Sunteți pe pagina 1din 65

MICROSOFT EXCEL 2016

CUPRINS
Capitolul 1 - Utilizarea aplicației .................................................................................................................. 5
Subcapitolul 1.1. Primii pași în lucrul cu foile de calcul ............................................................................ 5
1.1.1. Deschiderea și închiderea unei aplicații de calcul tabelar. Deschiderea și închiderea unui
registru de calcul. .................................................................................................................................. 5
1.1.2. Crearea unui nou registru de calcul pe baza unui șablon predefinit. ......................................... 8
1.1.3. Salvarea unui registru de calcul într -o locație pe un hard disk local sau într-o locație online.
Salvarea unui registru de calcul existent, sub altă denumire, într-o locație pe un hard disk local sau
într -o locație online. ........................................................................................................................... 10
1.1.4. Salvarea unui registru de calcul sub alt format: text, șablon (template), altă versiune, extensii
speciale. .............................................................................................................................................. 12
1.1.5. Comutarea între două registre de calcul deschise.................................................................... 13
Subcapitolul 1.2. Ajustarea setărilor de bază ......................................................................................... 15
1.2.1. Modificarea opțiunilor predefinite ale aplicației: numele utilizatorului, directorul implicit care
se va deschide sau în care se vor salva registrele de calcul. ............................................................... 15
1.2.2. Folosirea funcției Help (Ajutor)................................................................................................. 16
1.2.3. Folosirea instrumentelor de panoramare (zoom). ................................................................... 16
1.2.4. Afișarea/ascunderea barelor de instrumente. Rescalarea și minimizarea ribbon-ului. ........... 17
1.2.5. Navigarea la o anumită celulă în cadrul unui registru de calcul. Utilizarea instrumentului Salt la
(Go to) ................................................................................................................................................. 18
Capitolul 2 - Celule ..................................................................................................................................... 21
Subcapitolul 2.1. Inserare, selectare....................................................................................................... 21
2.1.1. Introducerea numerelor, datelor, textului într-o celulă. .......................................................... 21
2.1.2. Înțelegerea faptului că o celulă dintr-o foaie de calcul poate conține doar un singur tip de date.
Cunoașterea principalelor reguli în crearea listelor: evitarea rândurilor și coloanelor goale în cadrul
unei liste, inserarea unui rând gol înaintea rândului Total, aplicarea unor borduri negre celulelor
tabelului. ............................................................................................................................................. 21
2.1.3. Selectarea unor celule sau a unui grup de celule adiacente sau neadiacente, selectarea unui
rând, a unei coloane sau a întreg registrului de calcul. ...................................................................... 22
Subcapitolul 2.2. Editare, sortare ........................................................................................................... 23
2.2.1. Modificarea sau înlocuirea conținutului unei celule................................................................. 23
2.2.2. Utilizarea comenzilor Undo (Anulare) și Redo (Refacere). ....................................................... 24
2.2.3. Utilizarea funcției Căutare pentru a găsi un anumit conținut. ................................................. 24
2.2.4. Utilizarea funcției Înlocuire pentru a schimba un anumit conținut. ........................................ 25

1
2.2.5. Sortarea datelor crescător, descrescător, în ordine alfabetică sau invers alfabetică. ............. 25
Subcapitolul 2.3. Copiere, mutare, ștergere ........................................................................................... 26
2.3.1. Copierea conținutului unei celule sau grup de celule în același registru de calcul sau în registre
de calcul diferite.................................................................................................................................. 26
2.3.2. Mutarea conținutului unei celule în același registru de calcul sau în registre de calcul diferite.
............................................................................................................................................................ 27
2.3.3. Ștergerea conținutului unei celule. ........................................................................................... 27
2.3.4. Completarea automată a seriilor de date, a formulelor și funcțiilor. ....................................... 27
Capitolul 3 - Lucrul cu foi de calcul ............................................................................................................ 29
Subcapitolul 3.1. Rânduri și coloane ....................................................................................................... 29
3.1.1. Introducerea, ștergerea rândurilor, coloanelor într-o foaie de calcul. ..................................... 29
3.1.2. Modificarea dimensiunii rândurilor, coloanelor. ...................................................................... 30
3.1.3. Înghețarea și dezghețarea rândurilor și coloanelor (fixarea pe ecran a rândurilor și coloanelor).
............................................................................................................................................................ 31
Subcapitolul 3.2. Foi de calcul ................................................................................................................. 31
3.2.1. Comutarea între foi de calcul.................................................................................................... 31
3.2.2. Inserarea, ștergerea unei noi foi de calcul. ............................................................................... 32
3.2.3. Cunoașterea regulilor de bază în stabilirea denumirii unei foi de calcul: folosirea unor nume
relevante. ............................................................................................................................................ 33
3.2.4. Copierea, mutarea, redenumirea unei foi de calcul. ................................................................ 34
Capitolul 4 - Formule și funcții ................................................................................................................... 35
Subcapitolul 4.1. Formule matematice ................................................................................................... 35
4.1.1. Cunoașterea regulilor de bază în crearea formulelor: folosirea referințelor celulelor.
Înțelegerea și utilizarea referințelor relative și absolute ale celulelor în crearea formulelor. ........... 35
4.1.2. Generarea formulelor utilizând referințe către alte celule și operatori matematici (adunare,
scădere, înmulțire, împărțire). ............................................................................................................ 37
4.1.3. Cunoașterea erorilor standard asociate funcțiilor (de exemplu #NAME?, #DIV/0!, #REF!). .... 38
Subcapitolul 4.2. Funcții .......................................................................................................................... 40
4.2.1. Folosirea funcțiilor sumă, medie, minim, maxim, numărare (count, counta), rotunjire (round).
............................................................................................................................................................ 40
4.2.2. Folosirea funcției logice IF (pentru 1 din 2 valori specifice), pe baza operatorilor de comparație
=, >, < ................................................................................................................................................... 43
Capitolul 5 - Formatare .............................................................................................................................. 44
Subcapitolul 5.1. Numere/Date .............................................................................................................. 44

2
5.1.1. Formatarea celulelor ca cifre cu un anumit număr de zecimale, afișarea numerelor cu/sau fără
separator de zecimale. ........................................................................................................................ 44
5.1.2. Formatarea celulelor ca dată. Formatarea celulelor pentru afișarea de simboluri monetare. 45
5.1.3. Formatarea celulelor pentru afișarea procentelor. .................................................................. 46
Subcapitolul 5.2. Conținut celule ............................................................................................................ 46
5.2.1. Modificarea dimensiunii fontului, tipului fontului. ................................................................... 46
5.2.2. Aplicarea stilurilor îngroșat, cursiv, subliniere simplă, subliniere dublă. Aplicarea diferitelor
culori conținutului celulelor, aplicarea unei culori de fundal celulelor. ............................................. 47
5.2.3. Copierea formatului unei celule, grup de celule în altă celulă sau grup de celule. .................. 47
5.2.4. Aplicarea unui format automat/stil unui grup de celule. ......................................................... 48
Subcapitolul 5.3. Aliniere, borduri .......................................................................................................... 49
5.3.1. Încadrarea textului într-o celulă. Eliminarea încadrării textului într -o celulă .......................... 49
5.3.2. Alinierea conținutului unei celule orizontal și vertical. Modificarea orientării conținutului unei
celule. .................................................................................................................................................. 50
5.3.3. Unirea (Îmbinarea) celulelor și centrarea unui titlu într-un grup de celule. Anularea îmbinării
celulelor .............................................................................................................................................. 51
5.3.4. Adăugarea de borduri unei celule, unui grup de celule. Eliminarea bordurilor aplicate unei
celule sau unui grup de celule............................................................................................................. 51
Capitolul 6 - Grafice .................................................................................................................................... 53
Subcapitolul 6.1. Creare .......................................................................................................................... 53
6.1.1. Crearea diferitelor tipuri de grafice: cu coloane, cu bare, linie, diagramă. Înțelegerea scopului
utilizării diferitelor tipuri de grafice .................................................................................................... 53
6.1.2. Selectarea unui grafic................................................................................................................ 55
6.1.3. Modificarea tipului graficului. ................................................................................................... 55
6.1.4. Mutarea, copierea, redimensionarea, ștergerea unui grafic. ................................................... 55
Subcapitolul 6.2. Editare ......................................................................................................................... 56
6.2.1. Adăugarea, modificarea, ștergerea titlului unui grafic. ............................................................ 56
6.2.2. Adăugarea, modificarea, ștergerea legendei unui grafic. ......................................................... 57
6.2.3. Adăugarea unei etichete de date unui grafic: valori, procentaje. Ștergerea unei etichete de date
dintr -un grafic .................................................................................................................................... 58
6.2.4. Modificarea culorii de umplere a unui grafic sau a unei legende. ............................................ 59
6.2.5. Schimbarea culorii de umplere a unui serii dintr-un grafic. ..................................................... 59
6.2.6. Modificarea dimensiunii fontului și culorii titlului, axelor, legendei unui grafic. ..................... 60
Capitolul 7 - Imprimarea ............................................................................................................................ 61
Subcapitolul 7.1. Pregătirea imprimării .................................................................................................. 61

3
7.1.1. Modificarea marginii foii de calcul: sus, jos, stânga, dreapta. .................................................. 61
7.1.2. Modificarea orientării foii de calcul: pe lung, pe lat. Schimbarea dimensiunii foii. ................. 62
7.1.3. Modificarea foii de calcul astfel încât întreg conținutul acesteia să încapă pe o singură pagină
sau pe un anumit număr de pagini. .................................................................................................... 62
7.1.4. Adăugarea, modificarea, ștergerea textului din antet și subsol. .............................................. 62
7.1.5. Introducerea și ștergerea în antet sau subsol a câmpurilor: număr de pagini, data, ora, numele
foii de calcul, numele registrului de calcul.......................................................................................... 63
Subcapitolul 7.2. Imprimarea.................................................................................................................. 64
7.2.1. Afișarea sau ascunderea liniilor de grilă (gridlines) și a etichetelor de rânduri și coloane (row
and column heading). ......................................................................................................................... 64
7.2.2. Repetarea automată a rândurilor la începutul fiecărei pagini la imprimare. ........................... 64
7.2.3. Verificarea calculelor și funcțiilor înainte de printare. Examinarea unei foi de calcul inaintea
imprimării............................................................................................................................................ 64
7.2.4. Tipărirea anumitor celule dintr-un registru de calcul, a întregului registru de calcul, numărul de
copii realizate, tipărirea unui grafic selectat....................................................................................... 65

4
Capitolul 1 - Utilizarea aplicației
Subcapitolul 1.1. Primii pași în lucrul cu foile de calcul

Aplicația Microsoft Excel 2016 face parte din suita de programe Microsoft Office și este utilizată
în special pentru planificarea bugetelor și lucrul cu date financiare. În cadrul acestui program datele sunt
organizate sub formă tabelară (matriceală), în linii și coloane.

1.1.1. Deschiderea și închiderea unei aplicații de calcul tabelar. Deschiderea și închiderea unui
registru de calcul.

Deschiderea aplicației Microsoft Excel 2016

Pentru a deschide aplicația Microsoft Excel 2016 executați un click pe butonul Start aflat în stânga
bării de activități (Taskbar). În meniul Start care se va deschide, executați click pe pictograma Excel 2016.

Meniul Start poate fi afișat și prin apăsarea tastei Windows .

5
Închiderea aplicației Microsoft Excel 2016

Metoda 1. Pentru închiderea aplicației Microsoft Excel 2016 executați un click pe butonul din
partea dreaptă sus a ferestrei.
Metoda 2. Apăsați combinația de taste Alt și F4.

Deschiderea unui registru de calcul

Un registru de calcul este un fișier cu extensia .xlsx, creat cu ajutorul aplicației Microsoft Excel
2016.
Pentru a deschide un registru de calcul existent pe discul calculatorului sau pe un alt dispozitiv de
stocare a datelor, executați un click pe meniul File (Fișier) din fereastra deschisă a aplicației Microsoft
Excel. Din lista aflată în partea stângă se alege comanda Open.
În continuare aveți posibilitatea de a deschide:
- un registru de calcul utilizat recent, alegând opțiunea Recent;
- un registru de calcul găzduit în contul de OneDrive;
- un registru de calcul care se află pe hard disk-ul computerului, alegând opțiunea This PC.

În cazul în care alegeți a 3-a opțiune, în partea dreaptă a ecranului se va deschide o listă cu câteva
locații sugerate. Dacă fișierul dumneavoastră nu se găsește în niciuna din aceste locații, apăsați butonul
Browse (Răsfoire). Va fi afișată o fereastră de navigare prin structura de directoare (foldere), unde se

6
navighează până la fișierul dorit. Deschiderea fișierului se realizează prin selectarea lui și apăsarea
butonului Open sau printr-un dublu click stânga pe fișier.

Fereastra Open (Deschidere) se poate deschide și cu ajutorul combinației de taste Ctrl+O.

Închiderea unui registru de calcul

Metoda 1. Pentru închiderea aplicației Microsoft Excel 2016 executați un click pe butonul din
bara de titlu a aplicației.
Metoda 2. Executați un click pe meniul File (Fișier). Din lista derulantă din partea stângă se alege
comanda Close (Închidere). Această metodă închide numai registrul de calcul, nu și aplicația Excel.
Metoda 3. Apăsați combinația de taste Alt și F4.

În cazul în care în registrul de calcul au fost efectuate modificări, la închiderea lui, programul Excel
afișează o casetă de dialog, cerând utilizatorului o confirmare privind salvarea modificărilor efectuate.
Dacă doriți păstrarea modificărilor apăsați butonul Save (Salvare). Pentru a renunța la modificări și a
reveni în fereastra aplicației apăsați butonul Cancel (Revocare).

