Indicatorii variatiei in colectivitatile impartite pe grupe

Factorul de grupare Caracteristica y Frecvențele absolute

(carateristica x) ni

Grupa 1 y11, y12, y13,......., y1n1 n1

Grupa 2 y21, y22, y23,......., y2n2 n2

.
.
.

Grupa r yr1, yr2, yr3,......., yrnr nr

X - variabila numerica sau nenumerica avand r= categorii sau variante de raspuns.Aceste categor
ale variabilei X vor determina impartirea populatiei statistice in r grupe si anume:
Grupa 1 , Grupa 2, ...,Grupa r
- astfel, variabila X, se mai numeste si factor de grupare.
si
Y - variabila numerica de interes.Toti indicatorii se vor calcula pentru caracteristica y
Indicatorii variatiei se pot calcula pe fiecare grupa si pe total.
-pe fiecare grupa:
𝑛𝑖 𝑦
𝑦𝑖, 1 +𝑦𝑖, 2 +...+𝑦𝑖, 𝑛 ∑𝑗=1 𝑖,𝑗
𝑖
Media de selectie de grupa este 𝑦̄ 1 = =
𝑛𝑖 𝑛𝑖

Dispersia de selectie de grupa este:

2 2 2 𝑛 2
𝑖 (𝑦 −𝑦̄ )
∑𝑗=1
(𝑦𝑖, 1 −𝑦̄ 𝑖 ) +(𝑦𝑖, 2 −𝑦̄ 𝑖 ) +...+(𝑦𝑖, 𝑛 −𝑦̄ 𝑖 ) 𝑖,𝑗 𝑖
𝑠𝑖2 = 𝑖
=
𝑛𝑖 −1 𝑛𝑖 −1
𝑠𝑖
Coeficientul de variatie al grupei este 𝑣𝑖 = 𝑦̄ ⋅ 100
𝑖

-pe total:
o Media totala la nivelul intregului esantion de volum 𝑛 = 𝑛1 + 𝑛2 + ⋯ + 𝑛𝑟 firme este
𝑦̄ ⋅𝑛 +𝑦̄ 2 ⋅𝑛2 +⋯+𝑦̄ 𝑟 ⋅𝑛𝑟
𝑦̄ = 1 1𝑛 +𝑛 +⋯+𝑛
1 2 𝑟
o Pe baza datelor de selectie calculam:
• Varianța dintre grupe (Sum of Squares Between Groups) ne arata influenta exercitata de
factorul de grupare x asupra variatiei lui y
𝑆𝑆𝐵 = (𝑦̄ 1 − 𝑦̄ )2 ⋅ 𝑛1 + (𝑦̄ 2 − 𝑦̄ )2 ⋅ 𝑛2 + … + (𝑦̄𝑟 − 𝑦̄ )2 ⋅ 𝑛𝑟

• Varianța din interiorul grupelor (Sum of Squares Within Groups) ne arata influenta
exercitata de catre factorii aleatori ( toti ceilalti factori cu exceptia lui x) asupra variatiei lui y.
𝑆𝑆𝑊 = (𝑛1 − 1) ⋅ 𝑠12 + (𝑛2 − 1) ⋅ 𝑠22 + ⋯ + (𝑛𝑟 − 1) ⋅ 𝑠𝑟2

• Varianța totala
 𝑆𝑆𝑇 = 𝑆𝑆𝐵 + 𝑆𝑆𝑊

Dispersia de selectie la nivelul intregului esantion de volum n este

Varianta totala la nivelul intregului esantion 𝑆𝑆𝑇
𝑠𝑦2 = = 𝑛−1
𝑛−1

Coeficientul de variatie pe total:

𝑠𝑦
𝑣𝑦 = ⋅ 100
𝑦̄
Gradul de determinatie:

2 𝑆𝑆𝐵
𝑅% = 𝑆𝑆𝑇 ⋅ 100 ne arata cat la suta din variatia lui Y se datoreaza factorului de grupare X
Daca 𝑹𝟐% > 𝟓𝟎% apreciem ca factorul de grupare X e un factor determinant pentru variatia lui Y

