile
lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu
Datele deschise ale UE

Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi
descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.

Prezentare Curs de Origini

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare Curs de Origini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Acordul

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2020

© Uniunea Europeană, 2020

Print ISBN 978-92-76-22602-4 doi:10.2781/39082 NG-01-20-563-RO-C

ACORDUL ECONOMIC ȘI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) DINTRE UE ȘI CANADA 1

Declinare generală a responsabilității

CVU-AD: Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei

CVU-APA: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei

2 ACORDUL ECONOMIC ȘI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) DINTRE UE ȘI CANADA

(b) Temeiul juridic al UE

1. regula de listă din CETA;

În notele introductive la anexa 5 sunt furnizate definiții și descrieri.

ACORDUL ECONOMIC ȘI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) DINTRE UE ȘI CANADA 3

RSP astfel cum sunt descrise în anexa 5 punctul 8 literele (a)-(j)

„O modificare față de oricare altă poziție”

3. Compararea regulii cu alte ALS

De exemplu, regula pentru poziția 80.02 din SA (Deșeuri și resturi de staniu).

Punctul 8 litera (b)

„O modificare în cadrul acestei poziții sau al oricărei alte poziții”

4 ACORDUL ECONOMIC ȘI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) DINTRE UE ȘI CANADA

3. Compararea regulii cu alte ALS

„Fabricare din materiale [neoriginare] de la orice poziție”

De exemplu, regula pentru poziția 09.02 din SA (Ceai, chiar aromatizat).

3. Compararea regulii cu alte ALS

De exemplu, regula pentru poziția 49.09 din SA (cărți poștale imprimate).

ACORDUL ECONOMIC ȘI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) DINTRE UE ȘI CANADA 5

De exemplu, capitolul 10 din SA (cereale) implică următoarea regulă:

„Toate cerealele de la capitolul 10 sunt obținute [în întregime]”

„Toate animalele de la capitolul 1 sunt obținute [în întregime]”

3. Compararea regulii cu alte ALS

Punctul 8 litera (e)

Totuși, poate fi utilizată regula de toleranță prevăzută la articolul 6.

6 ACORDUL ECONOMIC ȘI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) DINTRE UE ȘI CANADA

3. Compararea regulii cu alte ALS

o modificare față de oricare altă poziție; sau

3. Compararea regulii cu alte ALS

ACORDUL ECONOMIC ȘI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) DINTRE UE ȘI CANADA 7

De exemplu, poziția 38.20 din SA (Preparate antigel și lichide preparate pentru degivrare):

3. Compararea regulii cu alte ALS

8 ACORDUL ECONOMIC ȘI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) DINTRE UE ȘI CANADA

3. Compararea regulii cu alte ALS

De exemplu, pentru poziția 73.15 din SA (Lanțuri antiderapante), regula de listă prevede:

De exemplu, poziția 87.01 din SA (Tractoare) implică următoarea regulă:

ACORDUL ECONOMIC ȘI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) DINTRE UE ȘI CANADA 9

3. Compararea regulii cu alte ALS

De exemplu, poziția 2009.81 din SA (Suc de merișor):

3. Compararea regulii cu alte ALS

10 ACORDUL ECONOMIC ȘI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) DINTRE UE ȘI CANADA

(b) Temeiul juridic al UE

Regula generală de toleranță

Produsul: unt de cacao de la poziția 18.04 din SA

Regula: o modificare față de oricare altă poziție

ACORDUL ECONOMIC ȘI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) DINTRE UE ȘI CANADA 11

Produsul: autoturismele de la poziția 87.03 din SA

Exemplu – materiale obținute în întregime:

(a) toate materialele de la capitolul 4 utilizate să fie obținute [în întregime] și

Exemplu – produse obținute în întregime:

Regula: toate cerealele de la capitolul 10 sunt obținute [în întregime].

Toleranțe specifice pentru produse textile și de îmbrăcăminte

Nota 2 – materialele neoriginare din afara capitolelor 50-63

12 ACORDUL ECONOMIC ȘI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) DINTRE UE ȘI CANADA

Regula: filarea fibrelor naturale însoțită de țesere.

ACORDUL ECONOMIC ȘI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) DINTRE UE ȘI CANADA 13

De exemplu, regula pentru poziția 80.02 din SA (Deșeuri și resturi de staniu).

De exemplu, regula pentru poziția 09.02 din SA (Ceai, chiar aromatizat).

De exemplu, regula pentru poziția 49.09 din SA (cărți poștale imprimate).

De exemplu, poziția 38.20 din SA (Preparate antigel și lichide preparate pentru degivrare):

De exemplu, pentru poziția 73.15 din SA (Lanțuri antiderapante), regula de listă prevede:

De exemplu, poziția 87.01 din SA (Tractoare) implică următoarea regulă:

De exemplu, poziția 2009.81 din SA (Suc de merișor):

Produsul: unt de cacao de la poziția 18.04 din SA

Produsul: autoturismele de la poziția 87.03 din SA

(m) amestecarea zahărului de la poziția 17.01 sau 17.02 cu orice alt material;

Seturile de la poziția 82.06 din SA.