În situația în care, înainte de închiderea registrului, ați salvat ultimele modificări, programul Excel
nu va mai afișa fereastra de confirmare.

7
1.1.2. Crearea unui nou registru de calcul pe baza unui șablon predefinit.

La deschiderea aplicației Excel este afișat un ecran ce conține șabloane pe care le puteți utiliza în
crearea unui nou registru de calcul. Pentru a crea un nou registru de calcul gol executați click pe dala Blank
workbook (Registru de calcul necompletat).

Pentru a crea un nou registru de calcul apăsați simultan tastele Ctrl+N.

Interfața specifică unui nou registru de calcul este următoarea:

8
Elementele ferestrei:

1. Bara de titlu

2. Bara de instrumente cu acces rapid (Quick Access Toolbar)

3. Bara de meniuri

4. Ribbon („Panglică") - conține butoane organizate în grupuri logice

5. Bara de formule

6. Caseta de nume

7. Bara de stare

8. Bara de derulare

9. Foaia de calcul

9
Pentru a crea un nou registru de calcul pe baza unui șablon disponibil local, accesați meniul File
(Fișier) – New (Nou). Pe ecran vor fi afișate o multitudine de șabloane pe care le puteți utiliza în crearea
unui nou registru de calcul. Executați click pe șablonul dorit și apoi apăsați butonul Create (Creare) pentru
a descărca șablonul.

Există de asemenea și șabloane gratuite disponibile online, pe templates.office.com. Pentru a


căuta un anumit șablon, tastați cuvintele cheie în caseta de căutare și apoi
apăsați tasta Enter pentru a porni căutarea. Dacă doriți să căutați șabloane populare, atunci executați click
pe oricare dintre cuvintele cheie aflate sub caseta de căutare.

După găsirea șablonului dorit, executați click pe acesta pentru a crea un nou document și apoi
apăsați butonul Create (Creare) pentru a descărca șablonul.

1.1.3. Salvarea unui registru de calcul într -o locație pe un hard disk local sau într-o locație online.
Salvarea unui registru de calcul existent, sub altă denumire, într-o locație pe un hard disk local sau
într -o locație online.

Un registru de calcul nou creat este stocat temporar în memoria de lucru a sistemul de calcul.
Dacă se închide computerul, fișierul se va pierde. De aceea, este important să salvați în mod regulat fișierul
pe care lucrați pentru a vă asigura că nu pierdeți date. Microsoft Excel oferă posibilitatea de a vă salva
documentele atât într-o locație de pe o unitate locală (hard disk), cât și într-o locație online, cum ar fi
OneDrive. Salvarea fișierelor online înseamnă că le puteți accesa oricând, de pe orice dispozitiv,
conectându-vă online la fișierul sau fișierele respective.

Metoda 1. Din meniul File (Fișier) se selectează comanda Save (Salvare).


Metoda 2. Se apasă butonul existent în Bara de instrumente cu acces rapid.

10
Metoda 3. Se apăsă combinația de taste Ctrl+S.

Pentru a salva fișierul pe computer, alegeți opțiunea Browse. În fereastra Save As (Salvare Ca):
- se introduce numele registrului de calcul în câmpul File Name (Nume fișier);
- se alege locația pentru stocare navigând prin structura de directoare (foldere);
- se apasă butonul Save.

Pentru a salva o copie a registrului, cu alt nume, se apasă butonul (Salvare Ca) din meniul
File. Se tastează noul nume în câmpul File name (Nume fișier), apoi se alege locația pentru stocare și se
apasă butonul Save.

Pentru a salva fișierul online, alegeți opțiunea OneDrive. Autentificați-vă în contul dvs. OneDrive
pentru a continua. În cazul in care nu dispuneți de un cont Microsoft, apăsați butonul Sign-up și urmați
pașii solicitați pentru a vă crea in cont.

11
Selectați locația din OneDrive unde doriți să salvați registrul de calcul. Apoi, în fereastra Save As
(Salvare Ca) se introduce un nume în câmpul File Name (Nume fișier), se alege o locație pentru stocare și
se apasă butonul Save (Salvare).
După salvarea registrului de calcul, numele acestuia va fi afișat automat în bara de titlu a ferestrei
Excel.

1.1.4. Salvarea unui registru de calcul sub alt format: text, șablon (template), altă versiune, extensii
speciale.

Formatul implicit utilizat pentru salvarea unui registru de calcul Excel 2016 este .xlsx. Litera x din
extensie indică faptul că registrul salvat nu conține macrocomenzi, în timp formatul xlsm conține
macrocomenzi. Macrocomenzile sunt succesiuni de comenzi și instrucțiuni, înregistrate sau programate
cu scopul automatizării unor procese și sarcini.
Pentru șabloane (template-uri) se folosește formatul xltx sau xltm. Un șablon este un fișier
personalizat pe bază căruia se pot crea registre noi.
Alte formate utilizate frecvent pentru salvarea registrelor de calcul:
- xls și xlt pentru registre și șabloane compatibile cu versiunile Excel 97-2003;
- txt (plain text = text simplu) pentru registrele care stochează doar text și care pot fi deschise și
în alte aplicații.
- rtf (rich text format = format de text îmbogățit) pentru registre care, pe lângă text, pot stoca
obiecte, formatări ale conținutului, etc.
- pdf (portable document format = format de document portabil) este un format de fișier care va
menține aspectul paginii documentului, arătând la fel pe ecran sau scos la imprimantă, indiferent de tipul
de computer sau imprimantă folosit. Acest tip de document, odată creat, nu poate fi modificat decât cu
soft-uri speciale. Pentru a vizualiza un fișier PDF, trebuie să aveți instalat pe computer un cititor de
documente PDF, cum ar fi Acrobat Reader.
- csv (comma-separated values format = format în care valorile sunt separate prin virgulă) este
un format de fișier ce va salva foaia de calcul sub forma unui fișier text în care valorile sunt separate prin

12
virgulă astfel încât acesta să poată fi utilizat pe alt computer ce rulează sistemul de operare Windows și
asigură faptul că întreruperile de linie, caracterul Tab și alte caractere sunt interpretate corect. Acest
format salvează doar datele din foaia de calcul activă.
Salvarea unui registru de calcul în alt format se realizează în fereastra Save As (Salvare ca) ce apare

la apăsarea butonului din meniul File. Lista derulantă a câmpului Save as type (Tip fișier) permite
selecția formatului dorit.

1.1.5. Comutarea între două registre de calcul deschise.

Metoda 1. În mod implicit, sistemul de operare Windows grupează automat registrele de calcul
deschise într-un singur buton, în bara de activități, neetichetat. Poziționând cursorul mouse-ului spre
butonul din bara de activități, după câteva secunde, se deschid reprezentări miniaturale ale documentelor
deschise, de unde se selectează registrul de calcul dorit.

Dacă nu doriți gruparea butoanelor de pe bara de activități, această opțiune se poate dezactiva.
Executați click dreapta pe taskbar și alegeți opțiunea Taskbar settings (Setări bară de activități). Apoi, din

13
lista derulantă Combine taskbar buttons (Combină butoane din bara de activități), selectați Never
(Niciodată) și apoi apăsați butonul de închidere a ferestrei de setări aflat în colțul din dreapta sus.

După efectuarea modificărilor, fiecare fereastră deschisă va fi reprezentată în taskbar printr-un


buton separat. Pentru a comuta de la o fereastră la alta, executați un simplu click pe butonul de pe bara
de activități asociat ei.
Metoda 2. Comutarea între mai mai multe registre deschise se poate realiza și în fereastra
aplicației Excel, cu ajutorul tab-ului View (Vizualizare), butonul Switch Windows (Comutare ferestre). Din
lista asociată acestuia se alege documentul dorit.

Metoda 3. Comutarea se poate realiza și cu ajutorul tastelor Alt+Tab apăsate simultan.

14
Subcapitolul 1.2. Ajustarea setărilor de bază

1.2.1. Modificarea opțiunilor predefinite ale aplicației: numele utilizatorului, directorul implicit
care se va deschide sau în care se vor salva registrele de calcul.

Modificarea numelui utilizatorului se face în meniul File (Fișier), pe butonul Options (Opțiuni). Din
stânga ferestrei nou apărute, Excel Options, se alege opțiunea General. Se completează câmpul User
name (Nume utilizator).

Pentru modificarea directorului implicit în care se vor salva registrele de calcul, în fereastra Excel
Options se execută un click pe opțiunea Save din stânga. Se pot alege mai apoi: formatul implicit de
registru de calcul, directorul în care se stochează fișierele salvate automat și directorul implicit folosit la
stocarea registrelor de calcul.

15
1.2.2. Folosirea funcției Help (Ajutor).

Funcția de ajutor Help oferă informații și explicații despre comenzile și opțiunile aplicației Excel
2016. Aceasta se poate utiliza prin tastarea expresiei de căutare dorite în caseta Tell me what you want
to do (Spuneți-mi ce doriți să faceți).
Primele rezultate se referă la cele mai intuitive acțiuni care se pot efectua în legătură cu expresiile
căutate.

Pentru a obține ajutor cu privire la expresia căutată, executați click pe opțiunea Get Help on ...
(Obțineți ajutor pentru). Rezultatele găsite sunt afișate sub forma unei liste de linkuri.
Funcția Help poate fi utilizată și prin apăsarea tastei F1 sau prin apăsarea butonului din
fereastra deschisă a meniului File (Fișier).

1.2.3. Folosirea instrumentelor de panoramare (zoom).

Aplicația Excel oferă posibilitatea măririi foilor de calcul pentru a vedea datele mai în detaliu, sau
micșorării, pentru a vizualiza o parte mai mare din pagină.
Metoda 1. Dimensiunea de vizualizare a paginii se poate modifica din tab-ul View (Vizualizare), cu
ajutorul comenzii Zoom (Panoramare). Se va deschide fereastra Zoom (Panoramare) iar aici se bifează
opțiunea dorită.
Butonul Zoom to Selection (Potrivire selecție) se va utiliza în cazul se dorește panoramarea unei
anumite zone de celule astfel încât aceasta să ocupe toată pagina curent vizualizată.

Metoda 2. Pentru modificarea mai rapidă a dimensiunii de vizualizare deplasați indicatorul aflat
în bara de stare.

Modificările efectuate asupra dimensiunii de vizualizare nu afectează dimensiunea reală a


paginii sau caracterelor.

16
1.2.4. Afișarea/ascunderea barelor de instrumente. Rescalarea și minimizarea ribbon-ului.

În partea de sus a ferestrei aplicației Microsoft Execel se află o zonă de instrumente (butoane) de
lucru numită Ribbon (Panglică). În cadrul ei, butoanele sunt organizate în grupuri logice, numite tab-uri
sau meniuri.
Banda de butoane (Ribbon-ul) poate fi afișată, minimizată sau chiar ascunsă, dacă se dorește
mărirea spațiului de lucru. Pentru aceasta, se utilizează una din metodele de mai jos:
Metoda 1. Se apăsă butonul localizat în partea din dreapta sus a ecranului și se alege opțiunea
dorită.

Metoda 2. Se execută un dublu click pe numele tab-ului dorit.


Metoda 3. Combinația de taste Ctrl și F1.

Aplicația Excel 2016 oferă posibilitatea particularizării barei de


instrumente Quick Access Toolbar (Bară de instrumente Acces rapid) prin
adăugarea sau ștergerea de butoane.
Metoda 1. Apăsarea butonului situat în dreapta barei de
instrumente acces rapid deschide lista derulantă de comenzi disponibile.
Afișarea/Ștergerea butoanelor în/din bara de instrumente acces rapid se face
prin bifarea, respectiv debifarea opțiunilor din lista derulantă. În cazul în care
comanda dorită nu se află în lista derulantă se va selecta opțiunea More
Commands (Mai multe comenzi). În fereastra Excel Options (Opțiuni Excel), cu
ajutorul butoanelor Add (Adăugare) și Remove (Ștergere) puteți adăuga /
șterge butoane.

17
Metoda 2. Pentru a adăuga rapid butoane în bara de acces rapid executați un click dreapta pe
butonul dorit (din ribbon) și alegeți opțiunea Add to Quick Access Toolbar (Adăugare la bara de
instrumente Acces rapid). Pentru a șterge un buton din bara de acces rapid, executați click dreapta pe el
și alegeți opțiunea Remove from Quick Access Toolbar (Eliminare din bara de instrumente Acces rapid).

1.2.5. Navigarea la o anumită celulă în cadrul unui registru de calcul. Utilizarea instrumentului
Salt la (Go to)

Aplicația Microsoft Excel oferă o serie de caracteristici care îmbunătățesc eficiența și coerența în
lucrul cu registrele de calcul. Astfel, puteți naviga direct la anumite celule sau puteți identifica celule care
conțin anumite date sau tipuri de date (formule, celule goale, etc.) utilizând instrumentul Go To (Salt la).
Pentru a naviga la o anumită celulă din cadrul registrului de calcul, se execută click pe săgeata

asociată butonului (Găsire și înlocuire) aflat în tab-ul Home (Pornire), grupul de butoane Editing
(Editare) și se alege opțiunea Go To (Salt la). În caseta Reference (Referință) se introduce referința celulei
căutate și apoi se apasă butonul OK. Microsoft Excel va naviga direct la celula respectivă.

18
Fereastra de navigare poate fi deschisă și prin apăsarea tastelor Ctrl+G.
Apăsarea butonului deschide fereastra Go To Special (Salt La Special) ce conține
opțiuni avansate legate de găsirea și selectarea celulelor.

