Anexe La Raportul Final 19 06 2016 Corr Clean PDF

ANEXE
Anexa 1. Lista documentelor consultate pe parcursul evaluării

Anexa 2. Detalii metodologice prelucrare date statistice
Anexa 3. Metodologia studiilor de caz
Anexa 4. Metodologie estimare costuri unitare
Anexa 5. Listă persoane și instituții implicate în procesul de colectare de date
Anexa 6. Detalii metodologice aferente sondajului în rândul participanților în proiecte
Anexa 7. Listă topicuri și participanți la panelul de experți
Anexa 8. Intervenții asupra tinerilor și tinerilor NEETs și sursa lor de finanțare
Anexa 9. Centralizarea intervențiilor asupra tinerilor și tinerilor NEETs
Anexa 10. Politica națională de tineret
Anexa 11. Logica intervențiilor țintite spre tinerii NEETs în cadrul POCU
Anexa 12. Sinteza prospectivă a evaluărilor
Anexa 13. Date rezultate în urma sondajului în rândul tinerilor participanți în proiectul Garanții
pentru TINEri! și profilul acestora conform registrului participanților în proiect
Anexa 14. Date rezultate în urma sondajului în rândul tinerilor participanți în proiectul Investiția
în tineri, investiția în viitorul nostru! și profilul acestora conform registrului participanților în
proiect
Anexa 15. Lista membrilor CCE
Anexa 16. Tabel de tratare a comentariilor trimise pe marginea raportului de evaluare de către
membrii CCE
Anexa 17. Prezentarea legăturii dintre concluzii, constatări și recomandări.
Anexa 18. Tabel de monitorizare a recomandărilor

1

Anexa 1. Lista documentelor consultate pe parcursul evaluării

Listă documente strategice și legislative analizate
A. Documente care acoperă mai multe arii/sectoare:
o Strategia Europa 2020 (care acopera si alte sectoare/arii decat ocuparea)
o Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (Art. 14, 24, 32)
o Tratatul de la Lisabona (Art. 165 și Art. 166 din TFUE)
o Acordul de parteneriat dintre România și Comisia Europeană
o Programul Naţional de Reformă 2011‐2013
o Programul Naţional de Reformă 2014
o Programul Naţional de Reformă 2015
o Recomandare a Consiliului privind Programul național de reformă al României pentru 2015 și care
include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2015.
o Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Centru 2014‐2020.
o Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud Muntenia 2014‐2020.
o Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud Est 2014‐2020.
o Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud Vest 2014‐2020.
o Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014‐2020.
o Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Nord Vest 2014‐2020.
o Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Nord Est 2014‐2020.
o Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii București Ilfov 2014‐2020.
o Planul Regional de Acțiune pentru Ocuparea forței de muncă și incluziune socială a Regiunii Sud
Muntenia 2009‐2011.
o Planul Regional de Acțiune pentru Ocuparea forței de muncă și incluziune socială a Regiunii Sud Est
2009‐2011.
o Planul Regional de Acțiune pentru Ocuparea forței de muncă și incluziune socială a Regiunii Centru
2009‐2011.
o Planul Regional de Acțiune pentru Ocuparea forței de muncă și incluziune socială a Regiunii Nord Est
2011‐2013.
o Planul Regional de Acțiune pentru Ocuparea forței de muncă și incluziune socială a Regiunii Nord
Vest 2009‐2013.
o Planul Regional de Acțiune pentru Ocuparea forței de muncă și incluziune socială a Regiunii
București Ilfov 2012‐2014.
o Strategiile județene de dezvoltare.
o Recomandări Specifice de Țară 20141
o Analiza anuală a creşterii 20152

B. Ocupare
B.1. Documente strategice europene
o O strategie a UE pentru tineret‐investiție și mobilizare 2010‐2018.
o Iniţiativa emblematică „Tineretul în mişcare”. O iniţiativă de eliberare a potenţialului tinerilor de a
realiza o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană.
o Viitorul politicii pentru tineret 2014 – 2020.
o „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri”. COM(2011) 933 final din 20 decembrie 2011.
o Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret.

B.2. Documente strategice naționale
o Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014‐2020; Planul de acţiuni pe perioada 2014
‐ 2020 pentru implementarea Strategiei Naţionale.
o Strategia Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014‐2020 și planul de acțiune
aferent.
o Planul de implementare a Garanţiei pentru Tineret 2014‐2015, aprobat de Guvernul României prin
Memorandum, 2013.

1 http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/csr2014_romania_ro.pdf
2 http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/2015/ags2015_ro.pdf

2

o ”Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei”, 2016, Cancelaria Guvernului României.

B.3. Legislație europeană
o Decizia (UE) 1848/2015 a Consiliului din 5 octombrie 2015 privind orientările pentru politicile de
ocupare a forței de muncă ale statelor membre pentru 2015.
o Regulamentul de punere în aplicare nr. 459/2015 de specificare a caracteristicilor tehnice ale
modulului ad‐hoc pentru 2016 privind tinerii pe piaţa muncii, prevăzut de Regulamentul (CE) nr.
577/98 al Consiliului.

B.4. Legislație națională
o Legea nr. 53/2003‐ Codul Muncii cu modificările și completările ulterioare.
o Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă,
modificată și completată prin Legea nr. 250/2013.
o Hotărârea Guvernului nr. 377/2002, pentru aprobarea Procedurilor privind accesul la măsurile
pentru stimularea ocupării forţei de muncă, modalităţile de finanţare şi instrucţiunile de
implementare a acestora.
o Hotararea Guvernului nr. 278/2002 pentru aprobarea Procedurilor privind accesul la măsurile
pentru prevenirea șomajului, modalitățile de finanțare și instrucțiunile de implementare a acestora.
o Legea Nr. 279 din 2005 privind ucenicia la locul de muncă.
o Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolventii de invatamant superior.
o Legea Nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor.
o Legea nr. 219/2015 privind economia socială.

C. Formarea profesională a forței de muncă (MM/ANOFM)
C.1. Documente strategice europene
o Planul de acțiune pentru antreprenoriat 2020.
o Educație și formare 2020 (ET 2020).
o Raport comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a Cadrului
strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020). Noi
priorități pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale.

C.2. Documente strategice naționale
o Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014‐2020; Planul de acţiuni pe perioada 2014
‐ 2020 pentru implementarea Strategiei Naţionale.
o Strategia Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014‐2020 și planul de acțiune
aferent.
o Strategia Națională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 ‐2020.

C.3. Legislație europeană
o Diferite recomandări, comunicate.
o Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind
recunoașterea calificărilor profesionale (versiunea consolidată).
o Legea nr. 200 din 25 mai 2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru
profesiile reglementate din România.
o Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de
modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a
Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului
de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”).

C.4. Legislație națională
o Ordonanța Nr.129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, modificată prin Legea nr.
167/2013.
o Hotărâre Nr. 522 din 8 mai 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor.
3

o Hotărâre Nr. 481 din 24 iunie 2015 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a
adulţilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 522/2003.
o Hotararea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor.
o Ordin Nr. 35/3112 din 26 ianuarie 2004 pentru aprobarea Nomenclatorului calificărilor pentru care
se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare.

D. Educație
D.1. Documente strategice europene
o Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic și
Social European și către Comitetul Regiunilor „Combaterea părăsirii timpurii a școlii: o contribuție
esențială la Strategia Europa 2020”, COM(2011) 18 final.
o Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European
și Comitetul Regiunilor „Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate
socioeconomice mai bune”, adoptată la 20 noiembrie 2012, COM(2012) 669 final.
o Recomandarea Consiliului privind un cadru de calitate pentru stagii (2014).

D.2. Documente strategice naționale
o Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014‐2020.
o Strategia Națională pentru Învățământ Terțiar 2015‐2020.
o Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România.

D.3. Legislație europeană
o Diferite recomandări, comunicate.

D.4. Legislație națională
o Legea Nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare (Legea educaţiei naţionale).
o Legea Nr. 258/2007 privind practica elevilor şi studenţilor, cu modificările și completările ulterioare.
o OMENCS nr. 3114/01.02.2016 privind acreditarea programelor de formare continuă.
o Ordinul 5248/2011 privind aplicarea Programului „A doua şansă”.
o Ordonanţa de urgenţă nr. 94/2014 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.
1/2011, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea
calităţii educaţiei – privind învățământul dual.
o Ordin 4542/2014 care reglementeaz învățământul terțiar nonuniversitar, organizat la nivelul
colegiilor.
o Metodologia‐cadru privind organizarea şi funcţionarea învăţământului terţiar nonuniversitar,
organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate din
25.06.2015, aprobată prin Ordinul MECS nr. 4342/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 534 din
17 iulie 2015 (M.Of. nr. 534/2015).

E. Asistență socială și incluziune socială
E.1. Documente strategice europene
o Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale 2010 – inițiativă emblematică a
Strategiei 2020.
o ”Pachetul privind investiţiile sociale” și Documentul cadru de politică pentru implementarea
pachetului privind investiţiile sociale (Policy Roadmap for the implementation of the Social
Investment Package ) 2015.
o Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii‐inclusiv implementarea Fondului
Social European pentru perioada 2014‐2020 (COM 2013) 83 final.
o Propunere de consolidare a dimensiunii sociale în guvernarea Uniunii Economice și Monetare
(2013).
o Strategia europeană pentru egalitatea între femei și bărbați 2010‐2015.

E.2. Documente strategice naționale
o Strategia Naţională privind promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei 2015‐2020.
o Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome
pentru perioada 2015‐2020.
4

o Strategia Națională privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabiltăţi 2014‐2020.
o Strategia Națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014‐2020
şi a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru protecţia şi promovarea
drepturilor copilului 2014 – 2016.

E.3. Legislatie europeană
‐

E.4. Legislație națională
o Legea nr. 116/2002, legea privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale.
o Hotărârea Guvernului României privind Strategia naţională de incluziune socială a tinerilor care
părăsesc sistemul de protecţie a copilului (HG 669/2006).
o Legea Nr. 292/2011 (Legea asistenţei sociale).
o Hotărâre Nr. 1217 din 6 septembrie 2006 privind constituirea mecanismului național pentru
promovarea incluziunii sociale în România.
o Legea nr. 448/2006 (republicată) privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap.
o Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și
completările ulterioare.
o OG nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările și completările ulterioare.
o HG nr. 539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă socială şi a structurii
orientative de personal, a Regulamentului‐cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de
asistenţă socială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei
Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările și completările ulterioare.

F. Antreprenoriat
F.1. Documente strategice europene
o Strategia Europa 2020.
o Planul de acțiune pentru antreprenoriat 2020.

F.2. Documente strategice naționale
o Strategia Națională pentru Competitivitate 2014‐2020.
o Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare Inovare 2014‐2020.
o Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii și
îmbunătăţirea mediului de afaceri din România – Orizont 2020.

F.3. Legislație europeană
‐

F.4. Legislație națională
o Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării
microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.

G. Educație non‐formală, inclusiv voluntariat (MTS)
G.1. Documente strategice europene
o Strategia UE pentru Tineret – Investiţie şi Capacitare. O metodă deschisă de coordonare reînnoită
pentru adresarea provocărilor şi oportunităţilor tinerilor (2010‐2018).

G.2. Documente strategice nationale
o Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret 2015‐2020.

G.3. Legislație europeană
o Regulamentul (UE) NR. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie
2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și
sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE.

G.4. Legislație națională
5

o Legea Nr. 350 din 21/07/2006 (Legea tinerilor).
o Legea Nr. 333/2006 privind înfiinţarea centrelor de informare şi consiliere pentru tineret.
o Legea Nr. 351/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al
Tineretului din România.
o Legea Nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România.
o Legea 215/2001 legea administraţiei publice locale care stabilește obligaţia consiliilor locale și a
consiliilor judeţene de a crea cadrul necesar furnizării de servicii publice privind tineretul.
o Legea nr. 646/2002 privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural.

Listă documente analizate pentru Capitolul 4. Descrierea principalelor intervenții și a surselor de finanțare
aferente.

*** Agenția Executivă Educație, Audiovizual și Cultură, Comisia Europeană, 2016. Erasmus +. Ghidul Programului.
Versiunea 2, 7.01.2016
*** Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, 2016. Realizarea Planului de Implementare a Garanției pentru
Tineret 2014 – 2015, pentru anul 2014 și perioada ianuarie – decembrie 2015
*** Agenția pentru Implementarea Programelor și proiectelor pentru IMM‐uri, 2016. Procedura de implementare a
schemei transparente de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului pentru dezvoltarea abilităţilor
antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului la finanţare ‐ START
schemei de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării
microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri
Programului pentrudezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la
finanţare ‐ START
*** Agenția pentru Implementarea Programelor și proiectelor pentru IMM‐uri, 2015. Ghidul solicitantului programul
pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri 2015
finanţare – START
*** Autoritatea de Management a Programului Operațional Capital Uman, 2016. Orientări privind Accesarea Finanțărilor
în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020
*** Autoritatea de Management a Programului Operațional Capital Uman, 2015. Programul Operațional Capital Uman
2014 – 2020
6

*** Autoritatea de Management a Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, 2015. Documentul
Cadru de Implementare al Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
*** Autoritatea de Management a Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, 2015. Programul
Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Raportul Anual de Implementare 2014
*** Autoritatea de Managemnt pentru Programul Operațional Regional, 2015. Programul Operațional Regional 2007 –
2013. Raportul Anual de Implementare 2014
*** Autoritatea de Managemnt pentru Programul Operațional Regional, 2014. Documentul Cadru de Implementare al
Programului Operațional Regional 2007 – 2013. Versiunea 17
*** Comisia Europeană, 2010. COM(2010) 477 final. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Tineretul în mișcare” O inițiativă de eliberare a
potențialului tinerilor de a realiza o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană
*** Comitetul pentru Mecanismul Financiar SEE, 2014. Regulament pentru implementarea Mecanismul Financiar SEE
2009 – 2014. Versiunea 1 iulie 2014
*** Direcția Generală Educație și Cultură, Comisia Europeană, 2013. Tineret în Acțiune. Ghidul programului. Versiune
2013
*** Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 2015. Programul Operațional pentru Pescuit 2007 – 2013, România.
Raportul Anual de Implementare 2014
*** Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 2015. Programul Național de Dezvolatre Rurală 2007 – 2013. Versiunea
septembrie 2015
*** Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 2015. Raportul Anual de Progres privind Implementarea Programului
Național de Dezvolatre Rurală 2007 – 2013 în România în anul 2014. Versiune consolidată
*** Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 2014. Programul Național de Dezvolatre Rurală pentru perioada 2014 –
2020. Versiunea oficială 1 iulie 2014
*** Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 2007. Programul Operațional pentru Pescuit 2007 – 2013
*** Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, 2015. Programul Operațional Regional 2014 – 2020
*** Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, 2015. Programul Operațional Regional 2014 – 2020.
Ghidul solicitantului. Condiții generale de accesare a fondurilor. Versiunea 14.07.2015
*** Ministerul Dezvoltări, Lucrărilor Publice și Locuințelor, 2007. Programul Operațional Regional 2007 – 2013
*** Ministerul Fondurilor Europene, 2014. Evaluarea ad‐hoc a intervențiilor POSDRU 2007‐2013 pentru tineri
*** Ministerul Muncii, Protecției Sociale, Familiei și persoanelor Vârstnice, 2014. Romanian Youth Guarantee
Implementation Plan (RYGIP) 2014 ‐2015
*** Ministerul Muncii, Familiei și al Egalității de Șanse, 2007. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007 ‐2013
*** Ministerul Norvegian al Afacerilor Externe, 2011. Regulation on the Implementation of the Norwegian Fiancial
Mechanism 2009 – 2014, Versiunea 11 februarie 2011
*** Uniunea Europeană, 2013. REGULAMENTUL (UE) NR. 1288/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL
CONSILIULUI din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educație, formare,
tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE
*** Uniunea Europeană, 2013. REGULATION (EU) No 1296/2013 OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL
of 11 December 2013 on a European Union Programme for Employment and Social Innovation ("EaSI") and amending
Decision No 283/2010/EU establishing a European Progress Microfinance Facility for employment and social inclusion

Listă documente analizate pentru Capitolul 5. Evoluția viitoare a situației tinerilor, în baza scenariilor cu sau
fără intervențiile țintite spre NEETs

*** Biroul Auditorului General al Țării Galilor, 2014. Youth people not in employment, education or training [Tineri care
nu sunt nici angajați, nici în educație, nici în formare].
*** Departamentul pentru Educație și Competențe, Guvernul Irlandei, 2015. Evaluation of the operation of the Youth
Employment Initiative (YEI) element of the European Social Fund (ESF) Programme for Employability, Inclusion and
Learning (PEIL) 2014‐2020 [Evaluarea operațiunilor Inițiativei Locuri de Muncă pentru Tineri (ILMT) ca element al
Fondului Social European (FSE) în Programul pentru Ocupare, Incluziune și Învățare (POII) 2014‐2020].
*** Departamentul de Sănătate Publică al Angliei, 2014. Reducing the number of young people not in employment,
education or training (NEET) [Reducerea numărului de tinerii care nu sunt nici în educație, nici în formare, nici
angajați (NEET)].
*** Eurofund, 2012. NEETs: Young people not in employment, education or training: Characteristics, costs and policy
responses in Europe [NEETs: Tineri care nu sunt nici angajați, nici în educație, nici în formare. Caracteristici, costuri
7

și politici de răspuns în Europa]. Luxembourg: Publications Office of the European Union
*** Guvernul Scoției, 2016. Youth Employment Initiative (YEI). Evaluation Report for the 2014‐2020 Scottish Operational
Programmes [Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tienri (ILMT). Raport de evaluare pentru Programele Operaționale
Scoțiene 2014‐2020].
*** Ministerul Fondurilor Europene, 2014. Evaluarea ad‐hoc a intervențiilor POSDRU 2007‐2013 pentru tineri
*** Parlamentul European, 2016. Assessment of Youth Employment Initiative [Analiza Inițiativei Locuri de Muncă pentru
Tineri].
*** Youth Work Ireland, 2011. Submission to “Book of estimates and Comprehensive Review Expenditure (CRE) – DCYA –
raport oficial al guvernului Irlandez cu privire la execuția bugetară a anului 2010.
Aked, J., Steuer, N., Lawlor, E and Spratt, S., 2009. Backing the future: why investing in children is good for us all. London:
New Economics Foundation
Banerji, A. et. al, 2014. Youth Unemployment in Advanced Economies in Europe: Searching for Solutions [Șomajul tinerilor
în economiile avansate din Europa: căutând soluții]. Washington: Fondul Monetar Internațional.
Britton, j. et. al., 2011. The Early Bird… Preventing Young People from becoming a NEET statistic [Statistici privind
prevenirea situației de NEET în rândul tinerilor]. Bristol: Universitatea din Bristol.
Caliendo, M., și R. Schmidl, 2016. “Youth unemployment and active labor market policies in Europe” [Șomajul tienrilor
și politicile active de ocupare în Europa]. IZA Journal of Labor Policy (2016) 5:1.
Dolado, J., 2013. No Country for Young People? Youth Labour Market Problems in Europe . [Nicio țară pentru tineri?
Problemele pieței muncii pentru tienri în Europa]. CEPR eBook
Forslund, A, 2016. Strategies to improve labour market outcomes of youth at risk. The Swedish experience [Strategii de
îmbunătățire a rezultatelor la nivelul pieței muncii pentru tinerii în situații de risc. Experiența suedeză]. Comisia
Europeană: Stokolm
Hämäläinen, K. et. al., 2014. The labour market impacts of a youth guarantee: lessons for Europe? [Impactul garanției
pentru tineri asupra pieței muncii: lecții din Europa?]. Helsinki: Government Institute for Economic Research

Listă documente analizate pentru Raportul de caz ”Garanții pentru TINEri”
 Anexa 1, Cererea de finanțare a proiectului Garanții pentru TINEri!
 Anexa 2 Bugetul proiectului sintetic și detaliat.
 Anexa 5 Raportul tehnico‐financiar aferent cererii de rambursare finale nr. 23.
 Anexa 7Registru grup țintă.
 Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Cererea de rambursare
finală nr. 23 a proiectului Garanții pentru TINEri!.
 Anexa 28, Lista experţilor din echipa de implementare implicaţi în derularea proiectului, acumulate
până la finele perioadei de raportare.
 Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Act adiţional nr. 1 la
Contractul de finanţare POSDRU/126/5.1/S/139512.
 Program Operațional Capital Uman 2014‐2020.
 Ministerul Muncii, familiei și Egalității de Șanse, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013, 2007.
8

 Legea nr. 53/2003 Codul muncii.

Listă documente analizate pentru Raportul de caz ” Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru!”
Documente aferente proiectului Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru!” (cod: 139515)
 Cererea de finanțare a proiectului „Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru!”
 Buget estimat detaliat al proiectului (Anexa 1 la Cererea de finanțare)
 Raport tehnico financiar aferent Cererii de Rambursare nr. 22 finală
 Anexa 7 – Registrul grupuli țintă
 Anexa 28 – Lista experților implicați în derularea proiectului
 Evidențele de cheltuieli aferente Cererilor de rambursare 1‐22
 Rapoarte de activitate ale experților implicați în derularea proiectului aferente Cererilor de rambursare 1‐22

*** Institutul de Știinte ale Educatiei, 2015. Analiza sistemului de invatamant preuniversitar din Romania din perspectiva
unor indicatori statistici. Politici educationale bazate pe dat.e
*** Salvați Copiii, 2014. Cercetare privind implementarea programului A Doua Șansă.

9

Anexa 2 – Detalii metodologice prelucrare date statistice
Informații suplimentare serii de date utilizate

Indicator Sursa Interval temporal Date Nivel de agregare
lipsă
Populația totală în vârstă de 15‐24 ani, POP107A – INS 2007 ‐ 2015 Nu Național/regional/județean
domiciliu
Rata de activitate a resurselor de FOM115A ‐ INS 2007 ‐ 2014 Nu Național/regional/județean
muncă
Rata de ocupare a resurselor de muncă FOM116A ‐ INS 2007 ‐ 2014 Nu Național/regional/județean
Populația școlară, pe niveluri de SCL103E ‐ INS 2007 ‐2014 Nu Național/regional/județean
educație
Numărul mediu al salariaților FOM104F ‐ INS 2007 ‐2014 Nu Național/regional/județean
Resursele de muncă FOM101A ‐ INS 2007 ‐2014 Nu Național/regional/județean
Rata de activitate a populației cu vârstă AMG155E – INS ‐ AMIGO 2007 ‐2015 (III) Nu Național/regional
cuprinsă între 15 – 24 ani
Rata de ocupare a populației cu vârstă AMG156E– INS ‐ AMIGO 2007 ‐2015 (III) Nu Național/regional
cuprinsă între 15 – 24 ani
Populație de etnie romă ANALIZA SOCIALĂ 2015 Da Național/regional/județean
DESFĂŞURATĂ ÎN
JUDEȚELE DIN ROMÂNIA3
Rata NEETs Eurostat 2014 Nu European
Numărul tinerilor NEETs INS ‐ AMIGO 2007 – 2015 (III) Nu Național/regional

Observații:
1. Populația de etnie romă:
Baza de date conține date privind numărul populației de etnie romă la nivelul fiecărui județ, prezentând valori oficiale
și valori estimate. La nivelul acestei baze de date există valori lipsă pentru următoarele județe:
A. valori oficiale: Arad. Valoarea pentru județul Arad a fost înlocuită cu valoarea medie calculată pentru celelalte unități
statistice disponibile.
B. valori estimate: Arad, Dâmbovița și Hunedoara. Acestea au fost calculate plecând de la valorile oficiale care au fost
înmulțite cu coeficientul K, calculat ca și raport între valoarea medie estimată (pentru celelalte unități statistice
disponibile) și valoarea medie oficială (pentru celelalte unități statistice disponibile).

2. Rata de activitate și rata de ocupare a populației cu vârstă între 15 și 24 ani:
A. Pentru anul 2015 a fost utilizată rata prezentată pentru trimestrul III 2015 deoarece rata totală nu este disponibilă
la momentul efectuării analizei.

3. Numărul NEETs:
A. Pentru anul 2015 numărul NEETs este calculat ca și medie a primelor 3 trimestre deoarece valoarea finală la nivelul
anului 2015 nu a fost disponibilă la momentul realizării acestei analize.

Anexa 2 – Detalii metodologice

A. Distribuirea tinerilor NEETs la nivel județean.
Datele disponibile pentru tinerii NEETs sunt prezentate la nivel național și regional. Pentru a oferi o mai bună înțelegere
a distribuției spațiale a tinerilor NEETs, s‐a construit un sistem de ponderi bazat pe următoarele ipoteze de lucru:
A. Distribuția județeană a tinerilor NEETs este influențată de distribuția județeană a tinerilor cu vârste între 15 și 24 de
ani.
B. În județele cu rată de activitate scăzută există o probabilitate mai mare de a avea o concentrare a tinerilor NEETs.
C. În județele cu rată de ocupare scăzută există o probabilitate mai mare de a avea o concentrare a tinerilor NEETs.
D. În județele cu rată scăzută a numărului de salariați raportați la resursele de muncă există o probabilitate mai mare de
a avea o concentrare a tinerilor NEETs.
E. În județele cu rată scăzută de înscriere în învățământul școlar există o probabilitate mai mare de a avea o concentrare
a tinerilor NEETs.

3 Ciprian Necula, Analiza socială a județelor din România, octombrie 2015.
10

Sistemul de ponderi a fost construit la nivelul fiecărei regiuni astfel încât populația NEETs existentă la nivelul acelei
regiuni să fie distribuită în județele componente.
Din punct de vedere matematic, sistemul de ponderi are formula generală:
∗ 1 ∗ 1 ∗ 1 ∗ 1 ș (1)

ț
∑ ∑ ∗ 1 ∗ 1 ∗ 1 ∗ 1 ș (2)

ț (3)
∑
În baza sistemului de ponderi construit conform metodologiei în trei pași, prezentată mai sus, au fost distribuiți tinerii
NEETs la nivelul județelor.
ț î
ț î
ț î
ă ț ț î
ș ț ș ț î

Observație 1: Datorită faptului că datele necesare calculării ratelor ce intră în sistemul de ponderare nu sunt disponibile
decât pentru orizontul 2007 – 2014, pentru anul 2015 au fost utilizate ponderile aferente anului 2015. Ipoteza utilizată
are la bază faptul că, condițiile economice ale anului 2014 sunt cel mai apropiate de cele ale anului 2015. Analiza poate
fi refăcută în momentul în care datele vor deveni disponibile pentru 2015, pentru a se estima deplasarea estimatorilor
calculați în prezentul raport.
Observație 2: Populația NEETs a fiecărui județ a fost distribuită între mediul urban și mediu rural în baza ponderii celor
două medii la nivelul regiunii. Din cauza acestui fapt, principala limitare existentă este aceea că interpretarea datelor
trebuie să aibă în vedere, într‐o mult mai mare măsură, raportul în care se află valorile județe la nivelul fiecărei regiuni
(pe medii de rezidență) și nu valorile absolute efective.
Observație 3: Printr‐o abordare similară au fost estimați și tinerii NEETs de la nivelul celor 4 localități din județul
Constanța incluse în zona ITI Delta Dunării. În final, aceste valori au fost agregate cu cele rezultate la nivelul județului
Tulcea, pentru a obține o estimare globală a tinerilor NEETs de la nivelul ITI Delta Dunării.

Pasul 1: A fost estimată ponderea populației în vârstă de 15 ‐24 de ani, în populația în vârstă de 15 ‐24 de ani a județului
Constanța, pentru fiecare dintre cele 4 localități din zona ITI Delta Dunării.

Pasul 2: Acest sistem de ponderi a fost aplicat populației NEETs a județului Constanța, rezultând populația NEETs a
fiecărei localități dintre cele 4.

Pasul 3: Populația NEETs a celor 4 localități a fost agregată împreună cu populația NEETs a județului Tulcea și astfel a
fost obținută populația NEETs a zonei ITI Delta Dunării. A fost avut în vedere faptul că populația NEETs a celor 4
localități este una rurală.

C. Analiza tinerilor NEETs de etnie romă
Pentru estimarea tinerilor NEETs de etnie romă s‐a avut în vedere o metodologie etapizată bazată pe o serie de ipoteze,
după cum urmează:
Pasul 1: S‐a plecat de la datele oficiale disponibile pentru populația de etnie romă, rezultate din cercetarea realizată în
octombrie 2015.
Pasul 2: S‐a considerat că populația romă în vârstă de 15 ‐24 de ani are aceeași pondere în populația totală de etnie
romă ca și ponderea generală de la nivelul României. Utilizând acest sistem de ponderi a fost calculată populația romă
în vârstă de 15 ‐24 ani.
Pasul 3. S‐a considerat că ponderea populației NEETs în populația de etnie romă cu vârstă de 15 ‐24 de ani este cu 25%
mai mare decât ponderea generală a NEETs în populația cu vârstă de 15 ‐24 de ani, la nivelul fiecărui județ. În urma
efectuării acestui pas a fost calculată populația NEETs de etnie romă, la nivelul fiecărui județ.
Pasul 4. S‐a calculat populația NEETs de etnie romă la nivelul celor 4 localități din zona ITI Delta Dunării utilizând
ponderea NEETs în baza ponderii pe care o are populația NEETs de etnie romă în populația NEETs totală a județului
Constanța. La finalul acestui pas s‐a obținut numărul de NEETs de etnie romă pentru fiecare dintre cele 4 localități.
Pasul 5. S‐a calculat numărul de NEETs de etnie romă de la nivelul zonei ITI prin însumarea numărului NEETs de etnie
romă de la nivelul județului Tulcea cu umărul NEETs de etnie romă de la nivelul celor 4 localități din zona ITI.
11

Principala limitare a acestei abordări este aceea că subestimează populația NEETs de origine romă datorită faptului că
ipotezele formulate de‐a lungul celor 5 pași ai metodologiei au o tentă optimistă. Acest lucru se datorează lipsei oricăror
informații referitoare la tinerii de etnie romă.

Principalele limitări ale abordării metodologice propuse:
A. Prima limitare importantă se referă la faptul că seriile de date se opresc în 2015 și chiar 2014 deoarece există un
decalaj semnificativ între momentul întâmplării unui fenomen și momentul înregistrării și diseminării datelor care îl
descriu de către instituțiile responsabile (Institutul Național de Statistică, Eurostat).

B. A doua provocare, de asemenea, se referă la sfera de cuprindere a indicatorilor disponibili în bazele de date, care de
cele mai multe ori nu măsoară exact fenomenul studiat ci unul similar sau paralel, la un nivel de agregare superior.

C. A treia provocare, a procesului de evaluare, se referă la accesibilitatea datelor și la adecvarea acestora. Este posibil
ca datele disponibile în surse, a căror interogare nu s‐a reușit până la finalizarea acestui raport, să aducă informații
suplimentare care să completeze principalele rezultate ale acestei analize.

D. A patra limitare notabilă se referă la procesul de estimare spațială a fenomenului studiat. Procesul de estimare se
bazează pe o serie de ipoteze, care prin modul de formulare generează cea mai probabilă distribuție județeană a
numărului de NEETs și a numărului de NEETs de etnie romă, dar care pot subestima sau supraestima în anumite cazuri
particulare valorile celor două fenomene. Totuși, este esențial de menționat faptul că, această distribuție nu poate fi
optimizată decât în momentul existenței unor date înregistrate la nivel județean prin cercetări statistice cu caracter
exhaustiv sau prin sondaje realizate pe eșantioane reprezentative la nivelul respectiv de agregare.

12

Cele mai importante prelucrări realizate pentru capitolul 3

Tabel 1. Populație NEETs – distribuție regională
Populație NEETs 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total TOTAL 430589 338163 371155 416354 432459 408525 397379 384955 398901
Nord‐Est 69338 50950 52525 59989 57755 55739 49446 45856 43311
Sud‐Est 78153 57669 51818 55613 64782 60120 61072 60454 65717
Sud‐Muntenia 78791 60864 68815 80084 84346 81420 80902 75732 80058
Sud‐Vest Oltenia 46172 36181 37378 39639 34994 32583 35809 32923 41287
Vest 30261 23471 25445 26256 29326 32499 31062 31437 26738
Nord Vest 41841 36659 44812 45223 49033 42706 42971 38778 44435
Centru 55648 44980 61463 76112 82154 69816 61430 66633 73047
București ‐ Ilfov 30386 27389 28900 33438 30070 33642 34689 33143 24308
Urban TOTAL 200995 148590 159202 175321 184716 175708 169096 156944 170537
Nord‐Est 29998 20277 22414 22344 20596 17259 15234 15871 13629
Sud‐Est 40553 27018 23047 23734 28086 30326 25096 22888 30841
Sud‐Muntenia 30068 19251 17794 22098 23500 23995 24052 22144 26614
Sud‐Vest Oltenia 21209 16979 18393 16610 13441 14188 14775 11746 19050
Vest 15641 12408 14611 14261 19445 19369 16559 15240 16969
Nord Vest 15952 12821 18433 21796 19559 18289 22342 13823 17997
Centru 23331 19123 25620 30335 35339 24941 24215 31419 26824
București ‐ Ilfov 24243 20713 18890 24142 24752 27340 26824 23813 18614
Rural TOTAL 229594 189572 211953 241033 247743 232817 228284 228011 228364
Nord‐Est 39339 30673 30111 37645 37159 38479 34212 29985 29682
Sud‐Est 37601 30652 28770 31878 36696 29794 35976 37566 34877
Sud‐Muntenia 48723 41612 51021 57986 60847 57426 56850 53588 53444
Sud‐Vest Oltenia 24963 19202 18985 23029 21553 18395 21034 21177 22238
Vest 14620 11062 10834 11995 9881 13129 14503 16197 9769
13

Nord Vest 25889 23838 26379 23427 29474 24417 20629 24954 26438
Centru 32317 25858 35843 45777 46815 44875 37215 35213 46223
București ‐ Ilfov 6142 6676 10009 9296 5318 6302 7864 9331 5695
Sursa datelor: INS – Ancheta AMIGO

Tabel 2. Ponderi distribuție regională NEETs pe medii de rezidență

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
URBAN 46,68% 43,94% 42,89% 42,11% 42,71% 43,01% 42,55% 40,77% 42,75%
Nord‐Est 43,26% 39,80% 42,67% 37,25% 35,66% 30,96% 30,81% 34,61% 31,47%
Sud‐Est 51,89% 46,85% 44,48% 42,68% 43,35% 50,44% 41,09% 37,86% 46,93%
Sud‐Muntenia 38,16% 31,63% 25,86% 27,59% 27,86% 29,47% 29,73% 29,24% 33,24%
Sud‐Vest Oltenia 45,93% 46,93% 49,21% 41,90% 38,41% 43,54% 41,26% 35,68% 46,14%
Vest 51,69% 52,87% 57,42% 54,32% 66,31% 59,60% 53,31% 48,48% 63,46%
Nord Vest 38,13% 34,97% 41,13% 48,20% 39,89% 42,83% 51,99% 35,65% 40,50%
Centru 41,93% 42,51% 41,68% 39,86% 43,02% 35,72% 39,42% 47,15% 36,72%
București ‐ Ilfov 79,78% 75,63% 65,36% 72,20% 82,31% 81,27% 77,33% 71,85% 76,57%
RURAL 53,32% 56,06% 57,11% 57,89% 57,29% 56,99% 57,45% 59,23% 57,25%
Nord‐Est 56,74% 60,20% 57,33% 62,75% 64,34% 69,03% 69,19% 65,39% 68,53%
Sud‐Est 48,11% 53,15% 55,52% 57,32% 56,65% 49,56% 58,91% 62,14% 53,07%
Sud‐Muntenia 61,84% 68,37% 74,14% 72,41% 72,14% 70,53% 70,27% 70,76% 66,76%
Sud‐Vest Oltenia 54,07% 53,07% 50,79% 58,10% 61,59% 56,46% 58,74% 64,32% 53,86%
Vest 48,31% 47,13% 42,58% 45,68% 33,69% 40,40% 46,69% 51,52% 36,54%
Nord Vest 61,87% 65,03% 58,87% 51,80% 60,11% 57,17% 48,01% 64,35% 59,50%
Centru 58,07% 57,49% 58,32% 60,14% 56,98% 64,28% 60,58% 52,85% 63,28%
București ‐ Ilfov 20,21% 24,37% 34,63% 27,80% 17,69% 18,73% 22,67% 28,15% 23,43%
Sursa datelor: prelucrările autorilor

14

Tabel 3. Ponderi distribuție județeană NEETs
PONDERI JUDEȚENE 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Regiunea NORD‐VEST
Bihor 0,076132 0,081432 0,091488 0,105994 0,122371 0,126773 0,134232 0,158462 0,158462
Bistrița‐Năsăud 0,194899 0,190605 0,181318 0,173965 0,162828 0,156449 0,164644 0,117855 0,117855
Cluj 0,140964 0,127379 0,133918 0,136463 0,128648 0,126928 0,113514 0,162741 0,162741
Maramureș 0,305778 0,310847 0,298936 0,284952 0,284051 0,296346 0,298408 0,301987 0,301987
Satu Mare 0,192386 0,194293 0,19791 0,200574 0,204852 0,202141 0,197772 0,191221 0,191221
Sălaj 0,089841 0,095444 0,096431 0,098052 0,09725 0,091363 0,091431 0,067734 0,067734
Regiunea CENTRU
Alba 0,080401 0,091775 0,094665 0,109086 0,107284 0,101001 0,092907 0,066915 0,066915
Brașov 0,322787 0,312513 0,310164 0,299401 0,291444 0,292479 0,267069 0,226005 0,226005
Covasna 0,110472 0,11323 0,109763 0,119064 0,113581 0,117275 0,125452 0,135559 0,135559
Harghita 0,130673 0,122816 0,119125 0,109576 0,116984 0,11849 0,128214 0,166264 0,166264
Mureș 0,201443 0,206046 0,204524 0,211755 0,218902 0,228824 0,246715 0,277361 0,277361
Sibiu 0,154224 0,15362 0,161758 0,151118 0,151806 0,141931 0,139643 0,127897 0,127897
Regiunea NORD‐EST
Bacau 0,247754 0,246398 0,252528 0,262005 0,253232 0,254457 0,250368 0,242164 0,242164
Botoșani 0,12442 0,129788 0,1238 0,123607 0,114341 0,112323 0,108474 0,116457 0,116457
Iași 0,179497 0,180334 0,186694 0,184254 0,198056 0,199699 0,203038 0,266791 0,266791
Neamț 0,148409 0,149507 0,145578 0,137795 0,140243 0,133899 0,131445 0,079137 0,079137
Suceava 0,164719 0,164308 0,163033 0,158823 0,170069 0,178994 0,176553 0,176589 0,176589
Vaslui 0,135201 0,129666 0,128368 0,133517 0,12406 0,120627 0,130122 0,118862 0,118862
Regiunea SUD‐EST
15

Brăila 0,12738 0,126979 0,123669 0,129449 0,123738 0,126416 0,121906 0,111804 0,111804
Buzău 0,126914 0,135688 0,131337 0,124606 0,122448 0,125788 0,124352 0,136605 0,136605
Constanta 0,181289 0,169864 0,177331 0,17652 0,180337 0,171716 0,165438 0,202766 0,202766
Galați 0,30101 0,294658 0,299378 0,314359 0,319811 0,334709 0,335909 0,346257 0,346257
Tulcea 0,122825 0,127389 0,124134 0,121839 0,115393 0,106657 0,107196 0,086744 0,086744
Vrancea 0,140582 0,145422 0,144151 0,133226 0,138273 0,134713 0,145199 0,115825 0,115825
Regiunea SUD‐MUNTENIA
Argeș 0,114335 0,117019 0,131947 0,142637 0,142094 0,134506 0,134947 0,125596 0,125596
Călărași 0,153519 0,148546 0,152099 0,137434 0,139391 0,142244 0,144812 0,162473 0,162473
Dâmbovița 0,166211 0,173963 0,176572 0,174617 0,179714 0,184045 0,18673 0,20252 0,20252
Giurgiu 0,149611 0,146058 0,143554 0,141325 0,136091 0,145856 0,150824 0,175358 0,175358
Ialomița 0,106357 0,106353 0,100952 0,10847 0,106285 0,105205 0,106978 0,101961 0,101961
Prahova 0,225839 0,222126 0,215613 0,218608 0,222578 0,224787 0,212425 0,186661 0,186661
Teleorman 0,084128 0,085935 0,079264 0,076909 0,073849 0,063357 0,063284 0,04543 0,04543
Regiunea BUCURESTI ‐ ILFOV
Ilfov 0,314625 0,4434 0,383367 0,422514 0,48304 0,547539 0,731505 0,863959 0,863959
Municipiul București 0,685375 0,5566 0,616633 0,577486 0,51696 0,452461 0,268495 0,136041 0,136041
Regiunea SUD‐VEST OLTENIA
Dolj 0,277286 0,256325 0,267995 0,262354 0,290909 0,295626 0,290615 0,335758 0,335758
Gorj 0,208402 0,205602 0,187414 0,204453 0,200108 0,208953 0,200979 0,195805 0,195805
Mehedinți 0,142719 0,142861 0,13984 0,149456 0,138046 0,137562 0,145066 0,128429 0,128429
Olt 0,271314 0,290985 0,297101 0,272014 0,254035 0,244533 0,24756 0,254377 0,254377
Vâlcea 0,100279 0,104228 0,107649 0,111723 0,116902 0,113325 0,11578 0,085632 0,085632
Regiunea VEST
Arad 0,183597 0,187012 0,195532 0,189783 0,187028 0,182904 0,167322 0,125658 0,125658
16

Caras‐Severin 0,323631 0,320212 0,285081 0,292671 0,306239 0,319801 0,339662 0,317638 0,317638
Hunedoara 0,278589 0,285737 0,283903 0,289114 0,296122 0,295911 0,290578 0,220066 0,220066
Timiș 0,214184 0,207039 0,235484 0,228432 0,21061 0,201383 0,202438 0,336638 0,336638

Tabel 4. Număr de persoane NEETs distribuție județeană

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
TOTAL 430589 338163 371155 416354 432459 408525 397379 384955 398901
Regiunea NORD‐VEST 41841 36659 44812 45223 49033 42706 42971 38778 44435
Bihor 3185 2985 4100 4793 6000 5414 5768 6145 7041
Bistrița‐Năsăud 8155 6987 8125 7867 7984 6681 7075 4570 5237
Cluj 5898 4670 6001 6171 6308 5421 4878 6311 7231
Maramureș 12794 11395 13396 12886 13928 12656 12823 11710 13419
Satu Mare 8050 7123 8869 9071 10045 8633 8498 7415 8497
Sălaj 3759 3499 4321 4434 4768 3902 3929 2627 3010
Regiunea CENTRU 55648 44980 61463 76112 82154 69816 61430 66633 73047
Alba 4474 4128 5818 8303 8814 7051 5707 4459 4888
Brașov 17962 14057 19064 22788 23943 20420 16406 15059 16509
Covasna 6148 5093 6746 9062 9331 8188 7707 9033 9902
Harghita 7272 5524 7322 8340 9611 8273 7876 11079 12145
Mureș 11210 9268 12571 16117 17984 15976 15156 18481 20260
Sibiu 8582 6910 9942 11502 12471 9909 8578 8522 9342
Regiunea NORD‐EST 69338 50950 52525 59989 57755 55739 49446 45856 43311
Bacău 17179 12554 13264 15717 14625 14183 12380 11105 10488
Botoșani 8627 6613 6503 7415 6604 6261 5364 5340 5044
Iași 12446 9188 9806 11053 11439 11131 10039 12234 11555
Neamț 10290 7617 7646 8266 8100 7463 6499 3629 3427
17

Suceava 11421 8371 8563 9528 9822 9977 8730 8098 7648
Vaslui 9375 6606 6743 8010 7165 6724 6434 5451 5148
Regiunea SUD‐EST 78153 57669 51818 55613 64782 60120 61072 60454 65717
Brăila 9955 7323 6408 7199 8016 7600 7445 6759 7347
Buzău 9919 7825 6806 6930 7932 7562 7594 8258 8977
Constanta 14168 9796 9189 9817 11683 10324 10104 12258 13325
Galați 23525 16993 15513 17482 20718 20123 20515 20933 22755
Tulcea 9599 7346 6432 6776 7475 6412 6547 5244 5701
Vrancea 10987 8386 7470 7409 8958 8099 8868 7002 7612
Regiunea SUD‐MUNTENIA 78791 60864 68815 80084 84346 81420 80902 75732 80058
Argeș 9009 7122 9080 11423 11985 10951 10918 9512 10055
Călărași 12096 9041 10467 11006 11757 11582 11716 12304 13007
Dâmbovița 13096 10588 12151 13984 15158 14985 15107 15337 16213
Giurgiu 11788 8890 9879 11318 11479 11876 12202 13280 14039
Ialomița 8380 6473 6947 8687 8965 8566 8655 7722 8163
Prahova 17794 13519 14837 17507 18774 18302 17186 14136 14944
Teleorman 6629 5230 5455 6159 6229 5159 5120 3441 3637
Regiunea BUCURESTI ‐ ILFOV 30386 27389 28900 33438 30070 33642 34689 33143 24308
Ilfov 9560 12144 11079 14128 14525 18420 25375 28634 21001
Municipiul București 20826 15245 17821 19310 15545 15222 9314 4509 3307
Regiunea SUD‐VEST OLTENIA 46172 36181 37378 39639 34994 32583 35809 32923 41287
Dolj 12803 9274 10017 10399 10180 9632 10407 11054 13863
Gorj 9622 7439 7005 8104 7003 6808 7197 6446 8084
Mehedinți 6590 5169 5227 5924 4831 4482 5195 4228 5302
Olt 12527 10528 11105 10782 8890 7968 8865 8375 10503
Vâlcea 4630 3771 4024 4429 4091 3692 4146 2819 3536
Regiunea VEST 30261 23471 25445 26256 29326 32499 31062 31437 26738
Arad 5556 4389 4975 4983 5485 5944 5197 3950 3360
Caras‐Severin 9793 7516 7254 7684 8981 10393 10551 9986 8493
18

Hunedoara 8430 6707 7224 7591 8684 9617 9026 6918 5884
Timiș 6481 4859 5992 5998 6176 6545 6288 10583 9001

Tabel 4. Număr de persoane NEETs distribuție județeană – mediu de rezidență: urban
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
TOTAL 200995 148590 159202 175321 184716 175708 169096 156944 170537
Regiunea NORD‐VEST 15952 12821 18433 21796 19559 18289 22342 13823 17997
Bihor 1214 1044 1686 2310 2393 2319 2999 2190 2852
Bistrița‐Năsăud 3109 2444 3342 3792 3185 2861 3678 1629 2121
Cluj 2249 1633 2469 2974 2516 2321 2536 2250 2929
Maramureș 4878 3985 5510 6211 5556 5420 6667 4174 5435
Satu Mare 3069 2491 3648 4372 4007 3697 4419 2643 3441
Sălaj 1433 1224 1778 2137 1902 1671 2043 936 1219
Regiunea CENTRU 23331 19123 25620 30335 35339 24941 24215 31419 26824
Alba 1876 1755 2425 3309 3791 2519 2250 2102 1795
Brașov 7531 5976 7946 9082 10299 7295 6467 7101 6062
Covasna 2577 2165 2812 3612 4014 2925 3038 4259 3636
Harghita 3049 2349 3052 3324 4134 2955 3105 5224 4460
Mureș 4700 3940 5240 6424 7736 5707 5974 8714 7440
Sibiu 3598 2938 4144 4584 5365 3540 3381 4018 3431
Regiunea NORD‐EST 29998 20277 22414 22344 20596 17259 15234 15871 13629
Bacău 7432 4996 5660 5854 5216 4392 3814 3843 3301
Botoșani 3732 2632 2775 2762 2355 1939 1652 1848 1587
Iași 5385 3657 4185 4117 4079 3447 3093 4234 3636
Neamț 4452 3032 3263 3079 2888 2311 2002 1256 1079
Suceava 4941 3332 3654 3549 3503 3089 2690 2803 2407
Vaslui 4056 2629 2877 2983 2555 2082 1982 1886 1620
Regiunea SUD‐EST 40553 27018 23047 23734 28086 30326 25096 22888 30841
19

Brăila 5166 3431 2850 3072 3475 3834 3059 2559 3448
Buzău 5147 3666 3027 2957 3439 3815 3121 3127 4213
Constanta 7352 4589 4087 4190 5065 5207 4152 4641 6253
Galați 12207 7961 6900 7461 8982 10150 8430 7925 10679
Tulcea 4981 3442 2861 2892 3241 3234 2690 1985 2675
Vrancea 5701 3929 3322 3162 3884 4085 3644 2651 3572
Regiunea SUD‐MUNTENIA 30068 19251 17794 22098 23500 23995 24052 22144 26614
Argeș 3438 2253 2348 3152 3339 3227 3246 2781 3343
Călărași 4616 2860 2706 3037 3276 3413 3483 3598 4324
Dâmbovița 4998 3349 3142 3859 4223 4416 4491 4485 5390
Giurgiu 4498 2812 2554 3123 3198 3500 3628 3883 4667
Ialomița 3198 2047 1796 2397 2498 2524 2573 2258 2714
Prahova 6791 4276 3837 4831 5231 5394 5109 4133 4968
Teleorman 2530 1654 1410 1700 1735 1520 1522 1006 1209
Regiunea BUCURESTI ‐ ILFOV 24243 20713 18890 24142 24752 27340 26824 23813 18614
Ilfov 3417 5468 1069 4832 9207 12118 17510 19304 15307
Regiunea SUD‐VEST OLTENIA 21209 16979 18393 16610 13441 14188 14775 11746 19050
Dolj 5881 4352 4929 4358 3910 4194 4294 3944 6396
Gorj 4420 3491 3447 3396 2690 2965 2969 2300 3730
Mehedinți 3027 2426 2572 2482 1855 1952 2143 1509 2447
Olt 5754 4941 5465 4518 3414 3469 3658 2988 4846
Vâlcea 2127 1770 1980 1856 1571 1608 1711 1006 1631
Regiunea VEST 15641 12408 14611 14261 19445 19369 16559 15240 16969
Arad 2872 2320 2857 2706 3637 3543 2771 1915 2132
Caras‐Severin 5062 3973 4165 4174 5955 6194 5624 4841 5390
Hunedoara 4357 3545 4148 4123 5758 5732 4812 3354 3734
Timiș 3350 2569 3441 3258 4095 3901 3352 5130 5712
20

Tabel 5. Număr de persoane NEETs distribuție județeană – mediu de rezidență: rural
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
TOTAL 229594 189573 211953 241033 247743 232817 228283 228011 228364
Regiunea NORD‐VEST
Bihor 1971 1941 2413 2483 3607 3095 2769 3954 4189
Bistrița‐Năsăud 5046 4544 4783 4075 4799 3820 3396 2941 3116
Cluj 3649 3036 3533 3197 3792 3099 2342 4061 4303
Maramureș 7916 7410 7886 6676 8372 7236 6156 7536 7984
Satu Mare 4981 4632 5221 4699 6038 4936 4080 4772 5055
Sălaj 2326 2275 2544 2297 2866 2231 1886 1690 1791
Regiunea CENTRU
Alba 2598 2373 3393 4994 5022 4532 3458 2356 3093
Brașov 10432 8081 11117 13706 13644 13125 9939 7959 10447
Covasna 3570 2928 3934 5450 5317 5263 4669 4774 6266
Harghita 4223 3176 4270 5016 5477 5317 4771 5855 7685
Mureș 6510 5328 7331 9694 10248 10268 9182 9767 12820
Sibiu 4984 3972 5798 6918 7107 6369 5197 4504 5912
Regiunea NORD‐EST
Bacău 9747 7558 7604 9863 9410 9792 8566 7261 7188
Botoșani 4895 3981 3728 4653 4249 4322 3711 3492 3457
Iași 7061 5531 5622 6936 7360 7684 6946 8000 7919
Neamț 5838 4586 4384 5187 5211 5152 4497 2373 2349
Suceava 6480 5040 4909 5979 6320 6888 6040 5295 5241
Vaslui 5319 3977 3865 5026 4610 4642 4452 3564 3528
Regiunea SUD‐EST
Brăila 4789 3892 3558 4127 4541 3766 4386 4200 3899
Buzău 4772 4159 3779 3972 4493 3748 4474 5132 4764
21

Constanta 6816 5206 5102 5627 6618 5116 5952 7617 7072
Galați 11318 9032 8613 10021 11736 9972 12085 13007 12076
Tulcea 4618 3905 3571 3884 4234 3178 3856 3259 3025
Vrancea 5286 4457 4147 4247 5074 4014 5224 4351 4040
Regiunea SUD‐MUNTENIA
Arges 5571 4870 6732 8271 8646 7724 7672 6730 6712
Calarasi 7480 6181 7760 7969 8481 8168 8233 8707 8683
Dambovita 8098 7239 9009 10125 10935 10569 10616 10853 10823
Giurgiu 7289 6078 7324 8195 8281 8376 8574 9397 9372
Ialomița 5182 4426 5151 6290 6467 6041 6082 5464 5449
Prahova 11004 9243 11001 12676 13543 12908 12076 10003 9976
Teleorman 4099 3576 4044 4460 4493 3638 3598 2435 2428
Regiunea BUCURESTI ‐ ILFOV
Ilfov 6143 6676 10010 9296 5318 6302 7865 9330 5694
Regiunea SUD‐VEST OLTENIA
Dolj 6922 4922 5088 6042 6270 5438 6113 7110 7466
Gorj 5202 3948 3558 4708 4313 3844 4227 4147 4354
Mehedinți 3563 2743 2655 3442 2975 2530 3051 2720 2856
Olt 6773 5587 5640 6264 5475 4498 5207 5387 5657
Vâlcea 2503 2001 2044 2573 2520 2085 2435 1813 1904
Regiunea VEST
Arad 2684 2069 2118 2276 1848 2402 2427 2035 1228
Caras‐Severin 4731 3543 3089 3511 3026 4199 4926 5145 3103
Hunedoara 4073 3161 3076 3468 2926 3885 4214 3564 2150
Timiș 3131 2290 2551 2740 2081 2644 2936 5453 3289

22

Tabel 6. Populație NEETs de etnie romă – distribuție de nivel județean – 2015
Populație NEETs_Roma_oficială Populație NEETs_Roma_estimată
Alba 228 319
Arad 132 242
Argeș 319 678
Bacau 268 463
Bihor 554 625
Bistrița‐Năsăud 238 262
Botoșani 55 249
Brăila 242 405
Brașov 606 1895
Buzău 474 744
Călărași 1169 1996
Caras‐Severin 233 280
Cluj 283 335
Constanta 192 1513
Covasna 444 996
Dâmbovița 1043 1914
Dolj 734 890
Galați 761 1759
Giurgiu 961 1348
Gorj 183 822
Harghita 325 582
Hunedoara 116 213
Ialomița 633 718
Iași 179 419
Ilfov 1030 994
Maramureș 388 509
Mehedinti 250 252
23

Municipiul București 59 67
Mureș 1989 3602
Neamț 47 137
Olt 274 798
Prahova 390 1147
Sălaj 250 315
Satu‐Mare 366 754
Sibiu 452 522
Suceava 157 270
Teleorman 94 242
Timiș 244 304
Tulcea 99 289
Vâlcea 70 82
Vaslui 79 242
Vrancea 290 577

Tabel 7. Populație NEETs din zona ITI – Delta Dunării
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
ITI URBAN 4981 3442 2861 2892 3241 3234 2690 1985 2675
ITI RURAL 5091 4261 3920 4265 4683 3520 4242 3742 3470
ITI TOTAL 10072 7703 6781 7157 7924 6754 6932 5727 6145

Tabel 8. Populație NEETs de etnie romă din zona ITI – Delta Dunării
Total Constanta ITI 6 50
Total Tulcea ITI 99 289
Total NEETs roma ‐ ITI 105 340
24

25

Anexa 3 – Metodologia studiilor de caz

Metodologia celor 2 studii de caz ia în considerare constatările analizelor efectuate pentru a răspunde la
întrebarea de evaluare 1 prezentate în Raportul Inițial. Cele mai relevante în acest context sunt:
• polii de concentrare ai fenomenului NEETs la nivelul anului 2015 sunt județele Giurgiu, Ilfov,
Dâmbovița, Prahova, Brașov, Mureș și Galați. La nivel urban, județele care se disting ca poli de
concentrare sunt: Constanța, Ilfov, Galați, Brașov, Mureș, Timiș și Dolj. La nivel rural județele care
se disting ca poli de concentrare sunt: Călărași, Giurgiu, Dâmbovița, Prahova, Brașov, Galați și
Mureș. Astfel, propunem ca cercetarea de teren să aibă loc în județele Brașov în regiunea Centru,
Giurgiu în regiunea Sud‐Muntenia și Galați în regunea Sud. Aceste județe sunt și poli de concentrare
pentru tinerii NEETs de etnie romă (Giurgiu și Galați).
• diferențierea grupului țintă între două grupuri cu nevoi total diferite:
o tineri care din diferite motive sunt „mai departe” de piața muncii și au nevoie de sprijin
suplimentar consistent pentru a fi integrați pe piața muncii, pentru a obține o calificare sau
pentru a porni o afacere (a avea o inițiativă antreprenorială);
o tineri care sunt mult mai pregătiți pentru piața muncii, au un nivel destul de înalt de
calificare, au abilități dezvoltate pentru muncă și sunt motivați.

3.1. Scopul și obiectivele studiilor de caz
Scopul final al studiilor de caz este să furnizeze dovezi concludente pentru a fundamenta răspunsul la
întrebarea de evaluare 3: ” În ce măsură mecanismele [POCU] sunt sau pot fi îmbunătățite pentru perioada de
programare 2014‐2020?”. În acest sens, rezultatele studiilor de caz vor susține, alături de analizele realizate
pentru a răspunde la întrebarea de evaluare 1, recomandările evaluării referitoare la:
 Măsura în care modificările introduse prin POCU (cardul profesional, modul de acordare a
stimulentelor, modificarea abordării intervențiilor pentru antreprenoriat etc.) pot influența
pozitiv eficiența și eficacitatea mecanismului;
 Măsura în care furnizarea unele servicii de ocupare (prospectare, mediere și plasare pe piața
forței de muncă, târguri de locuri de muncă) ar trebui să fie întreruptă;
 Dacă și în ce măsură sunt sau pot fi puse în practică mecanisme îmbunătățite pentru perioada de
programare 2014‐2020;
 Mecanismul optim pentru implementarea AP 1 a POCU.

În acest scop, studiul de caz a răspuns direct la întrebarea de evaluare 2: ” Ce mecanisme (tipuri de
intervenție, relații inter‐instituționale, mecanisme de selecție a proiectelor, de monitorizare, de rambursare
etc.) influențează situația tinerilor NEETs și în ce mod?” prin:
 Identificarea teoriei care a stat la baza elaborării proiectelor, prin identificarea legăturilor cauzale
dintre inputuri, activități, outputuri și rezultate (realizată mai jos);
 Analiza modului în care teoria proiectelor a fost realizată în practică pe baza dovezilor colectate
prin tehnicile descrise mai jos;
 Evidențierea mecanismului cel mai eficient, respectiv eficace din perspectiva impactului asupra
situație NEETs;
 Evidențierea mecanismul cel mai puțin eficient, respectiv eficace din perspectiva impactului asupra
situației NEETs;
 Identificarea costurilor unitare pe tipuri de intervenție (a se vedea capitolul 8 al raportului inițial);
 Emiterea scenariilor privind situația tinerilor NEETs cu și fără existența mecanismelor evidențiate.

Studiile de caz pun accent și pe compararea lecțiilor învățate în cadrul celor 2 proiecte, având în vedere că
acestea au aplicat unele abordări diferite, de exemplu centre județene (Garanții pentru TINEri) versus
regionale (Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru!), compoziție diferită a parteneriatului, a grupului
țintă.
26

3.2. Teoria proiectelor și vizualizare grafică a legăturilor dintre inputuri, activități, outputuri și
rezultate

3.2.1. Proiectul Garanții pentru TINEri!
Proiectul Garanții pentru TINEri! finanțat în cadrul DMI 5.1 al POSDRU a urmărit la nivel general să
operaționalizeze o Schemă de Garanții pentru tinerii care nu au absolvit examenul de bacalaureat și care nu
dețin un loc de muncă pentru a le facilita accesul pe piața muncii. Schema de Garanții a vizat implementarea
unui program integrat de măsuri active de ocupare prin intermediul a 22 Centre de Garanție pentru Tineri,
măsuri prezentate în figura următoare. Serviciile furnizate urmau să fie personalizate și adaptate nevoilor
specifice fiecarui participant la programul integrat cu efecte directe asupra armonizării cererii cu oferta pe
piața forței de muncă și, în consecință asupra ocupării unui loc de muncă de către beneficiar.

Beneficiarul proiectului este Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Parteneri: Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) (9%
din buget)
Asociația Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (9% din buget)
Blocul Național Sindical (9% din buget)
Arie geografică de acoperire: regiunile NUTS II Sud‐Est, Sud‐Muntenia, Sud‐Vest Oltenia, Bucureşti‐
Ilfov,
județele Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Ialomiţa, Teleorman, Tulcea, Giurgiu,
Călăraşi, Bucureşti, Ilfov, Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Dolj, Olt, Gorj,
Mehedinţi, Vâlcea, Vrancea.
Grup ţintă: Persoane care au părăsit timpuriu şcoala: 0
Persoane în căutarea unui loc de muncă: 1254
Persoane inactive: 66
Şomeri: 1232
Şomeri de lungă durată: 660
Şomeri tineri: 1232
Șomeri de lungă durată tineri: 660
27

Inputs Activități Outputs Rezultate
• Valoarea totală a proiectului • A.1. Activități specifice • Numărul şomerilor de lungă • Ponderea şomerilor de lungă
conform cererii de finanțare: managementului de proiect durată participanţi la programe durată care au participat la
21.358.482,21 lei • A.2. Activități de promovare și integrate: 660 programe integrate certificaţi
publicitate • Numărul şomerilor de lungă (%): 73
• A.3. Crearea și activarea durată participanţi la programe • Ponderea şomerilor de lungă
centrelor de garanție pentru integrate, din care: femei: 264 durată care au participat la
tineri • Numărul şomerilor de lungă programe integrate certificaţi
• A.4. Informare, consiliere durată participanţi la programe (%), din care: femei: 30
profesională individuală și de integrate, din care: tineri: 660 • Ponderea şomerilor de lungă
grup, mediere • Număr de persoane care au durată care au participat la
• A.5. Program de formare beneficiat de consiliere/ programe integrate certificaţi
profesională în domenii cerute orientare ‐ acces pe piaţa (%), din care: tineri: 73
de piața muncii și organizarea muncii: 2552 • Ponderea persoanelor care în
de stagii pilot de ucenicie • Număr de participanţi la termen de 6 luni după
• A.6. Program de consultanță, instruire – acces pe piaţa participarea la programe
asistență și formare muncii: 2310 integrate şi‐au găsit un loc de
profesională pentru începerea • Număr de participanţi la muncă (%)‐ acces pe piaţa
unei activități independente sau instruire, şomeri de lungă muncii: 13
pentru inițierea de afaceri durată – acces pe piaţa muncii: • Ponderea persoanelor care în
• A.7. Organizarea de târguri 594 termen de 6 luni după
județene de locuri de muncă participarea la programe
integrate urmează o altă formă
• A.8. Măsuri de sprijin pentru • 8 Conferințe
de Pregătire (%)‐ acces pe piaţa
programele inovatoare privind • 20 seminarii informative muncii: 2
combaterea șomajului de lunga • 22 Centre de Garanție pentru
durată • Număr de participanţi la
Tineri: măsuri inovatoare de instruire care şi‐au găsit un loc
combatere a șomajului de lungă de muncă în termen de 6 luni ‐
durată în rândul tinerilor acces pe piaţa muncii: 300
• minim 240 Planuri Individuale • Număr de participanţi la
de Mediere instruire care urmează o altă
• târguri județene de locuri de formă de pregătire ‐ acces pe
muncă piaţa muncii: 52
• 4 workshop‐uri la nivel regional, • Număr de persoane care au
în vederea consultării publice demarat o activitate
• broșura SCHEMA DE GARANȚII ‐ independentă – acces pe piaţa
Mecanism de integrare a muncii: 44
tinerilor pe piața muncii • Număr de participanţi la
instruire certificaţi, şomeri de
lungă durată – acces pe piaţa
muncii: 482
• Număr participanţi FSE – femei:
1021
• Număr participanţi FSE – grupa
de vârstă 15 – 24 ani: 2552

Sursa: autorii studiului
Figura 1. Logica de intervenție a proiectului Garanții pentru TINEri!

3.2.2. Proiectul Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru!

Proiectul Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru! Finanțat, de asemenea, în cadrul DMI 5.1 al
POSDRU a urmărit la nivel general să crească capacitatea de ocupare (în sensul de employability) a 2.500
de persoane cu vârsta cuprinsă între 16‐24 de ani, persoane inactive, în cautarea unui loc de munca, șomeri
tineri și șomeri de lungă durată, persoane care au părăsit timpuriu școala prin asigurarea accesului acestora
la servicii integrate de informare, consiliere si orientare profesională, formare profesională în meserii
cerute pe piața muncii și programe de ucenicie, dar și activității de mediere a muncii, respectiv de
consultanță și asistență concretă în inițierea de afaceri. Prin aceste activități (prezentate în figura
următoare) și printr‐o abordare integrată și (cât mai) personalizată a nevoilor grupului țintă proiectul a
urmărit să crească atractivitatea pieței muncii și a mediului antreprenorial în rândul grupului țină.