Aplicatii rezolvate
1.Un cercetător face un studiu asupra unor firme, privind şansele pe care acestea le oferă tinerilor angajaţi
de a promova repede şi de a avansa în carieră. Pentru aceasta el a cuprins în studiu un număr de 20 de
companii producătoare de tehnologie de vârf şi a înregistrat timpul scurs de la angajarea iniţială a unui
salariat în firmă până la prima promovare a acestuia. Firmele au fost grupate după mărime, iar datele
înregistrate sunt:
Mărimea firmelor Număr de săptămâni de la angajare până la prima promovare
Mici 30; 26; 30; 32; 38; 24; 32; 28;
Medii 34; 32; 25; 36; 33
Mari 47; 41; 43; 48; 40; 49; 40.
Se cere:
a) să se precizeze care este grupa de firme cu un grad mai ridicat de omogenitate;
b) sa se determine in ce proportie marimea companiei influenteaza variatia timpului pana la prima
promovare a unui salariat.

Rezolvare: a)
o Populatia statistica este multimea companiilor producatoare de tehnologie de varf.
o Unitatea statistica este o companie (firma).
o Caracteristicile urmarite sunt:
X - variabila ce arata marimea unei firme;
- variabila nenumerica avand r=3 categorii sau variante de raspuns: firme mici, firme mijlocii
si firme mari:
aceste categorii ale variabilei X vor determina impartirea populatiei statistice in r =3
grupe si anume:
Grupa 1 (grupa firmelor mici),
Grupa 2 (grupa firmelor mijlocii),
Grupa 3 (grupa firmelor mari);
- astfel, variabila X, marimea firmei, se mai numeste si factor de grupare.
si
Y - variabila ce arata durata de timp, in saptamani, de la angajare la prima promovare a unui
salariat al unei firme producatoare de tehnologie de varf;
- variabila numerica de interes.

• Din Grupa 1 (grupa firmelor mici) se selecteaza un subesantion de volum n1 = 8 firme pentru care se
inregistreaza valorile variabilei Y:

2
 { y1, 1 = 30; y1, 2 = 26; y1, 3 = 30; y1, 4 = 32; y1, 5 = 38; y1, 6 = 24; y1, 7 = 32; y1, 8 = y1, n1 = 28 }
saptamani.
n1

y1, 1 + y1, 2 + ... + y1, n1 y

j =1
1, j
240
Media de selectie de grupa este y1 = = = = 30 saptamani,
n1 n1 8
Dispersia de selectie de grupa este

 (y − y1 )
n1

( )
2

s12 =
(y
1, 1 − y1 ) + ( y1, 2 − y1 ) + ... + y1, n1 − y1
2 2 2

=
j =1
1, j

= 18,2857 ,
n1 − 1 n1 − 1
abaterea standard de selectie de grupa este s1 = s12 = 18,2857 = 4,2762 saptamani,
𝑠 4,2762
iar coeficientul de variatie al acestei grupe este 𝑣1 = 𝑦̄1 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 14,25%.
1 30

• Din Grupa 2 (grupa firmelor mijlocii) se selecteaza un subesantion de volum n2 = 5 firme pentru care
se inregistreaza valorile variabilei Y:
{ y2, 1 = 34, y2, 2 = 32, y2, 3 = 25, y2, 4 = 36, y2, 5 = y2, n2 = 33} saptamani.
n2

y2, 1 + y 2, 2 + ... + y2, n2 yj =1

2, j
160
Media de selectie de grupa este y2 = = = = 32 saptamani,
n2 n2 5
dispersia de selectie de grupa este

) =  (y − y2 )
n2

(y (
2 , 1 − y 2 ) + ( y 2 , 2 − y 2 ) + ... + y 2 , n2 − y 2
2
2 2 2 2, j
j =1
s22 = = 17,5 ,
n2 − 1 n2 − 1
abaterea standard de selectie de grupa este s2 = s22 = 17,5 = 4,1833 saptamani,
s 4,1833
iar coeficientul de variatie al acestei grupe este v2 = 2  100 =  100 = 13,07% .
y2 32

