ISTORIA ANTICĂ A SUMERULUI & EGIPTULUI

Cuprins:
• Introducere Personală

• O scurtă Istorie a Anunnaki

• Cele 14 Tăblițe ale Domnului ENKI

• Geneza din Eridu

• Epopeea lui Atraḥasis

• Marele Potop

• Tăblița lui ADAPA - Primul OM

• Identitatea lui THOTH Atlantul

• Zeița NINHURSAG

• Geneza sau „Genele lui ISIS”?

• Zeii Antici Anunnaki

• Patriarhii și Semi-Zeii din Perioada Antediluviană

• Noua Stea a Pământului

• Inițierea Zodiacală explicată de THOTH

• Tablitele de Smarald ale lui THOTH Atlantul

Introducere Personală

ARTORIAS : Aceasta este o poveste care pare destul de credibilă. Întotdeauna am avut impresia că Biblia
iudeo-creștină fie este metaforizată și codificată, fie nu spune adevărul în întregime, ci expune doar
episoade scurte si fragmentate care să le confere iudeilor statutul de „popor ales” și venerat de către
„națiunile păgâne”. Dacă acești zei sunt reali și au existat în trecut, există marea posibilitate ca ei să se
întoarcă din nou pe Pământ într-o epocă viitoare. Dacă găsiți mai multe contradicții în acest document
PDF, este pentru că textele provin din mai multe surse care au autori diferiți.

O scurtă Istorie a Anunnaki

Evenimentele de dinaintea Marelui Potop
450.000 î.Hr

Atmosfera planetei Nibiru incepe sa se deterioreze si devine astfel ostilă vietii. ANU il detroneaza pe
Alalu si ajunge cu ajutorul unei nave pe Terra. Aici gaseste zacaminte de aur si realizeaza ca acestea pot
fi folosite spre a salva atmosfera planetei sale.

445.000

Annunaki aterizeaza pe Terra si isi stabilesc baza la Eridu, cu intentia de a extrage aur din Golful Persic. Ei
sunt condusi de Enki, care este fiul lui Anu.

430.000

Pamantul incepe sa devina ospitalier datorita climei care devenise mai blanda. Annunaki sosesc pe
pamant in numar mare. Ei sunt condusi de sora vitrega a lui Enki. Ninhursag era doctor si avea rang de
conducător.

416.000

Productia de aur incepe sa scada, iar acest lucru il determina pe Anu sa vina pe Pamant. Impreuna cu el
soseste si fiul lui, Enlil. Odata ajuns aici, Anu hotaraseste ca exploatarea miniera sa aiba loc in Africa.
Totodata il numeste pe Enlil coordonator al misiunii Terra. Enki este trimis in Africa. In momentul in care
vroia sa paraseasca Terra, Anu este atacat de nepotul lui Alalu.

400.000

In sudul Mesopotamiei existau 7 localitati dezvoltate. Cele mai importante erau: un port spatial din
Sippar, Centrul de Control al Misiunii din Nippur si Centrul Metalurgic din Shurrupak. Minereurile erau
transportate din Africa cu ajutorul unor nave. Metalul era rafinat si apoi trimis in sus pe orbita. De aici
era incarcat in navele care soseau regulat de pe Nibiru. Igigi erau raspunzatori de trimiterea produsului
finit.

380.000

Igigi il sprijina pe nepotul lui Alalu, iar acesta incearca sa ia Pamantul in stapanire. Enlilitii castiga intr-un
final razboiul impotriva zeilor.

300.000

Annunaki se razvratesc deoarece nu le conveneau munca grea pe care o depuneau in mine. Enki si
Ninhursag se vad pusi in situatia de a gasi alti muncitori. De aceea se gandesc sa creeze lucratori. Primii
lucratori obtinuti prin manipulare genetica au avut la baza ADN-ul unei femele de maimuta. Acestia au
fost primii Homo Sapiens. Ei sunt pusi la munca in locul annunaki-lor. In acelasi timp, Enlil aduce
lucratori primitivi din Edin aflat în Mesopotamia. Homo Sapiens a fost creat avand posibilitatea
procreării si de aceea a inceput sa se inmulteasca.

200.000

O noua eră glaciara se abate asupra Pamantului. Acest lucru face ca viata sa regreseze.

100.000

Clima incepe sa isi revina, incalzindu-se. Fiicele oamenilor care erau deosebit de frumoase sunt râvnite
de catre annunaki. Acestia incep sa se cupleze cu ele. Acest lucru il enerveaza pe Enlil.

75.000

Asupra Pamantului se abate o noua eră glaciara. Pe Pamant este atat de frig incat doar omul Cro-
Magnon supravietuieste.

49.000

Enki si Ninhursag se decid sa pună noi conducatori in Shuruuppak. Ei ii aleg din rândul oamenilor, dar din
categoria celor care aveau părinți annunaki. Acest lucru il infurie pe Enlil, care se hotaraste sa distruga
intreaga populatie.