Dintre opțiunile speciale amintim:


 Comments (Comentarii) – va selecta toate celulele care conțin comentarii. Această opțiune este
extrem de utilă dacă doriți să ștergeți toate comentariile din foaia de calcul.
 Constants (Constante) – va selecta toate celulele care conțin anumite constante (adică toate
celulele care conțin numere sau toate celulele care conțin texte). Această opțiune este extrem de
utilă dacă doriți să evidențiați anumite informații în foaia de calcul.
 Formulas (Formule) – va selecta toate celulele care conțin formule. Acesta reprezintă o metodă
foarte bună de verificare a structurii și consistenței registrului de calcul.
 Blanks (Celule goale) – selectează toate celulele goale.
Există, de asemenea, o selecție de comenzi rapide de la tastatură care permit utilizatorilor să
navigheze rapid într-un registru de calcul. Deși pare puțin mai greoaie, mai ales pentru începători, această
modalitate de deplasare este destul de des utilizată, mai ales după o practică îndelungată de utilizare a
programului Excel.

19
Tasta sau combinația de taste Deplasează punctul de inserție
 O celulă la dreapta
 O celulă la stânga
O celulă în sus
O celulă în jos
Home Pe prima celulă din rândul respectiv
Page Up Un ecran mai sus
Page Down Un ecran mai jos
Ctrl + Home Pe prima celulă a foii de calcul
Ctrl + End Pe ultima celulă a foii de calcul
Alt + Page Up Un ecran spre stânga
Alt + Page Down Un ecran spre dreapta

20
Capitolul 2 - Celule
Subcapitolul 2.1. Inserare, selectare

2.1.1. Introducerea numerelor, datelor, textului într-o celulă.

În cadrul aplicației Microsoft Excel 2016, datele sunt organizate pe rânduri (identificate prin
numere: 1, 2, 3) și coloane (identificate prin litere: A, B, C).
Într-o celulă se pot introduce numere, texte sau alte tipuri speciale de date. Valorile din celule pot
fi introduse manual (cu ajutorul tastaturii) sau pot fi rezultate în urma evaluării unei formule. Prezența
unei formule într-o celulă este întotdeauna identificată de caracterul = care se găsește la începutul
acesteia.
Pentru a introduce date, poziționați-vă pe celula dorită și cu ajutorul tastaturii introduceți datele.
Atunci când ați terminat de introdus datele, apăsați tasta Enter sau tasta Tab. În mod implicit, dacă se
apasă tasta Enter, selecția se mută mai jos cu o celulă, iar dacă se apasă tasta Tab, selecția se mută o
celulă la dreapta.
Editarea datelor în celulă se poate realiza executând dublu click pe celulă sau apăsând tasta F2.

Pentru a identifica o celulă, Excel folosește o adresă sau o referință formată din litera coloanei și
numărul liniei pe care se află celula respectivă. De exemplu, celula din imaginea de mai jos are referința
B4.

Celula activă sau curentă, indicată printr-un chenar îngroșat, are afișată referința în caseta de
nume. Caseta de nume este localizată în capătul din stânga al barei de formule și este folosită pentru
afișarea referinței celulei selectate.

2.1.2. Înțelegerea faptului că o celulă dintr-o foaie de calcul poate conține doar un singur tip de
date. Cunoașterea principalelor reguli în crearea listelor: evitarea rândurilor și coloanelor goale în
cadrul unei liste, inserarea unui rând gol înaintea rândului Total, aplicarea unor borduri negre
celulelor tabelului.

Atunci când se introduc date în celule ar trebui să se țină cont de următoarele reguli:
- o celulă poate conține doar un anumit tip de date (text, numere, etc). Este recomandat să
introduceți valori separate în fiecare celulă (de exemplu: numele într-o celulă, prenumele în alta,
numărul de telefon în alta ș.a.m.d).
- o listă (un tabel) nu trebuie să conțină rânduri sau coloane goale;

21
- celulele din jurul unui tabel ar trebui să fie goale;
- pentru un aspect profesional ar trebui aplicat un chenar (bordură) celulelor dintr-un tabel.

2.1.3. Selectarea unor celule sau a unui grup de celule adiacente sau neadiacente, selectarea unui
rând, a unei coloane sau a întreg registrului de calcul.

Într-o foaie de calcul deseori este nevoie să selectați celule, rânduri sau coloane pentru a formata
datele sau pentru a insera alte celule, rânduri sau coloane.
Selectarea celulelor se realizează folosind tastatura sau mouse-ul.
 Cel mai simplu mod de selectare a unei celule presupune executarea unui click stânga pe celula
dorită.
 O altă modalitate de selectare a unei celule presupune folosirea casetei de nume. Plasați cursorul
mouse-ului în caseta de nume și introduceți referința celulei dorite. De exemplu, pentru a vă
poziționa în celula D2 introduceți în caseta de nume textul D2 și apoi apăsați tasta Enter.
 Selectarea unui grup de celule se poate realiza cu ajutorul mouse-ului. Ţineți apăsat butonul stâng
al mouse-ului și deplasați cursorul peste celulele dorite. Eliberați butonul mouse-ului când ați
terminat de încadrat zona de celule dorită. Celulele selectate vor fi încadrate într-un chenar verde,
cu fundal gri.

Puteți selecta un grup de celule doar într-o singură direcție, de la dreapta la stânga, de la stânga
la dreapta, de sus în jos sau de jos în sus.
Pentru a renunța la selecție dați un click oriunde pe ecran.
 Selectarea celulelor se poate realiza și cu ajutorul tastaturii, utilizând tasta Shift în combinație cu
tastele cu săgeți, în funcție de direcția de selectare.
 O altă modalitate de selectare a unui grup de celule este următoarea: executați click stânga pe
celula din colțul din stânga sus al grupului de celule, apăsați și mențineți apăsată tasta Shift, apoi
executați click pe celula din colțul dreapta jos al grupului de celule dorit.
 În cazul în care se dorește selectarea unor celule neadiacente (nealăturate), se ține apăsată tasta
Ctrl și apoi se selectează cu mouse-ul fiecare celulă dorită.

 Pentru selectarea unei coloane întregi deplasați cursorul mouse-ului deasupra literei
corespunzătoare coloanei pe care doriți să o selectați (numită și etichetă de coloană) și apoi,
printr-un click stânga, selectați coloana dorită. Pentru a selecta un rând întreg, deplasați cursorul
la capătul rândului, deasura numărului corespunzător rândului pe care doriți să îl selectați
(denumit și etichetă de rând) și apoi, printr-un click stânga selectați rândul dorit.

22
 Pentru a selecta mai multe rânduri adiacente, se selectează eticheta primului rând, se ține apăsată
tasta Shift și se selectează eticheta ultimului rând. Se procedează în mod asemănător pentru
selectarea de coloane adiacente.
 Pentru a selecta mai multe rânduri neadiacente, se selectează eticheta primului rând, se ține
apăsată tasta Ctrl și apoi se selectează etichetele celorlaltor rânduri. Similar se procedează în cazul
coloanelor.
 Pentru a selecta simultan un rând și o coloană țineți apăsată tasta Ctrl în timp ce selectați coloana
și rândul dorit.

 Selectarea întregii foi de calcul se realizează cu ajutorul butonului aflat la intersecția


etichetelor de rânduri cu cele de coloane. O altă modalitate presupune apăsarea simultană a
tastelor Ctrl și A.

Subcapitolul 2.2. Editare, sortare

2.2.1. Modificarea sau înlocuirea conținutului unei celule.

Modificarea conținutului unei celule se efectuează printr-ul dublu click executat pe o celulă și
ștergerea sau adăgarea caracterelor dorite. Intrarea în modul de editare al unei celule de poate efectua
prin apăsarea tastei F2, după care se efectuează modificările dorite.

Modificarea conținutului celulelor se poate face și direct în bara de formule. Mai întâi se va selecta
celula ce se dorește a fi modificată, apoi se va putea modifica textul în bara de formule.

Înlocuirea conținutului unei celule se face după cum urmează: se va selecta celula cu un singur
click stânga, apoi se va introduce noul text.

23
2.2.2. Utilizarea comenzilor Undo (Anulare) și Redo (Refacere).

Aplicația Microsoft Excel 2016 oferă posibilitatea anulării și refacerii operațiilor executate.
Anularea ultimelor comenzi aplicate registrului de calcul se efectuează cu ajutorul butonului
Undo (Anulare) existent în bara de acces rapid (Quick Access Toolbar). Apăsarea butonului anulează ultima
comandă de editare efectuată. Pentru anularea mai multor comenzi, se apasă săgeata din dreapta
butonului Undo și se selectează grupul de comenzi ce urmează să fie anulate.
Anularea ultimei comenzi se poate realiza și prin apăsarea simultană a tastelor Ctrl+Z.
Refacerea unei comenzi anulate se realizează prin apăsarea butonului Redo (Refacere) din
bara de acces rapid (Quick Access Toolbar).
Refacerea unei comenzi anulate se poate realiza și prin apăsarea simultană a tastelor Ctrl+Y.

2.2.3. Utilizarea funcției Căutare pentru a găsi un anumit conținut.

Aplicația Excel 2016 oferă posibilitatea găsirii rapide a unor date dintr-un
registru de calcul, utilizând opțiunea Find (Găsire).
Metoda 1. Primul pas în cautare îl reprezintă selectarea coloanei sau
rândului pe care doriți să se realizeze căutarea, apoi, în tab-ul Home (Pornire),

secțiunea Editing (Editare), apăsați butonul Find & Select (Găsire și


selectare). Din lista derulantă asociată butonului, se alege comanda Find (Găsire).
În cazul în care apelați funcția Find (Găsire) fără a selecta o coloană sau
un rând, căutarea se va realiza în întreaga foaie de calcul.
Metoda 2. O altă metodă constă în apăsarea simultană a tastelor Ctrl + F.

În fereastra Find and Replace, în câmpul numit Find what (De găsit) se introduc datele căutate.
Pentru a porni procesul de căutare se apasă butonul Find Next (Următorul găsit). De fiecare dată când
datele căutate au fost găsite, căutarea este întreruptă și celula apare selectată. Pentru a reporni procesul
de căutare și a găsi următoarea apariție a datelor căutate se apasă din nou butonul Find Next.

Butonul Find All găsește toate aparițiile cuvântului sau expresiei căutate și afișează numărul de
apariții și alte detalii direct în fereastra Find and Replace.
În cazul în care datele căutate nu există în foaia de calcul, utilizatorul este anunțat prin intermediul
unui mesaj de forma:

24
2.2.4. Utilizarea funcției Înlocuire pentru a schimba un anumit conținut.

În tab-ul Home, secțiunea Editing (Editare), butonul Find & Select (Găsire și selectare)
conține și opțiunea Replace (Înlocuire), ce permite înlocuirea unor date existente cu alte date.
În fereastra Find and Replace (Găsire și înlocuire) se completează în câmpul Find what (De căutat)
datele căutate, iar în câmpul Replace with (Înlocuire cu) se tastează noile date.
După apăsaea butonului Find Next va fi selectată o primă apariție a textului căutat. Pentru
înlocuirea apariției selectate se apasă butonul Replace, iar pentru înlocuirea tuturor aparițiilor textului
căutat se apasă butonul Replace All (Înlocuire peste tot).

Fereastra de înlocuire poate fi deschisă și prin apăsarea tastelor Ctrl+H.

2.2.5. Sortarea datelor crescător, descrescător, în ordine alfabetică sau invers alfabetică.

Sortarea datelor permite:


 vizualizarea rapidă a datelor și o mai bună înțelegere a acestora;
 organizarea și găsirea datelor dorite;
 luarea unor decizii mai eficiente.
Aplicația Excel oferă posibilitatea sortării datelor după text (de la A la Z sau de la Z la A), după
numere (de la cel mai mic la cel mai mare sau invers) și după date și ore (de la cea mai veche la cea mai
nouă sau invers), în una sau mai multe coloane.
Pentru efectuarea sortării, selectați datele și accesați tab-ul Home, secțiunea Editing (Editare),
butonul Sort & Filter (Sortare și filtrare). Din lista derulantă asociată butonului alegeți varianta dorită:
- opțiunea pentru a sorta datele crescător;
- opțiunea pentru a sorta datele descrescător.

25
Subcapitolul 2.3. Copiere, mutare, ștergere

2.3.1. Copierea conținutului unei celule sau grup de celule în același registru de calcul sau în
registre de calcul diferite.

Datele introduse într-un registru de calcul pot fi repoziționate sau copiate în cadrul foii de calcul,
în orice moment.
Copierea unui text sau a unor date se referă la crearea unui duplicat (dublură) al textului/datelor
și lipirea lor într-o altă zonă a registrului de calcul. Pentru a copia un text sau date în altă parte a foii de
calcul sau întrun alt registru de calcul, mai întâi se vor selecta datele care se doresc copiate, după care se
apasă butonul (Copiere) disponibil în grupul de butoane Clipboard, din tab-ul Home. Se va

selecta apoi celula colțul din stânga sus al zonei de destinație a dublurii și se apasă butonul (Lipire)
existent tot în tab-ul Home.
Pentru copiere se poate utiliza combinația de taste Ctrl+C, iar pentru lipire Ctrl+V .
O altă metodă presupune utilizarea opțiunile legate de copierea și lipirea textului existente în
meniul contextual, ce apare la click dreapta pe celulele selectate.
Aplicația Excel 2016 oferă opțiunea Paste Preview (Previzualizare lipire), prin care puteți vizualiza
în timp real efectele copierii sau mutării textului, pentru a alege varianta optimă. Astfel, pentru lipirea
textului, se execută click dreapta mouse și din meniul contextual se apasă unul din butoanele aflate sub
opțiunea Paste Options (Opțiuni Lipire).

