UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ION MINCU”, București UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ION MINCU”, București

FACULTATEA DE URBANISM FACULTATEA DE URBANISM

DEPARTAMENTUL: ANUL UNIVERSITAR: DEPARTAMENTUL: ANUL UNIVERSITAR:

PUDT 2022-2023 PUDT 2022-2023
SECȚIA: ANUL 2: SECȚIA: ANUL 2:
PPU SEMESTRUL II PPU SEMESTRUL II

2. ZONA DEDICATĂ STUDIULUI

Amplasamentul proiectului se află în partea de nord a Bucureștiului, în cartierul Henri Coandă. El
este limitat la nord de limita de proprietate a Aeroportului Băneasa, la est de Strada Ștefan
PROIECT DE URBANISM 02 (P2U)
Mihăilescu Brăila, la sud de limita de proprietate a Aeroportului Băneasa, iar la vest, de limita de
proprietate a Școlii Superioare de Aviație Civilă. Amplasamentul este disponibil la adresa:
TEMATICA: ORGANIZAREA UNEI ZONE DE LOCUIT http://bit.ly/3y0Lgrj [22.02.2023].
TEMA: PLANUL DIRECTOR
Zona de studiu are o suprafață de aproximativ 57 ha.

F01 20.02.2023 – 19.03.2023

PREDAREA ȘI SUSȚINEREA F01 20.03.2023
3. ELEMENTE OBLIGATORII DE TEMĂ
F02 21.03.2023 – 04.04.2023
PREDAREA ȘI SUSȚINEREA PROIECTULUI 05.04.2023 Tema de proiectare propune rezolvarea integrată a unor ansambluri de locuințe cu puține niveluri,3
S1U 10.03.2023 (DM/AM) pe lot individual, susținute de câteva funcțiuni de interes public. Funcțiunile pot fi grupate într-un
S2U 24.03.2023 (CȚ/AC)
centru comunitar sau pot fi amplasate dispersat în zona de studiu. Ele pot face parte din următoarele
S3U în presesiune (LT)
domenii:
• Educația: programele de arhitectură aferente acestui domeniu sunt cele de grădiniță, de
școală primară, de școală gimnazială și de școală vocațională.
1. SCOPUL DIDACTIC AL PROIECTULUI
• Asistența socială: programele de arhitectură aferente acestui domeniu sunt creșa, After
Al doilea proiect 1 din suita propusă pentru anul acesta continuă exercițiul început în cadrul School-ul, clubul elevilor, cel al seniorilor sau cel sportiv.
semestrului anterior, concentrându-se în mod explicit pe propunerile de intervenție. Abordarea • Asistența medicală: programele de arhitectură relevante în acest caz sunt cabinetele
proiectului este însă una nouă, care valorifică atât lecțiile învățate de la îndrumarea atelierelor de pentru medicina de familie, cabinetele stomatologice, dispensarul policlinic, precum și
proiectare din primele trei semestre de studiu, cât și o suită recentă de manuale de proiectare cabinetele de kinetoterapie și de psihoterapie.
dedicate compoziției urbanistice și celei arhitecturale.
Exercițiul constă în trei etape complementare:
Concret, exercițiile de atelier stimulează studenții să folosească tehnici de negociere, principii și
• Prima etapă pornește de la documentarea inițială. Pe baza materialelor puse la dispoziție
exemple de bună practică de proiectare a zonelor rezidențiale de calitate. Toate vor fi discutate în
de echipa de îndrumare și a celor găsite pe parcursul studiului individual, studenții
cadrul atelierelor de proiectare. La finalul proiectului, studenții trebuie să știe să rezolve problemele
selectează o suită de exemple de bune practici. Ele vor conține în mod obligatoriu și
legate de organizarea unei zone rezidențiale, cu locuințe individuale pe lot, susținute de câteva
diferite tipologii de fundături din București.
dotări de interes public.
• A doua etapă constă în analiza minimală a zonei de studiu și realizarea unui plan director
În plus, proiectele vor trebui să conțină rezolvări interesante și fundamentate, care să combine sau pentru toată zona de studiu, cu evidențierea tramei stradale propuse, care se racordează
să propună tipologii2 de locuințe, adaptate la amplasamentul dat prin temă, menite să creeze un la cea existentă, precum și a tipologiilor de locuințe și de dotări.
mediu sigur și plăcut pentru viitorii locuitori. La exercițiul de compoziție, studenții vor trebui să fie
• Cea de-a treia etapă constă în realizarea unui plan detaliat de propunere de intervenție
atenți la conformarea și la amenajarea spațiilor publice.
pe terenurile libere din interiorul zonei de studiu.
Similar cu practica atelierului de arhitectură, proiectul introduce și susține un proces continuu de
documentare, gândit astfel încât să dezvolte curiozitatea și aptitudinile studenților pentru rezolvarea
elegantă și eficientă a problemelor de urbanism. El va include o serie de lecturi și de eseuri, precum 4. CERINȚELE
și redactarea unor texte argumentative. Din acest motiv, fiecare corectură va fi compusă din două Fiecare din piesele enumerate mai sus vine cu o suită de cerințe de calitate. Astfel:
părți, una dedicată exercițiului de documentare, iar cealaltă dedicată exercițiilor de proiectare
propriu-zisă. 1. Suita exemplelor de bune practici trebuie să răspundă următoarelor cerințe:
• Să demonstreze o strategie de documentare eficientă.
• Să identifice numărul minim de studii de caz relevante pentru subiectul studiat și să
le analizeze arătând ce poate fi învățat din fiecare.
• Să conțină minim trei tipologii de fundături din București.
1
Proiectul face parte din disciplina intitulată UT–58 Proiectare de urbanism (2), căreia îi este alocat un număr de 6 • Să prezinte pentru fiecare studiu de caz:
credite SECTS/ECTS.
2
Tipologia este modul de clasificare a tipurilor. Astfel, o tipologie cuprinde mai multe tipuri, care sunt grupate după
3
o suită de trăsături comune. Cu un regim de înălțime de maximum P+2.

