Universitatea „Al. I.

Cuza” din Iași

Facultatea de Drept
Grupa: 4A5
Studenți: Cîșlariu Teodora, Diac Raluca-Iuliana, Nicolaev Corina

VI. Studiu de caz – TUE. T-383/17, Hansol Paper/Comisia Europeană1.

La data de 2 mai 2017, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/763 2 Comisia
Europeană a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor unor anumite tipuri de
hârtie termică subțire originară din Republica Coreea, în Uniunea Europeană.
Ancheta Comisiei a fost începută la data de 18 februarie 2016, ca urmare a formulării
unei plângeri de către Asociația Europeană a Fabricanților de Hârtie Termică, în numele unor
producători a căror activitate reprezintă peste 25% din totala producție a Uniunii Europene de
anumite tipuri de hârtie termică subțire. Ancheta cu privire la practicile de dumping și
prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015, iar
examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă
între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei de anchetă.
Regulamentul de punere în aplicare a fost adoptat de Comisie în temeiul Regulamentului
(UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind
protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt
membre ale Uniunii Europene. Potrivit regulamentului de bază, poate fi supus unei taxe
antidumping orice produs care face obiectul unui dumping în situația în care punerea sa în
liberă circulație în cadrul Uniunii cauzează un prejudiciu.
Potrivit aceluiași regulament, se consideră că un produs face obiectul unui dumping
atunci când prețul său de export către Uniune este mai mic decât prețul comparabil, practicat
în cadrul operațiunilor comerciale normale, pentru un produs similar în țara exportatoare.
Țara exportatoare poate fi atât țara de origine, cât și o țară intermediară, cu excepția cazului
în care, de exemplu, produsele respective doar tranzitează această țară, fără să fie fabricate
sau să existe preț comparabil pentru aceste produse în această țară.

1
https://www.juridice.ro/678995/tue-t-383-17-hansol-paper-comisia-europeana-regulament-de-punere-in-
aplicare-a-unei-taxe-antidumping-importuri-de-hartie-termica-subtire-din-coreea-de-sud-limitele-controlului-
jurisdictional-det.html?fbclid=IwAR27QFYFMdReutcZvlAF7NGygpE_ruRDOUOp0f1GhlFJ8N-d0Syws6W6XB4
(accesat la data de 23.04.2020).
2
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/763 al Comisiei din 2 mai 2017 de instituire a unei taxe
antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite
tipuri de hârtie termică subțire originară din Republica Coreea, publicat în J.O. L 144/3, 03.05.2017. Anterior, la
data de 16 noiembrie 2016 a fost adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2005 al Comisiei de
instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de hârtie termică subțire originară
din Republica Coreea, publicat în J.O. L 310, 17.11.2016.
Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași
Facultatea de Drept
Grupa: 4A5
Studenți: Cîșlariu Teodora, Diac Raluca-Iuliana, Nicolaev Corina

În acest context, împotriva regulamentului de punere în aplicare amintit a formulat recurs