Paste (Lipire) lipește conținutul celulelor copiate, păstrând și formatarea acestora


Values (Valori) lipește conținutul celulelor copiate, nepăstrând însă formatarea acestora
Formulas (Formule) lipește doar formula copiată, fără a păstra formatarea celulelor
Transpose (Transpunere) realizează inversarea rândurilor cu coloanele
Formatting (Formatare) păstrează doar formatarea datelor, fără a lipi și conținutul acestora
Paste Link (Lipire Legătură) realizează o legătură între datele din celula inițială și cele din celula unde
s-a efectuat lipirea

Tot din meniul contextual, se poate apăsa săgeata din dreptul comenzii Paste Special (Lipire
specială) pentru a descoperi alte opțiuni de lipire.
Dacă înainte de a apăsa aceste butoane țineți câteva secunde mouse-ul pe unul din ele, aplicația
vă va arăta rezultatul opțiunii de lipire. Astfel, mutându-vă de la un buton la altul, puteți vizualiza
variantele de lipire a textului și puteți alege varianta dorită.

26
2.3.2. Mutarea conținutului unei celule în același registru de calcul sau în registre de calcul diferite.

Mutarea conținutului unei celule sau grup de celule se referă la schimbarea poziției în care se
găsesc datele în foaia de calcul. Primul pas constă în selectarea celulelor și apăsarea butonului
(Decupare) din tab-ul Home, iar pasul al doilea este reprezentat de selectarea celulei care va constitui

colțul din stânga sus al domeniului destinație și apăsarea butonului (Lipire).


Se pot utiliza și comezile din meniul contextual, Cut pentru decupare și una dintre variantele Paste
Options pentru lipire.

De asemenea, se pot utiliza combinațiile de taste Ctrl+X pentru decupare și Ctrl+V pentru lipire.

2.3.3. Ștergerea conținutului unei celule.

Dacă doriți să ștergeți întreg conținutul unei celule, poziționați mouse-ul pe acea celulă și apăsați
tastele Delete sau Backspace.
În cazul în care doriți să ștergeți doar anumite caractere din conținutul unei celule, poziționați
mouse-ul pe celulă, iar în bara de formule plasați punctul de inserție și alegeți una din următoarele
metode:
- apăsați tasta Delete pentru a șterge caracterele aflate la dreapta cursorului;
- apăsați tasta Backspace pentru a șterge caracterele aflate la stânga cursorului.

2.3.4. Completarea automată a seriilor de date, a formulelor și funcțiilor.

Aplicația Excel 2016 oferă posibilitatea completării automate a seriilor de date folosind ghidajul
de umplere sau comanda Fill (Umplere) existentă în tab-ul Home, secțiunea Editing (Editare).

Metoda 1. Scrieți în două celule alăturate primele două valori ale seriei. Apoi, selectați aceste

valori, poziționați mouse-ul în colțul din dreapta jos al celulelor selectate până când

cursorul ia forma unei cruciulițe de culoare neagră și apoi trageți cu mouse-ul cât doriți pentru
a completa seria.
De exemplu: dacă doriți să introduceți numărul curent pentru o serie de 50 de
date, introduceți primele 2 valori ale seriei și apoi completați seria automat până la
valoarea dorită.
Seriile se pot completa atât crescător, cât și descrescător. Pentru a completa
crescător o serie, trageți seria respectivă în jos sau la dreapta; pentru a crea o serie
descrescătoare, trageți de ea în sus sau la stânga.

27
Metoda 2. Începând cu celula care conține prima valoare a seriei, selectați zona de celule pe care
doriți să o completați cu valorile seriei. În tab-ul Home, secțiunea Editing (Editare) apăsați butonul
(Umplere) și apoi selectați comanda (Serii). În caseta de dialog Series, specificați
unitatea de incrementare în caseta Step Value (Valoare pas).

Facilitatea de completare automată a seriilor este posibilă și în cazul formulelor. Dacă aveți de
calculat aceeași formulă pentru o serie mare de date, pentru a nu introduce manual în fiecare celulă
aceeași formulă, selectați celula ce cuprinde formula corespunzătoare și apoi trageți de aceasta în dreptul
celulelor în care doriți să calculați formula.
Completarea automată se poate realiza doar pentru celule alăturate.

Programul Microsoft Excel oferă facilitatea numită Flash Fill (Umplere instant). Aceasta
detectează un șablon în datele introduse și completează automat seria de date. În exemplul de mai jos,
programul detectează că în celulele B1 și B2 au fost tastate prenumele persoanelor, astfel că, ținând cont
de acest șablon, el sugerează ca și în celulele B3, B4 și B5 să apară prenumele aferente celulelor A3, A4 și
A5 (Ion, Ioan, Vasile). Prin apăsarea tastei Enter, se confirmă acceptarea listei.

Comanda Flash Fill (Umplere instant) se află în lista asociată butonului Fill (Umplere) din tab-ul
Home. Pentru utilizarea butonului Flash Fill completați prima valoare din serie, selectați zona de celule pe
care doriți să o completați cu valorile seriei și apelați comanda .

28
Capitolul 3 - Lucrul cu foi de calcul
Subcapitolul 3.1. Rânduri și coloane

3.1.1. Introducerea, ștergerea rândurilor, coloanelor într-o foaie de calcul.

Aplicația Excel permite inserarea de celule necompletate deasupra sau la stânga celulei active
într-o foaie de lucru, deplasând celelalte celule din aceeași coloană în jos sau pe cele din același rând la
dreapta. În mod asemănător, puteți insera un rând deasupra unui alt rând și o coloană la stânga unei alte
coloane.
În cazul în care doriți să introduceți un rând nou sau o coloană nouă în foaia de calcul, puteți alege
una dintre următoarele opțiuni:
1. Selectați celula deasupra căreia doriți să introduceți un rând nou sau în stânga căreia doriți să
introduceți o coloană nouă. Din tab-ul Home, secțiunea Cells (Celule), utilizați comanda Insert
(Inserare). Din lista derulantă, alegeți opțiunea Insert Sheet Rows (Inserare rânduri de foaie)
sau Insert Sheet Columns (Inserare coloane de foaie).

2. Executați click dreapta pe rândul deasupra căruia doriți să inserați un rând nou și alegeți
opțiunea Insert (Inserare) din meniul contextual apărut.

În caseta de dialog Insert (Inserare) bifați opțiunea dorită: Entire row (Rând întreg) sau Entire
column (Coloană întreagă).

29
În mod asemănător, puteți introduce o coloană nouă, alegând din meniul contextual opțiunea
Insert (Inserare) (după ce ați selectat coloana în stânga căreia doriți să introduceți o coloană nouă).

În cazul în care doriți să ștergeți un rând sau o coloană din foaia de calcul executați click dreapta
pe rândul respectiv sau coloana respectivă și alegeți comanda Delete (Ștergere). Se va deschide caseta de
dialog Delete (Ștergere) în care alegeți opțiunea dorită: Entire Row (Rând întreg) pentru a șterge un rând
sau Entire column (Coloană întreagă) pentru a șterge o coloană.

La ștergerea unei celule, formulele care fac referire la celula ștearsă vor afișa textul de eroare
#REF!.
Apăsarea tastei Delete va șterge numai conținutul celulei selectate, nu și celula în sine.

3.1.2. Modificarea dimensiunii rândurilor, coloanelor.

Într-o foaie de lucru, puteți stabili lățimea unei coloane de la 0 la 255. Această valoare reprezintă
numărul de caractere care pot fi afișate într-o celulă formatată cu un font standard. Lățimea implicită a
unei coloane este de 8,43 caractere. În cazul în care coloana are lățimea 0, ea este ascunsă.
De asemenea, aveți posibilitatea să stabiliți înălțimea unui rând de la 0 la 409. Înălțimea implicită
a unui rând este de 15 puncte. Dacă înălțimea este setată la 0, rândul este ascuns.
Modificarea dimensiunii coloanelor și rândurilor se poate face în două moduri:

- Manual - poziționați mouse-ul pe linia de demarcație dintre eticheta coloanei pe care doriți să o
modificați și următoarea, astfel încât cursorul mouse-ului să își modifice forma . Apoi, ținând apăsat
butonul stâng al mouse-ului, trageți de coloană până aceasta ajunge la dimensiunea dorită, după care
eliberați butonul mouse-ului. Similar se procedează și pentru rânduri.
O altă metodă prin care puteți modifica lățimea unei coloane astfel încât să se potrivească
conținutului este următoarea: selectați coloana pe care vreți să o modificați și executați dublu click pe
marginea din dreapta a etichetei coloanei. În mod asemănător procedați pentru redimensionarea
rândurilor: selectați rândul a cărei înălțime doriți să o modificați și executați dublu click pe marginea de
sub eticheta de rând.

- Automat - cu ajutorul opțiunilor Row Height (Înălțime rând) și Column Width (Lățime coloană)
din tab-ul Home, secțiunea Cells (Celule), butonul Format. În ferestrele care se vor deschide se tastează
înălțimea rândului, respectiv lățimea dorită a coloanei.

Pot fi utilizate și opțiunile AutoFit Row Height (Potrivire automată înălțime rânduri) și AutoFit
Column Width (Potrivire automată lățime coloană). Lățimea implicită a coloanelor poate fi modificată cu
ajutorul opțiunii Default Width (Lățime implicită) asociată butonului Format.

30
3.1.3. Înghețarea și dezghețarea rândurilor și coloanelor (fixarea pe ecran a rândurilor și
coloanelor).

În cazul unor registre de calcul care conțin multe date, dacă se derulează foaia de calcul pe
orizontală sau verticală, primele coloane sau rânduri nu mai sunt vizibile. Pentru a menține vizibile
anumite coloane sau rânduri atunci când derulați datele pe ecran, efectuați următorii pași:
1. Pentru a fixa (îngheța) primul/priemele rânduri pe ecran, selectați rândul aflat sub datele pe care
doriți să le păstrați pe ecran. Pentru a fixa (îngheța) prima/priemele coloane pe ecran, selectați
coloana din dreapta datelor pe care doriți să le păstrați pe ecran. Pentru a îngheța concomitent
datele atât din primele coloane cât și din primele rânduri, folosind tasta Ctrl, selectați celula din
dreapta și de sub datele pe care doriți să le păstrați pe ecran.
2. În tab-ul View (Vizualizare), grupul Window (Fereastră) apăsați butonul Freeze Panes (Înghețare
panouri). Din lista derulantă alegeți opțiunea dorită:
- Freeze Panes – pentru înghețarea rândurilor/coloanelor, după ce în prealabil a fost
efectuată selecția conform modelului prezentat la pasul 1;
- Freeze Top Row – pentru înghețarea primului rând;
- Freeze First Column – pentru înghețarea primei coloane.
Fixarea coloanelor sau rândurilor este indicată de apariția unor linii îngroșate pe orizontală sau
verticală.
Atunci când înghețați panouri, opțiunea Freeze Panes (Înghețare panouri) din meniul derulant
asociat butonului Freeze Panes, se modifică în Unfreeze panes (Anulare înghețare panouri) astfel încât să
puteți anula înghețarea rândurilor sau coloanelor.

Subcapitolul 3.2. Foi de calcul

3.2.1. Comutarea între foi de calcul.

În mod implicit un registru de calcul conține 1 foaie de calcul, a cărei denumire apare în eticheta
din partea stângă jos a ecranului.

Foaia de calcul activă are eticheta selectată și numele ei apare scris îngroșat. Navigarea de la o
foaie de calcul la alta se face printr-un simplu click pe numele foii de calcul.

31
Există mai multe modalități de selectare a foilor de calcul:
- pentru selectarea unei singure foi: executați un click pe denumirea foii de calcul dorite;
- 2 sau mai multe foi adiacente: executați un click pe denumirea primei foi de calcul, apăsați și
mețineți apăsată tasta Shift, apoi executați click pe denumirea ultimei foi de calcul dorită.
- 2 sau mai multe foi neadiacente: executați un click pe denumirea primei foi de calcul, apăsați și
mețineți apăsată tasta Ctrl, apoi executați click pe denumirea celorlate foi de calcul dorite.
- pentru selectarea tuturor foilor din registrul de calcul: executați click pe denumirea unei foi de
calcul și din lista derulantă alegeți opțiunea Select All Sheets (Selectarea tuturor foilor).

Dacă doriți să introduceți sau să editați date în mai multe foi de lucru în același timp aveți
posibilitatea să grupați foile de lucru. Atunci când sunt selectate mai multe foi de lucru, în bara de titlu a
registrului de calcul apare textul [Group]. Pentru a revoca o selecție a mai multor foi de lucru dintr-un
registru de lucru, executați click pe oricare foaie de lucru neselectată. În cazul în care nu este vizibilă nicio
foaie de lucru neselectată, executați click dreapta pe eticheta foilor selectate și alegeți comanda Ungroup
Sheets (Anulare grupare foi).

Datele introduse sau editate în foaia de lucru activă apar în toate foile de calcul selectate în cazul
în care foile sunt grupate.

3.2.2. Inserarea, ștergerea unei noi foi de calcul.

Inserarea unei foi de calcul suplimentare se poate efectua din tab-ul Home, în grupul Cells, pe
butonul Insert (Inserare). Din lista asociată acestui buton se va selecta opțiunea Insert Sheet (Inserare
Foaie). Noua pagină de lucru va fi inserată înaintea foii de calcul active în momentul alegerii opțiunii.
O altă modalitate de a introduce o foaie de calcul nouă presupune executarea unui click dreapta
pe eticheta unei foi de calcul și alegerea opțiunii Insert. Din fereastra apărută alegeți opțiunea WorkSheet
(Foaie de lucru). Noua foaie de lucru va fi inserată înaintea paginii active în momentul alegerii opțiunii.

