TESTE PUNȚI DENTARE

AN. III

1. C.S.Indicați ce favorizează curbele ocluzale sagitală Spee şi transversală Monson-Willson:

а) [ ] echilibrarea statică şi dinamică a dinţilor şi arcadelor dentare în mişcările excentrice ale
mandibulei
d) [ ] echilibrarea statică şi dinamică numai a dinţilor în mişcările centrice ale mandibulei
c) [ ] echilibrarea statică şi dinamică numai a arcadelor dentare în mişcările centrice ale
mandibulei
d) [ ] echilibrarea statică şi dinamică a dinţilor şi arcadelor dentare în mişcările centrice ale
mandibulei
e) [ ] echilibrarea statică şi dinamică a dinţilor şi arcadelor dentare în timpul fonaţiei

2. C.S.Indicați ce este caracteristic pentru relaţia de ocluzie:

a) [ ] poziţia cea mai înaltă, posterioară şi neforţată a condililor articulari în fosele articulare
b) [ ] poziţia cea mai înaltă, anterioară şi neforţată a condililor articulari în fosele
articulare
c) [ ] poziţia medie a condililor articulare în fosele articulare
d) [ ] poziţia posterioară, forţată a condililor articulari în fosele articulare
e) [ ] poziţia cea mai inferioară şi medie a condililor articulari în fosele articulare

3. C.S.Indicați ce este caracteristic pentru poziţia de ocluzie centrică:

a) [ ] condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC posterior în fosele articulare cu 0,1 –
1,5 mm
b) [ ] condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC inferior în fosele articulare cu 0,1 –
1,5 mm
c) [ ] condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC anterior cu 0,1 – 1,5 mm instalându-
se la baza pantei tuberculilor articulari
d) [ ] condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC în poziţia medie a foselor articulare
cu 0,1 – 1,5 mm
e) [ ] condilii articulari ai mandibulei se rotesc în fosele articulare făcând o mişcare de 0,1 – 1,5
mm

4. C.S.Indicați mărimea medie a spaţiului fiziologic interocluzal:

a) [ ] 0,5 – 1,0 mm
b) [ ] 1,0 – 1,5 mm
c) [ ] 2,0 – 3,0 mm
d) [ ] 3,5 – 4,0 mm
e) [ ] 4,5 – 5,0 mm

5.C.S.Precizați pentru care tip de amprentă se utilizează materialele amprentare din grupul
alginatelor:
a) [ ] într-un timp
b) [ ] în doi timpi
c) [ ] dublă
d) [ ] în trei timpi
e) [ ] în trei timpi fără lingură ampretară

6.C.S.Precizați ce prevede pregătirea preprotetică a cavităţii orale:

a) [ ] asanarea cavităţii orale
b) [ ] tratamentul ortodontic
c) [ ] extracţia dinţilor în extruzie
d) [ ] gingivotomia
e) [ ] lichidarea torusului palatin

7.C.S.Ce apreciază termodiagnosticul ca metodă paraclinică:

a) [ ] reacţia dintelui la intensitatea curentului electric
b) [ ] reacţia dintelui la excitanţii termici
c) [ ] înălţimea coroanei dintelui
d) [ ] lungimea rădăcinii dintelui
e) [ ] mărimea defectului coronar

8. C.S.Ce apreciază electroodontodiagnostica ca metodă paraclinică:

a) [ ] gradul de mobilitate a dintelui
b) [ ] starea proceselor alveolare
c) [ ] gradul de vascularizare a mucoasei
d) [ ] reacţia organului pulpar la rece şi fierbinte
e) [ ] programul de excitare electrică a sistemului nervos dentar

9.C.S.Precizați indicii electroodontodiagnosticii în normă:

a) [ ] 0,5-1 mkA
b) [ ] 40-50 mkA
c) [ ] 20-30 mkA
d) [ ] 2-6 mkA
e) [ ] 30-35 mkA
10.C.S.Ce apreciază radiografia în stomatologia ortopedică:
a) [ ] reacţia dintelui la rece
b) [ ] reacţia dintelui la fierbinte
c) [ ] reacţia dintelui la agenţii chimici
d) [ ] mobilitatea dintelui
e) [ ] starea ţesuturilor dure coronare şi a parodontului

11.C.S.Indicați măsurile efectuate după obţinerea amprentei duble:

a) [ ] fizioterapeutice
b) [ ] chirurgicale
c) [ ] de protecţie a plăgii dentinare
d) [ ] ortopedice
e) [ ] ortodontice
 12.C.S.Absenţa molarilor trei la mandibulă va corespunde următoarei clase a edentaţiei
parţiale după Kennedy:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [ ] III
d) [ ] IV
e) [ ] nu este edentaţie parţială

13.C.S.Absenţa incisivilor centrali superiori va corespunde următoarei clase a edentaţiei

parţiale după Kennedy:
a) [ ] nu este edentaţie parţială
b) [ ] I
c) [ ] II
d) [ ] III
e) [ ] IV

14.C.S.Absenţa molarilor unilaterală la maxilă va corespunde următoarei clase după Kennedy:

a) [ ] I
b) [ ] II
c) [ ] III
d) [ ] IV
e) [ ] V

15.C.S.Absenţa bilaterală a molarilor la mandibulă va corespunde următoarei clase după

Kennedy:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [ ] III
d) [ ] IV
e) [ ] V

16.C.S.Absenţa primului molar din stînga la mandibulă va corespunde următoarei clase după
Kennedy:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [ ] III
d) [ ] IV
e) [ ] V

17.C.S.Prezenţa molarului trei la mandibula din stînga şi absenţa tuturor celorlalţi dinţi va
corespunde următoarei clase după Kennedy:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [ ] III
d) [ ] IV
t) [ ] V
 18.C.S.Absenţa bilaterală a primilor molari la maxilă va corespunde următoarei clase după
Kennedy:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [ ] III
d) [ ] IV
e) [ ] V

19.C.S.La prezenţa numai a molarilor trei la mandibulă edentaţia parţială va corespunde

următoarei clase după Kennedy:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [ ] III
d) [ ] IV
e) [ ] V

20.C.S.Precizați zona în care corpul de punte suspendat, este indicat la restabilirea

integrităţilor arcadelor dentare:
a) [ ] laterală
b) [ ] frontală
c) [ ] în orice zonă
d) [ ] fronto-laterală
e) [ ] în zonele fără atrofia apofizei alveolare

21.C.S.Precizați punţile dentare în care este indicat corpul de punte în formă de semişa:
a) [ ] demontabile
b) [ ] din două bucăţi
c) [ ] mobilizabile
d) [ ] acrilice
e) [ ] metalo-ceramice

22.C.S.Punţile dentare cu extensie sînt indicate:

a) [ ] în zona frontală la absenţa a doi dinţi
b) [ ] în zona frontală la absenţa a unui dinte
c) [ ] în zona frontală la absenţa a trei dinţi
d) [ ] în zona laterală la absenţa premolarilor şi molarilor la maxilă
e) [ ] în zona laterală la absenţa premolarilor şi molarilor la mandibulă
23. C.S.La absenţa primului molar la mandibulă cînd dintele antagonist are contact cu 2/3 a
molarului doi mandibular, iar dinţii limitrofi breşei sînt sănătoşi şi nu și-au schimbat
poziţia se va confecţiona:
a) [ ] punte dentară din două bucăţi
b) [ ] punte dentară metalică întreg turnată
c) [ ] punte dentară metaloceramică
d) [ ] punte dentară metaloacrilică
e) [ ] puntea dentară este contraindicată

24. C.S.Numiți dinții utilizați în calitate de stîlpi, la absenţa primului molar şi premolarului
doi la mandibulă cînd toţi dinţii restanţi sînt sănătoşi:
a) [ ] caninul, primul premolar şi molarul doi
b) [ ] caninul şi molarul doi
c) [ ] incisivul lateral, caninul, primul premolar şi molarul doi
d) [ ] caninul, primul premolar şi molarul doi şi trei
e) [ ] numai caninul şi primul premolar

25. C.S.Cu cît scade rezistenţa funcţională după Kurleandski, la atrofia paradontului dinţilor
stîlpi cu 1/4:
a) [ ] 25%
b) [ ] 50%
c) [ ] 75%
d) [ ] 100%
e) [ ] 150%

26. C.S.Cu cît scade rezistenţa funcţională după Kurleandski, la atrofia paradontului dinţilor
stîlpi cu 1/2:
a) [ ] 25%
b) [ ] 50%
c) [ ] 75%
d) [ ] 100%
e) [ ] 150%

27. C.S.Cu cît scade rezistenţa funcţională după Kurleandski, la atrofia paradontului dinţilor
stîlpi cu 2/3:
a) [ ] 25%
b) [ ] 50%
c) [ ] 75%
d) [ ] 100%
e) [ ] 150%

28. C.S.Cu cît scade rezistenţa funcţională după Kurleandski, la atrofia paradontului dinţilor
stîlpi cu 3/4:
a) [ ] 25%
b) [ ] 50%
c) [ ] 75%
d) [ ]100%
e) [ ] 150%

29.C.S.La absenţa primului molar la mandibulă atrofia parodontului dinţilor stîlpi cu 1/2 şi
afecţiuni odontale coronare însă restituite prin obturaţii, ca dinţi stîlpi în puntea dentară vor fi
incluşi următorii dinţi:
a) [ ] 7-5
b) [ ] 7-5,4
c) [ ] 8,7-5
d) [ ] 8,7-5,4
e) [ ] 7-5,4,3

30.C.S.Dacă forţa de apăsare verticală se va exercita la mijlocul corpului de punte ea se va

transmite prin elementele de agregare:
a) [ ] mai mult asupra dintelui situat mezial
b) [ ] mai mult asupra dintelui situat distal
c) [ ] egal asupra ambilor dinţi
d) [ ] numai asupra dinţilor antagonişti
e) [ ] numai asupra apofizei alveolare

31.C.S.Indicați poziția în care acţionează forţele orizontal – sagitale asupra corpului de punte
în zona frontală a arcadei dentare la maxilă:
a) [ ] anterior în sus
b) [ ] anterior în jos
c) [ ] numai anterior
d) [ ] numai în sus
e) [ ] numai în jos

32.C.S.Indicați forma corpului de punte în zona frontală a arcadei dentare la maxilă, pentru a
se opune forţelor orizontal – sagitale:
a) [ ] semiovală
b) [ ] de arc
c) [ ] liniară
d) [ ] oblică
e) [ ] ovală

33.C.S.Indicați direcția în care acţionează forţele orizontal – transversale asupra corpului de

punte în zona laterală a arcadelor dentare:
a) [ ] numai vestibulară
b) [ ] oblică
c) [ ] vestibulo-orală
d) [ ] tangenţială
e) [ ] numai orală

34.C.S.Indicați forma corpului de punte în zona laterală a maxilarelor, pentru a se opune

forţelor orizontal-transversale:
a) [ ] de arc
b) [ ] ovală
c) [ ] linie dreaptă
d) [ ] semiarc
e) [ ] semiovală

35.C.S.Coeficienţii dinţilor după Agapov, Oksman şi a. sînt condiţionali la determinarea

indicaţiilor către tratamentul cu punţi dentare deorece nu se ţine cont de:
a) [ ] dinţii antagonişti
b) [ ] starea coronară a dinţilor stîlpi
c) [ ] gradul de înclinare a dinţilor stîlpi
d) [ ] starea paradontului dinţilor stîlpi
e) [ ] înălţimea coronară a dinţilor stîlpi
 36.C.S.La atrofia parodontului mai mult de ¾ conform odontoparodontogramei dupa
Kurleandski starea funcţională scade cu:
a) [ ] 25 %
b) [ ] 50 %
c) [ ] 75 %
d) [ ] 100 %
e) [ ] 125 %