1 2
 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ION MINCU”, București
FACULTATEA DE URBANISM
DEPARTAMENTUL: ANUL UNIVERSITAR:
PUDT 2022-2023
SECȚIA: ANUL 2:
PPU SEMESTRUL II
• Titlul proiectului,
• Numele autorilor,
• Perioada de proiectare și cea de realizare,
• Contextul urban al proiectului,
• Motivele pentru care a fost ales exemplul,
• Concluziile relevante pentru rezolvarea temei de atelier.
• Să așeze concluziile extrase în ordinea importanței lor, astfel încât să rezulte o
ierarhie clară, logică și coerentă.
2. Analiza și planul director trebuie să conțină:
• Suita minimă de analize se va realiza la scara 1/2.000 și va urmări:
• Analiza tramei stradale, cu identificarea conexiunilor la trama stradală a
orașului și a posibilelor probleme interne.
• Analiza funcțională a zonei de studiu și a celei de intervenție, orientată în
mod explicit spre identificarea dotărilor necesare.
• Analiza modului de construire: tipologiile de locuințe, fronturile și alinierile,
amplasarea pe lot, volumetria etc.
• Alte analize relevante, care rămân la alegerea studenților.
• Planul director va fi realizat la scara 1/2.000 și va urmări:
• Asigurarea unei legături eficiente cu orașul, pentru pietoni, pentru bicicliști
și pentru șoferi. În plus, planul director va propune legături sigure și plăcute
pentru pietoni și pentru bicicliști, care să străbată întreaga zonă de studiu.
• Îmbinarea funcțiunilor propuse pentru a îmbunătăți funcționarea zonei și
pentru a crește atractivitatea ei. Zonificarea funcțională va prezenta locuirea,
spațiile verzi amenajate pentru folosința publică și pentru cea privată,
dotările de interes public, amenajarea traseelor pentru circulația
nemotorizată și pentru cea motorizată. Zonificarea funcțională va fi
sintetizată și într-un bilanț teritorial în format tabelar.
• Asigurarea unui grad ridicat de accesibilitate la dotările publice necesare
unei zone de locuit.
• Conturarea unei imagini urbane unitare și coerente.
3. Planul detaliat de intervenție se realizează pe toate zonele de teren liber din zona de
studiu, la scara 1/1.000. La rândul lui, el trebuie să respecte următoarele cerințe:
• Relațiile dintre modul de funcționare a țesutului urban și calitatea locuirii sunt
explicate clar.
• Rezolvarea propusă ilustrează:
• Trama stradală și rețelele de circulații pentru autovehicule, pentru pietoni și
pentru bicicliști. Rezolvarea ia în considerare și parcarea autovehiculelor,
atât ale rezidenților, cât și ale vizitatorilor.
• Relațiile între volumele construite și loturile lor. Rezolvarea include
dimensiunile loturilor, alinierea și înălțimea construcțiilor, precum și
3 4
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ION MINCU”, București
FACULTATEA DE URBANISM
DEPARTAMENTUL: ANUL UNIVERSITAR:
PUDT 2022-2023
SECȚIA: ANUL 2:
PPU SEMESTRUL II
indicatorii urbanistici principali: procentul de ocupare a terenurilor4 și
coeficientul de utilizare a terenurilor5.
• Relațiile între spațiile publice și cele private.
• Sistemul de spații plantate, cu organizarea clară a tipurilor de spații care îl
alcătuiesc.
