Tutoring Microeconomie Cantitativa

Seria A−Cibernetica economica−ian 2024

Teoria Consumatorului

Grafice−¿

−reprezentarea curbei de izoutilitate sau indiferenta−similar se procedeaza sila producator pentru

curba de izoproductie

−reprezentarea dreptei bugetului si a modificatorilor ∈cazul aplicarii de taxe si subventii

−¿ de revazut reprezentarea∈acelasi grafic a curbei de indiferenta si a drepteibugetului

Indicatori ai functiei de utilitate

U ( x 1 , x 2 )−functia de utilitate directa

x=( x 1 , x 2 )−vectorul cantitatilor celor doua bunuri de consum

p=( p 1 , p2 )− preturile bunurilor de consum

V −venitul consumatorului (unitati monetare)

u−nivelul de utilitatea(unitati de utilitate)

1 1
a b
−functie de tip Cobb Douglas :U ( x 1 , x 2 ) =A ⋅ x ⋅ x ; A , a ,b >0
1 2

¿ Determinati gradul de omogenitate pentru functia de utilitate data

1 1 1 1 1 1 1 1
+ +
a b a b a b
U ( α x 1 , α x 2 )= A ⋅ ( α x1 ) ⋅ ( α x2 ) =α
a b
⋅ A ⋅ x ⋅ x =α
1 2 ⋅U ( x 1 , x 2)
 1 1
functia de utilitate data este omogena de gradul + ∈raport cu cantitatile din cele doua bunuri de consum notate cu x 1 , x2
a b

Problemaconsumator : Se da functia de utilitate directaU ( x 1 , x 2 ) =ln ( x 1 ( x 2 +1 )

2 )
OBs:∝ logaritmilor

ln ( ab )=lna +lnb ; ln ( ab )=lna−lnb ; ln ( a )=blna ; ln ( f ( x) ) = ff'(x)(x)

b '

U ( x 1 , x 2 )=ln ( x1 ) + ln ( x2 +1 ) −ln ⁡2

¿ Definiti , calculati si interpretati economic utilitatea marginala pentrubunul 1∈ punctul ( x 1 , x2 ) =(2 , 4 )

∂ U ( x1 , x2 ) 1 1
Um g1 ( x 1 , x 2)= = = → atunci cand cantitatea din bunul 1 creste cu o unitate si cantitatea din bunul 2 nu se modifica
∂ x1 x1 2
1
, utilitatea totala a consumatorului creste cu unitati de utilitate(ceteris paribus−ceilalti parametri nu se modifica)
2
∂ U ( x 1 , x2 ) 1 1
Um g2 ( x 1 , x 2)= = =
∂ x2 x 2 +1 5

¿ Definiti , calculati si interpretari economic rata marginala de substitutie∈ punctul ( x1 , x2 ) =(2 , 4 )

1
Um g 1 ( x 1 , x 2 ) x1 x 2 +1 5 5
Rms (1 , 2 )= = = = → unitati din bunul 2 substituie o unitate din bunul 1 astfelincat utilitatea totala a
Um g 2 ( x 1 , x 2 ) 1 x1 2 2
x 2 +1

consumatorului sa nu se modifice( pag 48 dincurs)

¿ Definiti si reprezentati grafic o curba de indiferenta ( izoutilitate ) pentru un nivel al utilitatiiu> 0

 Curba de izoutilitate este locul geometric al tututor punctelor ce semnifica pachete de consum de tipul

( x 1 , x 2 ) pentru care consumatorul obtine aceeasi utilitate

( )
x 1 ( x 2+1 )
x 1 ( x 2+1 ) ln ⁡(
2
)
u x 1 (x 2 +1) u u 1 u 1 u −1
ln =u> 0→ e =e → =e → x 2 +1=2 ⋅e ⋅ → x 2=2 e ⋅ −1=f ( x 1 ) → x 2=2e ⋅ x1 −1
2 2 x1 x1
u
2e
≥1 → 2e ≥ x 1 → x 1 ∈ ( 0 ; 2 e ]
u u
domeniul de definitie : x 1 >0 ; x 2 ≥ 0 →
x1
' u −2
monotonia : x2=−2 e x1 < 0 → x 2 ↘ pe D f
'' u −3 u
forma functiei : x 2 =4 e ⋅ x 1 >0 → x 2 este convexa pe D f Intersectia cu axele: Gf ∩O x 1 : x 2=0 → x 1=2 e

Gf ∩O x 2 : x 1=0 ( Fals ) nu apartine domeniului de definitie

( )
u u
2e 2e
lim −1 = −1=+ ∞ → x 1=0 asimptota verticala
x1 → 0 ;x 1>0 x1 +0
u
x 1=1 → x 2=2 e −1
X2

X2=f(x1)

u
2 e −1
u>0

X1
u
1 2e
 OBS : curba de izoproductie se reprezinta similar :q ( r 1 , r 2 )=q → r 2=f ( r 1) … .