Beneficiarul proiectului este Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Parteneri: SC. BPI MANAGEMENT CONSULTING ROMANIA S.R.L.
Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență Socială ASSOC
28

Fundația Ecologică Green
Arie geografică de acoperire: regiunile NUTS II Centru, Nord‐Est, Nord‐Vest, Vest.
județele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui, Bihor, Bistriţa‐
Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Alba, Braşov, Covasna,
Harghita, Mureş, Sibiu, Arad, Timiş, Caraş‐Severin. Hunedoara.
Grup ţintă: Persoane care au părăsit timpuriu şcoala: 50
Persoane în căutarea unui loc de muncă: 600
Persoane inactive: 175
Şomeri: 0
Şomeri de lungă durată: 0
Şomeri tineri: 1000
Șomeri de lunga durata tineri: 675

Inputs Activități Outputs Rezultate

• Valoarea totală a proiectului • A1. Managementul proiectului • Numărul şomerilor de lungă • Ponderea şomerilor de lungă
conform cererii de finanțare: • A2. Înființarea și funcționarea a durată participanţi la programe durată care au participat la
21.705.540,00 lei 4 case regionale a tinerilor activi integrate: 675 programe integrate certificaţi
• A3. Programe integrate de • Numărul şomerilor de lungă (%): 75
informare, consiliere, orientare durată participanţi la programe • Ponderea şomerilor de lungă
profesională pentru 2500 tineri integrate, din care: femei: 338 durată care au participat la
• A4. Conceperea și derularea • Numărul şomerilor de lungă programe integrate certificaţi
programelor de formare durată participanţi la programe (%), din care: femei: 50
profesională (ucenicie și integrate, din care: tineri 675 • Ponderea şomerilor de lungă
calificare) pentru 2000 tineri • Număr de persoane care au durată care au participat la
• A5. Derularea programului de beneficiat de consiliere/ programe integrate certificaţi
consultanță și asistență pentru orientare ‐ acces pe piaţa (%), din care: tineri: 100
începerea unei activități muncii: 2500 • Ponderea persoanelor care în
independente / inițierea unei • Număr de participanţi la termen de 6 luni după
afaceri instruire – acces pe piaţa participarea la programe
• A6. Servicii de ocupare‐ muncii: 2500 integrate şi‐au găsit un loc de
prospectare, mediere și plasare • Număr de participanţi la muncă (%)‐ acces pe piaţa
a forței de muncă instruire, şomeri de lungă muncii: 0
• A7. Activități de promovare, durată – acces pe piaţa muncii: • Ponderea persoanelor care în
motivare și activare a grupului 675 termen de 6 luni după
țintă participarea la programe
integrate urmează o altă formă
de pregătire (%)‐ acces pe piaţa
muncii: 0
• Număr de participanţi la
instruire care şi‐au găsit un loc
de muncă în termen de 6 luni ‐
acces pe piaţa muncii: 300
instruire care urmează o altă
formă de pregătire ‐ acces pe
piaţa muncii: 0
• Număr de persoane care au
demarat o activitate
independentă – acces pe piaţa
muncii: 100
muncii: 614
• Număr participanţi FSE – femei:
0
• Număr participanţi FSE – grupa
de vârstă 15 – 24 ani: 2500

Sursa: autorii studiului
Figura 2. Logica de intervenție a proiectului Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru!

29

3.3. Aspectele ce fac obiectul analizei studiului de caz și instrumentele de colectare de date
utilizate
Pentru a‐și atinge obiectivele și scopul final, studiul de caz multiplu a analizat, pentru fiecare din cele 2
proiecte, aspectele prezentate în prima coloană a tabelului următor. În coloana doi sunt precizate
instrumentele prin care s‐au colectat datele necesare analizelor, și s‐a asigurat triangularea dovezilor, acolo
unde este cazul.

Tabel 1. Analize și sursa datelor pentru studiile de caz
Analize Instrument de colectare de date
1. Relevanța: designul proiectului în comparație cu nevoile grupului țintă
1.1. Designul inițial al proiectelor (prezentat mai jos) Documentare/analiză de birou
1.2. Nevoile inițiale și curente/la finalul proiectului 1. Documentare/analiză de birou
ale grupului țintă 2. Sondaj on‐line în rândul beneficiarilor celor 2 proiecte
3. Interviuri la nivel de instituții implicate direct în
implementarea proiectelor la nivel central
4. Interviuri la nivel de instituții implicate indirect în
1.3. Nevoi inițiale și curente/la finalul proiectului ale 1. Documentare/analiză de birou
sub‐grupurilor țintă4, în funcție de vârstă, nivel 2. Sondaj on‐line în rândul beneficiarilor celor 2 proiecte
de educație, locație, mediu, categorie 3. Sondaj on‐line în rândul lucrătorilor cu tinerii în cadrul
defavorizată). centrelor
Nu au fost identificați beneficiari de etnie romă în 4. Focus grup în rândul tinerilor NEETs beneficiari
documentele de proiect. Informația va fi validată prin 5. Interviuri la nivel de instituții implicate direct în
intermediul interviurilor cu partenerii în proiecte. implementarea proiectelor la nivel central
1.4. Corespondența dintre designul inițial al 1. Documentare/analiză de birou
proiectului și nevoile inițiale și curente/la finalul 2. Interviuri la nivel de instituții implicate direct în
proiectului ale grupului țintă/sub‐grupurilor implementarea proiectelor la nivel central
țintă Constatări în urma analizei efectuate asupra datelor
colectate
1.5. Corespondența între nevoile inițiale și logica de 1. Documentare/analiză de birou
intervenție a POSDRU 2. Interviuri la nivel de instituții implicate direct în
Constatări în urma analizei efectuate asupra datelor
colectate
1.6. Corespondența între nevoile curente și logica de 1. Documentare/analiză de birou
intervenție a POCU 2. Interviuri la nivel de instituții implicate direct în
Constatări în urma analizei efectuate asupra datelor
colectate
2. Eficacitate: progresul vis‐a‐vis de planificare, mecanismele puse în practică și contribuția acestora la
eficacitatea proiectului:
2.1. Eficacitatea proiectelor din perspectiva 1. Documentare/analiză de birou
indicatorilor de toate tipurile: financiari, de 2. Analiza datelor
realizare imediată și rezultat, aferenți grupului
țintă;
2.2. Mecanismele puse în practică în implementarea ‐‐‐
proiectelor și contribuția acestora la eficacitatea
proiectelor:

4 Sub‐grupuri care vor reieși din datele colectate
30

• Tipurile de intervenții, mixul tipurilor de 1. Sondaj on‐line în rândul beneficiarilor celor 2 proiecte
intervenții aplicat unui tânăr NEETs, ordinea, 2. Sondaj on‐line în rândul lucrătorilor cu tinerii în cadrul
cronologia și intensitatea acestora (volumul centrelor
ridicat dintr‐o anumită intervenție, de exemplu 3. Focus grup în rândul tinerilor NEETs beneficiari
informare și consiliere), combinația cu alte 4. Interviuri la nivel de instituții implicate direct în
intervenții finanțate din alte surse, de exemplu implementarea proiectelor la nivel central
BAS sau alte proiecte – măsura în care diferite 5. Interviuri la nivel de instituții implicate în
mixuri s‐au dovedit eficace/mai puțin eficace implementarea proiectelor la nivel regional/local
pentru sub‐grupuri de tineri NEETs;
• Dimensiunea totală a bugetului și alocarea 1. Documentare/analiză de birou
financiară, în cadrul proiectului, pe tipuri de 2. Interviuri la nivel de instituții implicate direct în
intervenții și locații (regiuni/centre) ‐ măsura implementarea proiectelor la nivel central
în care o dimensiune și alocare diferite ar fi 3. Interviuri la nivel de instituții implicate în
putut îmbunătăți eficacitatea proiectului; implementarea proiectelor la nivel regional/local
• Cofinanțarea ‐ măsura în care o rată de 1. Documentare/analiză de birou
cofinanțare diferită ar fi putut îmbunătăți 2. Interviuri la nivel de instituții implicate direct în
eficacitatea proiectului implementarea proiectelor la nivel central
• Utilizarea încrucișată a fondurilor
FEDR/FSE – măsura în care (ne)utilizarea
fondurilor de tip FEDR a contribuit la
eficacitatea proiectului;
• Cheltuielile (ne)eligibile – măsura în care
eligibilitatea unor cheltuieli a contribuit la
• Instituțiile eligibile ca beneficiari – măsura 1. Documentare/analiză de birou
în care mixul de instituții implicate ca parteneri 2. Interviuri la nivel de instituții implicate direct în
și actori importanți în proiect, împărțirea implementarea proiectelor la nivel central
sarcinilor între aceștia și conlucrarea efectivă a 3. Interviuri la nivel de instituții implicate indirect în
contribuit la eficacitatea proiectului; implementarea proiectelor la nivel central
• Cererea de propuneri de proiecte: tipul 1. Documentare/analiză de birou
(concurențial/neconcurențial), procedurile, 2. Interviuri la nivel de instituții implicate direct în
pregătirea, procesul de depunere/admitere a implementarea proiectelor la nivel central
cererilor de finanțare – ce elemente prezente în 3. Interviuri la nivel de instituții implicate indirect în
această fază au contribuit la eficacitatea implementarea proiectelor la nivel central
proiectului;
• Selecția proiectelor: procedura (inclusiv 1. Documentare/analiză de birou
criteriile), procesul de evaluare și selecție ‐ ce 2. Interviuri la nivel de instituții implicate direct în
elemente prezente în această fază au contribuit implementarea proiectelor la nivel central
la a contribuit la eficacitatea proiectului
• Implementarea proiectelor: capacitatea
beneficiarilor, management, planificare,
achiziții publice, organizare și implementare de
activități ‐ ce elemente prezente în această fază
au contribuit la eficacitatea proiectului;
• Monitorizarea proiectelor: procedură,
proces, inclusiv indicatori, intern și către OI
POSDRU/AM POCU ‐ ce elemente prezente în
această fază au contribuit la a contribuit la
• Raportarea tehnico financiară aferentă
proiectelor: procedură, proces ‐ ce elemente
prezente în această fază au contribuit la a
contribuit la eficacitatea proiectului;
• Rambursarea cheltuielilor: procedură,
proces ‐ ce elemente prezente în această fază
au contribuit la a contribuit la eficacitatea
proiectului
31

2.3. Intervenții eficiente și eficace ‐‐‐
• Intervențiile cele mai puțin eficiente, în 1. Documentare/analiză de birou
sensul celor mai consumatoare de resurse: 2. Sondaj on‐line în rândul beneficiarilor celor 2 proiecte
financiare, de timp, umane, materiale, de 3. Sondaj on‐line în rândul lucrătorilor cu tinerii în cadrul
comunicare. centrelor
• Intervențiile cele mai eficiente, în sensul 4. Focus grup în rândul tinerilor NEETs beneficiari
celor mai consumatoare de resurse: financiare, 5. Interviuri la nivel de instituții implicate direct în
de timp, umane, materiale, de comunicare. implementarea proiectelor la nivel central
• Intervențiile cele mai eficace, în sensul 6. Interviuri la nivel de instituții implicate indirect în
obținerii de rezultate: activare, mediere, implementarea proiectelor la nivel central
educare, certificare, ocupare, ocupare 7. Interviuri la nivel de instituții implicate în
sustenabilă. implementarea proiectelor la nivel regional/local
• Intervențiile cele mai puțin eficace, în sensul
obținerii de rezultate: activare, mediere,
educare, certificare, ocupare, ocupare
sustenabilă.
• Intervențiile cele mai eficace și mai
eficiente, conform definițiilor de mai sus
• Intervențiile cele mai puțin eficace și mai
eficiente, conform definițiilor de mai sus
3. Sustenabilitatea (durabilitatea eficacității): în 1. Documentare/analiză de birou
ce măsură efectele obținute (din perspectiva 2. Sondaj on‐line în rândul beneficiarilor celor 2 proiecte
indicatorilor POSDRU, POCU, în măsura în care 3. Sondaj on‐line în rândul lucrătorilor cu tinerii în cadrul
coincid și alte efecte nereflectate prin indicatori) centrelor
sunt durabile? (de exemplu în ce măsură 4. Focus grup în rândul tinerilor NEETs beneficiari
Centrele de Garanție pentru Tineri continuă să 5. Interviuri la nivel de instituții implicate direct în
funcționeze și cât de eficace.) implementarea proiectelor la nivel central
7. Interviuri la nivel de instituții implicate în
implementarea proiectelor la nivel regional/local

Astfel, este planificată utilizarea următoarelor instrumente de colectare de date:

1. Interviuri la nivel de instituții implicate direct în implementarea proiectelor la nivel
central (10)
o Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și a Persoanelor Vârstnice (2 interviuri/1
interviu pe proiect).
o Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România (CNIPMMR)
o Asociația Patronatul Tinerilor Întreprinzatori din România
o Blocul Național Sindical
o SC. BPI MANAGEMENT CONSULTING ROMANIA S.R.L.
o Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență Socială ASSOC (Baia Mare ‐
interviu telefonic)
o Fundația Ecologică Green (Iași ‐ interviu telefonic)
o OI POSDRU București‐Ilfov (2 interviuri/1 interviu pe proiect)

2. Interviuri la nivel de instituții implicate indirect în implementarea proiectelor la nivel
central (3)
o Ministerul Tineretului și Sportului
o Ministerul Educației Naționale
o Cancelaria Primului Ministru

32

3. Interviuri la nivel de instituții implicate în implementarea proiectelor la nivel
regional/local (3 pe regiune/9 în total)
o Centru de garanție pentru tineret Giurgiu
o Centru de garanție pentru tineret Galați
o Casa Regională a Tinerilor Activi Brașov
o AJOMF Giurgiu
o AJOMF Galați
o AJOMF Brașov
o Consiliul Județean Giurgiu
o Consiliul Județean Galați
o Consiliul Județean Brașov

4. Focus grup cu participanții în proiecte
o Focus grup în Giurgiu, Centru de garanție pentru tineret Giurgiu
o Focus grup în Galați, Centru de garanție pentru tineret Galați
o Focus grup în Brașov, la Casa Regională a Tinerilor Activi Brașov

5. 1 sondaj în rândul participanților în proiecte
6. 1 sondaj în rândul lucrătorilor în Centrele de garanție pentru tineret/ Casa Regională a
Tinerilor Activi

În această planificare am plecat de la următoarele premise:
o Vom vizita două județe pentru proiectul ”Garanții pentru TINEri”, în conformitate cu oferta
tehnică dar și datorită faptului ca în acest proiect au fost înființate mai multe centre de
garanție și abordarea este mai locală, comparativ cu ”Investiția în tineri, investiția în
viitorul nostru!”
o Vom primi datele de contact ale participanților în proiecte și ale lucrătorilor cu tinerii din
centreîn vederea derulării sondajelor cel mai târziu imediat după aprobarea Raportului
Înițial.

Structura raportului de caz

Forma finală a celor două rapoarte de caz (un raport de caz pentru fiecare din cele 2 proiecte) va fi inserată
în raportul de evaluare și va acoperi următoarele:
o descrierea proiectelor (designul proiectului în comparație cu nevoile grupului țintă,
progresul vis‐a‐vis de planificare, mecanismele puse în practică și capacitatea de
implementare a acestora)
o eficacitatea (tipurile de intervenții cele mai (puțin) eficace, durabilitatea eficacității,
complementaritatea proiectelor cu alte acțiuni, de ex. cele implementate de SPO) eficiență
(costurile unitare pe tip de intervenție și pe sub‐grup țintă – ex. romi)
Structura detaliată a raportului de caz este:

Titlul proiectului:
Beneficiar și parteneri:
Valoare totală (inițială și finală):
Finanțare FSE (inițială și finală):
Durată (planificare inițială și finală):
1. Relevanța
1.1. Designul inițial al proiectelor
Descriere a logicii de intervenție inițiale a proiectului, pe baza cererii de finanțare și a figurii din Raportul Inițial
Descrierea deviațiilor principale intervenite pe parcursul proiectului: prelungire contract, acte adiționale, realocări,
activități semnificativ alterate (întârziate, la care s‐a renunțat, care au fost realizate parțial)
33

1.2. Nevoile inițiale și curente/la finalul proiectului ale grupului țintă
Descrieți, pe baza datelor colectate, care au fost nevoile GȚ în 2014 și cum au evoluat acestea=care au fost acestea în
2016 (dacă au evoluat)

1.3. Nevoi inițiale și curente/la finalul proiectului ale sub‐grupurilor țintă, în funcție de vârstă, nivel de educație,
locație, mediu, categorie defavorizată)
Descrieți, pe baza datelor colectate, ce sub‐ GȚ ați identificat, care sunt particularitățile acestora și nevoile specifice ale
acestora: pentru a se angaa, reveni la școală, sau a face o altă formare

1.4. Corespondența dintre designul inițial al proiectului și nevoile inițiale și curente/la finalul proiectului ale grupului
țintă/sub‐grupurilor țintă
Elaborați constatări pe baza comparării rezultatelor la 1.1 cu 1.2 și 1.3: GȚ și sub‐GȚ au avut/au nevoi care nu au fost
acoperite de proiect? De ce?

1.5. Corespondența între nevoile inițiale și logica de intervenție a POSDRU
Elaborați constatări pe baza comparării rezultatelor la 1.1 cu 1.2 și 1.3 cu POSDRU DMI 5.1: poate constatările de la 1.4
se datorează LoI POSDRU DMI 5.1. În ce măsură modul în care POSDRU DMI 5.1 a fost gândit a împiedicat/a facilitat
eficacitatea proiectului în sensul soluționării situației tinerilor NEETs.

1.6. Corespondența între nevoile curente și logica de intervenție a POCU
Elaborați constatări pe baza comparării rezultatelor la 1.1 cu 1.2 și 1.3 cu POCU AP 1 și AP 2. În ce măsură aceste AP
vor putea soluționa situația tinerilor NEETs? Cum? De ce? (în ambele cazuri, dacă răspunsul este da sau nu)

2. Eficacitatea
2.1. Eficacitatea proiectelor din perspectiva indicatorilor de toate tipurile: financiari, de realizare imediată și rezultat,
aferenți grupului țintă;
2.2. Mecanismele puse în practică în implementarea proiectelor și contribuția acestora la eficacitatea proiectelor
Tipurile de intervenții, mixul tipurilor de intervenții aplicat unui tânăr NEETs, ordinea, cronologia și intensitatea
acestora (volumul ridicat dintr‐o anumită intervenție, de exemplu informare și consiliere), combinația cu alte
intervenții finanțate din alte surse, de exemplu BAS sau alte proiecte – măsura în care diferite mixuri s‐au dovedit
eficace/mai puțin eficace pentru sub‐grupuri de tineri NEETs;

Descrieți, pe baza datelor colectate, care au fost tipurile și mixurile de intervenții aplicate în cadrul proiectului, precum
și sinergiile create (Dacă este cazul).
Prezentați motivele pentru care nu s‐a creat sinergie cu alte instrumente și soluții pentru o abordare diferită pe viitor.

Dimensiunea totală a bugetului și alocarea financiară, în cadrul proiectului, pe tipuri de intervenții și locații
(regiuni/centre) ‐ măsura în care o dimensiune și alocare diferite ar fi putut îmbunătăți eficacitatea proiectului;

Prezentați constatări pe baza datelor colectate.
Cofinanțarea ‐ măsura în care o rată de cofinanțare diferită ar fi putut îmbunătăți eficacitatea proiectului

Utilizarea încrucișată a fondurilor FEDR/FSE – măsura în care (ne)utilizarea fondurilor de tip FEDR a contribuit
la eficacitatea proiectului;

34

Cheltuielile (ne)eligibile – măsura în care (ne)eligibilitatea unor cheltuieli a contribuit la eficacitatea proiectului;

Instituțiile eligibile ca beneficiari – măsura în care mixul de instituții implicate ca parteneri și actori importanți
în proiect, împărțirea sarcinilor între aceștia și conlucrarea efectivă a contribuit la eficacitatea proiectului;

Cererea de propuneri de proiecte: tipul (concurențial/neconcurențial), procedurile, pregătirea, procesul de
depunere/admitere a cererilor de finanțare – ce elemente prezente în această fază au contribuit la eficacitatea
proiectului;

Selecția proiectelor: procedura (inclusiv criteriile), procesul de evaluare și selecție ‐ ce elemente prezente în
această fază au contribuit la a contribuit la eficacitatea proiectului

Implementarea proiectelor: capacitatea beneficiarilor, management, planificare, achiziții publice, organizare și
implementare de activități ‐ ce elemente prezente în această fază au contribuit la eficacitatea proiectului;

Monitorizarea proiectelor: procedură, proces, inclusiv indicatori, intern și către OI POSDRU/AM POCU ‐ ce
elemente prezente în această fază au contribuit la a contribuit la eficacitatea proiectului;

Raportarea tehnico financiară aferentă proiectelor: procedură, proces ‐ ce elemente prezente în această fază
au contribuit la a contribuit la eficacitatea proiectului;

Rambursarea cheltuielilor: procedură, proces ‐ ce elemente prezente în această fază au contribuit la a contribuit
la eficacitatea proiectului
2.3. Intervenții eficiente și eficace
Intervențiile cele mai puțin eficiente, în sensul celor mai consumatoare de resurse: financiare, de timp, umane,
materiale, de comunicare.

Intervențiile cele mai eficiente, în sensul celor mai consumatoare de resurse: financiare, de timp, umane,
materiale, de comunicare.

Intervențiile cele mai eficace, în sensul obținerii de rezultate: activare, mediere, educare, certificare, ocupare,
ocupare sustenabilă.

Intervențiile cele mai puțin eficace, în sensul obținerii de rezultate: activare, mediere, educare, certificare,
ocupare, ocupare sustenabilă.

Intervențiile cele mai eficace și mai eficiente, conform definițiilor de mai sus
Intervențiile cele mai puțin eficace și mai eficiente, conform definițiilor de mai sus

35

Prezentați constatări pe baza datelor colectate și analiza celor 4 categorii de mai sus.
3. Eficiență
Costurile unitare pe tip de intervenție și pe sub‐grup țintă în cadrul proiectului

4. Sustenabilitatea (durabilitatea eficacității): în ce măsură efectele obținute (din perspectiva
indicatorilor POSDRU, POCU, în măsura în care coincid și alte efecte nereflectate prin indicatori) sunt
durabile? (de exemplu în ce măsură Centrele de Garanție pentru Tineri continuă să funcționeze și cât de
eficace.)
Prezentați conceptul de sustenabilitate aferent proiectului conform cererii de finanțare (angajamentele luate de
proiect în acest sens).
Prezentați riscurile identificate, materializate, și modul în care acestea au fost mitigate pe parcursul proiectului (sursă:
rpoartele de proiect, inclusiv cel final)

Prezentați constatări pe baza datelor colectate prin documentare și interviuri.
5. Context județean
6. Concluzii referitoare la:

 mecanisme îmbună tă țite pentru perioada de programare 2014‐2020 de pus în practică pentru
ameliorarea situației tinerilor NEETs
 măsura în care modificările introduse prin POCU (cardul profesional, modul de acordare a
stimulentelor, modificarea abordă rii intervențiilor pentru antreprenoriat etc.) pot influența
pozitiv eficiența ș i eficacitatea mecanismului.
 motivarea încetării furnizării unor servicii de ocupare (prospectare, mediere ș i plasare pe piața
forței de muncă , târguri de locuri de muncă ) în cadrul POCU.
 Mecanismul optim pentru implementarea AP 1 a POCU, pe baza tabelului de mai jos:

Măsura propusă Cui se adresează Opţiuni alternative privind Argumente pentru
recomandarea măsurile propuse opțiunea recomandată de
evaluatori

Instrumentele detaliate pentru faza de cercetare de teren

Chestionar aferent sondajului on‐line 1 în rândul participanților.

[text introductiv].
Vă multumim pentru participarea la acest sondaj!

I. Date demografice

Întrebarea 1. Ați participat la activități în cadrul proiectului:
o Garantii pentru TINEri!,
o Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru!
o Nu știu

Întrebarea 2 În ce județ locuiți? Vă rugăm selectați din lista de mai jos:
o Alba
o Arad
o ș;
36

o Bacău
o Bihor
o Bistrița Năsăud
o Botoșani
o Brăila
o Brașov
o București Sectorul 1
o Buzău
o Călărași
o Caraș Severin
o Cluj
o Constanța
o Covasna
o Dâmbovița
o Dolj
o Galați
o Giurgiu
o Gorj
o Harghita
o Hunedoara
o Ialomița
o Iași
o Ilfov
o Maramureș
o Mehedinți
o Mureș
o Neamț
o Olt
o Prahova
o Sălaj
o Satu Mare
o Sibiu
o Suceava
o Teleorman
o Timiș
o Tulcea
o Vâlcea
o Vaslui
o Vrancea

Întrebarea 3. V‐ați schimbat domiciliul față de momentul la care ați beneficiat de sprijin în cadrul
proiectului POSDRU?
o Da, locuiesc în alt județ
o Da, locuiesc în altă țară
o Nu, dar lucrez în străinătate
o Nu

37

Întrebarea 4. Locuiți în:
o oraș
o sat

Întrebarea 5. Care este etnia dumneavoastră?(întrebare opțională)
o Română
o Maghiară
o Romă
o Altă etnie. Precizați ....

Întrebarea 6. Vârsta dvs. în ani împliniți este:
o 16‐18
o 19‐22
o 23‐26
o Alta. Precizați...

Întrebarea 7. Ultimul nivel de școlarizare absolvit este:
o fără școală
o școală primară (clasele I‐IV)
o școală gimnazială(clasele V‐VIII)
o liceu (clasa a X‐a)
o liceu (clasele XI‐XII) fără bacalaureat absolvit
o liceu (clasele XI‐XII) cu bacalaureat absolvit
o școală de ucenici neterminată
o școală de ucenici absolvită
o școală profesională neterminată
o școală profesională absolvită
o școală postliceală neterminată
o școală postliceală absolvită
o facultate neterminată
o facultate absolvită
o Altele. Precizați…

Întrebarea 8. Sunteți de sex:
o masculin
o feminin

Întreabara 9. În acest moment aveți un loc de muncă?
o Da
o Nu

II. Participarea la proiect

Întrebarea 10. Când ați început participarea la proiectul POSDRU de ce aveați mai mare nevoie sau
v‐ați fi dorit mai mult:
o Sprijin pentru găsirea unui loc de muncă
o Sprijin pentru a mă înscrie/reînscrie la școală
o Un curs de calificare
o Sprijin pentru a începe o afacere

38

Întrebarea 11. De ce sprijin aveați nevoie pentru a vă găsi un loc de muncă sau a vă deschide o
afacere la momentul participării în proiect (2014‐2015)? Selectați toate răspunsurile corecte
pentru dumneavoastră:
o Informare (de exemplu: prezentarea drepturilor pe care le aveți și a instituțiilor care vă
pot ajuta)
o Consiliere și orientare profesională (de exemplu: îndrumare în realizarea unui CV și
identificarea unui loc de muncă)
o Medierea muncii (punerea direct în legatură cu angajatori inclusiv prin târguri de locuri de
muncă)
o Cursuri de calificare sau inițiere
o Ucenicie
o Cursuri pentru deschiderea unei afaceri
o Îndrumare personalizată pentru începerea unei afaceri
o Altele. Precizați...

Întrebarea 12. De ce servicii aveți nevoie acum (în 2016) pentru a vă găsi un loc de muncă? Selectați
toate răspunsurile corecte pentru dumneavoastră
pot ajuta)
muncă)
o Ucenicie sau stagiu în cadrul unei firme
o Sfaturile cele mai bune pentru mine pentru a‐mi începe o afacere
o Ajutor în bani pentru a vă muta în altă localitate, unde să găsiți un loc de muncă
o Să fiu însoțit la locul de muncă de un consilier pentru 1‐3 luni, pentru a mă obișnui mai
ușor cu noul loc de muncă
o Niciun serviciu, am un loc de muncă

Întrebarea 13. De ce servicii ați beneficiat în cadrul proiectului? Selectați toate răspunsurile corecte
pentru dumneavoastră:
pot ajuta)
muncă)
o Ucenicie
o Sfaturile de care ai nevoie pentru începerea unei afaceri

Întrebarea 14. Dacă ați beneficiat de servicii de informare și/sau consiliere, ați participat:
o Individual
o Într‐un grup mic de persoane (sub 10 persoane)
o Într‐un grup mai mare de persoane (peste 10 persoane)

39

Întrebarea 15. Cât timp au durat serviciile de informare și de consiliere la care ați participat?
Timp (aproximativ)
Informare individuală 1 oră 2 ore 4 ore 8 ore
Informare de grup 1 oră 2 ore 4 ore 8 ore
Consiliere și orientare profesională 2 ore 4 ore 8 ore 16 ore
individuală
Îndrumare personalizată pentru 5 zile 10 zile 20 de zile 30 de zile
începerea unei afaceri

Întrebarea 16. Dacă ați participat la un curs, ce calificare sau competențe ați obținut în urma
acestuia?
o agent de vânzări sau lucrător în comerț
o operator calculator
o operator introducere – prelucrare – validare date (OIPVD)
o frizer sau coafor/manichiură/pedichiură sau masaj
o tractorist
o confecționer asamblor produse textile
o tâmplar
o baby‐sitter
o ospătar sau barman sau lucrător în alimentație
o sudor
o bucătar sau patiser
o comerciant
o lucrător în hoteluri sau administrator pensiune
o agent de curățenie
o organizator de evenimente
o detectiv particular
o lucrător în izolații hidrofuge sau izolator termic
o sudor
o operator mașini unelte cu comandă numerică
o mecanic
o competențe antreprenoriale
o comunicare în limba engleză

Întrebarea 17. Ați obținut un loc de muncă în urma participării în proiect?
o Da
o Nu

Întrebarea 18. Dacă ați obținut un loc de muncă în urma participării la un curs de inițiere sau
calificare, care din următoarele afirmații este corectă?
o Am găsit un loc de muncă în domeniul în care am făcut cursul de calificare
o Locul de muncă obținut nu este în domeniul cursului, dar cursul m‐a ajutat
o Nu am găsit un loc de muncă.

Întrebarea 19. Dacă nu aveți loc de muncă, care sunt principalele motive pentru care nu ați obținut
un loc de muncă în urma participării în proiect?
o Nu există locuri de muncă în zona unde locuiesc
o Nu am absolvit școala de care am nevoie pentru locurile de muncă existente
o Nu am calificarea necesară pentru locurile de muncă existente
o Nu îmi pot organiza bine timpul
40

o Nu am căutat loc de muncă
o M‐am (re)înscris la școală/postliceală/facultate

Întrebarea 20. Care dintre serviciile următoare au fost cele mai utile pentru găsirea unui loc de
muncă?
o Informare (de exemplu: prezentarea drepturilor pe care le aveți și instituțiilor care vă pot
ajuta)
muncă)
o Ucenicie
o Cursuri pentru deschiderea unei afaceri afaceri
o Sfaturile de care ai nevoie pentru începerea unei afaceri

Întrebarea 21. Dacă ați găsit un loc de muncă în urma serviciilor de care ați beneficiat:
o Am păstrat locul de muncă mai puțin de 2 luni de la angajare
o Am păstrat locul de muncă mai puțin de 6 luni de la angajare
o Am păstrat locul de muncă peste 6 luni de la angajare

Întrebarea 22. Dacă nu ați găsit un loc de muncă/nu ați început o activitate independentă în urma
serviciilor de care ați beneficiat, care din enunțul de mai jos este corect?
o Informațiile primite în cadrul proiectului îmi sunt folositoare și acum
o Știu în continuare ce am învățat la cursuri sau în practica facută
o Știu în continuare ce am învățat la cursurile sau de la consilieri referitor la începerea unei
afaceri

Întrebarea 23. După ce ați beneficiat de sprijin în cadrul proiectului, ați continuat școala sau ați
urmat alte cursuri de calificare?

o Da
o Nu

Întrebarea 24. Acum mergeți la școală sau urmați alte cursuri de calificare?

o Da
o Nu

Chestionar aferent sondajului on‐line 2 în rândul consilierilor pentru tineret din cadrul celor 27 de
centre

[text introductiv].
Vă multumim pentru participarea la acest sondaj!

Întrebarea 1. În care centru pentru tineret activați?
o Casa Regională a Tinerilor Activi Alba Iulia
o Casa Regională a Tinerilor Activi Baia Mare
41

o Casa Regională a Tinerilor Activi Brașov
o Casa Regională a Tinerilor Activi Deva
o Casa Regională a Tinerilor Activi Iași
o Centrul Argeș
o Centrul Brăila
o Centrul București
o Centrul Buzău
o Centrul Călărași
o Centrul Constanța
o Centrul Dâmbovița
o Centrul Dolj
o Centrul Galați
o Centrul Giurgiu
o Centrul Ialomița
o Centrul Ilfov
o Centrul Mehedinți
o Centrul Olt
o Centrul Prahova
o Centrul Teleorman
o Centrul Tulcea
o Centrul Vâlcea
o Centrul Vrancea
o Centrul Gorj

Întrebarea 2. Din experiența dumneavoastră în cadrul proiectului, de ce servicii au avut mai multă
nevoie beneficiarii pentru a‐și găsi un loc de muncă/deschide o afacere? Selectați toate răspunsurile
corecte:
o Informare (de exemplu: prezentarea drepturilor pe care le au și a instituțiilor care îi pot
ajuta)
o Medierea muncii (punerea direct în legatură cu angajatori) inclusiv prin târguri de locuri
de muncă
o Ucenicie

Întrebarea 3. Din experiența dumneavoastră, care sunt serviciile cele mai eficiente (consumă puține
resurse), dar care contribuie mai mult la obținerea unui loc de muncă/autoangajarea tinerilor
participanți? (alegeți 3 servicii cele mai eficiente și eficace)

o Informare (de exemplu: prezentarea drepturilor pe care le au și a instituțiilor care îi pot
ajuta)
o Medierea muncii (punerea direct în legatură cu angajatori) inclusiv prin târguri de locuri
de muncă
o Servicii de mediere a muncii prin punerea în legătură cu angajatori
42

o Ucenicie
o Cursuri pentru deschiderea unei afaceri afaceri

Întrebarea 4. În opina dumneavoastră, care din serviciile menționate mai jos sunt necesare, pe
lângă cele furnizate în cadrul proiectului, pentru ca beneficiarii acestora să obțină un loc de
muncă/autoangajare?

o Acordare unei sume care să acopere cheltuielile de mutare și acomodare într‐o nouă
localitate unde obțin un loc de muncă
o Obținerea unui card profesional care înregistrează toate informațiile de care are nevoie
angajatorul să îmi ofere un loc de muncă
o Acompaniament la locul de muncă pentru o perioadă medie (1‐3 luni) pentru a facilita
adaptarea la noul mediu
o Stagiu în cadrul unei întreprinderi
o Acordarea unui împrumut mic pentru a începe propria afacere.

Întrebarea 5. Din experința dumneavoastră în cadrul proiectului POSDRU, durata serviciului oferit
este, în medie:

Serviciu Timp (aproximativ)
Informare 1 oră 2 ore 4 ore 8 ore
Informare și consiliere profesională 2 ore 4 ore 8 ore 16 ore
individuală
Informare și consiliere profesională de 2 ore 4 ore 8 ore 16 ore
grup
Asistență în vederea identificării unui loc 1 oră 2 ore 4 ore 8 ore
de munca
Servicii de mediere a muncii prin 2 ore 4 ore 8 ore 16 ore
punerea în legatură cu angajatori
Consiliere și formare profesională 5 zile 10 zile 20 de zile 30 de zile
pentru începerea unei activități
independente sau a unei afaceri
Consultanță și asistență personalizată 5 zile 10 zile 20 de zile 30 de zile
pentru începerea unei afaceri

Întrebarea 6. Din experința dumneavoastră în cadrul proiectului POSDRU, cu cât este mai mare, în
medie, investitia de timp pentru a oferi servicii de o manieră eficace pentru persoane din categorii
defavorizate:
Roma
o Investiția este egală ca pentru participanții din grupul principal
o Investiția este mai mare cu 10% ca pentru participanții din grupul principal
o Investiția este mai mare cu 100% sau mai mult ca pentru participanții din grupul principal
o Nu știu
Participanți din mediul rural
43

o Nu știu

Participanți cu nivel scăzut de educație
o Nu știu

Alte categorii de participanți cu nevoi speciale (participanți cu dizabilități, participanți provenți
din centre de plasament, alte categorii). Precizați...

o Nu știu

Întrebarea 7. În ce măsură sunteți de acord cu faptul că următoarele combinații de servicii oferite
tinerilor sunt utile în obținerea unui loc de muncă?
Total de Parțial de Nici de Mai Total
acord cu acord cu acord nici degrabă dezacord
dezacord dezacord cu
cu cu
1. Combinația de servicii:
informare și consiliere
profesională individuală +
punerea în legatură cu
angajatori este cea mai utilă
pentru obținerea unui job
profesională de grup +
profesională + cursuri de
calificare + punerea în
legatură cu angajatori este
44

cea mai utilă pentru
obținerea unui job
cursuri de calificare +
profesională + ucenicie este
cea mai utilă pentru
obținerea unui job
6. Alte combinații de Precizați...
servicii sunt mai utile
pentru obținerea unui
job.

Întrebarea 8. Din experiența dumneavoastră în cadrul proiectului POSDRU, care este profilul
tinerilor NEETs cu care ați lucrat?
Total Parțial Nici de Mai Total
de de acord nici degrabă dezacord
acord acord cu dezacord dezacord cu
cu cu cu
1. Majoritatea tinerilor NEETs au un
nivel de educație scăzut (fără liceu
absolvit)
2. Majoritatea tinerilor NEETs au
nivel de calificare scăzut (fără
învățământ profesional /
învățământului liceal, filiera
tehnologică absolvit)
nivel de calificare mediu (fără
învățământul postliceal absolvit)
nivel de calificare superior (cu studii
superioare absolvite)
între 16 și 18 ani
8. Majoritatea tinerilor NEETs sunt
din mediul urban
din mediul rural
din categorii defavorizate, (de
exemplu de etnie romă)
45

11. Alt profil majoritar al grupului
țintă

Întrebarea 9. Din experiența dumneavoastră în cadrul proiectului POSDRU, care dintre categoriile
de mai jos sunt mai aproape de piața muncii și sunt mai usor de angajat?

acord acord cu dezacord dezacord cu
cu cu cu
1. Tinerii NEETs au un nivel de
educație scăzut (fără liceu absolvit)
sunt mai ușor de angajat
2. Tinerii NEETs au nivel de calificare
scăzut (fără învățământ profesional /
învățământului liceal, filiera
tehnologică absolvit) sunt mai ușor
de angajat
mediu (fără învățământul postliceal
absolvit) sunt mai ușor de angajat
superior (cu studii superioare
absolvite) sunt mai ușor de angajat
5. Tinerii NEETs au între 16 și 18 ani
8. Tinerii NEETs sunt din mediul
urban sunt mai ușor de angajat
9. Tinerii NEETs sunt din mediul
rural sunt mai ușor de angajat
10. Tinerii NEETs sunt din categorii
defavorizate, (de exemplu de etnie
romă) sunt mai ușor de angajat
11. Altă categorie de tineri NEETs
este mai ușor de angajat

Întrebarea 10. Care sunt principalele motive pentru care participanții în proiect nu au obținut un
loc de muncă în urma participării în proiect?
o Nu există locuri de muncă în zona de domiciliu
o Participanții nu au nivelul de educație necesar pentru locurile de muncă existente
o Participanții nu au calificarea necesară pentru locurile de muncă existente
o Participanții nu au abilități generale necesare pentru a ocupa un loc de muncă: de
organizare a timpului, de comunicare cu colegii etc.
o Participanții nu au căutat un loc de muncă
46

o Participanții s‐au reînscris la școală

Întrebarea 11. În ceea ce privește participanții la proiect care s‐au angajat, în ce măsură sunteți de
acord cu enunțurile de mai jos este corect?

acord acord dezacord dezacord cu
cu cu cu cu
Majoritatea participanților au
păstrat locul de muncă primit mai
puțin de 2 luni
păstrat locul de muncă primit mai
puțin de 6 luni
păstrat locul de muncă primit peste
6 luni

Ghid interviuri la nivel de instituții implicate direct în implementarea proiectelor la nivel central
(parteneri și OI POSDRU București‐Ilfov)

Analize de realizat Întrebări interviu
1.1. Nevoile inițiale și curente/la finalul 1. În ce măsură proiectul a oferit toate serviciile de care a avut
proiectului ale grupului țintă nevoie grupul țintă?
2. Au evoluat aceste nevoi până la finalul proiectului? Cum?
1.2. Nevoi inițiale și curente/la finalul 3. Ce sub‐grupe ale categoriei de tineri NEET puteți să formulați
proiectului ale sub‐grupurilor țintă5, în pe baza experienței acumulate în proiect? În funcție de vârstă,
funcție de vârstă, nivel de educație, nivel de educație, locație, mediu, categorie defavorizată, alți
locație, mediu, categorie defavorizată) factori?
4. Ce nevoi specifice de servicii au aceste sub‐grupe?
5. Care din aceste sub‐grupe este mai ușor angajabilă?
1.3. Corespondența dintre designul inițial al 6. În ce măsură modul în care a fost dezvoltat proiectul a
proiectului și nevoile inițiale și corespuns nevoilor inițiale și curente ale grupului țintă/sub‐
curente/la finalul proiectului ale grupurilor țintă definite mai sus?
grupului țintă/sub‐grupurilor țintă
1.4. Corespondența între nevoile curente și 7. În ce măsură nevoile curente ale grupului țintă/sub‐grupurilor
logica de intervenție a POCU țintă vor fi acoperite prin măsurile pregătite în cadrul POCU?
A se vedea mai jos o prezentare a acestora.
• Tipurile de intervenții, mixul tipurilor 8. Care combinații de servicii au fost utilizate pentru ce
de intervenții aplicat unui tânăr NEETs, categorii/sub‐categorii de tineri NEETs? În ce ordine,
ordinea, cronologia și intensitatea cronoligie, intensitate etc. dacă este cazul? De ce?
acestora (volumul ridicat dintr‐o 9. Au fost implementate activitățile în cadrul proiectului în
anumită intervenție, de exemplu coordonare și/sau completare cu alte intervenții/măsuri?
informare și consiliere), combinația cu De ex. cu
alte intervenții finanțate din alte surse.  alte intervenții implementate în alte proiecte POSDRU –
care?

47

 intervenții ale ANOFM/AJOFM finanțate de la bugetul de
stat (informare, cosiliere, mediere, ucenicie, etc),
 intervenții implementate în proiecte cu finanțare
elvețieană, norvegienă? De exemplu Coaliția pentru Tinerii
NEETs, organizată de Social Doers?
http://socialdoers.com/my‐homepage/our‐initiatives/

 Cum a fost creată această complementaritate/sinergie?

 Dacă nu, de ce nu s‐a putut obține o sinergie?
• Dimensiunea totală a bugetului și 10. În ce măsură o dimensiune totală a proiectului și o alocare între
alocarea financiară, în cadrul parteneri/activități diferite ar fi putut îmbunătăți eficacitatea
proiectului, pe tipuri de intervenții și proiectului?
locații (regiuni/centre)
• Cofinanțarea 11. În ce măsură în care o rată de cofinanțare diferită ar fi putut
• Utilizarea încrucișată a fondurilor îmbunătăți eficacitatea proiectului?
FEDR/FSE 12. În ce măsură utilizarea fondurilor de tip FEDR a contribuit la
• Cheltuielile (ne)eligibile eficacitatea proiectului?
13. În ce măsura (ne)eligibilitatea unor cheltuieli a contribuit la
eficacitatea proiectului?
• Instituțiile eligibile ca beneficiari 14. În ce măsură mixul de instituții implicate ca parteneri,
împărțirea sarcinilor între aceștia și conlucrarea efectivă a
contribuit la eficacitatea proiectului?
15. Ce măsuri ar fi putut îmbunătăți eficacitatea parteneriatului și
aspectelor instituționale în proiect?
• Cererea de propuneri de proiecte: 16. Ce elemente prezente în faza de propunere de proiecte au
tipul (concurențial/neconcurențial), contribuit la eficacitatea proiectului?
procedurile, pregătirea, procesul de 17. Ce tip de proiect (concurențial/neconcurențial/schemă de
depunere/admitere a cererilor de grant) este cel mai adecvat (eficient și eficace) pentru acest tip
finanțare de grup țintă?
• Selecția proiectelor: procedura 18. Ce elemente prezente în faza de evaluare și selecție a
(inclusiv criteriile), procesul de propunerilor de proiecte au contribuit la eficacitatea
evaluare și selecție ‐ ce elemente proiectului?
prezente în această fază au contribuit la 19. Ce elemente prezente în faza de implementare a proiectului au
a contribuit la eficacitatea proiectului contribuit la eficacitatea proiectului?
• Implementarea proiectelor: 20. Ce elemente prezente în faza de monitorizare a proiectului au
capacitatea beneficiarilor, contribuit la eficacitatea proiectului?
management, planificare, achiziții 21. Ce elemente prezente în faza de raportare tehnico‐financiară a
publice, organizare și implementare de proiectului au contribuit la eficacitatea proiectului?
activități 22. Ce elemente prezente în faza de rambursare a cheltuielilor a
• Monitorizarea proiectelor: proiectului au contribuit la eficacitatea proiectului?
procedură, proces, inclusiv indicatori,
intern și către OI POSDRU/AM POCU
• Raportarea tehnico‐financiară
aferentă proiectelor: procedură,
proces
• Rambursarea cheltuielilor:
procedură, proces ‐ ce elemente
prezente în această fază au contribuit la
a contribuit la eficacitatea proiectului
23. Care au fost, în cadrul proiectului, intervențiile cele mai eficace și mai eficiente?
Eficiente= în sensul de consumatoare de resurse: financiare, de timp, umane, materiale, de comunicare.
Eficace= în sensul obținerii de rezultate: activare, mediere, educare, certificare, ocupare, ocupare sustenabilă.
24. Care au fost, în cadrul proiectului, intervențiile cele mai puțin eficace și mai eficiente?
48

3. Sustenabilitatea (durabilitatea 25. În ce măsură efectele obținute sunt durabile?
eficacității) o în ce măsură Centrele de Garanție pentru Tineri/ Casa
Regională aflată în gestionare continuă să funcționeze și
cât de eficace
o în ce măsură locurile de muncă ocupate sunt menținute
o în ce măsură informațiile/cunoștințele obținute sunt
menținute
26. Care sunt obstacolele principale întâmpinate din perspectiva
durabilității?
27. Cum susține durabilitatea procedura de monitorizare e‐xpost a
proiectelor?
4. Contextul proiectului/general
28. Ce factori externi au intervenit pe parcursul proiectului și afectat, pozitiv sau negativ, eficiența și eficacitatea
acestuia?
o Strategici
o Instituționali
o Legislativi
o Alții. Precizați...
29. Care este, în opinia dumneavoastră, evoluția viitoare a grupului de tineri NEETs în România?

Ghid interviuri la nivel de instituții implicate indirect în implementarea proiectelor la nivel central
(Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Educației Naționale, Cancelaria Primului Ministru)

Contextul general
1. Ce factori externi influențează semnificativ, pozitiv sau negativ, situația tinerilor NEETs?
o Strategici
o Instituționali
o Legislativi
2. Care din acețti factori s‐au manifestat pregnant în ultimul an (din februarie 2015)?
3. Care este, în opinia dumneavoastră, evoluția viitoare a grupului de tineri NEETs în România?
1. Relevanța
1.1. Nevoile inițiale și curente/la finalul 4. Din experiența dumneavoastră, care sunt nevoile tinerilor NEETs și
proiectului ale grupului țintă cum au evoluat acestea în ultimii 2 ani?

1.2. Nevoi inițiale și curente/la finalul 5. Din experiența dumneavoastră, ce sub‐grupe ale categoriei de tineri
proiectului ale sub‐grupurilor NEETs există? În funcție de vârstă, nivel de educație, locație, mediu,
țintă6, în funcție de vârstă, nivel de categorie defavorizată, alți factori?
educație, locație, mediu, categorie 6. Din experiența dumneavoastră, ce nevoi specifice de servicii au aceste
defavorizată) sub‐grupe? Care din aceste sub‐grupe este mai ușor angajabilă?
1.3. Corespondența între nevoile 7. În opinia dumneavoastră, în ce măsură nevoile curente ale grupului
curente și logica de intervenție a țintă/sub‐grupurilor țintă vor fi acoperite prin măsurile pregătite în
POCU cadrul POCU? (AP 1 și AP 2, AP 6.1 ale POCU)
5. Eficacitate
• Tipurile de intervenții, mixul 8. În măsura în care cunoașteți, ce sinergii sunt create, între ce tipuri de
tipurilor de intervenții aplicat instrumente, pentru a se soluționa problema tinerilor NEETs?
unui tânăr NEETs, ordinea,
cronologia și intensitatea De ex. alte intervenții implementate în alte proiecte POSDRU – care?
acestora (volumul ridicat dintr‐o intervenții ale ANOFM/AJOFM finanțate de la bugetul de stat,
anumită intervenție, de exemplu intervenții implementate în proiecte europene, elvețiene,
informare și consiliere), norvegiene? Cum a fost creată această sinergie? Daca nu, de ce?
combinația cu alte intervenții
finanțate din alte surse, de

49

exemplu BAS sau alte proiecte – 9. Ce măsuri ar trebui întreprinse în acest scop – pentru crearea de
măsura în care diferite mixuri s‐ sinergii?
au dovedit eficace/mai puțin
eficace pentru sub‐grupuri de
tineri NEETs;
• Dimensiunea totală a 10. În opinia dumneavoastră, ce tip de proiecte ar trebui implementate
bugetului și alocarea pentru soluționarea problemelor categoriei tinerilor NEETs?
financiară, în cadrul proiectului, Mari/strategice/sistemice/mici/la nivel de comunitate?
pe tipuri de intervenții și locații
(regiuni/centre)
• Instituțiile eligibile ca 11. Ce parteneri ar trebui să fie implicați în implementarea acestor
beneficiari proiecte pentru a asigura eficacitatea lor?

• Cererea de propuneri de 12. Ce tip de proiect (concurențial/neconcurențial/schemă de grant)
proiecte: tipul este cel mai adecvat (eficient și eficace) pentru acest tip de grup
(concurențial/neconcurențial), țintă?
procedurile, pregătirea, procesul
de depunere/admitere a
cererilor de finanțare –
13. Care sunt, în opinia dumneavoastră, intervențiile cele mai eficace și mai eficiente asupra tinerilor NEETs?
14. Care sunt, în opinia dumneavoastră, intervențiile cele mai puțin eficace și mai eficiente asupra tinerilor NEETs?
6. Sustenabilitatea (durabilitatea 15. În măsura în care cunoașteți efectele obținute în cadrul proiectelor
eficacității) pilot sunt durabile?
o în ce măsură Centrele de Garanție pentru Tineri continuă să
funcționeze și cât de eficace
o în ce măsură informațiile/cunoștințele obținute sunt menținute
durabilității?

Ghid general interviuri la nivel de instituții implicate în implementarea proiectelor la nivel
regional/local

Centre de tineret
Analize Întrebări interviu
1. Contextul general la nivel de județ
1. Ce factori externi influențează semnificativ, pozitiv sau negativ, situația tinerilor NEETs în județul
dumneavoastră?
o Strategici
o Instituționali
o Legislativi
2. Care este, în opinia dumneavoastră, evoluția viitoare a grupului de tineri NEETs în în județul dumneavoastră?
2.1. Nevoile inițiale și curente/la finalul 3. În ce măsură proiectul/Centrul a oferit toate serviciile de care a avut
proiectului ale grupului țintă nevoie grupul țintă?
4. Au evoluat aceste nevoi până la finalul proiectului? Cum?
2.2. Nevoi inițiale și curente/la finalul 5. Ce sub‐grupe ale categoriei de tineri NEETs puteți să formulați pe
proiectului ale sub‐grupurilor baza experienței acumulate în proiect? În funcție de vârstă, nivel de
țintă7, în funcție de vârstă, nivel de educație, locație, mediu, categorie defavorizată, alți factori?
educație, locație, mediu, categorie 6. Ce nevoi specifice de servicii au aceste sub‐grupe?
defavorizată) 7. Care din aceste sub‐grupe este mai ușor angajabilă?

50

2.3. Corespondența între nevoile 8. În ce măsură nevoile curente ale grupului țintă/sub‐grupurilor țintă
curente și logica de intervenție a vor fi acoperite prin măsurile pregătite în cadrul POCU? (a se vedea
POCU prezentarea AP 1 și AP 2, AP 6.1 ale POCU la finalul listei de
întrebări)
• Tipurile de intervenții, mixul 9. Care combinații de servicii au fost utilizate pentru ce categorii/sub‐
tipurilor de intervenții aplicat categorii de tineri NEETs? În ce ordine, cronoligie, intensitate etc.
unui tânăr NEETs, ordinea, dacă este cazul? De ce?
cronologia și intensitatea
acestora (volumul ridicat dintr‐o 10. Ați cunoscut participanți care au beneficiat de măsuri active de
anumită intervenție, de exemplu ocupare în alte proiecte POSDRU sau furnizate de AJOFM?
informare și consiliere),
combinația cu alte intervenții 11. În opinia dumneavoastră, o combinație între serviciile furnizate de
finanțate din alte surse, de proiect și cele furnizate de alte proiect/AJOFM ar fi dus la rezultate
exemplu Bugetul Asigurărilor mai bune din perspectiva ocupării?
Sociale/de șomaj.
• Instituțiile eligibile ca 12. În măsura în care cunoașteti, ce măsuri ar fi putut îmbunătăți
beneficiari eficacitatea parteneriatului și aspectelor instituționale în proiect?
13. Care au fost, în cadrul proiectului, intervențiile cele mai eficace și mai eficiente?
14. Care au fost, în cadrul proiectului, intervențiile cele mai puțin eficace și mai eficiente?
15. Care sunt, în general, intervențiile cele mai eficace și mai eficiente?
16. Care sunt, în general, intervențiile cele mai puțin eficace și mai eficiente?
Eficiente= în sensul de consumatoare de resurse: financiare, de timp, umane, materiale, de comunicare.
Eficace= în sensul obținerii de rezultate: activare, mediere, educare, certificare, ocupare, ocupare sustenabilă.
eficacității) o în ce măsură Centrele de Garanție pentru Tineri/Casa
Regională continuă să funcționeze și cât de eficace și eficientă
o în ce măsură informațiile/cunoștințele obținute sunt menținute
durabilității?
19. Cum susține durabilitatea procedura de monitorizare ex‐post a
proiectelor?

Consilii Județene
1. Care este situația tinerilor NEETs în județul dumneavoastră?
dumneavoastră?
o Strategici
o Instituționali
o Legislativi
3.1. Nevoile inițiale și curente/la finalul 4. În opinia dumneavoastră, în ce măsură proiectul Garanția pentru
proiectului ale grupului țintă TINEri! Implementat de Ministerul Muncii prin Centrul de
Garanție pentru Tineret Galați a oferit toate serviciile de care a
avut nevoie grupul țintă?
3.2. Nevoi inițiale și curente/la finalul 5. Ce sub‐grupe ale categoriei de tineri NEETs puteți să formulați
proiectului ale sub‐grupurilor țintă, în pe baza experienței acumulate? În funcție de vârstă, nivel de
educație, locație, mediu, categorie defavorizată, alți factori?
51

funcție de vârstă, nivel de educație, 6. Ce nevoi specifice de servicii au aceste sub‐grupe?
locație, mediu, categorie defavorizată) 7. Care din aceste sub‐grupe este mai ușor angajabilă?
3.3. Corespondența între nevoile curente și 8. În ce măsură nevoile curente ale tineriilor NEETs /sub‐
logica de intervenție a POCU grupurilor de tineri NEETs vor fi acoperite prin măsurile
pregătite în cadrul POCU? (a se vedea prezentarea AP 1 și AP 2,
AP 6.1 ale POCU la finalul chestionarului)
• Tipurile de intervenții, mixul 9. Care combinații de servicii au fost utilizate pentru ce
tipurilor de intervenții aplicat unui categorii/sub‐categorii de tineri NEETs? În ce ordine, cronologie,
tânăr NEETs, ordinea, cronologia și intensitate etc. dacă este cazul? De ce?
intensitatea acestora (volumul
ridicat dintr‐o anumită intervenție, 10. În măsura în care cunoașteți, ce combinații de instrumente a fost
de exemplu informare și consiliere), utilizată pentru a crea sinergie și soluționa problema tinerilor
combinația cu alte intervenții NEETs? Proiectul/proiecte POSDR combinate cu intervenții
finanțate din alte surse, de exemplu AJOFM finanțate de la bugetul de stat combinate cu intervenții
BAS sau alte proiecte – măsura în implementate în proiecte europene, elvețiene, norvegiene? Cum
care diferite mixuri s‐au dovedit a fost creată această sinergie? Dacă nu, de ce?
eficace/mai puțin eficace pentru sub‐
grupuri de tineri NEETs;
împărțirea sarcinilor între aceștia și conlucrarea efectivă
contribuie la eficacitatea intervențiilor – soluționarea problemei
tinerilor NEETs?
12. Care sunt, în general, intervențiile cele mai eficace și mai eficiente asupra tinerilor NEETs,?
13. Care sun, în general, intervențiile cele mai puțin eficace și mai eficiente asupra tinerilor NEETs?
Eficace: în sensul obținerii de rezultate: activare, mediere, educare, certificare, ocupare, ocupare sustenabilă.
Eficiente: în sensul celor mai puțin consumatoare de resurse: financiare, de timp, umane, materiale, de comunicare
eficacității) o în ce măsură Centrele de Garanție pentru Tineri continuă să
o în ce măsură locurile de muncă ocupate de tineri NEETs
sunt menținute
o în ce măsură informațiile/cunoștințele obținute sunt
menținute
durabilității?

AJOFM

dumneavoastră?
o Strategici
o Instituționali
o Legislativi
4.1. Nevoile inițiale și curente/la finalul 3. În ce măsură proiectul Investiția în tineri, investiția în viitorul
proiectului ale grupului țintă nostru! Implementat de Ministerul Muncii prin Casa Regională a
Tinerilor Activi Brașov a oferit toate serviciile de care a avut
nevoie grupul țintă?
52

4.2. Nevoi inițiale și curente/la finalul 4. Ce sub‐grupe ale categoriei de tineri NEETs puteți să formulați
proiectului ale sub‐grupurilor țintă, în pe baza experienței acumulate? În funcție de vârstă, nivel de
funcție de vârstă, nivel de educație, educație, locație, mediu, categorie defavorizată, alți factori?
locație, mediu, categorie defavorizată) 5. Ce nevoi specifice de servicii au aceste sub‐grupe?
6. Care din aceste sub‐grupe este mai ușor angajabilă?
4.3. Corespondența între nevoile curente și 7. În ce măsură nevoile curente ale grupului țintă/sub‐grupurilor
logica de intervenție a POCU țintă vor fi acoperite prin măsurile pregătite în cadrul POCU?
(prezentare AP 1 și AP 2, AP 6.1 ale POCU)
• Tipurile de intervenții, mixul 8. Care combinații de servicii au fost utilizate pentru ce
tipurilor de intervenții aplicat unui categorii/sub‐categorii de tineri NEETs? În ce ordine, cronoligie,
tânăr NEETs, ordinea, cronologia și intensitate etc. dacă este cazul? De ce?
intensitatea acestora (volumul
ridicat dintr‐o anumită intervenție, 9. Cu ce alte instrumente a fost creată sinergie față de intervenții
de exemplu informare și consiliere), ale ANOFM/AJOFM finanțate de la bugetul de stat? De ex. alte
combinația cu alte intervenții intervenții implementate în alte proiecte POSDRU – care?,
finanțate din alte surse, de exemplu intervenții implementate în proiecte europene, elvețiene,
BAS sau alte proiecte – măsura în norvegiene? Cum a fost creată această sinergie? Dacă nu, de ce?
care diferite mixuri s‐au dovedit
eficace/mai puțin eficace pentru sub‐
grupuri de tineri NEETs;
împărțirea sarcinilor între aceștia și conlucrarea efectivă a
contribuit la eficacitatea proiectului/ eficacitatea măsurilor
direcționate asupra tinerilor în general?
11. Care sunt, în general, intervențiile cele mai eficace și mai eficiente asupra tinerilor NEETs?
12. Care sunt, în general, intervențiile cele mai puțin eficace și mai eficiente asupra tinerilor NEETs?
Eficace: în sensul obținerii de rezultate: activare, mediere, educare, certificare, ocupare, ocupare sustenabilă.
Eficiente: în sensul celor mai puțin consumatoare de resurse: financiare, de timp, umane, materiale, de comunicare
eficacității) o în ce măsură Centrele de Garanție pentru Tineri continuă să
o în ce măsură informațiile/cunoștințele obșinute sunt
menținute
durabilității?
15. Cum susține durabilitatea procedura de monitorizare ex‐post a
proiectelor?

Subiecte focus grup cu participanții în proiecte
1. Motivele pentru care participanții se încadrează în categoria NEET: nu au un loc de muncă, nu
urmează cursurile unei școli, nu urmează un program de formare/calificare.
2. Maniera prin care au intrat în legătură cu Centrul de Garanție pentru Tineri și ce măsuri ar trebui
întreprinse pentru ca alți tineri NEET să fie înregistrați la ANOFM/AJOFM.
3. Profilul participanților în funcție de vârstă, mediu de rezidență, nivel de educație absolvit, tip de
șomer/inactiv și ce tip de NEET este majoritar în cercul de cunoștințe al participantului.
4. Serviciile de care au beneficiat participanții, în ce combinații/ordine/intensitate (serviciile oferite
în proiect citate).
5. Care dintre aceste servicii au fost cele mai utile
6. De ce alte servicii ar fi avut / au nevoie participanții pentru a obține un loc de muncă (serviciile
pregătite de POCU citate).
53

7. Care sunt motivele principale pentru care, în ciuda serviciilor oferite, participanții nu și‐au gasit un
loc de muncă?
8. Care este sursa de venit curentă a participanților?
9. În ce măsură beneficiile obținute prin participarea în proiect sunt menținute (beneficiile obținute,
conform LoI a proiectului, citate)

Anexa 4. Metodologie estimare costuri unitare

4.1 Cerințele caietului de sarcini
Conform caietului de sarcini, pentru cele 2 proiecte analizate în cadrul evaluării este necesară calcularea
costurilor unitare pentru tipuri de intervenții implementate și sub‐grup țintă.

54

4.2 Precizări importante care determină abordarea propusă
Înainte de a prezenta pașii metodologici propuși, o serie de precizări sunt necesare:
 Costurile unitare identificate nu vor constitui costuri unitare standard/bareme standard de costuri
unitare ca și optiune simplificată în materie de cost, în temeiul articolelor 67 și 68 din Regulamentul
(UE) nr. 1303/2013, al articolului 14 alineatele (2)‐(4) din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 și al
articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1299/20138, dar în cercetarea realizată asupra acestor 2
proiecte vom încerca identificarea intervențiilor pentru care un astfel de cost unitar standard s‐ar
putea calcula în viitor în condițiile respectării criteriilor de calitate a metodologiei aferente acestei
opțiuni simplificate9.
 În acest context, costurile unitare calculate vor putea servi drept orientare beneficiarilor și
evaluatorilor de proiecte, nu ca și cost unitar general valabil la nivel de program (având în vedere
că sunt analizate doar 2 proiecte care nu au fost singurele intervenții POSDRU asupra tinerilor
NEETs. În plus, cele două proiecte au avut sub‐grupuri țintă bine definite mai limitate decât cele ale
AP 1 și 2 ale POCU: NEETs care nu au promovat bacalaureatul în ultimii 3 ani înainte de demarare,
și șomeri NEETs de lungă durată.
 Cele două proiecte nu permit diferențierea costurilor unitare pe regiuni sau sub‐grupuri țintă dat
fiind că bugetele proiectelor au fost realizate global, fără a se diferenția în funcție de aceste 2
categorii (regiuni de implementare și sub‐grupuri țintă) astfel:
a. Remunerațiile și normele de lucru ale personalului proiectelor nu sunt diferențiate în
funcție de regiuni în cadrul aceluiași proiect.
b. Subvențiile acordate grupului țintă nu diferă în funcție de regiune.
c. Subvențiile acordate grupului țintă nu diferă în funcție de categoria din care fac parte
benficiarii (tineri din mediul rural, tineri proveniți din sistemul de plasament).
 Structura bugetelor POSDRU și a evidențelor de cheltuieli care însoțesc cererile de
rambursare și care înregistrează costurile efective, reale ale proiectelor nu crează o
legătură directă cu activități sau indicatori. Pentru identificarea costurilor pe activități sau
indicatori este necesară identificarea costurilor pentru fiecare tip de activitate în
documentul ”Evidența cheltuielilor” care fundamentează cererile de rambursare, care
disting intre (1)cheltuieli pentru resursele umane, (1) costuri pentru participanți, (3) alte
categorii de costuri și (4) cheltuieli generale de administrare.
 Doar în trei cazuri indicatorii de la nivel de proiect POSDRU sunt (parțial/cu anumite condiții)
asimilabili celor aferenți AP 1 a POCU. Doar calcularea costurilor unitare pentru acești indicatori
poate fi să ajute beneficiarii POCU și evaluatorii în elaborarea/evaluarea bugetelor cererilor de
finanțare (indicatorii 1 și 3 din tabelul de mai jos) pentru că sursa de date primară pentru
indicatorul 2 nu este beneficiarul POCU ci sondajul dedicat:

Indicatori la nivel de proiect Indicatori POCU Corespondența
 Output  Indicatori de realizare Plecând de la premisa ca
Numărul şomerilor de lungă imediată AP 1 a POCU participanții POCU sunt
durată participanţi la 1. Tineri NEETs șomeri cu vârsta beneficiarii de intervenții
programe integrate, din care: cuprinsă între 16‐24 ani care integrate, conform logicii
o femei beneficiază de sprijin, din care: de intervenție a AP, dar fără
o tineri o romi o certitudine că pachetul
o din zona rurală integrat este identic în cele
două cazuri.
 Outcome  Indicatori de rezultat pe Parțială corespondență. În
termen lung AP 1: cazul POCU, indicatorul nu
Număr de participanţi la 2. Persoanele care obțin un loc este restricționat la
instruire care şi‐au găsit un loc de muncă ı̂n termen de ș ase luni beneficiarii de instruire.

8 A se vedea și http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/thefunds/fin_inst/pdf/simpl_cost_ro.pdf
9 Idem, Capitolul 5, de exemplu ” lungimea seriei de date care urmează să fie obținută: trebuie să fie obținute date contabile pentru
cel puțin trei ani, astfel încât să se identifice orice posibilă circumstanță excepțională care ar fi afectat costurile efective suportate
într‐un anumit an, precum și tendințele privind valoarea costurilor.”
55

de muncă în termen de 6 luni ‐ de la încetarea calității de
acces pe piaţa muncii participant
Număr de participanţi la 3. Ș omeri de lungă durată care Plecând de la premisa ca
instruire care urmează o altă obțin o calificare, sau care au un participanții în cadrul
formă de pregătire ‐ acces pe loc de muncă , inclusiv cele care proiectelor sunt șomeri de
piaţa muncii ÎMPREUNĂ CU lungă durată, conform LoI a
desfă ș oară o activitate
Număr de persoane care au acestora.
demarat o activitate independentă la ı̂ncetarea
independentă – acces pe piaţa calității de participant.
muncii ÎMPREUNĂ CU
Număr de participanţi la
muncii.