• Rezolvarea propusă este prezentată folosind:
• Un plan de ilustrare la scara 1/1.000, cu prezentarea indicatorilor urbanistici,
• Două secțiuni caracteristice, la scara 1/1.000,
• O axonometrie a ansamblului de locuințe.
• Axonometriile, planurile și secțiunile sunt corecte, cotate și includ toate elementele
specifice cerute de scara impusă. De asemenea, toate piesele desenate sunt
reprezentate cu umbre proprii și cu umbre purtate.
5. EXERCIȚIILE DE ATELIER
Proiectul a fost gândit ca o suită de exerciții de atelier (cf. Tabelul 1). Exercițiile au fost proiectate
pornind de la experiența anilor trecuți, pentru a înlătura dificultățile pe care le întâlnesc de obicei
studenții în construcția argumentației proiectului. Ele sunt așadar orientative, urmând să fie
adaptate la modul de desfășurare a atelierului.
Exercițiul Întrebările de cercetare și rezultatele așteptate
1. Biblioteca de exemple și Întrebările:
principiile de proiectare • Cum selectăm exemplele de bună practică?
• Care sunt tipologiile de fundături din București?
Rezultatul așteptat:
1. O colecție de studii de caz care ilustrează bunele practici în
proiectarea fundăturilor și în configurarea unui ansamblu de
locuințe. Pentru fiecare exemplu sunt prezentate: titlul
proiectului, numele autorilor, perioada de proiectare și cea
de realizare, contextul urban al proiectului, motivația pentru
care a fost ales exemplul, concluziile relevante pentru
rezolvarea temei de atelier.
2. Suita minimă de analize Întrebările de cercetare:
4
Procentul de ocupare a terenului (POT) este „raportul dintre suprafața construită (amprenta la sol a clădirii sau
proiecția pe sol a perimetrului etajelor superioare) și suprafața parcelei. Suprafața construită este suprafața construită
la nivelul solului, cu excepția teraselor descoperite ale parterului care depășesc planul fațadei, a platformelor, [precum
și a] scărilor de acces. Proiecția la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat
și a logiilor închise ale etajelor se include în suprafața construită” (Anexa 2 a Legii 350/2001, privind amenajarea
teritoriului și urbanismul, în forma ei consolidată până în data de 22.02.2023).
5
La rândul lui, coeficientul de utilizare a terenului este (CUT) este „raportul dintre suprafața construită desfășurată
(suprafața desfășurată a tuturor planșeelor) și suprafața parcelei inclusă în unitatea teritorială de referință. Nu se iau în
calculul suprafeței construite desfășurate: suprafața subsolurilor cu înălțimea liberă de până la 1,80 m, suprafața
subsolurilor cu destinație strictă pentru gararea autovehiculelor, spațiile tehnice sau spațiile destinate protecției civile,
suprafața balcoanelor, [cea a] logiilor, [cea a] teraselor deschise și neacoperite, [cea a] teraselor și copertinelor
necirculabile, precum și [cea] a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările
exterioare, trotuarele de protecție” (ibidem).
 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ION MINCU”, București UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ION MINCU”, București
FACULTATEA DE URBANISM FACULTATEA DE URBANISM