¿ studiati natura functiei de utiltiate(concavitatea sau q−concavitatea)

( )( )
2 2
∂U ( x 1 , x 2 ) ∂ U ( x1 , x2) −1
0

( )
2 2
u u ∂x 1
∂ x1 ∂ x2 x1
H= 11 12 = =
u21 u 22 2
∂U ( x 1 , x 2 )
2
∂ U ( x1 , x2) −1
0 2
∂ x2 ∂ x1 ∂x 2
2
( x 2+ 1 )

U ( x 1 , x 2 )=ln ( x1 ) + ln ( x2 +1 ) −ln ⁡2

1 −1
u1=Um g1= =x
x1 1

−2 −1
u11 =−x 1 = 2
x1
u12 =0

1 −1
u2=Um g2 = =( x 2+1 )
x 2 +1

u21=0

−1
u22=−( x 2 +1 )−2= 2
( x 2 +1 )
studiem semnele determinantilor de rang ≤ 2 ai matricei Hessiene

Δ 0=1>0
Δ 1=det ( u11 ) =det
( )
−1 −1
2
x1
= 2 <0
x1

1
Δ 2=det ( H )=u11 u22 −u 12 u21= >0
x ( x 2+1 ) 2
2
1

Δ 0 >0 ; Δ 1< 0 ; Δ2 >0 → Hessianaeste negativ definita → functia de utilitate U ( x 1 , x 2) este concava →

daca o fct este concava ea este siq−concava

Obs : Δ 0 , Δ 1 , Δ 2 >0 → Hessiana este pozitiv definita → functiaU ( x1 , x2 )este convexa → este si q−convexa

Cazul 3 → Daca Hessiana nu este nici negativ si nici pozitiv definita → se construieste Hessiana bordata
¿ cazul acesta functia analizata nu este nici concava si nici convexa , dar poate fi q−concava sau q−convexa

( )
u11 u12 u1
H B = u21 u22 u2
u1 u2 0

det ( H b ) ≥ 0→ U ( x 1 , x 2 ) este q−concava

det ( H b ) <0 → U ( x 1 , x 2 ) este q−convexa

OBS: similar se studiaza si natura functiei de productie, functiei de utilitate indirecta, functiei de cheltuiala minima,
functiei de cost total si functiei de profit
 Problema primala a consumatorului – programul de maximizare a utilitatii directe
[ max ] U ( x 1 , x 2 )=ln ( x 1 ) + ln ( x 2 +1 )−ln 2

( RB ) : p 1 x 1+ p 2 x 2 ≤ V

x1 , x2 ≥ 0
 ¿ Știind ca venitul consumatorului V =20 um si preturile celor doua bunuri p= ( p 1 , p2 )=(1 ,1)

determinati : functiile de cerere necompensata , multiplicatorul lui Lagrange asociat problemei primale
functia de utilitate indirecta . Determinati punctul de optim si nivelul utilitatiila optim . Interpretati economic

[max](ln ( x 1) + ln ( x 2+1 ) −ln 2)

p1 x 1 + p2 x2 ≤V → λ

x 1> 0 ; x2 ≥ 0

L ( x1 , x 2 ; λ )=ln x 1 +ln ( x 2+ 1 )−ln 2+ λ(V −p 1 x 1− p2 x 2 )

CNO :

' 1 1
L x ( ⋅ )=0→ −λ p1 =0 → =λ p1 (1)
1
x1 x1

' 1 1
L x ( ⋅ )=0 → −λ p 2=0 → = λ p 2(2)
2
x 2+1 x 2+1
'
L λ ( ⋅ )=0→ V − p 1 x 1− p2 x 2=0→ V = p 1 x 1+ p 2 x 2 (3)
1
x1 λ p1 x 2 +1 p1
Din ( 1 ) , ( 2 ) ; = → = → x 2 p2 + p2=x 1 p 1 (4)
1 λ p2 x1 p2
x 2+ 1

¿ V − p2
Din ( 3 ) , ( 4 ) :V =x2 p2 + p 2+ p 2 x 2 → V − p 2=2 p2 x 2 → x 2=x 2 ( V , p )= ≥ 0 → functia de cerere necompensata pentru bunul2
2 p2
 V − p 2 ≥ 0 →V ≥ p 2

V − p2 V − p2 +2 p2 ¿ V + p2
Din ( 4 ) : x 1 p 1= p2 ⋅ + p2 = → x1=x 1 ( V , p )= >0 → functia de cerere necompensata pentru bunul 1
2 p2 2 2 p1
1 1 2 2 2
Din ( 1 ) : λ= = → λ=λ ( V , p )= = =
x 1 p1 V + p2 V + p2 20+1 21
⋅ p1
2 p1
I : multiplicatorul luilagrange asociat unei probleme de optimizare aratacu cateunitati se modifica
functia obiectiv atunci cand termenul liber al restrictiei creste cu o unitate

Pentru λ : atunci cand venitul consumatorului V creste cu o unitate monetara ,utilitatea acestuia u crestecu
2
λ= unitati de utilitate ‼ ! !
21