37.C.S.La absenţa primului molar inferior, prezenţa dinţilor limitrofi breşei sănătoşi şi fără
semne de deformaţie ale arcadelor dentare concepţia modernă de tratament protetic prevede
utilizarea:
a) [ ] puntei dentare din metaloceramică
b) [ ] puntei dentare din metaloacril
c) [ ] puntei dentare întreg turnate
d) [ ] puntei dentare din două bucăţi
e) [ ] implanturilor şi confecţionarea coroanei de înveliş

38.C.S.La absenţa incisivului central superior, prezenţa dinţilor limitrofi breşei sănătoşi
concepţia modernă prevede utilizarea:
a) [ ] puntei dentare din ceramică
b) [ ] puntei dentare din acrilat
c) [ ] puntei dentare metaloceramice
d) [ ] puntei dentare metaloacrilice
e) [ ] aplicarea implantului şi confecţionarea coroanei de înveliş

39.C.S.La absenţa incisivului lateral superior şi prezenţa dinţilor limitrofi breşei mobili de gr.I
concepţia modernă prevede:
a) [ ] punte dentară cu extensie
b) [ ] punte dentară fără elemente de şinare
c) [ ] punte dentară cu elemente de şinare
d) [ ] aplicarea implantului şi confecţionarea coroanei de înveliş
e) [ ] proteza parţială mobilizabilă scheletată

40.C.S.Indicați ce prevede pregătirea câmpului protetic la tratamentul cu punţi dentare:

a) [ ] nivelarea planului de ocluzie
b) [ ] lichidarea curbelor de ocluzie sagitale
c) [ ] modelarea chirurgicală a apofizei alveolare
d) [ ] înlăturarea exostozelor
e) [ ] micşorarea spaţiului fiziologic de inocluzie

41.C.S.Indicați o altă caracteristică, decît topografia breşei, de care depinde forma corpului de
punte:
a) [ ] înălţimea dinţilor limitrofi breşei
b) [ ] starea caronară a dinţilor limitrofi breşei
c) [ ] lăţimea apofizei alveolare
d) [ ] gradul de distrucţie coronară
e) [ ] tipul de ocluzie
 42.C.S.Indicați punțile dentare la confecționarea cărora se recomandă corpul de punte în
semişa:
a) [ ] mobilizabile
b) [ ] din două bucăţi
c) [ ] acrilice
d) [ ] din metaloceramică
e) [ ] demontabile

43.C.S.Puntea dentară cu extensie la prezenţa dinţilor restanţi sănătoşi este indicată în

edentaţiile:
a) [ ] clasa I Kennedy
b) [ ] clasa II Kennedy
c) [ ] clasa III Kennedy
d) [ ] clasa IV Kennedy la absenţa unui dinte
e) [ ] clasa V Kennedy la absenţa a doi dinţi

44.C.S.Puntea dentară cu extensie este indicată:

a) [ ] în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa a 2-3 dinţi
b) [ ] în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa unui dinte
c) [ ] în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa unui dinte cu prezenţa mobilităţii de gr. II a
celor limitrofi breşei
d) [ ] în zona frontală a arcadelor dentare în breşele limitate de canini
e) [ ] în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa unui dinte şi mobilitatea de gr. III a celor
limitrofi breşei

45.C.S.Redarea paralelismului la prepararea dinţilor stâlpi în punţile dentare se va efectua:

a) [ ] prin prepararea în formă de con spre ocluzal sub un unghi de 0o
b) [ ] prin prepararea în formă de con spre colet sub un unghi de 5o
c) [ ] prin prepararea în formă de con spre ocluzal sub un unghi de 30o
d) [ ] prin prepararea în formă de con spre ocluzal sub un unghi de pînă la 10o
e) [ ] prin prepararea în formă de con spre ocluzal sub un unghi de 45o

46.C.S.Edentaţiile laterale intercalate mărginite cu dinţi deficitari din punct de vedere

funcţional fac parte din următoarea clasă Kennedy-Applegate:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [ ] III
d) [ ] IV
e) [ ] V

47.C.S.Clasa VI-a a breşelor dentare Kennedy-Applegate include edentaţiile:

a) [ ] frontale
b) [ ] fronto - laterale
c) [ ] laterale terminale
d) [ ] laterale intercalate mărginite cu dinţi deficitari incapabili să asigure sprijin puntei dentare
e) [ ] laterale intercalate mărginite cu dinţi capabili să suporte sprijin puntei dentare

48.C.S.Prima situaţie clinică la determinarea ocluziei centrice în edentaţiile parţiale se

caracterizează prin prezenţa:
a) [ ] unei perechi de dinţi antagonişti
b) [ ] a două perechi de dinţi antagonişti
c) [ ] a trei perechi de dinţi antagonişti situaţi anterior
d) [ ]a trei perechi de dinţi antagonişti situaţi în triunghi cu vîrful orientat anterior
e) [ ] nu sunt prezenţi dinţi antagonişti

49.C.S.În prima situaţie clinică la determinarea ocluziei centrice în edentaţia parţială se

apreciază:
a) [ ] dimensiunea verticală de ocluzie
b) [ ] poziţia neutră a mandibulei
c) [ ] poziţia de postură mandibulară
d) [ ] dimensiunea verticală a poziţiei de postură mandibulară
e) [ ] ocluzia centrală la prepararea dinților laterali

50.C.S.Indicați distanța dintre planul Camper şi cel protetic, conform opiniei lui Landa:
a) [ ] 16 mm
b) [ ] 20 mm
c) [ ] 23 mm
d) [ ] 26 mm
e) [ ] 30 mm

51.C.S.Curbura suprafeţei vestibulare şi nivelul bordurii de ocluzie la maxilă constituie

reperul:
a) [ ] înălţimii coroanelor dinţilor
b) [ ] lăţimii coroanelor dinţilor
c) [ ] situării suprafeţelor vestibulare şi marginilor incisivale a dinţilor frontali
d) [ ] situării suprafeţelor orale a dinţilor frontali
e) [ ] gradului de înclinare coronară

52.C.S.Relaţia de intercuspidare maximă dintre arcadele dentare se realizează la deplasarea

mandibulei:
a) [ ] cu 0,1 – 1,5 mm mai anterior de relaţia de ocluzie
b) [ ] cu 0,1 – 1,5 mm mai posterior de relaţia de ocluzie
c) [ ] cu 2,0 – 3,0 mm mai anterior de relaţia de ocluzie
d) [ ] cu 2,0 – 3,0 mm mai posterior de relaţia de ocluzie
e) [ ] la deplasarea laterală a mandibulei

53.C.S.Relaţia de intercuspidare maximă dintre arcadele dentare şi ocluzia centrică coincid:

a) [ ] în 10 % cazuri
b) [ ] în 50 % cazuri
c) [ ] în 60 % cazuri
d) [ ] în 70 % cazuri
e) [ ] în 80 % cazuri

54.C.S.Indicați dimensiunea medie a spaţiului de inocluzie în fiziologică:

a) [ ] 10 – 12 mm
b) [ ] 8,0 – 9,0 mm
c) [ ] 7,0 – 5,0 mm
d) [ ] 2,0 – 3,0 mm
e) [ ] 4,0 mm

55.C.S.Cu cît este mai mică dimensiunea verticală de ocluzie decît dimensiunea verticală de
postură mandibulară:
a) [ ] 2,0 – 3,0 mm
b) [ ] 4,0 – 5,0 mm
c) [ ] 6,0 – 7,0 mm
d) [ ] 8,0 – 9,0 mm
e) [ ] 10 mm

56.C.S.Dimensiunea verticală de postură mandibulară este egală cu:

a) [ ] dimensiunea verticală de ocluzie
b) [ ]dimensiunea verticală de ocluzie plus spaţiul de inocluzie fiziologică
c) [ ] dimensiunea verticală de ocluzie minus spaţiul de inocluzie fiziologică
d) [ ] dimensiunea verticală de ocluzie la actul de deglutiţie
e) [ ] dimensiunea verticală de ocluzie plus spaţiul maximal de vorbire

57.C.S.Indicați care din metodele cunoscute de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie,

se utilizează în practica cotidiană:
a) [ ] anatomică
b) [ ] antropometrică
c) [ ] fiziologică
d) [ ] paraclinică
e) [ ] anatomo-fiziologică

58.C.S.Indicați caracteristica celei de-a doua situaţii clinice, la determinarea ocluziei centrice:
a) [ ] unei sau cîteva perechi de dinţi antagonişti situaţi astfel încît modelele din ghips nu pot fi
suprapuse în ocluzia centrică fără dispozitive speciale
b) [ ] trei sau mai multe perechi de dinţi antagonişti situaţi astfel ca modelele din ghips pot fi
suprapuse în ocluzie centrică
c) [ ] prezenţa arcadelor dentarea integre
d) [ ] absenţa dinţilor antagonişti
e) [ ] absenţa totală a dinţilor

59.C.S.Indicați trăsătura care se determină în a doua situaţie clinică la determinarea ocluziei

centrice:
a) [ ] dimensiunea verticală de ocluzie
b) [ ] spaţiul fiziologic de inocluzie
c) [ ] dimensiunea verticală de postură mandibulară
d) [ ] poziţia neutră a mandibulei
e) [ ] poziţia de postură mandibulară

60.C.S.Indicați caracteristica celei de-a treia situaţii clinice la determinarea ocluziei centrice:
a) [ ] unei sau cîteva perechi de dinţi antagonişti situaţi astfel încît modelele din ghips nu pot fi
suprapuse în ocluzie centrică fără dispozitive speciale
b) [ ] cel puţin trei perechi de dinţi antagonişti situaţi astfel ca modelele din ghips pot fi
suprapuse în ocluzie centrică
c) [ ] nu sînt dinţi antagonişti
d) [ ] arcadele dentare sînt integre
e) [ ] numai două perechi de antagonişti

61.C.S.Indicați care dintre testele funcţionale se utilizează la determinarea poziţiei neutre a

mandibulei faţă de baza craniului:
a) [ ] înclinarea capului anterior
b) [ ] aşezarea pacientului în decubit dorsal
c) [ ] deschiderea gurii la maxim
d) [ ] respiraţie nasală
e) [ ] deglutiţie

62.C.S.Indicați zona în care poate fi confecţionată puntea dentară din două bucăţi:
a) [ ] numai în zona frontală a arcadelor dentare
b) [ ] numai în zonele laterale ale arcadelor dentare
c) [ ] numai în zona frontală a arcadei dentare inferioare
d) [ ] numai în zona frontală a arcadei dentare superioare
e) [ ] în orice zonă a arcadelor dentare

63.C.S.Indicați profunzimea la care se prepară dinţii stîlpi, în puntea dentară metalo- acrilică
cu componenta metalică întreg turnată:
a) [ ] 0,3 – 0,5 mm
b) [ ] 0,6 – 1,0 mm
c) [ ] 1,2 – 1,5 mm
d) [ ] 2,0 mm
e) [ ] 3,0 şi mai mult

64.C.S.Indicați materialul utilizat pentru fixarea punții dentare pe dinţii stîlpi:

a) [ ] acrilate autopolimerizabile
b) [ ] amalgamă
c) [ ] ciment “Adghezor”
d) [ ] ceară stomatologică
e) [ ] ciment “Silicin”