13.000

Enlil isi da seama ca se va produce o catastrofa globala odata cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea
Pamantului. Valul urias ce urma sa se propage pe Terra avea sa ii duca planul la bun sfarsit. El ii pune pe
annunaki sa jure ca nu vor divulga oamenilor aceasta informatie.

Evenimentele de după Marele Potop

11.000 î.Hr

Enki nu poate respecta promisiunea si il invata pe Ziusudra (Noe din Biblie) cum sa isi construiasca o
barcă sigura. Apele se revarsa asupra Pamantului. Annunaki urmaresc intreaga scena de la bordul navei
lor. Dupa ce apele au inceput sa se retraga, Enlil accepta ca populatia ramasa sa primeasca unelte si
seminte. Oamenii incep sa cultive mai intai in zonele inalte. Enki ii invata cum sa domesticeasca
animalele.

10.500

Descendentii lui Ziusudra (Noe din Biblie) primesc 3 tinuturi unde sa isi desfasoare activitatea. Ninurta,
fiul lui Enki, ii ajuta facand stavilare si secând râurile spre a le oferi terenuri fertile. Enki intervine si el,
facand valea Nilului cultivabila. Peninsula Sinai este transformata in port pentru navele spatiale.
Annunaki construiesc un Centrul de Control pe muntele Moriah, viitorul Ierusalim.

9.780
Primul nascut al lui Enki, pe nume Marduk/Ra, imparte domnia Egiptului intre Osiris si Seth.

9.330

Seth il captureaza pe Osiris, dupa care il omoara tăindu-l in bucati. Preia apoi rolul de conducator al
Nilului.

8.970

Fiul lui Osiris, pe nume Horus, isi razbuna tatal inițiind primul razboi al piramidelor. Seth reuseste sa
scape refugiindu-se in Asia. El ia peninsula Sinai si Canaan-ul.

8.670

Urmașii lui Enlil nu sunt de accord cu faptul ca desendentii lui Enki controlau toate zonele de zbor si de
aceea initiaza un al doilea razboi al piramidelor. Ninurta castiga batalia si goleste piramidele de
echipamente. Ninhursag organizeaza o conferinta de pace. Conducerea Egiptului este preluata de
urmasii lui Thoth Atlantul, cel care a construit defapt piramidele. Dinastia Marduk/Ra isi pierde puterea.
Se construieste Heliopolisul.

8.500

La portile facilitatilor spatiale sunt construite turnuri de veghe. Unul dintre acestea se afla in Jericho.

7.400

Este o perioada a păcii. Annunaki dezvaluie oamenilor noi cunostinte. Este momentul in care incepe
perioada neolitica. Egiptul este condus de semi-zei.

3.800

Annunaki se hotarasc sa infiinteze din nou orasele zeilor din Summer. Este momentul in care apare
civilizatia. Primele orase contruite sunt Eridu si Nippur. Marele sef al annnunaki Anu vine in vizita pe
Terra. Cu aceasta ocazie se construieste orasul Uruk, iar templul acestui oras este inchinat zeitei Inanna,
care era nepoata lui Anu.

Istoria Familiilor Regale de pe Pământ

3.760

Oamenilor le-a fost data conducerea. Ninurta face prima capitala la Krish. In Nippur apare calendarul.
Civilizatia incepe sa se raspandeasca si in afara Summerului.

3.450

Nannar/Sin preia conducerea in Summer. Babilonul este proclamat de catre Marduk/Ra ca fiind “poarta
zeilor”. Acum are loc cunoscutul incident de la turnul Babel, iar Annunaki reusesc sa amestece limbile
oamenilor. Thoth atlantul a fost dat jos de pe tron de catre Marduk/Ra. Dumuzi, un atlant, fratele lui
Thoth atlantul, cel care o “tradase” pe Inanna este arestat si apoi ucis din greseala. Marduk/Ra este zidit
de viu in Marea Piramida, dar reuseste sa scape printr-un tunnel. Pleaca apoi in exil.

3.100 - 3.350

Sunt ani de haos, care se sfarsesc odata cu instalarea unui faraon. Civilizatia inainteaza ajungand in a
doua regiune.

2.900

Conducerea Summerului este preluata de Erech, caruia Inanna ii da putere peste a treia regiune. Acesta
este momentul in care valea Indus incepe sa se civilizeze.

2.650

Regatul Summerului incepe sa se destrame, ocazie cu care capitala se muta. Enlil isi da seama ca oamenii
sunt din ce in ce mai greu de condus.

2.371

Inanna se indragosteste de Sharu-Kin (Sargon akkadianul). Acesta isi stabileste capitala la Agade. Acesta
este momentul nasterii imperiului Akkadian.