U ( x 1 , x 2 )=ln ( x1 ( x 2+ 1 )
2 ) → functia de utilitate directa

¿
determinarea functia de utilitate indirecta :U ( V , p )

Se inlocuiesc cantitatile x1 si x2 in functia de utilitate directa U(x1,x2) cu expresiile functiilor de cerere necompensata

( ( ))
V + p2 V − p2
⋅ +1

( )
2
¿
2 p1 2 p2 ( V + p 2)
U ( V , p )=ln =ln 3
=2 ln ( V + p2 )−3 ln 2−ln p1−ln p2
2 2 p1 p2

Cantitatile optime si utilitateala optim :inlocuim numeric ∈functiile de cerere necompensata

¿ 20+1 21 ¿ 20−1 19
x 1= = ; x2= =
2 2 2 2

( )
2
21
u =U ( x 1 , x 2 )=U ( 20 ;1 , 1 )=ln
¿ ¿ ¿ ¿
3
=2 ln 21−3 ln 2
2
 21 19
I :la optim consumatorul achizitioneaza unitati din bunul 1 si unitati din bunul 2, utilitatea pe care
2 2
¿
o resimte∈acest punct este maxima siegala cu u =2 ln 21−3 ln 2 unitati de utiltiate

‼ ‼ ! Proprietatile functiei de utiltiate indirecta . Enunt si demonstratie

( )
2
¿ ( V + p2 )
U ( V , p )=ln 3
=2 ln ( V + p 2) −3 ln 2−ln p1 −ln p 2
2 p1 p2

¿ monotonia : functia de utilitate este crescatoare ∈raport cu venitul consumatorului si descrescatoare

¿ preturile bunurilor
¿ ¿
∂ U (V , p) ∂ U (V , p)
>0 ; <0
∂V ∂ pi
¿
∂ U (V , p) 2
= >0 →U ¿ ( V , p ) este ↗ ∈V
∂V V + p2
¿
∂ U (V , p) −1
= <0 →U ¿ ( V , p ) este ↘ ∈ p1
∂ p1 p1

∂ U ¿ (V , p) 2 1 2 p 2−V − p 2 −V + p 2 −( V − p2 ) ¿
= − = = = <0 →U ( V , p ) este ↘ ∈ p2 pt V > p2
∂ p2 V + p2 p 2 p2 ( V + p 2 ) p 2 ( V + p 2 ) p 2 ( V + p2 )

¿ omogenitatea : functia de utiltiateindirecta este omogena de gradul 0∈raport cu venitul consumatorului

si cu preturile celor doua bunuri
¿ 0 ¿
U ( αV , αp )=α ⋅U ( V , p )
 ( ) ( ) ( ) ( )
2 2
¿ ( ( αV ) + ( α p2 ) ) ( α ( V + p 2) ) ¿ =ln
2
α ( V + p2)
2
0
2
( V + p2 )
U ( αV , αp )=ln 3
=ln 3 2 3 2
=α ⋅ln 3
2 ⋅ ( α p 1) ⋅ ( α p2 ) 2 ⋅ α p1 p2 ¿ 2 ⋅α p1 p 2 2 p1 p 2
¿
∂U ( V , p ) 2
¿ Determinarea multiplicatorului lui Lagrange : λ ( V , p )= =
∂V V + p2

¿ Identitatea lui Roy :determinarea functiile de cerere necompensata

¿ ¿
∂ U ( V , p) ∂ U (V , p )
− −
¿ ∂ pi ∂ pi
x i ( V , p )= ¿ =
∂ U ( V , p) λ (V , p )
∂V
−1
−
¿ p1 V + p2
x 1 ( V , p )= =
2 2 p1
V + p2

−( V − p2 )
−
p 2 ( V + p2 ) V − p2
x ¿2 ( V , p )= =
2 2 p2
V + p2
¿ Problemaduala a consumatorului : programul de minimizare a cheltuielii → determinam functiile de cerere compensata , multiplicatorul lui Lagrange asociat dualei si
functia de cheltuiala minima

[min]( p1 x 1+ p2 x 2)

U ( x 1 , x 2 ) ≥u

x1 , x2 ≥ 0
[min]( p1 x 1+ p2 x 2)

ln ( x 1 ) + ln ( x 2 +1 )−ln 2≥ u → μ

x 1> 0 ; x2 ≥ 0

L ( x1 , x 2 ; μ ) =p 1 x 1 + p 2 x 2 + μ(u−ln x 1−ln ( x 2+ 1 ) +ln 2)

CNO :