65.C.S.Definiţi edentaţia parţială:

a) [ ] o leziune odontală coronară
b) [ ] dereglarea actului de masticaţie
c) [ ] o leziune odontală coronară totală
d) [ ] lipsa în arcada dentară de la 1-13-15 dinţi
e) [ ] lipsa tuturor dinţilor la un maxilar

66.C.S.Indicați factorii etiologici în edentaţia parţială:

a) [ ] terapeutici
b) [ ] ortodontici
c) [ ] chirurgicali
d) [ ] ortopedici
e) [ ] congenitali şi dobîndiţi

67.C.S.Indicați simptomele intraorale a edentaţiei parţiale:

a) [ ] hipersalivaţia
b) [ ] hiposalivaţia
c) [ ] prezenţa breşei în arcada dentară
d) [ ] dureri în atriculaţia temporo-mandibulară
e) [ ] leziune odontală coronară

68.C.S.Indicați grupele de dinţi care se formează în caz de edentaţie parţială:

a) [ ] frontali
b) [ ] laterali
c) [ ] funcţionale şi nefuncţionale
d) [ ] fiziologice
e) [ ] patologice

69.C.S.Identificați modificările în grupa de dinţi funcţionali în edentaţiile parţiale:

a) [ ] suprasolicitarea dinţilor şi abraziunea patologică a ţesuturilor dure
b) [ ] abraziunea fiziologică a ţesuturilor dure
c) [ ] lipsa abraziunii fiziologice
d) [ ] prezenţa dinţilor obturaţi
e) [ ] prezenţa dinţilor devitalizaţi

70.C.S.Grupa de dinţi nefuncţionali în edentaţia parţială este prezentată de:

a) [ ] dinţii care au antagonişti
b) [ ] dinţii cu porţiunea coronară integră
c) [ ] dinţii cu parodontul sănătos
d) [ ] dinţii care nu au antagonişti
e) [ ] dinţii trataţi

71.C.S.Numiți protezele dentare folosite la tratamentul edentaţiei parţiale:

a) [ ] coroanele de înveliş
b) [ ] coroanele de substituţie
c) [ ] punţile dentare
d) [ ] incrustaţiile
e) [ ] coroanele ecuatoriale

72.C.S.Precizați clasificarea arcadelor dentare, după dimensiunea breşelor:

a) [ ] înguste
b) [ ] largi
c) [ ] foarte mici
d) [ ] foarte mari
e) [ ] mici, medii, mari

73.C.S.Precizați cum sunt clasificate punțile dentare, după particularităţile de construcţie:

a) [ ] ceramice
b) [ ] acrilice
c) [ ] fixe
d) [ ] atipice
e) [ ] metalice

74.C.S.Indicați cum sunt clasificate punțile dentare metalice, după metoda de confecţionare:
a) [ ] presate
b) [ ] ştanţate
c) [ ] întreg turnate
d) [ ] suspendate
e) [ ] fixe

75.C.S.Precizați cum sunt clasificate punțile dentare, după material:

a) [ ] sudate
b) [ ] lipite
c) [ ] turnate
d) [ ] metalice, nemetalice, mixte
e) [ ] atipice
76.C.S.Precizați cum sunt clasificate punțile dentare, după principiul de fixare:
a) [ ] în şa
b) [ ] în semişa
c) [ ] mobilizabile, fixe
d) [ ] punctiforme
e) [ ] tangenţiale
 77.C.S.Punţile dentare în regiunea frontală ale arcadelor dentare sînt contraindicate în caz de
lipsă:
a) [ ] tuturor incisivilor şi caninilor
b) [ ] tuturor incisivilor
c) [ ] incisivilor centrali
d) [ ] a unui canin
e) [ ] a unui incisiv

78.C.S.Precizați ce formă trebuie să aibă corpul de punte în sectorul frontal, în scopul

normalizării esteticii:
a) [ ] în linie dreaptă
b) [ ] ovală
c) [ ] semiovală
d) [ ] în arc
e) [ ] trapezoidală

79.C.S.Precizați raportul corpului de punte metaloceramică cu procesul alveolar în sectorul

frontal, în scopul normalizării foneticii:
a) [ ] în şa
b) [ ] punctiform
c) [ ] în semişa
d) [ ] suspendat
t) [ ] mixt

80.C.S.Precizați raportul corpului de punte cu procesul alveolar în sectorul frontal la

maxilarul superior în punţile dentare acrilice:
a) [ ] tangenţial
b) [ ] în şa
c) [ ] suspendat
d) [ ] punctiform
e) [ ] oval

81.C.S.Marcați forma corpului de punte dentară în sectorul lateral, indiferent de structură:

a) [ ] în linie curbă
b) [ ] în arc
c) [ ] în semiarc
d) [ ] linie dreaptă
e) [ ] trapezoidală

82.C.S.Indicați relieful ocluzal a punţii dentare în sectoarele laterale, în scopul restabilirii

eficacităţii masticatorii:
a) [ ] cu un relief neted
b) [ ] cu cuspizi şi fisuri bine pronunţate
c) [ ] cu o imitare a dinţilor naturali
d) [ ] cu cuspizi şi fisuri slab pronunţate
e) [ ] cu o formă ascuţită a cuspizilor
83.C.S.La modelarea reliefului ocluzal al corpului punţii dentare în sectorul lateral al
arcadelor dentare se ia în consideraţie:
a) [ ] starea coroanelor dinţilor stîlpi
b) [ ] relieful ocluzal al dinţilor antagonişti
c) [ ] starea parodontului dinţilor stîlpi
d) [ ] starea parodontului dinţilor antagonişti
e) [ ] vechimea extracţiilor dentare

84.C.S.Indicați raportul corpului de punte din două bucăţi cu procesul alveolar în sectorul
lateral al arcadei dentare:
a) [ ] în semişa
b) [ ] în şa
c) [ ] tangenţial
d) [ ] suspendat
e) [ ] ondulat

85.C.S.Indicaţi consecutivitatea etapelor clinice la confecţionarea punţilor dentare din două

bucăţi:
a) [ ] examinarea pacientului, prepararea dinţilor, obţinerea amprentei, aprecierea ocluziei
centrice
b) [ ] examinarea pacientului, aprecierea ocluziei centrice
c) [ ] examinarea pacientului, obţinerea amprentelor
d) [ ] proba elementelor de agregare, aprecierea culorii acrilatului
e) [ ] proba punţii dentare

86.C.S.Identificați forma dintelui stîlp, după prepararea dinţilor la confecţionarea punţilor

dentare din două bucăţi:
a) [ ] trunchi de con fără dezocluzie
b) [ ] trunchi de con cu dezocluzie
c) [ ] cilindrică cu dezocluzie la 0,3 mm
d) [ ] cilindrică fără dezocluzie
e) [ ] trunchi de con cu prag la colet

87.C.S.Identificați a doua etapă clinică la confecţionarea punţilor dentare din două bucăţi:
a) [ ] examinarea pacientului, prepararea dinţilor, obţinerea amprentelor
b) [ ] proba elementelor de agregare, obţinerea amprentelor, aprecierea ocluziei centrice
c) [ ] proba punţii dentare
d) [ ] proba dublă a punţii dentare
e) [ ] proba definitivă, fixarea punţii dentare

88.C.S.La etapa de probă a elementelor de agregare a punţii dentare din două bucăţi se
apreciază:
a) [ ] modul de transmitere a presiunii masticatorii
b) [ ] relaţiile elementelor de agregare cu dinţii stîlpi, adiacenţi şi antagonişti
c) [ ] gradul de duritate a punţii dentare
d) [ ] corespunderea culorii componentei fizionomice cu dinţii naturali
e) [ ] prezenţa mobilităţii dinţilor stîlpi

89.C.S.Individualizarea reliefului ocluzal a punţii dentare din două bucăţi se efectuează:

a) [ ] numai în ocluzia centrică
b) [ ] la deplasarea mandibulei spre dreapta
c) [ ] la deplasarea mandibulei spre stînga
d) [ ] atît în poziţie de ocluzie centrică cît şi în ocluzie dinamică
e) [ ] la deschiderea maximală a gurii

90.C.S.Precizați breşele arcadelor dentare, indicate pentru punţile turnate:

a) [ ] în sectorul frontal cînd dinţii restanţi sînt mobili de gr.III
b) [ ] intercalate reduse în regiunea laterală cînd dinţii restanţi sînt sănătoşi
c) [ ] intercalate medii în regiunea laterală cînd dinţii restanţi sînt mobili de gr. III
d) [ ] terminale laterale
e) [ ] terminale unilaterale

91.C.S.Marcați avantajele punţii dentare întreg turnate:

a) [ ] se confecţionează dintr-un aliaj
b) [ ] restabilesc fizionomia
c) [ ] sînt igienice
d) [ ] uşor se înlătură
e) [ ] necesită o preparare profundă

92.C.S.Numiți avantajele punţii dentare întreg turnate:

a) [ ] restabilesc fizionomia
b) [ ] este posibilă apariţia galvanozei
c) [ ] numărul de etape în confecţionare este mai redus decît la cele din două bucăţi
d) [ ] necesită coroane înalte
e) [ ] necesitatea preparării dinţilor

93.C.S.Identificați dezavantajele punţilor dentare întreg turnate:

a) [ ] au o duritate mărită
b) [ ] se confecţionează dintr-un aliaj
c) [ ] posibilitatea apariţiei galvanozei este redusă
d) [ ] necesitatea preparării profunde a dinţilor stîlpi
e) [ ] etapele de confecţionare sînt reduse

94.C.S.La colet dinţii stîlpi la confecţionarea punţilor dentare întreg turnate se prepară:
a) [ ] cu prag, fără prag, mixt
b) [ ] ca sub coroana metalică ştanţată
c) [ ] ca sub coroana ecuatorială
d) [ ] ca sub coroana 3/4
e) [ ] ca sub coroana 4/5

95.C.S.Punţile dentare din acrilat sînt indicate în caz de lipsa:

a) [ ] unui premolar
b) [ ] a unui dinte frontal
c) [ ] tuturor incisivilor
d) [ ] incisivilor centrali
e) [ ] tuturor dinţilor frontali

96.C.S.Precizați avantajele punţilor dentare din acrilat:

a) [ ] restabilesc funcţia estetică
b) [ ] sînt durabile
c) [ ] nu acţionează toxic şi alergic asupra mucoasei cavităţii bucale
d) [ ] nu se abraziază rapid
e) [ ] nu se modifică în culoare
 97.C.S.Prepararea dinţilor stîlpi la confecţionarea punţilor dentare din acrilat se efectuează:
a) [ ] ca pentru coroana ştanţată metalică
b) [ ] ca pentru coroana ecuatorială
c) [ ] cu prag sau fără prag şi redarea paralelismului între dinţii stîlpi
d) [ ] ca pentru coroana telescopată
e) [ ] cu prag proximal

98.C.S.Indicați etapele clinice la confecţionarea punţilor dentare din acrilat:

a) [ ] examinarea pacientului, obţinerea amprentei
b) [ ] examinarea pacientului, prepararea dinţilor
c) [ ] examinarea pacientului, prepararea dinţilor, aprecierea culorii acrilatului
d) [ ] examinarea pacientului, prepararea dinţilor, obţinerea amprentei, aprecierea culorii
acrilatului
e) [ ] examinarea pacientului, aprecierea culorii acrilatului