32
O a 3-a modalitate de inserare a unei foi de calcul presupune executarea unui click pe butonul
Insert Worksheet (Inserare foaie de lucru) aflat în partea de jos a ferestrei, în dreapta foilor de calcul.

Ștergerea unei foi de calcul se realizează în tab-ul Home, grupul Cells (Celule), pe butonul Delete
(Ștergere). Din lista asociată acestuia se alege comanda Delete Sheet (Ștergere foaie).

O a doua modalitate constă în alegerea comenzii Delete (Ștergere) din meniul derulant apărut
după ce ați dat click dreapta pe eticheta foii de calcul pe care doriți să o ștergeți.
În momentul în care doriți să ștergeți o foaie de calcul care conține date, pe ecran apare o casetă
de dialog care vă solicita confirmarea operației de ștergere. Pentru a confirma apăsați butonul Delete, iar
pentru a renunța la această operație apăsați butonul Cancel (Revocare).

3.2.3. Cunoașterea regulilor de bază în stabilirea denumirii unei foi de calcul: folosirea unor nume
relevante.

Denumirea unei foi de calcul apare în partea de jos a ecranului, pe eticheta acesteia. În mod
implicit, foile de calcul sunt denumite Sheet 1 (Foaie1), Sheet 2 (Foaie2), etc, dar aceste denumiri se pot
schimba. Este recomandat să redenumiți foile de calcul cu nume sugestive, care să reflecte conținutul lor.
Redenumirea unei foi de lucru se realizează cu ajutorul comenzii Rename (Redenumire) existentă
în lista derulată afișată în momentul executării unui click dreapta pe eticheta foii de calcul.

Un alt mod de a redenumi o foaie de calcul presupune executarea unui dublu click pe eticheta foii
de calcul și apoi introducerea noii denumiri. Confirmați modificarea denumirii prin apăsarea tastei Enter
sau printr-un click oriunde în foaia de calcul.

33
3.2.4. Copierea, mutarea, redenumirea unei foi de calcul.

Copierea sau mutarea unei foi de calcul în același registru de calcul sau în registre de calcul diferite
se realizează printr-un click dreapta pe eticheta foii de calcul și alegerea opțiunii Move or Copy (Mutare
sau copiere). Se va deschide fereastra Move or Copy ce conține diferite opțiuni pentru foaia de calcul. Se
va selecta registrul unde se dorește plasată copia/mutată foaia și locul unde va fi inserată. Pentru crearea
unei copii se bifează și căsuța Create a copy.

Copierea sau mutarea se mai poate efectua și cu ajutorul mouse-ului. Pentru operația de mutare,
se execută click pe eticheta foii de calcul dorite și, ținând apăsat butonul stâng al mouse-ului, se trage
eticheta până la locul dorit. Când indicatorul mouse-ului a ajuns în poziția dorită, se eliberează butonul
stâng al mouse-ului, iar foaia de calcul mutată va deveni automat foaia de calcul activă.
Pentru a copia o foaie de calcul, se efectuează click pe eticheta acesteia. Ţinând butonul stâng al
mouse-ului apăsat, se apasă tasta Ctrl și apoi se trage eticheta până la locul dorit. Când indicatorul mouse-
ului a ajuns în poziția dorită, se eliberează întâi butonul stâng al mouse-ului și apoi tasta Ctrl. Noua foaie
de calcul va avea aceeași denumire, completată de un număr (de exemplu: Economie (2)).

34
Capitolul 4 - Formule și funcții
Subcapitolul 4.1. Formule matematice

4.1.1. Cunoașterea regulilor de bază în crearea formulelor: folosirea referințelor celulelor.


Înțelegerea și utilizarea referințelor relative și absolute ale celulelor în crearea formulelor.

Referința identifică o celulă sau un grup de celule și îi specifică programului Excel unde să caute
valorile sau datele pe care să le utilizeze în formule. Cu ajutorul referințelor celulelor puteți utiliza date
existente în orice zonă a foii de calcul, în orice foaie de lucru din registrul de calcul, sau puteți utiliza
rezultatul unei formule în altă formulă.
Referința unei celule este formată din litera corespunzătoare coloanei pe care este poziționată
celula selectată și numărul rândului pe care se află. În exemplul de mai jos este selectată celula B4, aceasta
se află la intersecția coloanei B cu rândul 4.

Pentru a vă referi la un grup de celule, introduceți referința celulei din colțul din stânga sus,
urmată de ":" și apoi referința celulei din colțul din dreapta jos a zonei de celule. În următorul exemplu
este selectat grupul de celule B2:D4.

Exemple de referințe:
D7 Celula care este poziționată la intersecția coloanei D cu rândul 7
B2:B6 Grup de celule aflate pe coloana B, cuprins între celula B2 și celula B6
A2:F2 Grup de celule aflate pe rândul 2, cuprins între celula A2 și celula F2
A2:F11 Grup de celule cuprins între celula A2 (stânga-sus) și celula F11 (dreapta-jos)
3:3 Toate celulele existente pe rândul 3
3:6 Toate celulele existente pe rândurile 3, 4, 5 și 6
D:D Toate celulele existente pe coloana D

Referințele pot fi de trei tipuri:


1. Referința relativă. Aceasta se bazează pe poziția relativă a celulei care conține formula față de
celula la care se face referire. Dacă poziția celulei care conține formula se modifică, se modifică și
referința. De asemenea, dacă se copiază formula de-a lungul rândurilor sau pe coloane, referința
se ajustează automat. În cazul în care copierea formulei se efectuează pe coloană, se va modifica
automat numărul rândului. În cazul în care copierea se realizează pe un rând, se va modifica litera
coloanei corespunzătoare.

35
Exemplu: dacă doriți ca în celula B1 să aveți aceleași date existente în celula A1, puteți
crea în celula B1 o referință relativă către celula A1 prin introducerea semnului egal în celula B1,
apoi tastarea referinței celulei A1 și apăsarea tastei Enter.

Dacă formula existentă acum în celula B1 va fi copiată în celula B2, atunci celula B2 va avea ca
formulă =A2. Dacă formula va fi copiată în celula C1, atunci celula C1 va avea ca formulă de calcul
= B1.
Avantajul utilizării referințelor relative este acela că, în momentul în care ați modificat
valoarea existentă într-o celulă, automat se vor modifica datele din toate celulele ce conțin
referințe relative la acea celulă.
2. Referința absolută. Aceasta își păstrează poziția inițială, fixă, și nu se ajustează automat indiferent
unde va fi copiată formula. Pentru a stabili o referință absolută va trebui să puneți semnul $ în
fața coloanei și în fața rândului pentru celula care doriți să rămână constantă. Pentru a realiza o
referință absolută la celula B1, va trebui să scrieți $B$1.
Exemplu: în celula A1 introducem valoarea 100. În celulele B1, B2, B3 și B4 introducem
valorile 10, 20, 30 și respectiv 40. Celula C1 va trebui să reprezinte produsul celulelor A1 și B1,
celula C2 produsul dintre A1 si B2 ș.a.m.d. Pentru aceasta, în celula C1 vom introduce următoarea
formulă: =B1*$A$1. Apoi, vom copia formula și în celulele C2, C3 și C4. Astfel, se constată că
referința absolută a celulei A1 va rămâne neschimbată, indiferent de celula în care se copiază
formula.

Același lucru îl obțineți și dacă apăsați tasta F4 după ce ați selectat celula căreia doriți să
îi adăugați o referință absolută.
3. Referința cu ajutorul numelor sau etichetelor. Această modalitate utilizează numele dat unei
celule/grup de celule și nu referințele formate din litera corespunzătoare coloanei și numărul
rândului.
Pentru a numi o celulă/grup de celule apelați comanda Define Name (Definire nume) din
tab-ul Formulas (Formule). Se va deschide fereastra Define Name (Definire nume) în care puteți
alege diferite opțiuni referitoare la noua referință pe care o creați.

36
O altă modalitate de a acorda un nume unei celule sau unui grup de celule se realizează
prin selectarea celulei sau zonei de celule dorite, tastarea numelui dorit în caseta de nume și apoi
apăsarea tastei Enter.
După ce ați creat o referință cu un anumit nume o puteți utiliza în formule cu acesta.

4.1.2. Generarea formulelor utilizând referințe către alte celule și operatori matematici (adunare,
scădere, înmulțire, împărțire).

Unul din avantajele utilizării aplicației de calcul tabelar Excel 2016 o reprezintă posibilitatea de a
realiza cu ușurință calcule. Formulele sunt ecuații care realizează calcule cu valorile din foaia de lucru.
Formulele pot conține următoarele elemente: funcții, referințe, operatori și constante.

În acest exemplu:
- semnul = indică prezența unei formule;
- PI() este o funcție care va returna valoarea 3,14...;
- referința A2 returnează valoarea existentă în celula A2;
- semnul + este operatorul utilizat pentru adunare, iar semnul * este utilizat pentru
operația de înmulțire;
- cifra 4 este o constantă, adică un număr introdus direct în formulă (fără a utiliza deci o
referință).

Pentru a introduce o formulă într-o celulă veți începe prin selectarea celulei respective și
introducerea semnului egal (=). Tot ceea ce se introduce după semnul egal este interpretat de aplicația
Excel ca o formulă.
Alcătuirea unei formule se poate realiza prin două modalități:
- tastarea referințelor celulelor;
- selectarea celulelor dorite cu ajutorul mouse-ului (în acest fel se va selecta automat
adresa celulei dorite).
Între referințele celulelor se introduc operatorii aritmetici doriți (adunare (+), scădere (-),
înmulțire (*) sau împărțire (/)).
După ce ați terminat de introdus formula, pentru a o fixa în celula respectivă și pentru a vedea
rezultatul calculului, apăsați tasta Enter.

După introducerea formulei și apăsarea tastei Enter, în celulă va


apărea rezultatul calculelor efectuate, iar în bara de editare a formulelor
va apărea formula ce stă la baza valorii.
La construirea formulelor, este necesar să se țină seama de regulile elementare de calcul
aritmetic (ordinea operațiilor).

37
Este recomandat ca la construirea formulelor, să folosiți referințele celulelor în locul
conținutului acestora. Astfel, valorile rezultate dintr-o formulă sunt recalculate și actualizate automat, ori
de câte ori una dintre valorile de care depind se modifică.
O formulă scrisă într-o celulă poate fi aplicată și altor celule, folosind una din următoarele două
modalități:
- prin facilitatea de autoumplere: se va selecta celula care conține formula, se va poziționa mouse-
ul în colțul din dreapta jos al celulei selectate până când cursorul ia forma unei cruciulițe de
culoare neagră, apoi trageți cu mouse-ul exact atât cât este nevoie pentru ca formula să fie copiată
în toate celulele dorite. La final eliberați butonul mouse-ului.
- folosind comenzile Copy (Copiere) - Paste (Lipire): se va selecta celula care conține formula, se
apelează comanda Copy, apoi comanda Paste în fiecare celulă unde se dorește copiată formula.

4.1.3. Cunoașterea erorilor standard asociate funcțiilor (de exemplu #NAME?, #DIV/0!, #REF!).

Uneori, formulele pot avea ca rezultat erori. Cele mai des întâlnite erori care se pot produce la
introducerea formulelor și motivele pentru care apar, se pot vedea în tabelul de mai jos.

#DIV/0! apare atunci când într-o formulă încercați să împărțiți o anumită valoare la 0.

#VALUE! apare atunci când folosiți în formulă operatori sau date necorespunzătoare. De
exemplu, dacă vreți să adunați conținutul numeric al unei celule cu conținutul de tip
text al altei celule.

#REF! apare atunci când într-o anumită formulă folosiți o celulă ce nu mai există (fie ați șters-
o, fie face parte dintr-o foaie de calcul care nu există)

38
Dacă ștergeți coloana B, atunci referința la zona de celule B1:B3 din formulă nu mai
este validă și va avea ca efect afișarea erorii #REF!.

#NAME? apare atunci când programul nu recunoaște o referință creată cu ajutorul comenzii
DefineName.

#NULL! apare atunci când specificați o zonă formată din două serii ce nu se intersectează.

#NUM! apare atunci când într-o formulă există probleme cu anumite numere, în sensul că nu
se încadrează în domeniul corespunzător.

39
#N/A apare atunci când valoarea dintr-o anumită celulă nu este disponibilă în momentul în
care se execută o formulă de calcul.
##### Coloana nu este suficient de lată pentru a afișa valoarea.