• Din Grupa 3 (grupa firmelor mari) se selecteaza un subesantion de volum n3 = 7 firme pentru care se
inregistreaza valorile variabilei Y:
{𝑦3, 1 = 47; 𝑦3, 2 = 41; 𝑦3, 3 = 43; 𝑦3, 4 = 48; 𝑦3, 5 = 40; 𝑦3, 6 = 49; 𝑦3, 7 = 40 } saptamani.
n3

y3, 1 + y3, 2 + ... + y3, n3 y j =1

3, j
308
Media de selectie de grupa este y3 = = = = 44 saptamani,
n3 n3 7
dispersia de selectie de grupa este

) =  (y − y3 )
n3

(y (
3, 1 − y3 ) + ( y3, 2 − y3 ) + ... + y 3, n3 − y3
2
2 2 2 3, j
j =1
s32 = = 15,3333 ,
n3 − 1 n3 − 1
abaterea standard de selectie de grupa este s3 = s32 = 15,3333 = 3,9158 saptamani,
s 3,9158
iar coeficientul de variatie al acestei grupe este v3 = 3 100 = 100 = 8,89% .
y3 44

3
 Cum coeficientii de variatie pentru cele trei grupe sunt mai mici ca 30%-35%, atunci toate grupele
sunt omogene. Grupa 3 (grupa firmelor mari) este mai omogena in privinta duratei de timp de la angajare
la prima promovare a unui salariat deoarece are cel mai mic coeficient de variatie v3  v2  v1 .

Problema poate fi rezolvata in Excel dupa cum urmeaza:

➢ Intr-o foaie de lucru se introduc datele din cele trei subesantioane pe coloane, asa cum apare in
Figura 1;
➢ In Excel 2003, din meniul principal Tools, submeniul Data Analysis, se alege Descriptive
Statistics;
➢ In Excel 2007, din meniul principal Data, submeniul Data Analysis, se alege Descriptive Statistics;

Figura 1. Introducerea datelor si alegerea Descriptive Statistics

din submeniul Data Analysis.

➢ Fereastra de dialog este prezentata in Figura 2.

4
 Figura 2. Fereastra de dialog pentru Descriptive Statistics.

➢ Output-ul consta din urmatorul tabel, corepunzator prelucrarii datelor din cele trei grupe:
Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3
(firme mici) (firme mijlocii) (firme mari)

Mean 30= y1 32= y 2 44= y 3

Standard Error 1,5119 1,8708 1,4800
Median 30 33 43
Mode 30 #N/A 40
Standard Deviation 4,2762= s1 = s12 4,1833= s2 = s22 3,9158= s3 = s32
2 2 2
Sample Variance 18,2857= s1 17,5= s 2 15,3333= s3
Kurtosis 0,9406 2,9143 -2,3115
Skewness 0,5846 -1,5367 0,2332
Range 14 11 9
Minimum 24 25 40
Maximum 38 36 49
n1 n2 n3
Sum 240=  y1, j
j =1
160=  y 2, j
j =1
308= yj =1
3, j