' μ μ
L x ( ⋅ )=0→ p1− =0→ p1= (1)
1
x1 x1

' μ μ
L x ( ⋅ )=0 → p2− =0→ p2= (2)
2
x 2+ 1 x 2+1

'
Lμ ( ⋅ )=0 →u−ln x 1−ln ( x 2 +1 ) + ln 2 ¿ 0 → u=ln ( x 1 ( x 2+1 )
2 ) →e =
u
x 1 ( x 2 +1 )
2
(3)

p 1 x 2+ 1 p1
Din ( 1 ) , ( 2 ) : = → x 2 +1= ⋅ x 1 (4 )
p2 x1 p2
p1
x1 ⋅ ⋅x
p2 1 p ¿∗¿ ( u , p ) =2
1
2
u −1 1
e 2 p12 p22 >0 → functiade cerere compensata pentru bunul 1 ¿
Din ( 3 ) , ( 4 ) :e u= →2 e u ⋅ 2 =x 21 → 2 eu p−1 2
1 p 2=x 1 → x1=x 1
2 p1
1 u −1 1 1 u 1 −1
−1 2 2 2 2 ¿∗¿ ( u , p) =2 2 ⋅e 2 ⋅ p 12 ⋅ p 22 −1>0 → functia de cerere compensata pentru bunul 2 ¿
Din ( 4 ) : x 2 +1= p1 ⋅ p ⋅ 2 ⋅ e ⋅ p
2 1 ⋅ p → x 2=x
2 2

1 u 1 1
2 2 2 2
Din ( 1 ) : μ= p1 x 1 → μ=μ ( u , p )=2 e p p 1 2
 Interpretare economica : atunci cand utilitatea consumatorului creste cu o unitate de utilitate ,
cheltuiala acestuia creste cu μ unitatimonetare

→ determinarea functiei de cheltuiala minima

( RB ) : p 1 x 1+ p 2 x 2 ≤ V → La optim ( RB ) se verifica cu egalitate :V = p1 x 1+ p 2 x 2
→∈expresiarestrictiei bugetare se inlocuiesc cantitatile notate cu x 1 si x 2 cu

expresiile functiilor de cerere compensata

3 u 1 1

( )
1 u −1 1 1 u 1 −1 1 u 1 1 1 u 1 1 2 2 2 2
¿ ∗¿ ( u,p) =2 ⋅ e ⋅ p ⋅ p −p ¿
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 2 2
¿∗¿ ( u, p)= p ⋅ 2 e p p +p ⋅ 2 ⋅e ⋅p ⋅ p −1 =2 e p p +2 ⋅ e ⋅ p ⋅ p −p → V ¿
1 1 2 2 1 2 1 2 1 2 2
¿∗¿ (u ,p )+ p2 x 2 ¿
¿∗¿ ( u , p) = p1 x1 ¿
V
‼ ! Proprietatile functiei de cheltuiala minima

¿ monotonia : functia de cheltuiala minima este crescatoare∈raport cu utilitatea

consumatorului si cu preturile bunurilor de consum
¿∗¿(u , p ) ¿∗¿(u , p)
V V
∂ >0 ; ∂ > 0 ¿¿
∂u ∂ pi
'
( e f ( x ) ) =f ' ( x ) ⋅ ef ( x)
1 u 1 1
V ¿∗¿(u , p ) 2 2 2 2
∂ =2 ⋅e ⋅ p1 ⋅ p2 > 0 →V ¿∗¿ ( u , p )↗ ∈u ¿ ¿
∂u
1 u −1 1
V ¿∗¿(u , p ) 2 2
∂ =2 ⋅e ⋅ p12 ⋅ p22 >0 →V ¿∗¿ (u , p ) ↗∈ p ¿ ¿ 1

∂ p1
1 u 1 −1
V ¿∗¿(u , p ) 2 2 2
1 u 1 −1

∂ =2 ⋅e ⋅ p1 ⋅ p22 −1>0 → V ¿∗¿ (u , p) ↗∈ p 2 pentru 2 2 ⋅ e 2 ⋅ p12 ⋅ p22 > 1→ …¿

¿
∂ p2

¿ omogenitatea : functia de cheltuiala minima este omogena de gradul 1∈raport cu preturile celor doua bunuri
¿∗¿(u ,p )¿

V ¿∗¿ (u ,αp )=α ⋅V ¿

 ( )
3 u 1 1 3 u 1 1
¿∗¿ ( u ,αp ) =2 2 ⋅ e 2 ⋅ ( α p1) 2 ⋅ ( α p2) 2−α p2=α 22 ⋅e 2 ⋅ p21 ⋅ p22− p2 =α V ¿∗¿( u, p)¿ ¿
V
1 u 1 1
V ¿∗¿(u , p) 2 2 2 2
¿ determinarea multiplicatorului : μ ( u , p )=∂ =2 ⋅e ⋅ p 1 ⋅ p2 ¿
∂u
¿ Lemalui SHepard : determinarea functiilor de cerere compensata
¿∗¿(u , p)
V
¿∗¿ ( u , p) =∂ ¿¿
∂ pi
xi
¿∗¿(u , p) 1 u −1 1
V
¿∗¿ ( u , p) =∂ =22 ⋅ e 2 ⋅ p12 ⋅ p22 ¿¿
∂ p1
x1
¿∗¿(u , p) 1 u 1 −1
V
¿∗¿ ( u , p) =∂ =22 ⋅ e 2 ⋅ p21 ⋅ p22 −1 ¿¿
∂ p2
x2