4.3. Documente și date/informații disponibile și utilizate pentru calcularea costurilor unitare
Pentru calcularea costurilor unitare au fost solicitate beneficiarului de finanțare – MMFPSPV – următoarele
documente. Astfel, următoarele date/informații sunt disponibile pentru calcularea costurilor unitare:
 Bugetele proiectelor detaliate, depuse împreună cu cererea de finanțare, pentru a analiza modul
în care cheltuelile pentru diferite activități au fost planificate și incluse în structura bugetului
POSDRU (organizată pe categorii de cheltuieli, iar nu pe activități);
 Evidențele de cheltuieli anexate de fiecare cerere de rambursare, reprezentând înregistrarea
costurilor efective ale proiectelor, orgnizate după structura bugetelor
 Lista experților angajați în proiect și rapoarte de activitate ale experților care au realizat mai
multe activități de interes pentru calcularea costurilor unitare. Astfel, consilierii de orientare
profesională angajați în centrele pentru tineri au realizat atât activități de informare, cât și
activități de consiliere, iar calcularea modului în care timpul și pe cale de consecință remunerația
lor trebuie împărțită între aceste activități determină o componentă importantă a costului fiecărei
dintre aceste activități.

4.4. Metodologie propusă pentru calcularea costurilor unitare aferente activităților proiectului.
Având în vedere obiectivul exercițiului, datele disponibile și limitările precizate mai sus, se vor calcula
costuri unitare pe activitate/beneficiar (altfel spus pe serviciu oferit/beneficiar), pentru fiecare din
cele 2 proiecte, astfel:
 costul unitar al unei sesiuni de informare și consiliere pe participant/oră,
 costul unitar al serviciilor de mediere și plasare pe piața muncii pe participant /oră
 costul unitar al serviciilor de formare profesională pe participant/oră, așa cum este definită mai
jos,
 costul unitar al serviciilor de formare și de consultanță, asistență pentru începerea unei activități
independente pe participant/oră,
 costul unitar al uceniciei pe participant/oră.
Informațiile despre durata medie a fiecărui serviciu (sau activitate pe beneficiar) vor fi extrase din
rapoartele de activitate ale experților (menționate mai sus) și validate prin procesarea datelor reieșite din
sondaje (așa cum a fost precizat în secțiunea anterioară), deoarece rapoartele de proiect dețin insuficiente
informații în acest sens.
Calcularea costurilor unitare sub formă de costuri unitare pe activitate/beneficiar este cea mai riguroasă
alternativă având în vedere că cea mai mare parte dintre activitățile realizate în cadrul proiectelor (fac
56

excepție activitățile de formare și cele de ucenicie) nu sunt standardizate în nicio formă. Pentru calcularea
costurilor unitare aferente indicatorilor, a se vedea secțiunea 8.5.

În ceea ce privește cursurile de formare, în cadrul proiectelor au fost realizate cursuri de inițiere, cursuri de
calificare de nivel 1 și 2 și cursuri de formare pentru începerea unei activități independente în domeniile:
agent de vânzări sau lucrător în comerț, operator calculator, operator introducere – prelucrare – validare
date (OIPVD), frizer sau coafor/manichiură/pedichiură sau masaj, tractorist, confecționer asamblor
produse textile, tâmplar, baby‐sitter, ospătar sau barman sau lucrător în alimentație, sudor, bucătar sau
patiser, comerciant, lucrător în hoteluri sau administrator pensiune, agent de curățenie, organizator de
evenimente, detectiv particular, lucrător în izolații hidrofuge sau izolator termic, sudor, operator mașini
unelte cu comandă numerică, mecanic, comunicare în limba engleză, competențe antreprenoriale. Acestea
din urmă sunt diferite și vor fi tratate separat. În cadrul cursurilor de calificare de nivel 1 (muncitor10) se
efectuează 360 de ore de curs, din care 120 de ore teoretice şi 240 de ore practice, iar în cadrul cursurilor
de calificare de nivel 2 (muncitor calificat)11 se efectuează 720 de ore de curs, din care 240 de ore teoretice
şi 480 de ore practice. Cursul de inițiere se adresează celor care nu au niciun fel de competențe în meseria
pe care doresc să o învețe şi reprezintă dobândirea uneia sau sau mai multor competențe specifice unei
calificări conform standardului ocupațional sau de pregătire profesională.

Astfel, diferențierea costurilor unitare pentru acestea se va face în funcție de numărul de ore pe care le
include fiecare tip de curs, conform detalierii de la Pasul 4.
Conform interviurilor cu responsabilii de proiect din cadrul MMFPSPV și a studiului preliminar al

documentelor proiectului, activitatea de outreach (identificare și înregistrare a benficiarilor la SPO) nu a
fost raportată separat de alte activități administrative ale proiectului). Activitatea s‐a aflat în atribuțiiile
responsabililor de grup țintă, care au avut de asemenea numeroase atribuții în realizarea documentelor
administrative ale proiectului legate de evidența grupului țintă. Ca atare, nu există în cadrul documentelor
proiectului informații pentru a se calcula/estima costuri unitare pentru această activitate.

Costurile unitare aferente activităților proiectului vor fi calculate urmând pașii din figura de mai jos:

10 implică aplicarea cunoştinţelor în activitatea profesională. Aceasta se caracterizează prin rutină şi sarcini de lucru previzibile.
11 implică aplicarea cunoştinţelor în activitatea profesională. Aceasta se caracterizează prin sarcini de lucru ce presupun
responsabilităţi şi munca în echipă.
57

Figura 1. Pași pentru calcularea costurilor unitare

Pasul 1 – Definirea tipurilor de activități pentru care se vor calcula costuri unitare, pe baza cererii
de finanțare și a raportului tehnico‐financiar (RTF) final (pas derulat deja, a se vedea mai jos).

Tipurile de activități realizate în fiecare din cele 2 proiecte și raportate omogen pentru care se pot calcula
costuri unitare sunt:
1. Informare,
2. Consiliere și orientare profesională,
3. Mediere și plasare pe piața muncii,
4. Formare profesională: (1) inițiere și (2) calificare de nivel 1 și (3) calificare de nivel 2 (cum au fost
descrise mai sus),
5. Formare și consultanță pentru începerea unei activități independente,
6. Ucenicie.

Pasul 2 – Identificarea numărului de beneficiari finali pentru fiecare tip de activitate, pe baza RTF
final, a informațiilor furnizate de beneficiarul de finanțare (MMFPSPV) și a informațiilor
suplimentare furnizate de sondajul în rândul grupului țintă.

Identificarea numărului de beneficiari finali pentru tip de activitate se va realiza prin completarea coloanei
2 în tabelul de mai jos, pe baza pe baza RTF final al proiectelor și a informațiilor suplimentare furnizate de
beneficiarul de finanțare (MMFPSPV). Se va completa un tabel pentru fiecare proiect:

Activitate Nr. de beneficiari Indicator care oferă informația
Informare Număr de persoane care au
Consiliere și orientare profesională beneficiat de consiliere/ orientare
‐ acces pe piaţa muncii (indicator
de proiect)
Conform MMPSFPV toți
beneficiarii de consiliere au fost și
beneficiari de informare
Mediere și plasare pe piața muncii Număr de persoane beneficiind de
Planuri Individuale de Mediere
(indicator de rezultat aferent
activităților raportate la grupul
țintă)
Formare profesională: inițiere și calificare Număr de participanţi la instruire
– aces pe piașa muncii (indicator
de proiect )
Formare și consultanță pentru începerea Număr de participanți la
unei activități independente programe de formare –
competențe antreprenoriale
(indicator de rezultat aferent
activităților raportate la grupul
țintă)
Ucenicie Număr de participanți la stagii de
ucenicie (indicator de rezultat
aferent activităților raportate la
grupul țintă)

58

Sondajului în rândul grupului țintă ne va oferi informații pentru validarea acestor date prin verificarea
procentului de tineri (din totalul de participanți) care au participat la activități de informare, consiliere și
mediere.

Pasul 3 – Identificarea categoriilor de cheltuieli directe aferente fiecărui tip de activitate, pe baza
bugetului detaliat al proiectului, depus împreună cu cererea de finanțare.

Acest pas a fost realizat pe baza bugetelor detaliate ale proiectelor și a justificării bugetelor inserate în
cererea de finanțare. Subliniem că este vorba de categorii de cheltuieli, nu de valoarea acestora.

Pentru a calcula costuri unitare care să dea indicii cu privire la eficacitatea proiectelor, valoarea totală a
proiectelor a fost analizată pe baza evidențelor de cheltuieli realizate la fiecare cerere de rambursare (un
număr total de 24 de evidențe de cheltuieli pentru un proiect și 22 pentru celălalt) și pot fi defalcate
următoarele categorii de cheltuieli realizate în cadrul proiectului:
 Cheltuieli directe – legate de o singură activitate, altfel spus legate de livrarea unui singur serviciu
către grupul țintă
 Cheltuieli directe orizontale – cheltuieli înregistrate la capitolul cheltuieli directe, dar care
sunt asociate cu mai multe servicii livrate către grupul țintă, fiind esențiale pentru livrarea
tuturor serviciilor. În această categorie sunt incluse:
o cheltuielile de dotare și funcționare a centrelor pentru tienri (fără de care niciun serviciu
nu ar fi putut fi livrat),
o toate cheltuielile pentru identificarea și înregistrarea în bazele de date ale proiectului a
grupului țintă,
o toate cheltuielile pentru realizarea activităților și campaniilor de comunicare, esențiale
pentru identificarea grupului țintă,
o toate cheltuielile pentru pentru organizarea întrunirilor cu stakeholderii prin care aceștia
să fie implicați în măsurile care i‐au țintit tinerilor beneficiari ai proiectului pe termen
mediu,
o cheltuielile de management al proiectului (considerate în cadrul POSDRU cheltuieli
directe),
o alte cheltuieli directe de valoare mică ce nu au putut fi direct legate de activitățile
proiectului/serviciile livrate către grupul țintă din cauza modului în care au fost
înregistrate în evidențele de cheltuieli.
Cheltuielile directe orizontale au fost împărțite proporțional cu cheltuielile directe pentru fiecare activitate,
pornindu‐se de la premisa că ele contribuie proporțional la realizarea și succesul fiecărei activități.
 Cheltuieli indirecte ale proiectului, incluzând:
o Cheltuieli cu personalul administrativ
o Cheltuieli cu sediile partenerilor de proiect
o Etc.

Următoarele categorii de cheltuieli reprezintă cheltuieli directe pentru fiecare activitate și fiecare proiect:
Activitate Cheltuieli directe (Garanția pentru TINEri!) Cheltuieli directe (Investiția în tineri. Investiția în
viitorul nostru)
1 2 3
Informare Responsabil consiliere și orientare (din Cap. Buget Expert informare și consiliere
1.1. Cheltuieli salariale) Coordonator activitate informare, consiliere si
orientare (din Cap. buget 1.1. Cheltuieli salariale)
Transport experți sesiuni informare colectivă (din
Cap. Buget 1.2)
Achizitie ‐ servicii de organizare sesiuni de informare
colectivă
Achizitie ‐ Transport participanti sesiuni de
informare colectiva Achizitie ‐ Transport participanti
sesiuni de consiliere individuala
59

Consiliere și Responsabil consiliere și orientare (Cap. Buget 1.1. Expert infrmare și consiliere
orientare Cheltuieli salariale) Coordonator activitate informare, consiliere si
profesională orientare (Cap. Buget 1.1. Cheltuieli salariale)
Achizitie ‐ servicii de organizare intalniri de consiliere
individuală
Achizitie ‐ Transport participanti sesiuni de consiliere
colectiva (din Cap buget 3.4. Valoare activitati
subcontractate/externalizate)
Mediere și Consilier tehnic (responsabil organizare târguri de Expert piața muncii
plasare pe piața locuri de muncă) (Cap. Buget 1.1. Cheltuieli salariale) Coordonator activitate mediere
muncii Transport personal propriu tren/mașina târguri Expert mediare (Cap. Buget 1.1. Cheltuieli salariale)
locuri de muncă
Cazare personal propriu ‐ targuri locuri de muncă
Diurnă (din Cap. Buget 1.2)
Organizare târguri locuri de muncă (din Cap buget
3.4. Valoare activitati subcontractate/externalizate)
Formare Formator (Cap. Buget 1.1. Cheltuieli salariale) Formator (Cap. Buget 1.1. Cheltuieli salariale)
profesională: Subvenții (Cap buget 2.2 Subvenții) Subvenție participanți calificare (nivel 1 și 2) (Cap
inițiere și Transport personal propriu tren/masina la centrele Achizitie ‐Transport participanti calificare (din Cap
calificare teritoriale (initiere) buget 3.4. Valoare activitati
Cazare personal propriu (sedii Bucuresti) in subcontractate/externalizate)
localitatile centrelor teritoriale (cursuri initiere)
Diurnă
(din Cap. Buget 1.2)
Cheltuieli cu hrana (cursuri inițiere și calificare nivel
1 și 2) (din Cap. Buget 3.1)
Taxe pentru eliberarea certificatelor (din Cap. Buget
3.2. Taxe)
Editarea si tiparirea materialelor pentru cursuri (din
Cap. Buget 3.4. Valoare activitati
Inchiriere birouri pentru cursuri (din Cap. Buget 3.5.
închirieri și leasing)
Formare și Formator (Cap. Buget 1.1. Cheltuieli salariale) Formator (Cap. Buget 1.1. Cheltuieli salariale)
consultanță Premii antreprenoriat Expert Coordonator consultanta asistenta
pentru antreprenoriala (Cap. Buget 1.1. Cheltuieli salariale)
începerea unei Subvenții (Cap buget 2.2 Subvenții) Subventie participanti program consultanta pentru
activități deschiderea unei afaceri (Cap buget 2.2 Subvenții)
independente Transport personal propriu tren/masina la centrele Achizitie ‐ Tiparire Ghid Antreprenor 1000 exemplare
teritoriale (initiere) Achizitie Transport participanti program consultanta
Cazare personal propriu (sedii Bucuresti) in pentru deschiderea unei afacer (din Cap buget 3.4.
localitatile centrelor teritoriale (cursuri initiere) Valoare activitati subcontractate/externalizate)
Diurnă
(din Cap. Buget 1.2)
Cheltuieli cu hrana (cursuri inițiere și calificare nivel Premii pentru cele 100 de afaceri (Cap buget 2.2
1 și 2) (din Cap. Buget 3.1) Subvenții)
Taxe pentru eliberarea certificatelor (din Cap. Buget Achizitie ‐Subcontractare Furnizarea serviciilor de
3.2. Taxe) consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei
Editarea si tiparirea materialelor pentru cursuri (din activităţi independente
Cap. Buget 3.4. Valoare activitati Achizitie 100 pachete de asistenta la infiintarea unei
subcontractate/externalizate) afaceri (din Cap buget 3.4. Valoare activitati
Inchiriere birouri pentru cursuri (din Cap. Buget 3.5. subcontractate/externalizate)
închirieri și leasing)
Ucenicie Cheltuielile nu pot fi individualizate Expert supervizare programe ucenicie (Cap. Buget 1.1
Cheltuieli salariale)
Subventie participanti program ucenicie (Cap buget
2.2 Subvenții)
Achizitie Transport participanti program ucenicie
(din Cap buget 3.4. Valoare activitati

60

Pasul 4 – Stabilirea valorii efective a costurilor directe totale ale fiecărui tip de activitate, prin
însumarea valorii tipurilor de cheltuieli identificate la pasul 3 din evidențele de cheltuieli depuse
cu fiecare cerere de rambursare

Stabilirea valorii efective a costurilor directe totale ale fiecărui tip de activitate se va calcula prin însumarea
valorii fiecărei cheltuieli aferente activității respective, valoare identificabilă în documentul excel ”Evidența
de cheltuieli” atașate cererilor de rambursare (46 de cereri de rambursare pentru ambele proiecte).

Activitate Cheltuieli directe (Garanția pentru TINEri!) Valoare cheltuială directă
1 2 3
Mediere și Consilier tehnic (responsabil organizare târguri de A
plasare pe piața locuri de muncă) (Cap. Buget 1.1. Cheltuieli salariale)
muncii Transport personal propriu tren/mașina târguri B
locuri de muncă
Cazare personal propriu ‐ targuri locuri de muncă
Diurnă (din Cap. Buget 1.2)
Organizare târguri locuri de muncă (din Cap buget C
3.4. Valoare activitati subcontractate/externalizate)
Valoare totală a A+B+C
activității

În ceea ce privește cursurile activităților de formare: inițiere și calificare de nivel 1 și 2, pentru fiecare
proiect:
 Se va calcula valorea totală a cheltuielilor directe aferente activității de formare
 Se va împărți această valoare la numărul total de ore de formare efectuat în proiect (informație
identificabilă în documentația proiectului, de validat cu MMPSFPV)
 Se va calcula pe baza costului orar și numărul total de ore de formare un cost standard pentru
fiecare tip de curs:
o Inițiere
o Calificare nivel 1
o Calificare nivel 2
!Având în vedere că datele prezente în documentele aferente proiectelor nu permit defalcarea
bugetului pe fiecare din cele trei categorii de formare realizată, această estimare este singura
posibilă pentru acest tip de activitate!

Pasul 5 – Stabilirea costurilor indirecte aferente fiecărei activități

Costurile indirecte aferente fiecărei activități se va realiza prin calcularea acestora proporțional cu costurile
directe.
Pasul 5.1 – Stabilirea proporției aferentă costurilor directe pentru fiecare tip de activitate din
totalul costurilor directe ale proiectelor, calculate în tabelul de mai sus (pasul 4). De exemplu, costul
activității ”Mediere și plasare pe piața muncii” ca proporție din totalul costurilor directe ale
proiectului este de 15%.
Pasul 5.2 – Stabilirea cuantumului total al costurilor indirecte la nivel de proiect prin scădere din
costul total rambursat al proiectelor a costurilor directe rambursate, conform formei bugetului
proiectului, care diferențiază între costuri directe și indirecte.
Pasul 5.3 – Împărțirea proporțională a costurilor indirecte pe activități, în funcție de proporția
costurilor directe. De exemplu, dacă valoarea costurilor directe aferente activității de ”Mediere și
plasare pe piața muncii” ca proporție din totalul costurilor directe ale proiectului este de 15%,
costurile indirecte aferente acestei activități vor constiotui tot 15% din valoarea totală a costurilor
indirecte.

61

Pasul 6 – Stabilirea valorii costurilor integrale pentru fiecare tip de activitate, prin însumarea
costurilor directe și a celor indirecte aferente.

Activitate Costuri directe, conform Costuri directe orizontale, Costuri indirecte Costuri totale / activitate
evidențelor de cheltuieli conform evidențelor de proporțional cu costurile
(calculate în pasul 4) cheltuieli (calculate în directe (calculate în pasul
pasul 4) 5)
1 2 3 4 5 =(2+3+4)
Informare
Consiliere și
orientare
profesională
Mediere și
plasare pe piața
muncii
Formare
profesională:
inițiere și
calificare
Formare și
consultanță
pentru începerea
unei activități
independente
Ucenicie

Pasul 7 – Stabilirea costurilor unitare/activitate/participant prin împărțirea costurilor integrale
pentru fiecare tip de activitate la numărul total de participanți ai fiecărei activități.

Activitate Nr. de beneficiari Costuri totale / Cost unitar/activitate
activitate
1 2 3 4 (3/2)
Informare
Consiliere și orientare
profesională
Mediere și plasare pe piața
muncii
Formare profesională: inițiere și
calificare
Formare și consultanță pentru
începerea unei activități
independente
Ucenicie

Pasul 8 ‐ Stabilirea costurilor unitare/activitate/oră prin împărțirea costurilor integrale pentru
fiecare tip de activitate la numărul total de ore pentru realizarea activității.

Durata medie a fiecărei activități se va stabili prin procesarea infromațiilor furnizate de rapoartele de
activitate ale experților angajați în cadrul proiectului și validate de sondaje, așa cum a fost precizat mai sus
(analizele întrebărilor 15 din sondajul în rândul participanților și 5 din sondajul în rândul lucrătorilor cu
tinerii).

Pe activități, numărul de ore de livrare a fost calculat astfel:
 Pentru informare, consiliere și mediere – pe baza rapoartelor de activitate ale personalului
proiectului care a realizat această activitate, cu o verificare suplimentară în rezultatele sondajelor
realizate în cadrul evaluării
 Pentru formare au fost avute în vedere medii de durată ale cursurilor astfel:
o pentru cursuri de inițiere și cursul de inițiere în antreprenoriat ‐ o medie de 80 ore/curs,
62

o pentru cursurile de calificare nivel 1 – o medie 120 de ore/curs,
o pentru cursurile de calificare nivel 2 – o medie 360 de ore/curs.
 În cazul uceniciei numărul de ore a fost calculat pentru ucenicia de un an la valoarea de 1.720 de
ore lucrătoare pe an, conform Ghidului Comisiei Europene cu privire la opțiunile de cost
simplificate.

Pasul 9 – Stabilirea costurilor unitare/activitate/beneficiar în cazul beneficiarilor aparținând unor
grupuri vulnerabile (de exemplu romi), prin:
Pasul 9.1 – Compararea timpului necesar pentru realizarea activității cu beneficiari care nu aparțin
grupurilor vulnerabile cu timpul necesar pentru realizarea activității cu beneficiari aparținând
unor grupuri vulnerabile. Datele referitoare la timpi vor fi culese prin sondajul în rândul experților
responsabili de consiliere și orientare și a experților responsabili de grupul țintă din centrele model
pentru tineri după cum a fost precizat în secțiunea de procesare a datelor (Centre de Garanție
pentru Tineri – denumire din proiectul Garanții pentru TINEri!).
Pasul 9.2 – Stabilirea unei rate/proporții între cele două perioade de timp necesare serviciului
pentru cele două tipuri de grupuri țintă, pe baza perlucării statistice (medie, mediană) a
răspunsurilor la chestionarele adresate consilierilor de orientare în carieră
Pasul 9.3 – Înmulțirea costului rezultat din pasul 7 anterior cu rata stabilită în cadrul pasului 8.1

Din consultarea persoanelor care au lucrat efectiv cu grupul țintă, a reieșit că în medie este nevoie de mai
mult timp pentru a face informare, consiliere și medierea muncii cu tineri vulnerabili astfel:
 Cu aproximativ 25% mai mult timp față de media generală în cazul serviciilor oferite:
o tinerilor romi
o tinerilor din mediul rural
 Cu aproximativ 50% mai mult timp față de media generală în cazul serviciilor oferite:
o tinerilor cu nivel scăzut de educație
o tinerilor cu nevoi speciale (cum ar fi dizabilități)

4.5. Calcularea costurilor unitare aferente indicatorilor proiectului
Calcularea costurilor unitare aferente indicatorilor proiectului se vor calcula pe baza metodologiei
prezentată mai jos, pentru toți indicatorii celor 2 proiecte POSDRU, nu doar pentru cei relevanți din
perspectiva POCU.
În tabelul următor se va realiza corespondența între activități și indicatori pentru a se putea calcula bugetul
aferent fiecărui indicator. Indicatorii marcați cu roșu sunt indicatorii principali, care îi înglobează, ca valori,
pe restul.
Indicatori de output
Activități 1. Numărul 2. Numărul 3. Numărul 4. Număr 5. Număr de 6. Număr de
șomerilor șomerilor șomerilor de participanți participanți
de lungă de lungă de lungă persoane la instruire la instruire,
durată durată durată care au – acces pe șomeri de
participanți participanți participanți beneficiat piața lungă durată
la la programe la programe de muncii: ...... – acces pe
programe integrate, integrate, consiliere/ piața muncii:
integrate..... din care: din care: orientare ‐ ......
femei.... tineri .... acces pe
piața
muncii: ......
Informare x x X x
Consiliere și
orientare x x X x x
profesională
63

Mediere și
plasare pe x x
piața muncii
Formare
profesională: x x x x
inițiere și
calificare
Formare și
consultanță
pentru
începerea
unei activități
independente
Ucenicie x x X x x

Logica indicatorilor: Indicatorul 4 reprezintă grupul total de indivizi din proiect.
Indicatorul 5 reprezintă o parte a grupului de indivizi de la indicatorul 4.
Indicatorul 3 reprezintă o parte a grupului de indivizi de la indicatorul 5.
Calcul CU:
Bugetul activității 1 și 2 se referă la grupul 4. Astfel, CU(1) pentru indicatorul 4 se va calcula prin
împărțirea bugetului activităților 1 și 2 la grupul 4.
Bugetul activității 4 se referă doar la grupul 5. Astfel CU(2) se va calcula adunând la CU(1) valoarea
rezultată prin împărțirea bugetului activității 4 la grupul 5.
Bugetul activităților 3, 5, 6, 7 se referă la grupul 3. Astfel CU(3) se va calcula adunând la CU(2) valoarea
rezultată din împărțirea sumei bugetelor activităților 3, 5, 6, 7 la grupul 3.
În tabelul următor se va realiza corespondența între activități și indicatorii de rezultat pentru a se putea
calcula bugetul aferent fiecărui indicator.
64

Indicatori de rezultat
Activități 1. 2. 3. 4. Ponderea 5. Ponderea 6. Număr de 7. Număr 8. Număr de 9. Număr 10. Număr 11. Număr
Ponderea Ponderea Ponderea persoanelor persoanelor participanți de persoane de participanți participanți
șomerilor șomerilor șomerilor care în care în la instruire participanți care au participanți FSE – FSE –
de lungă de lungă de lungă termen de 6 termen de 6 care şi‐au la instruire demarat o la instruire femei: grupa de
durată durată durată luni după luni după găsit un loc care activitate certificați, ............ vârstă 15 –
care au care au care au participarea participarea de muncă în urmează o independentă șomeri de 24 ani:
participat participat participat la programe la programe termen de 6 altă formă – acces pe lungă ............
la la la integrate şi‐ integrate luni ‐ acces de piața muncii: durată –
programe programe programe au găsit un urmează o pe piața pregătire ‐ ........... acces pe
integrate integrate integrate loc de muncă altă formă de muncii: .......... acces pe piața
certificați certificați certificați (%)‐ acces pe pregătire piața muncii:
(%): .... (%), din (%), din piața muncii: (%)‐ acces pe muncii: ..........
care: care: ......... piața muncii: ...........
femei: ......... tineri: ..... ...........

Informare x x x
Consiliere și
orientare x x x
profesională
Mediere și
plasare pe x
piața muncii
Formare
profesională: x x x
inițiere și
calificare
Formare și
consultanță x
pentru
începerea
unei activități
independente
Ucenicie x
65

Logica indicatorilor: Indicatorul de rezultat 7 se referă la o parte dintre indivizii la care se referă
indicatorul de Output 5. Bugetul total alocat acestui grup (indicatorul de rezultat) se calculează astfel: CU(2)
* Valoare Indicator Output 5 = CT(2). Costul unitar al acestui indicator de rezultat se calculează astfel
CT(2)/Valoarea Indicatorului de rezultat 7=CUIR(1).
Indicatorul de rezultat 9 se referă la o parte din indivizii la care se referă indicatorul de Output 5. Bugetul
total alocat acestui grup (indicatorul de realizare) se calculează astfel: CU pentru activitatea de formare și
consultanță pentru inițierea unei cativități independente * Valoare Indicator Output 5 = CT(2). Costul unitar
al acestui indicator de rezultat se calculează astfel CT(2)/Valoarea Indicatorului de rezultat 9=CUIR(2).
Acest cost unitar este egal cu precedentul cost unitar.
Indicatorul de realizare 8 se referă la o parte din indivizii la care se referă indicatorul de Output 3. Bugetul
total alocat acestui grup (indicatorul de rezultat) se calculează astfel: CU pentru formare * Valoare Indicator
Output 3 = CT(3). Costul unitar al acestui indicator de realizare se calculează astfel CT(3)/Valoarea
Indicatorului de rezultat 8=CUIR(3).
Anexa 5. Listă persoane și instituții implicate în procesul de colectare de date

Interviuri la nivel de instituții implicate direct Dată Persoane participante
în implementarea proiectelor la nivel central
(10)
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și a Vineri, 1 aprilie, 11.30 Ștefania Andreescu
Persoanelor Vârstnice (2 interviuri/1 interviu pe Veronica Stoicea
proiect).
AM POCU Joi, 30 martie, 11.00 Adriana Rachieru
Loredana Elena Dănilă
Alina Bănoiu
ANOFM Vineri, 1 aprilie, 09.00 Elena Baboi
Simona Țiparu
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici Joi, 12 mai, 15.30 Oana Bâră
si Mijlocii din România (CNIPMMR) Mirabela Jianu
Asociația Patronatul Tinerilor Întreprinzatori din Joi, 12 mai, 13.30 Iulia Poștaru
România
Blocul Național Sindical Marți, 17 mai, 13.30 Nerealizat din lipsă de
disponibilitate
SC. BPI MANAGEMENT CONSULTING ROMANIA Miercuri, 11 mai, ora Diana Bojin
S.R.L. 11.00 Viorel GHEŢE
Asociația Profesională Neguvernamentală de Joi, 12 mai, 09.00 Andreea Vakarcs
Asistență Socială ASSOC (Baia Mare ‐ interviu
telefonic)
Fundația Ecologică Green (Iași ‐ interviu Luni, 16 mai, 13.30 Irina Stanciu
telefonic)
OI POSDRU București‐Ilfov (2 interviuri/1 Joi, 12 mai, 11.00 Scurtă discuție asupra
interviu pe proiect) informațiilor
Interviuri la nivel de instituții implicate indirect în implementarea proiectelor la nivel central (3)
Ministerul Tineretului și Sportului Luni, 16 mai, 15.30 Andrei Popescu
Lelia Preoteasa
Marcel Sabadoș
Ministerul Educației Naționale, OI EDU Vineri, 11.00 Ella Ștefan
Doina Zlota
Cancelaria Primului Ministru Vineri, 13.00 Nerealizat

66

Interviuri realizate pentru raportul de caz – proiectul ”Garanția pentru TINEri!”

Nr. Nume și prenume Instituție Data și locația (oraș)
1 Maria Ghiță AJOFM Giurgiu 09 mai 2016 Giurgiu

2 Tinela Rădulescu AJOFM Giurgiu 09 mai 2016 Giurgiu
3 Copoiu Georgeta AJOFM Giurgiu 09 mai 2016 Giurgiu
4 Nicoleta Goleanu AJOFM Giurgiu 09 mai 2016 Giurgiu

5 Sorin Ghuțu AJOFM Giurgiu 09 mai 2016 Giurgiu
6 Marius Duma DGASPC Giurgiu 09 mai 2016 Giurgiu
7 Geta Mușat Centru de tineret, Giurgiu 17 mai 2016 Giurgiu
8 Harțegan Nicoleta AJOFM Galaţi 12 mai 2016 Galați

9 Hurmuz Simona AJOFM Galaţi 12 mai 2016 Galați
10 Dicu Denisa AJOFM Galaţi 12 mai 2016 Galați
11 Pârâianu Mihaela AJOFM Galaţi 12 mai 2016 Galați
12 Decuseară Camelia AJOFM Galaţi 12 mai 2016 Galați
13 Oana Dajbog DGASPC Galați 12 mai 2016 Galați
14 Ionela Pârlea DGASPC Galați 12 mai 2016 Galați
15 Adelaida Popa DGASPC Galați 12 mai 2016 Galați

Tabel participanți Focus Grup Galați
Nr. Nume si prenume Instituție Data și locația
(oraș)
1 Alexandru Zaldea Centru de tineret Galați 12 mai 2016 Galați
2 Donescu Adrian Centru de tineret Galați 12 mai 2016 Galați
3 Ene Ana Maria Centru de tineret Galați 12 mai 2016 Galați
4 Ene George Cristian Centru de tineret Galați 12 mai 2016 Galați

Tabel participanți Focus Grup Giurgiu
Nr. Nume si prenume Instituție Data și locația
(oraș)
1 Tudorache Florentina Centru de tineret Giurgiu 17 mai 2016 Giurgiu
2 Bobirică Arabella Elena Centru de tineret Giurgiu 17 mai 2016 Giurgiu
3 Joianu Bogdan Centru de tineret Giurgiu 17 mai 2016 Giurgiu
4 Bîlcu Cristina Centru de tineret Giurgiu 17 mai 2016 Giurgiu

5 Capitanu Marian Centru de tineret Giurgiu 17 mai 2016 Giurgiu
67

Interviuri realizate pentru raportul de caz – proiectul ” Investiția în tineri, investiția în viitorul
nostru!”

Nr. Nume si prenume Instituție Funcție Date contact Data și locația
(oraș)
1 Romer Ambruș AJOFM Brașov Director ajofm@bv.anofm.ro 05 mai 2016,

Șandor executiv romer.ambrussandor@bv.anof Brașov
adjunct m.ro
2 Cătălina AJOFM Brașov Șef Agenția ajofm@bv.anofm.ro 05 mai 2016,
Bălăhăceanu Locală catalina.balahăceanu@bv.anofm Brașov
Brașov .ro
3 Luana Minea Consiliul Județean Consilier 0268.413.881 05 mai 2016,
Brașov Brașov
4 Gabriela Moraru DGASPC Brașov Șef Serviciu office@dgaspcbv.ro 05 mai 2016,
Brașov
5 Iudita Drăgan DGASPC Brașov Șef Serviciu office@dgaspcbv.ro 05 mai 2016,
Brașov
6 Nicoleta Anghel SC. BPI Coordonator nicoleta.anghel@bpi‐group.ro 09 mai 2016,

Management Centre Brașov
Consulting regionale
România S.R.L. CRTA
regiunea
Centru

Tabel participanți Focus Grup Brașov
Nr. Nume si prenume Instituție Data și locația (oraș)
1 Alina Vidu Centru Regional al Tinerilor 09mai 2016, Brașov

Activi Brașov
2 Denis Carole Centru Regional al Tinerilor 09mai 2016, Brașov
Activi Brașov
3 Șandor Păcurariu Centru Regional al Tinerilor 09mai 2016, Brașov
Activi Brașov
4 Lucian Florea Centru Regional al Tinerilor 09mai 2016, Brașov
Activi Brașov
5 Ștefan Mircea Precup Centru Regional al Tinerilor 09mai 2016, Brașov
Activi Brașov

Participanți la întâlnirea de lansare a proiectului

1 Claudia Măgdălina MFE 31 martie 2016, București

2 Adriana Cernea MFE 31 martie 2016, București
3 Monica Cristea MFE 31 martie 2016, București
4 Laura Trofin QURES 31 martie 2016, București
68

5 Irina Lonean QURES 31 martie 2016, București
6 Mariana Madalina Laba QURES 31 martie 2016, București

Anexa 6. Detalii metodologice aferente sondajului în rândul participanților în proiecte

6.1. Eșantionare

Metodologia de eșantionare și aplicare a acestui instrument în rândul participanților în cele două proiecte
este prezentată în continuare:

A. Structura populației supuse investigației este:
În proiectul 1 (Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru!):
 3005 indivizi incluși (N1)
 1680 femei (N1‐M1)
 1325 bărbați (M1)
În proiectul 2 (Garanția pentru TINEri!)
 3774 indivizi incluși (N2)
 1392 femei (N2‐M2)
 2382 bărbați (M2)
Pentru ambele proiecte:
 6779 indivizi incluși (N1+N2 = N)
 3072 femei (N1‐M1+ N2‐M2 = N‐M)
 3707 bărbați (M1+M2 =M)
Ponderea bărbaților în colectivitatea totală este de f=(M/N)=0,5468

B. Selecția eșantionului:
Pentru a asigura realizarea etapei de extindere a rezultatelor de la nivelul eșantionului investigat la nivelul
întregii colectivități prezentate în secțiunea A a fost selectat un eșantion aleatoriu de volum (n).
Modul de calcul al acestuia este următorul:
∗

∗
∆
z2 – scorul z aferent nivelului de încredere dorit pentru rezultate
s2‐ dispersia variabilei binare Gen
∆ – eroarea maximă admisibilă (marja de eroare a sondajului)
N – volumul populației totale

Valorile acestor indicatori sunt:
69

z2 – 1,645, pentru un nivel de încredere de 90%, în consecință z2=2,706
s2 = f*(1‐f)=0,5468*0,4532=0,2478
∆ = 0,035 (marjă de eroare de 3,5%)
N – 6779
Astfel, volumul eșantionului rezultat a fost considerat a fi de 507 respondenți, reprezentativ pentru
întreaga populație de tineri NEETs tratați în cadrul celor 2 proiecte.

Pentru a asigura reprezentarea grupurilor componente în cadrul eșantionului s‐au avut în vedere următoarele
criterii: 225 (99 bărbați și 126 femei) de respondenți din primul proiect și 282 (178 bărbați și 104 femei) de
respondenți din al doilea proiect.

Observația 1: Rata de răspuns în cadrul unor astfel de cercetări realizate online poate să aibă valori de sub
10% ‐15%.
Observația 2: În cadrul primului proiect doar 1373 de indivizi din totalul de 3005 sunt eligibili (au adrese
de e‐mail personale listate în baza de date disponibilă), iar în cadrul celui de‐al doilea proiect doar 1484 din
3774 de indivizi sunt eligibili (au adrese de e‐mail personale listate în baza de date disponibilă). Astfel, rata
de eligibilitate este de doar 45,69% în cazul primului proiect și de doar 39,32% în cazul celui de al treilea
proiect.
Observația 3: În baza invitațiilor trimise pentru focus‐grupuri s‐a constatat că doar aproximativ 67%
dintre adresele de email sunt valide.

Având în vedere cele 3 rate (rata de răspuns, rata de eligibilitate și rata de validitate) a fost considerat oportun
ca invitația de a completa chestionarul să fie trimisă către toate adresele de email disponibile pentru a se
colecta date de la eșantionul necesar.

Sondajul a fost testat înainte de lansare (care a avut loc în data de 11 mai a.c.). Versiunea finală a acestuia a
înglobat schimbările sugerate în urma testării (cele mai importante se referă la simplificarea unor variante
de răspuns pentru a fi întelese de tinerii NEETs).

6.2. Procesarea datelor colectate din sondaje prin metode statistice
Analiza datelor colectate în urma sondajului a fost efectuată cu ajutorul următoarelor instrumente /
metode / indicatori statistici:
1. Analiza distribuțiilor de frecvențe relative și absolute. Pentru fiecare întrebare din chestionar va fi
realizată distribuția de frecvențe relative și distribuția de frecvențe absolute iar prin analiza acestor
distribuții va fi realizată o primă etapă în construirea profilului respondenților. Distribuțiile de frecvențe
vor fi prezentate tabelar și grafic.
∗
∑
–frecvențe relative
2. Tabele de contingență (Cross‐tab). Analiza datelor în tabele de contingență va permite conturarea mai
articulată a profilului respondenților. Tabelele de contingență se construiesc pentru a prezenta distribuția
datelor în funcție de două caracteristici (două variabile rezultate din întrebările chestionarului). Tabelul de
contingență poate fi construit atât pentru distribuția de frecvențe absolută cât și pentru distribuția de
frecvențe relative. Structura unui tabel de contingență este următoarea:
Întrebarea Y ( Variabila Y)
Y1 Y2 Y3 Total
Întrebarea X X1 ∗ ∗ ∗ ∗
.
(Variabila X) X2 ∗
∗
∗
∗
.
∗ ∗ ∗ ∗
X3 .
∗ ∗ ∗ ∗
Total . . . ..

3. Analiza indicatorilor tendinței centrale. Pentru variabilele numerice se va construi valoarea medie și
valoarea mediană pentru a completa profilul respondenților.
70

∑ ∗
̅
∑

A. Analiza datelor colectate în cadrul primului sondaj on‐line
A.1. Analiza distribuțiilor de frecvențe.
Analiza distribuțiilor de frecvențe a fist realizată pentru toate cele 23 de întrebări ale chestionarului.
A.2. Analiza tabelelor de contingență.
Au fost realizate tabele de contingență pentru următoarele combinații de întrebări:
Întrebarea 9 Întrebarea 13 Întrebarea 17 Întrebarea 19 Întrebarea 20
Întrebarea 1 X X X x x

Combinație Obiectiv
Întrebarea 9 cu (1/4/5/6/7/8) Aceste combinații de întrebări sunt utilizate pentru a creiona profilul
respondenților care au un loc de muncă și identifica în ce măsură
anumite sub‐categorii NEETs înregistrează rezultate mai bune.
Întrebarea 13 cu (1/4/5/6/7/8) Aceste cominații de întrebări sunt utilizate pentru a creiona profilul
beneficiarilor de servicii din cadrul proiectului și identifica în ce
măsură anumite sub‐categorii NEETs înregistrează rezultate mai
bune.
Întrebarea 17 cu (1/4/5/6/7/8) Aceste combinații de întrebări sunt utilizate pentru a analiza
eficacitatea proiectului în funcție de profilul respondenților și
identifica în ce măsură anumite sub‐categorii NEETs înregistrează
rezultate mai bune.
Întrebarea 19 cu (1/4/5/6/7/8) Aceste combinații de întrebări sunt utilizate pentru a identifica
principalele motive care împiedică respondenții să găsească un loc de
muncă, în funcție de profilul lor și identifica în ce măsură anumite
sub‐categorii NEETs înregistrează obstacole mai mari.
Întrebarea 20 cu (1/4/5/6/7/8) Aceste combinații de întrebări sunt utilizate pentru a cuantifica
eficacitatea diferitelor servicii din proiect în găsirea unui loc de
muncă, în funcție de profilul respondenților.

Întrebarea 13 Întrebarea 14 Întrebarea 20
Întrebarea 9 X X X
Întrebarea 17 X X X
Întrebarea 23 X X X

Combinație Obiectiv
Întrebarea 13 cu (9/17/23) Analiza combinației de întrebări ne va furniza informații referitoare
la serviciile și combinațiile acestora care au dus la un rezultat
(obținerea, menținerea unui loc de muncă și întoarcerea în educație)
pentru a putea fundamenta ponderile utilizate în construirea
costurilor unitare.
Întrebarea 14 cu (9/17/23) IDEM
Întrebarea 20 cu (9/17/23) IDEM

A.3. Analiza indicatorilor tendinței centrale.
71

Pentru cele 3 sub‐întrebări ale întrebării 15 au fost calculate durate medii care au fost utilizate în calcularea
costurilor unitare.
B. Analiza datelor colectate în cadrul primului sondaj on‐line
B.1. Analiza distribuțiilor de frecvențe.
Analiza distribuțiilor de frecvențe a fost realizată pentru toate cele 11 de întrebări ale chestionarului.
Analiza răspunsurilor la întrebarea 7 va fundamenta ponderile utilizate în construirea costurilor unitare.
B.2. Analiza indicatorilor tendinței centrale.
Pentru cele 3 sub‐întrebări ale întrebării 5 au fost calculate durate medii care au fost utilizate în calcularea
costurilor unitare. Pe baza răspunsurilor la întrebarea 6 s‐au calculat timpii medii necesari de investit în
plus în cazul unor categoroii de beneficiari din grupuri dezavantajate.
6.3. Postcalibrarea bazei de date
Eșantionul colectat în urma sondajului efectuat în rândul tinerilor NEETs (i.e. au fost colectate 356 de
participări la sondaj) trebuie considerat a fi reprezentativ pentru toată colectivitatea supusă analizei
deoarece mecanismul de intrare al unităților în eșantion poate fi considerat unul similar eșantionării
aleatorii. Nu există nici un motiv pentru a considera decizia respondenților de a răspunde chestionarului ca
fiind un mecanism dirijat sau cu pas mecanic și în consecință, având în vedere caracteristicile colectivității
studiate, eșantionul rezultat poate fi considerat ca fiind unul similar unuia colectat printr‐o eșantionare
aleatorie. De asemenea, pentru asigurarea reprezentativității eșantionului a fost realizată și post‐calibrarea
bazei de date (pentru obținerea unei structuri similare cu a colectivității totale) după cum este descris mai
jos.
Datorită faptului că structura răspunsurilor obținute nu a fost similară cu cea propusă în procesul de
eșantionare a fost realizată o post‐calibrare a bazei de date înaintea realizării analizei propriu‐zise. Acest
pas a fost realizat pentru a asigura reprezentativitatea rezultatelor obținute în etapa ulterioară de analiză.
Procesul de post calibrare a avut în vedere următoarele aspecte notabile:
Structura înregistrată a eșantionului de respondenți:
Bărbați Femei
Garanții pentru TINEri! 106 74
Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru! 59 110

Structura așteptată a eșantionului de respondenți:
Bărbați Femei
Garanții pentru TINEri! 178 104
Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru! 99 126

Pentru ca structura înregistrată a eșantionului de respondenți să devină similară cu structura așteptată a
eșantionului de respondenți s‐au aplicat tuturor unităților înregistrate următoarele ponderi:
Bărbați Femei
Garanții pentru TINEri! 1,67925 1,40541
Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru! 1,67797 1,14545

În urma procesului de post calibrare, baza de date inclusă în analiză are structura așteptată a eșantionului,
crescând consistența rezultatelor și asigurând astfel reprezentativitatea acestora.

6.4. Validarea coerenței datelor

Pentru a ne asigura că datele colectate sunt coerente s‐au avut în vedere următoarele aspecte:
1. Respondenții au fost contactați prin două modalități, astfel fiind sporită atenția acestora în
momentul completării chestionarului. Respondenții au primit chestionarul pe e‐mail și au fost
recontactați telefonic.

72

2. Pentru a asigura reprezentativitatea datelor eșantionul a fost post‐calibrat. Prin această acțiune s‐
a realizat reconstruirea structurii colectivității la nivelul eșantionului (după cum este precizat în
secțiunea anterioară).

3. Analiza tabelelor de contingență care ar putea indica fracturi de logică în răspunsuri care ar putea
avea ca sursă fracturi de logică ale respondentului („răspunsuri inventate”) sau fracturi ale logicii
proiectelor, de exemplu analiza tabelului de contingență aferent întrebărilor:
A. Întrebarea 10. Când ați început participarea la proiectul POSDRU de ce aveați mai mare nevoie
sau v‐ați fi dorit mai mult:
a) Sprijin pentru găsirea unui loc de muncă
b) Sprijin pentru a mă înscrie/reînscrie la școală
c) Un curs de calificare
d) Sprijin pentru a începe o afacere
B. Întrebarea 13. De ce servicii ați beneficiat în cadrul proiectului? Selectați toate răspunsurile
corecte pentru dumneavoastră:
a) Consiliere și orientare profesională (de exemplu: îndrumare în realizarea unui CV și identificarea unui
loc de muncă)
b) Medierea muncii (punerea direct în legătură cu angajatori inclusiv prin târguri de locuri de muncă)
c) Cursuri de calificare sau inițiere
d) Cursuri pentru deschiderea unei afaceri
e) Sfaturile de care ai nevoie pentru începerea unei afaceri

Întrebarea 10. Când ați început participarea la proiectul POSDRU de ce aveați
mai mare nevoie sau
Întrebarea 13. a b c d
De ce servicii ați a 41,0% 42,6% 13,9%
beneficiat în b 47,9% 37,1% 11,4%
cadrul c 35,4% 48,8% 12,7%
proiectului? d 25,8% 35,5% 38,7%
Selectați toate e 34,4% 35,2% 29,7%
răspunsurile
 Din totalul respondenților la întrebarea 10

Din analiza procentelor prezentate în tabelul anterior se observă că răspunsurile prezintă un fir logic clar,
nevoile inițiale ale respondenților primind un răspuns adecvat în cadrul proiectului.

Având în vedere aceste trei aspecte enumerate se poate concluziona că datele colectate prin chestionar
prezintă coerență.

73

Anexa 7. Listă topicuri și participanți la panelul de experți

Panel de experți
AGENDĂ
Locație: Euro Hotels, Str. Gh. Polizu, no. 4, București
Zi/dată: miercuri, 25 mai 2016
Ora: 10:00
09.45 – 10.00 Înregistrarea participanților
10.00 – 10.20 Introducere, Dna. Laura Trofin, Coordonator de proiect și lider de echipă
Prezentare I Constatările Raportului Inițial, Dna. Laura Trofin, Coordonator de
proiect și lider de echipă
1. Evoluția situației tinerilor ı̂n general ș i a tinerilor NEETs de la momentul
adoptă rii POCU 2014‐2020.
2. Principalele intervenții ș i a surselor de finanțare aferente stabilite pentru
ameliorarea situației tinerilor ı̂n general ș i a tinerilor NEETs ı̂n Româ nia
3. Evoluția viitoare a situației tinerilor, ı̂n baza scenariilor cu sau fă ră
intervențiile țintite spre NEETs
10.20 – 11.00 Discuții ale panelului de experți pe marginea constatărilor prezentate
11.00 – 11.20 Prezentare II Concluzii și Recomandări ale Raportului de evaluare, Dna. Laura
Trofin, Coordonator de proiect și lider de echipă
4. Măsuri pentru îmbunătățirea mecanismului de implementare a AP 1 a POCU
2014‐2020
11.20 – 12.00 Discuții ale panelului de experți pe marginea constatărilor prezentate
12.00 Închiderea întâlnirii panelului de experți, Dna. Laura Trofin, Coordonator de
proiect și lider de echipă

Listă participanți

1 Chiriac Alexandru ANOFM 25 mai 2016, București

2 David Cristian‐ Gabriel ANOFM 25 mai 2016, București
74

3 Mihalcea Ovidiu‐Alexandru ANOFM 25 mai 2016, București
4 Miroslav Alexandra Coaliția NEETs 25 mai 2016, București
5 Ștefan Veronica Coaliția NEETs 25 mai 2016, București
6 Mariana Bucalet AMOFM București 25 mai 2016, București
7 Tanvuia Florentina ANOFM 25 mai 2016, București
8 Iordan Trestion Sociolog 25 mai 2016, București
9 Cristina Mocanu Institutului National de 25 mai 2016, București
Cercetare in domeniul
Muncii și Protecției
Sociale
10 Ana Maria Dalu Institutul de Științe ale 25 mai 2016, București
Educației
11 Laura Trofin QURES 25 mai 2016, București
12 Irina Lonean QURES 25 mai 2016, București
13 Mariana Madalina Laba QURES 25 mai 2016, București
75

Anexa 8. Intervenții asupra tinerilor și tinerilor NEETs și sursa lor de finanțare

Nr. Sursă de finanțare Axa prioritară / Titlu proiect (dacă se Valoare totală (a Mecanism de implementare (activități Rezultate așteptate Rezultate obținute Probleme
crt. obiectiv / tema identifică) proiectului sau planificate / implementate și cum sunt (narativ sau / și sau cu indicatori și (narativ sau / și sau cu întâmpinate
prioritară (etc. in temei/priorități, în ele articulate) ținte, dacă există informația) indicatori și ținte, dacă (în măsura în
funcție de funcție de ce informații există informația) care informația
terminologia găsesti)12 există, de
sursei de exemplu pt POR
finanțare) si PNDR din
rapoartele
anuale de
implementare)
A. Intervenții adresate în mod explicit sau implicit tinerilor în general și tinerilor NEETs, implementate până la finalul anului 2015
1. POSDRU 2007 – DMI 1.1 Acces la ‐ Sumă alocată pe DMI DMI 1.1 prevede următoarele tipuri de Indicatori: Rezultate (conform
2013 educație și 1.1, POSDRU 2007 – acțiuni: ‐ număr unități școlare sprijinite: 6500 RAI POSDRU 2014):
FSE formare 2013: ‐ dezvoltarea şi implementarea unui ‐ ponderea unități școlare sprijinite: ‐ număr unități școlare
profesională sistem eficient de asigurare a calităţii în 80% sprijinite: 3921
inițială de calitate 549.472.912,13 Lei învăţământul preuniversitar; ‐ personal din educație și formare ponderea unități
(131.957.952 Euro) ‐ îmbunătăţirea ofertelor din instruit/perfecționat: 15000 școlare sprijinite: 29%
învăţământul profesional şi tehnic şi ‐ rata personalului din educație și ‐ personal din educație
Din care: învăţământul postliceal (învăţământ formare instruit/perfecționat: 97% și formare
403.268.855,15 LEI terţiar non‐universitar); instruit/perfecționat:
(96.846.507 Euro FSE) ‐ o mai bună corelare a ofertei cu 187659
nevoile pieţei muncii ‐ rata personalului din
146.204.056,98 Lei ‐ sprijin pentru creşterea accesului şi educație și formare
(35.111.445 Euro) participării la educaţie, în special în instruit/perfecționat:
contribuție națională învăţământul secundar superior, o 60%
publică atenţie deosebită fiind acordată elevilor
din mediul rural, celor provenind din
comunitatea romă şi altor grupuri
vulnerabile
2. POSDRU 2007 – AP 2 Corelarea Schema de ajutor Sumă alocată pe axă Axa prioritară prevede următoarele Indicatori: Rezultate (conform Observație
2013 învățării pe tot minimis „Locuri de peioritară 2, POSDRU tipuri de acțiuni: ‐ număr de persoane sprijinite în RAI POSDRU 2014): Din totalul

12 În cazul perioadei intervențiilor implementate până în anul 2015, inclusiv, bugetul aferent in Lei a fost calculat (în condițiile în date documentele disponibile nu furnizau sumele în Lei) pe baza cursului de
schimb 1 Euro = 4,164 Lei (ce reprezintă media cursurilor de schimb anuale ale Euro înregistrate în perioada 2007 ‐ 2015, conform Eurostat ‐
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00033&plugin=1)
În cazul perioadei intervențiilor implementate începând cu 2016, bugetul aferent in Lei a fost calculat (în condițiile în date documentele disponibile nu furnizau sumele în Lei) pe baza cursului de schimb 1
Euro = 4,446 Lei (ce reprezintă media cursurilor de schimb anuale ale Euro înregistrate în 2014 și 2015 – perioada de planificare, conform Eurostat ‐
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00033&plugin=1)
76

FSE parcursul vieții muncă subvenționate” 2007 – 2013: ‐ Facilitarea tranziției de la şcoală la tranziţia de la şcoală la viaţa activă: ‐ număr de persoane participanților :
cu piața muncii (DMI 2.1) viața activă 150000 sprijinite în tranziţia ‐ 104427 sunt
Valoare proiect 4.128.177.874 Lei ‐ Prevenirea şi corectarea părăsirii ‐ numărul beneficiarilor serviciilor de de la şcoală la viaţa tineri cu vârsta
80.094.600 Lei (991.397.184 Euro) timpurii a şcolii consiliere în carieră: 400000 activă: 94218 cuprinsă între
Activități:Acordarea ‐ Acces şi participare la formare ‐ număr de participanţi la programe de ‐ numărul 15 și 24 de ani
unor subvenții pentru Din care: profesională continuă tipul educaţie „de a doua şansă”: 35000 beneficiarilor ‐ 18575 sunt din
angajatori în vederea 3.796.634.340 ‐ Numărul participanţi la programe de serviciilor de cadrul
oferirii de locuri de Lei FPC: 360000 consiliere în carieră: minorităților
muncă tinerilor (911.775.778 Euro) FSE ‐ ponderea elevilor/stude nţilor 65247 ‐ 874 șomeri
absolvenți ai unei sprijiniţi în tranziţia de la şcoală la viaţa ‐ număr de participanţi ‐ 166490
instituții de învățământ 331.543.535 Lei activă care au obţinut un loc de muncă la programe de tipul persoane
secundar și terțiar (79.621.406 Euro) sau au participat activ la cursuri educaţie „de a doua inactive
Bursa profesională (DMI contribuție națională ulterioare: 65% şansă”: 5864
2.1) ‐ ponderea absolvenţilor de programe ‐ Numărul participanţi
Valoare proiect: de educaţie de tip „a doua şansă”: 75% la programe de FPC:
223.115.000 Lei ‐ ponderea întreprinderilo r care 55029
Activități: ‐Stagii de furnizează FPC pentru personalul ‐ ponderea
pregătire practică propriu:20% elevilor/stude nţilor
pentru elevi la un ‐ Ponderea participanţilor la programe sprijiniţi în tranziţia de
potențial viitor loc de de FPC certificaţi: 90% la şcoală la viaţa activă
muncă; care au obţinut un loc
‐ Sprijinirea dezvoltării de muncă sau au
parteneriatelor în participat activ la
vederea îmbunătăţirii cursuri ulterioare:
tranziţiei de la şcoală la 24,79%
viaţa activă; ‐ ponderea
− Activităţi inovatoare, absolvenţilor de
interregionale şi programe de educaţie
transnaţionale privind de tip „a doua şansă”:
facilitarea tranziţiei de 17 %
la şcoală la viaţa activă; ‐ ponderea
Proiectul „Bani de liceu” întreprinderilo r care
Buget: furnizează FPC pentru
624,60 mil lei FSE personalul
propriu:24,12%
‐ Ponderea
participanţilor la
programe de FPC
certificaţi: 34,89%
3. POSDRU 2007 – DMI 3.1 ‐ Alocare bugetară DMI Acest DMI prevede implementarea unor Indicatori: Rezultate (conform
2013 Promovarea 3.1, 2007 – 2013: acțiuni ce au ca obiective: ‐ Nr. de cursanţi pregătiţi pentru RAI POSDRU 2014):
77

culturii ‐ creşterea conştientizării şi iniţierea unei afaceri: 30000 ‐ Nr. de cursanţi
FSE antreprenoriale 750.561.346 Lei promovarea atitudinii pozitive faţă de ‐ Ponderea beneficiarilor de cursuri de pregătiţi pentru
(AP 3 Creșterea (180.250.083 Euro) cultura antreprenorială formare care iniţiază noi afaceri: 35 iniţierea unei afaceri:
adaptabilității ‐ facilitarea implementării de programe 46.401
lucrătorilor și a Din care: şi servicii inovatoare pentru încurajarea ‐ Ponderea
întreprinderilor) 635.936.215 Lei antreprenoriatului şi dezvoltarea beneficiarilor de
(152.722.434 Euro) FSE culturii antreprenoriale cursuri de formare
‐ formarea abilităţilor manageriale, în care iniţiază noi
40.590.764 Lei special pentru micro‐întreprinderi şi afaceri: 12% (5401
(9.748.022 Euro) IMM‐uri persoane)
contribuție națională ‐ încurajarea antreprenoriatului prin
publică servicii de sprijin pentru iniţierea unei
afaceri.
74.034.367 Lei
(17.779.627 Euro)
contribuție națională
privată

4. POSDRU 2007 – AP 4 Chance 4 NEETs – Alocare bugetară axă Întărirea capacității administrative a Indicatori: Rezultate (conform
2013 Modernizarea Registrul electronic al prioritară 4, 2007 – SPO, furnizare suport pentru derularea ‐ număr de agenţii de ocupare RAI POSDRU 2014):
Serviciului Public tinerilor NEET 2013: unor programe de formare, evenimente sprijinite:200 ‐Număr de agenţii de
FSE de Ocupare Rezultate: informare ‐ Număr de analize şi prognoze privind ocupare sprijinite: 650
Bugetul național ‐ 67702 tineri NEETs 980.795.718 Lei piaţa muncii: 36 ‐ Număr de analize şi
înregistrați în evidența (235.541.719 Euro) ‐ Număr personal instruit: 3000 prognoze privind piaţa
ANOFM ‐ Număr de agenţii de ocupare care muncii: 59
Crearea unor Din care: furnizează servicii de tip “selfservice”: ‐ Număr personal
parteneriate între 735.596.787 Lei 100 instruit: 6017
CNDIPT, inspectorate (176.656.289 Euro) FSE ‐ Ponderea agenţiilor de ocupare ‐ Număr de agenţii de
scolare, școli și AJOFM‐ certificate în sistemul de management ocupare care
uri în vederea stimulării 245.198.931 Lei al calităţii: 95% furnizează servicii de
ocupării forței de muncă (58.885.430 Euro) ‐ Ponderea personalului instruit cu tip “selfservice”:115
sau participării la contribuție națională certificate de absolvire: 80% Ponderea agenţiilor de
formare profesională și ‐ Ponderea şomerilor cuprinşi în ocupare certificate în
educație programele de formare din totalul sistemul de
Rezultate: şomerilor care au beneficiat de cel puţin management al
‐ 100.620 elevi o măsură activă de ocupare: 10% calităţii: 25, %
informați; ‐ Ponderea
‐ 2.430 sesiuni de personalului instruit
informare în școli cu certificate de
78

Dezvoltarea de servicii absolvire: 91%
de tip self‐service și ‐ Ponderea şomerilor
extinderea acestora cuprinşi în programele
către comunitățile locale de formare din totalul
(DMI 4.1 ) şomerilor care au
Rezultate: beneficiat de cel puţin
‐ 50 unităţi pentru a o măsură activă de
oferi servicii de tip self‐ ocupare: 7,09%
service
DANTES: Dezvoltăm
antreprenori – o
alternativă pentru
sistemul de ocupare
(DMI 4.1)
Buget:
10530768.32 Lei
Rezultate:
‐ 42 de agenții de
ocupare sprijinite
‐ 42 de analize și
prognoze de piață
‐ 2 evenimente de
comunicare și
promovare la nivel
național – SPO
‐ 45 de studii, analize,
rapoarte, strategii – SPO
‐ 160 de șomeri formați
ca antreprenori
‐ 84 de planuri de afaceri
elaborate
5. POSDRU 2007 – Axa prioritară 5: Măsuri active de Sumă alocată pe AP 5, Axa prioritară 5 prevede următoarele Indicatori: Rezultate (conform Observație
2013 Promovarea ocupare a forței de POSDRU 2007 – 2013: acțiuni: ‐ Numărul şomerilor de lungă durată RAI POSDRU 2014) Din totalul
măsurilor active muncă – sprijin pentru ‐ Dezvoltarea şi implementarea participanţi la programe integrate: ‐ Numărul şomerilor participanților :
FSE de ocupare angajatori (DMI 5.1) 2.262.534.567 Lei măsurilor active de ocupare 65000 de lungă durată ‐ 109910 sunt
Bugetul național Valoare proiect: ( 543.356.044 Euro) ‐ Promovarea sustenabilității pe termen ‐ Numărul participanţilor din zonele participanţi la tineri cu vârsta
222.000.000 Lei lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte rurale la programe integrate: 150000 programe integrate: cuprinsă între
Activități: Acordarea Din care: dezvoltarea resurselor umane şi ‐ Ponderea şomerilor de lungă durată 63480, din care tineri: 15 și 24 de ani
unor subvenții pentru 1.983.741.355Lei ocuparea forței de muncă care au participat la programe integrate 20251 ‐ 27662 sunt din
angajatori (476.402.823 Euro) FSE certificaţi: 60% ‐ Numărul cadrul
79

Investiția în tineri, ‐ ponderea participanților din mediul participanţilor din minorităților
investiția în viitorul 278.793.212 Lei rural la programe integrate zonele rurale la ‐ 250526 șomeri
nostru (DMI 5.1) (66.953.221 Euro) certificați:50% programe integrate: ‐ 104511
Rezultate: contribuție națională ‐ Ponderea participanţilor din zonele 97062 persoane
‐ calificare pentru 1800 rurale certificaţi în cadrul programelor ‐ Ponderea şomerilor inactive
de tineri (16 ‐24 de ani) integrate, care au obţinut un loc de de lungă durată care
‐ uncenicie pentru 200 muncă: 15% au participat la
de tineri programe integrate
‐ training inițiere afaceri certificaţi: 41,148%,
500 de personae din care tineri:
‐ servicii de mediere și 42,150%
plasare pe piața muncii ‐ ponderea
pentru 2400 de participanților din
persoane mediul rural la
‐ 300 de personae programe integrate
angajate certificați:53,57%
‐ 100 de noi afaceri ‐ Ponderea
inființate participanţilor din
Garanții pentru TINEri! zonele rurale
(DMI 5.1) certificaţi în cadrul
Rezultate: programelor integrate,
‐ 22 de Centre Garanție care au obţinut un loc
pentru tineri de muncă: 9,162%
‐ 2552 de tineri
beneficiari ai serviciilor
de informare, consiliere
profesională și mediere
‐ 176 participanți la
stagii pilot de ucenicie
‐ 594 de tineri
participanți la cursul de
dezvolatre a
competențelor
personale
antreprenoriale
‐ 44 afaceri nou
înființate
MENTOR – Masuri
Eficiente, Novative,
Transversale prin
Ocupare Regionala (DMI
80

5.1)
Acțiuni:
‐consiliere, formare,
mediere, mentoring
pentru persoane aflate
în căutarea unui loc de
muncă (șomeri tineri,
șomeri de lungă durată,
persoane inactive)
‐ organizarea unui Corp
al mentorilor privind
antreprenoriatul pentru
tineri
‐ formare profesională
în sectoarele retail și IT
‐ servicii de mediere
finalizate cu plasarea
cursanților pe piața
muncii
Rezultate:
‐714 persoane care au
beneficiat de serviciile
oferite prin proiect, din
care: 191 tineri, 102
șomeri tineri, 256
șomeri de lungă durată
‐ 25 de persoane au
început o activitate
independentă
‐ 48 de persoane s‐au
angajat pe parcursul
proiectului
‐ 7 tineri au participat la
schimburi de
experiență
internaționale
6. POSDRU 2007 – DMI 6.2 ‐ Sumă alocată pe DMI 6.2 Domeniul major de intervenție 6.2 Indicatori de output: Rezultate (conform
2013 Îmbunătățirea 2007 – 2013: finațează următoarele tipuri de măsuri: ‐ Numărul participanţilor la programele RAI POSDRU 2014):
accesului și a ‐ dezvoltarea programelor specifice, de calificare/recalif icare destinate ‐ Numărul
FSE participării 731.040.264 Lei inclusiv stimulente pentru angajatori, grupurilor vulnerabile: 130000, din care participanţilor la
grupurilor 175.562.023 Euro pentru (re)integrarea pe piaţa muncii a romi – 65000, persoane cu dizabilități – programele de
81

vulnerabile pe grupurilor vulnerabile, în special a 20500, tineri care părăsesc sistemul de calificare/recalif icare
piața muncii (AP Din care: populaţiei rome, persoanelor cu stat de protecţie a copilului – 5400 destinate grupurilor
6 Promovarea 618.092.946 Lei dizabilităţi şi tinerilor peste 18 ani care ‐ Numărul de persoane dependente vulnerabile: 51069, din
incluziunii (148.437.307 Euro) FSE au părăsit sistemul de stat de protecţie a sprijinite: 40000 care romi – 5230,
sociale) copilului; Indicatori de rezultat: persoane cu dizabilități
83.642.043 Lei ‐ programe de formare pentru ‐ ponderea participanţilor la programele – 3846, tineri care
(20.086.946 Euro) dezvoltarea competenţelor şi de calificare/recalif icare pentru părăsesc sistemul de
contribuție publică calificărilor de bază pentru grupurile grupurile vulnerabile care obţin stat de protecţie a
națională vulnerabile certificare: 55, din care persoane de copilului – 731
‐ măsuri de acompaniere în vederea etnie romă ‐ 60, persoane cu dizabilităţi ‐ Numărul de persoane
29.305.274 Lei identificării şi menţinerii unui loc de ‐ 60, tineri care părăsesc sistemul de stat dependente sprijinite:
(7.037.770 Euro) muncă (sprijin pentru membrii de de protecţie ‐ 50 8814
contribuție privată familie aflaţi în îngrijire, servicii de ‐ ponderea
națională asistenţă şi alte activităţi asociate care participanţilor la
permit individului să participe pe piaţa programele de
muncii) calificare/recalificare
‐ sprijin special pentru dezvoltarea unor pentru grupurile
noi locuri de muncă protejate în vulnerabile care obţin
întreprinderi certificare: 58, din care
persoane de etnie
romă ‐ 86, persoane cu
dizabilităţi ‐ 63, tineri
care părăsesc sistemul
de stat de protecţie –
62
7. POR 2007 – 2013 DMI 3.2 ‐ Sumă alocată pe DMI 3.2, Domeniul major de intervenție 3.2 Indicatori: Rezultate (conform
Reabilitarea/ POR finațează ‐ persoane care beneficiază de RAI POR 2014):
FEDR modernizarea/ 2007 – 2013: Înființarea unor centre sociale infrastructura pentru servicii sociale ‐ persoane care
dezvoltarea şi multifuncționale, care pot acoperi o reabilitată/ modernizată/ extinsă/ beneficiază de
echiparea 407.361.005 Lei gamă variată de servicii, care includ şi echipată: 10000 infrastructura pentru
infrastructurii (97.829.252 Euro) servicii sociale primare, cu scopul de a ‐ centre sociale reabilitate/ servicii sociale
serviciilor sociale ajuta persoanele în dificultate, începând modernizate/ extinse/echipate: 270 reabilitată/
(Axa prioritară 3 Din care: cu acceptarea lor în centru, până la modernizată/ extinsă/
– Îmbunătăţirea 341.653.085 Lei rezolvarea unor probleme specifice cu echipată: 34445 (până
infrastructurii (82.049.252 Euro) FEDR care acestea se confruntă, temporar, în anul 2014 inclusiv)
sociale) inclusiv prin organizarea unor ateliere ‐ Centre sociale
60.294.720 Lei de lucru pentru dezvoltarea reabilitate/
(14.480.000 Euro) deprinderilor de viaţă independente şi a modernizate/
contribuție publică competenţelor profesionale. extinse/echipate – 138
națională (până în anul 2014
inclusiv)
82