99.C.S.Precizați etapa finală la confecţionarea punţii dentare din acrilat:

a) [ ] proba definitivă şi fixarea punţii dentare
b) [ ] examinarea pacientului, obţinerea amprentei
c) [ ] prepararea dinţilor stîlpi
d) [ ] prepararea dinţilor stîlpi, obţinerea amprentelor
e) [ ] obţinerea amprentelor şi determinarea culorii acrilatului

100.C.S.Punţile dentare din porţelan sînt indicate la lipsa:

a) [ ] a doi premolari
b) [ ] a unui molar
c) [ ] a unui dinte frontal
d) [ ] incisivilor centrali
e) [ ] incisivului central şi lateral

101.C.S.Dinţii stîlpi la confecţionarea punţilor dentare din porţelan se vor prepara:

a) [ ] fără prag
b) [ ] cu prag vestibular
c) [ ] cu prag proximal
d) [ ] cu prag oral
e) [ ] cu prag circular sub unghi drept

102.C.S.Indicați tipul amprentei obținute la confecţionarea punţilor dentare din porţelan:

a) [ ] cu un material amprentar termoplastic
b) [ ] cu un material amprentar reversibil
c) [ ] cu două materiale (amprentă dublă)
d) [ ] cu ghips
e) [ ] cu ceară dentară

103.C.S.Precizați etapele clinice la confecţionarea punţilor dentare din porţelan:

a) [ ] prepararea dinţilor stîlpi
b) [ ] examinarea pacientului, obţinerea amprentei
c) [ ] examinarea pacientului, prepararea dinţilor stîlpi, obţinerea amprentei, aprecierea culorii
porţelanului
d) [ ] examinarea pacientului, prepararea dinţilor stîlpi
e) [ ] prepararea dinţilor stîlpi, obţinerea amprentelor

104.C.S.Identificați etapa clinică finală la confecţionarea punţilor dentare din porţelan:

a) [ ] prepararea dinţilor stîlpi
b) [ ] corecţia punţii dentare
c) [ ] aprecierea culorii porţelanului
d) [ ] proba definitivă şi fixarea punţilor
e) [ ] înlăturarea surplusurilor de porţelan

105.C.S.Punţile dentare metalo-acrilice cu componenta metalică turnată sînt indicate:

a) [ ] în caz de edentaţie frontală cînd dinţii stîlpi au o înălţime care permite o preparare în
profunzime de 2-2,5 mm
b) [ ] în caz de prezenţă a dinţilor cu coroane mici
c) [ ] în caz de bruxizm
d) [ ] în caz de mobilitate a dinţilor de gr. III
e) [ ] în caz de alergie la acrilat

106.C.S.La confecţionarea punţilor dentare metalo-acrilice cu componenta metalică întreg

turnată dinţii stîlpi se prepară în profunzime:
a) [ ] 0,3-0,5mm
b) [ ] 0,6-1,0 mm
c) [ ] 1,1-1,5 mm
d) [ ] 2,0-2,5 mm
e) [ ] 3,0 mm şi mai mult

107.C.S.Punţile dentare metalo-ceramice sînt indicate în:

a) [ ] edentaţie limitată de dinţi cu coroane mici
b) [ ] cînd dinţii stîlpi au mobilitate de gr.III
c) [ ] cînd lipsesc toţi molarii
d) [ ] cînd dinţii stîlpi sînt lezaţi infragingival
e) [ ] în caz de edentaţii intercalate mici şi medii cu coroanele dinţilor limitrofi înalte

108.C.S.Punţile dentare metalo-ceramice sunt contraindicate:

a) [ ] pacienţilor pînă la 18 ani
b) [ ] în caz de edentaţii intercalate mici
c) [ ] în caz de edentaţii intercalate medii
d) [ ] în caz de mobilitate a dinţilor stîlpi gr. I
e) [ ] în caz de lipsă a caninilor

109.C.S.Indicați prima etapă clinică la confecţionarea punţilor dentare metalo-ceramice:

a) [ ] obţinerea amprentelor
b) [ ] prepararea dinţilor
c) [ ] examinarea pacientului, prepararea dinţilor stîlpi, obţinerea amprentelor, măsuri de
protecţie
d) [ ] examinarea pacientului, prepararea dinţilor
e) [ ] obţinerea modelelor

110.C.S.Precizați cele mai favorabile forme de prag la confecţionarea punţilor dentare metalo-
ceramice:
a) [ ] drept, drept bizotat
b) [ ] sub unghi ascuţit
c) [ ] sub unghi obtuz
d) [ ] sub unghi oval
e) [ ] sub unghi concav

111.C.S.Identificați etapa a doua clinică la confecţionarea punţilor dentare metalo-ceramice:

a) [ ] obţinerea modelelor
b) [ ] modelarea machetei din ceară
c) [ ] prepararea dinţilor stîlpi
d) [ ] proba şi fixarea punţii dentare
e) [ ] proba componentei metalice şi aprecierea culorii ceramicii

112.C.S.Indicați etapa finală la confecţionarea punţii dentare metalo-ceramice:

a) [ ] proba definitivă a componentei metalice şi aprecierea culorii
b) [ ] proba definitivă şi fixarea punţii dentare
c) [ ] măsuri de protecţie
d) [ ] proba componentei metalice şi aprecierea culorii
e) [ ] prepararea dinţilor stîlpi

113.C.S.În scopul obţinerii protezelor dentare precise ele se confecţionează pe modele:

a) [ ] documentare
b) [ ] parţiale
c) [ ] auxiliare
d) [ ] de lucru fixate în ocluzie centrică, în ocluzor sau articulator
e) [ ] detaşabile

114.C.S.Numiți etapele de laborator la realizarea componentei metalice a coroanelor de

înveliş metalo-ceramice:
a) [ ] obţinerea modelelor din ghips medical şi gipsarea lor în ocluzor
b) [ ] obţinerea modelelor din ghips dur
c) [ ] obţinerea modelelor cu bonturi detaşabile din superghips, ghipsarea în ocluzor, modelarea
din ceară a machetei viitoarei componente metalice, turnarea şi ajustarea ei pe model
d) [ ] obţinerea amprentelor şi pregătirea lor pentru dublare
e) [ ] realizarea componentei metalice prin ştanţare

115.C.S.Marcați etapele de laborator după realizarea componentei metalice la confecţionarea

coroanelor de înveliş metalo-ceramice:
a) [ ] realizarea modelelor cu bonturi detaşabile, modelarea machetei din ceară a componentei
fizionomice
b) [ ] obţinerea peliculei de oxizi pe componenta matalică, depunerea şi arderea straturilor de
ceramică, proba pe model
c) [ ] realizarea matricei din folie de platină, depunerea şi arderea straturilor de ceramică
d) [ ] adaptarea matricei din folie de platină pe bontul dentar mobilizabil
e) [ ] prelucrarea matricei din platină cu acid azotic 10%

116.C.S.Indicați etapele de laborator după proba elementelor de agregare în cavitatea orală la

confecţionarea punţilor dentare din două bucăţi:
a) [ ] modelarea machetei din ceară a viitoarei punţi dentare
b) [ ] realizarea machetelor canalelor de turnare
c) [ ] realizarea modelelor, poziţionarea lor în articulator, modelarea machetei corpului de punte
din ceară şi turnarea din metal, adaptarea şi solidarizarea corpului de punte la elementele de
agregare prin metoda de lipire
d) [ ] proba punţii dentare pe model
e) [ ] finisarea şi lustruirea punţii dentare
 117.C.S.Identificați etapa finală de laborator în confecţionarea punţior dentare din două
bucăţi:
a) [ ] finisarea şi lustruirea punţii dentare
b) [ ] schimbul cerii în metal prin turnare
c) [ ] modelarea machetei corpului de punte, turnarea şi solidarizarea prin lipire
d) [ ] dublarea modelelor
e) [ ] modelarea machetei corpului de punte

118.C.S.Identificați primele etape de laborator la confecţionarea punţilor dentare metalice

dintr-o bucată:
a) [ ] confecţionarea modelelor din ghips medical, modelarea elementelor de agregare
b) [ ] confecţionarea modelelor, modelarea corpului de punte, turnarea şi lipirea
c) [ ] proba elementelor de agregare pe model
d) [ ] finisarea şi lustruirea punţii metalice
e) [ ] confecţionarea modelelor din ghips dur cu bonturi detaşabile, ghipsarea modelelor în
simulator, modelarea machetei punţii dentare din ceară şi turnarea aliajului solicitat, prelucrarea
şi adaptarea punţii pe model

119.C.S.Precizați etapa finală de laborator la confecţionarea punţilor dentare întreg turnate:

a) [ ] solidarizarea elementelor de agregare cu corpul de punte prin sudare
b) [ ] modelarea punţii dentare din ceară, turnarea
c) [ ] şlefuirea şi lustruirea punţii dentare
d) [ ] obţinerea modelelor cu elementele de agregare, modelarea corpului de punte, turnarea,
sudarea
e) [ ] realizarea machetei canalelor de turnare

120.C.S.Indicați primele etape de laborator la confecţionarea punţii dentare metalo-acrilice cu

componenta metalică întreg turnată:
a) [ ] obţinerea modelelor cu bonturi detaşabile din superghips, ghipsarea în ocluzor, modelarea
machetei punţii dentare din ceară, aplicarea elementelor retentive, turnarea, proba pe model
b) [ ] obţinerea modelului cu elementele de agregare, modelarea corpului de punte
c) [ ] obţinerea modelelor, ghipsarea în ocluzor, confecţionarea elementelor de agregare
d) [ ] pregătirea modelelor pentru duplicare
e) [ ] proba definitivă a punţii dentare pe model

121.C.S.Indicați etapele finale de laborator la confecţionarea punţilor dentare metalo-acrilice

cu componenta metalică întreg turnată:
a) [ ] proba corpului de punte, sudarea, înălbirea
b) [ ] şlefuirea, lustruirea, modelarea din ceară a feţei vestibulare, schimbul cerii în acrilat şi
lustruirea
c) [ ] modelarea punţii dentare din ceară, schimbul în acrilat
d) [ ] modelarea punţii dentare din ceară, schimbul în metal
e) [ ] proba definitivă şi fixarea punţii dentare

122.C.S.Indicați primele etape de laborator la confecţionarea punţilor dentare din metalo-

ceramică:
a) [ ] obţinerea modelelor, ghipsarea în ocluzor, modelarea corpului de punte din ceară,
schimbul în metal, proba pe model
b) [ ] obţinerea modelelor cu bonturi detaşabile din supergips, gipsarea în ocluzor, modelarea
machetei componentei metalice din ceară, turnarea, proba pe model
c) [ ] aplicarea stratului din ceramică, arderea
d) [ ] arderea definitivă a ceramicii, glazurarea
e) [ ] corectarea stratului de ceramică

123.C.S.Precizați etapele de laborator după realizarea componentei metalice la confecţionare

a punţilor dentare din metalo-ceramică:
a) [ ] modelarea matricei din folia de platină
b) [ ] proba componentei metalice în cavitatea bucală
c) [ ] obţinerea peliculei de oxizi pe componenta matalică, aplicarea straturilor din ceramică,
arderea, proba pe model
d) [ ] obţinerea modelelor cu bonturi detaşabile, modelarea scheletului metalic
e) [ ] proba scheletului metalic pe model

124.C.S.Identificați etapa finală de laborator la confecţionarea punţii dentare din metalo-

ceramică:
a) [ ] obţinerea peliculei de oxizi, aplicarea stratului de ceramică, arderea
b) [ ] obţinerea modelelor, ghipsarea în ocluzor, modelarea scheletului din ceară
c) [ ] turnarea scheletului metalic
d) [ ] corectarea culorii, arderea definitivă şi glazurarea
e) [ ] fixarea punţii dentare metalo-ceramice în cavitatea bucală