Subcapitolul 4.2. Funcții

4.2.1. Folosirea funcțiilor sumă, medie, minim, maxim, numărare (count, counta), rotunjire
(round).

În versiunea 2016 a programului Excel utilizarea funcțiilor este mult mai simplă decât în versiunile
anterioare. Principalul avantaj constă în completarea automată de nume de funcții și formule. Astfel,
atunci când începeți să scrieți numele unei funcții, programul afișează o listă cu sugestii de nume, de unde
puteți alege funcția dorită.
Aplicația Excel pune la dispoziția utilizatorilor funcții predefinite, împărțite în mai multe categorii:
funcții de dată și oră, financiare, logice, matematice, statistice, etc. Acestea se regăsesc în tab-ul Formulas
(Formule). Cu ajutorul lor puteți calcula suma, media aritmetică, puteți determina elementul maxim sau
minim dintr-o serie de date și puteți număra elementele componente ale unei serii de date, etc.
Pentru a introduce o funcție într-o celulă se apelează comanda Insert Function (Inserare Funcție)
existentă în tab-ul Formulas (Formule) sau butonul din bara de formule. Se va deschide fereastra
Insert Function (Inserare funcție). În caseta Search for a function (Căutare funcție) se introduce numele
funcției și se apasă butonul Go pentru a începe procesul de căutare. În partea de jos a ferestrei va fi afișată
o listă de funcții care corespund criteriilor de căutare. De asemenea, puteți alege categoria din care face
parte funcția respectivă și programul va afișa în acest caz toate funcțiile incluse în categoria aleasă.
Exemplu: Pentru a calcula în celula E1 suma unui grupului de celule A1:D1, din fereastra Insert Function
(Inserare funcție) se alege categoria Math&Trig (Matematică și Trigonometrie) și apoi, din lista de funcții
apărută se va selecta funcția SUM. După alegerea funcției SUM, se apasă butonul OK. Pe ecran apare o
fereastră în care specificați zona de celule care va fi însumată.

40
O modalitate rapidă de calculare a sumei unei serii este cu ajutorul butonului existent în
tab-ul Formulas (Formule). Mai întâi se va selecta celula în care se dorește calcularea sumei și se apasă
butonul AutoSum. Programul va înconjura cu un chenar punctat grupul de celule care se presupune că va
fi însumat. Dacă selecția realizată de Excel este corectă, atunci se apasă tasta Enter. Dacă selecția nu este
cea corectă, atunci se va selecta mai întâi grupul de celule și apoi se apasă tasta Enter.
Pentru a calcula valoarea medie, minimă, maximă sau a număra termenii unei serii, se alege una
din variantele de mai jos:
- se alege comanda Insert Function existentă în tab-ul Formulas. Din categoria Statistical
(Statistice) se alege denumirea funcției, după care se selectează domeniul de celule dorit și se
apasă tasta Enter.
- se apasă săgeata aferentă butonului AutoSum și se alege funcția dorită, după care se va selecta
grupul de celule dorit și se apasă tasta Enter.

Funcții utilizate pentru calcularea valorii medii, minime, maxime și pentru numărare:
AVERAGE calculează valoarea medie a unei zone de celule
MAX afișează valoarea maximă a unei zone de celule
MIN afișează valoarea minimă a unei zone de celule
COUNT numără celulele care conțin numere dintr-o zonă. Această funcție ignoră celulele
goale sau cele care conțin text.
COUNTA numără toate celulele dintr-o anumită zonă care conțin date (numere, text, date
calendaristice). Această funcție ignoră doar celulele goale.

41
Atunci când se lucrează cu numere care conțin zecimale, o funcție extrem de folositoare este
ROUND. Aceasta se utilizează pentru rotunjirea unui număr la un anumit număr de zecimale.
Exemplu: dacă se dorește rotujirea numărului 15.132654 din celula A1 la 2 zecimale, cu ajutorul
funcției ROUND se va obține valoarea 15.13. Astfel, se apasă butonul Insert Function și din categoria
Math&Trig (Mat&Trig) se alege funcția ROUND. În dreptul căsuței Number se trece referința celulei A1
care conține valoarea ce se dorește a fi rotunjită, iar în dreptul celui de al doilea argument se trece
numărul de zecimale dorit.

O metodă rapidă de vizualizare a rezultatelor unor calcule cu valorile din celule se realizează cu
ajutorul barei de stare. Aceasta este localizată în partea de jos a ferestrei și rolul ei principal este acela de
a afișa informații cu privire la starea curentă a registrului de lucru. În partea dreaptă a bării de stare se
găsește zona „Autocalculate" (Calcul automat) unde sunt afișate, în mod predefinit, media, suma și
numărul valorilor celulelor selectate. Astfel, pentru a vizualiza suma unei zone de celule, selectați celulele
dorite și priviți în bara de stare în dreptul textului Sum:.

Dacă doriți să vizualizați rezultatul altei funcții, în afara celor afișate în bara de stare, selectați zona
de celule, executați click dreapta în zona Autocalculate și alegeți funcția dorită.

42
4.2.2. Folosirea funcției logice IF (pentru 1 din 2 valori specifice), pe baza operatorilor de
comparație =, >, <

Funcția IF face parte din categoria funcțiilor Logical (Logice), care permite determinarea unei
valori pe baza unui criteriu stabilit de utilizator. Sintaxa acestei funcții este:
=IF(logical_test, value_if_true, value_if_false)
În cadrul acestei funcții, variabila logical_test (test logic sau condiție) este orice valoare sau
expresie care poate fi evaluată ca fiind adevărată sau falsă. Astfel, ea va returna valoarea 1 dacă expresia
evaluată este adevărată și 0 dacă expresia evaluată este falsă. De exemplu, expresia A2=10 este adevărată
dacă în celula A2 se află valoarea 10, în caz contrar fiind evaluată ca falsă.
Variabila value_if_true (valoare adevărată) este valoarea ce este returnată atunci când testul logic
este evaluat ca fiind adevărat. De exemplu, dacă această variabilă cuprinde textul "Da" și variabila
logical_test este evaluată ca fiind adevărată, atunci funcția IF va afișa textul "Da". Dacă variabila
logical_test este evaluată ca fiind falsă și în variabila value_if_true nu este precizat nimic, atunci funcția IF
returnează valoarea 0.
Variabila value_if_false (valoare falsă) este valoarea pe care funcția IF o returnează dacă testul
logic este evaluat ca fiind fals. În exemplul de mai sus, dacă valoarea din celula A2 este 10, atunci variabila
logical_test este evaluată ca fiind adevărată și este afișat textul "Da". în caz contrar va fi afișat textul „Nu".
Funcția logică IF începe întotdeauna cu semnul = urmat de numele funcției, o paranteză
deschisă, condiția logică, argumentele/variabilele funcției scrise între ghilimele duble și o paranteză
închisă.
Variabilele se vor separa prin virgule. În cazul în care se dorește separarea lor prin alte semne, se
accesează meniul Start -> Control Panel. Se execută dublu click pe pictograma Region. În fereastra Region
se apasă butonul Additional Settings și din lista derulantă List separator, se alege tipul de separator dorit.

43
Capitolul 5 - Formatare
Subcapitolul 5.1. Numere/Date

5.1.1. Formatarea celulelor ca cifre cu un anumit număr de zecimale, afișarea numerelor cu/sau
fără separator de zecimale.

Pentru formatarea unei celule sau a unei zone de celule, în tab-ul Home, secțiunea Cells (Celule),
din lista derulantă a butonului Format, alegeți comanda Format Cells (Formatare Celule). Comanda
Format Cells se poate apela și executând click dreapta pe celula sau grupul de celule selectat. Se va
deschide fereastra Format Cells (Formatare Celule). În partea stângă a ferestrei sunt afișate categoriile de
formate disponibile, iar în partea dreaptă proprietățile care se pot stabili pentru fiecare format în parte.
Cele mai importante formate sunt: Number (pentru formatarea numerelor), Currency (pentru
formatarea simbolurilor monetare), Date (pentru formatarea datelor calendaristice), Percentage (pentru
formatarea procentelor).
Pentru aplicarea formatului de tip Number unui grup de celule, acestea se vor selecta, apoi, din
partea stângă a ferestrei Format Cells, se va alege categoria Number. Stabilirea numărului de zecimale se
va realiza în zona Decimal places. Adăugarea separatorului pentru mii se va face bifând căsuța Use 1000
Separator(,).

Dacă în urma aplicării unui format de tip Number (Număr) unei celule, aceasta afișează simbolurile
##### înseamnă că formatul aplicat este mai lat decât coloana și trebuie crescută lățimea coloanei.

44
5.1.2. Formatarea celulelor ca dată. Formatarea celulelor pentru afișarea de simboluri monetare.

Pentru formatarea unei celule sau a unei zone de celule ca dată calendaristică, în tab-ul Home,
secțiunea Cells, din lista derulantă a butonului Format, alegeți comanda Format Cells (Formatare Celule).
Se va deschide fereastra Format Cells. Din partea stângă a ferestrei se va alega categoria Date, iar în partea
dreaptă va fixa formatul de dată dorit, din dreptul proprietății Type.

Pentru afișarea de simboluri monetare, din partea stângă a ferestrei Format Cells se va alege
categoria Currency. Alegerea simbolului monetar se face din categoria Symbol, iar numărul de zecimale
se stabilește din dreptul opțiunii Decimal places.

45
5.1.3. Formatarea celulelor pentru afișarea procentelor.

Pentru afișarea simbolului de procent, în tab-ul Home, secțiunea Cells, din lista derulantă a
butonului Format, alegeți comanda Format Cells. Din partea stângă a ferestrei Format Cells se va alega
categoria Percentage, iar din partea dreaptă va fixa numărul de zecimale (dacă este cazul).

Subcapitolul 5.2. Conținut celule

5.2.1. Modificarea dimensiunii fontului, tipului fontului.

Grupul de butoane Font din tab-ul Home pune la dispoziție o serie de comenzi de formatare a
datelor din celulele unui registru de calcul.

Butonul Font (care afișează în mod implicit fontul Calibri) permite selectarea și aplicarea
diferitelor fonturi. Pentru aceasta, se va selecta mai întâi celula sau celulele care se doresc formatate, apoi
se va apăsa săgeata asociată butonului Font , iar din lista derulantă se va selecta fontul dorit.
Aplicația Excel 2016 oferă funcția Live Preview (Previzualizare în timp real), ce permite
vizualizarea modificărilor unui conținut, dacă acestea ar fi aplicate. Astfel că, pe măsură ce deplasăm
cursorul mouse-ului peste un buton sau opțiune, putem vedea imediat efectul modificărilor pe care le
putem aplica. Selectarea opțiunilor se face prin apăsarea unui click stânga.
Cele mai utilizate fonturi sunt: Calibri, Cambria, Arial, Times New Roman, Verdana.
Dimensiunea textului se stabilește cu ajutorul butonului (Dimensiune font). Prin apăsarea
săgeții din dreapta butonului Font Size (Dimensiune font) se derulează o listă cu diferite mărimi, de unde

46
se selectează valoarea dorită. Redimensionări rapide se pot efectua prin apăsarea butoanelor Grow
Font (Mărire font) sau Shrink Font (Micșorare font).
Câteva dintre opțiunile de formatare a textului se găsesc și în meniul contextual ce apare la click
dreapta pe celulele dorite.
Opțiunile de formatare a textului se găsesc și în meniul Font din fereastra Format Cells (Formatare
Celule).

5.2.2. Aplicarea stilurilor îngroșat, cursiv, subliniere simplă, subliniere dublă. Aplicarea diferitelor
culori conținutului celulelor, aplicarea unei culori de fundal celulelor.

Pentru aplicarea diferitelor formate textului din celule, puteți utiliza butoanele din secțiunea Font
a tab-ului Home sau opțiunile din meniul Font a ferestrei Format Cells (Formatare celule).

Buton Denumire buton Utilizare


Bold (Îngroșat) - scrierea cu caractere îngroșate. Modificarea se poate efectua și cu
ajutorul tastelor Ctrl+B.
Italic (Cursiv) - scrierea cu caractere înclinate. Modificarea se poate efectua și cu ajutorul
tastelor Ctrl+I.
Underline - scrierea cu caractere subliniate cu o linie sau două. Modificarea se poate
(Subliniere) efectua și cu ajutorul tastelor Ctrl+U. Pentru a sublinia cu două linii, pe
săgeata din drepta butonului Underline se va deschide lista derulantă din
care se alege opțiunea Double Underline.
Fill Color - schimbarea culorii de umplere a celulelor
(Culoare de
umplere)
Font Color - schimbarea culorii fontului
(Culoare text)

5.2.3. Copierea formatului unei celule, grup de celule în altă celulă sau grup de celule.

Pentru copierea formatul unei celule în altă celulă sau într-un grup de celule, parcurgeți următorii
pași:
1. Selectați celula sau grupul de celule a cărei formatare doriți să o copiați.
2. Apăsați butonul (Descriptor de formate) existent în tab-ul Home.
3. Selectați celula sau grupul de celule pentru care doriți să copiați formatul.
În cazul în care doriți să aplicați același format mai multor celule aflate în diferite părți ale foii de
calcul, selectați celula sau grupul de celule ‘model’, executați dublu click pe butonul Format Painter
(Descriptor de formate) și apoi click pe rând pe fiecare din celulele unde doriți să copiați formatul. La final
apăsați butonul același buton Format Painter pentru deselectare.
Pentru a copia lățimea unei coloane, selectați coloana a cărei formatare doriți să o copiați printr-
un click pe eticheta acesteia, apăsați butonul Format Painter și apoi executați un click stânga pe eticheta
coloanei a cărei lățime doriți să o modificați.

47
5.2.4. Aplicarea unui format automat/stil unui grup de celule.

Microsoft Excel oferă numeroase stiluri predefinite, care pot fi utilizate pentru formatarea rapidă
a tabelelor. Se selectează grupul de celule dorit și din tab-ul Home (Pornire), grupul Styles (Stiluri), se
apasă butonul Format as Table (Formatare ca tabel).

Din lista derulantă, se alege stilul dorit din categoriile Light (Deschis), Medium (Mediu), Dark
(Întunecat).

Dacă stilurile predefinite nu îndeplinesc cerințele dumneavoastră, vă puteți crea un stil


particularizat. Pentru aceasta, din lista derulantă asociată butonului Format as Table (Formatare ca tabel)
se selectează opțiunea New Table Style (Stil nou de tabel).