5.413.200 Lei
(1.300.000 Euro)
contribuție privată
națională
8. POR 2007 – 2013 DMI 3.4 ‐ Sumă alocată pe DMI 3.4, Activitățile planificate în cadrul DMI 3.4 Indicatori de output: Rezultate (conform
Reabilitarea/ POR sunt următoarele: ‐ Unităţi de învăţământ reabilitate/ RAI POR 2014):
FEDR modernizarea / 2007 – 2013: ‐ reabilitarea, modernizarea, echiparea modernizate/ echipate ‐ infrastructura ‐ Unităţi de învăţământ
dezvoltarea şi infrastructurii educaţionale pre‐ pentru educaţie preuniversitară: 250 reabilitate/
echiparea 1.837.552.442 Lei universitare şi universitare ‐ campusuri reabilitate / modernizate/ echipate
infrastructurii (441.295.015 Euro) crearea şi modernizate/extinse / echipate‐ ‐ infrastructura pentru
educaţionale ‐ dezvoltarea campusurilor infrastructura pentru educaţie educaţie
preuniversitare, Din care: preuniversitare preuniversitară: 30 preuniversitară: 161
universitare şi a 1.561.850.047 Lei ‐ reabilitarea, modernizarea, echiparea ‐ centre pentru formare profesională ‐ campusuri reabilitate
infrastructurii (375.084.065 Euro) centrelor de formare profesională continuă reabilitate/ modernizate/ / modernizate/extinse
pentru formare FEDR continuă. extinse/echipate: 35 / echipate‐
profesională ‐ Campusuri reabilitate / modernizate/ infrastructura pentru
continuă. 275.702.396 Lei extinse/ echipate‐ infrastructura pentru educaţie
(66.210.950 Euro) educaţie universitară: 15 preuniversitară: 5
(Axa prioritară 3 contribuție publică Indicatori de rezultat: ‐ centre pentru
– Îmbunătăţirea națională ‐ elevi care beneficiază de infrastructura formare profesională
infrastructurii de învăţământ preuniversitar continuă reabilitate/
sociale) reabilitată/ modernizată/ extinsă/ modernizate/
echipată: 40.000 extinse/echipate: 1
‐ copii aparţinând grupurilor de ‐ Campusuri
populaţie dezavantajate care beneficiază reabilitate /
de unităţi de învăţământ reabilitate/ modernizate/ extinse/
modernizate/ extinse / echipate ‐ echipate‐
infrastructura pentru educaţie infrastructura pentru
preuniversitară: 5000 educaţie universitară:
‐ Persoane care beneficiază de 2
infrastructura de formare profesională Indicatori de rezultat:
continuă reabilitată/ modernizată/ ‐ elevi care beneficiază
extinsă/ echipată: 3000 de infrastructura de
‐ Studenţi care beneficiază de învăţământ
campusurile universitare reabilitate / preuniversitar
modernizate/ extinse: 2000 reabilitată/
modernizată/ extinsă/
echipată: 62987
‐ copii aparţinând
grupurilor de
populaţie
83

dezavantajate care
beneficiază de unităţi
de învăţământ
reabilitate/
modernizate/ extinse /
echipate ‐
infrastructura pentru
educaţie
preuniversitară: 10589
‐ Persoane care
beneficiază de
infrastructura de
formare profesională
continuă reabilitată/
modernizată/ extinsă/
echipată: 1151
‐ Studenţi care
beneficiază de
campusurile
universitare reabilitate
/ modernizate/
extinse: 955
9. POR 2007 – 2013 DMI 4.3 ‐ Sumă alocată pe DMI Activitățile planificate în cadrul DMI 4.3 Indicatori: Rezultate (conform
Sprijinirea 4.3, POR sunt următoarele: ‐ microîntreprinderi sprijinite: 1500 RAI POR 2014):
FEDR dezvoltării 2007 – 2013: ‐ achiziţionarea de echipamente şi ‐ locuri de muncă nou create în ‐ microîntreprinderi
microîntreprinde tehnologii noi, moderne pentru activităţi microîntreprinderile sprijinite: 3000 sprijinite: 1625
‐rilor 1.352.361.218 Lei de producţie, servicii, construcţii; ‐ locuri de muncă nou
(Axa prioritară 4 ‐ (324.774.548 ‐ achiziţionarea de sisteme IT (hardware create în
Sprijinirea Euro) şi software); microîntreprinderile
dezvoltării ‐ construirea/ extinderea/ sprijinite: 7404
mediului de Din care: modernizarea spaţiilor de producţie şi
afaceri regional și 1.108.769.058 Lei de prestări servicii ale
local) (266.274.990 Euro) microîntreprinderilor.
FEDR

130.948.972 Lei
(31.447.880 Euro)
contribuție publică
națională

112.643.187 Lei
84

(27.051.678 Euro)
contribuție privată
națională
10. Planul de Măsuri ANOFM Buget total alocat pentru Planul cuprinde următoarele tipuri de Indicatori (ținte 2014 + 2015): Indicatori (realizați
implementare a integrate în plan (tineri implementarea PIGT măsuri specifice ocupării și formării: ‐ număr contracte de ucenicie încheiate: 2014 + 2015, conform
Garanției pentru NEETs): 2014, 201514: ‐ consiliere și orientare profesională 33.840 Documentului de
Tineret 2014, ‐ implementarea măsuri ‐ acordare de subvenții angajatorilor ‐ număr total tineri care beneficiază de monitorizare
2015 vizate de Legea ‐ acordare de subvenții de mobilitate și stagii de practică: 27.366 REALIZĂRI PIGT 2014,
279/2005 republicată 71.375.478 Lei BAS instalare tinerilor ‐ număr tineri care au accesat măsurile 2015):
privind ucenicia la locul ‐ facilitarea încheierii unor contracte de active ale ANOFM în primele 4 luni de la ‐ număr contracte de
de muncă ucenicie înregistrarea în baza de date: 580.344 ucenicie încheiate: 172
‐ implementarea măsuri ‐ facilitatrea încheierii unor contracte de ‐ tineri beneficiari ai serviciilor de ‐ număr absolvenți de
vizate de Legea practică consultanță și asistență pentru stagii: 89
335/2013 privind ‐ derularea de cursuri de formare începerea unei activități pe cont propriu: ‐ număr contracte de
efectuarea stagiului continuă 1328 muncă încheiate după
pentru absolvenți de ‐ sprijin integrat pentru persoane ‐ tineri care beneficiază de informare și finalizarea stagiului:
învățământ superior defavorizate consiliere: 334.690 49
‐ implementarea măsuri ‐ asistență pentru inițierea unei activități ‐ număr certificate eliberate în urma ‐ număr tineri care au
vizate de Legea 76/2002 pe cont propriu validării competențelor obținute în accesat măsurile active
privind sistemul de sistemul nonformal și informal: 41.864 ale ANOFM în primele
asigurări de șomaj și ‐ număr tineri care beneficiazăde 4 luni de la
stimularea ocupării formare profesională: 151.992 înregistrarea în baza
forței de muncă ‐ număr tineri care au beneficiat de de date: 321.597
‐ stimularea ocupării pe prime de mobilitate în primele 4 luni de ‐ număr tineri ocupați
cont propriu și a la înregistrare: 5.846 în primele 4 luni de la
antreprenoriatului ‐ număr tineri care au beneficiat de accesarea măsurii:
‐ informare și consiliere prime de instalare în primele 4 luni de la 121.804
profesională13 înregistrare: 17.210 ‐ tineri beneficiari ai
‐ evaluarea și ‐ număr tineri angajați prin acordarea de serviciilor de
recunoașterea subvenții: 24.944 consultanță și
competențelor ‐ număr tineri aflați în risk de asistență pentru
profesionale obținute în marginalizare socială angajați: 2.530 începerea unei
sistemul nonformal și activități pe cont
informal prpriu: 505
‐ formare profesională ‐ număr participanți la
‐ acordare prime cursuri de
mobilitate inclusiv antreprenoriat: 0
‐ tineri care

13 Conform PIGT 2014‐2020 pentru aceste 2 intervenții (subliniate) nu sunt alocate sume de la BAS.
14 Având în vedere că majoritatea intervențiilor inlcuse în PIGT aveau ca surse de finanțare FSE și ILMT (prin intermediul POCU 2014 ‐ 2020), iar AP1 a POCU nu a fost lansată în perioadă de implementare a
planului, bugetul alocat reprezintă doar alocarea aferentă BAS (conform informațiilor furnizate prin intermediul PIGT 2014, 2015 )
85

șomerilor de lungă beneficiază de
durată informare și consiliere:
‐ acordare prime de 278.067
instalare, inclusiv ‐ număr certificate
șomerilor de lungă eliberate în urma
durată validării
‐ subvenții acordate competențelor
angajatorilor pentru obținute în sistemul
încadrarea tinerilor nonformal și informal:
‐ acordare de 68, dintre care în
acompaniament primele 4 luni de la
personalizat tinerilor cu înregistrarea în baza
risc de marginalizare de date ANOFM – 21
socială prin încheierea de tineri
de contracte de ‐ număr tineri care
solidaritate și oferirea beneficiazăde formare
de servicii specifice, profesională: 26.076
inclusiv prin acordarea ‐ număr persoane
de subvenții ocupate în primele 4
angajatorilor de inserție luni de la absolvirea
care încadrează cursurilor: 2.328
persoane din această ‐ număr tineri care au
categorie beneficiat de prime de
mobilitate în primele 4
luni de la înregistrare:
54
‐ număr tineri care au
beneficiat de prime de
instalare în primele 4
luni de la înregistrare:
81
‐ număr tineri angajați
prin acordarea de
subvenții: 9.906
‐ număr angajatori
beneficiari de
subvenții: 8.194
‐ număr tineri aflați în
risc de marginalizare
socială angajați: 792
‐ număr angajatori
86

beneficiari de
subvenții (in cadrul
măsurii de
acompaniament): 499
11. Programul ‐ ‐ Alocare anuală: Două tipuri de activități finanțate pentru Programul urmărește: Rezultate raportate
pentru persoane între 18 și 35 de ani (până în ‐ dezvoltarea aptitudinilor atreprenorile pentru perioada 2009
dezvoltarea 2009: 5.000.000 Lei anul 2014, exclusiv, când a fost ale tinerilor – 2014 :
abilităţilor 2010: 6.000.000 Lei eliminată limita de vârstă): ‐ facilitatea accesului la finanțare pentru ‐ Total locuri de muncă
antreprenoriale 2011: 10.000.000 Lei 1. Cursuri de pregătire antreprenorială firmele nou dezvoltate (start‐up‐uri) create: 2062
în rândul 2012: 10.000.000 Lei și consultanță ‐ stimularea înființării de noi ‐ Total beneficiari: 795
tinerilor şi 2013: 20.000.000 Lei 2. Finanțarea implementării planurilor întreprinderi ‐ Beneficiari ai
facilitarea 2014: 13.000.000 Lei de afaceri prin Alocația Financiară Alocației Financiare
accesului 2015: 20.000.000 Lei Nerambursabilă (AFN) Nerambursabile
acestora la (AFN): 795
finanţare – Total: 84.000.000 Lei
START (2009 ‐
2015)

Bugetul de stat
12. Programul ‐ ‐ Alocare anuală: Se adresează persoanelor până în 35 de Prin activitățile sale programul Rezultate raportate
pentru ani (până în anul 2014, exclusiv, când urmărește (efecte așteptate): pentru perioada 2011
stimularea 2011: 21.000.000 lei a fost eliminată limita de vârstă) și ‐ creșterea numărului de afaceri – 2014 :
înființării și 2012: 21.000.000 Lei prevede: ‐ creșterea numărului de salariați ‐ Total locuri de muncă
dezvoltării 2013: 25.000.000 Lei ‐ alocații financiare nerambursabile, create: 8817
microîntreprined 2014: 21.000.000 Lei reprezentând cel puțin 50% din valoarea ‐ Total beneficiari:
erilor de către 2015: 19.300.000 Lei planului de afaceri 1806
întreprinzători ‐ investiții în active corporale și costuri ‐ Beneficiari ai
tineri – SRLD Total: 107.300.000 Lei de operare Alocației Finanaciare
(2011 – 2015) ‐ scutiri plăți contribuții de asigurări Nerambursabile
sociale, taxe operațiuni de înmatriculare (AFN): 1806
Bugetul de stat ‐ consiliere, instruire, sprijin din partea
OTIMMC(Oficiul Teritorial Întreprinderi
Mici și Mijlocii și Cooperație )
13. PNDR 2007 – Măsura 112: ‐ Sumă alocată Măsurii Acțiuni prevăzute în cadrul măsurii 112 Indicatori: Rezultate (conform
2013 Instalarea 112, PNDR se adrează tinerilor fermieri cu vârste ‐ tineri fermieri sprijiniți ‐ 13.631 RAI PNDR 2014 –
tinerilor fermieri 2007 – 2013: între 18 și 40 de ani și prevăd: Varianta consolidată):
FEADR (Axa I – ‐ activități de sprijin pentru acoperirea ‐ au fost semnate
Bugetul național „Creşterea 1.265.497.750 Lei costurilor cu instalarea tinerilor contracte de finanțare
competitivităţii (303.913.965 Euro) fermieri (sub 40 de ani) şi a investiţiilor cu 12.982 tineri
sectorului agricol prevăzute de aceştia prin planurile de fermieri, în valoare de
şi silvic”) Din care: afaceri pentru atingerea obiectivelor 325 milioane de euro,
87

1.119.079.660 Lei vizate iar plățile efectuate
(268.751.119 Euro) către tinerii
FEADR fermieri depășesc 285
milioane de euro
146.418.091 Lei
(35.162.846 Euro)
contribuție publică
națională
14. Programul Măsurii 1.5 – ‐ Sumă alocată Măsurii Măsura prevede o acțiune (1.5c) Indicatori: Rezultate (conform
Operațional „Compensaţii 1.5, POP adresată în mod special tinerilor ‐ gradul de modernizare a flotei de RAI POP 2013):
pentru Pescuit socio‐economice” 2007 – 2013: pescari cu vârsta între 18 și 40 de ani pescuit – 18% din flota pescuitului la ‐ 18% din flota de
2007 ‐ 2013 (Axă Prioritară 1 și prin care: scară mică pescuit la scară mică
Măsuri de 465.347.083 Lei ‐ aceștia beneficiază de asistență
FEP adaptare a flotei (111.754.823 Euro) FEP financiară pentru achiziţionarea pentru
de pescuit prima dată a unei nave de pescuit cu o
Comunitare) lungime sub 24 metri, în condiţiile
respectării articolului 27 din R (CE)
1198/2006, alin. 2 şi 3
Alte acțiuni:
1.5a ‐ Indemnizaţii ne‐reînnoibile
pentru pescarii care au lucrat la bordul
unei nave pe o perioadă de cel puţin 12
luni ca pescari
1.5b ‐ Plecarea timpurie din sectorul
pescuitului, inclusiv pensionarea
anticipată
15. Tineret in Acțiunea 1.1 ‐ Sumă alocată 2007 – Schimburi ‐ bilaterale, trilaterale și NA Rezultate România
Actiune 2007 ‐ Schimburi de 2011: multilaterale ‐ de tineri între 13 și 25 (raportate pentru
2013 tineri de ani perioada 2007 ‐ 2011):
20.266.284 Lei ‐ 6498 tineri intre 18
Agenția Executivă (4.867.022,63 Euro) si 25 de ani implicați in
Educație, proiecte
Audiovizual și ‐ 9650 tineri implicați
Cultură (EACEA) în proiecte
Linia bugetară
15.05.55
16. Tineret in Acțiunea 1.2 ‐ Sumă alocată 2007 – Încurajează inițiativele locale, naționale NA Rezultate România
Actiune 2007 ‐ Inițiative ale 2011: sau transnaționale ale tinerilor între 18 (raportate pentru
2013 tinerilor și 30 de ani și oferă suport pentru perioada 2007 ‐ 2011):
11.974.579 Lei demararea acestora ‐ 4112 tineri intre 18 si
Agenția Executivă (2.875.739,34 Euro) 25 de ani implicați in
88

Educație, proiecte (2007 ‐ 2011)
Linia bugetară
15.05.55
17. Tineret in Acțiunea 2 ‐ Sumă alocată 2007 – Acțiunea 2 se adresează tinerilor între NA Rezultate România
Actiune 2007 ‐ Serviciul 2011: 18 și 30 de ani prin următoarele (raportate pentru
2013 European de acțiuni: perioada 2007 ‐ 2011):
Voluntariat 26.764.220 Lei ‐ stagii ‐ 451 tineri între 18 si
Agenția Executivă (6.427.526,37 Euro) ‐ formare și evaluare 25 de ani implicați in
Educație, ‐ susținerea permanentă a voluntarului proiecte
Linia bugetară
15.05.55
18. Programul Inițiativa Primul tău loc de muncă NA Suport pentru tinerii care nu lucrează, NA NA
Tineret în Oportunități EURES – Portalul nu studiază și nu sunt integrați într‐un
Mișcare (CE – DG pentru Tineri (un Mobilității Europene program de formare (tineri NEETs) prin
Empoyment) set de măsuri pentru Ocuparea Forței intermediul activităților:
implementate în de muncă (program de ‐ integrarea persoanelor care au părăsit
FSE perioada 2012 ‐ mobilitate a forței de școala sau programe de formare înainte
2013) muncă) – tineri 18 – 35 de a finaliza ciclul de învățământ
de ani secundar în programe de formare
Măsuri: vocațională
‐ facilitatea găsirii de ‐ facilitatea accesului la primul loc de
locuri de muncă, stagii muncă pentru absolvenți
sau ucenicie pentru
peroane între 18 si 35
de ani
‐ asistarea financiară a
participanților în
vederea deplasării la
interviuri și parcurgerii
unor stagii de formare,
recunoașterea
calificărilor și mutarea
în altă țară
Rezultate:
‐ 5000 de tineri
beneficiari ai
89

activităților
implementate
19. Mecanismul RO10: Copii și Strategii pentru viitor, Alocare bugetară Programul urmărește îmbunătățirea Indicatori de realizare: NA Programul a
norvegian tineri în situații strategii pentru tineri program RO10: situației copiilor și tinerilor aflați în ‐ numărul centrelor sociale înființate beneficiat de o
Granturi SEE de risc și inițiative Buget situații de risc (cu accent pe populația de care furnizează servicii pentru grupuri prelungire până
2009 ‐ 2014 locale și regionale 191,537 Euro 112.428.000 Lei etnie romă) prin dezvoltarea unor vulnerabile de copii și tineri aflați în în 2017, din
de reducere a Acțiuni: (27.000.000 Euro) centre sociale care să ofere servicii situații de risc: 35 cauza
inechităților ‐ acțiuni pentru tineri valoare grant EEA specializate pentru membrii grupului ‐ Procentul centrelor sociale înființate în întârzierilor
sociale și între 19 și 26 aflați în țintă și implementare unui set de măsuri cadrul cărora serviciile sunt furnizate înregistrate
promovare a categorii vulnerabile: menite să contribuie la dezvoltarea pe baza unui parteneriat public –
incluziunii sociale facilitatea integrării capacității administrative în ceea ce privat/ONG: 50%
sociale durabilă prin privește gestionarea situației copiilor și ‐ Număr metodologii, instrumente,
activități sportive, tinerilor ce fac parte din grupuri proiecte, planuri de acțiune ce urmăresc
sesiuni de consiliere și vulnerabile (elaborare documente asigurarea internalizării practicilor
orientare profesională programatice, metodologii și planuri de anti‐discriminatorii, incluzive: 10
și abordarea acțiune și formarea specialiștilor care ‐ Procentul metodologiilor, instrumente,
specialistilor și lucrează cu membrii grupului țintă). proiecte, planuri de acțiune ce urmăresc
membrilor activi din asigurarea internalizării practicilor
comunitățile de anti‐discriminatorii, incluzive
proveniență ale dezvoltate în parteneriat public –
tinerilor, care lucrează privat/ONG: 60%
în mod direct cu aceștia
pentru informare, Indicatori de rezultat:
conștientizare și ‐ numărul centrelor sociale (clădiri,
creșterea gradului de birouri) pentru furnizarea serviciilor
profesionalism pe pentru grupuri vulnerabile de copii și
metodologiile specifice tineri: 40
de lucru aferente ‐ Numărul părinților/tutorilor copiilor
strategiei sau tinerilor aflați în grupuri
Rezultate așteptate: vulnerabile, care nu primesc assistență
‐ 100 de tineri implicați adecvată, dar beneficiază de suport prin
în activități integrate de intermediul programului (informare,
consiliere, educare, consiliere): 8000, din care romi: 3000
orientare, ‐ Numărul de specialiști care oferă
instruire, integrare în servicii pentru copii și tineri și care au
comunitate, dobândit competențe noi prin
– 200 de tineri cu risc intermediul programului: 350
scăzut de excluziune ‐ Numărul rețelelor noi create ce
socială și abandon urmăresc combaterea discriminării,
școlar, excluziunii sociale a grupurilor
– 100 de profesioniști dezavantajate, inițiate de reprezentanți
90

specializați cu expunere ai sectorului public împreună cu
la metodologii specifice, reprezentanți ai societății civile și
metodologie de lucru ce sectorul privat: 450, din care 100 din
poate fi translatată și în zone sau localități cu un procent ridicat
alte comunități, de locuitori de etnie romă
– 1 model de abordare
integrată ce se poate
constitui într‐un model
pilot și pentru alte
proiecte, ‐ 4 strategii,
metodologii și planuri
de lucru.
Tineri pentru viitor –
sprijinirea ocupării
Buget:
204,769 Euro
Acțiuni:
‐ crearea a 4 centre care
oferă servicii de
facilitare a ocupării în
care tinerii beneficiază
de activitățile de
orientare profesională
și consiliere, evaluarea
și crearea de profiluri
Rezulate așteptate:
‐ 172 de tineri care
participă la activitățile
desfășurate în cadrul
proiectului (dintre care
60 sunt romi și 25 au
dizabilități)
Centre de incluziune
socio‐profesională
pentru tinerii aflați în
situații de risc
Buget:
460,584 Euro
Acțiuni:
‐ măsuri integrate:
dezvoltarea unor centre
91

de incluziune socială și
profesională în cadrul
unor unități de
invățământ secundar,
activități specifice
sistemului „After
school” și transfer de
cunoaștere și bune
practici între promotor
și partenerul norvegian
în vederea
implememtării unor
strategii eficiente
pentru integrarea
socială și profesională a
tinerilor aflați in
categorii de risc
Rezulate așteptate:
‐ 250 de tineri din
categorii de risc
Coaliția ONG‐urilor
pentru drepturile
tinerilor NEET –
Investing in Social
Doers
20. Fonduri elvețiene Aria tematică 4.1 ‐ NA ‐ oferirea de burse și cursuri de formare NA NA
Burse, cercetare ş profesională a tinerilor
i instruire
vocaţională
A. Intervenții adresate în mod explicit sau implicit tinerilor în general și tinerilor NEETs, implementate începând cu anul 2016
92

1. POCU 2014 – Axa prioritară 1 ‐ Sumă alocată Axa prioritară se adresează tinerilor Indicatori de realizare: NA
2020 Inițiativa locuri 2014 – 2020 NEETs din regiunile Centru, Sud‐Est și ‐ tineri NEETs șomeri cu vârsta cuprinsă
Inițiativa “Locuri de muncă pentru Sud‐Muntenia) și prevede următoarele între 16 ‐24 ani care beneficiază de
de muncă pentru tineri (din 1.025.663.345 Lei activități: sprijin: 59000
tineri“ regiunile: Centru, (230.693.510 Euro) ‐ furnizarea unui card profesional (care Indicatori de rezultat:
Sud‐Est și Sud‐ cuprinde background‐ul educațional și ‐participanții șomeri care participă la
FSE Muntenia) Din care: profesional al tânărului realizat intervenția sprijinită de ILMT până la
YEI eventual în model self‐service și care finalizarea sa: 47200
Co‐finanțare 441.360.327,66 Lei permite monitorizarea parcursului ‐ participanții șomeri care primesc o
națională (105.994.315 Euro) FSE acestuia indiferent de axa prioritară din ofertă de muncă, de participare la un
care va fi oferit sprijinul) program de educație continuă, ucenicie
441.360.327,66 Lei ‐ realizarea profilului individual sau de stagiu la încetarea calității de
(105.994.315 Euro) ‐ informare, orientare și consiliere participant: 29500
ILMT ‐ alte măsuri în funcție de șansele de ‐ participanții șomeri care urmează un
angajare ale fiecărui tânăr, de exemplu program de educație/formare, care sunt
83.161.896 Lei (dar fără a se limita la acestea): sprijin în curs de a obține o calificare sau care
(18.704.880 Euro) pentru a beneficia de scheme de au un loc de muncă, inclusiv ca
contribuție publică ucenicie, certificarea competențelor independenți, la încetarea calității de
națională non‐formale, participarea la stagii de participant: 29500
formare, sprijin financiar pentru ‐ participanții șomeri de lungă durată
angajatori, sprijin financiar pentru care participă la intervenția sprijinită de
tineri pentru mobilitate sau instalare ILMT până la finalizarea sa: 9440
într‐o altă regiune, consiliere în ‐ participanții șomeri de lungă durată
domeniul antreprenoriatului care primesc o ofertă de muncă, de
participare la un program de educație
continuă, ucenicie sau de stagiu la
încetarea calității de participant: 5900
‐ participanții șomeri de lungă durată
care urmează un program de
educație/formare, care obțin o
calificare, sau care au un loc de muncă,
inclusiv cele care desfășoară o activitate
independentă, la încetarea calității de
participant: 5900
‐ participanții inactivi care nu urmează
studii sau cursuri de formare, care
participă la intervenția sprijinită de
ILMT până la finalizarea sa
studii sau cursuri de formare și care
primesc o ofertă de muncă, de
93

participare la un program de educație
continuă, ucenicie sau de stagiu la
încetarea calității de participant – fără
țintă
un program de educație sau de formare,
care urmează un program de
educație/formare, sunt în curs de a
obține o calificare sau care au un loc de
muncă, inclusiv cele care desfășoară o
activitate independentă, la încetarea
calității de participant – fără țintă
‐ persoanele care primesc oferte de
participare la programe de educație
continuă, de formare în vederea
obținerii unei diplome, de ucenicie sau
de stagiu în termen de șase luni de la
încetarea calității de participant: 9000
‐ persoanele care obțin un loc de muncă
în termen de șase luni de la încetarea
calității de participant: 29500
‐ persoanele care încep o activitate
independentă după 6 luni după
finalizarea programului: 370
94

2. POCU 2014 – Axa prioritară 2 Sumă alocată Axa prioritară se adresează tinerilor Indicatori de realizare: NA
2020 Îmbunătățirea 2014 – 2020 NEETs șomeri, cu vârsta între 16 și 25 ‐ Tineri NEETs șomeri cu vârsta
situației tinerilor de ani, din regiunile București‐Ilfov, cuprinsă între 16 ‐24 ani care
FSE din categoria 1.899.661.182 Lei Nord‐Est, Nord‐Vest, Vest, Sud‐Vest beneficiază de sprijin, din regiuni mai
Bugetul național NEETs (din (427.274.220 Euro) Oltenia și prevede implementarea puțin dezvoltare: 113000 și din regiuni
regiunile: următoarelor măsuri: mai dezvoltate:3700
București‐Ilfov, Din care: ‐ furnizarea unui card profesional (care ‐ Tineri NEETS inactivi care beneficiază
Nord‐Est, Nord‐ 1.610.554.550 Lei cuprinde backgroundul educațional și de sprijin în vederea înregistrării la
Vest, Vest, Sud‐ (362.247.987 Euro) FSE profesional al tânărului realizat SPO, din regiuni mai puțin dezvoltate:
Vest Oltenia) eventual în model self‐service și care 180000 și din regiuni mai dezvoltate:
289.106.632 Lei permite monitorizarea parcursului 20000
(65.026.233 Euro) acestuia indiferent de axa prioritară din
contribuție publică care va fi oferit sprijinul) Indicatori de rezultat:
națională ‐ realizarea profilului individual ‐ Tineri NEETs șomeri care, la încetarea
‐ informare, orientare și consiliere calității de participant au un loc de
‐ alte măsuri în funcție de șansele de muncă, inclusiv cei care desfășoară o
angajare ale fiecărui tânăr, de exemplu activitate independentă, din regiuni mai
(dar fără a se limita la acestea): sprijin puțin dezvoltate: 45400, din regiuni mai
pentru a beneficia de scheme de dezvoltate: 1492
ucenicie, certificarea competențelor ‐ Tineri NEETs șomeri care, la încetarea
non‐formale, participarea la stagii de calității de participant dobândesc o
formare, sprijin financiar pentru calificare, din regiuni mai puțin
angajatori, sprijin financiar pentru dezvoltate: 72700 și regiuni mai
tineri pentru mobilitate sau instalare dezvoltate: 2387
într‐o altă regiune, consiliere în ‐ Tineri NEETs inactivi înregistrați la
domeniul antreprenoriatului SPO ca urmare a sprijinului furnizat, din
‐ identificarea și înregistrarea tinerilor regiuni mai puțin dezvoltate: 144000 și
NEETs în cadrul SPO din regiuni mai dezvoltate: 16000
‐ derularea unor campanii de informare
și conștientizare Monitorizarea fiecărui indicator
prevede și înregistratrea rezultatelor în
următoarele două categorii: tineri
NEETs din mediul rural și tineri NEETs
romi, pentru care nu sunt prevăzute
ținte
95

3. POCU 2014 – Prioritatea de NA Prin intermediul priorității se Indicatori:
2020 investiții 8.3 – urmărește susținerea financiară a ‐ Persoane care beneficiază de sprijin:
Activități persoanelor care doresc să inițieze o 3.066, din care: șomeri & inactivi (fără
FSE independente, afacere și a IMM‐urilor deja înființate țintă) și angajați, inclusiv persoane care
Bugetul național antreprenoriat și pentru dezvoltarea de noi locuri de desfășoară o activitate, independent
înființare de muncă (fără țintă)
întreprinderi și a ‐ Microîntreprinderi și întreprinderi
unor mici și mijlocii care beneficiază de
întreprinderi mici sprijin: 920
și mijlocii
inovatoare (din
cadrul Axei
Prioritare 3 –
Locuri de muncă
pentru toți)
4. POCU 2014 – Prioritatea de ‐ NA Prioritatea de investiții vizează Indicatori:
2020 investiții 8.7 ‐ implementarea următoarelor măsuri: ‐ Proiecte care vizează baza de date cu
Modernizarea ‐ Dezvoltarea/ consolidarea unei baze tineri NEETs: 1;
FSE instituțiilor pieței de date integrate la nivel național ‐ Angajați ai SPO care beneficiază de
Bugetul național forțelor de privind tinerii NEETs, pentru programe de formare/ schimb de bune
muncă, precum înregistrarea și monitorizarea situației practici: 2000;
serviciile publice acestora, precum și a indicatorilor POCU ‐ Instrumente / sisteme / proceduri/
și private de (acolo unde este relevant), cu servicii / mecanisme etc. privind nevoile
ocupare a forței evidențierea în funcție de situația lor pieței muncii/ corelarea cererii cu
de muncă și individuală (ex. cei ce au părăsit oferta de forță de muncă/ monitorizarea
satisfacerea timpuriu şcoala, cei care nu au reuşit să‐ serviciilor furnizate de SPO: 6;
nevoilor pieței şi găsească un loc de muncă după ‐ Studii/ analize/ prognoze privind
forțelor de terminarea educaţiei secundare, cu sau nevoile pieței muncii: 7;
muncă, prin fără calificare, absolvenţi de învăţământ ‐ Proiecte care vizează implementarea
măsuri de superior, persoanele aflate în risc de de noi servicii si măsuri: 7;
stimulare a sărăcie, persoane cu nivel de educaţie ‐ Proiecte derulate în parteneriat cu alte
mobilității scăzut sau persoane de etnie romă etc.), entități de pe piața muncii în vederea
transnaționale a precum și pe zone de rezidență, stabilirii unor mecanisme de colaborare
lucrătorilor și conform cerințelor UE. 8ii). pe plan local: 42;
prin programe de ‐ Dezvoltarea de instrumente, precum și ‐ Proiecte care vizează parteneriate cu
mobilitate și derularea de activități de colectare, angajatorii: 42;
printr‐o mai bună analiză și prognoză pentru a asigura o ‐ Evaluări ale proceselor și structurilor la
cooperare între cunoaștere cât mai aprofundată a nivel județean și național pe baza datelor
instituții și părțile nevoilor în continuă schimbare ale interne: 7
interesate pieței muncii, inclusiv la nivel județean,
relevante pentru diferitele categorii de lucrători,
96

(din cadrul Axei precum și pentru alți actori ai pieței
Prioritare 3 – (inclusiv prin implicarea Pactelor de
Locuri de muncă Ocupare etc.)
pentru toți)
5. POCU 2014 – Axa Prioritară 4 – ‐ Alocare bugetară 2014 ‐ Axa prioritară finanțează măsuri Indicatori cheie:
2020 Incluziunea 2020: integrate menite să imbunătățească ‐ Persoane aflate în risc de sărăcie şi
socială și situația membrilor grupurilor excluziune socială (din care: din zona
FSE combaterea 4.765.567.751,8 Lei vulnerabile (cum ar fi romii) prin: rurală) din comunitățile marginalizate
Bugetul național sărăciei (1.071.877.587 Euro) ‐ identificarea nevoilor specifice care beneficiază de servicii integrate:
‐ oferirea accesului la servicii sociale, 192.000
Din care: medicale, socio‐profesionale și de ‐ Persoane (din care: din zona rurală)
formare profesională care au beneficiat de servicii medicale
4.045.207.625,1 Lei ‐ combaterea părăsirii timpurii a școlii de prevenție/ diagnosticare precoce:
(909.853.267 Euro) FSE ‐ reinserția în sistemul de învățămănt 1.500.643
‐ medierea relației dintre angajatori și ‐ Entități de economie socială (din care:
720.360.126,72 Lei persoanele aflate în căutarea unui loc de din zona rurală) sprijinite: 743
(162.024.320 Euro) muncă
contribuția națională ‐ formare specifică sectorului
antreprenoriatului
‐ sprijinirea instituțiilor care furnizează
servicii sociale pentru grupurile
vulnerabile
6. POCU 2014 – Axa prioritară 5 ‐ Sumă alocată axă Axa prioritară prevede următoarele Indicatori de realizare:
2020 Dezvoltare locală prioritară 5, activități : ‐ Comunități marginalizate aflate în risc
plasată sub 2014 – 2020: ‐ activităţi de susţinere a de sărăcie şi excluziune socială care
FSE responsabilitatea antreprenoriatului social în cadrul beneficiază de sprijin, din care: orașe cu
Bugetul național comunităţii 942.455.157 Lei comunităţii şi a creării de noi locuri de peste /zona rurală și orașe sub 20.000
(în cadrul (211.978.218 Euro) muncă, prin acordarea de micro‐ loc: 171
abordării CLLD) granturi, etc..; ‐ Strategii/analize/
Din care: ‐ sprijinul pentru creşterea accesului și planuri de acțiune/de dezvoltare a
894.090.600 Lei participării la educaţie şi formare de comunității vizate prin CLLD: 86
(201.100.000 Euro) FSE calitate şi reducerea părăsirii timpurii a ‐ Persoane din comunitățile
școlii prin acordarea unor pachete marginalizate aflate în risc de sărăcie şi
48.364.557 Lei integrate (ex. costuri de transport şi excluziune socială care beneficiază de
(10.878.218 Euro) masă, materiale educaţionale, etc.) servicii integrate, din care: orașe cu
contribuția publică ‐ acordarea de stimulente financiare/ peste /zona rurală și orașe sub 20.000
națională subvenții persoanelor din cadrul loc: 114918
comunităţilor marginalizate în vederea ‐ Servicii la nivelul comunităților
încurajării intrării sau menţinerii pe marginalizate aflate în risc de sărăcie şi
piaţa muncii, precum şi pentru excluziune socială care beneficiază de
încurajarea participării la formarea sprijin, din care:
97

profesională continuă sau la programe  Servicii medicale
de ucenicie şi stagii;  Servicii sociale
‐ sprijinirea dezvoltării de servicii  Servicii socio‐medicale
sociale, precum si de servicii 2303
comunitare integrate medico‐sociale
furnizate la nivelul comunității etc. Indicatori de rezultat:
‐ proiecte (inclusiv pilot) care vizează ‐ servicii la nivelul comunităților
furnizarea de servicii într‐un mod marginalizate aflate în risc de sărăcie şi
integrat la nivelul comunității, care pot excluziune socială funcționale, din care:
include măsuri de ocupare și formare a Servici medicale/ Servicii sociale/
forței de muncă, măsuri sociale, Servicii socio‐medicale: fără țintă
sănătate, educație , inclusiv alfabetizare ‐ persoane din comunitățile
IT în scopul e‐incluziunii. marginalizate aflate în risc de sărăcie şi
excluziune socială care dobândesc o
calificare la încetarea calității de
participant, din care: din orașe cu peste
20.000 loc., / zona rurală și orașe cu
până la 20.000 loc: 26531
‐ Persoane din comunitățile
marginalizate aflate în risc de sărăcie şi
excluziune socială care au loc de muncă,
inclusiv cele care desfășoară o activitate
independentă, la încetarea calității de
participant: orașe peste/zona rurala si
orase sub 20000 loc: 13817
‐ Comunitățile marginalizate aflate în
risc de sărăcie şi excluziune socială care
depășesc situația de vulnerabilitate la 6
luni de la încetarea sprijinului (conform
definiției AROPE), din care orașe cu
peste /zona rurală și orașe sub 20.000
loc: fără țintă
‐ Strategii aprobate spre finanțare din
totalul
strategiilor/analizelor/planurilor de
acțiune de dezvoltare a comunității: fără
țintă
7. POCU Obiectiv specific ‐ NA Obiectivul specific vizează: Indicatori:
2014 – 2020 6.1 ‐ Creșterea ‐ reintegrarea în cadrul sistemului de ‐ Tineri NEETs șomeri care obțin o
numărului de învățământ în vederea calificare urmare a sprijinului acordat,
FSE tineri NEETs completării/finalizării studiilor prin
98

șomeri cu vârsta măsuri de tip a doua șansă, inclusiv prin din care: de etnie romă și din mediul
între 16 ‐ 24 ani, participarea la programe de formare rural (fără țintă)
înregistrați la profesională inițială ‐ Tineri NEETs șomeri care au finalizat
SPO care se ‐ consiliere și orientare adresate un program de a doua șansă: 22060, din
reîntorc în tinerilor NEETs șomeri și părinților cu care de etnie romă și din mediul rural
educație în scopul de a crește nivelul de ‐ Tineri NEETs șomeri care obțin o
programe de tip a conștientizare a avantajelor participării calificare urmare a sprijinului acordat,
doua șansă, la programe de tip a doua șansă, măsuri din care de etnie romă și din mediul
inclusiv în care promovează educația rural (fără țintă)
programe de interculturală, stima de sine, abordări ‐ Tineri NEETs șomeri care au finalizat
formare didactice adaptate categoriilor un program de a doua șansă: 725, din
profesională dezavantajate, care de etnie romă și din mediul rural
inițială ‐ implicarea mediatorului școlar, sprijin
individualizat pentru prevenirea
(Axa Prioritară 6 absenteismului și abandonului, inclusiv
– Educație și prin activități de cooperare
competențe) transnațională și transfer de bune
practici, măsuri de acompaniament
‐ asigurarea resurselor umane calificate
de etnie romă pentru învățământul
preșcolar, inclusiv prin încurajarea
mobilităţii personalului didactic prin
scheme de mobilitate profesională,
asigurarea unor programe de mentorat
8. POR 2014 – 2020 Prioritatea de ‐ NA Prioritatea de investiții urărește Indicatori:
FEDR investiții 2.1 încurajarea spiritului antreprenorial și ‐ Număr de întreprinderi care
Promovarea creșterea densității IMM‐urilor și beneficiază de sprijin: 1140 IMM‐uri
spiritului prevede următoarele acțiuni: ‐ Număr de întreprinderi care
antreprenorial, în ‐ construcția/ modernizarea și beneficiază de grant: 1000 IMM‐uri
special prin extinderea spațiului de ‐ Număr de întreprinderi care
facilitarea producție/servicii beneficiază de sprijin nefinanciar: 140
exploatării microintreprinderilor, inclusiv dotare IMM‐uri
economice a cu active corporale şi necorporale; ‐ Investiţii private combinate cu
ideilor noi și prin ‐ crearea/ modernizare/ extinderea sprijinul public pentru întreprinderi
încurajarea incubatoarelor/ acceleratoarelor de (grant): 202,2 mil de Euro
creării de noi afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor
întreprinderi, aferente.
inclusiv prin
incubatoare de
afaceri (Axa
prioritară 2)
99

9. POR 2014 – 2020 Axa prioritară 9 ‐ Sumă alocată totală axa Axa prioritară prevede următoarele Indicatori:
Sprijinirea prioritară 9, activități : ‐ Persoane care trăiesc în zone urbane
FEDR regenerării 2014 – 2020: ‐ investiţiile în infrastructura de locuire unde s‐au implementat strategii
Bugetul național economice și ‐ construire/reabilitare/modernizare a integrate de dezvoltare locală: 160000
sociale a 450.868.860 Lei locuinţelor sociale, ‐ Spații deschise create sau reabilitate în
comunităților (101.410.000 Euro) ‐ investiţii în infrastructura de sănătate, zonele urbane: 36000
defavorizate din servicii sociale (reabilitarea/ ‐ Clădiri publice sau comerciale
mediul urban Din care: modernizarea centrelor comunitare construite sau renovate în zonele
(în cadrul 425.704.500 Lei integrate medico‐socială), urbane: 54000
abordării CLLD) (95.750.000 Euro) ‐ investiţii în infrastructura de educaţie
FEDR – construire /reabilitare/modernizare
de unităţi de învăţământ preuniversitar
25.164.360 Lei (creşe, grădiniţe, şcoli primare, şcoli
(5.660.000 Euro) buget gimnaziale etc.),
național ‐ investiții în amenajări ale spațiului
urban degradat al comunității
defavorizate respectiv:
‐ construcția/
reabilitarea/modernizarea clădirilor
pentru a găzdui diferite activități
sociale, comunitare, culturale, agrement
și sport etc.,
‐ crearea/
reabilitarea/
modernizarea spațiilor publice urbane
(străzi nemodernizate, inclusiv
reabilitarea/modernizarea utilităților
publice, zone verzi neamenajate,
terenuri abandonate, zone pietonale și
comerciale, etc.);
‐ construirea/ dotarea cu echipamente a
infrastructurii întreprinderilor de
economie socială de inserţie.
10. Programul ‐ ‐ Alocare anuală: Programul vizează Indicatori:
pentru stimularea înfiinţării de noi ‐ Număr minim de beneficiari ai
stimularea 2016: 22.700.000 Lei microîntreprinderi, creşterea schemei de minimis, asistați prin
înființării și potenţialului de accesare a surselor de intermediul AFN: 501 de beneficiari
dezvoltării finanţare şi dezvoltarea aptitudinilor
microîntreprined antreprenoriale ale întreprinzătorilor
erilor de către debutanţi în afaceri în scopul implicării
întreprinzători acestora în structuri economice private,
100

tineri – SRLD prin susținerea lor financiară cu
(2016) ajutorul AFN

Bugetul național
11. Programului ‐ ‐ Alocare anuală: Programul prevede încurajarea şi de Indicatori (2016):
pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării ‐ Număr minim de beneficiari ai
dezvoltarea 2016: 17.000.000 Lei întreprinderilor mici şi mijlocii de către schemei de minimis, asistați prin
abilităţilor tineri până în 40 de ani. intermediul AFN: 141 de beneficiari
antreprenoriale
în rândul
tinerilor şi
facilitarea
accesului
acestora la
finanţare –
START (2016)

Bugetul național
12. PNDR 2014 – Măsura 2B ‐ ‐ Sumă alocată În cadrul M01(Regulamentul (UE) nr. Indicatori: NA
2020 Facilitarea 2014 – 2020: 1305/2013) ‐ acțiuni de consolidare a ‐ procentajul exploatațiilor agricole cu
intrării în cunoştinţelor tinerilor fermieri în investiții/planuri de afaceri pentru
FEADR sectorul agricol a 2.141.598.880 Lei sectorul agro‐alimentar, pentru tinerii fermieri sprijinite prin PDR
unor fermieri (481.691.156 Euro) dezvoltarea activităţilor în fermă şi (Țintă 2023: 0,24%)
calificați FEADR pentru a practica o agricultură ‐ procentajul de ferme de dimensiuni
corespunzător și, prietenoasă faţă de mediu şi climă. cuprinse între 12 000 ‐ 50 000 PS
în special, a În cadrul M02(Regulamentul (UE) nr. sprijinite prin PDR pentru investitii
reînnoirii 1305/2013) ‐ servicii de consiliere pentru tinerii fermieri (Țintă 2023:
generațiilor pentru elaborarea planului de afaceri în 17,65 %)
(Prioritatea de vederea beneficiării de sprijin acordat
investiții 2 ‐ în cadrul sub‐măsurii 6.1 Sprijin privind
Creșterea instalarea tinerilor fermieri
viabilității În cadrul M06, SM 6.1 (Regulamentul
fermelor și a (UE) nr. 1305/2013) ‐ acțiuni de sprijin
competitivității pentru acoperirea costurilor cu
tuturor tipurilor instalarea tinerilor fermieri şi a
de agricultură în investiţiilor prevăzute de aceştia prin
toate regiunile și planurile de afaceri pentru atingerea
promovarea obiectivelor vizate
tehnologiilor
agricole
inovatoare și a
101

gestionării
durabile a
pădurilor)
13. Erasmus + Secțiunea: ‐ NA În domeniul tineretului – proiecte de NA NA
2014 ‐ 2020 Proiecte de mobilitate pentru tineret și lucrători cu
mobilitate în tineret în vederea participării la:
dimeniile ‐ programe de studii și stagii de practică
educației, (tineret)
formării și ‐ acțiuni de predare și formare
tineretului, (lucrători cu tineret)
Acțiunea cheie 1.
Mobilitatea
persoanelor în
scop educațional
14. Erasmus + Secțiunea: ‐ NA NA NA
2014 ‐ 2020 Parteneriate
strategice în
domeniile
educației
formării și
tineretului
Acțiunea cheie 2
Cooperare pentru
inovare și schimb
de bune practici
15. Erasmus + Obiectivul D – ‐ Alocare obiectiv D la Programul finanțează următoarele NA NA
2014 ‐ 2020 Promovarea nivelul programului tipuri de activități :
antreprenoriatul 2014 – 2020 : ‐ cursuri de formare pentru tineri
ui și a culturii antreprenori
Buget Agenția antreprenoriale 2.554.497.095 Lei ‐ schimb de experiență între noii
Executivă pentru (574.560.750 Euro) antreprenori și vechii antreprenori din
IMM‐uri Erasmus pentru același sector comercial și care
tineri desfășoară activitatea în altă țară
antreprenori
(COSME)
16. Programul Axa EURES ‐ Alocare axă EURES Promovarea mobilității geografice și să NA NA
Employment and (include și 2014 – 2020 stimuleze oportunitățile de angajare
Social Innovation proiectul Primul pentru tineri cu vârsta până la 35 de
(EaSI) 2014 ‐ tău loc de muncă 735.832.651 Lei ani prin dezvoltarea unei piețe a muncii
2020 EURES) (165.504.420 Euro) deschise.
FSE
102

Anexa 9. Centralizarea intervențiilor asupra tinerilor și tinerilor NEETs

Buget (mil. Lei) EDUCAȚIE,
Nr. Sector/ Finanțare Finanțare INCLUSIV ASISTENȚĂ EDUCAȚIE NON‐ Măsură adresată Măsură adresată
crt. Intervenție Finanțare publică privată FORMARE FORMARE SOCIALĂ ȘI DE FORMALĂ ȘI MĂSURI explicit tinerilor explicit tinerilor în
externă națională națională TOTAL OCUPARE INIȚIALĂ CONTINUĂ ANTREPRENORIAT INCLUZIUNE VOLUNTARIAT TRANSVERSALE* NEETs general
A. Intervenții adresate în mod explicit sau implicit tinerilor în general și tinerilor NEETs, implementate până la finalul anului 2015
DMI 1.1
1
POSDRU 403,26 146,20 0,00 549,46 
AP 2
2 POSDRU 3.796,63 331,54 0 4.128,17 
DMI 3.1
3 POSDRU 635,93 40,59 74,03 750,55
AP 4
4
POSDRU 735,59 245,19 0 980,78 
AP 5
5 POSDRU 1.983,74 278,79 0 2.262,53 
DMI 6.2
6 POSDRU 618,09 83,64 29,3 731,03 
DMI 3.2
7
POR 341,65 60,29 5,41 407,35
DMI 3.4
8 POR 1.561,85 275,7 0 1.837,55 
DMI 4.3
9 POR 1.108,76 130,94 112,64 1.352,34
Măsura 112
10
PNDR 1.119,07 146,41 0 1.265,48 
Măsura 1.5
11 POP 465,34 0 0 465,34 
PIGT
12 ANOFM** 0 71,37 0 71,37 
Peogramul
13
START*** 0 84 0 84,00 
Programul
14 SRLD*** 0 107,3 0 107,30 
Acțiunea 1.1
15 TIA 20,26 0 0 20,26 
Acțiunea 1.2
16
TIA 11,97 0 0 11,97 
17 Acțiunea 2 TIA 26,76 0 0 26,76 
Inițiativa
Oportunități
pentru Tineri 
18 TM NA NA NA NA
RO 10 Granturi
19
SEE 112,42 0 0 112,42 
AT 4.1
Contribuția 
20 elvețiană NA NA NA NA
B. Intervenții adresate în mod explicit sau implicit tinerilor în general și tinerilor NEETs, implementat începând cu anul 2016
AP 1
1 POCU 942,5 83,16 0 1.025,66 
AP2
2 POCU 1.619,55 289,1 0 1.908,65 
PI 8.7 (AP 3)
3 POCU NA NA NA NA 
4 PI 8.3 (AP3) NA NA NA NA
AP 4
5 POCU 4.045,20 720,36 0 4.765,56 
AP 5
6 POCU 894,09 43,36 0 937,45
OS 6.1
7 POCU NA NA NA NA 
PI 2.1
8 POR NA NA NA NA
AP 9
9 POR 425,7 25,16 0 450,86
Programul
10 START *** 0 85 0 85,00
Pogramul SRLD
11 *** 0 113,5 0 113,50
Măsura 2B
12 PNDR 2.141,59 0 0 2.141,59 
AC 1
13 Erasmus + NA NA NA NA 
AC 2
14 Erasmus + NA NA NA NA 
Obiectiv D
COSME
15 Erasmus +**** 2.554, 49 0 0 2.554, 49
Axa EURES
16 EaSI**** 735,83 0 0 735,83 
* Capacitate administrativă, formare resurse umane, infrastructură
** Alocarea bugetară se referă strict la bugetul BAS și nu ia în considerare intervențiile planificate pentru a fi finanțate prin FSE și ILMT
*** 1. În anul 2014 a fost eliminată limita de vârstă a beneficiarilor eligibili
2. Alocare bugetară orientativă pentru perioada 2016 ‐ 2020 (pentru intervalul 2017 ‐ 2020 au fost utilizate sumele indicative alocate în anul 2016)
****Alocările financiare sunt aferente obiectivului/axei la nivel european

103
Anexa 10. Politica națională de tineret

Politica națională de tineret, sintetizată în Strategia națională în domeniul politicii de tineret 2015‐2020 folosește
pentru fundamentarea obiectivelor strategice și specifice planificate date statistice de la nivelul anilor 2011‐2012. Dar,
problemele majore ale tinerilor s‐au păstrat aceleași sau chiar s‐au agravat de‐a lungul timpului, inclusiv în 2014‐2015:
 Peste 40% dintre tinerii între 18‐24 de ani din România se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, faţă de
24,3% în UE‐28 în 2011 și 24,4% în UE‐28 în 2014 (date pe care a fost fundamentată strategia). Peste 30% dintre
tinerii între 18‐24 ani care lucrau erau săraci, comparativ cu 11,2% în UE‐28 în 2011 și 12,7% în UE‐28 în 2014.
Rata şomajului BIM în rândul tinerilor sub 25 de ani era 22,7%, faţă de 7% pe ansamblul populaţiei în 2012 și
24% față de 6,8% la nivelul populației totale în 2015.
 În ceea ce priveşte starea de sănătate a tinerilor, între persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA predomină tinerii de
până la 35 de ani. Aproape unul din zece copii a fost născut între 2010 și 2014 de o adolescentă cu vârsta între 15
și 19 ani. Incidenţa suicidului la adolescenţii de 15‐19 ani este cu aproximativ 50% peste media europeană. Există
o tendinţă îngrijorătoare de creștere a utilizării substanţelor psihoactive în rândul adolescenților. Aproape 1 din
3 tineri fumau, în timp ce 1 din 10 consumau alcool zilnic conform datelor din Barometrul Tineret, atât în 2012,
cât și în 2014 când Barometrul a fost realizat ultima dată.
 Referitor la activităţi de sport şi recreere, doar o treime dintre tineri făceau sport zilnic sau de 2‐3 ori pe
săptămână conform Barometrelor Tineret, atât în 2012 cât și 2014. Dar numărul celor care nu fac sport deloc a
crescut de la 29% în 2012, la 35% în 2014. Un procent alarmant de 90% dintre adolescenţi declarau că petrec
peste opt ore zilnic privind la televizor, navigând pe Internet şi practicând jocuri video (în 2013).
 Utilizarea internetului în general, zilnic, a cunoscut o creștere de 5% în 2014 față de anul 2012, 75% dintre tineri
afirmând acest aspect. Schimbări tot de 5% se înregistrau și în cazul utilizării internetului pentru informare, zilnic,
procent care ajungea la 50% în 2014.
 România se situa în grupa ţărilor europene cu cel mai scăzut nivel de implicare în activităţile voluntare. Procentul
de tineri participanți la activități de voluntariat nu trecea de 20% nici în 2012, nici în 2014. Din punct de vedere
al interesului pentru viața politică, se constată o creștere a apatiei politice între 2012 și 2014. Astfel, lipsa de
interes crește semnificativ la nivel local de la 39% la 47%, la nivel național de la 39% la 45% și la nivel european
de la 44% la 48%.

În contextul identificării acestor probleme, Strategia națională în domeniul politicii de tineret 2015‐2020 își propune ca
obiectiv general susţinerea participării active a tinerilor la viaţa economică, socială, educațională, culturală şi politică a ţării,
asigurând oportunităţi egale de acces la educaţie, ocupare şi condiţii de viaţă decente, cu o atenţie particulară către
adolescenții și tinerii care, din diferite motive, ar putea avea mai puţine oportunităţi. Domeniile prioritare de intervenție ale
strategiei sunt:
(1) Cultura și educația non‐formală;
(2) Săntate, sport și recreere;
(3) Participare și voluntariat;
(4) Muncă și antreprenoriat.

Strategia include de asemena un domeniu transversal privind incluziunea socială a tinerilor.

Cu toate acestea, strategia nu include un plan de acțiuni și nu are fixate ținte pentru indicatorii de urmărire a
efectelor pe care îi propune (indicatori de outcome).

104
Tabel 1 – Logica de Intervenție a Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret 2015‐2020
Obiectiv Susţinerea participării active a tinerilor la viaţa economică, socială, educațională, culturală şi politică a ţării, asigurând oportunităţi egale de acces la educaţie, ocupare şi condiţii de viaţă
general decente, cu o atenţie particulară către adolescenții și tinerii care, din diferite motive, ar putea avea mai puţine oportunităţi
Domenii
prioritare de Cultura și educația non‐ Săntate, sport și recreere Participare și voluntariat Muncă și antreprenoriat Incluziunea socială a tinerilor
intervenție formală

Direcții de  Acces la formare și educație de  Susţinerea sănătăţii şi calităţii  Participarea tinerilor la viaţa  Creşterea ocupării forţei de  Facilitarea accesului la piața
acțiune calitate vieţii tinerilor comunităţii muncă tinere muncii
 Îmbunătăţirea ofertei de  Realizarea educaţiei prin sport  Participarea tinerilor la viaţa  Tranziţia de la sistemul  Asigurarea accesului la educaţia
educaţie non‐formală şi activitate fizică politică educaţional către piaţa muncii formală și promovarea învăţării
 Stimularea interesului de a  Îmbunătăţirea oportunităţilor  Participarea ONG la dialogul  Echilbru între viaţa non‐formale și informale
participa la educaţie non‐ de petrecere a timpului liber structurat profesională şi cea personală  Promovarea accesului egal la
formală  Mediu favorabil pentru  Stimularea mobilităţii pe piaţa sănătate
 Relevanță practică pentru voluntariat internă a muncii  Încurajarea „vocii” comunităţilor
educaţie  Recunoaşterea activităţii de  Mobilitatea tinerilor din sărace locuite masiv de copii și
 Facilitarea accesului la cultură voluntariat România pe piaţa europeană a tineri
de calitate  Importanţa implicării în muncii  Relansarea politicilor de
 Finanțarea activităţilor voluntariat  Asigurarea unor şanse mai combatere a sărăciei și
culturale bune pe piaţa muncii promovare a incluziunii sociale
 Dezvoltarea economiei sociale  Conceperea unor noi programe
 Auto‐ocupare în domeniul de construire sau amenajare de
afacerilor locuinţe sociale
 Auto‐ocupare în domeniul  Parteneriat cu instituţiile
afacerilor în mediul rural responsabile pentru grupurile de
 Promovarea tineri vulnerabile social
antreprenoriatului, la toate
nivelele educaţiei
 Facilitarea adaptării tinerilor
întreprinzători
Indicatori de  Persoane care părăsesc  Ponderea fumătorilor zilnici  Participarea tinerilor în  Rata şomajului în rândul  Ponderea tinerilor care se
urmărire a timpuriu sistemul de educație de ţigarete în populaţia tânără organizaţii politice sau în tinerilor confruntă cu riscul sărăciei
efectelor  Persoane cu rezultate slabe la  Obezitate – tineri de 18‐24 ani organizaţii neguvernamentale  Tineri care desfăşoară o şi/sau cu privaţiuni materiale
(outcome) testele PISA cu un indice al masei corporale orientate spre comunitate sau activitate independentă severe
 Participare la învățământul de 30 sau peste mediu  Tineri care ar dori să‐şi  Ponderea tinerilor care trăiesc în
terțiar  Consumul de alcool în ultimele întemeieze propria afacere familii cu un venit disponibil
 Tineri (20‐24 ani) care au 30 zile echivalat sub 60% din media
105
absolvit cel puţin  Decese în rândul tinerilor a  Participarea tinerilor la alegeri  Tineri angajaţi cu contract venitului disponibil echivalat la
învăţământul secundar căror cauză a fost sinuciderea locale, regionale, naţionale sau temporar nivel naţional
superior  Tineri (15‐24 ani) care au avut euro‐parlamentare  Ponderea tinerilor care nu îşi pot
 Ponderea tinerilor care suferinţe psihice în decursul  Tineri de 18‐30 ani care au permite cheltuieli esențiale
participă la activități artistice ultimelor 4 săptămâni fost aleşi în Parlamentul  Ponderea tinerilor care locuiesc
de amatori  Ponderea indivizilor în vârstă European în gospodării în care adulţii au
 Participarea la activități de 15‐24 ani care au raportat  Tineri care folosesc Internetul lucrat în ultimul an sub 20% din
artistice că, în decursul ultimelor 12 pentru a interacţiona cu potenţialul lor de muncă
 Participarea în cluburi luni, au suferit un accident de autorităţile publice  Nevoia nesatisfăcută auto‐
sportive, cluburi de loisir trafic rutier, care a avut drept  Tineri care folosesc Internetul raportată de îngrijire medicală,
cluburi/asociaţii de tineret sau consecinţă răni pentru care s‐a pentru a accesa sau a posta din următoarele 3 motive:
organizaţii culturale solicitat tratament medical opinii pe website‐uri pentru a bariere financiare, distanţe prea
 Ponderea tinerilor care învață discuta chestiuni civice şi mari, timp de aşteptare
două sau mai multe limbi politice
străine
106

În ceea ce privește domeniile: sănătate, muncă și antreprenoriat, educație (la nivelul educației formale) și incluziunea
socială, o mare parte dintre obiectivele Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret 2015‐2020 se suprapun peste
strategiile și planurile elaborate de ministerele de resort (Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătății și
Educației pentru Sănătate, Strategia Națională pentru Ocupare, Planul de implementare al Garanției pentru Tineret,
Strategia națională pentru incluziune socială și reducerea sărăciei, Strategia privind educația și formarea profesională
etc.). Realizarea tuturor obiectivelor din Strategia națională în domeniul politicii de tineret depinde de implementarea
tuturor acestor planuri și programe sectorale.

Pe de altă parte, politica de tineret este independentă de alte strategii sectoriale doar în cinci sub‐domenii:
 Educație non‐formală
 Sport
 Recreere
 Voluntariat
 Participare publică și politică a tinerilor

În ceea ce privește participarea publică și politică, Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) a inițiat modificarea Legii
Tinerilor (legea nr. 350/2006), forma finală a inițiatorului fiind publicată spre consultare pe 19 aprilie 2016. Proiectul
de modificare include propuneri cu privire la înființarea la nivel național și județean, pe lângă MTS și respectiv pe lângă
consiliile județene, a unor consilii consultative ale tinerilor.

Pentru anul 2016, educația non‐formală, voluntariatul și participarea reprezintă priorități ale Ministerului Tineretului
și Sportului, dar principalul mecanism de promovare a acestor priorități este bugetul de programe pentru tineret și
studenți al MTS, în valoare de 8.900.000 lei.

Factorii ce pot influența atingerea rezultatelor și impactului Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret
2015‐2020 și al politicilor de tineret în general în România sunt:
 Dezvltarea unui plan de acțiune al Strategiei națională în domeniul politicii de tineret 2015‐2020, cu
planificarea unor ținte clare, a calendarului și a surselor de finanțare;
 Colaborare interministerială pentru aprobarea și implementarea măsurilor transversale pentru
tineri;
 Alocarea bugetară disponibilă pentru activități de tineret care să aibă în vedere toate obiectivele și
țintele fixate de strategie;
 Identificarea tuturor oportunităților de finanțare din fonduri europene structurale și de investiții a
priorităților politicii de tineret, accesarea și absorbția fondurilor europene;
 Colaborarea dintre instituțiile publice responsabile pentru politica de tineret și organizațiile
neguvernamentale.

Analiza atentă a numeroaselor direcții de acțiune ale Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret 2015‐2020,
arată că o mare parte dintre acestea pot fi finanțate din Fondul Social European.

În ceea ce privește educația non‐formală, activitățile de sport și recreere, voluntariatul și participarea, acestea sunt
domenii în care organizațiile neguvernamentale activează cu predilecție și pentru care acestea se bazează în mare parte
pe finanțarea nerambursabilă europeană, SEE, Elvețiană etc.

107
Anexa 11. Logica intervențiilor țintite spre tinerii NEETs în cadrul POCU

Programul Operațional Capital Uman stabilește prioritățile de investiții, obiectivele și acțiunile asumate de către
România în domeniul resurselor umane, inclusiv intervenții care țintesc tinerii și în mod special tinerii NEET între
16 și 24 de ani (până la împlinirea vârstei de 25 de ani). Acestea sunt incluse în program în cadrul Axelor Prioritare 1 și
2, cu diferența că Axa Prioritară 1 este finanțată de Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri (ILMT), în timp ce Axa
Prioritară 2 reprezintă un set de măsuri pentru asigurarea Garanției pentru Tineret și în cadrul regiunilor care nu sunt
eligibile în cadrul Inițiativei Locuri de Muncă pentru Tineri. De asemenea, AP 2 include măsuri de identificare și înscriere
la SPO a tinerilor NEET inactivi. De asemenea, Axa Prioritară 6, Obiectivul Specific 6.1. țintește direct tinerii NEET cu
scopul reintegrării lor în sistemul de educație.

Pe de altă parte, măsurile din cadrul Axelor Prioritare 4 și 5 pot avea ca beneficiari ai pachetelor integrate de servicii
sociale și de sănătate tinerii și tinerii NEET care sunt afectați de multiple vulnerabilități, aflându‐se în situații de sărăcie
și excluziune socială.