reclamanta Hansol Paper Co. Ltd., care își are sediul în Coreea de Sud, societate care
desfășoară activități de producție și export (în special în Uniunea Europeană) de anumite
tipuri de hârtie termică subțire.
Prin Hotărârea pronunțată în data de 2 aprilie 2020, Tribunalul a admis recursul și a
anulat Regulamentul de punere în aplicare în ceea ce o privește pe reclamantă, reținând, în
esență, următoarele:
Sub un prim aspect, Tribunalul a reținut încălcarea de către Comisie a articolului 2 alin.
(11)3 din regulamentul de bază, deoarece calculele efectuate de către Comisie nu reflectă
amploarea reală a dumpingului practicat de reclamantă.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a amintit că în ceea ce privește, mai întâi, modul de
redactare a articolului 2 alin. (11) din regulamentul de bază, trebuie arătat că acesta prevede
două metode de comparație a valorii normale și a prețului de export: o metodă denumită
„simetrică”, întemeiată fie pe comparația unei valori normale medii ponderate cu media
ponderată a prețurilor tuturor exporturilor către Uniune, fie pe comparația tranzacție cu
tranzacție, și o metodă denumită „asimetrică”, întemeiată pe comparația unei valori normale
medii ponderate cu prețurile tuturor exporturilor individuale către Uniune, Tribunalul
constatând încălcarea.
Sub al doilea aspect, Tribunalul a reținut încălcarea de către Comisie și a articolului 9
alin. (4) paragraful al 2-lea din regulamentul de bază 4, motivată de legătura dintre eroarea
Comisiei, constând în calcule care nu reflectă amploarea reală a dumpingului practicat de
reclamantă și ponderea utilizată de Comisie, care afectează stabilirea taxei antidumping fixe
definitive de 104,47 euro pe tonă netă și care depășește, astfel, dumpingul practicat efectiv de
către reclamantă.
3
Potrivit articolului 2 alin. (11) din regulamentul de bază, sub rezerva dispozițiilor pertinente care
reglementează compararea echitabilă, existența marjelor de dumping în cursul perioadei de examinare se
stabilește în mod normal pe baza unei comparații între o valoare normală medie ponderată cu media ponderată a
prețurilor tuturor exporturilor către Uniune sau pe baza unei comparații între valorile normale individuale și
prețurile de export individuale către Uniune, tranzacție cu tranzacție. Cu toate acestea, o valoare normală
stabilită pe baza unei medii ponderate poate fi comparată cu prețurile tuturor exporturilor individuale către
Uniune în cazul în care configurația de export diferă semnificativ între diferiții cumpărători, diferitele regiuni
sau perioade și în cazul în care metodele specificate în prima teză a prezentului alineat nu permit reflectarea
amplorii reale a dumpingului practicat. Prezentul alineat nu exclude recurgerea la eșantionare în conformitate cu
articolul 17.
4
Potrivit articolului 9 alin. (4) paragraful al 2-lea din regulamentul de bază, în cazul în care sunt în vigoare taxe
provizorii, Comisia inițiază această procedură cu cel puțin o lună înaintea expirării acestor taxe. Cuantumul
taxei antidumping nu depășește marja de dumping stabilită, dar ar trebui să fie mai mică decât această marjă în
cazul în care această taxă mai mică ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul adus industriei din Uniune.
Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași
Facultatea de Drept
Grupa: 4A5
Studenți: Cîșlariu Teodora, Diac Raluca-Iuliana, Nicolaev Corina

Pentru a decide astfel, Tribunalul a amintit că articolul 9 alin. (4) din regulamentul de
bază pune în balanță interesele producătorilor-exportatori, al importatorilor, al industriei și al
consumatorilor din Uniune și exprimă, în domeniul măsurilor de apărare comercial al
Uniunii, principiul general al proporționalității.
Sub al treilea aspect, Tribunalul a reținut și încălcarea articolului 2 alin. (1)5 din
regulamentul de bază, motivat de faptul că în mod eronat a fost stabilită de Comisie valoarea
normală a produsului similar conform articolului 2 alin. (3)6 din același regulament.
Tribunalul a amintit, în context, că stabilirea valorii normale constituie una dintre etapele
esențiale care trebuie să permită stabilirea existenței unui eventual dumping. Articolul 2 alin.
(1) paragraful întâi din regulamentul de bază prevede în această privință că „valoarea normală
se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul
operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.
Atât din modul de redactare, cât și din economia acestei dispoziții rezultă că prețul efectiv
plătit sau care urmează să fie plătit în cadrul unor operațiuni comerciale normale trebuie luat
în considerare în principiu cu prioritate pentru a stabili valoarea normală.

5
Potrivit articolului 2 alin. (1) din regulamentul de bază, valoarea normală se stabilește de obicei pe baza
prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători
independenți din țara exportatoare. În cazul în care exportatorul din țara exportatoare nu produce sau nu
comercializează produsul similar, valoarea normală se stabilește pe baza prețurilor altor comercianți sau
producători. Prețurile practicate între părți care par a fi asociate sau par să fi încheiat un acord de compensare nu
pot fi considerate prețuri practicate în cadrul operațiunilor comerciale normale și nu pot fi utilizate pentru a
stabili valoarea normală decât în cazul în care se stabilește că prețurile în cauză nu sunt afectate de relațiile
dintre părți. Pentru a stabili dacă două părți sunt asociate, se poate ține seama de definiția părților afiliate în
conformitate cu articolul 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei.
6
Potrivit articolului 2 alin. (3) din regulamentul de bază, în cazul în care nu se efectuează nici o vânzare a
produsului similar în cadrul operațiunilor comerciale normale sau în cazul în care aceste vânzări sunt
insuficiente sau în cazul în care, din cauza unei situații speciale a pieței, aceste vânzări nu permit efectuarea unei
comparații valabile, valoarea normală a produsului similar se calculează pe baza costului de producție din țara
de origine, la care se adaugă o sumă rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte
costuri generale și pentru profit sau pe baza prețurilor de export, practicate în cadrul operațiunilor comerciale
normale, către o țară terță adecvată, cu condiția ca aceste prețuri să fie reprezentative. Se poate considera că
există o situație specială a pieței în ceea ce privește produsul respectiv în sensul primului paragraf mai ales în
cazul în care prețurile sunt în mod artificial scăzute, când se practică intens barterul sau când există regimuri de
prelucrare necomerciale.