DEPARTAMENTUL: ANUL UNIVERSITAR: DEPARTAMENTUL: ANUL UNIVERSITAR:

PUDT 2022-2023 PUDT 2022-2023
SECȚIA: ANUL 2: SECȚIA: ANUL 2:
PPU SEMESTRUL II PPU SEMESTRUL II

Exercițiul Întrebările de cercetare și rezultatele așteptate Exercițiul Întrebările de cercetare și rezultatele așteptate
• Care sunt analizele minime necesare pentru a fundamenta 9. Planul detaliat de intervenție Întrebările:
planul director? [2] • Cât de folositoare sunt propunerile susținute la corectura la
• Care sunt rezultatele minime ale analizelor făcute? panou?
Rezultatele așteptate: • Ce poate fi îmbunătățit?
1. O sesiune de brainstorming de o jumătate de oră. Rezultatul așteptat:
2. Stabilirea suitei minime de analize și rezultatele anticipate 1. Îmbunătățirea propunerilor prezentate la corectura la
care se pot obține realist. panou.
3. Suită minimă de analize Întrebarea: 10. Planul detaliat de intervenție Întrebările:
• Care sunt nevoile locuitorilor și cele ale vizitatorilor din zona [3] • Cât de folositoare sunt propunerile făcute la atelierul
de studiu? anterior?
Rezultatul așteptat: • Ce poate fi îmbunătățit?
1. Finalizarea suitei de analize a situației existente și Rezultatul așteptat:
identificarea nevoilor locuitorilor / zonei prin reliefarea 1. Îmbunătățirea propunerilor formulate în atelierul anterior.
disfuncționalităților zonei.
11. Axonometria Întrebarea:
4. Planul director [1] Întrebarea:
• Cum poate fi folosită axonometria la ilustrarea propunerile
• Care sunt componentele unui plan director? făcute ?
Rezultatul așteptat: Rezultatul așteptat:
1. O variantă preliminară a planului director, care tratează 1. O axonometrie pe patru niveluri:
explicit următoarele teme:
• Nivelul de bază conține circulațiile,
• O propunere coerentă de circulații, care leagă zona de
• Al doilea nivel conține parcelarul,
studiu la oraș, asigurând o circulație fluentă auto și
pietonală, • Al treilea nivel conține construcțiile,
• Amplasarea argumentată dotărilor noi. • Ultimul nivel conține spațiile plantate.
5. Planul director [2] Întrebările: 12. Indicatorii urbanistici Întrebarea:
• Cât de folositoare sunt propunerile făcute în atelierul • Care sunt indicatorii caracteristici pentru zona de
anterior? intervenție?

• Ce poate fi îmbunătățit? Rezultatul așteptat:

Rezultatul așteptat: 1. Calculul indicatorilor urbanistici relevanți. De exemplu:

1. Îmbunătățirea propunerilor formulate în atelierul anterior. • Numărul de locuințe/ha,

6. Identificarea zonelor de Întrebările: • Numărul de locuitori/ha,

intervenție și propunerile • Care sunt zonele de intervenție? • Procentul de ocupare a terenului (POT),

• Care sunt propunerile posibile, pentru fiecare zonă în parte? • Coeficientul de utilizare a terenului (CUT).

Rezultatul așteptat: 13. Machetarea Întrebările:

1. Identificarea zonelor și stabilirea propunerilor. • Care este principalul mesaj pe care îl transmite proiectul?

7. Planul detaliat de intervenție Întrebările: • Cum pot fi prezentate convingător ideile în StoryMaps?
[1] • Care sunt zonele de intervenție? Rezultatul așteptat:

• Care sunt propunerile posibile, pentru fiecare zonă în parte? 1. Minimum o propunere de machetare pentru piesele cerute
prin temă.
Rezultatul anticipat:
14. Susținerile și predarea finală Rezultatele așteptate:
1. O primă propunere de intervenție care conține circulația,
(PFU) 1. Toate piesele cerute prin tema de proiectare.
parcelarul, construcțiile, spațiile verzi etc.
8. Corectură la panou (CPU) Rezultatele așteptate: 2. O prezentare coerentă și consistentă, de maximum trei
minute, făcută colegilor și comisiei, însoțită de scenariul ei
1. Toate piesele cerute prin tema de proiectare.
scris.
O prezentare coerentă și consistentă, de maximum trei minute,
făcută colegilor și comisiei, însoțită de scenariul ei scris. Tabelul 1. Exercițiile de atelier la P2U

5 6
 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ION MINCU”, București UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ION MINCU”, București
FACULTATEA DE URBANISM FACULTATEA DE URBANISM

DEPARTAMENTUL: ANUL UNIVERSITAR: DEPARTAMENTUL: ANUL UNIVERSITAR:

PUDT 2022-2023 PUDT 2022-2023
SECȚIA: ANUL 2: SECȚIA: ANUL 2:
PPU SEMESTRUL II PPU SEMESTRUL II

Neîndeplinirea condiției de mai sus duce la nepromovarea proiectului.