Problemele identificate de POCU pe piața forței de muncă și în sistemul de educație, probleme care au dus la formularea
ca atare a obiectivelor specifice adresate tinerilor NEET, sunt:
 Creșterea numărului de tineri NEET și disparități mari înregistrate în funcție de gen la nivelul tinerilor NEET,
numărul ridicat de femei tinere NEET fiind mai îndepărtat de media europeană (18,9% faţă de 13,2% în UE27);
 Disparități mari între regiuni atât în ceea ce privește ponderea populației active și ocupate, cât și în ceea ce
privește ocuparea forței de muncă, disparități care se mențin și în ceea ce privește ocuparea tinerilor și
ponderea tinerilor NEET;
 Tendința de scădere a populaţiei ocupate în vârstă de muncă se manifestă pentru populaţia cu studii medii
(ISCED 3–4) şi pentru populaţia cu nivel de pregătire scăzut (ISCED 0–2), pentru populaţia cu studii superioare
(ISCED 5–6) înregistrându‐se o evoluție pozitivă a ocupării;
 Participarea la învăţământul terţiar a scăzut brusc, cu aproape 20% în perioada 2007‐2012, ajungând la 33%
(an universitar 2011/2012);
 Participarea populaţiei, inclusiv a tinerilor, la programele de învățământ profesional și vocațional (ÎPV) este
extrem de scăzută (1,4% în 2012, în scădere cu 0,2% faţă de 2011 și mult sub media UE) şi nu compensează
participarea scăzută la educaţia formală. Participarea la programele ÎPV este deosebit de scăzută în rândul
persoanelor cu un nivel redus de educaţie şi calificare profesională, precum şi pentru persoanele din zonele
rurale (cei mai mulți agricultori se bazează pe experiența proprie și doar 2,5% au un training complet în
domeniul agriculturii);
 Rata de abandon a ÎPV este semnificativ mai mare decât rata de abandon școlar a liceelor teoretice;
 Capacitate limitată a SPO de a oferi servicii de calitate, personalizate pentru fiecare client, adaptate nevoilor
pieței muncii.

Cauzele complexe ale problemelor identificate de POCU pe piața forței de muncă și în sistemul de educație sunt:
 Rata scăzută de ocupare la nivel național – ceea ce conduce la o concurență ridicată pe piața forței de muncă,
concurență ce afectează tinerii ce au experiență și pregătire mai scăzute decât persoanele mai în vârstă;
 Ponderea mare a agriculturii în economie, care generează un număr mare de persoane ocupate în activități cu
valoare adaugată mică sau de persoane active, inclusiv tineri, dar fără loc de muncă;
 Efectul crizei financiare asupra economiei prin desființarea unor locuri de muncă, sau limitarea și încetinirea
ratei de creare a noi locuri de muncă, cu consecințe directe în blocarea intrării tinerilor pe piața muncii și
ieșirea de pe piața muncii a persoanelor cu o poziție vulnerabilă;
 Disponibilitatea redusă a companiilor de a investi în dezvoltarea competențelor angajaților;
 Mobilitatea redusă a forței de muncă intra‐ și inter‐regională;
 Rata scăzută de absolvire la examenul de bacalaureat;
 Accentuarea fenomenului de părăsire timpurie a școlii, la toate nivelurile;
 Gradul scăzut de acces la învățământ terțiar (universitate sau ÎPV) ‐ doar 19% dintre tinerii cu vârste cuprinse
între 19‐23 ani din zonele rurale participă la învăţământul terţiar, în comparaţie cu 43,8%, din mediul urban.
Aproximativ 45% din numărul total al tinerilor provin din mediul rural, dar doar 25% din numărul total de
studenți provin din rural;
 Slaba corelare, în multe situaţii, a sistemului de educație și formare cu nevoile pieței muncii și cu cererea reală
de competențe (care nu sunt formulate concret şi pe termen mediu şi lung) conduc la rate reduse de inserție
a absolvenților pe piața muncii și la o capacitate redusă a sistemului de educație și formare profesională de a
furniza competențele necesare unei dezvoltări economice sustenabile;
108
 Legătura dintre universităţi, institute de cercetare şi piaţa forţei de muncă este slab dezvoltată;
 Ucenicia, s‐a dovedit, până în 2013, mai puțin atractivă pentru companiile din România, atât din cauza cadrului
normativ inadecvat, a fondurilor insuficiente, cât și a lipsei măsurilor de încurajare a acestor practici;
 Desființarea începând din 2009 a școlilor de arte și meserii a afectat accesul la educație al tinerilor din mediul
rural, în condițiile în care reșeaua scolilor ÎPT din ciclul secundar superior este dezvoltată doar în mediul
urban;
 Școlile de artă şi meserii din mediul rural nu ar fi o soluţie viabilă şi eficientă pe termen lung, întrucât eficienţa
utilizării resurselor este mai scăzută decât în cazul dezvoltării centrelor de formare din mediul urban (centre
regionale de formare profesională);
 Aproximativ 20% dintre copii roma nu frecventează nicio școală sau abandonează timpuriu școala, ceea ce
afectează angajabilitatea lor;
 Există un risc foarte mare de sărăcie și excluziune socială, inclusiv șomaj, în cazul tinerilor care au părăsit sau
urmează să părăsească centrele de plasament sau alte forme instituționalizate de îngrijire extrafamilială.

Inputul POCU în ceea ce privește alocarea financiară pentru axele dedicate tinerilor NEET este de 678.156.617 euro
distribuiți astfel:
 211.988.630 euro pentru operațiunile din cadrul AP 1;
 362.247.987 euro pentru operațiunile din cadrul AP 2;
 103.920.000 euro pentru operațiunile din cadrul OS 6.1.

Măsuri planificate de POCU pentru a trata cauzele și a rezolva problemele tinerilor NEET sunt:
 Măsuri în cadrul AP 1 și AP 2 :
 Conform POCU, măsurile care țintesc tinerii NEET vor fi furnizate sub formă unor pachete integrate
personalizate – context în care, creșterea capacității SPO este deosebit de importantă, incluzând în
mod obligatoriu:
 înregistrarea tinerilor NEETs inactivi care devin astfel tineri NEETs șomeri – acolo unde este cazul (prin
OS 2.3),
 furnizarea unui card profesional (care cuprinde background‐ul educațional și profesional al tânărului
realizat eventual în model self‐service și care permite monitorizarea parcursului acestuia indiferent de
axa prioritară din care va fi oferit sprijinul),
 realizarea profilului individual,
 informare,
 orientare și consiliere,
 alte măsuri în funcție de șansele de angajare ale fiecărui tânăr, de exemplu (dar fără a se limita la acestea):
o sprijin în găsirea unui loc de muncă/ plasare pe piața muncii etc., în funcție de abilitățile de bază
ale persoanelor vizate
o evaluare şi certificare pentru recunoaşterea competenţelor dobândite în context informal şi
non‐formal
o îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi competenţe prin:
 participarea la programe de formare profesională adaptate nevoilor specifice ale
grupului țintă
 participarea la programe de ucenicie și stagii (pentru abslvenții de învățământ
universitar) prin sprijin acordat angajatorilor (inclusiv pentru formarea
coordonatorilor de ucenicie și a mentorilor) în vederea organizării unor astfel de
scheme
o încurajarea antreprenoriatului şi a ocupării pe cont propriu, prin:
 acordarea de sprijin financiar pentru înființarea de întreprinderi de către tinerii
NEETs şomeri
 consiliere şi formare pentru tinerii NEETs şomeri în domeniul antreprenoriatului în
vederea creării de întreprinderi, precum şi programe de tutorat/mentorat pentru
creşterea şi consolidarea afacerilor
o încurajarea mobilităţii forţei de muncă, prin:
 sprijinirea tinerilor care găsesc un loc de muncă într‐o altă zonă/regiune să se
adapteze la noul lor mediu, prin acordarea de sprijin financiar (sub forma primelor de
mobilitate și/sau de instalare)
 Stimularea angajatorilor (de exemplu prin acordarea de stimulente financiare) pentru a crea locuri
de muncă pentru tinerii NEETs şomeri
109
 Măsuri în cadrul AP 6 – OS 6.1
 reintegrarea în cadrul sistemului de învățământ în vederea completării/finalizării studiilor prin măsuri
de tip a doua șansă, inclusiv consiliere și orientare adresate tinerilor NEET șomeri și părinților cu scopul
de a crește nivelul de conștientizare a avantajelor participării la programe de tip a doua șansă;
 măsuri care promovează educația interculturală, stima de sine;
 abordări didactice adaptate categoriilor dezavantajate și implicarea mediatorului școlar în procesul
educațional;
 sprijin individualizat pentru prevenirea absenteismului și abandonului, inclusiv prin activități de
cooperare transnațională și transfer de bune practici;
 măsuri de acompaniament.

POCU recunoaște posibilitatea tinerilor NEETs de a participa la mai multe proiecte/programe finanțate de FSE. Astfel,
persoanele care au multiple vulnerabilități (ex. cei prevăzuți la OS 4.4 din cadrul AP 4) pot fi eligibile pentru serviciile
integrate furnizate în cadrul axei prioritare 4, urmând ca apoi să fie reintegrate în serviciile asociate Garanției pentru
Tineret. De asemenea, tânărul NEETs care nu a finalizat învățământul obligatoriu va putea opta pentru programele
educaționale de tip „a doua șansă” finanțate în cadrul AP 6 ‐ PI 8.ii, sau poate participa la programele de formare sau
ucenicie din cadrul AP 1 sau AP2 (în funcție de regiunea în care locuiește).

Indicatorul de realizare pentru toate obiectivele specifice care țintesc direct tinerii NEET este numărul de tineri care
beneficiază de spijin, defalcat și pe populație roma, și pe populație rurală și pe tipul de regiune (mai dezvoltată sau mai
puțin dezvoltată).
Tintele fixate pentru acești indicatori sunt:
 59.000 de tineri NEET șomeri care beneficiază de sprijin cu finanțare din ILMT în cadrul AP 1;
 116.700 de tineri NEET șomeri care beneficiază de sprijin cu finanțare din FSE în cadrul AP 2 – OS 2.1 și 2.2
pentru integrare pe piața muncii;
 200.000 de tineri NEET care beneficiază de sprijin în vederea înscrierii la SPO cu finanțare din FSE în cadrul
AP 2 – OS 2.3;
 45.569 de tineri NEET șomeri care beneficiază de sprijin cu finanțare din FSE în cadrul OS 6.1 pentru
reîntoarcere în educație.

În ceea ce privește indicatorii de rezultat, un sistem de indicatori complex, determint de ghidul de indicatori al FSE și în
parte de cadrul european al ILMT, este propus de POCU pentru măsurarea impactului pe termen lung și scurt a
măsurilor propuse. Așadar, ca urmare a ghidului urmărit indicatorii de rezultat sunt diferiți pentru Axele Prioritare 1 și
2 ale POCU, chiar dacă măsurile preconizate pentru cele două axe, obiectivele prioritare 1 și 2, sunt identice (diferența
fiind făcută de sursa de finanțare și regiunile vizate, în funcție de eligibilitatea acestora în cadrul ILMT).

Tabel 2 – Indicatori de rezultat și țintele intervențiilor POCU adresate direct tinerilor NEET
Indicatori de rezultat pentru AP 1: Ținte penru AP 1
o Șomeri care participă la intervenția sprijinită de ILMT, dintre 47.200
care:
 șomeri de lungă durată 9.400
 participanți inactivi care nu urmează studii sau țintă nedefinită
cursuri de formare
o Șomeri care primesc o ofertă de muncă , de participare la un 29.500
program de educație continuă , ucenicie sau de stagiu, dintre
care:
cursuri de formare
o Șomeri care urmează un program de educație/formare, care 29.500
sunt ı̂n curs de a obține o calificare sau care au un loc de
muncă , inclusiv ca independenți, dintre care:
cursuri de formare
110
o Persoanele care primesc oferte de participare la programe 9.000
de educație continuă , de formare ı̂n vederea obținerii unei
diplome, de ucenicie sau de stagiu ı̂n termen de ș ase luni
o Persoanele care obțin un loc de muncă ı̂n termen de ș ase luni 29.500
o Persoanele care ı̂ncep o activitate independentă ı̂n termen de 307
ș ase luni
Indicatori de rezultat AP2 (OS 2.1 și OS 2.2): Ținte penru AP 2 (OS 2.1 și
OS 2.2)
o Tineri NEETs ș omeri care, la ı̂ncetarea calită ții de participant 46.892
au un loc de muncă , inclusiv cei care desfă ș oară o activitate
independentă , din care:
 Romi țintă nedefinită
 din zona rurală țintă nedefinită
 din regiuni mai puțin dezvoltate țintele sunt definite pe regiuni
 din regiuni dezvoltate
o Tineri NEETs ș omeri care, la ı̂ncetarea calită ții de participant 75.087
dobâ ndesc o calificare, din care:
Indicatori de rezultat AP2 (OS 2.3): Ținte penru AP 2 (OS 2.3)
o Tineri NEETs inactivi înregistrați la SPO ca urmare a 160.000
sprijinului, din care:
Indicatori de rezultat penru AP 6 ‐ OS 6.1: Ținte penru AP 6 ‐ OS 6.1
o Tineri NEETs șomeri care obțin o calificare urmare a țintă nedefinită
sprijinului acordat, din care:
 Romi
 din zona rurală
 din regiuni mai puțin dezvoltate
o Tineri NEETs ș omeri care au finalizat un program de a doua 22.785
șansă, din care:

Alte măsuri care contribuie la rezolvarea problemelor prin tratarea unor factori negativi care influențează procesul de
integrare a tinerilor și în special a tinerilor NEET pe piața muncii sunt cele adresate Serviciilor publice de ocupare (SPO).
POCU își propune sprijinirea SPO pentru înregistrarea tinerilor NETT inactivi (în cadrul AP 2 – OS 2.3), prin măsuri de
tipul:
 identificarea tinerilor NEETs (colaborare cu alte instituții și soluții inovative sau de multiplicare a soluţiilor
inovative care s‐au dovedit a avea succes în alte State Membre, inclusiv prin inițiative de cooperare
transnațională
 campanii de informare
 platforme de tipul „bursa locurilor de muncă” și job matching
 monitorizarea măsurilor pentru tinerii NEETs

De asemenea, în cadrul AP 3, POCU urmărește întărirea capacității SPO de a oferi servicii adaptate nevoilor pieței muncii,
prin consolidarea capacității de:
 analiză și previziune,
111
 furnizare a măsurilor active de o manieră personalizată,
 furnizarea măsurilor de preconcediere.
Aceste acțiuni au ca finalitate creșterea capacității SPO și pentru a oferi pachete integrate de servicii tienrilor
NEET beneficiari ai Garantiei pentru Tineret sau al altor acțiuni care îi vizează pe aceștia, începând cu
dezvoltarea bazei de date integrate la nivel național privind tinerii NEETs.

Acțiunile vor avea în vedere atât dezvoltarea și îmbunătățirea procedurilor de lucru, precum și dezvoltarea
componentei de resurse umane la nivelul instituțiilor vizate. De asemenea, acțiunile POCU pentru SPO vor urmări
stimularea colaborarii/dezvoltarea de platforme comune/crearea şi consolidarea de parteneriate cu patronatele,
sindicatele, angajatori privaţi, întreprinderi sociale de inserție, furnizori de servicii de ocupare şi formare profesională,
agenţii pentru muncă temporară etc. Această creștere de capacitate este imperios necesară pentru oferirea de servicii
personalizate în cadrul pachetelor integrate pentru tinerii NEET, dar și pentru ceilalți beneficiari ai AP 3 (șomeri roma,
persoane din mediul rural, persoane în vârstă), printre care se vor afla și tineri.

Anexa 12. Sinteza prospectivă a evaluărilor
Intervențiile care țintesc tinerii în general au un impact dovedit pe termen lung în dezvoltarea viitorilor adulți. În
politica europeană se afirmă de peste un deceniu că ,,a venit timpul ca tineretul să fie considerat ca forţă pozitivă în
construirea Europei, nu ca problemă de administrat în nume propriu şi trebuie să li se ofere tinerilor mijloacele
necesare să îşi exprime ideile şi să le confrunte cu idei similare cu ale celorlalţi participanţi la societatea civilă”.15

Beneficiile activităților de tineret evaluate sunt:
 Dezvoltarea de parteneriate cu școlile, autoritățile locale și alți actori relevanți în comunități și tinerii, pentru
implementarea unor proiecte care permit prevenirea sau tratarea comportamentelor și situațiilor de risc la
tineri;
 Diminuarea semnificativă a situațiilor de comportament antisocial și/sau deviant la tineri;
 Diminuarea cazurilor de delincvență juvenilă;
 Un stil de viață mai sănătos al tinerilor;
 Sprijin oferit tinerilor cu probleme de sănătate mintală, depresie sau dependențe, intervenții care reduc
presiunea asupra sistemului medical și sistemului de urgență;
 Scăderea incidenței abandonului școlar sau absenteismului sistematic;
 Perioade mai lungi petrecute în educație, în sensul înscrierii în forme de educație la niveluri superioare pentru
tinerii care participă la activități de tineret față de cei care nu participă;
 Dezvoltare personală a tinerilor, creșterea nivelului de încredere și de stimă de sine a tinerilor;
 Integrarea tinerilor în rețele sociale, crearea de capital social;
 Tinerii participanți în proiecte și activități de tineret petrec mai puțin timp neangajați (ca șomeri) după
părăsirea sistemului de educație și au comparativ cu ceilalți tineri salarii mai mari;
 Tinerii participanți în proiecte și activități de tineret sunt în mai mică măsură decât alți tineri dependenți de
asistență socială.

Evaluări recente ale efectelor pe care activitățile de tineret le au asupra tinerilor și asupra societății arată că toate
cheltuielile publice în domeniul tineretului pot fi considerate investiții în activități de tineret și au impact macro‐
economic pozitiv pe termen mediu și lung. În termen de 10 ani, o unitate monetară investită în activități de tineret
generează o economie la bugetul de stat și la bugetele locale de 2,2 unități monetare (Aked et. al., 2011). Această
economie este generată de scăderea presiunii asupra sistemelor de asistență socială, medical și de asistență a
persoanelor dependente și de menținere și impunere a legii (poliție, justiție etc.), dată fiind dezvoltarea personală și
socială pe care activitățile de tineret o asigură tinerilor. De asemenea, în măsura în care se consideră și câștigurile ce
pot apărea în produsul intern brut ca urmare a faptului că o acoperire largă a activităților de tineret duce la scăderea
ratei șomajului în rândul tinerilor și creșterea nivelului de salarizare al tinerilor etc., în termen de 10 ani o unitate
monetară investită în activități de tineret generează în economie între 7 și 9 unități monetare (Youth Work Ireland,
2011).

În ceea ce privește intervențiile adresate tinerilor NEET prin ILMT, conform Regulamentului CE 1304/2013, art. 19, au
fost realizate în cele mai multe dintre statele membre ale UE evaluări ale Inițiativei Locuri de Muncă pentru Tineri la
nivelul anului 2015. În cele mai multe situații implementarea măsurilor programate a început, dar proiectele

15 Cartea Albă a Comisiei Europene, Un nou elan pentru tineretul Europei, 2001.
112
contractate nu au fost finalizate sau nu au fost contractate încă. În acest context o evaluare a eficacității, eficienței și
efectelor măsurilor propuse de fiecare Stat Membru nu poate fi încă realizată.

Cu toate acestea, evaluările deja realizate la nivelul statelor membre și alte studii și analize ale Garanției pentru Tineret
și ILMB efectuate la nivel european, permit o mai bună înțelegere a fenomenului tinerilor NEET, a fenomenelor de
șomaj în rândul tinerilor și de renunțare timpurie la educație (fie abandon școlar, fie decizia de a nu continua
studiile la nivelul educației terțiare). În întreaga Europă, șomajul tinerilor este de aproximativ trei ori mai sensibil la
creștere economică decât șomajul celorlalte categorii de vârstă (Banerji et al. 2014)16. Dar modul în care rata de
angajare a tinerilor variază în timp, este foarte diferit de la un stat la altul și depinde de caracteristicile structurale ale
pieței muncii din fiecare țară. Pe de o parte, există țări europene în care șomajul în rândul tinerilor a crescut în momentul
crizei economice, dar a scăzut după anul 2013, cea mai mare proporție a șomajului la tineri fiind direct legată de rata
șomajului în rândul restului populației și de cererea de forță de muncă din economie (de exemplu Scoția sau Irlanda ‐
Guvernul Scoției, 2016; Departamentul pentru Educație și Competențe, Guvernul Irlandei, 2015). Pe de altă parte, există
țări în care problema șomajului tinerilor și renunțării timpurii la educație este una sistemică, rămânând crescută și după
anul 2013, acesta fiind cazul statelor membre din sudul și estul Europei.

Diferențele merg mai departe în cazul acestor state și în ceea ce privește profilul tinerilor NEET. În timp ce în vestul și
nordul continentului tinerii care nu aveau educație secundară erau de 1,8 ori mai expuși riscului de a fi NEET, în sudul
Europei (Grecia, Italia, Portugalia și Spania) proporția dintre tinerii NEET cu educație primară era doar cu 10% mai
mare decât a celor cu educație secundară (Carcillo et al, 2015)17.

Un studiu cu privire la tinerii NEET din Europa, realizat în 2012 de European Foundation for the Improvement of Living
and Working Conditions (Eurofund, 2012), identifica 4 „profile standard”/clustere ale tinerilor NEET care domină acest
grup în diferite țări europene. În afară de faptul că tinerii NEET din Europa sudică și de est sunt mai educați decât cei
din Europa de vest și de nord și adesea mai calificați, dar au mai degrabă o atitudine descurajată în ceea ce privește
căutarea unui loc de muncă. Între țările din Europa sudică și cea estică diferența remarcabilă este în ceea ce privește
numărul tinerilor NEET înregistrați la SPO și în ceea ce privește experiența de muncă anterioară. Trebuie subliniat însă
că, în fiecare cluster se încadrează tineri mai pregătiți pentru a fi integrați pe piața muncii și tineri care se confruntă cu
mai multe bariere și au nevoie, mai degrabă de (re)integrare în educație sau formare.

Evaluările și studiile asupra Garanției pentru Tineret și ILMB realizate la nivel european permit realizarea unor
diferențieri ale grupurilor țintă ale acestor cadre de politici publice și finanțare, care să permită o mai bună țintire a
măsurilor programate. Astfel, evaluările realizate accentuează faptul că în rândul tinerilor NEET trebuie să se facă
distincția clară între două grupuri cu nevoi total diferite:
 tineri care din diferite motive sunt „mai departe” de piața muncii și au nevoie de sprijin suplimentar consistent
pentru a fi integrați pe piața muncii, pentru a obține o calificare sau pentru a porni o afacere (a avea o inițiativă
antreprenorială);
 tineri care sunt mult mai pregătiți pentru piața muncii, au un nivel destul de înalt de calificare, au abilități
dezvoltate pentru muncă și sunt motivați.
Studiile realizate până în prezent arată că pentru tinerii care sunt pregătiți pentru piața muncii cele mai eficace măsuri
sunt cele de consiliere personalizată și orientare pe piața muncii, alte măsuri de pregătire a lor pentru piața muncii
prezentând riscul de a întârzia de fapt integrarea lor pe piața forței de muncă, crescând în mod artificial perioada în
care ei sunt șomeri. Așa cum arată un studiu realizat în Suedia (Forslund, A, 2016), pentru acești tineri cea mai eficientă
metodă pentru ca ei să găsească un loc de muncă este să caute activ unul, nu să continue să se pregătească pentru el.

De asemenea, pentru același grup țintă de tineri pregătiți pentru piața muncii evaluările realizate (Guvernul Scoției,
2016; Departamentul pentru Educație și Competențe, Guvernul Irlandei, 2015) arată că investițiile în subvenții acordate
angajatorilor se pot dovedi ineficiente, deoarece acești angajatori ar angaja oricum tineri, dată fiind nevoia lor de forță
de muncă și pregătirea relativ bună a tinerilor.

În cazul planului de măsuri al ILMT din Irlanda (Departamentul pentru Educație și Competențe, Guvernul Irlandei,
2015), cele două grupuri țintă potențiale sunt situate pe un continium de la tinerii foarte pregătiți pentru a intra pe
piața muncii la cei care suferă de multiple vulnerabilități. Iar în cadrul ILMT sunt formulate șase programe diferite cu

16 Aceasta se explică mai ales prin faptul că tinerii sunt în principal angajați în sectoare mai sensibile la creșterea și scăderea
economică, așa cum sunt construcțiile, și că formele de angajare ale tinerilor – muncă temporară, contracte pe perioadă determinată,
contracte cu timp parțial – sunt ele însele mai „fragile”.
17 Date valabile pentru anul 2013.
113
grupuri țintă diferite, în funcție de „apropierea” lor de piața muncii. Rigoarea planificării acestor programe în
corelare cu indicatorii și previziunile privind piața muncii și în consultare cu mediul de afaceri, în jurul unor
activități economice emergente sau în creștere au determinat succesul inițial al unor progame ce se
implementează deja în Irlanda de 2 ani și constituie premisele unei integrării durabile pe piața muncii a
tinerilor beneficiari.

Figura 2 – Logica de Intervenție a programelor finanțate de ILMT în Irlanda

Sursa: Departamentul pentru Educație și Competențe, Guvernul Irlandei, 2015

Cu privire la importanța unei bune țintiri a măsurilor propuse și a celor preventive, auditorul general al Țării Galilor
(Biroul Auditorului General al Țării Galilor, 2014) atrage atenția că Planul național al Țării Galilor pentru angajarea
tinerilor, redactat în 2011 pentru implementarea ILMT este bine gândit pentru a îi asista pentru angajare pe tinerii
pregătiți pentru piața muncii, dar nu ține cont de multiplele vulnerabilități cu care se confruntă unii dintre tinerii NEET,
incluzându‐i pe cei care au avut o frecvență foarte redusă la școală, delincvenții juvenili și dependenții, tinerii cu
dizabilități, cu probleme cronice de sănătate și cu probleme de sănătate mintală, mamele adolescente etc.

Evaluarea ILMT din Irlanda mai atrage atenția asupra unei probleme legate de cauzele apariției tinerilor NEET cu
vârste de până la 18‐19 ani, deci care pot încă beneficia de educație de nivel secundar gratuită. În acest sens se pune
din nou problema realizării de activități susținute de prevenire a părăsirii școlii oferite în mod gratuit de stat, dar și a
implementării unor activității de identificare directă a acestor tineri în teren, pentru a înțelege în mod concret
vulnerabilitățile cu care se confruntă și cum pot fi acestea adresate. Un asemenea program de identificare (outreach) se
poate dovedi destul de costisitor, iar un studiu prealabil de fezabilitate/impact este recomandabil din perspectiva
evaluării irlandeze.

Analiza comparativă a măsurilor care țintesc tinerii (Eurofund, 2012) și au ca obiectiv scăderea ratei șomajului în rândul
acestora permite identificarea unor pachete de măsuri țintite către diverse categorii de tineri, în funcție de cât sunt de
pregătiți pentru piața muncii și care sunt barierele cu care se confruntă, astfel:
 Măsuri care intervin înainte de producerea riscului, acestea fiind în primul rând măsuri de prevenire a
abandonului timpuriu al școlii;
 Măsuri care vizează reintegrarea în sistemului de educație a celor care au părăsit timpuriu școala, inclusiv
programe de tipul „a doua șansă” și burse sociale oferite tinerilor care se reîntorc la școală după ce o
abandonaseră din motive economice;
 Măsuri care facilitează tranziția de la școală la piața muncii, incluzând:
o informare,
o consiliere și orientare,
o medierea muncii,
o programe de antreprenoriat pentru tineri;
 Măsuri care să crească angajabilitatea tinerilor, de regulă prin dezvltarea competențelor acestora prin:
o programe de formare,
o ucenicie,
o stagii;
 Măsuri care să elimine barierele la angajare ale tinerilor:
114
o măsuri de sprijin pentru tinerii cu nevoi speciale (tineri cu dizabilități etc.),
o măsuri de asigurare a mobilității tinerilor,
o subvenții asigurate angajatorilor, care să înlăture barierele legate de costul forței de muncă pentru
aceștia.

Toate aceste măsuri au avantaje și dezavantaje, au efecte în anumite contexte și pot să nu dea rezultate în alte contexte.
Prezentăm mai jos o serie de cercetări recente care evidențiază măsurile cele mai de succes în Europa și condițiile în
care ele dau cele mai bune rezultate, dar și măsurile care au avut mai puțin succes în practică.

În ceea ce privește măsurile preventive – pentru a preveni ca tinerii cu risc de a deveni NEET să intre efectiv în această
categorie – o serie de proiecte și programe au fost evaluate de un studiu realizat în Marea Britanie (Britton, j. et. al.,
2011). Acesta a arătat că situația socio‐economică a tinerilor și backgroundul părinților este cel mai puternic predictor
al riscului de a deveni și de a rămâne tânăr NEET pentru o perioadă mai lungă de un an. În acest context, au fost
identificate șase categorii generale de măsuri preventive și a fost analizat impactul lor în cadrul mai multor programe
și proiecte din spațiul anglo‐saxon. Cele șase categorii generale de măsuri analizate au fost:
(1) sprijinul financiar,
(2) educația vocațională,
(3) cursurile de comensare (remedial classes),
(4) consiliere în carieră,
(5) cursuri de recuperare
(6) programe comunitare.

Impactul cursurilor de compensare (cursuri care să ajute elevii să țină pasul la materiile la care nu fac față) a fost evaluat
ca fiind slab, deoarece programele se adresează adesea unor elevi cu multiple vulnerabilități, probleme de
comportament și/sau psihologice. În acest sens, măsurarea impactului unui tip de activitate pentru un grup țintă cu
indivizi diverși este foarte dificilă. Datele disponibile (relativ puține) cu privire la schemele de consiliere în carieră la
nivelul școlilor arată că acestea au impact mic sau pe termen scurt. Pe de altă parte, cursurile de recuperare, pentru
elevii care nu au frecventat școala pentru un timp, s‐au dovedit a fi de succes, inclusiv la nivelul veniturilor salariale ale
beneficiarilor după finalizarea școlii și inserția pe piața muncii, prin comparație cu tinerii care nu au beneficiat de aceste
cursuri. Dar cele mai multe efecte pozitive au fost observate în evaluarea inițiativelor comunitare, care fac posibil un
număr mare de variații ale măsurilor oferite, adaptate direct la specificul grupului țintă la nivel local.18

Așa cum arată Evaluarea ILMT realizată în 2015 în Scoția, o serie de acțiuni preventive nu sunt însă direct eligibile
în cadrul ILMT. De exemplu nu sunt eligibile activtăți preventive ale abandonului școlar, chiar și în cazul elevilor care
nu mai frecventează sau nu frecventează cu regularitate școala, dar sunt formal înscriși la școală, fiind eligibile doar
activități de remediere ale abandonului școlar certificat formal. De asemenea, activități de promovare a educației
terțiare care să permită o mai bună calificare și pregătire a tinerilor pentru piața muncii nu sunt eligibile în cadrul ILMT.
Această situație conduce la concluzia intermediară că această inițiativă, izolată, nu poate contribui substanțial la
reducerea problemei tinerilor NEET, deoarece este în mare parte concentrată pe diminuarea efectelor, iar nu pe tratarea
cauzelor.

Dincolo de măsurile preventive, în situația tinerilor NEET, Comisia Europeană recunoaște importanța activităților de
identificare și activare a tinerilor și a dezvoltat un instrument de schimb de bune practici pentru serviciile publice de
ocupare pentru această activitate. Concluzia acestui material este că dezvoltarea de parteneriate se află printre cele mai
de succes instrumente de identificare și activare (outreach). Deși nicio strategie nu poate funcționa singură și este
recomandabilă folosirea mai multor metode pentru a asigura o acoperire cât mai largă a diverselor categorii de tineri
NEET, una dintre metodele de outreach se dovedește într‐adevăr esențială în orice strategie. Munca de teren a unor
organizatori comunitari sau lucrători sociali care să meargă din ușă în ușă sau să cunoască foarte bine comunitățile în
care activează este în acest context foarte importantă. Acești lucrători pe teren sunt efcienți inclusiv în a schimba
percepția tinerilor NEET despre serviciile de ocupare și în construirea unei relații de încredere necesare pentru succesul
măsurilor de ocupare ce urmează a fi oferite tinerilor.

18 Același tip de acțiune la nivel local este favorizat și de un studiu britanic care evaluează impactul faptului de a fi tânăr NEET asupra
sănătății fizice și psihice și găsește dovezi cu privire la impactul negativ al fenomenului tinerilor NEET în presiunea asupra sistemului
de sănătate (Departamentul de Sănătate Publică al Angliei, 2014).
115
În ceea ce privește măsurile active de ocupare, și acestea pot fi grupate și prezentate în mai multe feluri. Carcillo și
Schmidl au analizat o serie mare de proiecte incluzând măsuri active de ocupare în toată Europa (Caliendo, M., și R.
Schmidl, 2016), bazându‐se pe evaluarea beneficiarilor finali, folosind patru categorii principale de măsuri:
(1) formare (calificare și perfecționare),
(2) orientare profesională (informare, consiliere și mediere) și monitorizare,
(3) subvenții acordate la angajare
(4) programe de muncă în sistemul public (public work programmes).

Autorii subliniază faptul că, per ansamblu, rezultatele descoperite sunt „doar parțial promițătoare”. În timp ce pentru
măsurile de orientare profesională (cu sau fără monitorizare ulterioară), există date pentru a demonstra un efect
„covârșitor” pozitiv, efectele sunt combinate (pozitiv, negativ, nul) pentru programele de formare și subvențiile la
angajare, în timp ce efectul programelor de muncă în sistemul public este clar negativ. În țările cu un sistem solid de
educație profesională și vocațională și un sistem extins de ucenicie, tinerii care participă la educație profesională și
vocațională au mai multe șanse la o intrare rapidă pe piața muncii decât tinerii care urmează un sistem generalist de
educație. Diferența nu se păstrează însă între participanții la cursuri de formare profesională organizate ad‐hoc și
absolvenții de învățământ secundar și terțiar în țările fără tradiție a ÎPV. De asemenea, studiul a constatat că formarea
profesională organizată într‐un cadru de tip școală (program fix, metode de educație formală etc.), dar în afara unui
sistem al ÎPV integrat sistemului educațional, are efecte neglijabile asupra angajabilității tinerilor, dar are efecte
negative cu privire la abandonul școlar al acestora. Deoarece poate fi nerentabil pentru mediul de afaceri să angajeze
tineri cu puțină experiență specifică, dat că este nevoie de formare și supraveghere a noilor lucrători, subvențiile la
angajare, sistemele de ucenicie și stagii pot reprezenta o motivare pentru angajatori. Totuși, subvențiile la angajare se
pot dovedi conform acestui studiu nesustenabile – în situația în care tinerii sunt angajați în primul rând datorită
motivării date de subvenție – sau ineficiente – în situația în care tinerii ar fi fost oricum angajați și fără subvenție.

O evaluare contrafactuală independentă din Republica Cehă asupra programului de intershipuri / practică pentru
absolvenți de liceu, ÎPV și universități – măsură programată și în cadrul POCU – arată impact macroeconomic pozitiv
pentru tinerii participanți la internshipuri în ceea ce privește salariul la angajare, îmbunătățirea statutului economic și
timpul necesar pentru găsirea unui loc de muncă. Cu toate acestea studiul arată că rezultatele ar putea fi încă și mai
bune dacă internshipurile ar fi disponibile pentru tineri pe toată perioada studiilor (nu doar imediat după absolvire) și
dacă liceele ar fi mai implicate în internshipuri. În această situație discrepanța între piața muncii și competențele
absolvenților ar fi reduse, iar absolvenții ar avea șanse mai mari în găsirea rapidă a unui loc de muncă.

Pe de altă parte, evaluarea contrafactuală (bazată de diferența diferențelor) a garanției pentru tineret
implementată în Finalnda (Hämäläinen, K. et. al., 2014) începând cu 2005 arată că aceasta a avut un efect moderat
asupra creșterii numărului de angajări nesubvenționate, dar un impact neglijabil asupra tinerilor de 23‐24 de ani.
Garanția pentru tineret finlandeză include o intervenție precoce în evaluarea tinerilor șomeri și orientarea lor
individualizată pentru găsirea unui loc de muncă. În această formă există date că măsurile active de ocupare utilizate
au crescut șansele de angajare ale tinerilor cu o pregătire profesională sau vocațională, dar nu și pe cele ale tinerilor cu
un nivel mai scăzut de educație.

În aceste condiții, analiza în profunzime a ILMT realizată de Parlamentul European în 2016 (Parlamentul
European, 2016) arată că „per ansablu, analizele teoretice și studiile empirice sugerează că un program ca ILMT
poate juca un rol pozitiv (moderat) ca politica pe termen lung și , mai ales, dacă este combinat cu îmbunătățiri
structurale ale pieței muncii, cum ar fi reducerea segmentării pieței muncii (Dolado et al, 2013). Cu toate
acestea, potențialul său pe termen scurt nu trebuie supraestimat și ar trebui considerată în acest moment mai
degrabă ca un sprijin bugetar. Studii recente (a se vedea Banerji et al. 2014) arată că evoluțiile pe termen scurt
ale șomajului în rândul tinerilor sunt mai mult corelate cu șomajul general și cu factori macroeconomici, decât
cu aspecte specifice cum ar fi educația și formarea tinerilor.”

O serie de aspecte merită reținute, deși cele mai multe studii realizate se referă la programe și proiecte implementate
în vestul și nordul Europei și, așa cum am arătat la începutul acestei secțiuni, profilul tinerilor NEET și cauzele care duc
la șomajul crescut în rândul tinerilor sunt diferite în aceste țări față de România. Astfel, bune practici identificate de
analiza de față sunt:
 segmentarea grupului țintă de tineri NEET în funcție de gradul de „pregătire pentru”/„apropiere de” piața
muncii;
116
 planificarea operațiunilor de outreach cu includerea activităților de teren și a lucrătorilor comunitari pentru
realizarea lor;
 realizarea de „investiții” în măsuri de prevenire a manifestării riscului de a fi NEET, incluzând în primul rând
măsuri de prevenire a părăsirii timpurii a școlii și în al doilea rând alte activități de tineret (chiar dacă acestea
nu sunt eligibile pentru ILMT, ele putând fi finanțate din FSE);
 o analiză în profunzime a grupurilor țintă, beneficiarilor eligibili și a țintelor de rezultat ale măsurilor active
de ocupare pentru ca acestea să nu fie doar eficace, ci și eficiente;
 furnizarea de formare profesională (calificare) în domeniile economice emergente sau în creștere în
zona/localitatea din care provin beneficiarii finali.

Lecții învățate identificate de analiza de față sunt:
 studiile arată că subvențiile oferite angajatorilor și măsurile de consiliere, orientare profesională se pot dovedi
ineficiente în condițiile în care tinerii beneficiari finali ai acestor măsuri ar fi găsit un loc de muncă și fără
sprijinul unui program european;
 stagiile de ucenicie funcționează doar în sisteme în care această formă de sprijin este bine dezvoltată și are
tradiție, ceea ce înseamnă că a fost modificată în timp pentru a răspunde cât mai bine nevoilor angajatorilor;
 măsurile generale (nețintite) adresate tinerilor afectați de mai multe vulnerabilități – fie ele măsuri preventive
sau măsuri active de ocupare – nu dau rezultate pe termen mediu și lung.

117
Anexa 13. Date rezultate în urma sondajului în rândul tinerilor participanți în proiectul Garanții
pentru TINEri! și profilul acestora conform registrului participanților în proiect

Anexa
Date relevante cu privire la proiectul „Garanții pentru TINEri!” (Cod: 139512)

A. Profilul participanților
Din totalul de 3774 de persoane, număr cel mai mare de participanți a fost înregistrat în Regiunea Sud (1301
de persoane reprezentând 34,47%), iar cei mai puțini beneficiari au fost în Regiunea București – Ilfov (421
de persoane, reprezentând 11,16% ). În ceea ce privește repartizarea pe fiecare județ din cele 4 regiuni în
care a fost implementat proiectul (Regiunea Sud ‐ Vest, Regiunea Sud, Regiunea București – Ilfov și Regiunea
Sud ‐ Est), participanții sunt distribuiți în proporții similare (3,42% și 6,92%). 1392 de persoane sunt de
gen feminin (36,88%), iar 2382 de persoane sunt de gen masculin (63,12%). La momentul înregistrării în
grupul țintă, majoritatea participanților era reprezentată de șomeri (3669 de persoane, 97,22). Doar 105
dintre beneficiarii proiectului erau persoane inactive (2,78%).
Cei mai mulți participanți au finalizat nivelul de studii ISCED 3 (3033 de persoane, 80,37%). Restul
participanților aveau un nivel mai redus de studii (ISCED 2 – 727 de persoane și ISCED 1 – 14 persoane).

1. Distribuția participațților pe regiuni și județe
REGIUNE JUDEȚ NUMĂR PROCENT
Mehedinți 171 4,53
Gorj 237 6,28
Regiunea Sud ‐Vest
Vâlcea 261 6,92
Olt 197 5,22
Dolj 190 5,03
Total 1056 27,98
Argeș 216 5,72
Dâmbovița 228 6,04

Prahova 150 3,97
Regiunea Sud
Teleorman 147 3,90
Călărași 213 5,64
Ialomița 192 5,09
Giurgiu 155 4,11
Total 1301 34,47
Regiunea București ‐ Ilfov Ilfov 235 6,23
București 186 4,93
Total 421 11,16
Vrancea 167 4,43
Galați 194 5,14

Buzău 129 3,42
Regiunea Sud ‐ Est
Brăila 210 5,56
Tulcea 140 3,71
Constanța 152 4,03
118
Total 992 26,29
Caraș ‐ Severin 2
Hunedoara 1
Vaslui 1
TOTAL PROIECT 3774

Sursă: Prelucrările autorilor

Tabel 1: Distribuția participanților pe regiuni și județe

Constanța Altele Mehedinți
4% 0% 5%
Tulcea Gorj
4% 6%
Brăila
6% Vâlcea
Buzău 7%
3%
Olt
Galați 5%
5%
Vrancea Dolj
4% 5%
București Argeș
5% 6%
Dâmbovița
6%
Ilfov
6% Giurgiu Ialomița Călărași Teleorman Prahova
4% 5% 6% 4% 4%

Grafic 1: Distribuția participanților pe regiuni și județe

2. Structura grupului țintă în funcție de gen

GEN NUMĂR PROCENT
Feminin 1392 36,88
Masculin 2382 63,12
TOTAL 3774 100,00
Tabel 2: Structura grupului țintă în funcție de gen

119
Feminin Masculin
37%
63%

Grafic 2: Structura grupului țintă în funcție de gen

3. Structura grupului țintă în funcție de naționalitate
NAȚIONALITATE NUMĂR PROCENT
Română 3774 100,00
Alta 0 0,00
TOTAL 3774 100,00
Tabel 3: Structura grupului țintă în funcție de naționalitate

4. Structura grupului țintă în funcție de statutul pe piața muncii
STATUTUL PE PIAȚA MUNCII NUMĂR PROCENT
Persoane inactive 105 2,78
Șomeri 3669 97,22
TOTAL 3774 100,00
Tabel 4: Structura grupului țintă în funcție de statutul pe piața muncii

Persoane inactive Șomeri
3%
97%

Grafic 3: Structura grupului țintă în funcție de statutul pe piața muncii
120

5. Structura grupului în funcție de nivelul studiilor
NIVELUL STUDIILOR NUMĂR PROCENT
ISCED 1 14 0,37
ISCED 2 727 19,26
ISCED 3 3033 80,37
TOTAL 3774 100,00
Tabel 5: Structura grupului țintă în funcție de nivelul studiilor

ISCED 1 ISCED 2 ISCED 3
1%
19%
80%

Grafic 4: Structura grupului țintă în funcție de nivelul studiilor

6. Structura participanților țintă în funcție de categoria de grup țintă
CATEGORIA DE GRUP ȚINTĂ NUMĂR PROCENT
Persoane aflate in cautarea unui loc de munca 1425 37,76
Șomeri de lungă durată tineri 1448 38,37
Șomeri tineri 792 20,99
TOTAL 3774 100,00
Tabel 6: Structura participanților în funcție de categoria de grup țintă

21%
Persoane aflate in cautarea unui loc de
38% munca
Persoane inactive
Șomeri de lungă durată tineri
Șomeri tineri
38% 3%

Grafic 5: Structura participanților în funcție de categoria de grup țintă
121
Întrebarea 3. V‐ati schimbat domiciliul față de momentul la care ați beneficiat
de sprijin in cadrul proiectului POSDRU?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 6 2.2 2.2 2.2
Da, locuiesc în alt județ 11 3.9 3.9 6.0
Nu 263 93.0 93.0 99.0
Nu, dar lucrez în
3 1.0 1.0 100.0
străinătate
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 5. Care este etnia dumneavoastră? (întrebare optională)
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid Missing 2 .6 .6 .6
Roma 10 3.4 3.4 4.0
Romana 272 96.0 96.0 100.0
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 6. Vârsta dvs. în ani impliniti este:
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 16‐18 6 2.3 2.3 2.3
19‐22 221 77.8 77.8 80.1
23‐26 56 19.9 19.9 100.0
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 7. Ultimul nivel de educație este:
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Altele. Precizați 7 2.4 2.4 3.0
facultate neterminată 8 2.9 2.9 5.8
liceu (clasa a X‐a) 5 1.7 1.7 7.5
liceu (clasele XI‐XII) cu
49 17.4 17.4 24.9
bacalaureat absolvit
liceu (clasele XI‐XII)
fără bacalaureat 181 64.0 64.0 88.9
absolvit
scoala gimnazială
3 1.0 1.0 89.9
(clasele V‐VIII)
scoala postliceală
11 4.1 4.1 94.0
absolvită
scoala postliceală
6 2.0 2.0 95.9
neterminată
122
școala primară (clasele
I‐IV)
2 .6 .6 96.5
școala profesională
8 3.0 3.0 99.5
absolvită
școala profesională
1 .5 .5 100.0
neterminată
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 7. Ultimul nivel de educație este: ‐ Altele. Precizați
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 277 97.6 97.6 97.6
Anul II din III ‐
2 .6 .6 98.2
facultate
Clasele I‐XI 2 .6 .6 98.8
liceu la frecvență
2 .6 .6 99.4
redusă
liceu la frecvență
2 .6 .6 100.0
redusă IX‐XIII
Total 283 100.0 100.0

Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid feminin 105 37.2 37.2 37.2
masculin 178 62.8 62.8 100.0
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 9. În acest moment aveti un loc de muncă?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Da 139 49.1 49.1 49.5
Nu 143 50.5 50.5 100.0
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 10. Când ați început participarea la proiectul POSDRU, de ce aveați
mai mare nevoie sau v‐ați fi dorit mai mult?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 3 1.0 1.0 1.0
Altele. Precizați 8 3.0 3.0 4.0
Sprijin pentru a începe
32 11.5 11.5 15.4
o afacere
123
Sprijin pentru găsirea
132 46.7 46.7 62.1
unui loc de muncă
Un curs de calificare 107 37.9 37.9 100.0
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 10. Când ați început participarea la proiectul POSDRU, de ce aveați
mai mare nevoie sau v‐ați fi dorit mai mult? ‐ Altele. Precizați
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 275 97.0 97.0 97.0
Nimic 2 .6 .6 97.6
Nu am avut un plan
pregătit 2 .6 .6 98.2
Sprijin pentru găsirea

unui loc de muncă să
2 .6 .6 98.8
învăț meseria care îmi
place
Un curs de calificare 2 .6 .6 99.4
Voiam banii de la
2 .6 .6 100.0
finalul cursului
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 11. De ce sprijin aveați nevoie pentru a vă găsi un loc de muncă sau
pentru a vă deschide o afacere la momentul participării în proiect (2014‐
2015)? Selectați toate răspunsurile corecte pentru dumneavoastră: ‐ Informare
(de exemplu: prezentarea drepturilor pe care le aveți și a instituțiilor care vă
pot ajuta)
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 156 54.9 54.9 54.9
Informare (de exemplu:
prezentarea drepturilor
pe care le aveți și a 128 45.1 45.1 100.0
instituțiilor care vă pot
ajuta)
Total 283 100.0 100.0

2015)? Selectați toate răspunsurile corecte pentru dumneavoastră: ‐ Consiliere
si orientare profesională (de exemplu: îndrumare în realizarea unui CV si

124
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 157 55.5 55.5 55.5
Consiliere si orientare
profesionala (de
exemplu: indrumare in
126 44.5 44.5 100.0
realizarea unui CV si
identificarea unui loc de
munca)
Total 283 100.0 100.0

2015)? Selectați toate răspunsurile corecte pentru dumneavoastră: ‐ Medierea
muncii (punerea direct în legatură cu angajatori, inclusiv prin târguri de
locuri de muncă)
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 180 63.5 63.5 63.5
Medierea muncii
(punerea direct in
legatura cu
103 36.5 36.5 100.0
angajatori, inclusiv
prin targuri de locuri
de munca)
Total 283 100.0 100.0
2015)? Selectați toate răspunsurile corecte pentru dumneavoastră: ‐ Cursuri
de calificare sau inițiere
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 104 36.7 36.7 36.7
Cursuri de calificare
179 63.3 63.3 100.0
sau initiere
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 11. De ce sprijin aveați nevoie pentru a vă găsi un loc de muncă
sau pentru a vă deschide o afacere la momentul participării în proiect (2014‐
2015)? Selectați toate răspunsurile corecte pentru dumneavoastră: ‐ Ucenicie
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 240 84.8 84.8 84.8
Ucenicie 43 15.2 15.2 100.0
Total 283 100.0 100.0

125
2015)? Selectați toate răspunsurile corecte pentru dumneavoastră: ‐ Cursuri
pentru deschiderea unei afaceri
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 216 76.4 76.4 76.4
Cursuri pentru
deschiderea unei 67 23.6 23.6 100.0
afaceri
Total 283 100.0 100.0

2015)? Selectați toate răspunsurile corecte pentru dumneavoastră: ‐
îndrumare personalizată pentru începerea unei afaceri
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 223 78.5 78.5 78.5
indrumare
personalizata pentru 61 21.5 21.5 100.0
inceperea unei afaceri
Total 283 100.0 100.0

2015)? Selectați toate răspunsurile corecte pentru dumneavoastră: ‐ Altele.
Precizați
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 280 98.9 98.9 98.9
am loc de munca ! 2 .6 .6 99.5
Nu am 1 .5 .5 100.0
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 12. De ce servicii aveți nevoie acum (2016) pentru a vă găsi un loc
de muncă?(Selectați toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastră) ‐
Informare (de exemplu: prezentarea drepturilor pe care le aveti si a
instituțiilor care vă pot ajuta)
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 200 70.5 70.5 70.5
Informare (de
exemplu: prezentarea
drepturilor pe care le 84 29.5 29.5 100.0
aveti si a institutiilor
care va pot ajuta)
Total 283 100.0 100.0

126
Întrebarea 12. De ce servicii aveți nevoie acum (2016) pentru a vă gasi un loc
de munca?(Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastră) ‐
Consiliere si orientare profesionala (de exemplu: indrumare in realizarea
unui CV si identificarea unui loc de muncă)
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 215 75.8 75.8 75.8
profesionala (de
69 24.2 24.2 100.0
identificarea unui loc
de munca)
Total 283 100.0 100.0

de munca?(Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra) ‐
Medierea muncii (punerea direct in legatura cu angajatori inclusiv prin
targuri de locuri de muncă)
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 206 72.7 72.7 72.7
Medierea muncii
(punerea direct in
legatura cu angajatori 77 27.3 27.3 100.0
inclusiv prin targuri de
locuri de munca)
Total 283 100.0 100.0

de muncă?(Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra) ‐
Cursuri de calificare sau inițiere
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 178 62.8 62.8 62.8
105 37.2 37.2 100.0
sau initiere
Total 283 100.0 100.0

de muncă?(Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastră) ‐
Ucenicie sau stagiu în cadrul unei firme
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 237 83.5 83.5 83.5
Ucenicie sau stagiu in
47 16.5 16.5 100.0
cadrul unei firme
Total 283 100.0 100.0
127

Întrebarea 12. De ce servicii aveti nevoie acum (2016) pentru a va gasi un loc
Cursuri pentru deschiderea unei afaceri
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 238 84.1 84.1 84.1
Cursuri pentru
afaceri
Total 283 100.0 100.0

Sfaturile cele mai bune pentru mine pentru a‐mi incepe o afacere
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 225 79.2 79.2 79.2
Sfaturile cele mai bune
pentru mine pentru a‐ 59 20.8 20.8 100.0
mi incepe o afacere
Total 283 100.0 100.0

Ajutor in bani pentru a va muta in alta localitate, unde sa gasiti un loc de
munca
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 246 86.6 86.6 86.6
Ajutor in bani pentru a
va muta in alta
38 13.4 13.4 100.0
localitate, unde sa
gasiti un loc de munca
Total 283 100.0 100.0

de munca?(Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra) ‐ Sa
fiu insotit la locul de munca de un consilier pentru 1‐3 luni, pentru a ma
obisnui mai usor cu noul loc de munca
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 251 88.5 88.5 88.5
128
Sa fiu insotit la locul de
munca de un consilier
pentru 1‐3 luni, pentru 33 11.5 11.5 100.0
a ma obisnui mai usor
cu noul loc de munca
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 12. De ce servicii aveți nevoie acum (2016) pentru a va gasi un loc
Niciun serviciu, am un loc de muncă
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 213 75.3 75.3 75.3
Niciun serviciu, am un
70 24.7 24.7 100.0
loc de munca
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 13. De ce servicii ati beneficiat in cadrul proiectului? Selectați
toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastră: ‐ Informare (de exemplu:
prezentarea drepturilor pe care le aveti si a institutiilor care vă pot ajuta)
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 138 48.9 48.9 48.9
Informare (de
care va pot ajuta)
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 13. De ce servicii ati beneficiat in cadrul proiectului? Selectati
toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra: ‐ Consiliere si orientare
profesionala (de exemplu: indrumare in realizarea unui CV si identificarea
unui loc de munca)
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 153 53.9 53.9 53.9
profesionala (de
131 46.1 46.1 100.0
identificarea unui loc
de munca)
Total 283 100.0 100.0

129
Întrebarea 13. De ce servicii ați beneficiat în cadrul proiectului? Selectați
toate răspunsurile corecte pentru dumneavoastra: ‐ Medierea muncii
(punerea direct in legatura cu angajatori inclusiv prin targuri de locuri de
munca)
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 192 67.8 67.8 67.8
Medierea muncii
(punerea direct in
legatura cu angajatori 91 32.2 32.2 100.0
inclusiv prin targuri de
locuri de munca)
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 13. De ce servicii ați beneficiat în cadrul proiectului? Selectați
toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastră: ‐ Cursuri de calificare sau
inițiere
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 104 36.8 36.8 36.8
179 63.2 63.2 100.0
sau initiere
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 13. De ce servicii ati beneficiat în cadrul proiectului? Selectați

toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastră: ‐ Ucenicie
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 243 85.7 85.7 85.7
Ucenicie 41 14.3 14.3 100.0
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 13. De ce servicii ati beneficiat in cadrul proiectului? Selectați
toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra: ‐ Cursuri pentru
deschiderea unei afaceri
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 241 85.2 85.2 85.2
Cursuri pentru
afaceri
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 13. De ce servicii ați beneficiat în cadrul proiectului? Selectați toate
răspunsurile corecte pentru dumneavoastră: ‐ Sfaturile de care ai nevoie
pentru începerea unei afaceria
130
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 227 80.2 80.2 80.2
Sfaturile de care ai
nevoie pentru 56 19.8 19.8 100.0
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 14. Daca ați beneficiat de informare si/sau consiliere, ați participat:
‐ Individual
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 230 81.0 81.0 81.0
Individual 54 19.0 19.0 100.0
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 14. Daca ati beneficiat de informare si/sau consiliere, ati participat:
‐ intr‐un grup mic de persoane (sub 10 persoane)
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 207 73.2 73.2 73.2
intr‐un grup mic de
persoane (sub 10 76 26.8 26.8 100.0
persoane)
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 14. Daca ati beneficiat de informare si/sau consiliere, ati participat: ‐
intr‐un grup mai mare de persoane (peste 10 persoane)
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 112 39.5 39.5 39.5
intr‐un grup mai mare
de persoane (peste 10 172 60.5 60.5 100.0
persoane)
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 15.1. Cat timp a durat informarea la care ati participat? ‐ Informare
individuala
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 1 59 20.7 29.1 29.1
2 54 19.2 27.0 56.1
4 52 18.5 26.0 82.1
8 36 12.8 17.9 100.0
Total 202 71.1 100.0
Missing System 82 28.9
Total 283 100.0
131

Întrebarea 15.1. Cat timp a durat informarea la care ati participat? ‐ Informare
de grup
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 1 27 9.6 11.0 11.0
2 78 27.7 31.8 42.8
4 70 24.5 28.2 70.9
8 72 25.3 29.1 100.0
Total 247 87.1 100.0
Total 283 100.0

Întrebarea 15.2. Cat timp a durat consilierea la care ati participat? ‐ Consiliere si
orientare profesionala individuala
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 2 122 42.9 45.6 45.6
4 56 19.9 21.1 66.8
8 62 21.8 23.1 89.9
16 27 9.5 10.1 100.0
Total 267 94.1 100.0
Total 283 100.0

Întrebarea 15.3. Daca ati beneficiat de sprijin pentru inceperea unei afaceri, ce
durata a avut acesta? ‐ Consiliere si formare profesionala pentru inceperea unei
activitati independente sau a unei afaceri
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 5 63 22.2 33.1 33.1
10 29 10.4 15.5 48.6
20 17 6.0 9.0 57.6
30 80 28.4 42.4 100.0
Total 190 67.0 100.0
Total 283 100.0

Întrebarea 15.3. Daca ati beneficiat de sprijin pentru inceperea unei afaceri, ce
durata a avut acesta? ‐ Consultanta si asistenta personalizata pentru inceperea
unei afaceri
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 5 64 22.7 38.2 38.2
10 30 10.7 18.0 56.3
20 20 7.2 12.2 68.4
132
30 53 18.7 31.6 100.0
Total 168 59.2 100.0
Total 283 100.0

Întrebarea 16. Dacă ați participat la un curs, ce calificare sau competente ati
obtinut in urma acestuia?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid
14 4.8 4.8 4.8
frizer sau
coafor/manichiura/pedichiura 33 11.7 11.7 16.5
sau masaj
sudor 7 2.4 2.4 18.9
agent de vanzari sau lucrator
57 20.1 20.1 39.0
in comert
Altele. Precizati 22 7.9 7.9 46.9
baby‐sitter 3 1.1 1.1 48.0
bucatar sau patiser 8 2.8 2.8 50.8
comerciant 5 1.7 1.7 52.4
competente antreprenoriale 9 3.3 3.3 55.7
comunicare in limba engleza 1 .5 .5 56.2
confectioner asamblor
4 1.6 1.6 57.8
produse textile
detectiv particular 10 3.4 3.4 61.1
lucrator in hoteluri sau
3 1.0 1.0 62.1
administrator pensiune
lucrator in izolatii hidrofuge
1 .5 .5 62.6
sau izolator termic
mecanic 7 2.4 2.4 65.0
operator calculator 30 10.6 10.6 75.6
operator introducere –
prelucrare – validare date 13 4.5 4.5 80.0
(OIPVD)
operator masini unelte cu
5 1.8 1.8 81.8
comanda numerica
ospatar sau barman sau
40 14.0 14.0 95.9
lucrator in alimentatie
sudor 8 3.0 3.0 98.8
tamplar 2 .6 .6 99.4
tractorist 2 .6 .6 100.0
133
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 16. Dacă ați participat la un curs, ce calificare sau competențe ați
obținut în urma acestuia? ‐ Altele. Precizati
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent

Valid 261 92.1 92.1 92.1
A‐si dori un loc de
2 .6 .6 92.7
munca stabil
agent securitate,maseur 2 .6 .6 93.3
Antreprenor 2 .6 .6 93.9
Apicultor 2 .6 .6 94.5
Cosmeticiana 1 .5 .5 95.0
Cursuri pentru
deschiderea unei 2 .6 .6 95.5
afaceri
Deja stiam tot ce se
preda . Am Ramas cu o 2 .6 .6 96.1
diploma nefolositoare .
lucrator in comert 2 .6 .6 96.7
Mi‐am gasit intre timp
2 .6 .6 97.3
de munca.
Nimic nu m‐am mai
incadrat la acel curs
pentru ca luasem 3 1.0 1.0 98.3
bacalaoreatul intre
timp
Operator calculator,
1 .5 .5 98.8
lucrator comercial
Proiectant nave 2 .6 .6 99.4
Tehnician cadastru,
2 .6 .6 100.0
topograf si funciar
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 17. Ați obtinut un loc de munca in urma participarii in proiect?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 7 2.4 2.4 2.4
Da 91 31.9 31.9 34.3
Nu 186 65.7 65.7 100.0
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 18. Daca ati obtinut un loc de munca in urma participarii la un
curs de initiere sau calificare, care din urmatoarele afirmatii este corecta?
134
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 10 3.6 3.6 3.6
Am gasit un loc de
munca in domeniul in
64 22.5 22.5 26.1
care am facut cursul de
calificare
Locul de munca obtinut
nu este in domeniul
cursului, dar cursul m‐
a ajutat 76 26.9 26.9 53.0
Nu am gasit un loc de
133 47.0 47.0 100.0
munca
Total
283 100.0 100.0

Întrebarea 19. Dacă nu aveti loc de muncă, care sunt principalele motive
pentru care nu ați obtinut un loc de muncă în urma participarii in proiect? ‐
Nu exista locuri de munca în zona unde locuiesc
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 202 71.2 71.2 71.2
Nu exista locuri de
munca in zona unde
locuiesc
82 28.8 28.8 100.0
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 19. Dacă nu aveți loc de muncă, care sunt principalele motive
pentru care nu ati obtinut un loc de munca in urma participarii in proiect? ‐
Nu am absolvit scoala de care am nevoie pentru locurile de muncă existente
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 254 89.7 89.7 89.7
135
Nu am absolvit scoala
de care am nevoie
29 10.3 10.3 100.0
pentru locurile de
munca existente
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 19. Daca nu aveti loc de munca, care sunt principalele motive
Nu sunt calificat pentru locurile de munca existente
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 230 81.0 81.0 81.0
Nu sunt calificat pentru
locurile de munca 54 19.0 19.0 100.0
existente
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 19. Dacă nu aveti loc de munca, care sunt principalele motive
Nu imi pot organiza bine timpul
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 267 94.1 94.1 94.1
Nu imi pot organiza
17 5.9 5.9 100.0
bine timpul
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 19. Dacă nu aveți loc de muncă, care sunt principalele motive
pentru care nu ați obținut un loc de muncă în urma participării în proiect? ‐
Nu am cautat loc de muncă
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 261 92.2 92.2 92.2
Nu am cautat loc de
22 7.8 7.8 100.0
munca
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 19. Dacă nu aveti loc de munca, care sunt principalele motive
pentru care nu ati obtinut un loc de munca in urma participarii in proiect? –
M‐am (re)inscris la scoala/postliceala/facultate
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 270 95.2 95.2 95.2
M‐am (re)inscris la
14 4.8 4.8 100.0
scoala/postliceala/facultate
Total 283 100.0 100.0
136

Altele. Precizati
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 221 77.8 77.8 77.8
Total 283 100.0 100.0

Altele. Precizati
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 221 77.8 77.8 77.8
am copii mici si nu am
momentan cu cine sa ii 1 .5 .5 78.3
las
Am gasit loc de munca. 2 .6 .6 78.9
am gasit un loc de
3 1.2 1.2 80.1
munca
Am gasit un loc de
1 .5 .5 80.6
munca
Am gasit un loc de
munca in urma 2 .6 .6 81.2
participarii la proiect
am loc de munca 1 .5 .5 81.7
Am loc de munca 8 3.0 3.0 84.7
Am loc de munca. 2 .6 .6 85.3
Am lucrat, dupa
terminarea proiectului, 1 .5 .5 85.8
insa am demisionat.
Am ramas insarcinata 1 .5 .5 86.2
Am un copil mic si nu
am cu cine sa‐l las
3 1.0 1.0 87.2
pentru a merge la
munca.
Am un loc de munca 10 3.4 3.4 90.6
Am un loc de munca! 1 .5 .5 91.1
Am un loc de munca. 2 .6 .6 91.7
Cer experiena! 1 .5 .5 92.2
Exclus 2 .6 .6 92.8
Lucrez in alt domeniu
fata de calificarea pe
2 .6 .6 93.4
care am obtinuto la
curs.
137
Lucrez in domeniul in
2 .6 .6 94.0
care am facut cursul
maternitate 1 .5 .5 94.5
Momentan, trebuie sa
dau un examen de 1 .5 .5 95.0
titularizare.
Nu accepta fara BAC si
3 1.0 1.0 95.9
toti doresc experienta.
Nu am cautat loc de
1 .5 .5 96.4
munca
Nu am experienta la
2 .6 .6 97.0
locul de munca.
nu am luat bacu 2 .6 .6 97.6
se cere experienta 2 .6 .6 98.2
sunt angajat 2 .6 .6 98.8
Sunt angajat cu carte
2 .6 .6 99.4
de muncaa
vreau o afacere ,am
investit mult timp in ea
dar nu am ajuns la
rezultatele dorite de 2 .6 .6 100.0
mine ,posibil in viitorul
apropiat sa imi iau un
loc de munca
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru găsirea
unui loc de muncă? ‐ Informare (de exemplu: prezentarea drepturilor pe care le
aveti si a institutiilor care va pot ajuta)
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent

Valid 166 58.5 58.5 58.5
Informare (de
care va pot ajuta)
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 20. Care din serviciile următoare au fost cele mai utile pentru gasirea
unui loc de muncă? ‐ Medierea muncii (punerea direct in legatura cu angajatori
inclusiv prin targuri de locuri de muncă)
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
138
Valid 220 77.8 77.8 77.8
Medierea muncii (punerea
direct in legatura cu
63 22.2 22.2 100.0
angajatori inclusiv prin
targuri de locuri de munca)
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 20. Care din serviciile următoare au fost cele mai utile pentru găsirea
unui loc de muncă? ‐ Cursuri de calificare sau inițiere
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 146 51.4 51.4 51.4
Cursuri de calificare sau
138 48.6 48.6 100.0
initiere
Total 283 100.0 100.0

unui loc de muncă? ‐ Ucenicie
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 247 87.0 87.0 87.0
Ucenicie 37 13.0 13.0 100.0
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru gasirea
unui loc de munca? ‐ Cursuri pentru deschiderea unei afaceri
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 255 89.9 89.9 89.9
Cursuri pentru
29 10.1 10.1 100.0
Total 283 100.0 100.0

intrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru gasirea
unui loc de munca? ‐ Sfaturile de care ai nevoie pentru inceperea unei afaceri
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 249 87.9 87.9 87.9
Sfaturile de care ai nevoie
pentru inceperea unei 34 12.1 12.1 100.0
afaceri
Total 283 100.0 100.0

139

intrebarea 20. Care din serviciile următoare au fost cele mai utile pentru găsirea
unui loc de muncă? ‐ Altele. Precizați
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 276 97.2 97.2 97.2
Total 283 100.0 100.0
unui loc de muncă? ‐ Altele. Precizați
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 276 97.2 97.2 97.2
Niciuna 2 .6 .6 97.8
Niciuna dintre variante 3 1.2 1.2 99.0
Nu lucrez 1 .5 .5 99.5
sau croitoria 1 .5 .5 100.0
Total 283 100.0 100.0
Întrebarea 21. Dacă ați găsit un loc de muncă în urma serviciilor de care ați
beneficiat:
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 92 32.4 32.4 32.4
Am pastrat locul de munca
mai putin de 2 luni de la 50 17.6 17.6 50.0
angajare
mai putin de 6 luni de la 38 13.3 13.3 63.2
angajare
104 36.8 36.8 100.0
peste 6 luni de la angajare
Total 283 100.0 100.0
Întrebarea 22. Dacă nu ați găsit un loc de muncă/nu ați început o activitate
independentă î urma serviciilor de care ați beneficiat, care din enunțul de mai jos
este corect?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 23 8.2 8.2 8.2
Informatiile primite in
cadrul proiectului imi sunt 96 33.7 33.7 41.9
folositoare si acum
140
stiu in continuare ce am
invatat la cursuri sau in 132 46.5 46.5 88.4
practica facuta
stiu in continuare ce am
invatat la cursurile sau de
33 11.6 11.6 100.0
la consilieri referitor la
Total 283 100.0 100.0
Întrebarea 23. După ce ați beneficiat de sprijin in cadrul proiectului, ati continuat
scoala sau ati urmat alte cursuri de calificare?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 6 2.1 2.1 2.1
Da 79 28.0 28.0 30.1
Nu 198 69.9 69.9 100.0
Total 283 100.0 100.0
Întrebarea 24. Acum mergeti la scoala sau urmati alte cursuri de calificare?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 44 15.4 15.4 15.4
Da 31 10.9 10.9 37.4
Nu 177 62.6 62.6 100.0
Total
283 100.0 100.0
Întrebarea 24. Acum mergeți la scoală sau urmați alte cursuri de calificare? ‐
Altele. Precizați
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 252 88.9 88.9 88.9
acum am un loc de munca 2 .6 .6 89.5
am terminat cursul de
1 .5 .5 90.0
bucatar
am un loc de munca 5 1.7 1.7 91.7
am un loc de munca 2 .6 .6 92.3
am urmat si al curs si acum
sunt angajat cu carte de 2 .6 .6 92.9
munca.
da, scoala 1 .5 .5 93.4
lucrez 1 .5 .5 93.9
lucrez 1 .5 .5 94.4
merg la munca 1 .5 .5 94.9
munca 1 .5 .5 95.4
141
muncesc 2 .6 .6 95.9
nu merg la scoala si nici nu
urmez alt curs de calificare
profesionala. Am un loc de
2 .6 .6 96.5
munca, cu un program bine
stabilit de care sunt
multumit.
nu urmez niciun curs 1 .5 .5 97.0
Nu, dar doresc sa fac si alte
2 .6 .6 97.6
cursuri de calificare
Sunt student in anul 2 2 .6 .6 98.8
Urmez alte cursuri 2 .6 .6 99.4
Work 2 .6 .6 100.0
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 3. V‐ați schimbat domiciliul față de momentul la care ați beneficiat de sprijin în cadrul proiectului
POSDRU?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 6 2.2 2.2 2.2
Da, locuiesc in alt judet 11 3.9 3.9 6.0
Nu 263 93.0 93.0 99.0
Nu, dar lucrez in strainatate 3 1.0 1.0 100.0
Total 283 100.0 100.0
Sondajul arată o mobilitate extrem de redusă a grupului țintă al proiectului, doar 3,9% dintre beneficiari locuiesc în alt
judeţ, iar 1% lucrează în străinătate. 85% dintre repondenți rămași în același loc.