Count 8= n1 5= n2 7= n3

b)
o Media totala la nivelul intregului esantion de volum n = n1 + n2 + n3 = 20 firme este
y1  n1 + y 2  n2 + y3  n3 30  8 + 32  5 + 44  7
y= =
n1 + n2 + n3 20
 y = 35,4 saptamani.
o Pe baza datelor de selectie calculam:
5
 • Varianta dintre grupe (Sum of Squares Between Groups) ne arata influenta exercitata de
factorul de grupare x asupra variatiei lui y
𝑆𝑆𝐵 = (𝑦̄ 1 − 𝑦̄ )2 ⋅ 𝑛1 + (𝑦̄ 2 − 𝑦̄ )2 ⋅ 𝑛2 + (𝑦̄ 3 − 𝑦̄ )2 ⋅ 𝑛3 =
= (30 − 35,4)2 ⋅ 8 + (32 − 35,4)2 ⋅ 5 + (44 − 35,4)2 ⋅ 7
 SSB = 808,8
• Varianta din interiorul grupelor (Sum of Squares Within Groups) ne arata influenta exercitata
de catre factorii aleatori ( toti ceilalti factori cu exceptia lui x) asupra variatiei lui y.
SSW = (n1 − 1)  s12 + (n2 − 1)  s22 + (n3 − 1)  s32 =
= (8 − 1) 18,2857 + (5 − 1) 17,5 + (7 − 1) 15,3333
 SSW = 290
• Varianta totala
SST = SSB + SSW
= 808,8 + 290
 SST = 1098,8
• Coeficientul de determinatie este
𝑆𝑆𝐵 808,84
𝑅2 = = = 0,736
𝑆𝑆𝑇 1098,8
2 𝑆𝑆𝐵 808,8
sau, exprimat procentual, 𝑅% = 𝑆𝑆𝑇 ⋅ 100 = 1098,8 ⋅ 100 = 73,6% arata ca factorul de grupare, tipul
companiei, explica variatia totala a duratei de timp pana la prima promovare in proportie de 73,6%,
restul de 26,4% din variatia totala a timpului se datoreaza altor factori care nu au fost considerati de
cercetator.
o Dispersia de selectie la nivelul intregului esantion de volum n = 20 de firme este 𝑠𝑦2 =
Varianta totala la nivelul intregului esantion 𝑆𝑆𝑇 1098,8
= 𝑛−1 = = 57,8315
𝑛−1 20−1

cu o abatere standard 𝑠𝑦 = √𝑠𝑦2 = √57,8315 = 7,6047 saptamani,

𝑠𝑦 7,6047
iar coeficientul de variatie este𝑣𝑦 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 21,48% < 35%.serie omogena,
𝑦̄ 35,4
variatie mica, medie reprezentativa

2.Pentru trei dintre sucursalele unei bănci comerciale din România, se cunosc datele:
Număr de
angajaţi Abaterea medie
Număr mediu de
Sucursala pătratică a
(frecventa operaţiuni efectuate într-o
X numărului de
absoluta) zi de un angajat 𝑦̄ 𝑖
operaţiuni (si)
ni
A 30 25 3
B 50 30 4
C 20 40 5
Se cere:
a)să se aprecieze gradul de omogenitate pe fiecare sucursală şi pe total;
b)să se aprecieze în ce măsură sucursala a influențat variaţia numărului de operaţiuni efectuate de un angajat într-o
zi.
Rezolvare: a)
o Populatia statistica este multimea angajatilor sucursalelor bancii comerciale.
o Unitatea statistica este angajatul.
o Caracteristicile urmarite sunt:

6
 X - variabila ce arata sucursala la care e angajat;
- variabila nenumerica avand r=3 categorii sau variante de raspuns: A,B,C
aceste categorii ale variabilei X vor determina impartirea populatiei statistice in r =3
grupe si anume:
Grupa 1 (sucursala A),
Grupa 2 (sucursala B),
Grupa 3 (sucursala C);
- astfel, variabila X, sucursala, se mai numeste si factor de grupare.
si
Y - variabila ce arata numarul de operatiuni efectuate intr-o zi de un angajat.;
- variabila numerica de interes.

Omogenitatea se apreciaza cu ajutorul coeficientului de variatie:

-pe fiecare grupa ( sucursala):
𝑠 3
𝑣1 = 𝑦̄1 ⋅ 100 = 25 ⋅ 100 = 12%.<35%
1
𝑠2 4
𝑣2 = 𝑦̄ ⋅ 100 = 30 ⋅ 100 = 13,33%.<35%
2
𝑠3 5
𝑣3 = 𝑦̄ ⋅ 100 = 40 ⋅ 100 = 12,5%.<35%
3
Deoarece toti cei trei coeficienti de variatie pe grupe sunt mai mici decat 35% apreciem ca fiecare din
cele trei grupe (sucursale ) e omogena dupa numarul de operatiuni efectuate de un angajat, variatia
numarului de operatiuni fiind mica, iar numarul mediu de opratiuni fiind reprezentativ.

-pe total sucursala:

𝑠𝑦 7,81
𝑣𝑦 = 𝑦̄ ⋅ 100 = 30,5 ⋅ 100 = 25,6% < 35% apreciem ca toate cele trei grupe (sucursale ) sunt omogene
dupa numarul de operatiuni efectuate de un angajat, variatia numarului de operatiuni fiind mica, iar
numarul mediu de opratiuni fiind reprezentativ.