125.C.S.Indicați materialele utilizate la sablarea componentei metalice la confecţionarea

punţilor dentare metalo-ceramice:
a) [ ] ghips
b) [ ] granule din acrilat
c) [ ] granule din crom-cobalt
d) [ ] pulbere de corund cu dimensiuni de 250 microni
e) [ ] bile magnetice de dimensiuni mici

126.C.M. Unitatea de sistem a arcadelor dentare este asigurată de:

a) [ ] punctele de contact interdentare
b) [ ] dinamica mandibulară
c) [ ] apofizele alveolare
d) [ ] ligamentele interdentare
e) [ ] articulaţia temporo-mandibulară

127.C.M.Indicați dimensiunile spaţiului dentoalveolar:

a) [ ] în zona orificiului alveolei 0,17-0,19 mm
b) [ ] în zona orificiului alveolei 0,25-0,27 mm
c) [ ] în zona medie 0,04-0,05 mm
d) [ ] în zona medie 0,08-0,14 mm
e) [ ] în zona apicală 0,01-0,02 mm

128.C.M.Indicați etapele ce se deosebesc în perioada еdentaţiei permanente:

a) [ ] morfologia funcţională primară
b) [ ] morfologia funcţională secundară
c) [ ] morfologia funcţională suplimentară
d) [ ] morfologia funcţională afectată
e) [ ] morfologia funcţională integră

129.C.M.Identificați caracteristicile marginii incizale a incisivului central superior din

dreapta:
a) [ ] unghiul mezial este obtuz
b) [ ] unghiul distal este aproape drept
c) [ ] unghiul mezial este aproape drept
d) [ ] marginea mezială este cea mai mare
e) [ ] marginea mezială este cea mai mică

130.C.M.Indicați caracteristicile feței ocluzale a primului premolar superior:

a) [ ] are 2 cuspizi, un şanţ intercuspidian şi 2 fosete
b) [ ] are 2 cuspizi, 2 şanţuri intercuspidiene şi 3 fosete
c) [ ] cuspidul vestibular-median este mai mare decît cel oral
d) [ ] cuspidul vestibular-median este mai mic decît cel oral
e) [ ] ambii cuspizi sînt de aceiaşi mărime

131.C.M.Indicați caracteristicile feței ocluzale a primului premolar inferior:

a) [ ] are 2 cuspizi de mărimi inegale
b) [ ] are 2 cuspizi de aceeaşi mărime
c) [ ] cuspidul lingual este mult mai mare decît cel vestibular
d) [ ] cuspidul vestibular este mult mai mare decît cel lingual
e) [ ] are 4 cuspizi - 2 vestibulari şi 2 linguali

132.C.M.Indicați caracteristicile feței ocluzale a primului molar superior:

a) [ ] are 4 cuspizi, 2 şanţuri şi 2 fosete
b) [ ] are 4 cuspizi, 3 şanţuri şi 3 fosete
c) [ ] cuspidul cel mai mare este cel mezio-palatinal
d) [ ] cuspidul cel mai mare este cel mezio-vestibular
e) [ ] toţi cuspizii sînt egali

133.C.M.Indicați caracteristicile feței ocluzale a primului molar inferior:

a) [ ] are 5 cuspizi, 4 şanţuri intercuspidiene şi 5 fosete
b) [ ] are 4 cuspizi, 4 şanţuri intercuspidiene şi 4 fosete
c) [ ] are 2 cuspizi, 2 şanţuri intercuspidiene şi 2 fosete
d) [ ] cuspizii sunt situaţi: 3 – vestibular, 2- lingual
e) [ ] cuspizii sunt situaţi: 2 – vestibular, 3- lingual

134..M.Pentru poziţia de ocluzie centrică sunt caracteristice următoarele semne:

a) [ ] dentar
b) [ ] articular
c) [ ] neurologic
d) [ ] muscular
e) [ ] faringoglandular

135.C.M.Indicați metodele de marcare cu care se efectuează înregistrarea relaţiei de ocluzie

centrică şi a opoziţiei de ocluzie centrică:
a) [ ] hârtia de articulaţie
b) [ ] ceara de ocluzie
c) [ ] rigla
d) [ ] aparatul larin
e) [ ] spray de ocluzie

136.C.M.Indicați materialele cu care se pot realiza înregistrările interocluzale:

a) [ ] ghipsul
b) [ ] materiale amprentare siliconice
c) [ ] superghips
d) [ ] pastele ZOE
e) [ ] acrilate termopolimerizabile

137.C.M.Indicați materialеlе din care pot fi confecţionate protezele dentare:

a) [ ] aur
b) [ ] titan
c) [ ] argint
d) [ ] ceramică
e) [ ] aramă

138.C.M.Indicați compoziția aliajelor metalelor nobile:

a) [ ] aur
b) [ ] paladiu
c) [ ] cupru
d) [ ] titan
e) [ ] platină

139.C.M.Indicați aliajele metalelor nobile utilizate la confecţionarea microprotezelor

unidentare întreg turnate:
a) [ ] Au 916, 900
b) [ ] aur platinat
c) [ ] aur cu titan
d) [ ] platină cu circoniu
e) [ ] argint - paladiu

140.C.M.Aliajele Ni - Cr tip 18/8 + Mo se utilizează la confecţionarea:

a) [ ] protezelor dentare turnate
b) [ ] croşetelor prin îndoire
c) [ ] croşetelor prin turnare
d) [ ] protezelor dentare ştanţate
e) [ ] protezelor dentare prin galvanoplastie

141.C.M.Aliajele Ni – Cr moderne se utilizează la confecţionarea:

a) [ ] protezelor dentare turnate
b) [ ] croşetelor prin îndoire
c) [ ] croşetelor prin turnare
d) [ ] protezelor dentare ştanţate
e) [ ] protezelor dentare prin galvanoplastie

142.C.M.Identificați aliajele utilizate la confecţionarea lucrărilor protetice din metalo-

ceramică:
a) [ ] Vitalium
b) [ ] Wipla
c) [ ] KHS
d) [ ] Degudent
e) [ ] Gaudent

143.C.M.Ceramica dentară se utilizează la confecţionarea:

a) [ ] bazei protezei mobilizabile
b) [ ] protezelor unidentare
c) [ ] placarea suprafeţelor metalice
d) [ ] implanturilor
e) [ ] protezelor faciale

144.C.M.Cum se clasifică materialele ampretare, conform opiniei Şcolii naţionale:

a) [ ] elastice
b) [ ] semielastice
c) [ ] dure
d) [ ] semidure
e) [ ] termoplastice

145.C.M.În raport cu tehnica amprentării deosebim amprente realizate:

a) [ ] într-un timp
b) [ ] în doi timpi
c) [ ] în continuitate
d) [ ] într-o şedinţă
e) [ ] în două şedinţe

146.C.M.Amprenta dublă poate fi obţinută:

a) [ ] într-un timp
b) [ ] în două şedinţe
c) [ ] în doi timpi
d) [ ] cu un material
e) [ ] cu material termoplastic

147.C.M.Indicați ce prevede pregătirea proprotetică a cavităţii orale:

a) [ ] asanarea cavităţii orale
b) [ ] devitalizarea dinţilor sănătoşi
c) [ ] extracţia dinţilor mobili de gr. III
d) [ ] nivelarea planului de ocluzie
e) [ ] tratarea periodontitei apicale

148.C.M.Indicați metodele de retracţie a gingiei pentru obţinerea amprentei fidele din zona
subgingivală a coletului dentar:
a) [ ] optică
b) [ ] mecanică
c) [ ] chimică
d) [ ] avansată
e) [ ] fizionomică
149.C.M.Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se găseşte în dependenţă de:
a) [ ] numărul şi topografia dinţilor absenţi
b) [ ] examenul radiografic
c) [ ] atenţia medicului
d) [ ] timpul ce s-a scurs după extracţiile dentare
e) [ ] starea familiară a pacientului

150.C.M.După dimensiunile spaţiilor edentate deosebim:

a) [ ] edentaţii mici (1-3 dinţi)
b) [ ] edentaţii foarte mici (1 dinte)
c) [ ] edentaţii mijlocii (4-6 dinţi)
d) [ ] edentaţii mari (mai mult de 6 dinţi)
e) [ ] edentaţii începătoare
 151.C.M.După forma apofizei alveolare edentate în edentaţia parţială deosebim:
a) [ ] îngust (pînă la 5 mm)
b) [ ] foarte îngust
c) [ ] de o lăţime medie (5-8mm)
d) [ ] de o lăţime satisfăcătoare
e) [ ] lat (mai mult de 8 mm)

152.C.M.După modul de agregare pe dinţii stîlpi puntea dentară poate fi:

a) [ ] mobilă
b) [ ] fixă
c) [ ] mixtă
d) [ ] gingivală
e) [ ] semigingivală

153.C.M.După raportul corpului de punte cu apofiza alveolară deosebim punţi dentare:

a) [ ] în şa
b) [ ] în formă ovală
c) [ ] în formă semiovală
d) [ ] în semişa
e) [ ] suspendate

154.C.M.După raportul corpului de punte cu apofiza alveolară deosebim punţi dentare:

a) [ ] fixe
b) [ ] punctiforme
c) [ ] tangent liniare
d) [ ] semiovale
e) [ ] ovale

155.C.M.La determinarea indicaţiilor către tratamentul edentaţiei parţiale cu punţi dentare

este necesar ca la prezenţa dinţilor restanţi sănătoşi suma coeficienţilor dinţilor absenţi să fie:
a) [ ] egаlă cu a dinţilor stîlpi
b) [ ] mai mică decît a dinţilor stîlpi
c) [ ] mai mare decît a dinţilor stîlpi
d) [ ] mult mai mare decît a dinţilor stîlpi
e) [ ] nu are importanţă raportul coeficienţilor

156.C.M.Dacă forţa de apăsare verticală se va exercita pe corpul de punte în apropierea

dintelui stîlp situat distal ea se va transmite prin elementele de agregare influienţînd
periodonţiul:
a) [ ] întinderea ligamentelor alveolo – dentare a dintelui situat distal şi înfundarea lui
b) [ ] întinderea ligamentelor alveolo – dentare a dintelui situat mezial şi înfundarea lui
c) [ ] compresia ligamentelor alveolo-dentare în zona treimei superioare proximale distale şi a
treimei inferioare proximal – meziale a dintelui situat mezial
d) [ ] întinderea ligamentelor alveolo – dentare a dintelui a ambilor dinţi
e) [ ] compresia ligamentelor alveolo-dentare în zona treimei superioare proximale a ambilor
dinţi

157.C.M.Indicați direcţiile în care acţionează forţele orizontale asupra corpului de punte în

timpul funcţiei:
a) [ ] orizontală
b) [ ] orizontal - sagitală
c) [ ] orizontal - transversală
d) [ ] orizontal - tangenţială
e) [ ] orizontal - oblică

158.C.M.Nivelarea planului protetic la pregătirea câmpului protetic în tratamentul cu punţi

dentare se efectuează:
a) [ ] fizioterapeutic
b) [ ] prin şlefuirea selectivă
c) [ ] ortodontic
d) [ ] terapeutic
e) [ ] prin majorarea dimensiunii verticale de ocluzie

159.C.M.Corpul de punte tangent liniar este indicat în punţile dentare:

a) [ ] din metalo-ceramică
b) [ ] mobilizabile
c) [ ] din două bucăţi
d) [ ] acrilice
e) [ ] ceramice