Întrebarea 5. Care este etnia dumneavoastraă (intrebare optionala)

Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Roma 10 3.4 3.4 4.0
Romana 272 96.0 96.0 100.0
Total 283 100.0 100.0
În urma aplicării sondajului reiese că 3,4% dintre beneficiari sunt de etnie romă.
Întrebarea 6. Vârsta dvs. în ani impliniti este:

Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 16‐18 6 2.3 2.3 2.3
19‐22 221 77.8 77.8 80.1
23‐26 56 19.9 19.9 100.0
Total 283 100.0 100.0
142
Peste 77% din beneficiarii proiectului au între 19 și 22 de ani și alți cca. 20% au între 23 și 26 de ani. Aceasta întărește
constatarea că proiectul s‐a adresat unui grup particular de tineri NEETs, nefiind un model pentru toate proiectele ce
pot fi implementate pentru acest grup țintă.
Întrebarea 7. Ultimul nivel de educație este:

Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
facultate neterminata 8 2.9 2.9 5.8
liceu (clasa a X‐a) 5 1.7 1.7 7.5
liceu (clasele XI‐XII) cu bacalaureat absolvit 49 17.4 17.4 24.9
liceu (clasele XI‐XII) fara bacalaureat absolvit 181 64.0 64.0 88.9
scoala gimnaziala (clasele V‐VIII) 3 1.0 1.0 89.9
scoala postliceala absolvita 11 4.1 4.1 94.0
scoala postliceala neterminata 6 2.0 2.0 95.9
scoala primara (clasele I‐IV) 2 .6 .6 96.5
scoala profesionala absolvita 8 3.0 3.0 99.5
scoala profesionala neterminata 1 .5 .5 100.0
Total 283 100.0 100.0
Circa 64% dintre beneficiarii proiectului sunt absolvenți de liceu fără examenul de bacalaureat absolvit, 17,4% fiind
absolvenţi care au trecut examenul de bacalaureat.


Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent

Valid feminin 105 37.2 37.2 37.2
masculin 178 62.8 62.8 100.0
Total 283 100.0 100.0
Distribuția pe sexe a beneficiarilor proiectului este în favoarea baieţilor, aceştia participând la activităţile proiectului
într‐un procent cu 25% mai mare decât fetele.
Întrebarea 9. În acest moment aveti un loc de muncă?

Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Da 139 49.1 49.1 49.5
Nu 143 50.5 50.5 100.0
Total 283 100.0 100.0
Circa 50% dintre participanţii la proiect au un loc de muncă în prezent.
Întrebarea 10. Când ati inceput participarea la proiectul POSDRU, de ce aveati mai mare nevoie sau v‐ati fi
dorit mai mult?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 3 1.0 1.0 1.0
Sprijin pentru a incepe o afacere 32 11.5 11.5 15.4
Sprijin pentru gasirea unui loc de munca 132 46.7 46.7 62.1
Un curs de calificare 107 37.9 37.9 100.0
Total 283 100.0 100.0
Principalul sprijin identificat de beneficiari ca nevoie înainte de participarea la proiect a fost cel legat de găsirea unui
loc de muncă ‐ 46.7%, urmat de participarea la curs de calificare – 37,9%.
143
Întrebarea 11. De ce sprijin aveati nevoie pentru a va gasi un loc de munca sau pentru a va deschide o afacere
la momentul participarii in proiect (2014‐2015)? Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra: ‐
Informare (de exemplu: prezentarea drepturilor pe care le aveti si a institutiilor care va pot ajuta)
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 156 54.9 54.9 54.9
Informare (de exemplu: prezentarea
drepturilor pe care le aveti si a institutiilor 128 45.1 45.1 100.0
care va pot ajuta)
Total 283 100.0 100.0
Valid 157 55.5 55.5 55.5
Consiliere si orientare profesionala (de
exemplu: indrumare in realizarea unui CV si 126 44.5 44.5 100.0
identificarea unui loc de munca)
Total 283 100.0 100.0
180 63.5 63.5 63.5
Medierea muncii (punerea direct in legatura
Valid cu angajatori, inclusiv prin targuri de locuri 103 36.5 36.5 100.0
de munca)
Total 283 100.0 100.0
Valid 104 36.7 36.7 36.7
Cursuri de calificare sau initiere 179 63.3 63.3 100.0
Total 283 100.0 100.0
Valid 240 84.8 84.8 84.8
Ucenicie 43 15.2 15.2 100.0
Total 283 100.0 100.0
Valid 216 76.4 76.4 76.4
Cursuri pentru deschiderea unei afaceri 67 23.6 23.6 100.0
Total 283 100.0 100.0
Valid 223 78.5 78.5 78.5
indrumare personalizata pentru inceperea
61 21.5 21.5 100.0
unei afaceri
Total 283 100.0 100.0
Valid 280 98.9 98.9 98.9
am loc de munca ! 2 .6 .6 99.5
Nu am 1 .5 .5 100.0
Total 283 100.0 100.0
Întrebați punctual de care dintre serviciile oferite în proiect aveau nevoie la începutul particiării în proiect, respondenții
la sondaj au declarant că aveau nevoie de cursuri de calificare (63,3%), informare (45%), consiliere (44%). 36% au
declarant că aveau nevoie de medierea muncii. Circa 15% au declarant că aveau nevoie de un stagiu de ucenicie sau de
tractică (stagiu). 23,6% au declarant că aveau nevoie de cursuri pentru inițierea unei afaceri și 21,5% au declarant că
aveau nevoie de consultanță pentru inițierea unei afaceri, cu toate că rezultatele activităților de promovare a
anterprenoriatului în cadrul proiectului au fost foarte slabe.
Întrebarea 12. De ce servicii aveți nevoie acum (2016) pentru a vă găsi un loc de muncă?
Frequenc Valid Cumulative

Percent
y Percent Percent
Valid 200 70.5 70.5 70.5
drepturilor pe care le aveti si a institutiilor 84 29.5 29.5 100.0
care va pot ajuta)
Total 283 100.0 100.0
Valid 215 75.8 75.8 75.8
144
exemplu: indrumare in realizarea unui CV si 69 24.2 24.2 100.0
Total 283 100.0 100.0
Valid 206 72.7 72.7 72.7
cu angajatori inclusiv prin targuri de locuri de 77 27.3 27.3 100.0
munca)
Total 283 100.0 100.0
Valid 178 62.8 62.8 62.8
Total 283 100.0 100.0
Valid 237 83.5 83.5 83.5
Ucenicie sau stagiu in cadrul unei firme 47 16.5 16.5 100.0
Total 283 100.0 100.0
Valid 238 84.1 84.1 84.1
Total 283 100.0 100.0
Valid 225 79.2 79.2 79.2
Sfaturile cele mai bune pentru mine pentru a‐
59 20.8 20.8 100.0
mi incepe o afacere
Total 283 100.0 100.0
Valid 246 86.6 86.6 86.6
Ajutor in bani pentru a va muta in alta
38 13.4 13.4 100.0
localitate, unde sa gasiti un loc de munca
Total 283 100.0 100.0
Valid 251 88.5 88.5 88.5
Sa fiu insotit la locul de munca de un consilier
pentru 1‐3 luni, pentru a ma obisnui mai usor 33 11.5 11.5 100.0
cu noul loc de munca
Total 283 100.0 100.0
Valid 213 75.3 75.3 75.3
Niciun serviciu, am un loc de munca 70 24.7 24.7 100.0
Total 283 100.0 100.0
În timp ce 24% dintre cei care au răspuns sondajului nu mai au nevoie de asistență în prezent, întrucât au un loc de
muncă, peste 60% au nevoie în continuare de cursuri de calificare, informare, consiliere și medierea muncii. Procentul
celor care au nevoie de medierea muncii a scăzut. Procentul celor care au nevoie de ucenicie sau stagii a rămas aproape
constant. Procentul celor care au nevoie de sprijin pentru antreprenoirat (cursuri și consultanță) a scăzut cu circa 10
procente.
Întrebarea 13. De ce servicii ați beneficiat în cadrul proiectului?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 138 48.9 48.9 48.9
drepturilor pe care le aveti si a 145 51.1 51.1 100.0
institutiilor care va pot ajuta)
Total 283 100.0 100.0
Valid 153 53.9 53.9 53.9
exemplu: indrumare in realizarea unui CV 131 46.1 46.1 100.0
si identificarea unui loc de munca)
Total 283 100.0 100.0
145
Valid 192 67.8 67.8 67.8
Medierea muncii (punerea direct in
legatura cu angajatori inclusiv prin 91 32.2 32.2 100.0
Total 283 100.0 100.0
Valid 104 36.8 36.8 36.8
Total 283 100.0 100.0
Valid 243 85.7 85.7 85.7
Ucenicie 41 14.3 14.3 100.0
Total 283 100.0 100.0
Valid 241 85.2 85.2 85.2
Total 283 100.0 100.0
Valid 227 80.2 80.2 80.2
Sfaturile de care ai nevoie pentru
56 19.8 19.8 100.0
Total 283 100.0 100.0
Deși conform designului de proiect toți cei înregistrați în registrul grupului țintă au beneficiar de informare și consiliere,
doar 51% dintre respondenții la sondaj identifică informarea ca fiind un serviciu de care au beneficiat. Constatarea duce
la concluzia că acest serviciu nu a fost oferit cu eficacitate maximă în cazul a 49% din grupul țintă. Corelat cu întrebarea
14, se poate constata că participanţii au considerat că sesiunile de informare şi consiliere realizate pentru grupuri nu
sunt la fel de eficiente ca cele individuale.
Întrebarea 14. Dacă ați beneficiat de informare și/sau consiliere, ași participat:
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 230 81.0 81.0 81.0
Individual 54 19.0 19.0 100.0
Total 283 100.0 100.0
Valid 207 73.2 73.2 73.2
intr‐un grup mic de persoane (sub 10
76 26.8 26.8 100.0
persoane)
Total 283 100.0 100.0
Valid 112 39.5 39.5 39.5
intr‐un grup mai mare de persoane (peste
172 60.5 60.5 100.0
10 persoane)
Total 283 100.0 100.0
Majoritatea beneficiarilor de informare și consiliere (peste 60%) au beneficiat de acest serviciu în sesiuni de grup. Doar
19% dintre repondenții la sondaj au beneficiat de informare și consiliere individual.
Întrebarea 15.1. Cât timp a durat informarea la care ați participat? ‐ Informare individuală
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 1 59 20.7 29.1 29.1
2 54 19.2 27.0 56.1
4 52 18.5 26.0 82.1
8 36 12.8 17.9 100.0
Total 202 71.1 100.0
Total 283 100.0

146
Întrebarea 15.1. Cât timp a durat informarea la care ați participat? ‐ Informare de grup
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 1 27 9.6 11.0 11.0
2 78 27.7 31.8 42.8
4 70 24.5 28.2 70.9
8 72 25.3 29.1 100.0
Total 247 87.1 100.0
Total 283 100.0
Media ponderată conform răspunsurilor participanților arată că aceștia își amintesc că o sesiune de informare
individuală a durat aproximativ 3 ore, iar o informare de grup aproximativ 4 ore. Majoritatea identifică totuși între 1
și 2 ore o sesiune de informare individuală și peste 2 ore o sesiune de grup.
Întrebarea 15.2. Cât timp a durat consilierea la care ați participat? ‐ Consiliere si orientare profesională
individuală
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 2 122 42.9 45.6 45.6
4 56 19.9 21.1 66.8
8 62 21.8 23.1 89.9
16 27 9.5 10.1 100.0
Total 267 94.1 100.0
Total 283 100.0
În ceea ce privește consilierea, media ponderată conform răspunsurilor participanților arată că aceștia își amintesc că
o sesiune de consiliere individuală a durat aproximativ 5 ore. Majoritatea identifică totuți doar 2 ore pentru o sesiune
de consultanță.

Întrebarea 15.3. Dacă ați beneficiat de sprijin pentru inceperea unei afaceri, ce durata a avut acesta? ‐
Consiliere si formare profesionala pentru inceperea unei activitati independente sau a unei afaceri
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 5 63 22.2 33.1 33.1
10 29 10.4 15.5 48.6
20 17 6.0 9.0 57.6
30 80 28.4 42.4 100.0
Total 190 67.0 100.0
Total 283 100.0

Întrebarea 15.3. Dacă ați beneficiat de sprijin pentru începerea unei afaceri, ce durată a avut acesta? ‐
Consultanța și asistența personalizată pentru inceperea unei afaceri
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
147
Valid 5 64 22.7 38.2 38.2
10 30 10.7 18.0 56.3
20 20 7.2 12.2 68.4
30 53 18.7 31.6 100.0
Total 168 59.2 100.0
Total 283 100.0
În ceea ce privește consilierea pentru antreprenoirat, cursurile și consultanța primită au însumat, în medie, peste 30
de ore.
Întrebarea 16. Daca ati participat la un curs, ce calificare sau competente ati obtinut in urma acestuia?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 14 4.8 4.8 4.8
frizer sau coafor/ manichiura/
33 11.7 11.7 16.5
pedichiura sau masaj
sudor 7 2.4 2.4 18.9
agent de vanzari sau lucrator in comert 57 20.1 20.1 39.0
baby‐sitter 3 1.1 1.1 48.0
bucatar sau patiser 8 2.8 2.8 50.8
comerciant 5 1.7 1.7 52.4
competente antreprenoriale 9 3.3 3.3 55.7
comunicare in limba engleza 1 .5 .5 56.2
confectioner asamblor produse textile 4 1.6 1.6 57.8
detectiv particular 10 3.4 3.4 61.1
lucrator in hoteluri sau administrator
3 1.0 1.0 62.1
pensiune
lucrator in izolatii hidrofuge sau izolator
1 .5 .5 62.6
termic
mecanic 7 2.4 2.4 65.0
operator calculator 30 10.6 10.6 75.6
operator introducere – prelucrare –
13 4.5 4.5 80.0
validare date (OIPVD)
operator masini unelte cu comanda
5 1.8 1.8 81.8
numerica
ospatar sau barman sau lucrator in
40 14.0 14.0 95.9
alimentatie
sudor 8 3.0 3.0 98.8
tamplar 2 .6 .6 99.4
tractorist 2 .6 .6 100.0
Total 283 100.0 100.0
Un număr mare dintre repondenții la sondaj au urmat cursurile de agent de vânzări sau lucrator în comerț ‐ 20%, iar
14% au urmat cursuri de ospatar sau barman sau lucrător în alimentaţie. Peste 11% dintre repondenții la sondaj au
urmat cursuri de frizer sau coafor/manichiură/pedichiură sau masaj, iar peste 10% cursuri de operator calculator.

Întrebarea 17. Ați obtinut un loc de muncă în urma participării în proiect?

Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 7 2.4 2.4 2.4
Da 91 31.9 31.9 34.3
Nu 186 65.7 65.7 100.0
148
Total 283 100.0 100.0
Peste 30% dintre beneficiarii proiectului au obținut un loc de muncă în urma participării la proiect, din care doar 22,5%
şi‐au găsit un loc de muncă în domeniul în care au urmat cursul în cadrul proiectului. Iar pentru peste 26% (unii dintre
ei s‐au angajat și au păstrat locul de muncă, alții nu) cursul sau proiectul au fost utile în găsirea unui loc de muncă.

Întrebarea 18. Dacă ati obtinut un loc de muncă în urma participării la un curs de initiere sau calificare, care
din urmatoarele afirmații este corectă?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 10 3.6 3.6 3.6
Am gasit un loc de munca in domeniul in
64 22.5 22.5 26.1
care am facut cursul de calificare
Locul de munca obtinut nu este in
76 26.9 26.9 53.0
domeniul cursului, dar cursul m‐a ajutat
Nu am gasit un loc de munca 133 47.0 47.0 100.0
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 19. Dacă nu aveți loc de muncă, care sunt principalele motive pentru care nu ați obtinut un loc de
munca in urma participarii in proiect?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 202 71.2 71.2 71.2
Nu exista locuri de munca in zona unde
82 28.8 28.8 100.0
locuiesc
Total 283 100.0 100.0
Valid 254 89.7 89.7 89.7
Nu am absolvit scoala de care am nevoie
29 10.3 10.3 100.0
pentru locurile de munca existente
Total 283 100.0 100.0
Valid 230 81.0 81.0 81.0
Nu sunt calificat pentru locurile de
54 19.0 19.0 100.0
munca existente
Total 283 100.0 100.0
Valid 267 94.1 94.1 94.1
Nu imi pot organiza bine timpul 17 5.9 5.9 100.0
Total 283 100.0 100.0
Valid 261 92.2 92.2 92.2
Nu am cautat loc de munca 22 7.8 7.8 100.0
Total 283 100.0 100.0
Valid 270 95.2 95.2 95.2
scoala/postliceala/facultate 14 4.8 4.8 100.0
Total 283 100.0 100.0

Valid 221 77.8 77.8 77.8
Total 283 100.0 100.0
Valid 221 77.8 77.8 77.8
am copii mici si nu am momentan cu cine
sa ii las 1 .5 .5 78.3
Am gasit loc de munca. 2 .6 .6 78.9
149
am gasit un loc de munca 3 1.2 1.2 80.1
Am gasit un loc de munca 1 .5 .5 80.6
Am gasit un loc de munca in urma
participarii la proiect 2 .6 .6 81.2
am loc de munca 1 .5 .5 81.7

Am loc de munca 8 3.0 3.0 84.7
Am loc de munca. 2 .6 .6 85.3
Am lucrat, dupa terminarea proiectului,
insa am demisionat. 1 .5 .5 85.8
Am ramas insarcinata 1 .5 .5 86.2

Am un copil mic si nu am cu cine sa‐l las
pentru a merge la munca. 3 1.0 1.0 87.2
Am un loc de munca 10 3.4 3.4 90.6

Am un loc de munca! 1 .5 .5 91.1
Am un loc de munca. 2 .6 .6 91.7
Cer experiena! 1 .5 .5 92.2
Exclus 2 .6 .6 92.8
Lucrez in alt domeniu fata de calificarea
pe care am obtinuto la curs. 2 .6 .6 93.4
Lucrez in domeniul in care am facut

cursul 2 .6 .6 94.0
maternitate 1 .5 .5 94.5
Momentan, trebuie sa dau un examen de
titularizare. 1 .5 .5 95.0
Nu accepta fara BAC si toti doresc

experienta. 3 1.0 1.0 95.9
Nu am cautat loc de munca 1 .5 .5 96.4

Nu am experienta la locul de munca.
2 .6 .6 97.0
nu am luat bacu 2 .6 .6 97.6

se cere experienta 2 .6 .6 98.2
Sunt angajat cu carte de muncaa 2 .6 .6 99.4
vreau o afacere ,am investit mult timp in
ea dar nu am ajuns la rezultatele dorite
de mine ,posibil in viitorul apropiat sa
imi iau un loc de munca 2 .6 .6 100.0
Total 283 100.0 100.0

În percepția tinerilor repondenți principalele motive pentru ei nu s‐au angajat după participarea la proiect sunt
reprezentate de piața muncii locală, deoarece nu există locuri de muncă disponibile, spun 28,8% dintre beneficiarii
proiectului şi de faptul că nu s‐a realizat o coordonare eficientă între cerinţele pieţei şi cursurile derulate în cadrul
proiectului, 19% dintre repondenţi precizând că nu sunt calificaţi pentru locurile de munca existente. Doar 4,8% dintre
beneficiari s‐au reînscris la școală, ieșind din categoria NEETs și 8% nu au căutat deloc un loc de muncă.

150
Întrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru gasirea unui loc de munca? ‐
Informare (de exemplu: prezentarea drepturilor pe care le aveti si a institutiilor care va pot ajuta)
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 166 58.5 58.5 58.5
drepturilor pe care le aveti si a 118 41.5 41.5 100.0
institutiilor care va pot ajuta)
Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru g[sirea unui loc de munc[?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 220 77.8 77.8 77.8
Medierea muncii (punerea direct in
legatura cu angajatori inclusiv prin 63 22.2 22.2 100.0
Total 283 100.0 100.0
Valid 146 51.4 51.4 51.4
Total 283 100.0 100.0
Valid 247 87.0 87.0 87.0
Ucenicie 37 13.0 13.0 100.0
Total 283 100.0 100.0
Valid 255 89.9 89.9 89.9
Total 283 100.0 100.0
Valid 249 87.9 87.9 87.9
Sfaturile de care ai nevoie pentru
inceperea unei afaceri 34 12.1 12.1 100.0
Total 283 100.0 100.0

Valid 276 97.2 97.2 97.2
Total 283 100.0 100.0
Valid 276 97.2 97.2 97.2
Niciuna 2 .6 .6 97.8
Niciuna dintre variante 3 1.2 1.2 99.0
Nu lucrez 1 .5 .5 99.5
sau croitoria 1 .5 .5 100.0
Total 283 100.0 100.0

Cursurile de calificare rămân relevante pentru tineri, peste 48% dintre tinerii care nu au loc de muncă declarând că
acestea le‐ar fi utile pentru găsirea unui loc de muncă, urmate de medierea muncii cu 22%.

Întrebarea 21. Daca ați găsit un loc de muncă în urma serviciilor de care ați beneficiat:
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
151
Valid 92 32.4 32.4 32.4
Am pastrat locul de munca mai putin de
50 17.6 17.6 50.0
2 luni de la angajare
Am pastrat locul de munca mai putin de
38 13.3 13.3 63.2
6 luni de la angajare
Am pastrat locul de munca peste 6 luni
104 36.8 36.8 100.0
de la angajare
Total 283 100.0 100.0
Peste o treime dintre repondenţi şi‐au păstrat locurile de muncă peste 6 luni.

Întrebarea 22. Dacă nu ați găsit un loc de muncă/nu ați inceput o activitate independentă în urma serviciilor
de care ați beneficiat, care din enuntul de mai jos este corect?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 23 8.2 8.2 8.2
Informatiile primite in cadrul proiectului
96 33.7 33.7 41.9
imi sunt folositoare si acum
stiu in continuare ce am invatat la
132 46.5 46.5 88.4
cursuri sau in practica facuta
stiu in continuare ce am invatat la
cursurile sau de la consilieri referitor la 33 11.6 11.6 100.0
Total 283 100.0 100.0
Deși nu au găsit un loc de muncă pentru peste 46% dintre beneficairi informațiile primite și cursurile urmate rămân
relevante și sunt utilizate în continuare pentru căutarea unui loc de muncă.

Întrebarea 23. După ce ati beneficiat de sprijin în cadrul proiectului, ați continuat școala sau ați urmat alte
cursuri de calificare?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 6 2.1 2.1 2.1
Da 79 28.0 28.0 30.1
Nu 198 69.9 69.9 100.0
Total 283 100.0 100.0
Doar 28% dintre beneficiarii proiectului s‐au reînscris la școală sau la alte cursuri de calificare și 10% sunt în
continaure în educație sau formare în mai 2016, la peste 6 luni de la finalizarea proiectului, ieșind astfel din categoria
tienrilor NEETs.

Întrebarea 24. Acum mergeti la școală sau urmati alte cursuri de calificare?
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valid 44 15.4 15.4 15.4
Da 31 10.9 10.9 37.4
Nu 177 62.6 62.6 100.0
Total
283 100.0 100.0
152

Întrebarea 9. În acest moment aveti un loc de munca? * Mediu_rezidenta Crosstabulation
Proiect Mediu_rezidenta Total
oras sat
1 intrebarea 9. in acest Count 0 1 0 1

moment aveti un loc de
munca?
% within 0.0% .5% 0.0% .4%
Mediu_rezident
a
Da Count 0 98 41 139
% within 0.0% 51.6% 45.1% 49.1%

Mediu_rezident
a
Nu Count 2 91 50 143
% within 100.0% 47.9% 54.9% 50.5%

Mediu_rezident
a
Total Count 2 190 91 283
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a

153
Întrebarea 13. De ce servicii ati beneficiat in cadrul proiectului? Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra: ‐ Informare (de exemplu:
prezentarea drepturilor pe care le aveti si a institutiilor care va pot ajuta) * Mediu_rezidenta Crosstabulation
oras sat
1 intrebarea 13. De ce Count 0 93 45 138

servicii ati beneficiat in
cadrul proiectului?
% within 0.0% 48.9% 49.5% 48.8%
Selectati toate raspunsurile
Mediu_rezident
corecte pentru
a
dumneavoastra: ‐
Informare (de exemplu: Count 2 97 46 145
Informare (de exemplu:
prezentarea drepturilor pe
care le aveti si a
care le aveti si a % within 100.0% 51.1% 50.5% 51.2%
institutiilor care va pot
institutiilor care va pot Mediu_rezident
ajuta)
ajuta) a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a

Întrebarea 13. De ce servicii ati beneficiat in cadrul proiectului? Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra: ‐ Consiliere si orientare
profesionala (de exemplu: indrumare in realizarea unui CV si identificarea unui loc de munca) * Mediu_rezidenta Crosstabulation
oras sat

cadrul proiectului?
% within 0.0% 52.6% 57.6% 53.9%
Mediu_rezident
corecte pentru
a
154
dumneavoastra: ‐ Consiliere si orientare Count 2 90 39 131
Consiliere si orientare profesionala (de exemplu:
profesionala (de exemplu: indrumare in realizarea
% within 100.0% 47.4% 42.4% 46.1%
indrumare in realizarea unui CV si identificarea
Mediu_rezident
unui CV si identificarea unui loc de munca)
a
unui loc de munca)
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
Întrebarea 13. De ce servicii ati beneficiat in cadrul proiectului? Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra: ‐ Medierea muncii
(punerea direct in legatura cu angajatori inclusiv prin targuri de locuri de munca) * Mediu_rezidenta Crosstabulation
oras sat

cadrul proiectului?
% within 0.0% 67.4% 69.6% 67.6%
Mediu_rezident
corecte pentru
a
dumneavoastra: ‐
Medierea muncii (punerea Count 2 62 28 92
Medierea muncii (punerea
angajatori inclusiv prin % within 100.0% 32.6% 30.4% 32.4%
targuri de locuri de munca) Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
intrebarea 13. De ce servicii ati beneficiat in cadrul proiectului? Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra: ‐ Cursuri de calificare sau
initiere * Mediu_rezidenta Crosstabulation
155
oras sat

cadrul proiectului?
% within 0.0% 40.0% 30.8% 36.7%
Mediu_rezident
corecte pentru
a
dumneavoastra: ‐ Cursuri
Cursuri de calificare sau Count 2 114 63 179
de calificare sau initiere
initiere
% within 100.0% 60.0% 69.2% 63.3%
Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
Întrebarea 13. De ce servicii ati beneficiat in cadrul proiectului? Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra: ‐ Ucenicie *
Mediu_rezidenta Crosstabulation
oras sat

cadrul proiectului?
% within 0.0% 88.9% 80.2% 85.5%
Mediu_rezident
corecte pentru
a
dumneavoastra: ‐ Ucenicie
Ucenicie Count 2 21 18 41
156
% within 100.0% 11.1% 19.8% 14.5%
Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
Întrebarea 13. De ce servicii ati beneficiat in cadrul proiectului? Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra: ‐ Cursuri pentru
deschiderea unei afaceri * Mediu_rezidenta Crosstabulation
oras sat

cadrul proiectului?
% within 100.0% 83.2% 89.0% 85.2%
Mediu_rezident
corecte pentru
a
dumneavoastra: ‐ Cursuri
Cursuri pentru Count 0 32 10 42
pentru deschiderea unei
afaceri
% within 0.0% 16.8% 11.0% 14.8%
Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
Întrebarea 13. De ce servicii ati beneficiat in cadrul proiectului? Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra: ‐ Sfaturile de care ai nevoie
pentru inceperea unei afaceri * Mediu_rezidenta Crosstabulation
157
oras sat

cadrul proiectului?
% within 100.0% 80.5% 79.3% 80.3%
Mediu_rezident
corecte pentru
a
dumneavoastra: ‐ Sfaturile
Sfaturile de care ai nevoie Count 0 37 19 56
de care ai nevoie pentru
pentru inceperea unei
afaceri
% within 0.0% 19.5% 20.7% 19.7%
Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
Întrebarea 13. De ce servicii ati beneficiat in cadrul proiectului? Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra: ‐ Altele. Precizati *
oras sat

cadrul proiectului?
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
Mediu_rezident
corecte pentru
a
dumneavoastra: ‐ Altele.
Precizati
158
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
Mediu_rezident
a
Întrebarea 17. Ati obtinut un loc de munca in urma participarii in proiect? * Mediu_rezidenta Crosstabulation
oras sat
1 intrebarea 17. Ati obtinut Count 0 5 2 7

un loc de munca in urma
participarii in proiect?
% within 0.0% 2.6% 2.2% 2.5%
Mediu_rezident
a
Da Count 2 67 22 91
% within 100.0% 35.1% 23.9% 31.9%

Mediu_rezident
a
Nu Count 0 119 68 187
% within 0.0% 62.3% 73.9% 65.6%

Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a

Întrebarea 19. Daca nu aveti loc de munca, care sunt principalele motive pentru care nu ati obtinut un loc de munca in urma participarii in proiect? ‐ Nu
exista locuri de munca in zona unde locuiesc * Mediu_rezidenta Crosstabulation
159
oras sat
1 intrebarea 19. Daca nu Count 2 135 65 202

aveti loc de munca, care
sunt principalele motive
% within 100.0% 71.1% 71.4% 71.4%
pentru care nu ati obtinut
Mediu_rezident
a
participarii in proiect? ‐ Nu
Nu exista locuri de munca Count 0 55 26 81
exista locuri de munca in
in zona unde locuiesc
zona unde locuiesc
% within 0.0% 28.9% 28.6% 28.6%
Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
am absolvit scoala de care am nevoie pentru locurile de munca existente * Mediu_rezidenta Crosstabulation
oras sat

% within 100.0% 90.0% 89.1% 89.8%
Mediu_rezident
a
Count 0 19 10 29
am absolvit scoala de care
160
am nevoie pentru locurile Nu am absolvit scoala de % within 0.0% 10.0% 10.9% 10.2%
de munca existente care am nevoie pentru Mediu_rezident
locurile de munca existente a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
sunt calificat pentru locurile de munca existente * Mediu_rezidenta Crosstabulation
oras sat

% within 100.0% 86.3% 70.3% 81.3%
Mediu_rezident
a
Nu sunt calificat pentru Count 0 26 27 53
sunt calificat pentru
locurile de munca existente
% within 0.0% 13.7% 29.7% 18.7%
Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
imi pot organiza bine timpul * Mediu_rezidenta Crosstabulation
161
oras sat

% within 100.0% 94.8% 92.3% 94.0%
Mediu_rezident
a
Nu imi pot organiza bine Count 0 10 7 17
imi pot organiza bine
timpul
timpul
% within 0.0% 5.2% 7.7% 6.0%
Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
am cautat loc de munca * Mediu_rezidenta Crosstabulation
oras sat

% within 100.0% 93.2% 90.1% 92.2%
Mediu_rezident
a
Nu am cautat loc de munca Count 0 13 9 22
am cautat loc de munca
162
% within 0.0% 6.8% 9.9% 7.8%
Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
Întrebarea 19. Daca nu aveti loc de munca, care sunt principalele motive pentru care nu ati obtinut un loc de munca in urma participarii in proiect? ‐ M‐
am (re)inscris la scoala/postliceala/facultate * Mediu_rezidenta Crosstabulation
oras sat

% within 100.0% 94.2% 96.7% 95.1%
Mediu_rezident
a
participarii in proiect? ‐ M‐
M‐am (re)inscris la Count 0 11 3 14
am (re)inscris la
scoala/postliceala/facultat
scoala/postliceala/facultat
e
e % within 0.0% 5.8% 3.3% 4.9%
Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
Întrebarea 19. Daca nu aveti loc de munca, care sunt principalele motive pentru care nu ati obtinut un loc de munca in urma participarii in proiect? ‐
Altele. Precizati * Mediu_rezidenta Crosstabulation
163
oras sat

% within 0.0% 75.3% 84.6% 77.7%
Mediu_rezident
a
participarii in proiect? ‐
Altele. Precizati Count 2 47 14 63
Altele. Precizati
% within 100.0% 24.7% 15.4% 22.3%

Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
Întrebarea 19. Daca nu aveti loc de munca, care sunt principalele motive pentru care nu ati obtinut un loc de munca in urma participarii in proiect? ‐
Altele. Precizati * Mediu_rezidenta Crosstabulation
oras sat

% within 0.0% 75.3% 84.6% 77.7%
Mediu_rezident
a
participarii in proiect? ‐
am copii mici si nu am Count 0 0 1 1
Altele. Precizati
momentan cu cine sa ii las
% within 0.0% 0.0% 1.1% .4%
Mediu_rezident
a
164
Am gasit loc de munca. Count 0 2 0 2
% within 0.0% 1.1% 0.0% .7%

Mediu_rezident
a
am gasit un loc de munca Count 0 2 2 4
% within 0.0% 1.1% 2.2% 1.4%

Mediu_rezident
a
Am gasit un loc de munca Count 0 1 0 1
% within 0.0% .5% 0.0% .4%

Mediu_rezident
a
Am gasit un loc de munca Count 0 2 0 2
in urma participarii la
proiect
% within 0.0% 1.1% 0.0% .7%
Mediu_rezident
a
am loc de munca Count 0 1 0 1
% within 0.0% .5% 0.0% .4%

Mediu_rezident
a
Am loc de munca Count 0 5 3 8
% within 0.0% 2.6% 3.3% 2.8%

Mediu_rezident
a
Am loc de munca. Count 0 2 0 2
% within 0.0% 1.1% 0.0% .7%

Mediu_rezident
a
165
Am lucrat, dupa Count 0 1 0 1
terminarea proiectului,
insa am demisionat.
% within 0.0% .5% 0.0% .4%
Mediu_rezident
a
Am ramas insarcinata Count 0 1 0 1
% within 0.0% .5% 0.0% .4%

Mediu_rezident
a
Am un copil mic si nu am Count 0 3 0 3
cu cine sa‐l las pentru a
merge la munca.
% within 0.0% 1.6% 0.0% 1.1%
Mediu_rezident
a
Am un loc de munca Count 0 7 3 10
% within 0.0% 3.7% 3.3% 3.5%

Mediu_rezident
a
Am un loc de munca! Count 0 1 0 1
% within 0.0% .5% 0.0% .4%

Mediu_rezident
a
Am un loc de munca. Count 0 0 2 2
% within 0.0% 0.0% 2.2% .7%

Mediu_rezident
a
Cer experiena! Count 0 1 0 1
% within 0.0% .5% 0.0% .4%

Mediu_rezident
a
166
Exclus Count 0 2 0 2
% within 0.0% 1.1% 0.0% .7%

Mediu_rezident
a
Lucrez in alt domeniu fata Count 0 2 0 2
de calificarea pe care am
obtinuto la curs.
% within 0.0% 1.1% 0.0% .7%
Mediu_rezident
a
Lucrez in domeniul in care Count 0 2 0 2
am facut cursul
% within 0.0% 1.1% 0.0% .7%
Mediu_rezident
a
maternitate Count 0 1 0 1
% within 0.0% .5% 0.0% .4%

Mediu_rezident
a
Momentan, trebuie sa dau Count 0 1 0 1
un examen de titularizare.
% within 0.0% .5% 0.0% .4%
Mediu_rezident
a
Nu accepta fara BAC si toti Count 0 1 1 2
doresc experienta.
% within 0.0% .5% 1.1% .7%
Mediu_rezident
a
Nu am cautat loc de munca Count 0 1 0 1
% within 0.0% .5% 0.0% .4%

Mediu_rezident
a
167
Nu am experienta la locul Count 0 2 0 2
de munca.
% within 0.0% 1.1% 0.0% .7%
Mediu_rezident
a
nu am luat bacu Count 2 0 0 2
% within 100.0% 0.0% 0.0% .7%

Mediu_rezident
a
se cere experienta Count 0 2 0 2
% within 0.0% 1.1% 0.0% .7%

Mediu_rezident
a
sunt angajat Count 0 2 0 2
% within 0.0% 1.1% 0.0% .7%

Mediu_rezident
a
Sunt angajat cu carte de Count 0 0 2 2
muncaa
% within 0.0% 0.0% 2.2% .7%
Mediu_rezident
a
vreau o afacere ,am investit Count 0 2 0 2
mult timp in ea dar nu am
ajuns la rezultatele dorite
% within 0.0% 1.1% 0.0% .7%
de mine ,posibil in viitorul
Mediu_rezident
apropiat sa imi iau un loc
a
de munca
168
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
Mediu_rezident
a
Întrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru gasirea unui loc de munca? ‐ Informare (de exemplu: prezentarea drepturilor
pe care le aveti si a institutiilor care va pot ajuta) * Mediu_rezidenta Crosstabulation
oras sat
1 intrebarea 20. Care din Count 0 116 50 166

serviciile urmatoare au
fost cele mai utile pentru
% within 0.0% 60.7% 54.9% 58.5%
gasirea unui loc de munca?
Mediu_rezident
‐ Informare (de exemplu:
a
Informare (de exemplu: Count 2 75 41 118
care le aveti si a
care le aveti si a
ajuta) % within 100.0% 39.3% 45.1% 41.5%
Mediu_rezident
ajuta)
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
Întrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru gasirea unui loc de munca? ‐ Consiliere si orientare profesionala (de exemplu:
indrumare in realizarea unui CV si identificarea unui loc de munca) * Mediu_rezidenta Crosstabulation
oras sat

169
fost cele mai utile pentru % within 0.0% 67.9% 65.9% 66.8%
gasirea unui loc de munca? Mediu_rezident
‐ Consiliere si orientare a
profesionala (de exemplu: Consiliere si orientare Count 2 61 31 94
indrumare in realizarea profesionala (de exemplu:
unui CV si identificarea indrumare in realizarea
% within 100.0% 32.1% 34.1% 33.2%
unui loc de munca) unui CV si identificarea
Mediu_rezident
unui loc de munca)
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
Întrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru gasirea unui loc de munca? ‐ Medierea muncii (punerea direct in legatura cu
angajatori inclusiv prin targuri de locuri de munca) * Mediu_rezidenta Crosstabulation
oras sat

% within 0.0% 75.4% 83.7% 77.5%
Mediu_rezident
‐ Medierea muncii
a
(punerea direct in legatura
Medierea muncii (punerea Count 2 47 15 64
cu angajatori inclusiv prin
% within 100.0% 24.6% 16.3% 22.5%
Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
170
Întrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru gasirea unui loc de munca? ‐ Cursuri de calificare sau initiere *
oras sat

% within 0.0% 48.7% 58.2% 51.4%
Mediu_rezident
‐ Cursuri de calificare sau
a
initiere
Cursuri de calificare sau Count 2 98 38 138
initiere
% within 100.0% 51.3% 41.8% 48.6%
Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
Întrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru gasirea unui loc de munca? ‐ Ucenicie * Mediu_rezidenta Crosstabulation
oras sat

% within 0.0% 86.8% 89.1% 87.0%
Mediu_rezident
‐ Ucenicie
a
171
Ucenicie Count 2 25 10 37
% within 100.0% 13.2% 10.9% 13.0%

Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
Întrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru gasirea unui loc de munca? ‐ Cursuri pentru deschiderea unei afaceri *
oras sat

% within 100.0% 90.1% 89.0% 89.8%
Mediu_rezident
‐ Cursuri pentru
a
Cursuri pentru Count 0 19 10 29
% within 0.0% 9.9% 11.0% 10.2%
Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
Întrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru gasirea unui loc de munca? ‐ Sfaturile de care ai nevoie pentru inceperea unei
afaceri * Mediu_rezidenta Crosstabulation
172
oras sat

% within 100.0% 88.0% 87.9% 88.0%
Mediu_rezident
‐ Sfaturile de care ai nevoie
a
Sfaturile de care ai nevoie Count 0 23 11 34
afaceri
afaceri
% within 0.0% 12.0% 12.1% 12.0%
Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
Întrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru gasirea unui loc de munca? ‐ Altele. Precizati * Mediu_rezidenta
Crosstabulation
oras sat

% within 100.0% 98.4% 94.6% 97.2%
Mediu_rezident
‐ Altele. Precizati
a
Altele. Precizati Count 0 3 5 8
173
% within 0.0% 1.6% 5.4% 2.8%
Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
Întrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru gasirea unui loc de munca? ‐ Altele. Precizati * Mediu_rezidenta
Crosstabulation
oras sat

% within 100.0% 98.4% 94.6% 97.2%
Mediu_rezident
‐ Altele. Precizati
a
Niciuna Count 0 0 2 2
% within 0.0% 0.0% 2.2% .7%

Mediu_rezident
a
Niciuna dintre variante Count 0 2 2 4
% within 0.0% 1.1% 2.2% 1.4%

Mediu_rezident
a
Nu lucrez Count 0 1 0 1
% within 0.0% .5% 0.0% .4%

Mediu_rezident
a
174
sau croitoria Count 0 0 1 1
% within 0.0% 0.0% 1.1% .4%

Mediu_rezident
a
% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Mediu_rezident
a
175

Anexa 14. Date rezultate în urma sondajului în rândul tinerilor participanți în proiectul ”Investiția în
tineri, investiția în viitorul nostru!” și profilul acestora conform registrului participanților în proiect

A. Profilul participanților
Participanții sunt distribuiți în proporții similare în cele 4 regiuni în care a fost implementat proiectul (Regiunea Vest,
Regiunea Nord – Vest, Regiunea Nord‐ Est și Regiunea Centru). Cele mai mari rate de participare au fost înregistrate în
următoarele județe: Maramureș (20,60%), Hunedoara (18,70%), Alba (12,85%) și Brașov (10,22%). Din totalul
persoanelor înregistrate în grupul țintă (3005 de persoane) 55,91% sunt de gen feminin și 44,09 de gen masculin. 2989 de
persoane, însemnând 99,47%, sunt români, iar 16 persoane sunt de altă naționalitate. În ceea ce privește statutul pe piața
muncii, cei mai mulți beneficiari finali erau șomeri la momentul înregistrării în grupul țintă (56,47). Dintre aceștia 1063 de
persoane erau șomeri tineri și 634 șomeri de lungă durată. Următoarea categorie, conform numărului de participanți, este
reprezentată de persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă (33,11). Doar 2,16% sunt persoane care au părăsit
timpuriu școala.
Majoritatea participanților a finalizat nivelul de studii ISCED 3 (71,91%). 23,53% sunt absolvenți ai ciclului superior de
studii, ISCED 3. În grupul țintă sunt înregistrate, într‐o proporție foarte mică, și persoane cu un nivel scăzut al studiilor,
ISCED 1 (14 persoane reprezentând 0,47% din numărul total), dar și absolvenți ai ciclului de licență sau de master, ISCED
5 (92 de persoane reprezentând 3,06%).

7. Distribuția participanților pe regiuni și județe
Tabel 1: Distribuția participanților pe regiuni și județe
REGIUNE JUDEȚ NUMĂR PROCENT
Arad 135 4,49
Timiș 39 1,30
Regiunea Vest
Caraș‐Severin 0 0,00
Hunedoara 562 18,70
Total 736 24,49
Bistrița‐Năsăud 2 0,07
Cluj 6 0,20

Maramureș 619 20,60
Regiunea Nord‐Vest
Satu‐Mare 107 3,56
Sălaj 35 1,16
Bihor 0 0,00
Total 769 25,59
Bacău 108 3,59
Botoșani 169 5,62

Neamț 114 3,79
Regiunea Nord‐Est
Iași 227 7,55
Suceava 111 3,69
Vaslui 53 1,76
Total 782 26,02
Alba 386 12,85
Brașov 307 10,22

Covasna 2 0,07
Regiunea Centru
Harghita 20 0,67
Mureș 0 0,00
Sibiu 3 0,10
Total 718 23,89
TOTAL PROIECT 3005 100,00
176

Harghita Mureș Sibiu Timiș
Covasna 1% 0% 0% 1% Caraș‐Severin
0% 0% Hunedoara
Brașov 20%
Alba 11%
13%
Cluj
0%
Bistrița‐Năsăud
Vaslui 0%
2%Suceava
4%
Maramureș
Iași 22%
8%
Satu‐Mare
Neamț 4%
4% Sălaj
Botoșani Bacău
6% 4% 1%

Grafic 1: Distribuția participanților pe regiuni și județe

8. Structura grupului țintă în funcție de gen
Tabel 2: Structura grupului țintă în funcție de gen
GEN NUMĂR PROCENT
Feminin 1680 55,91
Masculin 1325 44,09
TOTAL 3005 100,00

Feminin Masculin
44%
56%

Grafic 2: Structura grupului țintă în funcție de gen

177
9. Structura grupului țintă în funcție de naționalitate
Tabel 3: Structura grupului țintă în funcție de naționalitate
NAȚIONALITATE NUMĂR PROCENT
Română 2989 99,47
Alta 16 0,53
TOTAL 3005 100,00

Română Alta
1%
99%

Figura 3: Structura grupului țintă în funcție de naționalitate

10. Structura grupului țintă în funcție de statutul pe piața muncii
Tabel 4: Structura grupului țintă în funcție de statutul pe piața muncii
STATUTUL PE PIAȚA MUNCII NUMĂR PROCENT
Persoane care au părăsit timpuriu școala 65 2,16
Persoane aflate în căutarea unui loc de muncă 995 33,11
Șomeri 1697 56,47
TOTAL 3005 100,00

2%
Persoane care au părăsit timpuriu școala
33% Persoane aflate în căutarea unui loc de
muncă
57% Persoane inactive
8% Șomeri

Grafic 4: Structura grupului țintă în funcție de statutul pe piața muncii

11. Structura grupului în funcție de nivelul studiilor
Tabel 5: Structura grupului țintă în funcție de nivelul studiilor
178
NIVELUL STUDIILOR NUMĂR PROCENT
Şcoală secundară inferioară (clasele V‐VI)(ISCED 1) 14 0,47
ISCED 1 14 0,47
Şcoala secundară superioară (clasele VII‐VIII))(gimnaziu)(ISCED 2) 336 11,18
Şcoală de arte şi meserii (ISCED 2) 91 3,03
Liceu ciclu inferior (clasele IX‐X)(ISCED 2) 280 9,32
ISCED 2 707 23,53
Liceu ciclul superior (clasele XI‐XII)(ISCED 3) 1919 63,86
Liceu tehnologic ciclul superior (clasele XI‐XIII)(ISCED 3) 242 8,05
ISCED 3 2161 71,91
Şcoală postliceală(ISCED 4) 31 1,03
ISCED 4 31 1,03
Studii universitare de licenţă (ISCED 5) 87 2,90
Studii universitare de masterat (ISCED 5) 5 0,17
ISCED 5 92 3,06
TOTAL 3005 100,00

ISCED 1 ISCED 2 ISCED 3 ISCED 4 ISCED 5

0%
1%
3%
24%
72%

Grafic 5: Structura grupului țintă în funcție de nivelul studiilor

179
0% 1%
Şcoală secundară inferioară (clasele V‐VI)(ISCED 1)
3%
11% Şcoala secundară superioară (clasele VII‐VIII))(gimnaziu)(ISCED
8% 1%
2)
3% Şcoală de arte şi meserii (ISCED 2)
9% Liceu ciclu inferior (clasele IX‐X)(ISCED 2)
Liceu ciclul superior (clasele XI‐XII)(ISCED 3)
Liceu tehnologic ciclul superior (clasele XI‐XIII)(ISCED 3)
Şcoală postliceală(ISCED 4)
64%
Studii universitare de licenţă (ISCED 5)
Studii universitare de masterat (ISCED 5)

Grafic 6: Structura detaliată a grupului țintă în funcție de nivelul studiilor

12. Structura participanților țintă în funcție de categoria de grup țintă
Tabel 6: Structura participanților în funcție de categoria de grup țintă
CATEGORIA DE GRUP ȚINTĂ NUMĂR PROCENT
Persoane care au părăsit timpuriu școala 65 2,16
Persoane in cautarea unui loc de munca 995 33,11
Șomeri de lungă durată 634 21,10
Șomeri tineri 1063 35,37
TOTAL 3005 100,00

2% Persoane care au părăsit timpuriu școala
Persoane in cautarea unui loc de munca
36% 33%
Persoane inactive
Șomeri de lungă durată
8% Șomeri tineri
21%

Grafic 7: Structura participanților în funcție de categoria de grup țintă

B. Rezultatele sondajului în rândul grupului țintă
Întrebarea 3. V‐ati schimbat domiciliul fata de momentul la care ati beneficiat de sprijin in cadrul proiectului POSDRU?
Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid 2 ,7 ,7 ,7
180
Da, locuiesc in alt judet 22 9,8 9,8 10,5
Da, locuiesc in alta tara 2 ,7 ,7 11,3
Nu 191 85,0 85,0 96,2
Nu, dar lucrez in strainatate 8 3,8 3,8 100,0
Total 225 100,0 100,0
Sondajul arată o mobilitate slabă a grupului țintă al proiectului, cu 85% dintre repondenți rămași în
același loc. Aproape 10% dintre beneficiari locuiesc în alt județ la aproximativ 6 luni de la finalizarea
proiectului, iar 3,8% dintre cei care au răspuns sondajului lucrează în străinătate.

Întrebarea 5. Care este etnia dumneavoastra? (intrebare optionala)
Valid Cumulative
Valid Maghiara 1 ,5 ,5 ,5
Roma 2 1,0 1,0 1,5
Romana 222 98,5 98,5 100,0
Total 225 100,0 100,0
Spre deosebire de registrul grupului țintă, din care rezultă cu puțin peste 0,5% din beneficiarii proiectului
nu sunt români, în urma aplicării sondajului reiese că un procent din beneficiari sunt de etnie romă și 0,5%
de etnie maghiară.
Întrebarea 6. Varsta dvs. in ani impliniti este:
Valid Cumulative
Valid Missing 1 ,5 ,5 ,5
16‐18 3 1,5 1,5 2,0
19‐22 137 60,7 60,7 62,7
23‐26 84 37,3 37,3 100,0
Total 225 100,0 100,0
Peste 60% din beneficiarii proiectului au între 19 și 22 de ani și alți 37,3% au între 23 și 26 de ani. Aceasta
întărește constatarea că proiectul s‐a adresat unui grup particular de tineri NEETs, nefiind un model pentru
toate proiectele ce pot fi implementate pentru acest grup țintă.

Întrebarea 7. Ultimul nivel de educatie este:
Valid Cumulative
Valid Altele. Precizati 1 ,5 ,5 ,5
facultate absolvita 18 8,0 8,0 8,5
facultate neterminata 37 16,3 16,3 24,9
liceu (clasa a X‐a) 3 1,5 1,5 26,4
liceu (clasele XI‐XII) cu bacalaureat absolvit
73 32,5 32,5 59,0
liceu (clasele XI‐XII) fara bacalaureat absolvit

51 22,6 22,6 81,5
scoala postliceala absolvita 17 7,6 7,6 89,1

scoala postliceala neterminata 11 5,1 5,1 94,2
scoala primara (clasele I‐IV) 3 1,3 1,3 95,5
scoala profesionala absolvita 6 2,5 2,5 98,0
scoala profesionala neterminata 5 2,0 2,0 100,0
Total 225 100,0 100,0
Peste 50% dintre beneficiarii proiectului sunt absolvenți de liceu, cu sau fără examenul de bacalaureat
absolvit. Aproape 25% dintre beneficiarii proiectului sunt în curs de absolvire sau au absolvit facultatea și
alți 13,7% sunt în curs de absolvire sau au absolvit școli postiliceale. Doar 4,5% dintre participanții la proiec
sunt în curs de absolvire sau au absolvit școli profesionale și mai puțin de 3% nu au terminat învățământul
181
obligatoriu de 10 clase. Aceasta întărește constatarea că proiectul s‐a adresat unui grup particular de tineri
NEETs, nefiind un model pentru toate proiectele ce pot fi implementate pentru acest grup țintă.

Întrebarea 8. Sunteti de sex:
Valid Cumulative
Valid feminin 126 56,0 56,0 56,0
masculin 99 44,0 44,0 100,0

Total 225 100,0 100,0
Distribuția pe sexe a beneficiarilor proiectului este relative echilibrată, cu aproximativ 10 puncte

procentuale mai multe fete participând la activitățile proiectului

Întrebarea 9. in acest moment aveti un loc de munca?
Valid Cumulative
Valid Da 79 35,2 35,2 35,2
Nu 146 64,8 64,8 100,0

Total 225 100,0 100,0
Puțin peste o treime dintre participanții la proiect – care erau cu toții neangajați când a început proiectul –
au un loc de muncă în present.

Întrebarea 10. Cand ati inceput participarea la proiectul POSDRU, de ce aveati mai mare nevoie sau v‐ati fi dorit mai mult?
Valid Cumulative
Valid Altele. Precizati 3 1,3 1,3 1,3
Sprijin pentru a incepe o afacere 41 18,3 18,3 19,6
Sprijin pentru a ma inscrie/reinscrie la scoala
3 1,3 1,3 20,9
Sprijin pentru gasirea unui loc de munca

83 36,8 36,8 57,6
Un curs de calificare 95 42,4 42,4 100,0

Total 225 100,0 100,0
Principalul sprijin identificat de beneficiari ca nevoie înainte de participarea la proiect a fost urmarea unui
curs de calificare – 42,4%. De asemenea peste o treime dintre participanți aveau nevoie de sprijin pentru
găsirea unui loc de muncă, prin urmare informare, consiliere, orientare și eventual medierea muncii. Peste
18% dintre respondenți au declarant că aveau nevoie de sprijin pentru începerea unei afeceri, în ciuda
faptului că numărul de beneficiari care au început o afacere efectiv este foarte mic.

Întrebarea 11. De ce sprijin aveati nevoie pentru a va gasi un loc de munca sau pentru a va deschide o afacere la momentul
participarii in proiect (2014‐2015)? Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra:
Valid Cumulative
Informare (de exemplu: prezentarea drepturilor pe care
le aveti si a institutiilor care va pot ajuta)
118 52,6 52,6 100,0

indrumare in realizarea unui CV si identificarea unui loc
de munca) 109 48,4 48,4 100,0
Medierea muncii (punerea direct in legatura cu

angajatori, inclusiv prin targuri de locuri de munca) 64 28,4 28,4 100,0
182
Cursuri de calificare sau initiere 124 55,0 55,0 100,0
Ucenicie 20 8,7 8,7 100,0
56 24,7 24,7 100,0
indrumare personalizata pentru inceperea unei afaceri

61 27,2 27,2 100,0
Pentru a gasi un loc unde sa fac practica pentru facultate

1 ,5 ,5 100,0
Întrebați punctual de care dintre serviciile oferite în proiect aveau nevoie la începutul particiării în proiect,
respondenții la sondaj au declarant că aveau nevoie de cursuri de calificare (55%), informare (52%) și
consiliere (48%). 28% au declarant că aveau nevoie de medierea muncii. Sub 10% au declarant că aveau
nevoie de un stagiu de ucenicie sau de practică (stagiu). 24,7% au declarant că aveau nevoie de cursuri
pentru inițierea unei afaceri și 27,2% au declarant că aveau nevoie de consultanță pentru inițierea unei
afaceri, cu toate că rezultatele activităților de promovare a anterprenoriatului în cadrul proiectului au fost
foarte slabe.

Întrebarea 12. De ce servicii aveti nevoie acum (2016) pentru a va gasi un loc de munca?(Selectati toate raspunsurile
corecte pentru dumneavoastra)
Valid Cumulative
Informare (de exemplu: prezentarea drepturilor pe care 68 30,4 30,4 100,0
Consiliere si orientare profesionala (de exemplu: 72 32,0 32,0 100,0

de munca)
Medierea muncii (punerea direct in legatura cu angajatori 75 33,2 33,2 100,0

inclusiv prin targuri de locuri de munca)

Ucenicie sau stagiu in cadrul unei firme 32 14,1 14,1 100,0

Cursuri pentru deschiderea unei afaceri 60 26,7 26,7 100,0
Sfaturile cele mai bune pentru mine pentru a‐mi incepe o 64 28,5 28,5 100,0
afacere
Ajutor in bani pentru a va muta in alta localitate, unde sa 41 18,3 18,3 100,0
gasiti un loc de munca
Sa fiu insotit la locul de munca de un consilier pentru 1‐3 20 8,8 8,8 100,0
luni, pentru a ma obisnui mai usor cu noul loc de munca
Niciun serviciu, am un loc de munca 41 18,1 18,1 100,0
În timp ce 18% dintre cei care au răspuns sondajului nu mai au nevoie de asistență în present, întrucât au
un loc de muncă, peste 30% au nevoie în continuare de cursuri de calificare, informare, consiliere și
medierea muncii. Procentul celor care au nevoie de medierea muncii a crescut. De asemenea a crescut la
peste 14% procentul celor care au nevoie de ucenicie sau stagii. Peste 18% au nevoie de sprijin pentru
mobilitate și aproape 9% declară că ar avea nevoie de acompaniament la locul de muncă pentru a fi sprijiniți
în adaptare.
Procentul celor care au nevoie de sprijin pentru antreprenoirat (cursuri și consultanță) a crescut ușor,
aceasta putând fi explicat și de acumularea unei experiențe de muncă și creșterea încrederii în sine a
beneficiarilor în urma participării la proiect.

183
Întrebarea 13. De ce servicii ati beneficiat in cadrul proiectului? Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra
Valid Cumulative

de munca)


Ucenicie 19 8,5 8,5 100,0
Sfaturile de care ai nevoie pentru inceperea unei afaceri 72 31,8 31,8 100,0
Ajutor din partea angajatilor 1 ,5 ,5 98,7
Deși conform designului de proiect toți cei înregistrați în registrul grupului țintă au beneficiar de informare
și consiliere, doar 57,7% dintre respondenții la sondaj identifică informarea ca fiind un serviciu de care au
beneficiat. Constatarea duce la concluzia că acest serviciu nu a fost oferit cu eficacitate maximă în cazul a
40% din grupul țintă.

Întrebarea 14. Daca ati beneficiat de informare si/sau consiliere, ati participat: ‐ Individual
Valid Cumulative
Individual 43 19,1 19,1 100,0
intr‐un grup mic de persoane (sub 10 persoane) 66 29,4 29,4 100,0

intr‐un grup mai mare de persoane (peste 10 persoane) 133 59,3 59,3 100,0
Majoritatea beneficiarilor de informare și consiliere (aproape 60%) au beneficiat de acest serviciu în

sesiuni de grup. Doar 19% dintre repondenții la sondaj au beneficiart de informare și consiliere
individual.

Întrebarea 15.1. Cat timp a durat informarea la care ati participat? ‐ Informare individuala
Valid Cumulative
Valid 1 60 26,7 40,8 40,8
2 54 23,9 36,5 77,3
4 15 6,8 10,4 87,7
8 18 8,0 12,3 100,0
Total 147 65,5 100,0
Missing System 78 34,5
Total 225 100,0
Întrebarea 15.1. Cat timp a durat informarea la care ati participat? ‐ Informare de grup
Valid Cumulative
Valid 1 24 10,6 11,7 11,7
2 71 31,5 34,7 46,4
184
4 58 25,7 28,3 74,7
8 52 22,9 25,3 100,0
Total 204 90,7 100,0
Total 225 100,0
Media ponderată conform răspunsurilor participanților arată că aceștia își amintesc că o sesiune de
informare individuală a durat aproximativ 3 ore, iar o informare de grup aproximativ 4 ore. Majoritatea
identifică totuși între 1 și 2 ore o sesiune de informare individuală și peste 2 ore o sesiune de grup.
Întrebarea 15.2. Cat timp a durat consilierea la care ati participat? ‐ Consiliere si orientare profesionala individuala
Valid Cumulative
Valid 2 109 48,6 52,4 52,4
4 44 19,4 20,8 73,2
8 37 16,3 17,6 90,8
16 19 8,5 9,2 100,0
Total 209 92,9 100,0
Total 225 100,0
În ceea ce privește consilierea, media ponderată conform răspunsurilor participanților arată că aceștia își
amintesc că o sesiune de consiliere individuală a durat aproximativ 5 ore. Majoritatea identifică totuți doar
2 ore pentru o sesiune de consultanță.

Întrebarea 15.3. Daca ati beneficiat de sprijin pentru inceperea unei afaceri, ce durata a avut acesta? ‐ Consiliere si formare
profesionala pentru inceperea unei activitati independente sau a unei afaceri
Valid Cumulative
Valid 5 46 20,6 31,9 31,9
10 16 7,3 11,3 43,2
20 14 6,1 9,4 52,7
30 69 30,5 47,3 100,0
Total 145 64,5 100,0
Total 225 100,0
Întrebarea 15.3. Daca ati beneficiat de sprijin pentru inceperea unei afaceri, ce durata a avut acesta? ‐ Consultanta si
asistenta personalizata pentru inceperea unei afaceri
Valid Cumulative
Valid 5 49 21,9 39,1 39,1
10 19 8,3 14,9 54,0
20 12 5,3 9,5 63,4
30 46 20,5 36,6 100,0
Total 126 55,9 100,0
Total 225 100,0
În ceea ce privește consilierea pentru antreprenoirat, cursurile și consultanța primită au însumat, în medie,
peste 30 de ore.