În caseta Name (Nume) introduceți numele stilului creat, iar apoi, din lista Table Element
(Element tabel), selectați elementul dorit și apăsați butonul Format pentru a-i stabili caracteristicile legate
de font, bordură și culoare de umplere. Efectul opțiunilor alese poate fi vizualizat în zona Preview
(Examinare) localizată în dreapta ferestrei. După finalizarea tuturor setărilor dorite, se apasă butonul OK
pentru închiderea ferestrei.

48
După aplicarea unui stil grupului de celule, Excel îl transformă automat într-un tabel, cu toate
funcționalitățile asociate (anteturile de tabel conțin săgeți de sortare și filtrare). Dacă doriți să
transformați tabelul într-o zonă normală de celule, păstrând totuși caracteristicile de formatare, selectați
tabelul și în tab-ul contextual Design (Proiectare) apăsați butonul (Conversie la
interval).
Stilurile particularizate de tabel pe care le creați se stochează numai în registrul de calcul curent,
nefiind disponibile în alte registre de calcul.

Subcapitolul 5.3. Aliniere, borduri

5.3.1. Încadrarea textului într-o celulă. Eliminarea încadrării textului într -o celulă

În momentul în care editați o celulă este posibil să introduceți texte mai lungi, iar aplicația Excel
vă oferă posibilitatea redimensionării automate a celulei, astfel încât toate datele să fie cuprinse în celulă.
Încadrarea textului într-o celulă se face selectând mai întâi celula dorită, iar apoi tab-ul Home,
secțiunea Alignment (Aliniere), se apasă butonul (Încadrare text). Astfel, textul se va încadra
în spațiul rezervat celulei, avansând în jos, dar păstrând lățimea celulei.
Această opțiune, Wrap text (Încadrare text), se găsește și în meniul Alignment din fereastra
Format Cells.
Pentru a elimina încadrarea textului într-o celulă, se selectează celula respectivă și se apasă
butonul (Încadrare text) din tab-ul Home (Pornire), grupul Alignment (Aliniere).

Același efect îl puteți obține și executând click dreapta pe celula dorită și alegând opțiunea Format
Cells (Formatare celule). În fila Alignment (Aliniere) se debifează caseta Wrap text (Încadrare text).

49
5.3.2. Alinierea conținutului unei celule orizontal și vertical. Modificarea orientării conținutului
unei celule.

Alinierea textului se efectuează prin intermediul tab-ului Home, grupul de butoane Alignment.
Opțiunile de aliniere a textului sunt disponibile și în meniul/fila Alignment din fereastra Format Cells.
Alinierea datelor în celule cu ajutorul butoanelor din tab-ul Home, secțiunea Alignment, se
realizează astfel:
Buton Utilizare
aliniază datele la stânga
aliniază datele la centru
aliniază datele la dreapta
aliniază datele pe verticală, în partea de sus a celulei
aliniază datele pe verticală, în partea de mijloc a celulei
aliniază datele pe verticală, în partea de jos a celulei

Alinierea datelor în celule cu ajutorul ferestrei Format Cells: în fila Alignment, la secțiunea Text
alignment se aleg opțiunile dorite din listele derulante corespunzătoare opțiunilor Horizontal (Orizontală)
și Vertical (Verticală).

În mod implicit, datele din celule sunt aliniate în partea de jos a celulei, textele sunt aliniate în
partea stângă a celulei, iar valorile numerice în partea dreaptă.

Modificarea orientării textului

Conținutul celulelor poate fi orientat pe orizontală, verticală sau într-un


anumit unghi.
După ce au fost selectate celulele, modificarea orientării textului se
realizează cu ajutorul opțiunilor asociate butonului (Orientare) existent în
tab-ul Home.
O altă metodă de schimbare a orientării textului presupune utilizarea
meniului Orientation (Orientare) din fila Alignment (Aliniere) a ferestrei Format
Cells. În această fereastră, orientarea poate fi stabilită fie prin deplasarea
punctului roșu până în poziția dorită, fie prin introducerea manuală a unei valori
în caseta destinată.

50
5.3.3. Unirea (Îmbinarea) celulelor și centrarea unui titlu într-un grup de celule. Anularea îmbinării
celulelor

Prin îmbinarea a două sau mai multe celule adiacente pe orizontală sau verticală, se crează o
singură celulă, care se întinde de-a lungul mai multor coloane sau rânduri. Pentru a îmbina celule
adiacente și a centra textul din celula rezultată, se selectează celulele care se doresc îmbinate și se apasă
butonul (Îmbinare și centrare) existent în tab-ul Home.
Îmbinarea celulelor poate fi efectuată și prin bifarea căsuței Merge cells (Îmbinare celule) din fila
Alignment a ferestrei Format Cells.
Dacă îmbinați mai multe celule ce conțin fiecare date, atunci nu se va păstra conținutul tuturor
celulelor îmbinate, ci doar conținutul celulei din stânga sus.
Pentru a anula îmbinarea mai multor celule, selectați celula îmbinată și
din lista derulantă asociată butonului (Îmbinare și
centrare) existent în tab-ul Home (Pornire) alegeți comanda Unmerge Cells
(Anulare îmbinare celule)
Același efect îl puteți obține și executând click dreapta pe celula dorită
și alegând opțiunea Format Cells (Formatare celule). În fila Alignment (Aliniere)
se debifează caseta Merge cells (Îmbinare celule).

5.3.4. Adăugarea de borduri unei celule, unui grup de celule. Eliminarea bordurilor aplicate unei
celule sau unui grup de celule
O modalitate mai rapidă de aplicare a bordurilor este cu ajutorul butonului din tab-ul Home.
Adăugarea de borduri unei celule se poate efectua și prin intermediul filei Border (Bordură)
existentă în fereastra Format Cells.

51
Pentru eliminarea bordurilor aplicate unei celule sau un grup de celule, se selectează celula sau

celulele dorite, după care se apasă butonul (Fără) din fila Border (Bordură) existentă în fereastra
Format Cells (Formatare celule).

O altă modalitate mai rapidă constă în selectarea opțiunii No Border (Fără bordură) din lista
derulantă asociată butonului Borders (Borduri) existent în tab-ul Home (Pornire).

52
Capitolul 6 - Grafice
Subcapitolul 6.1. Creare

6.1.1. Crearea diferitelor tipuri de grafice: cu coloane, cu bare, linie, diagramă. Înțelegerea scopului
utilizării diferitelor tipuri de grafice

Diagrama este un obiect grafic generat pe baza datelor conținute în celulele unei foi de lucru.
Diagramele (graficele) sunt utilizate pentru a reprezenta mai sugestiv datele și permit observarea cu
ușurință a comparațiilor, modelelor și tendințelor în date.
Datele care sunt aranjate pe coloane sau rânduri într-o foaie de lucru pot fi reprezentate grafic cu
ajutorul unui grafic coloană. Un grafic coloană afișează de obicei categoriile de-a lungul axei orizontale și
valorile de-a lungul axei verticale. Acest tip de diagrame este deosebit de util atunci când se măsoară
același tip de date, dar pe perioade diferite de timp (de exemplu, evidențierea schimbării populației unei
țări într-o perioadă de timp).
Graficele bară sunt similare graficelor coloană, diferența fiind că graficele bară afișează bare
orizontale. Acest tip de diagrame este folosit în mod obișnuit atunci când există date comparative sau
date care duc la o diagramă dificil de interpretat pe verticală.
Similar, un grafic linie are o axă verticală și una orizontală. Acest tip de diagramă este adesea
utilizat pentru a urmări datele și tendințele continue pe o perioadă de timp, cum ar fi traficul utilizatorilor
sau cifrele de vânzări pentru o afacere.
Diagramele de tip structură radială sunt grafice circulare separate în segmente sau felii, ca într-o
plăcintă. Acest tip de diagrame sunt excelente pentru afișarea datelor ca procent din întreg.

Aplicația Excel 2016 oferă posibilitatea de a crea mai multe tipuri de grafice cu ajutorul grupului
de butoane Charts (Diagrame) existent în tab-ul Insert (Inserare). Executând click pe săgeata aferentă
fiecărui tip de diagramă, se deschide o listă derulantă cu toate subtipurile de diagrame disponibile.

Opțiunea Recommended Charts (Diagrame recomandate) recomandă diagramele cele mai


potrivite pentru datele dumneavoastră.
O altă modalitate de a introduce datele este cu ajutorul funcției Quick Analysis (Analiză rapidă).
După introducerea datelor într-o foaie de lucru și selectarea lor, în colțul din dreapta jos al celulelor
selectate va apărea butonul . Cu un click pe acesta se va deschide galeria Quick Analysis (Analiză
rapidă) ce conține mai multe file, de unde selectați o opțiune sau indicați spre o opțiune pentru a vizualiza
efectul aplicării opțiunii respective. Opțiunile disponibile se referă la formatarea datelor, reprezentare lor
grafică prin diagrame, realizarea diverselor calcule și formule, etc.

53
Pentru a crea un grafic, se vor selectează datele care vor sta la baza graficului și apoi se va executa
click pe tipul dorit de diagramă. În mod implicit, graficul creat este afișat în cadrul foii de lucru active.
Un grafic / diagramă conține mai multe elemente. Unele dintre ele sunt afișate în mod implicit,
iar altele pot fi adăugate în funcție de necesități. De asemenea, elementele pot fi mutate, redimensionate,
formatate sau șterse în cadrul diagramei. Elementele graficului sunt:
1 suprafața diagramei (chart area);
2 suprafața diagramei reprezentată grafic (plot area) - suprafața mărginită de axe, care include
toate seriile de date;
3 serii de date reprezentate în diagramă (series) - aplicația utilizează titlurile de coloană sau de
rând pentru a desemna numele seriilor de date;
4 axa orizontală și verticală de reprezentare a datelor;
5 legenda diagramei - conține seriile de date reprezentate grafic. O serie de date este
reprezentată în cadrul legendei printr-un simbol și un text descriptiv.
6 titlul diagramei;
7 etichete de date - identifică valorile unei serii de date.

54
6.1.2. Selectarea unui grafic.

Pentru a selecta un grafic executați un click stânga în orice loc de pe suprafața acestuia.

6.1.3. Modificarea tipului graficului.

Aplicația Excel dispune de mai multe tipuri de diagrame standard, fiecare dintre acestea având
unul sau mai multe subtipuri. După crearea unui grafic, puteți modifica tipul acestuia prin selectarea lui

cu un click stânga și apăsarea butonului Change Chart Type (Modificare tip diagramă) din tab-ul
Design (Proiectare). În fereastra ce va apărea pe ecran alegeți noul tip de grafic dorit.

6.1.4. Mutarea, copierea, redimensionarea, ștergerea unui grafic.

Mutarea unui grafic


Metoda 1. Pentru a muta un grafic în altă foaie de calcul sau în alt fișier, după selectarea graficului,
se alege una din următoarele variante:
- opțiunea Cut din tab-ul Home;
- executarea unui click dreapta pe grafic și alegerea opțiunii Cut;
- combinația de taste Ctrl+X.
Apoi, pentru a plasa graficul în noua locație, se alege opțiunea Paste din tab-ul Home, opțiunea
Paste din meniul contextual derulat cu click dreapta sau combinația de taste Ctrl+V.
Metoda 2. Un grafic poate fi mutat în altă foaie de calcul și prin apăsarea butonului Move Chart
(Mutare diagramă) din tab-ul Design (Proiectare). În fereastra Move Chart (Mutare diagramă), alegeți una
dintre următoarele variante:
- pentru a muta diagrama într-o nouă foaie de lucru, bifați opțiunea New Sheet (Foaie nouă), iar
în caseta alăturată tastați un nume pentru foaia de lucru.
- pentru a muta diagrama ca obiect în altă foaie de lucru, din lista derulantă Object in (Obiect în),
selectați foaia de lucru în care doriți să plasați diagrama.

Copierea unui grafic


Pentru a copia un grafic în altă foaie de calcul sau în alt fișier, după selectarea graficului, se alege
una din următoarele variante:
- opțiunea Copy din tab-ul Home;
- executarea unui click dreapta pe grafic și alegerea opțiunii Copy;
- combinația de taste Ctrl+C.

55
Apoi, pentru a plasa graficul în noua locație, se alege opțiunea Paste din tab-ul Home, opțiunea
Paste din meniul apărut la click dreapta pe grafic sau combinația de taste Ctrl+V.

Redimensionarea, ștergerea și deplasarea graficelor


Pentru a redimensiona un grafic, selectați graficul printr-un click stânga. Acest lucru este
semnalizat prin apariția unor pătrate în colțurile și pe laturile graficului. Poziționați cursorul în colțurile
graficului sau pe una din laterale, țineți apăsat butonul stâng al mouse-ului și trageți cu mouse-ul până la
dimensiunea dorită, după care eliberați butonul mouse-ul.
Ștergerea graficului se realizează prin selectarea lui și apăsarea tastei Delete.
Pentru a deplasa întregul grafic, plasați cursorul mouse-ului oriunde pe suprafața graficului
(cursorul ia forma ), după care, ținând apăsat în continuare mouse-ul, trageți graficul în noua poziție
dorită.

Subcapitolul 6.2. Editare

6.2.1. Adăugarea, modificarea, ștergerea titlului unui grafic.

Pentru a adăuga un titlu se va selecta mai întâi graficul, apoi, din tab-ul contextual Design se alege
comanda Chart Title, din lista adociată butonului Add Chart Element. Comanda Chart Title are 3 variante:
prima este utilizată pentru eliminarea titlului, a 2-a pentru poziționarea deasupra diagramei (Above Chart)
și a 3-a pentru poziționarea suprapusă și centrată (Centered Overlay).