160.C.M.Indicați particularităţile preparării dinţilor stâlpi în punţile dentare:

a) [ ] prepararea atentă
b) [ ] prepararea cu răcire
c) [ ] obţinerea paralelismului între dinţii stâlpi
d) [ ] obţinerea formei corecte a bontului în raport de elementele de agregare
e) [ ] nu sunt particularităţi

161.C.M.Verificarea şi asigurarea paralelismului între dinţii stîlpi preparaţi la confecţionarea

punţilor dentare se efectuează prin:
a) [ ] studierea modelului în paralelograf
b) ] utilizarea paralelografelor orale
c) [ ] măsurări pe model
d) [ ] măsurări în cavitatea bucală
e) [ ] prepararea în formă de con spre ocluzal sub un unghi de până la 7o

162.C.M.Indicați tipul amprentelor care se obțin la confecţionarea punţilor dentare din

metalo-ceramică:
a) [ ] duble într-un timp
b) [ ] duble în doi timpi
c) [ ] duble în ocluzie
d) [ ] duble cu un singur material
e) [ ] duble în trei timpi

163.C.M.Precizați elementele fundamentale ale ocluziei centrice:

a) [ ] dimensiunea verticală de ocluzie
b) [ ] poziţia neutră a mandibulei
c) [ ] poziţia de repaus fiziologic relativ a mandibulei
d) [ ] spaţiul fiziologic de inocluzie
e) [ ] dimensiunea verticală a poziţiei de postură mandibulară

164.C.M.Indicați metodele de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie:

a) [ ] fiziologică
b) [ ] anatomică
c) [ ] antropometrică
d) [ ] auxiliară
e) [ ] anatomo-fiziologică

165.C.M.Dimensiunea verticală de ocluzie în prima şi a doua situaţie clinică la determinarea

ocluziei centrice poate fi:
a) [ ] nemodificată
b) [ ] mărită
c) [ ] micşorată
d) [ ] încrucişată
e) [ ] anterioară

166.C.M.În a treia situaţie clinică la determinarea ocluziei centrice se apreciază:

a) [ ] dimensiunea verticală de ocluzie
b) [ ] spaţiul fiziologic de inocluzie
c) [ ] poziţia neutră a mandibulei
d) [ ] dimensiunea verticală a poziţiei de postură mandibulară
e) [ ] poziţia de repaos fiziologic relativ a mandibulei

167.C.M.Indicați metoda de fixare a poziţiei ocluziei centrice determinată cu ajutorul

şabloanelor şi a bordurilor de ocluzie din ceară:
a) [ ] rece
b) [ ] antropometrică
c) [ ] fierbinte
d) [ ] fiziologică
e) [ ] funcţională

168.C.M.Identificați avantajele punţilor dentare din două bucăţi:

a) [ ] transmisia forţelor ocluzale asupra parodontului dinţilor stîlpi
b) [ ] transmisia forţelor ocluzale pe cale mixtă
c) [ ] necesită o uşoară şlefuire a dinţilor stîlpi
d) [ ] restabilirea funcţiilor dereglate
e) [ ] nu este obligatorie anestezia la prepararea dinţilor stîlpi

169.C.M.Identificați dezavantajele punţilor dentare din două bucăţi:

a) [ ] transmit forţele ocluzale asupra parodontului dinţilor stîlpi
b) [ ] poate avea loc dezlipirea corpului de punte
c) [ ] restabilesc parţial funcţia fizionomică
d) [ ] pot conduce la apariţia galvanozei în cavitatea bucală
e) [ ] necesită o uşoară şlefuire a dinţilor stîlpi

170.C.M.Puntea dentară metalică întreg turnată este indicată:

a) [ ] în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa 1 dinte
b) [ ] în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa a 2 dinţi
c) [ ] în zonele laterale ale arcadelor dentare la absenţa 1 dinte şi prezenţa breşelor intercalate
d) [ ] în zonele laterale ale arcadelor dentare la absenţa a 2 dinţi şi prezenţa breşelor intercalate
e) [ ] în zonele laterale ale arcadelor dentare la prezenţa breşelor terminale de 1 –2 dinţi

171.C.M.Identificați avantajele puntei dentare metalice întreg turnate:

a) [ ] numărul etapelor de confecţionare este redus
b) [ ] este realizată dintr-un aliaj
c) [ ] este fizionomică
d) [ ] impune prezenţa dinţilor cu coroane înalte
e) [ ] nu are loc fracturarea corpului de punte

172.C.M.Dinţii stîlpi în punţile dentare metalice întreg turnate sînt supuşi preparării la colet:
a) [ ] cu prag circular în unghi drept
b) [ ] cu prag circular în unghi ascuţit
c) [ ] fără prag
d) [ ] mixt
e) [ ] cu prag circular convex

173.C.M.Punţile dentare mixte din metalo-ceramică sînt contraindicate:

a) [ ] în cazul volumului coronar redus a dinţilor stîlpi
b) [ ] în zonele laterale ale arcadelor dentare
c) [ ] pînă la vîrsta de 18 ani
d) [ ] la mobilitatea dinţilor de gr. I-II
e) [ ] la mobilitatea dinţilor de gr. III

174.C.M.Indicați consecutivitatea etapelor clinice la confecţionarea punţilor dentare din

metalo-ceramică:
a) [ ] amprentarea preliminară pentru confecţionarea coroanelor provizorii
b) [ ] prepararea dinţilor stîlpi, amprentarea finală
c) [ ] protecţia dinţilor stîlpi cu coroane provizorii
d) [ ] determinarea indexului igienii cavităţii orale
e) [ ] realizarea modelelor

175.C.M.Puntea dentară mobilizabilă este indicată:

a) [ ] în breşele laterale ale arcadelor dentare la prezenţa dinţilor cu coroane înalte
b) [ ] în ocluzia ortognată
c) [ ] în ocluzia deschisă
d) [ ] la absenţa accentuată a substanţei osoase
e) [ ] la prezenţa dinţilor mobilizabili de gr. III

176.C.M.Punţile dentare adezive sînt indicate:

a) [ ] în edentaţiile laterale reduse
b) [ ] la prezenţa dinţilor integri limitrofi breşei
c) [ ] la prezenţa migrărilor dentare din zona breşei
d) [ ] la prezenţa coroanelor mici a dinţilor limitrofi breşei
e) [ ] la prezenţa coroanelor înalte a dinţilor limitrofi breşei

177.C.M.La confecţionarea punţilor dentare adezive dinţii limitrofi breşei se prepară:

a) [ ] feţele proximale dinspre edentaţie
b) [ ] feţele vestibulară şi orală la nivelul situării elementelor de agregare
c) [ ] suprafeţele ocluzale
d) [ ] la colet se crează pragul
e) [ ] dinţii stîlpi nu se prepară

178.C.M.Identificați dezavantajele punţilor dentare adezive:

a) [ ] se pot realiza numai pe dinţi integri
b) [ ] au indicaţii reduse
c) [ ] sunt fizionomice
d) [ ] au riscul descimentării
e) [ ] sacrificare tisulară redusă

179.C.M.Identificați avantajele punţilor dentare adezive:

a) [ ] sunt fizionomice
b) [ ] au riscul descimentării
c) [ ] sacrificarea tisulară redusă
d) [ ] au indicaţii reduse
e) [ ] se realizează numai pe dinţi integri

180.C.M.Indicați aspectul reliefului ocluzal în puntea dentară pe implante:

a) [ ] cuspizi bine exprimaţi
b) [ ] cuspizi slab exprimaţi, rotungiţi
c) [ ] cuspizi în raport de aspectul antagoniştilor
d) [ ] relief plat
e) [ ] relief ondulat

181.C.M.Edentaţiile parţiale terminale pot fi rezolvate prin:

a) [ ] proteze parţial mobilizabile
b) [ ] punţi dentare pe implante
c) [ ] punţi dentare provizorii
d) [ ] punţi dentare adezive
e) [ ] punţi dentare demontabile

182.C.M.Precizați grupele în care sunt sistematizați factorii etiologici în edentaţiile parţiale:

a) [ ] congenitali
b) [ ] postnatali
c) [ ] terapeutici
d) [ ] chirurgicali
e) [ ] ortopedici

183.C.M.Identificați simptomele intraorale a edentaţiei parţiale:

a) [ ] întreruperea continuităţii arcadei dentare de prezenţa breşei (lor)
b) [ ] dentiție intactă
c) [ ] suprasolicitarea funcţională, abraziunea patologică a dinţilor restanţi
d) [ ] hipersalivaţia
e) [ ] hiposalivaţia

184.C.M.Tabloul clinic al edentaţiei parţiale depinde de:

a) [ ] numărul şi topografia breşelor arcadelor dentare
b) [ ] examenul radiografic
c) [ ] atenţia medicului
d) [ ] timpul ce s-a scurs de la extracţia dinţilor
e) [ ] starea modelelor diagnostice

185.C.M.În edentaţia parţială dinţii restanţi se împart în două grupe:

a) [ ] frontală
b) [ ] laterală
c) [ ] funcţională
d) [ ] incisivi şi canini
e) [ ] nefuncţională
 186.C.M.Identificați protezele utilizate la tratamentul edentaţiei parţiale:
a) [ ] punţi dentare mobilizabile
b) [ ] punţi dentare fixe
c) [ ] microprotezele
d) [ ] parţial mobilizabile acrilice şi scheletate
e) [ ] ortodontice

187.C.M.După lăţime apofiza alveolară edentată poate fi:

a) [ ] îngustă (pînă la 5,0 mm)
b) [ ] medie (5,0-8,0 mm), lată (mai mult de 8,0 mm)
c) [ ] trapezoidală
d) [ ] foarte lată
e) [ ] ondulată

188.C.M.După particularităţile de construcţie ale punţilor dentare ele se împart în:

a) [ ] mobilizabile
b) [ ] fixe
c) [ ] monolite
d) [ ] separate din două bucăţi, demontabile şi atipice
e) [ ] turnate

189.C.M.După metoda de confecţionare punţile dentare se clasifică în:

a) [ ] sudate
b) [ ] lipite
c) [ ] ştanţate
d) [ ] turnate
e) [ ] mobilizabile, fixe

190.C.M.Kopeikin clasifică punţile dentare în felul următor:

a) [ ] cu sprijin la ambele extremităţi
b) [ ] cu un element de agregare suplimentar
c) [ ] cu sprijin muco-osos
d) [ ] cu sprijin mixt
e) [ ] cu sprijin osos

191.C.M.Kopeikin clasifică punţile dentare în:

a) [ ] mobilizabile
b) [ ] fixe
c) [ ] cu două elemente de agregare situate medial
d) [ ] cu două elemente de agregare situate distal
e) [ ] cu sprijin muco-osos

192.C.M.Kopeikin clasifică punţile dentare în:

a) [ ] punţi dentare cu elemente de agregare duble situate la ambele extremităţi
b) [ ] cu extensie
c) [ ] fixe
d) [ ] mobilizabile
e) [ ] cu sprijin osos

193.C.M.După materialele din care sînt confecţionate punţile dentare se clasifică în:
a) [ ] turnate
b) [ ] sudate
c) [ ] lipite
d) [ ] metalice
e) [ ] nemetalice, mixte

194.C.M.După numărul de dinţi lipsă breşele arcadelor dentare sînt:

a) [ ] înguste
b) [ ] mici (1-3 dinţi)
c) [ ] medii (4-6 dinţi şi mai mult)
d) [ ] late
e) [ ] începătoare