Întrebarea 16. Daca ati participat la un curs, ce calificare sau competente ati obtinut in urma acestuia?
Valid Cumulative
185
Valid 5 2,3 2,3 2,3
frizer sau coafor/manichiura/pedichiura sau masaj 35 15,5 15,5 17,8
agent de curatenie 1 ,5 ,5 18,3

agent de vanzari sau lucrator in comert 59 26,4 26,4 44,7
Altele. Precizati 28 12,5 12,5 57,3

baby‐sitter 3 1,5 1,5 58,8
bucatar sau patiser 10 4,3 4,3 63,1
comerciant 1 ,5 ,5 63,6
competente antreprenoriale 36 15,9 15,9 79,5
comunicare in limba engleza 3 1,3 1,3 80,7
confectioner asamblor produse textile 2 ,7 ,7 81,5
detectiv particular 1 ,5 ,5 82,0

mecanic 5 2,2 2,2 84,2
operator calculator 7 3,0 3,0 87,3
operator introducere – prelucrare – validare date 7 3,3 3,3 90,5
(OIPVD)
operator masini unelte cu comanda numerica 6 2,7 2,7 93,3
organizator de evenimente 1 ,5 ,5 93,8

ospatar sau barman sau lucrator in alimentatie 12 5,5 5,5 99,3
tractorist 2 ,7 ,7 100,0
Total 225 100,0 100,0
Un număr mare dintre repondenții la condaj – beneficiari de proiect – au urmat cursurile de agent de
vânzări sau lucrator în comerț ‐ 26,4%. Peste 15% dintre repondenții la sondaj au urmat cursuri de frizer
sau coafor/manichiură/pedichiură sau masaj și de competențe antreprenoriale. În ceea ce privește cele
două calificări care reunesc peste 30% dintre beneficiarii cursurilor, trebuie observant că acestea sunt
oarecum independente de piața muncii locală. În timp ce pentru agent de vânzări sau lucrator în comerț
cererea poate să fie constantă și ridicată în toată țara, lucrătorii în domeniul frizerie,
coafor/manichiură/pedichiură sau masaj nu au șanse la fel de mari de angajare. În plus, așa cum arată
evaluarea intermediară a POSDRU acestea sunt calificări pentru care s‐a organizat un număr foarte mare
de cursuri în perioada de implementare a programului. TotușI, pentru lucrătorii în domeniul frizerie,
coafor/manichiură/pedichiură sau masaj există un potențial relative ridicat de dezvoltare în cazul în care
aceștia doresc să înceapă o activitate pe cont propriu (PFA, întreprindere individuală etc.).

Întrebarea 17. Ati obtinut un loc de munca in urma participarii in proiect?
Valid Cumulative
Valid 2 ,7 ,7 ,7
Da 48 21,2 21,2 21,9

Nu 176 78,1 78,1 100,0
Total 225 100,0 100,0
Peste 20% dintre beneficiarii proiectului au obținut un loc de muncă în urma participării la proiect.
Doar 13% au găsit un loc de muncă în domeniul în care au urmat cursul în cadrul proiectului, dar pentru
peste 21% (unii dintre ei s‐au angajat și au păstrat locul de muncă, alții nu) cursul sau proiectul au fost utile
în găsirea unui loc de muncă.

Întrebarea 18. Daca ati obtinut un loc de munca in urma participarii la un curs de initiere sau calificare, care din
urmatoarele afirmatii este corecta?
186
Valid Cumulative
Valid 15 6,5 6,5 6,5
Am gasit un loc de munca in domeniul in care am facut 29 13,1 13,1 19,6

cursul de calificare
Locul de munca obtinut nu este in domeniul cursului, dar 48 21,4 21,4 41,0
cursul m‐a ajutat
Nu am gasit un loc de munca 133 59,0 59,0 100,0

Total 225 100,0 100,0
Întrebarea 19. Daca nu aveti loc de munca, care sunt principalele motive pentru care nu ati obtinut un loc de munca in
urma participarii in proiect?
Valid Cumulative
Nu exista locuri de munca in zona unde locuiesc 54 24,2 24,2 100,0
Nu am absolvit scoala de care am nevoie pentru locurile 19 8,6 8,6 100,0

de munca existente
Nu sunt calificat pentru locurile de munca existente 21 9,3 9,3 100,0
Nu imi pot organiza bine timpul 16 7,3 7,3 100,0

Nu am cautat loc de munca 29 12,8 12,8 100,0
M‐am (re)inscris la scoala/postliceala/facultate 43 19,2 19,2 100,0

Am cautat dar nu am gasit ce mi s‐ar poteivi 2 ,7 ,7 85,6
am copil mic 1 ,5 ,5 86,1

am copil mic si nu puteam merge la munca 1 ,5 ,5 86,6
Am copil mic si nu puteam merge la munca 2 1,0 1,0 87,7
Am loc de munca 2 ,7 ,7 88,4

Am loc de munca. 5 2,2 2,2 90,6
am lucrat necalificat 3 luni si acum imi caut 1 ,5 ,5 91,1
am renuntat 1 ,5 ,5 91,7
am un loc de munca 2 1,0 1,0 92,7
Am un loc de munca in alt domeniu fata de curs 2 1,0 1,0 93,7
Dupa incheierea proiectul, am gasit un loc de munca 1 ,5 ,5 94,2
inca nu pot merge la munca 1 ,5 ,5 94,7

incerc sa‐mi deschid propria afacere. 1 ,5 ,5 95,2
intamplin dificultati la angajere pe motivul lipsei de 1 ,5 ,5 95,7

experienta
Job 1 ,5 ,5 96,2
m‐am casatorit, iar nu am un 1 ,5 ,5 96,7
Nu am loc de munca momentan , deoarece s‐a inchis 1 ,5 ,5 97,3
salonul unde am lucrat.
187
Nu am participat la curs deoarece am gasit de munca 2 ,7 ,7 98,0
inainte de a incepe cursul
sunt in cautarea unui loc de munca 3 1,5 1,5 99,5
Sunt in concediu de maternitate 1 ,5 ,5 100,0

Total 225 100,0 100,0
În percepția tinerilor repondenți, principalul motiv pentru ei nu s‐au angajat după particiaprea la proiect
este piața muncii locală, deoarece nu există locuri de muncă disponibile, spun 24,2% dintre beneficiarii
proiectului. De asemena 19,2% dintre beneficiari s‐au reînscris la școală, ieșind din categoria NEETs și
12,8% nu au căutat deloc un loc de muncă. Dintre cei aproape 16% repondenți care au făcut alte precizări
peste 3,5% sunt inactivi pe piața muncii pentru că sunt tienre cu copii mici, iar 3% sunt în cautarea unui loc
de muncă.

Întrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru gasirea unui loc de munca?
Valid Cumulative

de munca)


Ucenicie 18 8,0 8,0 100,0
Sfaturile de care ai nevoie pentru inceperea unei afaceri 29 12,9 12,9 100,0
Cursurile de calificare rămân relevante pentru tineri, peste 49% dintre tinerii care nu au loc de muncă
declarând că acestea le‐ar fi utile pentru găsirea unui loc de muncă. Peste 14% dintre repondenți sunt în
continuare interesați de cursurile și aproape 13% de consultanța pentru deschiderea unei afaceri.
Informarea și consilierea rămân relevante pentru 54,6% și respective pentru 47,1% dintre tineri. Medierea
muncii are o relevanță medie de 22,9%.

Întrebarea 21. Daca ati gasit un loc de munca in urma serviciilor de care ati beneficiat:
Valid Cumulative
Valid 93 41,4 41,4 41,4
Am pastrat locul de munca mai putin de 2 luni de la 40 17,6 17,6 59,0

angajare
Am pastrat locul de munca mai putin de 6 luni de la 15 6,6 6,6 65,5
angajare
Am pastrat locul de munca peste 6 luni de la angajare 78 34,5 34,5 100,0
Total 225 100,0 100,0
Peste 345 dintre tineri care s‐au angajat au păstrat locul de muncă peste 6 luni, dar 17,6% au păstrat locul
de muncă mai puțin de 2 luni.

188
Întrebarea 22. Daca nu ati gasit un loc de munca/nu ati inceput o activitate independenta in urma serviciilor de care ati
beneficiat, care din enuntul de mai jos este corect?
Valid Cumulative
Valid 16 7,1 7,1 7,1
Informatiile primite in cadrul proiectului imi sunt 83 37,0 37,0 44,1

folositoare si acum
stiu in continuare ce am invatat la cursuri sau in practica 79 35,0 35,0 79,0

facuta
stiu in continuare ce am invatat la cursurile sau de la 47 21,0 21,0 100,0
consilieri referitor la inceperea unei afaceri
Total 225 100,0 100,0
Deși nu au găsit un loc de muncă pentru peste o treime dintre beneficairi informațiile primite și
cursurile urmate rămân relevante și sunt utilizate în continuare pentru căutarea unui loc de muncă.

Întrebarea 23. Dupa ce ati beneficiat de sprijin in cadrul proiectului, ati continuat scoala sau ati urmat alte cursuri de
calificare?
Valid Cumulative
Valid 2 1,0 1,0 1,0
Da 119 53,0 53,0 54,0

Nu 103 46,0 46,0 100,0
Total 225 100,0 100,0
Peste jumătate dintre beneficiarii proiectului s‐au reînscris la școală sau la alte cursuri de calificare
și 27,1% sunt în continaure în educație sau formare în mai 2016, la peste 6 luni de la finalizarea
proiectului, ieșind astfel din categoria tienrilor NEETs.

Întrebarea 24. Acum mergeti la scoala sau urmati alte cursuri de calificare?
Valid Cumulative
Valid 49 21,6 21,6 21,6

Da 61 27,1 27,1 55,5
Nu 100 44,5 44,5 100,0
Total 225 100,0 100,0
189
C. Rezultatele sondajului în rândul grupului țintă – răspunsuri la întrebări în funcție de diferiți factori
Distribuția răspunsurilor în funcție de mediul de rezidență
Pe medii de rezidență distribuția angajării tinerilor beneficiari ai proiectului este foarte uniformă.

Întrebarea 9. În acest moment aveti un loc de munca? * Mediu_rezidenta Crosstabulation
Mediu_rezidenta Total
Proiect
Nu au identificat
mediu de oras sat
rezidență
Count 2 57 20 79
Da
% within Mediu_rezidenta 50,0% 34,5% 35,7% 35,1%

Count 2 108 36 146
Nu
Count 4 165 56 225

Total
190

Întrebarea 13. De ce servicii ati beneficiat in cadrul proiectului? Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra: * Mediu_rezidenta Crosstabulation
Proiect
Nu au identificat
mediu de oras sat
rezidență
Count 3 100 27 130

Informare (de exemplu: prezentarea drepturilor
pe care le aveti si a institutiilor care va pot ajuta)
Count 3 94 23 120
unui loc de munca)
Count 3 36 10 49
angajatori inclusiv prin targuri de locuri de
munca)
Count 3 107 33 143

Cursuri de calificare sau initiere
Count 0 12 7 19
Ucenicie
191
Count 1 38 11 50
Count 0 57 14 71
Sfaturile de care ai nevoie pentru inceperea unei
afaceri

Conform răspunsurilor la sondaj, beneficiarii din mediul rural au beneficiat în măsură mai mare decât cei din mediul urban de ucenicie, dar mai puțin de informare și
consiliere. De asemenea, mediul rural au beneficiat în măsură mai mica de mediere și cursuri de formare, dar diferența față de beneficiarii din mediul urban este relative
mică. Deși au beneficiat în proporție aproape egală de cursuri pentru antreprenoriat, tinerii din mediul urban au beneficiat în proporție mai mare (cu 9 puncte procentuale)
de consultanță pentru antreprenoriat decât tinerii din mediul rural participanți la proiect. Totuși, niciunul dintre servicii nu a fost oferit cu precădere (în proporție foarte
mare) mai mult unei categorii de beneficiari decât alteia în funcție de mediul de rezidență.
Întrebarea 17. Ati obtinut un loc de munca in urma participarii in proiect? * Mediu_rezidenta Crosstabulation
Proiect
oras sat
Count 1 37 10 48
Da

Count 3 127 46 176
Nu
192
Count 4 166 56 226
Total

Participanții din mediul urban au o rată mai bună de angajare decât participanții din mediul rural. Totuși diferența nu este foarte mare. Nu este clar însă cât
de departe de oraș este rezidența în mediul rural a participanților.
Întrebarea 19. Daca nu aveti loc de munca, care sunt principalele motive pentru care nu ati obtinut un loc de munca in urma participarii in proiect? * Mediu_rezidenta
Crosstabulation
Proiect
oras sat
Count 2 41 12 55
Nu exista locuri de munca in zona unde locuiesc
Count 0 16 3 19
Nu am absolvit scoala de care am nevoie pentru
Count 1 17 3 21
Nu sunt calificat pentru locurile de munca
existente
Nu imi pot organiza bine timpul Count 0 8 8 16
193
Count 0 24 5 29
Nu am cautat loc de munca
Count 0 35 8 43
Count 0 22 14 36
Altele. Precizati

Proporția tinerilor din mediul urban care nu caută loc de muncă este semnificativ mai mare decât cea a tinerilor din mediul rural. Pe de altă parte, mult mai
mulți tineri din mediul urban s‐au reînscris la școală. Aproape de 3 ori mai mulți tineri din mediul rural decât cei din urban declară că nu s‐au angajat pentru
că nu își pot organiza timpul, ceea ce poate fi explicat de obligațiile lor de muncă în gospodărie și de necesitatea de a se adapta la programul mijloacelor de
transport dacă se angajează în oraș.

Toate serviciile oferite în cadrul proiectului sunt apreciate ca fiind mai utile de beneficiarii din mediul urban decât de cei din mediul rural. Cu precădere
informarea, medierea muncii și consultanța pentru antreprenoriat sunt mai utile pentru participanții din mediul urban.
Întrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru gasirea unui loc de munca? * Mediu_rezidenta Crosstabulation
Proiect
oras sat
194
Count 4 96 23 123
Informare (de exemplu: prezentarea drepturilor
pe care le aveti si a institutiilor care va pot ajuta)
Count 2 79 25 106
unui loc de munca)
Count 3 40 8 51
angajatori inclusiv prin targuri de locuri de
munca)
Count 2 86 23 111
Count 0 14 4 18
Ucenicie
Count 0 26 6 32
Count 0 25 3 28
afaceri
195
Count 0 3 6 9
Altele. Precizati
Distribuția răspunsurilor în funcție de vârstă
Întrebarea 9. in acest moment aveti un loc de munca? * intrebarea 6. Varsta dvs. in ani impliniti este: Crosstabulation
intrebarea 6. Varsta dvs. in ani impliniti este: Total

Proiect
Missing 16‐18 19‐22 23‐26
Count 1 0 37 41 79
Da
% within intrebarea 6. Varsta dvs. in ani
100,0% 0,0% 27,0% 48,8% 35,1%
impliniti este:

Count 0 3 100 43 146
Nu
0,0% 100,0% 73,0% 51,2% 64,9%
impliniti este:
Count 1 3 137 84 225

Total
100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
impliniti este:
196
Succesul proiectului, măsurat în proporția celor care s‐au angajat în urma particiării la proiect este aproape de 2 ori mai mare în rândul tinerilor
cu vârstă mai mare, peste 23 de ani, decât în rândul tienrilor de 19‐22 de ani. Beneficiarii sub 19 ani au fost puțini, iar intervențiile nu au avut
success asupra lor. Dintre repondenții la sondaj niciunul dintre tinerii sub 19 ani nu are loc de muncă după finalizarea proiectului.
Întrebarea 13. De ce servicii ati beneficiat in cadrul proiectului? Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra *
intrebarea 6. Varsta dvs. in ani impliniti este: Crosstabulation

Proiect
Missing 16‐18 19‐22 23‐26
Informare (de exemplu: Count 1 3 79 46 129

prezentarea drepturilor pe care
le aveti si a institutiilor care va % within intrebarea 6.
pot ajuta) Varsta dvs. in ani impliniti 100,0% 100,0% 57,7% 55,4% 57,6%
este:
Consiliere si orientare Count 1 2 66 50 119

profesionala (de exemplu:
indrumare in realizarea unui CV
% within intrebarea 6.
si identificarea unui loc de
Varsta dvs. in ani impliniti 100,0% 66,7% 48,5% 59,5% 53,1%
munca)
este:

Medierea muncii (punerea Count 1 1 26 20 48
direct in legatura cu angajatori
inclusiv prin targuri de locuri de % within intrebarea 6.
munca) Varsta dvs. in ani impliniti 100,0% 33,3% 19,0% 23,8% 21,3%
este:
Count 1 3 85 53 142
este:
197
Count 0 0 12 7 19
Ucenicie
este:
Count 0 1 26 23 50
Cursuri pentru deschiderea
unei afaceri % within intrebarea 6.
este:
Count 1 3 46 21 71
pentru inceperea unei afaceri % within intrebarea 6.
este:
Count 0 0 1 0 1
Ajutor din partea angajatilor
Varsta dvs. in ani impliniti 0,0% 0,0% ,7% 0,0% ,4%
este:

Între grupele de vârstă 19‐22 ani și 23‐26 ani nu există diferențe importante cu privire la participarea la diverse activități / beneficiarea de diverse
servicii oferite în proiect. Toți participanții sub 19 ani au beneficiat de informare și cursuri de calificare, două treimi au beneficiat de consiliere și
o treime de mediere.
Întrebarea 17. Ati obtinut un loc de munca in urma participarii in proiect? * intrebarea 6. Varsta dvs. in ani impliniti este:
Crosstabulation
Proiect intrebarea 6. Varsta dvs. in ani impliniti este: Total
198
Missing 16‐18 19‐22 23‐26
Count 1 1 22 24 48
Da
este:

Count 0 2 113 60 175
Nu
este:
Count 1 3 137 84 225

Total
este:

Prin comparație cu întrebarea 9, care se referă la locul de muncă la momentul completării chestionarului, observăm că unul dintre beneficiarii
proiectului sub 19 ani a obținut loc de muncă ca urmare a participării la proiect, dar l‐a pierdut ulterior. Se păstrează o proporție mult mai mare a
tinerilor peste 23 de ani care au obținut loc de muncă ca urmare a participării față de cei de 19‐22 ani.
Întrebarea 19. Daca nu aveti loc de munca, care sunt principalele motive pentru care nu ati obtinut un loc de munca in urma
participarii in proiect? * intrebarea 6. Varsta dvs. in ani impliniti este: Crosstabulation

Proiect
Missing 16‐18 19‐22 23‐26
Nu exista locuri de munca in

Count 0 1 35 18 54
zona unde locuiesc
199
este:
Count 0 0 12 7 19
Nu am absolvit scoala de care
am nevoie pentru locurile de
munca existente
este:
Count 0 0 9 12 21
Nu sunt calificat pentru locurile

de munca existente % within intrebarea 6.
este:
Count 0 0 12 5 17
este:
Count 0 1 24 3 28
este:
Count 0 1 37 5 43

scoala/postliceala/facultate % within intrebarea 6.
este:

Mai mulți tineri peste 23 de ani declară că nu au găsit un loc de muncă deoarece nu au calificarea necesară (14,5%), față de tinerii de 19‐22 de ani
(6,6%). Aceștia din urmă de fapt nu caută loc de muncă (17,6%) sau s‐au reînscris la școală (27%).
200
Întrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru gasirea unui loc de munca? * intrebarea 6. Varsta dvs. in ani
impliniti este: Crosstabulation

Proiect
Missing 16‐18 19‐22 23‐26
Informare (de exemplu: Count 1 1 70 50 122

prezentarea drepturilor pe care

le aveti si a institutiilor care va % within intrebarea 6.
pot ajuta) Varsta dvs. in ani impliniti 100,0% 33,3% 51,5% 60,2% 54,7%
este:
Count 1 1 63 41 106
profesionala (de exemplu:
indrumare in realizarea unui CV
si identificarea unui loc de
munca)
este:

Medierea muncii (punerea Count 1 1 32 17 51
direct in legatura cu angajatori

inclusiv prin targuri de locuri de % within intrebarea 6.
munca) Varsta dvs. in ani impliniti 100,0% 33,3% 23,5% 20,2% 22,8%
este:
Count 0 2 66 43 111
este:
Count 1 0 11 6 18
Ucenicie
este:
201
Count 0 1 16 15 32
Cursuri pentru deschiderea

unei afaceri % within intrebarea 6.
este:
Count 0 2 18 9 29

pentru inceperea unei afaceri % within intrebarea 6.
este:
Count 0 0 9 0 9
Altele. Precizati
este:

Nu există diferențe importante între grupurile de vârstă 19‐22 ani și 23‐26 ani în ceea ce privește utilitatea serviciilor oferite de proiect pentru angajare. În
general, informarea și cursurile (calificare sau antreprenoriat) sunt cu puțin mai utile în cazul tienrilor de peste 23 de ani.

Distribuția răspunsurilor în funcție de gen
Întrebarea 9. in acest moment aveti un loc de munca? * intrebarea 8. Sunteti de sex: Crosstabulation
intrebarea 8. Sunteti de sex:

Proiect Total
feminin masculin
Da Count 36 44 80
202
% within intrebarea 8. Sunteti
28,6% 44,4% 35,6%
de sex:
Count 90 55 145
Nu
71,4% 55,6% 64,4%
de sex:
Count 126 99 225

Total
100,0% 100,0% 100,0%
de sex:

În ceea ce privește deținerea unui loc de muncă în prezent tinerii (băieți) respondenți sunt angajați în proprție de 44,4% față de doar 28,6% rată de angjare
în rândul tinerelor (fete) beneficiarii de proiect.
Întrebarea 13. De ce servicii ati beneficiat in cadrul proiectului? Selectati toate raspunsurile corecte pentru dumneavoastra * intrebarea 8. Sunteti de sex: Crosstabulation
intrebarea 8. Sunteti de sex: Total

Proiect
feminin masculin
Count 78 52 130
drepturilor pe care le aveti si a institutiilor
care va pot ajuta) % within intrebarea 8. Sunteti
61,9% 52,5% 57,8%
de sex:
exemplu: indrumare in realizarea unui CV si Count 74 45 119
203
58,7% 45,5% 52,9%
de sex:
Count 22 27 49
cu angajatori inclusiv prin targuri de locuri
de munca) % within intrebarea 8. Sunteti
17,5% 27,3% 21,8%
de sex:
Count 79 64 143
62,7% 64,6% 63,6%
de sex:
Count 9 10 19
Ucenicie
7,1% 10,1% 8,4%
de sex:
Count 32 18 50
25,4% 18,2% 22,2%
de sex:
Count 45 27 72
Sfaturile de care ai nevoie pentru inceperea

unei afaceri
35,7% 27,3% 32,0%
de sex:

Așa cum reiese din răspunsurile la sondaj tinerii (băieți) au beneficiat în proporție mai mare de medierea muncii, dar tinerele (fete) au beneficiat în
proporție mai mare de informare, consiliere și servicii pentru antreprenoriat (cursuri și consultanță).
204
Întrebarea 17. Ati obtinut un loc de munca in urma participarii in proiect? * intrebarea 8. Sunteti de sex: Crosstabulation

Proiect
feminin masculin
Count 31 17 48
Da
24,6% 17,0% 21,2%
de sex:

Count 95 81 176
Nu
75,4% 81,0% 77,9%
de sex:

Mai multe fete decât băieți au obținut un loc de muncă ca urmare a participării la proiect, dar coroborat cu întrebarea 9 rezultă că fetele au avut mai puțin
success în menținerea locului de muncă.

Întrebarea 19. Daca nu aveti loc de munca, care sunt principalele motive pentru care nu ati obtinut un loc de munca in urma participarii in proiect? * intrebarea 8. Sunteti de
sex: Crosstabulation

Proiect
feminin masculin
Nu exista locuri de munca in zona unde locuiesc Count 31 23 54
205
24,6% 23,2% 24,0%
de sex:
Count 13 7 20
Nu am absolvit scoala de care am nevoie pentru

10,3% 7,1% 8,9%
de sex:
Count 13 8 21
Nu sunt calificat pentru locurile de munca existente
10,3% 8,1% 9,3%
de sex:
Count 8 8 16
6,3% 8,1% 7,1%
de sex:
Count 14 15 29
11,1% 15,2% 12,9%
de sex:
Count 30 13 43
23,8% 13,1% 19,1%
de sex:
Count 21 15 36
Altele. Precizati
16,7% 15,2% 16,0%
de sex:
206

Reînscrierea la școală este motivul pentru care 23,8% dintre fete nu s‐au angajat, față de doar 13,1% dintre băieți. Pe de altă parte bpieții au căutat mai
puțin un loc de muncă (15,2% nu au căutat), față de fete (11,1%). Cu puțin mai multe dintre fete (10% față de 7‐8% dintre băieți) nu au școala sau
calificarea necesare pentru angajare.

Mai mulți băieți (62,6%) decât fete (48,4%) consideră informarea utilă, dar mai multe fete (54,8%) decât băieți (42,4%) consideră cursurile de inițiere
și calificare utile pentru a obține un loc de muncă. Nu există diferențe importante între genuri în ceea ce privește aprecierea utilității celorlalte servicii.

Întrebarea 20. Care din serviciile urmatoare au fost cele mai utile pentru gasirea unui loc de munca? * intrebarea 8. Sunteti de sex: Crosstabulation

Proiect
feminin masculin
Count 61 62 123
Informare (de exemplu: prezentarea drepturilor pe

care le aveti si a institutiilor care va pot ajuta)
48,4% 62,6% 54,7%
de sex:
Count 57 49 106
indrumare in realizarea unui CV si identificarea unui
loc de munca) % within intrebarea 8. Sunteti
45,2% 49,5% 47,1%
de sex:
Count 26 25 51

angajatori inclusiv prin targuri de locuri de munca)
20,6% 25,3% 22,7%
de sex:
Cursuri de calificare sau initiere Count 69 42 111
207
54,8% 42,4% 49,3%
de sex:
Count 8 10 18
Ucenicie
6,3% 10,1% 8,0%
de sex:
Count 17 15 32
13,5% 15,2% 14,2%
de sex:
Count 17 12 29

afaceri
13,5% 12,1% 12,9%
de sex:
Count 2 7 9
Altele. Precizati
1,6% 7,1% 4,0%
de sex:
208

Anexa 15. Lista membrilor CCE

Nr.crt NUME PRENUME FUNCTIE INSTITUTIE
Administraţia
Şef Serviciu Cooperare şi
PLEŞA CRISTIAN Naţională a
Programare
Penitenciarelor
Expert accesare fonduri
nerambursabile Serviciul Agentia Naţională
BUTUCĂ DOREL
Relaţii Internationale si Antidrog
Programe
Agentia Națională
Șef Unitate Implementare
CRISTEA DAN impotriva Traficului de
Programe
Persoane
Agenția Națională
ȚIPARU SIMONA Director pentru Ocuparea Forței
de Muncă
ENE ALINA Expert CPP
pentru Romi
POHATA VASILE Consilier Principal pentru Persoanele cu
Dizabilităti
Autoritatea Națională
CHIRPEANU COSMIN
Pentru Calificari
FLORIAN MARIN Președinte Blocul Național Sindical

Comisia Națională de
DRĂGAN AURELIA Șef Serviciu
Prognoză
Autoritatea Nationala
TUDOR ELENA Director pentru Protectia
Copilului si Adoptii
NICHIFOR TODOR Fundatia PAEM Alba
Fundatia World Vision
NABAR MIHAELA Manager
Romania
Institutul Național de
NEACȘU‐PARASCHIV MĂDĂLINA Șef Serviciu
Statistică
Institutul Economic
MUNTEANU RADU HORAȚIU Președinte
Român
Ministerul Economiei,
PANAIT ADRIAN Director Comerțului și Relațiilor
cu Mediul de Afaceri
Ministerul Educației
PETRACHE ANCA‐DENISA Director MECS Naționale și Cercetării
Științifice
Ministerul Muncii,
Consilier Ministru Familiei, Protecției
BOTEZATU ELENA
MMFPSPV Sociale si Persoanelor
Varstnice
Ministerul Tineretului
PUIU RODICA Consilier
și Sportului
VASILE ADRIAN Manager Romani CRISS

Ministerul
Comunicațiilor si
DRENEA IULIAN MCSI
pentru Societatea
Informațională
DUMITRESCU DAN Ministerul Sănătății
POP CORINA SILVIA Secretar de Stat Ministerul Sănătății
209
Scoala Națională de
BĂRBULESCU IORDAN Presedinte Studii Politice si
Administrative
Școala Națională de
Consilier Rector Secretar
GHIGIU ALEXANDRU Studii Politice și
General al Senatului
Administrative
Camera de Comerț și
BAR VASILE Vicepresedinte
Industrie
CONSTANTIN EUGEN Consilier Presedinte
Industrie
COTIGA GEORGE Consilier
Industrie
Centrul Național de
Dezvoltare a
CIOBANU GABRIELA LILIANA Director
Invățământului
Profesional și Tehnic
Centrul Național de
Dezvoltare a
CÂRSTEA IOANA‐LOREDANA Sef Serviciu
Invățământului
Profesional și Tehnic
ZLOTA DORINA Sef Serviciu OI POSDRU
Ministerul Fondurilor
NECULA CIPRIAN Secretar de Stat
Europene
IONESCU RĂZVAN Expert AM POCA
NOANEA ROXANA Consilier AM POR
MIREA ALINA Expert DG APE

Direcția IT si
STOIAN RALUCA
Coordonare SMIS
RACHIERU ADRIANA AM POCU
DĂNILĂ LOREDANA AM POCU
BĂNOIU ALINA AM POCU
NICA MARIE‐JEANNE Manager Public AM POAT
Ministerul Economiei,
MARIN DOINA Director Comertului si Relatiilor
cu Mediul de Afaceri
Agentia Nationala
STOIAN IULIAN Director Cabinet
pentru Romi
PUIU FLORENTINA Fundatia World Vision

Coordonator Proiect Romania
MUJA CLAUDIA UCE MFE
MARINESCU MALETA UCE MFE
CRACIUN DELIA UCE MFE
CRISTEA MONICA DG APE MFE
NICHIFOR IRINA DG APE MFE
SUDITU LOREDANA UCE MFE
TOADER MIHAELA DG APE MFE
210
Ministerul Muncii,
Manager Public Familiei, Protectiei
SANDU IOANA
MMFPSPV Sociale si Persoanelor
Varstnice
Ministerul Muncii,
Familiei, Protectiei
RUS GABRIELA
Sociale si Persoanelor
Varstnice
Agentia Nationala
FILIP ELENA Sef Serviciu pentru Persoanele cu
Dizabilitati

211
Anexa 16. Tabel de tratare a comentariilor trimise pe marginea raportului de evaluare de către membrii CCE

Tabel privind tratarea comentariilor realizate pe margine raportului de evaluare, versiune finală 01
“Evaluarea intervențiilor POCU în domeniul ocupării forței de muncă. Evaluarea contribuției POCU la creșterea ocupării în rândul tinerilor
NEETs.”

Sursa 1: Grila de verificare a calității raportului de evaluare

Notă: au fost luate în calcul toate observațiile transmise, inclusiv pentru criterii îndeplinite, când a fost cazul.

Preluată Detalii suplimentare Comentarii UCE
Criteriu Statut Observații
1. Adresarea 1. Obiectivele evaluării, cele conforme cu prevederile Caietului de Îndeplinit

adecvată a sarcini, sunt specificate atât în cadrul capitolului introductiv (cu Nu este
nevoilor de Îndeplinit referire la aspectele generale ale evaluării), precum și la începutul cazul
evaluare fiecărui capitol (cu referire la obiectul dimensiunii tratate în
capitolul respectiv).
2. Din versiunea prezentată a raportului final nu ies în evidență Da Raportul final prezinta maniera în care Îndeplinit
explicațiile referitoare la gradul și modul de atingere a obiectivele sunt atinse (în capitolul
obiectivelor evaluării. Totodată, nu sunt atinse toate obiectivele ”Introducere”) precum și informații
evaluării așa cum sunt acestea stabilite prin Caietul de sarcini. De suplimentare și clare în ceea ce privește
Parțial exemplu, unul dintre obiectivele evaluării viza informarea măsura în care sunt sau pot fi puse în
îndeplinit factorilor de decizie privind măsura în care sunt sau pot fi puse în practică mecanisme îmbunătățite pentru
practică mecanisme îmbunătățite pentru perioada 2014‐2020. Din perioada 2014‐2020 (în capitolul
versiunea prezentată a raportului final de evaluare reiese faptul ”Concluzii și recomandări”).
că acest obiectiv nu este atins, iar constările și recomandările
extrase nu sunt coerente și temeinic fundamentate.
3. Raportul de evaluare încă nu asigură legătura logică între Da Capitolul ”Concluzii și recomandări” este Îndeplinit
obiectivele evaluării, întrebările de evaluare, constatările, îmbunătățit, astfel încât să se observe clar
concluziile și recomandările concepute. În cazul unor întrebări de legătura dintre întrebările de evaluare,
evaluare nu sunt concepute concluzii pertinente astfel încât să concluzii și recomandări. În plus, această
Parțial
susțină recomandările enunțate. legătură este viozibilă și în Anexa 17.
îndeplinit
Prezentarea legăturii dintre constatări,
concluzii, și recomandări. În plus în
capitolul 1, Introducere, este prezentata
clar legătura dintre obiectivele evaluării,
212
întrebările de evaluare și analizele
efectuate.
2. Relevanța 4. În cadrul raportului de evaluare evaluatorul a specificat atât în Nu este

ariei de capitolul introductiv, cât și în pe capitole, obiectul evaluării, cazul
acoperire Îndeplinit ținând cont de dimensiunile avute în vedere (cum ar fi: Evoluția
situației actuale și viitoare a tinerilor, analiza principalelor
intervenții pentru tinerii NEETs ș.a.).
5. Pe parcursul derulării exercițiului de evaluare datele de Nu este
Îndeplinit referință au fost respectate întocmai cu asumările specificate în cazul
Caietul de Sarcini, Oferta Tehnică și Raportul Inițial.
3. Deschiderea 6. Membrii CEE au fost implicați în toate fazele de implementare a Nu este
procesului exercițiului de evaluare. La 4 mai 2016 a fost organizată o cazul
reuniune a CCE în care s‐a discutat despre metodologia de
Îndeplinit evaluare și conținutul raportului inițial. Ulterior acestei reuniuni,
membrii CCE au avut posibilitatea să trimită observații și
comentarii referitoare la conținutul raportului inițial.
7. La raport nu este atașată lista membrilor CEE. De aceea, este Da Lista atașată în anexa 15 la raportul de Îndeplinit
nevoie să se conceapă o anexă distinctă. Totodată, sugerăm evaluare.
evaluatorului ca în capitolul introductiv să precizeze faptul că Capitolul introductiv prezintă în 2 secțiuni
Neîndeplinit
membrii CEE au fost implicați în derularea exercițiului de contribuția CCE la procesul aferent
evaluare și modul în care acest lucru a fost realizat. exercițiului de evaluare și rezultatul
acesteia.
8. În ceea ce privește raportul inițial, Evaluatorul a ținut cont de Da Tabelul de tratare a comentariilor trimise Îndeplinit
observațiile și sugestiile membrilor CEE. Cu toate acestea, pe marginea raportului de evaluare de
raportul final preliminar nu este însoțit de un tabel în care să se către membrii CCE este inserat în anexa
prezinte modul de tratare a comentariilor și sugestiilor venite din 16.
Parțial partea membrilor CCE sau a altor actori interesați.
îndeplinit Referitor la versiunea preliminară a raportului final de evaluare,
membrilor CCE li s‐a oferit posibilitatea să trimită comentarii și
propuneri de îmbunătățire a conținutului până pe 3 iunie 2016.
În versiunea finală a raportului va trebui inserat un tabel de
tratare a comentariilor trimise de membrii CCE.
4. Calitatea 9. Evaluatorul a utilizat adecvat instrumentele și tehnicile Nu este
metodologiei Îndeplinit prevăzute în OT și RI astfel încât să poată răspunde plauzibil la cazul
întrebările de evaluare. Cu toate acestea, exercițiul de evaluare
213
scoate în evidență faptul că la momentul elaborării OT evaluatorul
nu și‐a analizat riguros capacitatea organizațională astfel încât să
poată derula eficace exercițiul de evaluare în contextul unui acces
limitat la date și la grupul țintă care face obiectul evaluării.
10. Instrumentele și tehnicile de evaluare utilizate nu sunt Da Aceste completări au fost aduse în cadrul Îndeplinit
menționate pe deplin pentru fiecare întrebare de evaluare. capitolului 2 avțnd în vedere că abordarea
Totodată, acestea nu sunt împărțite corect. De aceea, evaluatorul și metodele folosite sunt prezentate în 3
va trebui să revizuiască conținutul astfel încât să asigure anexe distincte (analiză statistică, studiu
Parțial împărțirea unitară și conformă cu prevederile CS/OT și RI a de caz, costuri unitare) pentru o ușoară
îndeplinit instrumentelor și tehnicilor utilizate în derularea evaluării. În identificare a acestora în paralel cu
cazul sondajului este nevoie de explicat mai amplu de ce a fost parcurgerea textului raportului.
nevoie de această metodă și la ce anume a folosit. Aceste aspecte
pot fi clarificate în anexa corespunzătoare instrumentelor și
tehnicilor utilizate.
11. Evaluatorul a aplicat în exercițiul de evaluare toate Nu este
instrumentele și tehnicile asumate prin OT și RI. În funcție de cazul
evoluția contextului privind aplicarea eficace a instrumentelor și
Îndeplinit tehnicilor asumate (dificultatea aplicării chestionarului
electronic), evaluatorul și‐a calibrat metodologia astfel încât să se
asigure la timp colectarea datelor, prelucrarea lor și interpretarea
rezultatelor.
12. Modul și logica de proiectare a instrumentelor de evaluare Da Anexele 2, 3, 4 și 6 cuprind detalii
face obiectul Anexei 2 la raportul de evaluare. Conform metodologice, aferente diferitelor analize.
observațiilor și sugestiilor comunicate la reuniunea CCE din 30 În cadrul capitolului 2 a fost argumentat
mai 2016, precum și în urma sugestiilor venite ulterior, suplimentar de ce răspunsul la sondajul în
Îndeplinit evaluatorul va trebui să completeze anexa respectivă cu toate rândul tinerilor NEETs este reprezentativ
detaliile solicitate. pentru populația acestora, conform
discuțiilor din cadrul CCE din 30 mai
2016. Anexa 6 este completată cu maniera
în care s‐a asigurat validarea datelor.
5. Date corecte 13. În general, „populația” utilizată pentru colectarea datelor a Da În capitolul 2 și anexa 6 a raportului este
fost corect definită pentru fiecare întrebare de evaluare. Cu toate argumentat suplimentar de ce rezultatele
acestea, este necesară o argumentare plauzibilă pentru care sondajului în rândul tinerilor sunt
Îndeplinit rezultatele sondajului în rândul tinerilor sunt reprezentative reprezentative pentru populația analizată.
pentru populația analizată. Acest aspect trebuie argumentat și
scos în evidență atât în textul raportului, cât și în anexa
corespunzătoare metodelor, instrumentelor și tehnicilor utilizate.
214
14. În cele mai multe cazuri în raport sunt specificate sursele Da Textul raportului este ajustat în măsura
datelor primare. Evaluatorului se recomandă să parcurgă cu posibilă pentru a evidenția sursa datelor
atenție raportul, precizând sursele datelor primare și secundare primare și secundare (în special în cazul
utilizate – mai ales acele date care stau la baza concluziilor extrase întrebării de evaluare 2, care presupune
din analiza întreprinsă. combinarea celor 2 tipuri de date). În
Îndeplinit
unele cazuri (în special în cazul întrebării
de evaluare 1), metodologia prevăzută,
atât de caietul de sarcini cât și de oferta
tehnică a presupus doar utilizarea
surselor secundare.
15. Evaluatorul reușește să combine datele cantitative și cele Da A se vedea și comentariul anterior. În ceea
calitative într‐o manieră operativă pentru fiecare întrebare de ce privește sub‐capitolul 3.4, dar și 3.5,
evaluare, asigurând astfel complementaritatea scontată. Cu toate datele pe care a fost planificată analiza
acestea, pe alocuri este nevoie de o calibrare a dimensiunii sunt cantitative, conform ofertei tehnice
cantitative cu elemente de analiză calitativă (de exemplu, în cazul dar și caietului de sarcini. Răspunsurile
subcapitolului 3.4). aferente celorlalte 3 sub‐teme de evaluare
din cadrul ÎE1 aduc elemente calitative
Îndeplinit
din documentele parcurse, inclusiv din
România, și concluziile aferente
Capitolului 3 (ÎE 1) sunt formulate pe baza
ambelor tipuri de date. Constatările și
concluziile aferente studiilor de caz (Î|E 2)
se bazeaza, de asemeni, pe ambele tipuri
de date.
16. În cea mai mare parte a raportului, evaluatorul a utilizat Da Au fost utilizate atât sursele primare cât și
informații recente, inclusiv date de la surse primare. Totuși, în cele secundare la dispoziție. În cazul unor
unele paragrafe evaluatorul preferă să utilizeze surse secundare, sub‐teme de evaluare (”Evoluția viitoare a
fără a apela prioritar la cele primare ‐ în cazul în care acestea sunt situației tinerilor, în baza scenariilor cu
Îndeplinit disponibile sau pot fi colectate. (de exemplu, explicații referitoare sau fără intervenții țintite spre NEETs”)
la calitatea cursurilor de formare, activitățile derulate de au fost utilizate doar surse secundare
lucrătorii de tineret, dinamica acțiunilor în centrele de tineret în pentru că aceasta a fost metodologia
contextul implementării activităților proiectelor ș.a.). propusă de Caietul de sarcini, propusă și
aprobată în OT.
17. Prin versiunea preliminară a raportului final de evaluare Da În anexa 6 este inserată o secțiune (6.4) în Îndeplinit
evaluatorul nu demonstrează modul prin care au fost întreprinse care se prezintă modul în care au fost
Parțial
acțiunile de validare a datelor. Astfel, în versiunea finală a validate datele.
îndeplinit
raportului evaluatorul va elabora o anexă în care se va prezenta
modul aplicării metodelor specifice de validare a datelor.
215
6. Calitatea 18. Chiar dacă evaluatorul a avut la dispoziție destul de puțin timp Nu este
analizelor pentru colectarea, prelucrarea și analiza datelor, peste care s‐au cazul
Îndeplinit suprapus și blocajele privind accesul la date și la grupul țintă,
acesta a întreprins acțiunile necesare pentru ca datele cantitative
și calitative să fie analizate într‐o manieră sistematică.
19. În versiunea preliminară a raportului final de evaluare Nu este
evaluatorul demonstrează că în derularea exercițiului de evaluare cazul
Îndeplinit acesta a utilizat tehnici statistice sau a alte tehnici adecvate pentru
prelucrarea datelor cantitative și interpretarea rezultatelor
obținute.
20. Din cauza timpului relativ scurt alocat redactării raportului de Da Textul este revizuit pentru o interpretare Îndeplinit
evaluare, dar și din cauza blocajelor apărute pe parcursul adecvată și completă a datelor (în special
realizării evaluării (cum ar fi aplicarea chestionarelor și derularea capitolele 7 și 8 dar și anexele 13 și 14) și
interviurilor) evaluatorul nu a reușit să se concentreze pe pentru a lua în considerare opiniile
Parțial interpretarea adecvată și completă a datelor. Astfel, pe alocuri, în membrilor CCE sau de cele ale altor factori
îndeplinit textul raportului constatările extrase din analiza datelor relatate interesați.
în mod complet și plauzibil. Necesită o revizuire a textului și, acolo
unde este cazul, este nevoie să se aducă completări și precizări
suplimentare. Mai mult, este nevoie să se țină cont și de opiniile
membrilor CCE sau de cele ale altor factori interesați.
7.Credibilitatea 21. În versiunea preliminară a raportului final de evaluare Da Text revizuit pentru a îmbunătăți Îndeplinit
constatărilor evaluatorul s‐a concentrat pe livrarea raportului, fără a pune coerența logică, complementaritate și
accentul și pe coerența logică, complementaritate și interdependența aspectelor constatate
interdependența aspectelor constatate din analiză. De aceea, este din analiză, în conformitate și cu opiniile
Parțial nevoie ca evaluatorul să revizuiască întregul text al raportului și membrilor CCE sau de cele ale altor factori
îndeplinit să se asigure de faptul că toate constatările derivă logic din analiză interesați.
și sunt corelate cu concluziile (a se vedea observațiile de la Capitolul ”Concluzii și recomandări” a fost
subcriteriul 8.1), precum și cu recomandările aferente (a se vedea revizuit în acest sens și anexa xxx clarifică
observațiile de la subcriteriul 10.1). legătura logică dintre constatări, concluzii
și recomandări.
22. Pe alocuri constatările nu sunt clare. Există pasaje în care se Da Raport și în special Capitol 5 editate Îndeplinit
generează confuzie, situație rezultată fie din modul de exprimare pentru o mai mare claritate și întărirea
(alambicat și tehnic), fie din incertitudine. De exemplu, în cazul legăturii dintre evidențe și constatări.
Parțial subcapitolului 5.6.1 și 5.6.2 nu este clar de unde rezultă
îndeplinit respectivele constatări și în ce context se pot manifesta aspectele
cuprinse în fiecare scenariu. Totodată, scenariile trebuie tratate
într‐o manieră echilibrată și relativ uniformă ca structură. De
aceea, este nevoie ca toate constările să fie prezentate mult mai
216
concret, coincis, utilizând un limbaj mai simplu și mai prietenos
publicului interesat.
23. În contextul îndeplinirii parțiale a subcriteriilor 7.1 și 7.2, Da Textul este revizuit ținând cont de Îndeplinit
evaluatorul nu oferă certitudine că toate asumpțiile, ipotezele și observațiile membrilor CCE.
Parțial extrapolările sunt justificate. În acest sens, în unele cazuri
îndeplinit extrapolările nu sunt pe deplin justificate (a se vedea comentariile
aduse pe text de reprezentatul AM POCU). Textul necesită a fi
revizuit ținând cont de observațiile membrilor CCE.
24. Acolo unde este cazul, evaluatorul nu scoate în evidență Da Capitolul ”Introducere” prezintă clar Îndeplinit
deplină limitările validității constărilor. Pe parcursul revizuirii limitările aferente constărilor desprinse
textului este nevoie să se îndeplinească întocmai acest subcriteriu, din analiză. Aspecte aferrente limitărilor
Parțial
prin nuanțarea clară a limitărilor aferente constărilor desprinse întâmpinate sunt prezentate și în textul
îndeplinit
din analiză. Este nevoie să se aibă în vedere și observațiile raportului, acolo unde este cazul, de
membrilor CCE. exemplu în capitolul 4, paragrafele 52 și
53.
8.Concluzii 25. Așa cum sunt formulate concluziile în versiunea preliminară a Da Concluziile sunt reformulate în Îndeplinit
imparțiale raportului final, nu se demonstrează faptul că acestea derivă logic conformitate cu observațiile membrilor
din constatări. Totodată, concluziile nu sunt formulate astfel încât CCE și această grilă.
să existe o simetrie pentru fiecare întrebare de evaluare și nu Pentru a mări coerența textului, în special
oferă un răspuns sub‐temelor de evaluare incluse în caietul de a legăturii dintre constatări – concluzii și
Parțial
sarcini. Totodată, așa cum sunt formulate, concluziile nu asigură recomandări, au fost eliminate sub‐
îndeplinit
corelarea cu cerințele caietului de sarcini. De aceea, concluziile secțiunile de concluzii inserate la finalul
necesită a fi reformulate astfel încât să respecte cerințele de mai fiecărui sub‐capitol pentru întrebarea de
sus, precum și cele specificate în subcriteriile 8.2 și 8.3. evaluare 1, acestea fiin prezentate
compact în cadrul capitolului de concluzii
și recomandări.
26. Modul de formulare a concluziilor nu asigură Da Concluziile sunt reformulate în Îndeplinit
operaționalizarea acestora și nici nu sunt prezentate într‐o conformitate cu observațiile membrilor
manieră în care acestea să fie suficient de explicite pentru a fi CCE și această grilă.
Parțial
înțelese. Astfel, este nevoie de o revizuire semnificativă a acestora
îndeplinit
în sensul tratării mult mai extinse (maximum 2 pagini pentru
fiecare concluzie). Concluziile revizuite trebuie să includă
răspunsuri pentru fiecare element precizat în caietul de sarcini.
27. În general, aspectele controversate și sensibile din concluzii Da Concluziile sunt reformulate în Îndeplinit
sunt prezentate de evaluator într‐o manieră echilibrată. Cu toate conformitate cu observațiile membrilor
Parțial
acestea, evaluatorul nu oferă informațiile necesare prin care să se CCE și această grilă.
îndeplinit
arate că aceste aspecte au fost discutate anterior cu actorii vizați În raportul de evaluare se specifică și
pentru a reliefa punctul lor de vedere și a determina gradul prin disponibilitatea, reiterată aici, echipei de
217
care aceștia își asumă constarea respectivă și sunt dispuși să evaluare de a discuta concluziile
întreprindă acțiuni de remediere a deficiențelor sau aspectelor formulate cu actorii vizați astfel încât să se
problematice. De exemplu, concluzia 2 poate naște discuții asigure echilibrul și pluralismul punctelor
controversate între diversele categorii de actori vizați. De aceea, de vedere, în limitele principiului
în cazul versiunii finale a raportului evaluatorul trebuie să aibă în independenței exercițiului de evaluare.
vedere ca în prealabil să aibă discuții cu actorii vizați astfel încât
să se asigure echilibrul și pluralismul punctelor de vedere, precum
și disponibilităților de implicare în îmbunătățirea (în unele cazuri
se poate avea în vedere și menținerea) stării de fapt.
9.Claritatea 28. Raportul este structurat logic și corespunde prevederilor din Da Textul a fost revizuit pentru a‐i crește În text sunt prezente
raportului CS și OT. Raportul însă prezintă o serie de deficiențe referitoare la lizibilitatea, cu precizarea că Caietul de greșeli de ortografie.
modul de exprimare și prezentare a ideilor și argumentelor sarcini nu precizează că publicul larg este Lipsesc elementele
formulate. Pe alocuri limbajul este greu accesibil publicului larg, un grup țintă al acestei evaluări (nici de vizibilitate .
făcându‐l să nu fie prietenos și atractiv cititorilor. De aceea, textul explicit nici implicit în grila de evaluare
Parțial
necesită o parcurgere atentă în urma căreia limbajul să fie inserată). De asemeni, OT nu a identificat
îndeplinit
revizuit, rafinat astfel încât să fie înțeles de publicul larg. Acolo publicul larg ca și grup țintă al evaluării,
unde este cazul se va asigura prezentarea și argumentarea concisă întegerea echipei de evaluare fiind că
pentru a menține simetria analizei pe componente sau aspecte raportul este dedicat experților din
tratate în exercițiul de evaluare. structurile relevante din cadrul MFE,
MMFPSPV și CCE.
29. Evaluatorul trebuie să se asigure că absolut toate acronimiile Da Tabel cu acronime completat și verificat. Îndeplinit
utilizate în textul raportului precum și în anexele acestuia sunt
Parțial explicate în Lista acronimelor. De exemplu, în lista acronimelor nu
îndeplinit se regăsesc acronimele ADȘ, ASSOC, FEG, NEETs ș.a. Totodată este
nevoie ca acronimele să se utilizeze unitar, de exemplu pentru
NEETs mai este utilizat și acronimul NEET.
30. În cea mai mare parte evaluatorul a utilizat termenii standard Da Textul raportului este verificat, Îndeplinit
existenți în legislația relevantă. Ținând cont de faptul că conceptele sunt utilizate corect și
evaluatorul nu a definit în mod clar toate conceptele utilizate (a se explicate, în special prin note de subsol.
Parțial
vedea observația de la subcriteriul 9.4), este nevoie ca acesta să
îndeplinit
verifice dacă nu cumva în textul raportului există situații de
utilizare a altor semnificații ale termenilor decât cele utilizate în
legislația și cadrul normativ existent.
31. Principalele concepte utilizate nu sunt definite și explicate Da Concepte explicate în special în note de Îndeplinit
temeinic. Unele concepte sunt utilizate fără a fi explicată subsol care prezintă și sursa explicațiilor.
Parțial
semnificația acestora în contextul respectiv. De aceea, este nevoie
îndeplinit
să se aibă în vedere explicarea tuturor conceptelor utilizate,
ținând cont de variația contexte în care respectivele concepte pot
218
dobândi alte semnificații. Se recomandă utilizarea unitară a
semnificațiilor în corespundere cu documentele programatice și
cele de implementare a POSDRU 2007‐2013 și POCU 2014‐2020
(a se vedea subcriteriul 9.3). Pentru fiecare definiție sau
semnificație adiacentă este nevoie să se precizeze sursa primară.
32. Raportul conține 51 de figuri/grafice, precum și 24 de tabele. Da Textul raportului este ajustat în Îndeplinit
Însă nu toate acestea întăresc lizibilitatea și inteligibilitatea conformitate cu criteriul de calitate.
raportului prin faptul că nu sunt explicate îndeajuns de larg și
contextualizate fenomenului sau procesului descris. De exemplu,
în cazul figurii 25 nu este clar care dintre categorii sunt afectate
de intervenție și care nu. Totodată, în text nu se fac referințe
directe la grafice și tabele, iar acolo unde sunt prezentate mai
Parțial multe grafice și tabele cititorului îi este dificil să‐și dea seama la
îndeplinit care grafic sau tabel se face referință. De aceea, evaluatorul
trebuie să acorde o atenție mai mare astfel încât fiecare grafic și
tabel să fie explicat suficient de complet și adecvat (asigurarea
unei prezentări simetrice), respectiv contextualizat procesului
sau fenomenului discutat. Se recomandă ca în textul raportului să
se specifice clar la ce grafic sau tabel se face referință atunci când
se prezintă/descrie aspectul nuanțat prin graficul sau tabelul
respectiv.
33. Textul raportului final de evaluare nu a fost conceput astfel ca Da Paragrafele textului din raportul de Îndeplinit
fiecare paragraf să fie numerotat. Este nevoie ca evaluatorul să evaluare sunt numerotate.
Neîndeplint
întreprindă modificările de rigoare astfel încât acest subcriteriu
să fie respectat întocmai.
34. Raportul nu include o anexă distinctă prin care se prezintă clar Da Anexa 17 prezintă clar legătura dintre Îndeplinit
legătura dintre concluzii, constatări și recomandări. Prezentarea concluzii, constatări și recomandări.
Neîndeplinit sinergiei dintre concluzii, constatări și recomandări trebuie să se
efectueze prin indicarea paragrafelor corespunzătoare
constatărilor.
35. Nu toate recomandările indică structura responsabilă pentru Da Capitolul ”Concluzii și recomandări” este Îndeplinit
implementarea recomandărilor precum și sugerarea unui ajustat pentru a respecta acest criteriu de
Parțial
termen‐limită aferent. Pentru versiunea finală a raportului calitate.
îndeplinit
evaluatorul trebuie să se asigure că acest subcriteriu este
îndeplinit pentru fiecare recomandare formulată.
Neîndeplinit Da
219
36. În versiunea preliminară a raportului de evaluare lipsește Sumar executiv inserat, conform Îndeplinit (cu
sumarul executiv. Evaluatorul trebuie să redacteze un sumar cerințelor din această grilă. rugămintea de a ne
Neîndeplinit executiv cu o dimensiune de minimum 3 pagini și maximum 3 transmite sumarul
pagini. Pe lângă subcriteriile ce trebuie respectate pentru această executiv si in limba
componentă a raportului final, evaluatorul va trebui să pună engleză)
accentul în principal pe concluziile extrase din analiza întreprinsă
Neîndeplinit și pe recomandările corespunzătoare fiecărei concluzii și
întrebări de evaluare.
Se recomandă ca aria de acoperire a evaluării, precum și
Neîndeplinit metodologia evaluării să fie tratată printr‐un paragraf pentru
fiecare componentă.
10. Utilitatea 37. Așa cum sunt formulare în versiunea preliminară a raportului Da Capitolul ”Concluzii și recomandări” este Îndeplinit
recomandă‐ final, recomandările nu sunt formulate clar și coerent. Există ajustat pentru a respecta acest criteriu de
rilor situații în care recomandările generează confuzii referitoare la calitate.
obiectul intervenției sau corecției (a se vedea în special
recomandările 3, 4 și 5). De aceea, recomandările necesită a fi
reformulate și clarificate, în sensul că acestea să enunțe ce trebuie
să se facă, nu cum să se facă. Recomandările ar trebui să sugereze
ce activități ar trebui să fie îmbunătățite și nu ce activități ar trebui
Neîndeplinit
sistate. Totodată, este nevoie ca prin intermediul unei anexe
evaluatorul să efectueze o reprezentare a legăturilor logice între
constatări, concluzii și recomandări. Tot în acest sens, este nevoie
ca evaluatorul să efectueze o ierarhizare a tipurilor de
recomandări, punându‐se accent pe dimensiunile strategice
specifice evaluandului – ținând cont de faptul că unele dintre
aspectele enunțate sunt deja atinse/rezolvate prin orientările
generale POCU (de exemplu, a se vedea recomandarea 5).
38. Modul în care recomandările sunt formulate nu asigură Da Capitolul ”Concluzii și recomandări” este Îndeplinit
operaționalizarea acestora. Astfel, este nevoie de o amplă ajustat pentru a respecta acest criteriu de
Neîndeplinit revizuire a recomandărilor astfel încât acestea să permită calitate.
AM/instituțiilor vizate să decidă asupra masurilor de
implementare.

220
Sursa 2: Minuta CEE din 30 mai 2016
Notă: sunt inserate aici comentariile la care nu se face referire în sursa 1.
Preluată Detalii suplimentare
Observații
Cu toate acestea, este nevoie ca în cadrul raportului de evaluare să se explice mai

aprofundat de ce ucenicia nu este relevantă pentru aceste tipuri de intervenție. Este
nevoie de o fundamentare mai temeinică a explicațiilor cauzale.
În ceea ce privește eficiența intervențiilor, dna. Claudia Măgdălina a subliniat faptul
că în raportul de evaluare trebuie explicați factorii de succes. Totodată trebuie oferite
explicații profunde, plauzibile și credibile privind succesul proiectului implementat
în sud decât în cazul proiectului implementat în nord. Ținând cont de faptul că
dimensiunea referitoare la calitatea intervenției este esențială pentru asigurarea
eficienței și eficacității este important ca în cadrul raportului de evaluare să se
stabilească care este gradul de diferențiere: mare sau relativ medie spre mică.
Este necesară verificarea CU acolo unde diferențele dintre proiecte sunt foarte mari
(activități și indicatori). De exemplu CU pentru formare, având în vedere ca sunt
foarte mici, este nevoie ca în analiza CU să se țină cont și de formarea extrenalizată.
Pentru versiunea revizuită a raportului final evaluatorul trebuie să asigure o
verificare a situației diferențelor în CU al indicatorilor. Este nevoie să se intre în
subsidiarul cheltuielilor reale care s‐au înregistrat în proiect. Trebuie să se aibă în
vedere similitudinea tipurilor de cheltuieli.

Sursa 3. Observații AM POCU
Observații
Cum este surprinsa contributia nationala: doar buget de stat sau buget de stat +contributia Sintagma de ”contribuție” națională în acest caz nu se referă doar la
solicitantului? Este nevoie de detalii pentru a argumenta procentul mentionat care este Da rata de cofinanțare a programelor finantate din fonduri europene.
sub pragul contribuitie nat. In general. Aceasta înglobează (1) cofinanțarea alocată pentru fiecare prioritare
de investitii sau DMI (conform documentelor de programe analizate
‐ variante actualizate) și (2) alocarea de la bugetul de stat aferentă
programelor naționale luate în considerare: SRLD, START si Garanția
pentru Tineret conform planului de implementare 2004, 2015.
Varietatea definitiilor nu poate afecta coerenta unei interventii atat timp cat sunt Nu este Observația nu afectează pertinența textului
regasibile caracteristicile profilului. cazul
221
Sincer nu prea am inteles figura, nu stiu care sunt afectati de interventii cre nu ?? poate Da Figura este explicitată suplimentar în textul raportului.
ar trebui reasezata informatia.
Concluzie care trebuie reformulatat din perspectiva lansarii in paralel a interventiilor. Doar Da Capitolul ”Concluzii și recomandări” a fost ajustat în conformitate cu
activitatea de inregistrare este exclusiva a SPO, identificarea nu este exclusiva SPO. discuțiile din cadrul CCE, grila de control al calității raportului de
evaluare și comentariile AM POCU.
Rescrire recomandarii din perspctiva interventiilor simultaten. Da Capitolul ”Concluzii și recomandări” a fost ajustat în conformitate cu
discuțiile din cadrul CCE, grila de control al calității raportului de
evaluare și comentariile AM POCU.
Informatie redundanta, sunt cerinte ale regulamentului. Da Capitolul ”Concluzii și recomandări” a fost ajustat în conformitate cu
evaluare și comentariile AM POCU. Această recomandare a fost
eliminată.
Nu are legatura cu, concluzia formulata. Da Capitolul ”Concluzii și recomandări” a fost ajustat în conformitate cu
evaluare și comentariile AM POCU. Această recomandare a fost
eliminată.
Nu am gasit in raport constatarile care pot conduce la acesta concluzie. Da Legătura dintre constatări, concluzii și recomandări este semnificativ
îmbunătățită în urma reformulării capitolului ”Concluzii și
recomandări”. A se vedea și anexa 17 la raportul de evaluare.
Care sunt constatarile care fundamenteaza acesta argumentatie. Da Legătura dintre constatări, concluzii și recomandări este semnificativ
Este un instrument viu nu se „finalizeaza” decat la finalul unui proiect. Da Referirile la baza de date a tinerilor NEETs sunt clarificate.
Reformulare si atasarea de o concluzie corespunzatoare. Da Capitolul ”Concluzii și recomandări” a fost ajustat în conformitate cu
evaluare și comentariile AM POCU. A se vedea și anexa 17 la raportul
de evaluare pentru legătura dintre constatări, concluzii și
recomandări.
Recomandarea nu se aplica pe concluzie. Da Legătura dintre constatări, concluzii și recomandări este semnificativ
Este criteriu de evlauare a unei cereri de finanțare. Da Recomandările au fost formulate de o manieră strategică, ce lasă AM
POCU libertatea de a decide măsurile necesare pentru
implementarea acestora.
222
Ce inseamna activitatti aprofundate de consiliere? Da Capitolul ”Concluzii și recomandări” a fost ajustat astfel încât să se
se elimine echivocul formulărilor, acolo unde a fost cazul.
O cerere definantarea care nu demonstraza in faza de evaluare nu este aprobata. Da Recomandările au fost formulate de o manieră strategică, ce lasă AM
Nu face obiectul evaluarii si nici nu se asociaza concluziei. Da Recomandările au fost formulate de o manieră strategică, ce lasă AM
Definirea acestui model , undeva in subsol. Da Modelul Kirckpatrick a fost definit în notă de subsol.
Se poate, va rog explicita recomandarea. Da Recomandările au fost formulate de o manieră strategică, ce lasă AM
Este conditie de eligibilitate a interventiei, vezi sectiunea ”beneficiari potentiali” AP 1. Da Recomandările au fost formulate de o manieră strategică, ce lasă AM
Va rog detalierea. Da A fost detaliată concluzia. Recomandările au fost formulate de o
manieră strategică, ce lasă AM POCU libertatea de a decide măsurile
necesare pentru implementarea acestora.
Recomandare nefazabila plecand de la principiul„ muncii nefortate”. Angajamentul exista Da Observație adoptată implicit prin recomandările referitoare la
(acel contract de ucenicie) dar tinerea cu forta??? Poate ar trebui dezvoltat un mecanism acompaniament și ucenicie.
de preventie al parasirii abandonului…. sau de conditionare beneficiul de finalizarea
interventie.
De acord cu recomandarea, dar daca constatarile si concluziile raportului converg catre Da Recomandările au fost formulate de o manieră strategică, ce lasă AM
ineficienta uceniciei, atunci de ce mai implic resurse, cu alte cuvinte de ce mai pierd POCU libertatea de a decide măsurile necesare pentru
timpul?? implementarea acestora.
Cred ca este vorba de angajare pe cont propriu. Da Formulare preluată.
Afirmatia este usor „extinsa” in sensul ca POCU nu prevede adresarea ocuparii doar prin Da Recomandările au fost formulate de o manieră strategică, ce lasă AM
global grant. POCU libertatea de a decide măsurile necesare pentru
Nu stiu daca este vorba de un mecanism sau pur si simplu ar putea fi plasata la nivelul Da Recomandările au fost formulate de o manieră strategică, ce lasă AM
criteriilor de selectie. Mecanismul trebuie dezvoltat si daca nu se implementeaza prin POCU libertatea de a decide măsurile necesare pentru
global grant. implementarea acestora.
223
Recomandarea nu este asimilabila concluziei. Da Recomandările au fost formulate de o manieră strategică, ce lasă AM
Cred ca ar trebui reformulata concluzia. Unele afirmatii intra in contradictie cu regula Da Recomandările au fost formulate de o manieră strategică, ce lasă AM
rambursarii (cheltuiesc si apoi primesc banii) cash flow parteneriatului trebuie asigurat si POCU libertatea de a decide măsurile necesare pentru
garantat de beneficiar) si duce la concluzia unei evaluarii deficitarea a parteneriatului. implementarea acestora.
Recomandare formulatat de datele limitate. In cele mai multe analize interne s‐a constatat
contrat. Cu atat mai mult cu cat mecanismul cerere de plata a fost introdus pentru a
„compensa„ mecanismul rambursarii
Nu regasesc nicio concluzie pentru analiza contrafactuala. Parțial Nu este clar la ce face referire comentariul prin ”analiza
contrafactuala”. Evaluarea nu si‐a propus o astfel de abordare. Daca
este vorba despre nevoi specifice ale tinerilor NEETs de sex feminin,
subiectul este abordat în cadrul concluziei referitoare la sub‐
categorii de NEETs vulnerabile. Recomandarea aferenta a fost
ajustata, conform discutiilor din cadrul CCE, de o manieră strategica,
ce lasa AM POCU libertatea alegerii masurilor prin care o
implementează.
Este logica interventiei pentru OS 2.3 Da Referirile la baza de date a tinerilor NEETs sunt clarificate.