Modificarea tilului unui grafic se poate face prin selectarea lui cu un click stânga, apoi executarea
unui al doilea click stânga. Titlul va intra astefel în modul de editare și se va putea tasta noul text.
Editarea / Modificarea unui grafic se mai poate face prin selectarea lui, apoi, cu un click drepta se
deschide lista contextuală de comenzi din care se va selecta opțiunea Edit Text.

56
6.2.2. Adăugarea, modificarea, ștergerea legendei unui grafic.
Pentru a adăuga o legendă unui grafic, selectați graficul. Executați click pe butonul (Elemente
diagramă) localizat în partea din dreapta sus a graficului.

Bifați caseta de selectare Legend (Legendă) și apoi selectați din lista derulantă poziția dorită a
legendei.

O altă modalitate de afișare a legendei în cadrul graficului constă în


selectarea graficului, apelarea tab-ului Design (Proiectare) și apăsarea butonului

(Adăugare element diagramă) - Legend (Legendă). Din meniul derulant se


alege poziția dorită a legendei.
Pentru ștergerea legendei din cadrul graficului, există 2 posibilități:
 se debifează caseta din lista derulantă asociată butonului
(Elemente diagramă)
 se apelează tab-ul Design (Proiectare) – butonul Add Chart Element
(Adăugare element diagramă) – opțiunea Legend (Legendă). Din lista
derulantă se selectează comanda None (Fără).

57
6.2.3. Adăugarea unei etichete de date unui grafic: valori, procentaje. Ștergerea unei etichete de
date dintr -un grafic

Pentru a identifica o serie de date în cadrul unui grafic, există


posibilitatea adăugării etichetelor de date. Acestea sunt legate de valorile
din foaia de calcul și se actualizează automat la modificarea lor.
Afișarea etichetelor de date pe grafic se face după cum urmează:
se selectează graficul și apoi, din tab-ul Design, se apasă butonul Add
Chart Element (Adăugare element diagramă), apoi Data Labels (Etichete
de date). În lista derulantă se optează pentru ascunderea sau afișarea
etichetelor pe seriile graficului, în diverse poziții.
În funcție de tipul graficului, opțiunile din lista derulantă a
butonului Data Labels sunt diferite.

Pentru a șterge etichetele de date afișate pe seriile graficului:


 se debifează caseta se debifează caseta Data Labels (Etichete de
date) din lista derulantă asociată butonului (Elemente diagramă)

 se apelează tab-ul Design (Proiectare) – butonul (Adăugare element diagramă) –


opțiunea Data Labels (Etichete de date). Din lista derulantă se selectează comanda None (Fără).

58
6.2.4. Modificarea culorii de umplere a unui grafic sau a unei legende.

Modalitatea cea mai rapidă de adăugare a unei culori de fundal constă în selectarea graficului și
accesarea tab-ului Format. În secțiunea Current Selection (Selecție Curentă) se alege din lista derulantă
opțiunea Chart Area (Suprafață Diagramă). Apoi se apasă butonul (Formatare
Selecție). în zona Fill (Umplere) se alege culoarea și stilul fundalului dorit pentru grafic, iar în zona Border
se stabilesc opțiunile legate de chenarul aplicat graficului (culoare, grosime, tip).

6.2.5. Schimbarea culorii de umplere a unui serii dintr-un grafic.

Modalitatea cea mai rapidă de schimbare a culorii de umplere a unei serii de date constă în
selectarea graficului și accesarea tab-ului Format. În secțiunea Current Selection (Selecție Curentă) se
alege din lista derulantă opțiunea Series “…” (Serii). Apoi se apasă butonul (Formatare
Selecție). în zona Fill (Umplere) se alege culoarea de umplere a seriilor de date.

59
6.2.6. Modificarea dimensiunii fontului și culorii titlului, axelor, legendei unui grafic.

Aplicația Excel permite modificarea proprietăților elementelor graficului (serii, legendă, axe, titlu).
Se selectează graficul și se accesează tab-ul Format. În secțiunea Current Selection (Selecție Curentă), se
alege din lista derulantă elementul care se dorește a fi modificat. Prin apăsarea butonului Format
Selection (Formatare Selecție) se deschide fereastra de formatare în care se pot stabili opțiunile legate de
elementul selectat.
Pentru modificarea dimensiunii și culorii textului elementelor graficului (titlu, axe, legendă, etc),
se folosesc butoanele din secțiunea Font a tab-ului Home.

Modificarea aspectului sau stilului unui grafic


Programul Excel furnizează o varietate de aspecte și stiluri predefinite pentru a oferi un design
profesionist graficelor dumneavoastră.
Pentru aplicarea unui aspect de grafic predefinit, selectați în prealabil graficul și accesați tab-ul
Design, secțiunea Chart Layouts (Aspecte de diagrame), butonul Quick Layout. Acest buton deschide lista
cu aspectele predefinite disponibile, din care se selectează cel dorit.
Pentru aplicarea unui stil de grafic predefinit, selectați graficul și accesați tab-ul Design
(Proiectare), secțiunea Chart Styles (Stiluri de diagrame). După alegerea opțiunii dorite, apare o casetă de
text în care se introduce textul dorit.

Modificarea datelor care au stat la baza graficului


Dacă ați realizat un grafic și doriți modificarea datelor care au stat la baza lui, selectați graficul și
apelați funcția Select Data (Selectare Date) din tab-ul Design. În fereastra Select Data Source (Selectare
sursă de date) executați click în caseta Chart data range (Zonă de date grafic) și apoi selectați grupul de
celule dorit.

60
Capitolul 7 - Imprimarea
Subcapitolul 7.1. Pregătirea imprimării

7.1.1. Modificarea marginii foii de calcul: sus, jos, stânga, dreapta.

Opțiunile referitoare la setarea paginilor se regăsesc în tab-ul


Page Layout (Aspect pagină), grupul Page Setup (Inițializare pagină). Din
lista derulantă a butonului Margins (Margini) se aleg opțiunile
disponibile: Normal, Wide (Lat) sau Narrow (Îngust).
Pentru mai multe opțiuni, se alege comanda Customs Margins
(Margini particularizate) din lista derulantă a butonului Margins
(Margini).
În fereastra Page Setup (Inițializare pagină), fila Margins, se
modifică valorile din casetele Top (Sus), Bottom (Jos), Left (Stânga), Right
(Dreapta) fie prin înscrierea unei valori, fie pas cu pas prin folosirea
săgeților din dreapta acestor casete. La modificarea unei margini, zona de
examinare situată în centrul ferestrei va indica marginea care este
modificată.
Casetele din zona Center on page (Centrare pe pagină) sunt
utilizate pentru centrarea informațiilor în interiorul marginilor, pe
orizontală și pe verticală.

61
7.1.2. Modificarea orientării foii de calcul: pe lung, pe lat. Schimbarea dimensiunii
foii.

Orientarea foii de calcul poate fi schimbată cu ajutorul butonului Orientation


(Orientare) din tab-ul Page Layout. Opțiunile disponibile sunt:
- Portrait (Tip portret) - afișează pagina pe lung;
- Landscape (Tip vedere) - afișează pagina pe lat.
Dimensiunea foii poate fi schimbată cu ajutorul butonului Size, tot din tab-ul Page
Layout. Acesta deschide o listă cu dimeniuni standard de hârtie: Letter, A4, A5, etc.

7.1.3. Modificarea foii de calcul astfel încât întreg conținutul acesteia să încapă pe o singură pagină
sau pe un anumit număr de pagini.

Pentru încadrarea conținutului foii de calcul în dimensiunile unui


anumit număr de pagini, se folosește grupul de butoane Scale to fit (Scalare
pentru a se potrivi) din tab-ul Page Layout.
Pentru a reduce lățimea foii de lucru imprimate pentru a se încadra
într-un anumit număr de pagini, se selectează numărul de pagini dorit în caseta
Width (Lățime).
Pentru a reduce înălțimea foii de lucru imprimate astfel încât să se poată încadra într-un anumit
număr de pagini, se selectează numărul de pagini dorit în caseta Height (înălțime).
Pentru a mări sau a micșora foaia de lucru imprimată la un procent din dimensiunea ei actuală, se
selectează procentajul dorit în caseta Scale (Scară). În acest caz, lățimea și înălțimea trebuie să fie setate
pe Automatic (Automat).

7.1.4. Adăugarea, modificarea, ștergerea textului din antet și subsol.

Antetul reprezintă spațiul situat deasupra ferestrei de conținut, iar subsolul se referă la spațiul
situat sub fereastra de conținut. Antetul și subsolul nu au nici un efect asupra foii de calcul, ci numai asupra
paginilor tipărite. Antetul și subsolul se repetă pe fiecare pagină. Ambele pot conține diferite informații:
texte, date, numere de pagină, imagini,etc.
Pentru introducerea, modificarea sau ștergerea unui antet sau un subsol, apelați tab-ul Insert

(Inserare), butonul (Antet și subsol).


Aplicația Excel trece automat în vizualizarea Page Layout (Aspect pagină) și plasează indicatorul
mouse-ului în partea de sus a foii de calcul, în mijlocul antetului.
Antetul conține trei zone dreptunghiulare ce permit definirea lui. Executați click în zona din
stânga, centru sau dreapta, în funcție de locul în care doriți să apară textul din antet și apoi introduceți
textul dorit.

Asemănător se procedează pentru subsol, în partea de jos a paginii.

62
7.1.5. Introducerea și ștergerea în antet sau subsol a câmpurilor: număr de pagini, data, ora,
numele foii de calcul, numele registrului de calcul.

Pentru inserarea unor informații suplimentare în antet sau subsol, se utilizează butoanele din
secțiunea Header & Footer Elements (Elemente antet și subsol):

Buton Utilizare
- pentru inserarea numărului paginii

- pentru inserarea numărului total de pagini

- pentru inserarea datei curente

- pentru inserarea orei curente

- pentru inserarea locației fișierului

- pentru inserarea numelui fișierului

- pentru inserarea numelui foii de calcul

- pentru inserarea unei imagini în antet

Pentru a închide zona de antet și subsol, executați click oriunde în foaia de calcul. Pentru a reveni
la vizualizarea normală, accesați tab-ul View (Vizualizare) și apoi butonul Normal.

63
Subcapitolul 7.2. Imprimarea

7.2.1. Afișarea sau ascunderea liniilor de grilă (gridlines) și a etichetelor de rânduri și coloane (row
and column heading).

Atât liniile de grilă care se folosesc pentru delimitarea celulelor foii de calcul, cât și etichetele de
rânduri și de coloane se pot afișa sau ascunde din meniul Page Layout (Aspect pagină), grupul Sheet
Options (Opțiuni Foaie), dar ele nu se imprimă automat. Pentru a le putea tipări se execută click pe
butonul Print Titles din meniul Page Layout. În fereastra apărută se bifează opțiunea Gridlines pentru
tipărirea liniilor de grilă și Row and column headings pentru tipărirea etichetelor de rând și coloană.

7.2.2. Repetarea automată a rândurilor la începutul fiecărei pagini la imprimare.

Pentru a repeta în mod automat anumite rânduri la începutul fiecărei pagini imprimate, în
fereastra Page Setup ce se deschide cu ajutorul butonului Print Titles din tab-ul Page Layout, se plasează
cursorul în caseta Rows to repeat at top (Rânduri de repetat la început) și se selectează rândul sau
rândurile ce urmează a se repeta pe fiecare pagină. Similar se procedează pentru repetarea anumitor
coloane, folosindu-se caseta Columns to repeat at left (Coloane de repetat la stânga).

7.2.3. Verificarea calculelor și funcțiilor înainte de printare. Examinarea unei foi de calcul inaintea
imprimării.

Un lucru important înaintea imprimării îl constituie verificarea datelor și vizualizarea paginilor.

64
Vizualizarea înaintea imprimării se realizează alegând comanda Print din tab-ul File. În fereastră,
proprietățile imprimantei implicite apar automat în prima secțiune, iar examinarea registrului
(previzualizarea) apare automat în a doua secțiune.

Pentru a reveni în foaia de calcul, se apasă butonul .

7.2.4. Tipărirea anumitor celule dintr-un registru de calcul, a întregului registru de calcul, numărul
de copii realizate, tipărirea unui grafic selectat.

Prin apăsarea butonului Print Titles (Imprimare titluri) se deschide fereastra Page Setup
(Inițializare pagină), fila Sheet (Foaie). Caseta Print area (Zonă de imprimat) oferă posibilitatea imprimării
doar a unei anumite zone de celule. Pentru aceasta, se execută click în această casetă și apoi se selectează
grupul de celule dorit. Aveți posibilitatea să imprimați foi sau registre de lucru parțial sau total, în mod
individual sau colectiv.
O altă posibilitate de printare doar a unei anumite zone de celule constă în selectarea celulelor
dorite și apelarea tab-ului Page Layout, opțiunea Print Area - Set Print Area (Zonă de imprimat - Stabilire
zonă de imprimat). Pentru a imprima zona selectată, apelați funcția Print.
Pentru a imprima un grafic, selectați întâi graficul și apoi să apelați funcția File - Print (Fișier -
Imprimare). În fereastra Print, în dreptul opțiunii Settings, apare afișat automat textul Print Selected
Chart (Imprimare diagramă selectată). Pentru a finaliza operația de tipărire, se apasă butonul Print.
Pentru a tipări un întreg registru de calcul apelați comanda Print din tab-ul File sau combinația de
taste Ctrl+P. Se va deschide fereastra Print din care puteți alege imprimanta la care se realizează printarea,
numărul de exemplare și modalitatea de tipărire (pe hârtie sau în fișier).

65

S-ar putea să vă placă și