𝑠𝑦 = √𝑠𝑦2 = √61,1 = 7,81 operatiuni

Varianta totala la nivelul intregului esantion 𝑆𝑆𝑇 6050
o 𝑠𝑦2 = = 𝑛−1 = 100−1 = 61,1
𝑛−1

𝑆𝑆𝑇 = 𝑆𝑆𝐵 + 𝑆𝑆𝑊 = 4530 + 1520 = 6050

• Varianta dintre grupe (Sum of Squares Between Groups) ne arata influenta exercitata de
factorul de grupare x asupra variatiei lui y
𝑆𝑆𝐵 = (𝑦̄ 1 − 𝑦̄ )2 ⋅ 𝑛1 + (𝑦̄ 2 − 𝑦̄ )2 ⋅ 𝑛2 + (𝑦̄ 3 − 𝑦̄ )2 ⋅ 𝑛3 =
= (25 − 30,5)2 ⋅ 30 + (30 − 30,5)2 ⋅ 50 + (40 − 30,5)2 ⋅ 40=4530

• Varianta din interiorul grupelor (Sum of Squares Within Groups) ne arata influenta exercitata
de catre factorii aleatori ( toti ceilalti factori cu exceptia lui x) asupra variatiei lui y.
𝑆𝑆𝑊 = (𝑛1 − 1) ⋅ 𝑠12 + (𝑛2 − 1) ⋅ 𝑠22 + (𝑛3 − 1) ⋅ 𝑠32 =
= (30 − 1) ⋅ 9 + (50 − 1) ⋅ 16 + (20 − 1) ⋅ 25=1520

o Media totala la nivelul intregului esantion de volum 𝑛 = 𝑛1 + 𝑛2 + 𝑛3 = 100 salariati este 𝑦̄ =

𝑦̄ 1 ⋅𝑛1 +𝑦̄ 2 ⋅𝑛2 +𝑦̄ 3 ⋅𝑛3 25⋅30+30⋅50+40⋅20
=
𝑛 +𝑛 +𝑛
1 2 3 100
⇒ 𝑦̄ = 30,5 operatiuni

• b) Coeficientul de determinatie este

7
 𝑆𝑆𝐵 4530
𝑅2 = = = 0,748
𝑆𝑆𝑇 6050
2 𝑆𝑆𝐵
sau, exprimat procentual, 𝑅% = 𝑆𝑆𝑇 ⋅ 100 = 74,8% arata ca factorul de grupare, sucursala, explica
variatia numarului de operatiuni efectuate de un angajat in proportie de 74,8%, restul de 25,2% din
variatia totala a numarului de operatiuni se datoreaza altor factori care nu au fost considerati de
cercetator.

3. Un economist studiază veniturile angajaților din diferite departamente ale unei mari companii. Într-un studiu
preliminar, el selectează aleator un eşantion de angajați din trei departamente: IT, Marketing si Vânzări, înregistrând
venitul net al fiecăruia (mii lei). În urma prelucrării datelor s-au obţinut rezultatele:

Departamentul Numărul de Venitul mediu net Dispersia

angajați (Variance) 𝑠𝑖 2
(Groups) (mii lei)
(Count) 𝑛𝑖
(Average=Mean) 𝑦𝑖
IT 40 4,55 5,94
Marketing 30 3,71 2,63
Vânzări 38 7,05 19,86
Se cere:
a)Să se aprecieze variația veniturilor în fiecare departament și pe total companie;
b)Să se aprecieze în ce măsură departamentul a influențat variația venitului net.

Rezolvare:
Unitatea statistica este angajatul.
Caracteristicile urmărite sunt:
X - variabila ce arată departamentele companiei bancare;- variabilă nenumerică având k= 3 categorii sau variante de
răspuns: IT, Marketing, Vânzări;
Aceste categorii ale variabilei X vor determina împărțirea populației statistice în k=3 grupe și anume:
Grupa 1 (grupa angajaților din departamentul IT),
Grupa 2 (grupa angajaților din departamentul Marketing),
Grupa 3 (grupa angajaților din departamentul Vânzări);
Variabila X, departamentele companiei bancare, se mai numește și factor de grupare
Y - variabila ce arată salariul net, în mii lei, a unui angajat într-o anumită perioadă;variabila numerică de interes.

a) Variația veniturilor în fiecare departament se apreciază cu ajutorul coeficientului de variație.