195.C.M.După principiul de fixare punţile dentare se clasifică în:

a) [ ] punctiforme
b) [ ] tangenţiale
c) [ ] mobilizabile
d) [ ] în şa
e) [ ] fixe

196.C.M.La alegerea dinţilor stîlpi în puntea dentară se ţine cont de:

a) [ ] starea peradontului dinţilor stîlpi şi a antagoniştilor
b) [ ] profesia pacientului
c) [ ] sexul pacientului
d) [ ] întinderea breşei şi topografia ei
e) [ ] vechimea în muncă a pacientului

197.C.M.Argumentarea matematică la alegerea dinţilor stîlpi în conceperea punţilor dentare

se efectuează conform:
a) [ ] grosimii pereţilor coronari
b) [ ] paradontogramei Kurleandskii
c) [ ] coeficienţilor Oksman şi Agapov
d) [ ] înălţimii coronare
e) [ ] gradului de înclinare a dinţilor stîlpi

198.C.M.Valoarea funcţională a dinţilor stîlpi la conceperea punţilor dentare depinde de:

a) [ ] morfologia rădăcinilor, raportul coroană-rădăcină
b) [ ] mobilitatea dinţilor şi calitatea tratamentului endodontic
c) [ ] vîrsta pacientului
d) [ ] starea dinţilor vecini
e) [ ] starea procesului alveolar edentat

199.C.M.Particularităţile preparării dinţilor stîlpi la confecţionarea punţilor dentare depinde

de:
a) [ ] vîrsta pacientului
b) [ ] starea procesului alveolar
c) [ ] varietatea de microproteză folosită ca element de agregare
d) [ ] necesitatea redării paralelismului între dinţii stîlpi
e) [ ] clasa edentaţiei după Kennedy

200.C.M.Obiectivele preparării dinţilor stîlpi pentru puntea dentară depind de:

a) [ ] varietatea edentaţiei
b) [ ] necesitatea redării dintelui formei care va permite o aderare intimă a coroanei la colet fără a
majora dimensiunea verticală de ocluzie
c) [ ] necesitatea redării paralelismului între dinţii stîlpi pentru aplicarea punţii
d) [ ] particularităţile raportului corpului de punte cu procesul alveolar
e) [ ] starea mucoasei procesului alveolar

201.C.M.Protecţia plăgii dentinare după I. Postolachi include:

a) [ ] prelucrarea plăgii dentinare cu etanol
b) [ ] prelucrarea plăgii dentinare cu eter
c) [ ] prelucrarea plăgii dentinare cu apă oxigenată 3%
d) [ ] acoperirea dintelui cu coroane provizorii sau lac de fluor
e) [ ] prelucrarea dintelui cu apă distilată

202.C.M.Obţinerea amprentei duble în două etape prevede:

a) [ ] obţinerea amprentei preliminare pînă la prepararea dinţilor stîlpi
b) [ ] aplicarea stratului doi în amprenta preliminară şi amprentatea definitivă
c) [ ] aplicarea stratului de corijare pe cîmpul protetic prin injectare
d) [ ] aplicarea primului strat peste al doilea
e) [ ] obţinerea amprentei pentru modelul preliminar

203.C.M. Obţinerea amprentei duble în două etape prevede:

a) [ ] obţinerea amprentei cu alginat după prepararea dinţilor
b) [ ] obţinerea amprentei după prepararea dinţilor cu material amprentar termoplastic, care
înainte de a fi întrodus în cavitatea orală se acoperă cu tifon
c) [ ] se înlătură tifonul şi pe stratul intîi se aplică materialul de amprentare de corijare cu
primirea amprentei finale
d) [ ] obţinerea amprentei cu gips preparat dens
e) [ ] aplicarea stratului intîi peste al doilea

204.C.M.Precizați situaţiile clinice de care depinde tactica determinării ocluziei centrice în

edentaţiile parţiale:
a) [ ] prezenţa unei ocluzii centrice stabile
b) [ ] pe arcadele dentare sînt prezente una sau două perechi de dinţi antagonişti
c) [ ] în cavitatea orală sînt absenţi dinţi antagonişti
d) [ ] lipsa a 1-2 dinţi pe una din arcadele dentare
e) [ ] este prezentă ocluzia opistognată

205.C.M.Punţile dentare în sectorul frontal al arcadelor dentare sînt indicate în lipsa:

a) [ ] incisivilor centrali
b) [ ] incisivilor centrali şi laterali
c) [ ] tuturor incisivilor şi caninilor
d) [ ] tuturor incisivilor şi caninilor şi primilor premolari
e) [ ] tuturor incisivilor, caninilor şi premolarilor doi

206.C.M.Restabilirea foneticii la confecţionarea punţilor dentare metaloceramice în sectorul

frontal al arcadelor dentare se va efectua în caz de modelare a corpului de punte în formă:
a) [ ] de şa
b) [ ] suspendată
c) [ ] punctiformă
d) [ ] mixtă
e) [ ] semişa
 207.C.M.Punţile dentare în zonele laterale ale arcadelor dentare sînt indicate la lipsa:
a) [ ] a 2 premolari
b) [ ] a 2 molari cînd al 3-lea este bine dezvoltat
c) [ ] a premolarilor şi molarilor
d) [ ] a doi premolari, primului molar şi mobilitatea patologică de gradul III a molarului doi
e) [ ] a tuturor molarilor

208.C.M.În sectoarele laterale ale arcadelor dentare punţile dentare sunt contraindicate în caz
de lipsa:
a) [ ] unui premolar şi primului molar
b) [ ] doi molari la prezenţa molarului trei
c) [ ] tuturor molarilor
d) [ ] premolarilor şi molarilor
e) [ ] în ocluzie opistognată

209.C.M.În sectoarele laterale ale arcadelor dentare forma corpului de punte în puntea
dentară întreg turnată trebuie să fie în:
a) [ ] semişa
b) [ ] suspendată
c) [ ] punctiformă
d) [ ] tangenţială
e) [ ] în şa

210.C.M.În ocluzia funcţională punţile dentare trebuie să:

a) [ ] asigure un contact vîrf cuspid fund fosetă cu dinţii antagonişti în ocluzia centrică
b) [ ] să fie în contact vîrf cuspid fund fosetă cu dinţii antagonişti în ocluzie anterioară
c) [ ] să fie în contact vîrf cuspid fund fosetă cu antagoniştii în ocluzie laterală
d) [ ] să asigure contact cu antagoniştii în toate planurile de deplasare a mandibulei cu contacte
dento-dentare
e) [ ] să fie în dezocluzie la mişcările mandibulare cu contacte dento-dentare

211.C.M.Indicați avantajele punţilor dentare:

a) [ ] asigură transmiterea presiunii masticatorii fiziologice
b) [ ] necesită prepararea dinţilor stîlpi
c) [ ] restabilesc capacitatea masticatorie şi fonetică deriglată
d) [ ] sînt igienice
e) [ ] transmit presiunea masticatorie nefiziologic

212.C.M.Indicați avantajele punţilor dentare din două bucăţi:

a) [ ] igienice
b) [ ] estetice
c) [ ] necesită o preparare a dinţilor stîlpi numai pentru deretentivizarea dintelui stîlp
d) [ ] elementele componente pot să se dezlipească
e) [ ] transmit presiunea masticatorie fiziologică

213.C.M.Indicați dezavantajele punţilor dentare din două bucăţi:

a) [ ] posibilitatea generării curenţilor galvanici
b) [ ] restabilesc fonetica dereglată
c) [ ] au un suport dento-paradontal
d) [ ] necesită şlefuirea ţesuturilor dure
e) [ ] restabilesc funcţia masticatorie dereglată
 214.C.M.Indicați dezavantajele punţilor dentare din două bucăţi:
a) [ ] lipirea nesatisfăcătoare a elementelor componente micşorează duritatea lor
b) [ ] nu sînt igienice
c) [ ] restabilesc funcţia masticatorie dereglată
d) [ ] restabilesc fonetica dereglată
e) [ ] au un suport dento-paradontal

215.C.M.În prima etapă clinică la confecţionarea punţilor dentare din două bucăţi se
efectuează:
a) [ ] examinarea pacientului, prepararea dinţilor
b) [ ] proba punţii dentare
c) [ ] obţinerea amprentelor, aprecierea ocluziei centrice, măsuri de protecţie a plăgii dentinare
d) [ ] proba elementelor de agregare
e) [ ] proba şi fixarea punţii dentare

216.C.M.În a doua etapă clinică la confecţionarea punţilor dentare din două bucăţi se
efectuează:
a) [ ] prepararea dinţilor
b) [ ] proba elementelor de agregare
c) [ ] obţinerea amprentelor cu elementele de agregare, aprecierea ocluziei centrice şi protecţia
plăgii dentinare
d) [ ] proba punţii dentare
e) [ ] corecţia punţii dentare

217.C.M.În a treia etapă clinică la confecţionarea punţilor dentare mixte metalo-acrilice din
două bucăţi se efectuează:
a) [ ] proba elementelor de agregare
b) [ ] proba punţii dentare
c) [ ] fixarea elementelor de agregare
d) [ ] aprecierea culorii acrilatului
e) [ ] fixarea punţii dentare

218.C.M.Indicați etapa definitivă la confecţionarea a punţilor dentare din două bucăţi:

a) [ ] proba definitivă a punţii dentare
b) [ ] fixarea punţii dentare
c) [ ] proba elementelor de agregare
d) [ ] aprecierea culorii ceramicii
e) [ ] aprecierea culorii acrilatului

219.C.M.La etapa de probă a punţii dentare din două bucăţi se apreciază:

a) [ ] corespunderea culorii corpului de punte
b) [ ] axul de inserţie a punţii dentare pe dinţii stîlpi
c) [ ] raportul punţii dentare cu dinţii antagonişti şi vecini
d) [ ] posibilitatea transmiterii forţelor de presiune la procesul alveolar
e) [ ] gradul de rigiditate a punţii dentare

220.C.M.Individualizarea contactelor ocluzale în puntea dentară mixtă din două bucăţi se

efectuează:
a) [ ] la etapa de modelare a corpului de punte
b) [ ] după fixarea puntei dentare
c) [ ] după 3 zile de la fixarea puntei dentare
d) [ ] la etapa de probă a punţii dentare
e) [ ] la etapa de probă definitivă şi fixare a punţii dentare

221.C.M.Precizați consecutivitatea etapelor clinice de confecţionare a punţilor dentare întreg

turnate (dintr-o bucată):
a) [ ] examinarea pacientului, prepararea dinţilor, obţinerea amprentelor, fixarea ocluziei centrice
și protecţia dinţilor plăgii dentinare a dinţilor preparaţi
b) [ ] proba elementelor de agregare a punţii dentare
c) [ ] obţinerea amprentelor cu elementele de agregare și fixarea ocluziei centrice
d) [ ] proba punţii dentare și protecţia plăgii dentinare a dinţilor preparaţi
e) [ ] aprecierea culorii ceramicii

222.C.M.Indicați etapa definitivă la confecţionarea punţilor dentare întreg turnate (dintr-o

bucată):
a) [ ] proba elementelor de agregare și obţinerea amprentei
b) [ ] aprecierea ocluziei centrice și protecţia plăgii dentinare a dinţilor perforaţi
c) [ ] proba punţii dentare și aprecierea culorii
d) [ ] proba definitivă a punţii turnare
e) [ ] fixarea punţii dentare