¿ ‼ ‼ Legaturile dintre cele doua probleme de optimizare pentru consumator : La optim

¿ ¿∗¿ ( u , p )=V ¿
U ( V , p )=u ; V
→ cum se determina functia de cheltuiala minima pornind de la functia de utilitateindirecta

( )
2 2
¿ ( V + p2 ) ( V + p2 ) u 2 3 u 3/2
u
1 /2
1
U ( V , p )=u → ln 3
=u → 3
=e → ( V + p2 ) =2 e p 1 p2 → V + p2=2 e 2 p1 p 22 →
2 p1 p 2 2 p1 p 2
u 1
¿∗¿ ( u , p ) =23/2 e 2 p11 /2 p22 − p2 ¿
V =V
→ cum determin functia de utilitateindirecta pornind de la functia de cheltuila minima
2
u
1 /2
1 3 u 1 1
( V + p2)
¿∗¿ ( u , p ) =2 e 2 p1 p22 − p2 →2 2 e 2 p21 p22 =V + p2→ 2 e p1 p2= (V + p2 ) → e =
3/2 3 u 2 u
3
¿
2 p1 p2
V =V

( )
2
¿ ( V + p2 )
→ u=U (V , p )=ln 3
2 p1 p 2
 1
Legaturile dintre cei doimultiplicatori : λ ( V , p ) =
μ (u , p )
2 ¿∗¿(u , p ) 2 1 1
λ ( V , p )= V =V = = ¿
V + p2 ⇔ 3/ 2
u
1/ 2
1 1 u
1 /2
1
μ(u , p)
2 e p 1 p − p2 + p2
2 2
2
2
2 e p1 p 2 2
2

p =2 ⋅ ( e
( )) p p =2 ⋅ ( V + p ) p p =2 ⋅ ( V + p ) ⋅2
2 1

(2 p p )
1 u 1 1 1 1 1 1
(V + p2 ) 1 1 1 2 1 1 1 1 −3 −1 −1 1 1
ln 3
2 p1 p2
2
2 V + p2 1
μ ( u , p )=2 e p p u=U ( V , p ) 2 ( e ) p
¿ 1 /2 2
2 2 2
1
2
2
2 u 2
1
2
2
2 2
1
2
2
2
3
2
1
2
2
2
2
2
p 1
2
p 2
2
p p =2−1 ⋅ ( V + p2 )=
2
1
2
2 =
⇔ 1 2
2 λ(V , p)
¿ ¿∗¿(u , p )¿
Legaturile dintre cele doua tipuri de functii de cerere : x i ( V , p )=x i

( )(
3 u 1 1

( )
2 2 2 2
2 e p p − p2 + p2

)
V + p2 1 u −1 1 1 2
2 p 2 2
⋅ e 2
⋅ p 2
⋅ p 2

( )
¿
¿ x1 ( V , p) 2 p1 ¿∗¿ ( u , p )
1 1 2
x ( V , p )= ¿ = V =V 3 u 1 1 = 1 u 1 −1 ¿
x2 ( V , p ) V − p2 ⇔ 2 2 2 2
2 e p1 p 2 −p 2− p2 2 2 2
2 ⋅e ⋅ p1 ⋅ p 2 −1 2

2 p2 2p 2

x
¿∗¿ ( u , p) = ( x ¿∗¿
1
( )
u, p ¿
x 2 ( u , p ) ) u=U ( V , p)
¿ ¿

⇔ ( x ¿1 ( V , p)
¿
x 2 (V , p) ) ¿
=x (V , p)¿

→ Derevazut elasticitatile : Formula , expresie analitica , calcul numeric , interpretare siinterpretare

cu procente . Pentru toate cele treitipuri de elasticitati:OBS :se porneste intotdeauna de la functiile
¿
de cerere necompensata x i ( V , p ) . Sunt 3 tipuride elasticitati: elasticitatea incrucisata a cererii ,

elasticitatea directaa cererii , elasticitatea cererii∈raport cu venitul consumatorului.

→ efectul de pret : punct initial siun punct final

Initial aveam venitul V =20um si preturile p1= p2 =1um . Se modifica un pret−exemplu : pretul bunului 2 se dubleaza

Initial :V =20um p 1= p2=1 um

F
Final :V =20 um , p1=1 si p2 =2um
¿
− pt a calcula starea finala si starea initiala utilizez functiile de cerere necompensata x i (V , p)

( )( )
V + p2 21

()
I
I x 2 p 2
x= = 1 1
=
x I
V −p 2
2
19
2 p2 2

( )( )( )
F
V + p2
20+ 2 22

()
F
x1 2 p1 2 = 2
xF= F = F =
x2 V − p2 20−2 9
2 p2F 4 2

( )( )( )(
22 21 1
P
Efectul de pret : Δ x =EP=x −x =
2
F
9
−
2
19
=
I 2
−10
=
0 ,5
−5 )
2 2 2