𝑠𝑖
𝑣𝑖 = ⋅100
𝑦𝑖

Departamentul Coeficientul de variație %

IT √5,94
( ) ∗ 100 = 53,5
4,55

Marketing √2,63
( ) ∗ 100 = 43,7
3,71
Vânzări √19,86
( ) ∗ 100 = 63,2
7,05
Observăm că toți coeficienții de variație pe departamente sunt mai mici decât 75%, apreciem că variațiile veniturilor
în fiecare departament sunt mari, iar veniturile medii pe fiecare departament sunt slab reprezentative.

8
Variația venitului pe total companie se apreciază cu ajutorul coeficientului de variație calculat cu relația:

√𝑠2𝑦
𝑣= 𝑦
100
𝑆𝑆𝑇 𝑆𝑆𝑊+𝑆𝑆𝐵
𝑠𝑦2 =𝑛−1=
𝑛−1
SSW=∑𝑘𝑖=1 𝑠𝑖 2 (𝑛𝑖 − 1)
2
SSB=∑𝑘𝑖=1(𝑦𝑖 − 𝑦) ⋅ 𝑛𝑖

Va trebui să calculăm media pe total:

∑𝑘
𝑖=1 𝑦𝑖∗𝑛𝑖 4,55∗40+3,71∗30+7,05∗38
𝑦= = =5,19 mii lei
∑𝑘𝑖=1 𝑛𝑖 108
2
SSB=∑𝑘𝑖=1(𝑦𝑖 − 𝑦) ⋅ 𝑛𝑖 = (4,55 − 5,19)2 40 + (3,71 − 5,19)2 30 + (7,05 − 5,19)2 38 = 82,096
SSW=∑𝑘𝑖=1 𝑠𝑖 2 (𝑛𝑖 − 1) = 5,94(40 − 1) + 2,63(30 − 1) + 19,86(38 − 1) = 1042,75
SST=SSB+SSW=82,096+1042,75=1124,846
𝑆𝑆𝑇 1124,896
𝑠𝑦2 =𝑛−1= 108−1 = 10,512
√𝑠2𝑦 10,512
𝑣= 𝑦
100=√ 5,19 100=62,47%

Observăm că și coeficientul de variație pe total companie este mai mic decât 75%, apreciem că variațiile veniturilor
în comapnie sunt mari, iar venitul mediu este slab reprezentativ.
De asemenea, putem observa că variațiile veniturilor în departamentele de IT și Marketing sunt mai mici decât
variația veniturilor la nivelul întregii companii, pe când în departamentul Desfacere variația veniturilor e mai mare.

b)Gradul de determinațiene arată în ce proporție a influențat caracteristica de grupare x, variația caracteristicii y.

𝑆𝑆𝐵 82,096
𝑅2 = ∗ 100 = ∗ 100 = 7,29%
𝑆𝑆𝑇 1124,846
Interpretare: Departamentul a influențat variația veniturilor doar în proporție de 7,29%, deci nu putem aprecia că
departamentul e un factor determinant pentru variația veniturilor.

4. O companie din IT are angajați programatori atât studenți, cât și absolvenți de faculatate, despre care se cunosc
următoarele informații:
Salariul lunar al unui absolvent Salariul lunar al unui student
(euro) (euro)

Mean 1544.166667 Mean 1100

Standard Error 33.03942396 Standard Error 25.29822128
Median 1580 Median 1080
Mode #N/A Mode 1060
Standard Deviation 114.4519219 Standard Deviation 80
Sample Variance 13099.24242 Sample Variance 6400
Kurtosis -0.831104505 Kurtosis -1.084019252
Skewness -0.712728865 Skewness 0.030924479
Range 340 Range 240
Minimum 1350 Minimum 970
Maximum 1690 Maximum 1210
Sum 18530 Sum 11000
Count=n1 12 Count n2 10

9
a)Care este salariul mediu al unui student angajat. Este această valoare reprezentativă?
b)Interpretați indicatorii formei distribuției (asimetrie și boltire) pentru angajații studenți;
c)Să se determine în ce măsură statututul (de absolvent sau student ) a influențat variația salariului.