Sursa 4. Reprezentant Asociația PAEM Alba
Observații
Evaluarea a doar doua proiecte este redusa ca importanta din punct de vedere Da Aspecte prezentate în capitolul 1, paragraful referitor la limitări,
statistic, dar faptul ca rezultatele si datele financiare sunt in mare parte apropiate ca dar și în capitolul 2, în special în paragrafele care descriu
valoare, ne arata ca studiul poate fi utilizat ca orientativ pentru perioada actuala de utilizatea sondajului în rândul tinerilor NEETs.
finanatare.
Chiar daca in perioada 2014 – 2020 sectorul prioritat al interventiilor este Da Evaluarea recomandă, în continuare, aplicarea de măsuri care
reprezentat de antreprenoriat in cazul categoriei la care ne referim (tinerii NEETs), vizează antreprenoriatul acestui grup țintă, dar într‐o formă
acesta nu poate fi pentru AP 1 sectorul principal si nu pot fi impuse valori mari ale relevantă pentru grupul țintă.
indicatorilor in acest sector datorita pregatirii foarte slabe a beneficiarilor finali in ce
priveste educatia.
Cu toate problemele semnalate la nivelul rezultatelor obtinute in cadrul activitatilor Da Recomandarea referitoare la eficacitatea formarii in special din
de ucenicie, este necesar ca tinerii NEEts sa fie orientati spre realizarea unei calificari perspectiva părții practice a acesteia este menținută.
intr‐un dmeniu cerut pe piata muncii, prin cursuri de calificare la locul de munca,
224
ucenicie sau scoala profesionala. Acest lucru se va urmari ca sa fie realizat cu
participarea efectiva a beneficiarilor finali la cursuri teoretice si practice si cu
executarea de probe practice la finalulul pregatirii.
Pentru tinerii NEETs din orasele mari, trebuie o altfel de abordare fata de cei din Da Textul raportului, în special cel aferent studiilor de caz, tratează
orasele mici sau din mediul rural datorita diferentei de oferte pe piata locurilor de pe larg acest subiect.
munca, chiar daca orasele mari sunt din regiuni mai sarace (ex. Brasov – Regiunea
Centru, care local are o piata a muncii foarte prospera).
Nu cred ca ar trebui insistat mult pe separarea ca abordare a tinerilor NEETs de etnie Da Recomandările evaluării fac doar referire la grupuri cu nevoi
roma fata de ceilalti, fiindca cei de etnie roma se declara romi numai cand le este specifice/mai acute, de tratat prin tipuri de intervenții dedicate
favorabil si in acest fel se poate ajunge la o discriminare (pozitiva este drept) dar cu (tipul 3 de intervenții). Detaliile de implementare vor fi decide se
rezultate nu intotdeauna foarte bune. Argumentarea celor spuse anterior este data AM POCU.
de rezultatele recensamantului din anii trecuti.
Sustin propunerea acordarii unei subventii unica ca valoare acordata doar celor care Da A fost menținută recomandarea aferentă.
finalizeaza progarmul de pregatire in care au fost cuprinsi.
Avand in vedere importanta utilizarii expertilor externi in deblocarea programelor Nu este Având în vedere reformularea recomandărilor de o manieră
de finantare anterioare, se impune apelarea la acesti experti si pentru perioada cazul strategică, ce lasă AM POCU libertatea de a stabili metodele prin
urmatoare in vederea sprijinirii AMPOCU sau ANOFM. care acestea sunt implementate, recomandarea PAREM este
direcționată către această instituție .
225
Anexa 17. Prezentarea legăturii dintre concluzii, constatări și recomandări

Nr. Constatări Concluzie Recomandare Structură responsabilă
crt (nr.) Termen limită
1 2 3 4 5
19 ‐ 49 Concluzia 1. În contextul european al problematicii Recomandare 1. Este necesar ca logica Structură responsabilă: AM POCU.
tineriilor NEETs, România se situa la nivelul anului 2014 de intervenție (nevoi‐activități‐realizări Termen‐limită: până la momentul
pe locul 23 din perspectiva ratei acestora de 17% la nivel și rezultate) a proiectelor ce vor fi contractării în totalitate a bugetului aferent
național, semnificativ mai ridicată decât în țări ca finanțate în cadrul AP 1 să ia în AP 1 a POCU sau până când o evaluare
Germania și Olanda (cu o rată a NEETs de sub 5,5%), dar considerare de o manieră adecvată subsecventă recomandă, pe baza dovezilor
mai redusă decât în țări ca Spania, Italia, Grecia. locația/concentrarea tinerilor NEETs, la analizate, o abordare diferită.
nivel județean, în mediul de rezidență
Concluzia 2. Numărul tinerilor NEETs în România a avut urban sau rural precum și ratele ridicate
o evoluție oscilantă de‐a lungul perioadei 2007‐2015 și a ale tinerilor de etnie romă în anumite
înregistrat o creștere de 3,6% din 2014 până în 2015, în județe.
ciuda evoluției demografice negative a populației cu
vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani și a creșterii ușoare
a ratelor de activitate și ocupare pentru această categorie
în aceeași perioadă. Din perspectivă regională, creșterea
tinerilor NEETs este înregistrată în regiuni unde numărul
acestora a fost mai ridicat pe toată perioada analizată
(Sud‐Muntenia, Centru, Sud‐Est, regiuni eligibile în
cadrul ILMT).

Concluzia 3. Deși analiza datelor statistice a relevat o
dezurbanizare a României în ceea ce privește tinerii cu
vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, populația NEETs din
mediul urban are o evoluție inversă: aceasta crește la
nivelul anului 2015 față de 2014 ca și pondere în totalul
numărului de NEETs, comparativ cu populația NEETs în
mediul rural. La nivel regional, concentrarea tinerilor
226
NEETs în mediul urban a fost identificată în regiunile
București – Ilfov și Vest, la nivelul celorlalte regiuni
populația NEETs rurală fiind majoritară (inclusiv
regiunile ILMT). Evoluția populației tinerilor NEETs din
zona ITI Delta Dunării și de etnie romă urmează aceleași
trenduri ca întreaga categorie, respectiv o creștere în
2015 față de 2014, mai puternică în zona urbană, ca
pondere în totalul numărului de NEETs din zonele
respective, ceea ce indică faptul că mediul de rezidență
(urban/rural) este unul din factorii care influențează
evoluția numerică a acestei categorii.
Concluzia 4. Există discrepanțe importante în ceea ce
privește distribuția județeană a tinerilor și tinerilor
NEETs. Tinerii NEETs se concentrează în anumite județe,
ca pondere în categoria de tineri cu vârsta cuprinsă între
15 și 24 de ani, diferite compartiv cu cele în care sunt
concentrați tinerii din această categorie în general, sau de
etnie romă. Astfel, județele Suceava, Iași, Bacău, Prahova,
Constanța, Dolj reprezintă poli de concentrare pentru
tineri în general, în timp ce tinerii NEETs se concentrează
în județele Giurgiu, Ilfov, Dâmbovița, Prahova, Brașov,
Mureș și Galați, iar tinerii NEETs de etnie romă în județele
Călărași, Giurgiu, Ilfov, Dâmbovița, Galați, Mureș și Dolj.
În cadrul acestor județe există discrepanțe și în ceea ce
privește distribuția pe medii de rezidență, cu tineri
NEETs din mediul rural prezenți în număr mai mare în
Călărași, Giurgiu, Dâmbovița, Prahova, Brașov, Galați și
Mureș.
27 Concluzia 5. Pentru a se putea realiza analiza exactă a Recomandare 2. Este necesară Structuri responsabile: AM POCU, ANOFM,
tinerilor NEETs din perspectiva unor dimensiuni diverse operaționalizarea în cel mai scurt timp cu MMFPSPV.
(inclusiv în funcție de locația și etnia acestora), precum și putință a bazei de date a tinerilor NEETs, Termen‐limită: Decembrie 2016/toată
pentru actualizarea acestei analize de o manieră regulată, care să conțină informații la nivel perioada de implementare a AP 1 a POCU.
care să surprindă dinamica deosebită a acestui grup este individual asupra membrilor acestei
227
nevoie de o bază de date cu informații la nivel individual categorii, precum și menținerea acesteia
menținută permanent. pe perioada implementării AP 1 a POCU.
Raportul Concluzia 6. Cadrul strategic, legislativ și instituțional a
Inițial, fost stabil între februarie 2016 când a fost adoptat POCU
2014‐2020 și momentul realizării evaluării, atât la nivel
capitolul 3
național cât și european. Astfel, nu au fost identificați
factori contextuali externi care să fi afectat semnificativ
logica de intervenție a AP 1 a programului, și în special
posibilele sale efecte. La nivel național a fost demarată
pregătirea ”Planului de implementare a Garanției pentru
Tineret 2016‐2020” precum și a ”Pachetului integrat
pentru combaterea sărăciei” care prevede măsuri pentru
soluționarea situației tinerilor NEETS, cu un posibil
impact semnificativ asupra acestora, dar stadiul incipient
al celor două documente la momentul finalizării
raportului de evaluare nu a permis o analiză aprofundată
a legăturii lor cu logica de intervenție a POCU.

Concluzia 7. Elementele cu un potențial impact asupra
situației tinerilor / NEETs se regăsesc în strategii
naționale precum ”Strategia Națională pentru Ocuparea
Forței de Muncă 2014‐2020”, ”Strategia Agenţiei
Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014‐2020”,
”Strategia Națională de învăţare pe tot parcursul vieţii
2015 ‐2020”, ”Strategia educaţiei şi formării profesionale
din România pentru perioada 2014‐2020”, ”Strategia
Națională pentru Învățământ Terțiar 2015‐2020”,
”Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în
România” și sunt coerente cu prevederile ”Planului de
implementare a Garanției pentru Tineret 2014‐2015.”
50‐96 Concluzia 8. Principalele intervenții implementate sau Recomandare 3. Având în vedere că Structuri responsabile: AM POCU
planificate în vederea ameliorării situației tinerilor în efectele proiectelor finanțate în cadrul Termen‐limită: Pe tot parcursul perioadei
general și în special a tinerilor NEETs în România au fost AP 1 a POCU pot fi influențate și de alte de implementare a AP 1 a POCU.
228
sau vor fi finanțate în special din diferite fonduri intervenții care vizează tinerii și în
europene. Printre acestea, Fondul Social European, prin special tinerii NEETs, este necesar ca în
intermediul POSDRU/POCU ocupă un prim loc, urmat de procesul de solicitare de cereri de
Fondul European de Dezvoltare Regională prin finanțare și implementare să fie
intermediul Programului Operațional Regional (în monitorizată complementaritatea și
perioada de programare trecută) și Fondul European sinergia intervențiilor POCU cu alte
Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin intermediul intervenții.
Planului Național de Dezvoltare Rurală (în perioada de
programare 2014‐2020). Intervențiile finanțate de la
bugetul de stat (bugetul asigurărilor sociale/de șomaj)
gestionate de SPO sau din alte surse precum Mecanismul
Financiar SEE și Mecanismul Norvegian, Fonduri
Elvețiene, ”Tineret în Acțiune” sau Erasmus + 2014 –
2020 sunt mai reduse cantitativ.

Concluzia 9. Majoritatea intervențiilor identificate, în
special cele planificate pentru perioada de programare
2014‐2020, finanțează acțiuni în mai mult de un domeniu
dintre cele identificate ca relevante pentru situația
tinerilor și a tinerilor NEETs în special (ocupare, formare
profesională, educație inclusiv formare profesională
inițială, asistență socială și de incluziune, antreprenoriat
și educația non‐formală, inclusiv voluntariat.), ceea ce
indică importanța dobândită de design‐ul integrat și
extinderea ariei de aplicare a acestuia. În centrul
intervențiilor analizate (implementate sau planificate)
rămâne formarea profesională continuă, combinată cu
măsuri active de ocupare (pentru perioada 2007 – 2013)
și cu măsuri ce vizează antreprenoriatul (pentru perioada
2016 ‐ 2020). Totodată, pe lângă POCU, există o serie de
alte măsuri planificate care urmăresc efecte din
perspectiva ocupării sau activării tinerilor, inclusiv a
tinerilor NEETs, în special în cadrul PNDR, POR dar și a
229
programelor naționale și europene de antreprenoriat și
tineret.
97‐119 Concluzia 10. Problemele tinerilor NEETs sunt multiple
și au cauze complexe, astfel că, pentru a fi eficace,
intervențiile asupra acestui grup țintă trebuie să țină cont

de toate aceste probleme, inclusiv cele la nivel individual,
familial și comunitar și de particularitățile unor sub‐
grupuri de tineri NEETs: tineri din mediul rural cu acces
dificil la piața muncii, tineri care au abandonat timpuriu
școala, tineri cu dizabilități, tineri din medii familiale
problematice etc. Bunele practici dezvoltate la nivel

european arată că, din aceeași perspectivă a eficacității,
este esențială segmentarea grupului țintă în tineri mai
pregătiți pentru piața muncii și tinerii aflați „mai departe
de piața muncii” și care au nevoie de sprijin suplimentar.
Măsurile generale, nepersonalizate, adresate tinerilor
NEETs, în special celor afectați de mai multe

vulnerabilități, fie ele măsuri preventive sau măsuri
active de ocupare, nu dau rezultate pe termen mediu și
lung.

Concluzia 11. Evoluția viitoare a situației tinerilor
120‐134
NEETs depinde în special de evoluția generală
demografică și de evoluția economică în Romania dar și
de eficacitatea măsurilor viitoare care vizează
îmbunătățirea situației acestora, implementate în special
prin intermediul POCU, AP 1, 2 3 și 6. Numărul tinerilor
NEETs va scădea în orice context, datorită trendului
negativ demografic înregistrat în țara noastră, inclusiv la
nivelul grupului de vârstă 15‐24 (actual și viitor), dar
această evoluție favorabilă va fi mai puternică în cazul
menținerii nivelului actual de creștere economică și
semnificativă în cazul în care măsurile prevăzute pentru
reducerea abandonului școlar și cele finanțate în cadrul
POCU vor obține rezultatele așteptate. Totuși, având în
vedere scenariile conturate, problema tinerilor NEETs va
230
fi soluționată doar parțial până în anul 2020 și deci va
persista și pe perioada de programare 2021‐2026.
138‐145 Concluzia 12. Implementarea celor două proiecte a

150 confirmat într‐o mare parte realismul teoriei
intervențiilor, așa cum a fost aceasta elaborată în cererile
153
de finanțare, cu două excepții principale: relevanța și
222
aplicabilitatea intervențiilor ”ucenicie” și ”de tip
234‐247 antreprenorial” și resursele necesare identificării pe
311 teren a tinerilor NEETs, ce s‐au dovedit ridicate în
contextul utilității limitate a datelor de contact furnizate
de SPO. Activitățile prevăzute în cadrul celor două
proiecte pilot analizate au fost în mare parte relevante
pentru nevoile tinerilor NEETs participanți, în ciuda unei
analize mai degrabă generice a acestora în cererea de
finanțare. Activitățile de informare, consiliere și
orientare, precum și cele de formare profesională rămân
cele mai relevante pentru grupul țintă. O logică de
intervenție îmbunătățită a unor proiecte următoare ar
prevede următoarele elemente suplimentare:
 Activități individuale de informare, consiliere și
orientare pe piața muncii, direct proporționale cu
nevoia fiecărui participant, care să includă toate
domeniile de competență relevante pentru tinerii
NEETs, precum cunoaşterea de sine prin evaluare și
autoevaluare, comunicare eficientă, negocierea
conflictelor, lucrul în echipă etc.;
 Activități de consiliere psihologică;
 Activități de informare, consiliere și orientare care să
implice membrii familiei susținătoare a tânărului
NEET;
 Identificarea membrilor grupului țintă care nu au
nevoie de formare pentru a‐și găsi un loc de muncă
(mai aproape de piața de muncă) și aplicarea acestora
231
de măsuri de informare, consiliere și orientare pe
piața muncii, dar și de mediere în vederea angajării
fără întârzierea determinată de participare la
cursurile de formare;
 Activități care vizează analfabetismul funcțional;
 Activități care asigură acompaniamentul la locul de
ucenicie / muncă pentru o perioadă de acomodare cu
noul context.
146‐151 Concluzia 13. Grupul țintă constituit din tineri NEETs Recomandare 4. Este necesar ca logica Structuri responsabile: AM POCU
165 ridică provocări considerabile atât din perspectiva de intervenție (nevoi‐activități‐realizări Termen‐limită: Pe tot parcursul perioadei
identificării, cât și a activării, calificării și ocupării. Un și rezultate) a viitoarelor proiecte de implementare a AP 1 a POCU.
248‐252
număr scăzut al acestora este sau poate fi adus aproape finanțate în cadrul AP 1 să ia în
de piața muncii. Analiza datelor colectate a relevat considerare de o manieră adecvată
existența unor sub‐categorii de tineri NEETs care au profilul și nevoile individuale ale

nevoi particulare, pe cale de consecință logica de tinerilor NEETs și sub‐categoriilor

intervenție în cazul acestora trebuie să fie, la rândul ei, acestora, pe care să le abordeze de o
particularizată. Cel mai important criteriu care împarte manieră personalizată și integrată, care
tinerii NEETs în sub‐categorii este nivelul de educație; să includă toate activitățile necesare
astfel se disting trei sub‐categorii distincte: pentru a obține rezultatele așteptate:
 Tinerii cu un nivel de educație foarte scăzut (sub 8 activare, calificare, ocupare.
clase) care nu pot participa în activități de formare și
care ar constitui grupul țintă cel mai relevant pentru Recomandare 5. Este necesară Structuri responsabile: AM POCU
măsurile prevăzute în cadrul AP 6, OS 6.1 a POCU; asigurarea corelării de o manieră Termen‐limită: Pe tot parcursul perioadei
 Tineri cu un nivel de educație mediu (liceu/școală operațională între intervențiile de implementare a AP 1 a POCU.
profesională posibil neabsolvit/ă) pentru care pe planificate în cadrul AP 1 și AP 6 pentru
termen scurt/mediu care formarea/(re)calificarea a se evita dublarea activităților de
este cea mai relevantă intervenție; identificare a tinerilor NEETs în vederea
 Tineri cu nivel de educație superior (universitate implicării în proiectele finanțate pe
posibil neabsolvită) pentru care sunt necesare viitor.
intervenții specifice, precum stagii, de antreprenoriat.
O altă sub‐categorie distinctă este formată din tinerii
NEETs din mediul rural și din zone cu activitate
economică slab dezvoltată și îndepărtate de centrele de
232
județ. Problemele de acces cu care aceștia se confruntă
solicită implementarea de măsuri specifice, precum
organizarea activităților de informare, consiliere,
orientare, formare la nivel local, sau acoperirea costurilor
suplimentare aferente mobilității acestora între locația
formării sau locului de muncă.
O a treia sub‐categorie de tineri NEETs este formată din
pesoane din diferite grupuri vulnerabile, precum: tinerii
proveniți din centre de plasament, tinerii proveniți din
familii inactive, tinerii de etnie romă mai ales dacă provin
din comunități tradiționale și foarte sărace, tinerele
NEETs, tinerii de etnie maghiară în special în Regiunea
Centru.
154‐156 Concluzia 14. Proiectele pilot analizate au fost în mare Recomandare 6. Este necesară Structuri responsabile: AM POCU, OI POCU,
162 ‐163 parte eficace. În unele cazuri, în special în proiectul asigurarea eficacității activităților de Beneficiarii
”Garanții pentru TINEri!” implementat în regiunile din formare implementate în cadrul Termen‐limită: Pe tot parcursul perioadei
223‐224
sud, țintele indicatorilor (aferenți participării și proiectelor finanțate în cadrul AP 1 a de implementare a AP 1 a POCU.
253‐254
certificării) au fost depașite. Și din perspectiva ocupării POCU și în mod particular a părții
263‐267 proiectul menționat a fost ușor mai eficace (12% din practice a acestora. AM POCU ar putea
participanții la instruire și‐au găsit un loc de muncă în asigura această eficacitate prin (1)
termen de 6 luni comparativ cu 10%). aplicarea, de o manieră simplificată, a
modelului Kirkpatrick19 în procesul de
195‐198 Concluzia 15. Intervențiile cele mai eficace din monitorizare și verificare a proiectelor și
223‐224 perspectiva ambelor proiecte analizate au fost: (1) (2) întărirea capacității beneficiarilor și
288‐291 formarea profesională, (2) prospectarea și medierea în special a Organismelor Intermediare
muncii și (3) informarea, consilierea și orientarea dar și a AM POCU/MFE de utilizare a
312
profesională. Pentru cea mai mare parte a grupului țintă, acestui model și de a efectua activități de

intervenția cea mai eficace din perspectiva ocupării monitorizare și verificare.

19 Modelul Kirkpatrick analizează eficacitatea activităților de formare pe 4 niveluri: (1) Reacția cursanților ‐ Cum s‐au simțit la training? Aceasta este dezvaluită de formularele de evaluare completate imediat
după curs; (2) Învățare. Au învățat ceva? Testele efectuate înainte de curs și la un timp dupa curs pot revela nivelul de învatare; (3) Comportament. Aplica ei ceea ce au învățat? Li s‐a schimbat comportamentul?
Pentru măsurarea acestui indicator este nevoie de cooperarea organizației client. Este un proces mai complex și mai costisitor. (4) Rezultate. Obțin rezultate în urma trainingului? Din nou este nevoie de
cooperarea organizației client. Rezultatele măsurate prin datele organizației trebuie atribuite persoanelor și legate de schimbările întâmplate după training.
233
rămâne formarea (de nivelul 1 și 2), cu condiția ca partea
practică a acesteia să fie realizată conform cerințelor în
vigoare și nevoilor participanților.
195‐198 Concluzia 16. Activitățile de prospectare și mediere a Recomandare 5. Este necesară Structuri responsabile: AM POCU, OI POCU,
223‐224 muncii sunt similare ca importanță din perspectiva asigurarea participării angajatorilor în Beneficiari
ocupării ca formarea. Eficacitatea lor crește direct implementarea de facto a activităților Termen‐limită: Pe tot parcursul perioadei

proporțional cu (1) implicarea angajatorilor în aceste proiectelor, în conformitate cu de implementare a AP 1 a POCU.
activități, (2) contactul direct, repetat, între angajatori și angajamentele prevăzute în contractul
persoanele în căutarea unui loc de muncă, tinerii NEETs de finanțare.
în acest caz, în locația angajatorului. Serviciile
individualizate sunt mai eficace comparativ cu serviciile
oferite către grupuri de tineri, inclusiv serviciile furnizate
la fața locului în mediul rural. Această concluzie este
valabilă și pentru serviciile de prospectare și mediere a
forței de muncă, unde târgurile de locuri de muncă s‐au
dovedit mai eficace tot în contextul cooperării extinse,
deja existente, cu angajatorii.
199‐205 Concluzia 17. Măsurile cele mai puțin eficace, dar și mai Recomandarea 6. În vederea asigurării Structuri responsabile: AM POCU, instituțiile
223‐224 puțin eficiente, din perspectiva celor 2 proiecte analizate eficacității intervențiilor din cadrul AP 1 de gestionare a schemelor de grant.
s‐au dovedit a fi: (1) măsurile de formare și asistență în al POCU, care vizează antreprenoriatul Termen‐limită: Pe tot parcursul perioadei
292‐295
sectorul antreprenoriatului, (2) ucenicia și (3) cursurile este, necesar să se asigure selecția de implementare a AP 1 a POCU.
292‐314
de inițiere. tinerilor NEETs relevanți pentru acest tip
de activitate și furnizarea de programe
Concluzia 18. Intervențiile care vizează de tutorat/mentorat suficient de lungi în
antreprenoriatul, în special ocuparea pe cont propriu vederea consolidării și menținerii
sunt relevate, și potențial eficace, doar în cazul unui persoanelor juridice create.
număr limitat de tineri NEETs: (1) care au abilitățile de
bază necesare, (2) experiență directă cu
antreprenoriatul/ocuparea și (3) sunt susținuți de
familie în acest demers. O manieră eficientă și eficace de
identificare a acestor tineri este selectarea lor pe
parcursul activităților de informare, consiliere și
orientare dar și de formare. În plus, acest tip de
234
intervenție poate obține rezultatele așteptate dacă se
organizează și activități de acompaniament pe perioada
de funcționare a personei juridice înființate până la, și
inclusiv, depunerea primei situații financiare anuale.
199‐205 Concluzia 19. În forma actuală prevăzută de Legea Recomandarea 7. Este necesară Structuri responsabile: MMFPSPV.
223‐224 279/2005 cu toate modificările și completările modificarea Legii uceniciei și a normelor Termen‐limită: Decembrie 2016.
ulterioare, ucenicia, deși relevantă ca tip generic de metodologice aferente, pentru a
293
intervenție, este mai puțin eficientă și eficace datorită (1) transforma acest instrument de politică
duratei lungi a acesteia și în special (2) a obligațiilor publică într‐unul eficient și eficace, în
administrative și de raportare aferente și (3) a costurilor conformitate cu practica și nevoile
mari ale angajatorilor, din perspectiva materialelor particulare din România.
necesare dar și a resurselor umane implicate.
165‐194 Concluzia 20. Din analiza celor două proiecte pilot reiese Recomandare 8. Este necesară Structuri responsabile: AM POCU.
227 că o serie de mecanisme (pe lângă activitățile tratate mai aplicarea unei subvenții unice pentru Termen‐limită: Decembrie 2016 și pe
sus) influențează semnificativ situația tinerilor NEETs, participanți care beneficiază de servicii întreaga perioadă de implementare a AP 1 a
268‐287
prin prisma impactului lor asupra eficacității similare/un pachet integrat similar în POCU.
intervențiilor implementate. Astfel, mecanismul cel mai cadrul proiectelor finanțate pe viitor de
important în acest context este cel de rambursare a AP 1 a POCU.
cheltuielilor efectuate și solicitate la plată de către
POSDRU. Acestea au determinat, la rândul lor, întârzieri Recomandare 9. Este necesară Structuri responsabile: AM POCU.
în lanț în plata subvențiilor către tinerii NEETs implicați, asigurarea, de către POCU, a eficienței Termen‐limită: Pe întreaga perioadă de
cu un impact negativ asupra participării în activitățile procesului de rambursare a cheltuielilor implementare a AP 1 a POCU.
proiectului. Un efect similar l‐a avut și furnizarea de efectuate de către beneficiarii
subvenții diferite de la proiect la proiect, care a creat un programului în cadrul AP 1 al acestuia.
sistem de ”concurenţă” între proiecte cofinanţate din
POSDRU în aceeaşi zonă.
Concluzia 21. Alte mecanisme care influențează situația Recomandare 10. Atât din perspectiva Structuri responsabile: AM POCU, SPO.
tinerilor NEETs prin prisma impactului lor asupra parteneriatului și eficacității dar și a Termen‐limită: Pe întreaga perioadă de
eficacității intervențiilor implementate sunt de natură sustenabilității, este necesară asigurarea implementare a AP 1 a POCU.
instituțională și partenerială. Analizele efectuate implicării SPO în proiectele
demonstrează o eficacitate sporită în județele în care a implementate în cadrul AP 1 și
existat o colaborare între partenerii în proiect și AJOFM‐ realizarea, de către instituțiile acestuia, a
ul relevant, inclusiv în ceea ce privește ucenicia, și acolo
235
unde centrele de garanție au fost operaționalizate la nivel activităților de înregistrare, informare și
județean. Deși a fost mai dificil pentru partenerii consiliere necesare.
ONG/privați să asigure cota de cofinanțare, eficacitatea
proiectelor este influențată pozitiv de experiența și
expertiza partenerilor de acest tip. Totodată, existența
rețelelor de lucru la nivel local și accesul direct la
angajator în calitate de asociație patronală contribuie la
eficacitatea proiectelor și îmbunătățirea situației
tinerilor NEETs. Sustenabilitatea din perspectivă
instituțională (a centrelor) și a furnizării de servicii (deși
limitată) după finalizarea proiectelor se înregistrează
mai degrabă în aceste locații unde exista deja, și este
menținută, o infrastructură.
Concluzia 22. Instituțiile implicate și‐au întărit
capacitatea pe palierul monitorizării proiectului în
conformitate cu normele POSDRU, ceea ce constituie un
beneficiu în perspectiva noilor proiecte și reglementări,
în special în ceea ce privește colectarea datelor la nivel de
participant. Nu au existat cheltuieli care, prin
neeligibilitate, să afecteze negativ eficacitatea
proiectului. Fondurile de tip FEDR au fost utilizate de o
manieră limitată datorită existenței, în bună parte, la
nivelul partenerilor în proiect a infrastructurii locale
unde au fost constituite centrele.

Concluzia 23. Din perspectiva sustenabilității
rezultatelor obținute, proiectele au un succes mediu. La
șase luni de la finalizarea proiectului tinerii NEETs tratați
și‐au menținut, în mare parte, cunoștințele dobândite dar
doar 35‐37% dintre aceștia şi‐au păstrat locul de muncă
peste 6 luni de la angajare.
236
212‐219 Concluzia 24. O comparație a costurilor unitare pe
301‐307 activități și indicatori înregistrate de cele 2 proiecte
analizate în cadrul studiului de caz relevă diferențe în
ceea ce privește cheltuielile angajate pentru a oferi
servicii către grupul țintă. Aceste diferențe de costuri pot
fi explicate de abordarea diferită a implementării
proiectelor, prezentată mai jos.
În ceea ce privește costurile de mediere, diferența de cost

unitar/persoană/oră este mai mică de 10%, chiar dacă în
cazul ambelor activități alegerea variantei de
management a fost diferită, astfel:
 În cazul formării:
o Proiectul Garanția pentru TINEri! a
folosit în general linia bugetară de
servicii externalizate, serviciile de
organizare și susținere de cursuri de
inițiere și calificare fiind externalizate;
o În proiectul Investiția în tineri, investiția
în viitorul nostru! a fost exploatată
experiența partenerilor ca furnizori de
formare, iar aceștia au organizat ei înșiși
sesiunile, angajând direct formatori și
realizând cheltuielile necesare;
o În ambele cazuri cea mai mare proporție
a cheltuielilor presupuse de formare
derivă din plata subvențiilor către
participanți.
 În cazul medierii:
o În proiectul Garanția pentru TINEri! au
fost organizate târguri județene de
locuri de muncă;
237
o În proiectul Investiția în tineri, investiția
în viitorul nostru! medierea s‐a realizat
individual și prin transmiterea de
informări permanente către grupul țintă
prin intermediul grupurilor facebook.
Concluzia 25. În ceea ce privește costurile de informare
și consiliere, acestea sunt cu 30% mai mari în proiectul
Garanția pentru TINEri! față de proiectul Investiția în
tineri, investiția în viitorul nostru! Această diferență poate
fi explicată de principala diferență de abordare a
managementului proiectului. În timp ce în cadrul
proiectului din sudul țării (Garanția pentru TINEri!) au
funcționat centre județene care au oferit informare și
consiliere, în cadrul proiectului din jumătatea de nord a
țării (Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru!) au
fost înființate centre regionale și caravane de informare
și consiliere, care au organizat sesiuni de grup, cu o
eficiență mai mare. O altă diferență notabilă se poate
identifica în cazul serviciilor de formare și consiliere
pentru începerea unei activități independente, unde de
asemenea diferența este de aproximativ 30%. Diferența
poate fi explicată prin faptul că în acest caz, numărul de
beneficiari fiind mai mic, în costul unitar se reflectă
diferența de abordare în organizarea și managementul
activităților.
Concluzia 26. Diferențele de costuri unitare înregistrate

pe indicatori sunt explicate în mod direct de diferențele
dintre indicatorii realizați de fiecare proiect, cumulate cu
diferențele dintre costurile fiecărei activități pentru
fiecare proiect.
Concluzia 27. În comparație cu costurile calculate la

nivelul POSDRU în cazul proiectelor care au inclus în
238
grupul țintă un număr considerabil de tineri, costurile
unitare calculate pentru proiectele studiate sunt mult mai
mici, cu o singură excepție, costurile formării/participant
în proiectul Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru!,
unde diferența dintre costuri este de puțin peste 10%.
Și la nivelul general al POSDRU se înregistrează mari

diferențe între costurile unitare medii pe activități în
proiectele care implică tinerii în general și cele care au
implicat tineri în procent de peste 50%. Prin comparație
cu acestea, proiectele studiate au fost foarte eficiente, cu
excepția activităților de formare și consultanță pentru
inițierea unei activități independente. Trebuie însă
subliniat că această comparație se bazează pe datele
prezentate de Evaluare ad‐hoc a intervenţiei POSDRU
privind tinerii, care a folosit o metodologie fundamental
diferită pentru calcularea costurilor unitare.
228‐233 Concluzia 28. Comparativ cu logica de intervenție a

255‐262 proiectelor pilot analizate și a DMI 5.1 al POSDRU,
mecanismele de implementare prevăzute pentru AP 1 a
318‐321
POCU sunt îmbunătățite dintr‐o serie de perspective:
Concluziile

1‐27
 O primă perspectivă face referire la finanțarea
activităților de identificare a tinerilor NEETs în
cadrul AP 1 a POCU. Această abordare va facilita
identificarea tinerilor NEETs de
beneficiarii/partenii în proiectele POCU finanțate
în timp util în vederea înregistrării la SPO, aplicării
intervențiilor planificate și atingerii țintelor
aferente AP 1 a programului.
 O a doua perspectivă este cea aplicării principiului
serviciilor personalizate și integrate. După cum este
dovedit în cadrul acestei evaluări, măsurile cele
239
mai eficace sunt cele aplicate la nivel individual
(informare, consiliere și orientare individuale,
mediere a muncii individuală și nu în cadrul
târgurilor de forță de muncă) în directă legătură
toate nevoile particulare ale tînărul NEET (a. doar
informare, consiliere și orientare, b. informare,
consiliere, orientare și formare, c. informare,
consiliere, orientare și medierea muncii etc.) în
vederea ocupării. Aplicarea acestui principiu
contribuie și la sustenabilitatea rezultatelor
realizate, a cunoștințelor acumulate și a locurilor
de muncă obținute/create.
 O a treia perspectivă este cea a relevanței
acțiunilor propuse de AP 1 a POCU în vederea
atingerii obiectivelor propuse: aceasta păstrează
ca acțiuni cheie măsurile active de ocupare
informarea, orientarea și consilierea, formarea
precum și prospectarea și medierea muncii, care s‐
au demonstrat a fi utile și eficace pentru grupul
țintă a celor 2 proiecte analizate.
 O a patra perspectivă face referire la un sub‐grup
țintă vizat în mod special de AP 1 a POCU, respectiv
tinerii NEETs din mediul rural. Evaluarea de față a
evidențiat numărul ridicat al acestora în cele trei
regiuni unde este implementat ILMT precum și
nevoile specifice, în special din perspectiva
accesului la educație/formare relevantă și a
mobilității și o focusare a intervențiilor asupra
acestei sub‐categorii duce, în principiu, la
rezultatele așteptate.
 O a cincea perspectivă face referire la potențialii
beneficiari eligibili în cadrul AP 1 a POCU.
Programul include în această categorie tipurile de
240
entități implicate în proiectele pilot analizate care
au demonstrat că, prin experiența, expertiza,
infrastructura locală la dispoziție și contactul cu
angajatorii livrează rezultatele așteptate (ONG‐uri,
entități private, patronate, sindicate).

Concluzia 29. Mecanismele care pot fi îmbunătățite se
leagă în principal de aprofundarea logicii de intervenție a
AP 1 a POCU dar și, într‐o anumită măsură, de ajustarea
acesteia. Aspectele de îmbunătățit pot fi luate în
considerare la elaborarea ghidurilor solicitanților
specifice pentru AP 1.

Un prim aspect de aprofundat în cadrul AP 1 al POCU este
cel legat de instituții implicate, în calitate de partner
și/sau colaborator. Din perspectiva activității de
identificare a tinerilor NEETs, dar și de menținere a
acestora activi în cadrul proiectului și după finalizarea
acestora, LdI a AP 1 ar trebui să ia în considerare actori
precum Inspectoratele Școlare Județene, școlile,
primăriile și necesitatea colaborării între aceștia și
beneficiarii / partnerii în proiectele finanțate. Tot din
perspectivă instituțională, AP 1 în sine, deși prevede
posibilitatea ca SPO să devină beneficiar, nu evidențiază
suficient rolul cheie pe care această instituție ar trebui să
îl joace în toate proiectele de implementat și nu ia în
considerare aspecte legate de capacitatea insificienta
acestei instituții de a se achita de acest rol cheie.

Deși AP 1 a POCU are în vedere o abordare personalizată
și integrată, se focusează pe sub‐grupuri țintă pentru care
existența nevoilor specifice a fost demonstrată inclusiv
241
de evaluarea de față (tinerii NEETs din mediul rural) și
finanțează acțiuni relevante și eficace pentru tinerii
NEETs, aceasta ia insuficient în considerare distribuția
regională/județeană diferită, particularitățile grupului
țintă și a sub‐categoriilor acestuia așa cum au fost ele
identificate de această evaluare și astfel nu
particularizează suficient intervențiile planificate. În
principal, LdI a AP 1 a POCU nu a luat suficient în
considerare relevanța și eficacitatea limitate a
activităților care vizează antreprenoriatul, uceniciei și
cursurilor de inițiere. Totodată, LdI a AP 1 a POCU nu
subliniază suficient relevanța activităților de derulat, în
special cele de formare pentru cererea de forță de muncă,
pe lângă relevanța lor compartiv cu nevoile grupului
țintă.

Percepția generală asupra intervenții noi planificate de
AP 1 a POCU, neimplementate în cadrul celor două
proiecte analizate, precum cardul profesional, evaluarea
și certificarea competențelor, acordarea de subvenții de
mobilitate, acordarea de subvenții de instalare este că
acestea nu aduc o plus valoare semnificativă pentru
grupul țintă și, în consecință, nu vor avea un impact
deosebit asupra atingerii obiectivelor AP 1. Astfel, modul
în care acordarea de subvenții pentru mobilitate și
instalare va fi implementată reprezintă cheia succesului
acestui tip de intervenție: chiar dacă cele două măsuri de
asistență financiară pot avea un efect direct din
perspectiva ocupării pentru tinerii care doresc/acceptă
să se mute în alte zone, având în vedere că, în general,
tinerii NEETs sunt încadrați pe salariul minim sau salarii
foarte mici, este probabil ca pe termen mediu aceștia să
se întoarcă în zonele în care au locuit inițial deoarece în
242
lipsa unui sprijin suplimentar ei nu vor putea să își
susțină existența în noua locație.

Concluzia 30. Având în vedere cele menționate anterior,
mecanismul optim de implementare a AP 1 a POCU
conține următoarele elemente:

1. Cinci (5) tipuri mari de intervenții:
(1) intervenție de tipul celor 2 proiecte pilot analizate în
cadrul acestei evaluări (cu excepția măsurilor de
antreprenoriat), care să vizeze toate categoriile de tineri
NEETs mai puțin cei înrolați în sau care au absolvit
sistemul educațional universitar și cei pentru care
reîntorcerea în educație este o opțiune mai relevantă.
Include și ucenicia cu rezervele exprimate mai sus. De
lansat în 2016.
antreprenoriat), care să vizeze tinerii NEETs înrolați în
sau au absolvit sistemul educațional universitar. Include
și stagii. De lansat în 2016.
antreprenoriat), care să vizeze tinerii NEETs din categorii
vulnerabile: tineri instituționalizați, cu părinți plecați în
străinătate, romi. De lansat și implementat într‐o a doua
fază a programului, după implementarea unor măsuri în
cadrul AP 4 și 5 ale POCU. De lansat în 2017.

Aceste tipuri de intervenții trebuie să aplice abordarea
integrată și personalizată prevăzută, dovedită a fi mai
eficace decât intervenții singurale. Astfel intervențiile
principale de oferit de o manieră integrată sunt:
243

(1) I&C&O (realizată în parteneriat de către SPO și
partenerii în proiecte pentru a fi efectuată la
nivelul de detaliu necesar);
(2) prospectare și mediere a muncii prin contact
direct cu angajatorii, la fața locului, pe baza
planului personal de mediere elaborat în
parteneriat de către SPO și partenerii în proiecte
pentru a avea nivelul de detaliu necesar);
(3) acompaniament la locul de muncă al tinerilor
NEETs angajați pe o perioadă de cel puțin 2 luni.
A patra activitate relevantă pentru o mare parte a
categoriilor de tineri vizate este (4) formarea, cu
respectarea recomandărilor de mai sus, în special
aspectele legate de relevanță vis‐a‐vis de cerințele pieții
și partea practică, ce ar trebui organizată în colaborare
cu potențialul angajator. Certificarea competențelor
dobândite anterior și ucenicia organizate în măsura
fezabilității acestora.

În cadrul proiectelor trebuie asigurată o monitorizare
continuă a participanților, cu ajutorul cardului
profesional dar și individual până acest instrument este
stabilit ca practică unitară și eficace, pentru:
1. a se furniza date referitoare la participanții care
primesc o ofertă de muncă , de participare la un
program de educație continuă , ucenicie sau de stagiu
la încetarea calității de participant și/sau care
urmează un program de educație/formare, care sunt
ı̂n curs de a obține o calificare sau care au un loc de
muncă , inclusiv ca independenți la ı̂ncetarea calită ții
de participant (indicatorii YEI de rezultat pe termen
scurt);
244
2. pentru a asigura activități continue de I&C&O și P&M
participanților și a‐i menține cât mai mult și cât mai
aproape posibil de piața de muncă.

Proiectele din această categorie ar trebui dezvoltate și
implementate la nivel regional dar cu abordare
județeană, cu implicarea tuturor actorilor principali:
consilii județene, consilii locale, inspectoratele școlare,
ADR pentru a se asigura (1) accesul la tinerii NEETs, (2)
cerere de forță de muncă în cazul în care la nivel
local/județean nu există angajatori. Calibrarea
dimensiunii proiectului la nivel județean trebuie să țină
cont de numărul de NEETs existent, după cum a fost
estimat în acest studiu și în analiza de fundamentare a
proiectului.

(4) intervenții care vizează angajatorii ca beneficiari
eligibili și care se supun regulilor ajutorului de stat.
(5) intervenții axate pe antreprenoriat, planificate în
acest moment sub forma de schemă de grant global. Cel
puțin 3 scheme de grant globale ar trebui organizate, în
directă legătură cu cele 3 sub‐categorii de tineri NEETs
cuprinse în tipurile de intervenții 1, 2 și 3, cu mențiunea
că potențialul de a obține rezultate diferă de la grup la
grup, la fel și intensitatea sprijinului.

Aceste 2 tipuri de intervenții ar trebui implementate prin
proiecte de anvergură națională, dar competitive.
Toate tipurile de intervenții trebuie să propună măsuri
specifice pentru tinerii din zona rurală și pentru tinerii
NEETs de sex feminin.

245
2. Tip de parteneriat:

Instituțiile SPO sunt esențiale pentru implementarea
eficientă, eficace și sustenabilă a proiectelor. Implicarea
acestora trebuie asigurată dar proiectele trebuie să fie
organizate astfel încât SPO să se poată concentra pe 2
activități cheie: înregistrarea de facto și monitorizarea
tinerilor NEETs.

Ambele tipuri de parteneri implicați în implementarea
proiectelor analizate, au valoare adăugată specifică: ONG‐
urile/furnizorii de formare privați au acces mai bun la
grupul țintă și, prin voluntariat, pot asigura o continuitate
mai consistentă a proiectelor; asociațiile patronale au un
mai bun acces la angajatori. Astfel parteneriatul ideal
pentru primele 3 tipuri de intervenții este compus din
cele trei tipuri de organizații.

246
Anexa 18. Tabel de monitorizare a recomandărilor

Nr. Concluzie Nr. Recomandare Efect așteptat Structură responsabilă

crt constatare Termen limită
1 2 3 4 5 6
Concluzia 1. În contextul european al problematicii 19 ‐ 49 Recomandare 1. Este necesar ca logica Selecția proiectelor cele Structură responsabilă: AM
tinerilor NEETs, România se situa la nivelul anului de intervenție (nevoi‐activități‐ mai relevante, potential POCU.
2014 pe locul 23 din perspectiva ratei acestora de realizări și rezultate) a proiectelor ce eficace, atingerea Termen‐limită: până la
17% la nivel național, semnificativ mai ridicată decât vor fi finanțate în cadrul AP 1 să ia în obiectivelor AP 1 a POCU momentul contractării în
în țări ca Germania și Olanda (cu o rată a NEETs de considerare de o manieră adecvată totalitate a bugetului aferent
sub 5,5%), dar mai redusă decât în țări ca Spania, locația/concentrarea tinerilor NEETs, AP 1 a POCU sau până când o
Italia, Grecia. la nivel județean, în mediul de evaluare subsecventă
rezidență urban sau rural precum și recomandă, pe baza
Concluzia 2. Numărul tinerilor NEETs în România a ratele ridicate ale tinerilor de etnie dovezilor analizate, o
avut o evoluție oscilantă de‐a lungul perioadei 2007‐ romă în anumite județe. abordare diferită.
2015 și a înregistrat o creștere de 3,6% din 2014 până
în 2015, în ciuda evoluției demografice negative a
populației cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani și
a creșterii ușoare a ratelor de activitate și ocupare
pentru această categorie în aceeași perioadă. Din
perspectivă regională, creșterea tinerilor NEETs este
înregistrată în regiuni unde numărul acestora a fost
mai ridicat pe toată perioada analizată (Sud‐
Muntenia, Centru, Sud‐Est, regiuni eligibile în cadrul
ILMT).

Concluzia 3. Deși analiza datelor statistice a relevat
o dezurbanizare a României în ceea ce privește
tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani,
populația NEETs din mediul urban are o evoluție
inversă: aceasta crește la nivelul anului 2015 față de
247
2014 ca și pondere în totalul numărului de NEETs,
comparativ cu populația NEETs în mediul rural. La
nivel regional, concentrarea tinerilor NEETs în
mediul urban a fost identificată în regiunile
București – Ilfov și Vest, la nivelul celorlalte regiuni
populația NEETs rurală fiind majoritară (inclusiv
regiunile ILMT). Evoluția populației tinerilor NEETs
din zona ITI Delta Dunării și de etnie romă urmează
aceleași trenduri ca întreaga categorie, respectiv o
creștere în 2015 față de 2014, mai puternică în zona
urbană, ca pondere în totalul numărului de NEETs
din zonele respective, ceea ce indică faptul că mediul
de rezidență (urban/rural) este unul din factorii care
influențează evoluția numerică a acestei categorii.
Concluzia 4. Există discrepanțe importante în ceea
ce privește distribuția județeană a tinerilor și
tinerilor NEETs. Tinerii NEETs se concentrează în
anumite județe, ca pondere în categoria de tineri cu
vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, diferite
compartiv cu cele în care sunt concentrați tinerii din
această categorie în general, sau de etnie romă. Astfel
județele Suceava, Iași, Bacău, Prahova, Constanța,
Dolj reprezintă poli de concentrare pentru tineri în
general, în timp ce tinerii NEETs se concentrează în
județele Giurgiu, Ilfov, Dâmbovița, Prahova, Brașov,
Mureș și Galați, iar tinerii NEETs de etnie romă în
județele Călărași, Giurgiu, Ilfov, Dâmbovița, Galați,
Mureș și Dolj. În cadrul acestor județe există
discrepanțe și în ceea ce privește distribuția pe medii
de rezidență, cu tineri NEETs din mediul rural
prezenți în număr mai mare în Călărași, Giurgiu,
Dâmbovița, Prahova, Brașov, Galați și Mureș.
248
Concluzia 5. Pentru a se putea realiza analiza exactă 27 Recomandare 2. Este necesară Realizatea de analize Structuri responsabile: AM
a tinerilor NEETs din perspectiva unor dimensiuni operaționalizarea în cel mai scurt timp asupra situației și POCU, ANOFM, MMFPSPV.
diverse (inclusiv în funcție de locația și etnia cu putință a bazei de date a tinerilor evoluției tinerilor NEETs Termen‐limită: Decembrie
acestora), precum și pentru actualizarea acestei NEETs, care să conțină informații la care să fundamenteze de 2016/toată perioada de
analize de o manieră regulată, care să surprindă nivel individual asupra membrilor o manieră continuă implementare a AP 1 a POCU.
dinamica deosebită a acestui grup este nevoie de o acestei categorii, precum și menținerea procesul de luare a
bază de date cu informații la nivel individual acesteia pe perioada implementării AP deciziilor.
menținută permanent. 1 a POCU.
Concluzia 8. Principalele intervenții implementate 50‐96 Recomandare 3. Având în vedere că Evitarea dublei finanțări, Structuri responsabile: AM
sau planificate în vederea ameliorării situației efectele proiectelor finanțate în cadrul asigurarea POCU
tinerilor în general și în special a tinerilor NEETs în AP 1 a POCU pot fi influențate și de alte atributabilității asupra Termen‐limită: Pe tot
România au fost sau vor fi finanțate în special din intervenții care vizează tinerii și în efectelor AP 1 a POCU parcursul perioadei de
diferite fonduri europene. Printre acestea Fondul special tinerii NEETs, este necesar ca în implementare a AP 1 a POCU.
Social European, prin intermediul POSDRU/POCU procesul de solicitare de cereri de
ocupă un prim loc, urmat de Fondul European de finanțare și implementare să fie
Dezvoltare Regională prin intermediul Programului monitorizată complementaritatea și
Operațional Regional (în perioada de programare sinergia intervențiilor POCU cu alte
trecută) și Fondul European Agricol pentru intervenții.
Dezvoltare Rurală prin intermediul Planului
Național de Dezvoltare Rurală (în perioada de
programare 2014‐2020). Intervențiile finanțate de la
bugetul de stat (bugetul asigurărilor sociale/de
șomaj) gestionate de SPO sau din alte surse precum
Mecanismul Financiar SEE și Mecanismul Norvegian,
Fonduri Elvețiene, ”Tineret în Acțiune” sau Erasmus
+ 2014 – 2020 sunt mai reduse cantitativ.

Concluzia 9. Majoritatea intervențiilor identificate,
în special cele planificate pentru perioada de
programare 2014‐2020, finanțează acțiuni în mai
mult de un domeniu din cele identificate ca relevante
pentru situația tinerilor și a tinerilor NEETs în
249
special (ocupare, formare profesională, educație
inclusiv formare profesională inițială, asistență
socială și de incluziune, antreprenoriat și educația
non‐formală, inclusiv voluntariat.), ceea ce indică
importanța dobândită de design‐ul integrat și
extinderea ariei de aplicare a acestuia. În centrul
intervențiilor analizate (implementate sau
planificate) rămâne formarea profesională continuă,
combinată cu măsuri active de ocupare (pentru
perioada 2007 – 2013) și cu măsuri ce vizează
antreprenoriatul (pentru perioada 2016 ‐ 2020).
Totodată, pe lângă POCU, există o serie de alte măsuri
planificate care urmăresc efecte din perspectiva
ocupării sau activării tinerilor, inclusiv a tinerilor
NEETs, în special în cadrul PNDR, POR dar și a
programelor naționale și europene de
antreprenoriat și tineret.
Concluzia 13. Grupul țintă constituit din tineri 146‐151 Recomandare 4. Este necesar ca logica Implementarea în cadrul Structuri responsabile: AM
NEETs ridică provocări considerabile atât din 165 de intervenție (nevoi‐activități‐ proiectelor a activităților POCU
perspectiva identificării, cât și a activării, calificării și realizări și rezultate) a viitoarelor relevante și eficace, care Termen‐limită: Pe tot
248‐252
ocupării. Un număr scăzut al acestora este sau poate proiecte finanțate în cadrul AP 1 să ia în determină eficacitatea parcursul perioadei de
fi adus aproape de piața muncii. Analiza datelor considerare de o manieră adecvată acestora și a programului, implementare a AP 1 a POCU.
colectate a relevat existența unor sub‐categorii de profilul și nevoile individuale ale pe termen mediu/lung.
tineri NEETs care au nevoi particulare, pe cale de tinerilor NEETs și sub‐categroiilor
consecință logica de intervenție în cazul acestora acestora, pe care să le abordeze de o

trebuie să fie, la rândul ei, particularizată. Cel mai manieră personalizată și integrată care

important criteriu care împarte tinerii NEETs în sub‐ să includă toate activitățile necesare
categorii este nivelul de educație; astfel se disting pentru a obține rezultatele așteptate:
trei sub‐categorii distincte: activare, calificare, ocupare.
 Tinerii cu un nivel de educație foarte scăzut (sub
8 clase) care nu pot participa în activități de Recomandare 5. Este necesară Evitarea dublei finanțări a Structuri responsabile: AM
formare și care ar constitui grupul țintă cel mai asigurarea corelării de o manieră acelorași activităși de POCU
operațională între intervențiile identificare a tinerilor Termen‐limită: Pe tot
250
relevant pentru măsurile prevăzute în cadrul AP planificate în cadrul AP 1 și AP 6 pentru NEETs în cadrul a 2 OS parcursul perioadei de
6, OS 6.1 a POCU; a se evita dublarea activităților de diferite a POCU implementare a AP 1 a POCU.
 Tineri cu un nivel de educație mediu (liceu/școală identificare a tinerilor NEETs în
profesională posibil neabsolvit(ă)) pentru care vederea implicării în proiectele
pe termen scurt/mediu care finanțate pe viitor.
formarea/(re)calificarea este cea mai relevantă
intervenție;
 Tineri cu nivel de educație superior (universitate
posibil neabsolvită) pentru care sunt necesare
intervenții specifice, precum stagii, de
antreprenoriat.
O altă sub‐categorie distinctă este formată din tinerii
NEETs din mediul rural și din zone cu activitate
economică slab dezvoltată și îndepărtate de centrele
de județ. Problemele de acces cu care aceștia se
confruntă solicită implementarea de măsuri
specifice, precum organizarea activităților de
informare, consiliere, orientare, formare la nivel
local, sau acoperirea costurilor suplimentare
aferente mobilității acestora între locația formării
sau locului de muncă.
O a treia sub‐categorie de tineri NEETs este formată
din pesoane din diferite grupuri vulnerabile,
precum: tinerii proveniți din centre de plasament,
tinerii proveniți din familii inactive, tinerii de etnie
romă mai ales dacă provin din comunități
tradiționale și foarte sărace, tinerele NEETs, tinerii
de etnie maghiară în special în Regiunea Centru.
Concluzia 14. Proiectele pilot analizate au fost în 154‐156 Recomandare 6. Este necesară Asigurarea efectelor Structuri responsabile: AM
mare parte eficace. În unele cazuri, în special în 162 ‐163 asigurarea eficacității activităților de scontate atât a POCU, OI POCU, Beneficiarii
proiectul ”Garanții pentru TINEri!” implementat în formare implementate în cadrul proiectelor cât și a AP 1 Termen‐limită: Pe tot
223‐224
regiunile din sud, țintele indicatorilor (aferenți proiectelor finanțate în cadrul AP 1 a a POCU. parcursul perioadei de
253‐254
participării și certificării) au fost depașite. Și din POCU și în mod particular a părții implementare a AP 1 a POCU.
251
perspectiva ocupării proiectul menționat a fost ușor 263‐267 practice a acestora. AM POCU ar putea
mai eficace (12% din participanții la instruire și‐au asigura această eficacitate prin (1)
găsit un loc de muncă în termen de 6 luni comparativ aplicarea, de o manieră simplificată, a

cu 10%). modelului Kirkpatrick20 în procesul de

monitorizare și verificare a proiectelor
Concluzia 15. Intervențiile cele mai eficace din și (2) întărirea capacității beneficiarilor
perspectiva ambelor proiecte analizate au fost: (1) 195‐198 și în special a Organismelor
formarea profesională, (2) prospectarea și medierea 223‐224 Intermediare dar și a AM POCU/MFE de
muncii și (3) informarea, consilierea și orientarea 288‐291 utilizare a acestui model și de a efectua
profesională. Pentru cea mai mare parte a grupului 312 activități de monitorizare și verificare.
țintă, intervenția cea mai eficace din perspectiva
ocupării rămâne formarea (de nivelul 1 și 2), cu
condiția ca partea practică a acesteia să fie realizată
conform cerințelor în vigoare și nevoilor
participanților.
Concluzia 16. Activitățile de prospectare și mediere 195‐198 Recomandare 7. Este necesară Asigurarea eficacității Structuri responsabile: AM
a muncii sunt similare ca importanță din perspectiva 223‐224 asigurarea participării angajatorilor în activităților proiectelor POCU, OI POCU, Beneficiari
ocupării ca formarea. Eficacitatea lor crește direct implementarea de facto a activităților care necesită implicarea Termen‐limită: Pe tot

proporțional cu (1) implicarea angajatorilor în proiectelor, în conformitate cu angajatorilor, și, în parcursul perioadei de
aceste activități, (2) contactul direct, repetat, între angajamentele prevăzute în contractul consecință, a AP 1 a POCU. implementare a AP 1 a POCU.
angajatori și persoanele în căutarea unui loc de de finanțare.
muncă, tinerii NEETs în acest caz, în locația
angajatorului. Serviciile individualizate sunt mai
eficace comparativ cu serviciile oferite către grupuri
de tineri, inclusiv serviciile furnizate la fața locului în
mediul rural. Această concluzie este valabilă și
pentru serviciile de prospectare și mediere a forței

20 Modelul Kirkpatrick analizează eficacitatea activităților de formare pe 4 niveluri: (1) Reacția cursanților ‐ Cum s‐au simțit la training? Aceasta este dezvaluită de formularele de
evaluare completate imediat după curs; (2) Învățare. Au învățat ceva? Testele efectuate înainte de curs și la un timp dupa curs pot revela nivelul de învatare; (3) Comportament. Aplica
ei ceea ce au învățat? Li s‐a schimbat comportamentul? Pentru măsurarea acestui indicator este nevoie de cooperarea organizației client. Este un proces mai complex și mai costisitor.
(4) Rezultate. Obțin rezultate în urma trainingului? Din nou este nevoie de cooperarea organizației client. Rezultatele măsurate prin datele organizației trebuie atribuite persoanelor și
legate de schimbările întâmplate după training.
252
de muncă, unde târgurile de locuri de muncă s‐au
dovedit mai eficace tot în contextul cooperării
extinse, deja existente, cu angajatorii.
Concluzia 17. Măsurile cele mai puțin eficace, dar și 199‐205 Recomandarea 8. În vederea Asigurarea eficacității Structuri responsabile: AM
mai puțin eficiente, din perspectiva celor 2 proiecte 223‐224 asigurării eficacității intervențiilor din intervențiilor din cadrul POCU, instituțiile de
analizate s‐au dovedit a fi: (1) măsurile de formare și cadrul AP 1 al POCU care vizează AP 1 al POCU care vizează gestionare a schemelor de
292‐295
asistență în sectorul antreprenoriatului, (2) ucenicia antreprenoriatul este necesar să se antreprenoriatul, și, în grant.
292‐314
și (3) cursurile de inițiere. asigure selecția tinerilor NEETs consecință a AP 1 a POCU. Termen‐limită: Pe tot
relevanți pentru acest tip de activitate parcursul perioadei de
Concluzia 18. Intervențiile care vizează și furnizarea de programe de implementare a AP 1 a POCU.
antreprenoriatul, în special ocuparea pe cont tutorat/mentorat suficient de lungi în
propriu sunt relevate, și potențial eficace, doar în vederea consolidării și menținerii
cazul unui număr limitat de tineri NEETs: (1) care au persoanelor juridice create.
abilitățile de bază necesare, (2) experiență directă cu
antreprenoriatul/ocuparea și (3) sunt susținuți de
familie în acest demers. O manieră eficientă și eficace
de identificare a acestor tineri este selectarea lor pe
parcursul activităților de informare, consiliere și
orientare dar și de formare. În plus, acest tip de
intervenție poate obține rezultatele așteptate dacă se
organizează și activități de acompaniament pe
perioada de funcționare a personei juridice înființate
până la, și inclusiv, depunerea primei situații
financiare anuale.
Concluzia 19. În forma actuală prevăzută de Legea 199‐205 Recomandarea 9. Este necesară Facilitatea implementării Structuri responsabile:
279/2005 cu toate modificările și completările 223‐224 modificarea Legii uceniciei și a activităților de ucenicie, MMFPSPV.
ulterioare, ucenicia, deși relevantă ca tip generic de normelor metodologice aferente, de o manieră eficientă și Termen‐limită: Decembrie
293
intervenție, este mai puțin eficientă și eficace pentru a transforma acest instrument eficace, în cadrul AP 1 a 2016.
datorită (1) duratei lungi a acesteia și în special (2) a de politică publică într‐unul eficient și POCU și în general.
obligațiilor administrative și de raportare aferente și eficace, în conformitate cu practica și
(3) a costurilor mari ale angajatorilor, din nevoile particulare din România.
perspectiva materialelor necesare dar și a resurselor
umane implicate.
253
Concluzia 20. Din analiza celor două proiecte pilot 165‐194 Recomandare 10. Este necesară Eliminarea principalelor Structuri responsabile: AM
reiese că o serie de mecanisme (pe lângă activitățile 227 aplicarea unei subvenții unice pentru mecanisme care POCU.
tratate mai sus) influențează semnificativ situația participanți care beneficiază de servicii afectează negativ Termen‐limită: Decembrie
268‐287
tinerilor NEETs, prin prisma impactului lor asupra similare/un pachet integrat similar în eficacitatea proiectelor și, 2016 și pe întreaga perioadă
eficacității intervențiilor implementate. Astfel cadrul proiectelor finanțate pe viitor de astfel, asigurarea de implementare a AP 1 a
mecanismul cel mai important în acest context este AP 1 a POCU. acesteia. POCU.
cel de rambursare a cheltuielilor efectuate și
solicitate la plată de către POSDRU. Acestea au Recomandare 11. Este necesară Structuri responsabile: AM
determinat, la rândul lor, întârzieri în lanț în plata asigurarea, de către POCU, a eficienței POCU.
subvențiilor către tinerii NEETs implicați, cu un procesului de rambursare a Termen‐limită: Pe întreaga
impact negativ asupra participării în activitățile cheltuielilor efectuate de către perioadă de implementare a
proiectului. Un efect similar l‐a avut și furnizarea de beneficiarii programului în cadrul AP 1 AP 1 a POCU.
subvenții diferite de la proiect la proiect, care a creat al acestuia.
un sistem de ”concurenţă” între proiecte cofinanţate
din POSDRU în aceeaşi zonă.
Concluzia 21. Alte mecanisme care influențează Recomandare 12. Atât din perspectiva Asigurarea eficienței, Structuri responsabile: AM
situația tinerilor NEETs prin prisma impactului lor parteneriatului și eficacității dar și a eficacității și POCU, SPO.
asupra eficacității intervențiilor implementate sunt sustenabilității, este necesară sustenabilității Termen‐limită: Pe întreaga
de natură instituțională și partenerială. Analizele asigurarea implicării SPO în proiectele intervențiilor perioadă de implementare a
efectuate demonstrează o eficacitate sporită în implementate în cadrul AP 1 și implementate în cadrul AP 1 a POCU.
județele în care a existat o colaborare între partenerii realizarea, de către instituțiile acestuia, AP 1 a POCU.
în proiect și AJOFM‐ul relevant, inclusiv în ceea ce a activităților de înregistrare,
privește ucenicia, și acolo unde centrele de garanție informare și consiliere necesare.
au fost operaționalizate la nivel județean. Deși a fost
mai dificil pentru partenerii ONG/privați să asigure
cota de cofinanțare, eficacitatea proiectelor este
influențată pozitiv de experiența și expertiza
partenerilor de acest tip. Totodată, existența
rețelelor de lucru la nivel local și accesul direct la
angajator în calitate de asociație patronală
contribuie la eficacitatea proiectelor și
îmbunătățirea situației tinerilor NEETs.
Sustenabilitatea din perspectivă instituțională (a
254
centrelor) și a furnizării de servicii (deși limitată)
după finalizarea proiectelor se înregistrează mai
degrabă în aceste locații unde exista deja, și este
menținută, o infrastructură.

255

256

Anexe La Raportul Final 19 06 2016 Corr Clean PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexe La Raportul Final 19 06 2016 Corr Clean PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANEXE

Anexa 1. Lista documentelor consultate pe parcursul evaluării

Inputs Activități Outputs Rezultate

 costul unitar al unei sesiuni de informare și consiliere pe participant/oră,

 costul unitar al serviciilor de mediere și plasare pe piața muncii pe participant /oră

 costul unitar al uceniciei pe participant/oră.

Conform interviurilor cu responsabilii de proiect din cadrul MMFPSPV și a studiului preliminar al

Logica indicatorilor: Indicatorul 4 reprezintă grupul total de indivizi din proiect.

Indicatorul 5 reprezintă o parte a grupului de indivizi de la indicatorul 4.

Indicatorul 3 reprezintă o parte a grupului de indivizi de la indicatorul 5.

Anexa 5. Listă persoane și instituții implicate în procesul de colectare de date

1 Maria Ghiță AJOFM Giurgiu 09 mai 2016 Giurgiu

4 Nicoleta Goleanu AJOFM Giurgiu 09 mai 2016 Giurgiu

8 Harțegan Nicoleta AJOFM Galaţi 12 mai 2016 Galați

1 Alexandru Zaldea Centru de tineret Galați 12 mai 2016 Galați

2 Donescu Adrian Centru de tineret Galați 12 mai 2016 Galați

3 Ene Ana Maria Centru de tineret Galați 12 mai 2016 Galați

4 Ene George Cristian Centru de tineret Galați 12 mai 2016 Galați

1 Tudorache Florentina Centru de tineret Giurgiu 17 mai 2016 Giurgiu

2 Bobirică Arabella Elena Centru de tineret Giurgiu 17 mai 2016 Giurgiu

3 Joianu Bogdan Centru de tineret Giurgiu 17 mai 2016 Giurgiu

4 Bîlcu Cristina Centru de tineret Giurgiu 17 mai 2016 Giurgiu

1 Romer Ambruș AJOFM Brașov Director ajofm@bv.anofm.ro 05 mai 2016,

6 Nicoleta Anghel SC. BPI Coordonator nicoleta.anghel@bpi‐group.ro 09 mai 2016,

1 Alina Vidu Centru Regional al Tinerilor 09mai 2016, Brașov

1 Claudia Măgdălina MFE 31 martie 2016, București

1 Chiriac Alexandru ANOFM 25 mai 2016, București

ISCED 1 ISCED 2 ISCED 3

Sprijin pentru găsirea

Întrebarea 13. De ce servicii ati beneficiat în cadrul proiectului? Selectați

14 4.8 4.8 4.8

283 100.0 100.0

82 28.8 28.8 100.0

Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 5. Care este etnia dumneavoastraă (intrebare optionala)

Întrebarea 6. Vârsta dvs. în ani impliniti este:

Întrebarea 7. Ultimul nivel de educație este:

Întrebarea 8. Sunteți de sex:

Întrebarea 9. În acest moment aveti un loc de muncă?

Frequenc Valid Cumulative

Întrebarea 13. De ce servicii ați beneficiat în cadrul proiectului?

Întrebarea 17. Ați obtinut un loc de muncă în urma participării în proiect?

Total 283 100.0 100.0

Am gasit loc de munca. 2 .6 .6 78.9

am loc de munca 1 .5 .5 81.7

Am ramas insarcinata 1 .5 .5 86.2

Am un loc de munca 10 3.4 3.4 90.6

Lucrez in domeniul in care am facut

Nu accepta fara BAC si toti doresc

Nu am cautat loc de munca 1 .5 .5 96.4

nu am luat bacu 2 .6 .6 97.6

Total 283 100.0 100.0

Total 283 100.0 100.0

Întrebarea 9. În acest moment aveti un loc de munca? * Mediu_rezidenta Crosstabulation

Proiect Mediu_rezidenta Total

1 intrebarea 9. in acest Count 0 1 0 1

% within 0.0% 51.6% 45.1% 49.1%

% within 100.0% 47.9% 54.9% 50.5%

% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

1 intrebarea 13. De ce Count 0 93 45 138

% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

1 intrebarea 13. De ce Count 0 100 53 153

% within 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%