Interpretare economica : Atunci cand consumatorul dispune de un venit V =20 um , preturile initiale
pentru cele doua bunuri fiind p1= p2=1 um, iar pretul celui de−al doilea bun se dubleaza devenind

egal cu 2 um, cererea din bunul 1 creste cu 0 , 5unitati , iar cererea din bunul2 scade cu 5 unitati
p2 ↗ → x 2 ↘ si x 1 ↗ →bunurile 1 si 2 sunt bunuri substituibile

OBS : daca cererile se modificau ∈acelasi sens, atunci bunurile erau complementare

*Descompunerea efectului de pret

 P S V
Δ x =Δ x + Δ x
efectul de pret =efectul de substitutie+efectul de venit

Δ x =x∫
S ¿−x I ¿

Δ x =x −x∫
V F ¿¿

OBS : pentru ambele metode ,∈ punctul intermediar preturile sunt egale cu preturile finale

Metoda lui Slutsky pentru a determina x∫

¿ : p1=1 um si pF2 =2 um¿

V∫
¿=este venitul pentru care cumpar pachetul de consuminitial la preturile finale ¿

V = p 1 x 1+ p 2 x 2

∫ ¿= p1 x I1+ p2F x I2=1⋅ 21

2
19 38+21 59
+2⋅ =
2 2
= um >V =20 um ¿
2
V

→ x∫
¿utilizam functiile de cerere necompensata ¿

x∫
¿=¿¿

( )( )
63 21
4 2
∫ ¿−x I = 55
−
19
¿
8 2
Δ x S=x

( )( )
22 63
2 4
∫ ¿= 9
−
55
¿
2 8
Δ x V =x F −x

Metoda lui Hicks de descompunere: x∫

¿se folosesc tot preturile finale p1=1 um si pF2 =2 um¿

→ pachetul achizitionat dupa modificarea pretului trebuie sa ii aduca consumatorului aceeasi utilitate
ca pachetul initial → pachetul initial si cel final se afla pe aceeasi curba de indiferenta
 u∫
¿=u ( x )=u ¿¿
I

− pentru a determina coordonatele punctul de optim se utilizeaza functiile de cerere compensata

x∫
¿=¿¿

()
21
2
∫ ¿−x I
= ( ¿ )−
19
¿
S 2
Δ x =x

()
22
2
∫ ¿= 9
−( ¿ ) ¿
2
Δ x V =x F −x

¿ Reprezentarea grafica a restrictiei bugetare si explicatii pentru aplicarea de taxe si subventii

( RB ) : p 1 x 1+ p 2 x 2 ≤ V
p1 x 1 + p2 x2 =V

V −venitul consumatorului ; V > 0

p=( p 1 , p2 )− preturile bunurilor ; p 1 , p2 >0

x=( x 1 , x 2 )−cantitatile din bunuri ; x 1 , x 2 ≥ 0

OBS : daca se da si functia de utilitate pentru cantitati se tine cont si de restrictiile date de aceasta
 V p1
p2 x 2=V − p1 x 1 → x 2= − x =f ( x 1)
p2 p2 1

Domeniul de definitie : x 1 ≥ 0; x 2 ≥0 →
V p1 V
[ ]
− x 1 ≥ 0 → x 1 ≤ → x 1 ∈ 0;
p 2 p2 p1
V
p1

( )
'
' ' V p1 − p1
Monotonia : x =f ( x 1 )=
2 − x1 = < 0 → ( RB ) este o functie descrescatoare pe D f
p 2 p2 p2

− p1
prima derivata se mai numeste si panta dreptei: panta ( RB )= (daca se dau valori se calculeaza)
p2
'' ''
Forma functiei : x 2 =f ( x 1 )=0 → ( RB ) este o dreapta pe Df

Intersectia cu axele: Gf ∩O x 1 : x 2=0 →0=

V p1 V
− x → x 1= → A
p 2 p2 1 p1
V
p1
;0
( )
Gf ∩O x 2 : x 1=0 → x 2=
V p1 V
− ⋅0 → x 2= → B 0 ;
p2 p2 p2
V
( )
p2
X2

B(0;V/p2)

RB: p1x1+p2x2<=V

O
A(V/p1;0 )
X1
Multimea solutiilor admisibile : Interiorul Triunghiului Δ AOB reunit cu dreapta
bugetului [ AB ] reunit [ OA ] reunit cu [OB ]
 V V
⋅
AO ⋅BO p1 p2
2
V 2
A Δ AOB= = = unitat i
2 2 2 p 1 p2

Taxe si subsidii

Taxa pe cantitate :tc>0

( RB ) : p 1 x 1+ p 2 x 2 ≤ V
taxa pe cantitatea bunului1 :
( R B 1 ) : ( p 1+ t c ) ⋅ x 1+ p 2 x 2 ≤ V
V p1 +t c
x 2= − x
p2 p2 1
− p1 + t C
Panta ( R B1 )=
p2

X2

B(0;V/p2)