Rezolvare:
a)Salariul mediu lunar al unui angajat student (Mean) este 1100 euro.Pentru a aprecia dacă această medie este
reprezentativă, trebuie să calculăm coeficientul de variație:
𝑠 𝑆𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑 𝐷𝑒𝑣𝑖𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛 80
𝑣= ∙ 100 = ∙ 100 = ∙ 100 = 7,27%
𝑥̅ 𝑀𝑒𝑎𝑛 1100
Interpretare: Cum v<35% apreciem că salariul mediu al unui student este o valoare reprezentativă.

b)Asimetria se apreciază cu ajutorul coeficientului de asimetrie Fisher-Pearson ajustat (Skewness).

𝐹
𝐶𝑎𝑠 𝑎𝑗𝑢𝑠𝑡𝑎𝑡=0,03>0 asimetrie pozitivă sau de stânga, predomină studenții cu salarii mici.
𝐹
𝐶𝑎𝑠 𝑎𝑗𝑢𝑠𝑡𝑎𝑡<0,5 și e foarte apropiat de 0, avem o serie foarte ușor asimetrică.

Boltirea se apreciază cu ajutorul coeficientului de boltire Fisher ajustat care se găsește în output sub denumirea de
Kurtosis.
𝐶𝐵𝐹 𝑎𝑗𝑢𝑠𝑡𝑎𝑡 = −1,08<0 avem o serie platicurtică sau hiponormală, adică distribuția noastră este mai aplatizată decât
distribuția normală., ceea ce înseamnă că valorile prezintă o concentrare mai slabă în jurul mediei față de distribuția
normală.

c)Măsura în care statutul influențează variația salariului se apreciază cu ajutorul gradului de determinație:
𝑆𝑆𝐵 1076062,39
𝑅2 = 𝑆𝑆𝑇 ∗ 100=1277754,03 ∗ 100=84,21%
∑2𝑖=1 𝑦𝑖∗𝑛𝑖 1544,16∗12+1100∗10
𝑦= ∑2𝑖=1 𝑛𝑖
= =1342,26 euro
22
2
SSB=∑2𝑖=1(𝑦𝑖 − 𝑦) ⋅ 𝑛𝑖 = (1544,16 − 1342,26)2 12 + (1100 − 1342,26)2 10 = 1076062,39
SSW=∑𝑘𝑖=1 𝑠𝑖 2 (𝑛𝑖 − 1) = 13099,24(12 − 1) + 6400(10 − 1) = 201691,64
SST=SSB+SSW=1076062,39+201691,64=1277754,03
𝑦𝑖 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑚𝑒𝑎𝑛
𝑛𝑖 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑢𝑛𝑡
𝑠𝑖 2 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑆𝑎𝑚𝑝𝑙𝑒 𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛𝑐𝑒
Interpretare: 𝑅2 = 84,21% apreciem că statutul influențează variația salariului lunar în proporție de 84,21%, deci
statutul e un factor determinant pentru variația salariului.

Aplicatii propuse spre rezolvare

1.Trei companii producătoare de automobile şi-au înscris maşinile la o cursă, iar vitezele înregistrate pentru fiecare
din maşinile participante au fost:

Compania producătoare de
automobile Vitezele automobilelor (km/h)
Audi 185 182 179 188 206
BMW 173 176 160 171
Mercedes 162 176 184
Se cere:
a)să se calculeze viteza medie a automobilelor pentru fiecare companie şi pe total;
b)să se aprecieze în ce măsură variaţia vitezei automobilelor este influenţată de compania producătoare;

10
c)să se aprecieze variația vitezelor pentru fiecare companie și pe total.