6. PIESELE CARE TREBUIE PREDATE De asemenea, ținând cont de faptul că datele predărilor au fost stabilite la începutul semestrului, în
concordanță cu restul activităților din programă, nu se admit amânări.
Pentru predarea și pentru susținerea primei faze, din data de 13.03.2023, fiecare echipă trebuie să
pregătească următoarea piesă:
1. Varianta preliminară a unui StoryMaps, construit pe platforma ESRI,6 care să cuprindă 8. BIBLIOGRAFIE
următoarele componente:
Pentru studenții interesați să aprofundeze problematica acestui proiect, următoarele lucrări sunt
• Suita exemplelor de bune practici, deosebit de interesante:
• Suita minimă de analize, la scara 1/2.000, Boejinga, J. și Mensink, J. (2008). Vinex Atlas. NAI 010 Publishers.
• Planul director, la scara 1/2.000, Degros, A. et al. (ed.) (2021). Basics of Urbanism. 12 Notions of Territorial Transformation. Park Books.
• O primă variantă a planului detaliat, la scara 1/1.000. Di Mari, A. (2019), Conditional Design. Amsterdam: BIS Publishers.
În plus, fiecare echipă va pregăti o prezentare a proiectului, de maximum trei minute, făcută Di Mari, A., Yoo, N. (2015), Operative Design. Amsterdam: BIS Publishers.
colegilor și comisiei, care va fi însoțită de scenariul ei scris. Jong, T. M. de și van der Voordt, D. J. M. (2002), Ways to Study and Research Urban, Architectural and
Technical Design. Delft: Delft University Press. Text disponibil la adresa: http://bit.ly/38wOIew [22.02.2023].
Pentru predarea și susținerea finală, din data de 05.04.2023, fiecare echipă trebuie să predea Raffaelli, B. (2020), The Fast Guide to Accessibility Design. Amsterdam: BIS Publishers.
următoarea piesă:
Raffaelli, B. (2018), The Fast Guide to Architectural Form. Amsterdam: BIS Publishers.
2. Varianta finală de StoryMaps. Astfel, la piesele pregătite pentru predarea fazei anterioare Zahariade, A. M. (coord.) (2016). De la înfundătură la intrare. București: Editura Universitară Ion Mincu.
se adaugă:
• Planul detaliat de propunere de intervenție la scara 1/1.000 cu următoarele
componente:
9. ANEXE
• Un plan de ilustrare, la scara 1/1.000, în care vor fi menționați și Tema de față are atașate următoarele anexe:
indicatorii urbanistici, 1. Alocarea studenților pe echipe și pe îndrumători, disponibilă la adresa:
• Două secțiuni caracteristice, la scara 1/1.000, http://bit.ly/3K5UWaT [14.02.2023].
• O axonometrie a ansamblului de locuințe propus. 2. Un plan cadastral al zonei, la scara 1/2.000, disponibil la adresa: http://bit.ly/3K5UWaT
Similar cu predarea și cu susținerea primei faze, fiecare echipă va pregăti și pentru predarea finală [14.02.2023].
o prezentare de maximum trei minute, însoțită de scenariul ei scris. 3. Textele de lucru din bibliografie, disponibile la adresa: http://bit.ly/3HZTAfj [14.02.2023].

7. ASPECTE ORGANIZATORICE LEGATE DE NOTAREA PROIECTULUI

COLECTIVUL DE ÎNDRUMARE Drd. Urb. Cristina ȚOGOE
Proiectul se desfășoară în primele săptămâni ale semestrului de vară. Proiectul se lucrează în
Asist. Dr. Urb. Dana MILEA
aceleași echipe ca în semestrul trecut. La fiecare ședință de atelier, studenții pot fi notați pe Asist. Dr. Urb. Laura TUCAN
exercițiile desfășurate în atelier și enumerate orientativ în Tabelul 1. Lect. Dr. Arh. Alexandru CALCATINGE
Lect. Dr. Arh. Andrei MITREA
Formula generală de notare la proiect este următoarea:
Nota finală = 60% * evoluția pe parcurs + 40% * proiectul propriu-zis ȘEFUL DEPARTAMENTULUI PUDT Lect. Dr. Urb. Eugen MARINESCU
DECANUL FACULTĂȚII DE URBANISM Conf. Dr. Arh. Claudiu RUNCEANU
La rândul ei, evoluția pe parcurs se notează după cum urmează:
Evoluția pe parcurs = 50% * exercițiile de atelier + 50% * susținerile
Formula de mai sus are atașată următoarea condiție:
1. La fiecare din cele două componente, respectiv evoluția pe parcurs și proiectul propriu-
zis, studenții trebuie să ia minimum nota cinci.

6
Platforma ArcGIS StoryMaps este disponibilă la adresa: https://bit.ly/3cVBHOX [22.02.2023].

7 8