RB: p1x1+p2x2<=V

O
 A1(V/(p1+tc);0 )

taxa pe valoare :tv >0

( 1+t V ) ⋅ p1 x 1 + p2 x 2 ≤V
taxa pe venit ∈suma fixa
p1 x 1 + p2 x2 ≤V −T

taxa pe venit ∈suma variabila

p1 x 1 + p2 x2 ≤ (1−t ) V

Teoria Producatorului

r =( r 1 ,r 2) −cantitatile din factorii de productie

sau ( K , L ) unde K−capital si L−forta de munca

x=( x 1 , x 2 )− preturile factorilor de productie

q ( r 1 , r 2 ) −functia de productie

p− pretul de vanzare al outputului pe piata cu concurenta perfecta

Conditia de echilibru pe piata cu concurenta perfecta : p=Cmg

→ pragul de inchidere:Cmg=CVM
→ pragul de rentabilitate:Cmg=CTM

fct de cost marginal intersecteaza functia de cost variabil mediu si cost total mediu ∈ pct de minim
∂CT (⋅ )
Cmg=
∂q
CT
CTM =
q¿
¿
CT =CF+CV
CV
CVM =
q

Programul de minimizare al costului total – functii de cerere

¿
functii de cerere :r i ( q , x ) ; costul total CT ( q , x ) ; costul marginal Cmg ( q , x )=λ ( q , x ) ;
¿
q ( p , x )−functia de oferta ; functii de cerere r i ( p , x ) ; functia de profit Π ( p , x )
1 1
q ( r 1 , r 2 ) =3 r 13 r 23 → functie de tip Cobb Douglas

[ min ] CT=x 1 r 1+ x 2 r 2

q ( r1 , r2 ) ≥ q

r1 , r2 ≥ 0

[ min ] CT=x 1 r 1+ x 2 r 2
1 1
3 r 13 r 23 ≥ q → λ
r1 , r2 ≥ 0

1 1
L ( r 1 ,r 2 , λ ) =x 1 r 1 + x 2 r 2+ λ(q−3 r 13 r 23 )

CNO :

−2 1 −2 1
L'r ( ⋅ ) =0 → x 1−λ ⋅r 13 r 23 =0→ x 1=λ ⋅r 13 ⋅r 23 (1)
1

1 −2 1 −2
' 3 3 3 3
L ( ⋅ ) =0 → x 2−λ ⋅ r ⋅r =0 → x 2=λ ⋅ r ⋅r ( 2)
r2 1 2 1 2

1 1 1 1
L'λ ( ⋅ )=0→ q−3 r 13 r 23 =0 → q=3 r 13 r 23 → q3=33 ⋅r 1 ⋅r 2 (3)

x1 r 2 −1
Din ( 1 ) , ( 2 ) : = → r 2=x 1 ⋅ x 2 ⋅r 1 (4 )
x2 r1
−3 3 −1 1
3 3 −1 −3 3 −1 2 ¿ 2
Din ( 3 ) , ( 4 ) :q =3 ⋅r 1 ⋅ x1 ⋅ x 2 ⋅ r 1 → 3 ⋅q ⋅ x 1 ⋅ x2=r 1 → r 1=r 1 ( q , x )=3 q 2 x 12 x 22
−3 3 1 −1
¿ 2 2 2 2
din ( 4 ) : r 2=r ( q , x ) =3
2 q x x 1 2

→ functia de cost total :CT =x 1 r 1 + x 2 r 2

−3 3 1 1
CT ( q , x )=x 1 ⋅ r ¿1 ( q , x ) + x 2 ⋅ r ¿2 ( q , x ) →CT ( q , x ) =2⋅3 2
⋅ q 2 ⋅ x 12 ⋅ x22
−1
∂ CT (q , x)
→ functia de cost marginal :Cmg ( q , x ) = =3 2
q 1/ 2 x 1/1 2 x 12 /2=λ (q , x)
∂q
−1
→ determinarea functiei de oferta : p=Cmg ( q , x ) → p=3 2
q1 /2 x 1/1 2 x 1/2 2 →
2
2 −1 3p 2 −1 −1
p =3 ⋅q ⋅ x1 ⋅ x 2 → q=q ( p , x )= =3 ⋅ p ⋅ x1 ⋅ x 2 → functia de oferta
x 1 x2
Π=Venituri−Costuri
 Π= p ⋅q−x 1 r 1−x 2 r 2
¿ ¿
Π ( p , x )= p ⋅q ( p , x )−x 1 ⋅ r 1 ( p , x )−x 2 ⋅r 2 ( p , x)
3 3 −3 −3
3
q 2 =3 2 ⋅ p ⋅ x 12 ⋅ x 22

)( )( )(
−3 3 −1 1 −3 3 −3 −3 −1 1
3 2 q 2 x12 x 22 2
3 2 ⋅ p 3 ⋅ x 12 ⋅ x 22 x 12 x22
)(
3
( )
¿ ¿ 3 −2 −1
¿ r (q , x ) p ⋅ x1 ⋅ x2 r1 ( p , x ) ¿
r (q , x )= 1
¿
= −3 3 1 −1 = −3 3 −3 −3 1 −1 =
3 −1 −2
= ¿
=r ( p , x)
r (q , x )
2
2 2 2
3 q x1 x2 2 2 2 3 2 2 2
3 3 ⋅ p ⋅ x1 ⋅ x2 x1 x2 2 p ⋅ x1 ⋅ x2 r2 ( p , x )