223.C.M.Precizați consecutivitatea etapelor clinice de confecţionare a punţii dentare din

acrilat:
a) [ ] prepararea dintelui stîlp și aprecierea culorii
b) [ ] examinarea pacientului, prepararea dinţilor stîlpi, obţinera amprentei, aprecierea ocluziei
centrice și protecţia dinţilor
c) [ ] aprecierea culorii
d) [ ] proba scheletului metalic
e) [ ] proba elementelor de agregare și obţinerea amprentei

224.C.M.Identificați etapa definitivă la confecţionarea punţii dentare din acrilat:

a) [ ] proba elementelor de agregare
b) [ ] obţinerea amprentei cu elementele de agregare
c) [ ] proba definitivă a punţii dentare din acrilat
d) [ ] fixarea punţii dentare din acrilat
e) [ ] aprecierea culorii acrilatului

225.C.M.Punţile dentare întreg turnate sînt indicate în următoarele situaţii clinice:

a) [ ] posibilitatea redării paralelismului dinţilor stîlpi
b) [ ] asigurarea, fixarea şi stabilizarea punții dentare
c) [ ] dorinţa medicului
d) [ ] dorinţa pacientului
e) [ ] posibilitatea laboratorului tehnico-dentar

226.C.M.Etapele clinice de confecţionare a punţilor dentare din ceramică constă în:

a) [ ] prepararea dintelui și obţinerea amprentei
b) [ ] proba căpăcelului de platină în cavitate bucală și obţinerea amprentei
c) [ ] examinarea pacientului, prepararea dinţilor stîlpi, obţinerea amprentei, aprecierea ocluziei
centrice și protecţia plăgii dentinare
d) [ ] proba componentei metalice
e) [ ] aprecierea culorii ceramicii

227.C.M.Identificați etapa clinică definitivă la confecţionarea punţii dentare din ceramică:

a) [ ] proba punţii dentare din ceramică şi corecţia ei
b) [ ] proba componentei metalice
c) [ ] aprecierea culorii ceramicii
d) [ ]proba definitivă şi fixarea punţii din ceramică
e) [ ] proba coroanelor din ceramică și obţinerea amprentei

228.C.M.Precizați ce include prima etapă de confecţionare a punţilor dentare metalo-acrilice

cu componenta metalică întreg turnată:
a) [ ] numai prepararea dinţilor stîlpi
b) [ ] examinarea pacientului, prepararea dinţilor stîlpi
c) [ ] obţinerea amprentelor, aprecierea ocluziei centrice și protecţia plăgii dentinare
d) [ ] aprecierea culorii acrilatului
e) [ ] aprecierea culorii ceramicii

229.C.M.Precizați ce include a doua etapă de confecţionare a punţilor dentare metalo-acrilice

cu componenta metalică întreg turnată:
a) [ ] proba elementelor de agregare și obţinerea amprentelor
b) [ ] proba punţii dentare deja lipite
c) [ ] proba definitivă şi fixarea punţii dentare
d) [ ] proba componentei metalice întreg turnate
e) [ ] aprecierea culorii acrilatului

230.C.M.Identificați etapele definitive la confecţionarea punţilor dentare metalo-acrilice cu

componenta metalică întreg turnată:
a) [ ] proba componentei metalice
b) [ ] aprecierea culorii acrilatului
c) [ ] proba definitivă a punţii dentare metalo-acrilice şi corecţia ei
d) [ ] fixarea punţii dentare metalo-acrilice
e) [ ] măsuri de protecţie a gingiei

231.C.M.Precizați ce include prima etapă clinică la confecţionarea punţilor dentare din

metalo-ceramică:
a) [ ] numai obţinerea amprentei
b) [ ] proba elementelor de agregare a punţii dentare
c) [ ] examinarea pacientului, prepararea dinţilor stîlpi și obţinerea amprentelor
d) [ ] aprecierea ocluziei centrice și măsuri de protecţie a plăgii dentinare
e) [ ] aprecierea culorii acrilatului

232.C.M.Precizați ce include a două etapă clinică la confecţionarea punţilor dentare din

metalo-ceramică:
a) [ ] proba componentei metalice a puntei dentare
b) [ ] aprecierea culorii acrilatului
c) [ ] aprecierea culorii ceramicii, măsuri de protecţie a plăgii dentinare
d) [ ] proba elementelor de agregare
e) [ ] fixarea componentei metalice

233.C.M.Precizați ce include etapa definitivă la confecţionarea punţilor dentare din metalo-

ceramică:
a) [ ] proba definitivă a punţii dentare şi corecţia ei la necesitate
b) [ ] fixarea punţii dentare
c) [ ] proba componentei metalice și măsuri de protecţie a plăgii dentinare
d) [ ] proba elementelor de agregare și obţinerea amprentei
e) [ ] prepararea dinţilor stîlpi, obţinerea amprentelor și măsuri de protecţie a plăgii dentinare

234.C.M.Identificați simptomele edentaţiei parţiale:

a) [ ] dereglări respiratorii
b) [ ] dereglări gustative
c) [ ] dereglări senzitive
d) [ ] prezenţa breşelor arcadele dentare
e) [ ] dereglări ale funcţiilor de fonaţie, masticaţie, fizionomice

235.C.M.Identificați simptomele edentaţiei parţiale:

a) [ ] suprasolicitarea funcţională sau abraziunea patologică a dinţilor restanţi
b) [ ] dereglări respiratorii
c) [ ] deformarea arcadelor dentare şi migrarea dinţilor limitrofi breşelor şi antagoniştilor
d) [ ] dereglarea funcţiei ATM
e) [ ] dereglări gustative

236.C.M.Posibilitatea tratamentului protetic cu punţi dentare depinde de:

a) [ ] dorinţa pacientului
b) [ ] posibilitatea medicului
c) [ ] starea parodontului dinţilor stîlpi
d) [ ] întinderea breşei arcadei dentare
e) [ ] relaţiile interocluzale în zona breşei

237.C.M.Identificați cauza dificultății aplicării punţii dentare din două bucăţi ca remediu
curativ:
a) [ ] prepararea dinţilor stîlpi fără crearea condiţiilor de inserţie a punţii dentare
b) [ ] paralelismul strict dintre dinţii stîlpi
c) [ ] neaprecierea clasei edentaţiei după Kennedy
d) [ ] obţinerea amprentei împreună cu coroanele de pe dinţii stîlpi
e) [ ] lipirea incorectă a elementelor de agregare cu corpul punţii dentare

238.C.M.Precizați tactica medicului în caz de inserţie dificilă a punţii dentare pe dinţii stîlpi:
a) [ ] obţinerea amprentei suplimentare
b) [ ] crearea paralelismului între dinţii stîlpi
c) [ ] dezlipirea corpului de punte la elementele de agregare şi amprentarea repetată
d) [ ] obţinerea amprentelor duble
e) [ ] proba corpului punţii dentare

239.C.M.La etapa clinică de probă a punţii dentare metalice întreg turnate se examinează:
a) [ ] corespunderea culorii puntei ţesuturilor adiacente
b) [ ] poziţia coroanelor de agregare şi corespunderea cerinţelor lor
c) [ ] duritatea corpului de punte
d) [ ] coraportul reliefului ocluzal în ocluzia centrică
e) [ ] coraportul reliefului ocluzal în ocluzie dinamică

240.C.M.Precizați indicii medii ai rezistenţei paradontului dinţilor la bărbaţi după Haber:

a) [ ] incisivii 23-25 kg
b) [ ] caninii 63 kg
c) [ ] premolarii 40kg
d) [ ] caninii 36 kg
e) [ ] molarii 68-72 kg

241.C.M.Valoarea funcţională a dinţilor stîlpi la confecţionarea punţilor dentare depinde de:

a) [ ] morfologia coronară şi coraportul dintre coroană-rădăcină
b) [ ] starea parodontului
c) [ ] calitatea tratamentului endodontic
d) [ ] tipul de ocluzie
e) [ ] materialul din care se va confecţiona puntea dentară

242.C.M.Identificați componenţa punţilor dentare din două bucăţi:

a) [ ] coroane ştanţate şi corp de punte turnat
b) [ ] coroane ştanţate şi corp de punte feţuit cu acrilat
c) [ ] coroane de agregare şi corp de punte întreg turnat
d) [ ] coroane ştanţate metalo-acrilice şi corp de punte feţuit
e) [ ] coroane şi corp de punte cu placaj din ceramică

243.C.M.Poziţionarea modelelor în simulator în relaţie centrică se va efectua:

a) [ ] vizual
b) [ ] cu aparate optice
c) [ ] cu blocurilor din gips sau alt material amprentar
d) [ ] cu şabloane şi borduri de ocluzie
e) [ ] cu linguri amprentare

244.C.M.Identificați etapele de laborator la confecţionarea punţilor dentare metalo-acrilice cu

componenta metalică turnată:
a) [ ]obţinerea modelelor cu bonturi mobilizabile, ghipsarea în ocluzor, modelarea din ceară a
carcasului metalic, turnarea și adaptarea pe model
b) [ ] obţinerea modelelor și modelarea punţii dentare
c) [ ] şlefuirea şi lustruirea, modelarea din ceară a placajului, polimerizarea, şlefuirea şi finisarea
d) [ ] proba finală şi finisarea punţii dentare
e) [ ] modelarea punţii dentare din ceară și înlocuirea cerii cu acrilat

245.C.M.Precizați etapele de laborator la confecţionarea punţilor dentare metalo-ceramice:

a) [ ] turnarea modelelor și ghipsarea în simulator
b) [ ] obţinerea modelelor cu bonturi mobilizabile și confecţionarea matricii din platină
c) [ ] obţinerea modelelor cu bonturi mobilizabile, ghipsarea în simulator, modelarea machetei
din ceară a carcasului metalic, turnarea și adaptarea pe model
d) [ ] aplicarea straturilor de ceramică şi arderea, adaptarea pe model
e) [ ] modelarea placajului din ceară și înlocuirea cerii cu ceramică

246.C.M.Precizați etapele de laborator la confecţionarea coroanelor metalice de înveliş întreg

turnate:
a) [ ] realizarea modelelor, gipsarea lor în simulator și modelarea machetei din ceară a coroanei
întreg turnate
b) [ ] realizarea modelelor şi ştanţarea coroanei
c) [ ] ştanţarea şi lipirea coroanelor
d) [ ] proba coroanei turnate pe model, şlefuirea şi lustruirea
e) [ ] sudarea și albirea

247.C.M.La confecţionarea coroanelor de înveliş fizionomice metalo-ceramice pragul se

formează:
a) [ ] numai vestibular
b) [ ] numai mezial
c) [ ] numai distal
d) [ ] în unghi drept ori drept-bizotat
e) [ ] circular

248.C.M.Amprentele obţinute la confecţionarea coroanelor de înveliş metalo-ceramice trebuie

să redee:
a) [ ] numai pragul din zona coletului dentar
b) [ ] coroana dintelui în întregime
c) [ ] toată arcada dentară respectivă
d) [ ] pragul şi adîncimea sulcusului dento-gingival a dinţilor preparaţi
e) [ ] procesul alveolar edentat
249.C.M.Identificați cele mai favorabile forme de prag la confecţionarea coroanelor de înveliş
metalo-ceramice:
a) [ ] în unghi drept
b) [ ] în unghi drept-bizotat
c) [ ] cu adîncitură
d) [ ] cu vîrf
e) [ ] în unghi ascuţit

250.C.M.Precizați lăţimea pragului la prepararea dintelui în zona coletului pentru coroana de

înveliş metalo-ceramică:
a) [ ] 0,6 mm
b) [ ] 0,7 mm
c) [ ] 0,8 mm
d) [ ]1,2 mm
e) [ ] 1,5 mm