2.Pentru trei dintre sucursalele unei bănci comerciale din România, se cunosc datele:
Număr mediu de
Număr Dispersia
operaţiuni efectuate
Sucursala de numărului de
într-o zi de un
angajaţi operaţiuni
angajat
A 30 25 9
B 50 30 16
C 20 40 25
Se cere:
a)să se reprezinte grafic structura numărului de angajaţi pe sucursale;
b)să se aprecieze gradul de omogenitate pe fiecare sucursală şi pe total;
c)să se aprecieze în ce măsură sucursala a influențat variaţia numărului de operaţiuni efectuate de un angajat într-o
zi.

3.Se cunosc următoarele date pentru un eșantion de 100 de agenţi ai unei societăţi de asigurări:
Grupe de agenţi Valoarea medie a poliţelor
după vechime Număr încheiate într-o lună
agenţi
(ani) (Euro)
sub 5 25 1100
5 – 10 50 1280
10 şi peste 25 1452
Ştiind că valoarea coeficientului de variaţie pe total a fost de 13,25%, se cere:să se aprecieze în ce măsură vechimea
în muncă a influențat variația valorii polițelor încheiate.

Grile
1.Factorul de grupare e un factor determinant pentru variația lui Y dacă:
a) SSB<SSW
b) SSB>SSW
c) gradul de determinatie e mai mic ca 1
d) coeficientul de variatie pe total<35%

2.Gradul de determinatie:
a) este intodeauna mai mare decat 100%
b) este intotdeauna mai mare decat 50%
d) este intodeauna mai mic decat 50%
d) este intotdeauna mai mic sau egal cu 100%

3.Factorul de grupare nu e factor determinant pentru variatia lui yad aca:

a) 𝑅2 > 50%
b) 𝑅2 < 100%
c) 𝑅2 < 50%
d) 𝑅2 > 75%

4. Daca SSB=2500 si SSW=1500 atunci:

a) variatia lui Y a fost influentata de factorul X in proportie de 60%
b) variatia lui Y a fost influentata de factorul X in proportie de 62,5%
c) variatia lui Y a fost influentata de factorul X in proportie de 37,5%

11
d) variatia lui Y a fost influentata de factorul X in proportie de 25%

5.Daca SSB=1600 si SSW=900 si volumul esantionului este 6 atunci:

a) dispersia totala este 500
b) dispersia totala este 10
c) dispersia totala este 4,16
d) dispersia totala este 8.

6. Într-o sâmbătă, pentru un eșantion de 10 de restaurante s-au înregistrat date privind numărul clienților sosiți în trei
momente diferite ale zilei. În urma prelucrării datelor, s-au obținut următoarele rezultate:
Momentul din timpul zilei Număr de restaurante Numărul mediu de clienți Dispersia numărului de clienți
(Groups) (Count) (Average) (Variance)
dimineața 3 10 4
prânz 5 20 9
Seara 2 15 16
Variația numărului de clienți este:
a)dimineața este mai mare decât în celelalte două momente ale zilei;
b)la prânz este mai mică decât în celelalte două momente ale zilei;
c)seara este mai mică decât în celelalte două momente ale zilei;
d)dimineața este mai mică decât în celelalte două momente ale zilei.

7. Referitor la datele din grila 6 varianta in interiorul grupelor este:

a) 431
b) 89
c) 20
d) 60

8. Referitor la datele din grila 6 numarul mediu de client pe total este:

a) 15
b) 20
c) 16
d) 12

9. Referitor la datele din grila 6 varianta dintre grupe este:

a) 60
b) 190
c) 137
d) 89

10. Referitor la datele din grila 6 varianta totala este:

a) 250
b) 210
c) 197
d) 149

11. Referitor la datele din grila 6 apreciem ca:

a) momentul zilei este un factor determinant pentru variatia numarului de clienti deoarece coeficientul de
variatie pe total este mai mic de 35%
b) momentul zilei este un factor determinant pentru variatia numarului de clienti deoarece varianta totala
este mai mare decat 100
c) momentul zilei nu este un factor determinant pentru variatia numarului de clienti deoarece gradul de
determinatie este mai mic de 50%

12
d) momentul zilei este un factor determinant pentru variatia numarului de clienti deoarece gradul de
determinatie este mai mare de 50%

13