2 −1 −1 3 −2 −1 3 −1 −2 3 −1 −1 3 −1 −1 3 −1 −2
Π ( p , x )= p ⋅3 ⋅ p ⋅ x1 ⋅ x 2 −x 1 ⋅ p ⋅ x 1 ⋅ x 2 −x 2 ⋅ p ⋅ x 1 ⋅ x 2 =3 p x 1 x2 − p x 1 x 2 − p x1 x 2
3 −1 −1
Π ( p , x )= p x 1 x 2 → functia de profit

OBS : daca nu avea functia de productie q ( r 1 , r 2 ) ci doar functia de cost total aplicam Lemalui Shepard
¿
pentru a determina functiile r i ( q , x )

∂ CT (q , x)
Lemalui Shepard :r ¿i ( q , x ) =
∂ xi
cost
‼ ! De reperat proprietatile functiei de cost total (monotonie , omogenitate , lema lui Shepard , λ=Cmg +interpretare economica , forma functiei de )
natura
Problemade maximizare pentru profit

‼ ‼ De repetat proprietatile functiei de profit

[ max ] Π= pq−x 1 r 1−x 2 r 2

q ( r 1 , r 2 ) =q

r1 , r2 ≥ 0
 1 1
[ max ] Π= p ⋅q ( r 1 , r 2 ) −x1 r 1−x 2 r 2= p ⋅3⋅ r ⋅r −x1 r 1−x 2 r 2
3
1
3
2

r1 , r2 ≥ 0

CNO :

−2 1
Π 'r ( ⋅ ) =0 → p ⋅r 13 r 23 =x 1 (1)
1

1 −2
Π 'r ( ⋅ )=0 → p ⋅r 13 r 23 =x 2 (2)
2

r2 x1 x1
Din ( 1 ) , ( 2 ) : = → r 2=r 1 ⋅ (3)
r1 x2 x2
3 −2 3 3 −2 −1 3 3 −2 −1 ¿
Din ( 1 ) : p ⋅r 1 ⋅r 2=x 1 → p ⋅r 1 ⋅r 1 ⋅ x 1 ⋅ x 2 =x 1 → p ⋅ x 1 x 2 =r 1=r 1 ( p , x)
¿ 3 −1 −2
Din ( 3 ) :r 2=r 2 ( p , x )= p x 1 x 2

Inlocuim∈q ( r 1 , r 2 ) cantitatile cu functiile de cerere

1
q ( r 1 , r 2 ) =3 r 1 r 2 =3⋅ ( p x 1 x 2 ⋅ p x 1 x2 )
1/ 3 1 /3 3 −2 −1 3 −1 −2 3 2 −1 −1
=3 ⋅ p ⋅ x 1 ⋅ x 2 =q ( p , x)

¿ ¿
Π ( p , x )= p ⋅q ( p , x )−x 1 ⋅ r 1 ( p , x )−x 2 ⋅r 2 ( p , x)
2 −1 −1 3 −2 −1 3 −1 −2 3 −1 −1 3 −1 −1 3 −1 −2
Π ( p , x )= p ⋅3 ⋅ p ⋅ x1 ⋅ x 2 −x 1 ⋅ p ⋅ x 1 ⋅ x 2 −x 2 ⋅ p ⋅ x 1 ⋅ x 2 =3 p x 1 x2 − p x 1 x 2 − p x1 x 2
3 −1 −1
Π ( p , x )= p x 1 x 2

Indicatorii functiei de productie:

Productivitatea medie, productivitatea marginala, elasticitatea productiei in raport cu fiecare factor de productie,
elasticitatea scalei si legatura cu elasticitatea in raport cu fiecare factor de productie, rata marginala de substitutie,
omogenitatea si natura randamentelor la scala. Definitie, formula, calcul + interpretare economica

¿ natura randamentelor la scala sau tipul de tehnologiede productie

1 1
q ( r 1 , r 2 ) =3 r 13 r 23
1 1 2 1 1 2
3 3 3 3
q ( t r 1 ,t r 2 )=3 ( t r 1) ( t r 2 ) =t ⋅3 ⋅r ⋅r =t ⋅q (r 1 , r 2)
3 3
1 2

→ gradul lui t indica tipul de tehnologie de productie

2
<1 → tehnologie cu randamente descrescatoare la scala
3
→ determinarea elasticitatii scalei :
∂ q (t r 1 , t r 2 ) q(t r 1 , t r 2) 2 −1 t 2
Eq / t= : = ⋅t 3 ⋅q ( r 1 ,r 2 ) ⋅ 2
=
∂t t 3 3
3
t ⋅q ( r 1 , r 2 )

I : atunci cand cantitatea din ambii factori de productie creste cu cate 1 % , productia firmei creste cu
2
=0 , 66 % .
3