2.316

Sargon, vrand sa stapaneasca cele patru regiuni, desacralizeaza pamantul Babilonului. Conflictul dintre
Inanna si Marduk/Ra capata amploare si ia sfarsit doar in momentul in care Nergal, fratele lui
Marduk/Ra, pleaca in Africa, spre a-l convinge sa paraseasca Mesopotamia.

2.291

Tronul din Akkad este ocupat de Naram-Sim. Acesta reuseste cu ajutorul Inannei sa intre in Egipt prin
peninsula Sinai.

2.255

Inanna preia puterea in Mesopotamia. Narram-Sin sfideaza Nippurul. Marii annunaki ataca Agade,
stergandu-l de pe fata pamantului. Inanna reuseste sa scape. Grupări loiale lui Enlil si Ninurta ocupa
Summerul si Akkadul.

2.220

Civilizatia Summerului explodeaza gratie unor conducatori abili din Lagash. Gudea este ajutat de Thoth
atlantul sa construiasca un ziggurat in onoarea lui Ninurta.

2.193
Este anul in care Terah, tatal lui Abraham, se naste intr-o familie de inalti preoti.

2.180

Egiptul se imparte in doua. Urmasii lui Marduk/Ra raman cu sudul, iar faraonii obtin tronul Egiptului de
jos.

2.130

Autoritatea incepe sa se deterioreze in Mesopotamia. Inanna nu reuseste sa reziste la conducerea

Erechului.

Epoca Decisivă
2.123

In Nippur se naste Abraham.

2.113

Enlil ii incredinteaza lui Nannar pamantul din Shem. Se decide ca UR să fie capitala noului imperiu. UR-
Nammu se urca pe tron si devine protectorul Nippurului. Tatal lui Abraham, Terah, vine in Ur spre a
incheia o alianata cu curtea regala.

2.096

Ur-Nammu este ucis in razboi. Oamenii sunt convinsi ca omorarea lui a fost aranjata de Anu si Enlil.
Terah pleaca impreuna cu familia sa in Harran.

2.095

Shulgi vine la tron in Ur. Imperiul incepe sa prospere. El se indragosteste de Inanna si devine iubitul
acesteia. El dă Larsa elamitilor in schimbul promisiunii ca vor servii ca legiune straina.

2.080

Parintii din Theba, care ii erau loiali lui Marduk/Ra, au inceput sa faca presiuni asupra nordului ce se afla
sub Mentuhotep I. Nabu, Fiul lui Marduk/Ra, obtine adepti pentru tatal său din Asia de Vest.

2.055

Nannar ii ordona lui Shulgi sa trimita trupe elamite pentru a stopa revolta din orasele Canaanite. Elamitii
ajung la intrarea in peninsula Sinai si la portul spatial.

2.048

Moare Slugi. Marduk/Ra se muta in tinutul hititilor. Abraham stapaneste peste sudul Canaanului, fiind
ajutat de o trupa de elita.
2.047

Amar-Sin, cunoscut in Biblie ca Amraphel, devine regale Urului. Abraham pleaca in Egipt, de unde revine
dupa 5 ani, insotit de mai multe trupe.

2.041

Amar-Sin, ghidat de Inanna, formeaza coaliția regilor din est si organizeaza o expeditie militara in
Cannan si Sinai. Conducatorul acesteia este elamitul Kheodor-la`omer. Abraham le blocheaza accesul la
intrarea in portul spatial.

2.038

In timp ce imperiul se destrama, Shu-Sin il inlocuieste pe Amar-Sin la tronul din Ur.

2.029

Ibbi-Sin il inlocuieste pe Shu-Sin. Provinciile vestice sunt din ce in ce mai mult orientate catre
Marduk/Ra.

2.024

Marduk/Ra intra in Summer si se inscauneaza in Babilon. Lupta se extinde catre centrul Mesopotamiei.
Pamantul sfant al Nippurului este ocupat. Enlil ordona pedepsirea lui Marduk/Ra si Nabu, insa Enki se
opune. Cu toate acestea Nergal, fiul lui Enki, ii tinea partea lui Enlil. Nabu impreuna cu ajutoarele lui
incearca sa captureze portul spatial, moment in care marele annunaki Anu aproba folosirea armelor
nucleare. Nergal si Ninurta distrug atat portul spatial cat si orasele Canaanite.

2.023

Vântul poarta deseuri radioactive catre Summer, iar oamenii si animalele mor răpuse. Apa este otravita
si pamantul devine sterp. Summerul si intreaga sa civilizatie zac in ruine. Abraham moare la varsta de
100 de ani, iar mostenitorul devine Isaac.
Cele 14 Tăblițe ale Domnului ENKI
Se crede că în urmă cu aproximativ 445.000 de ani, vechii astronauți de pe o altă planetă din cosmos au
venit pe Pământ în căutarea aurului. În cele paisprezece tăblițe ale lui Enki (Unul dintre zeii antici
Annunaki) istoria Anunnaki este explicată în detaliu. Tabetele oferă, de asemenea, o perspectivă asupra
originii „vieții” și a modului în care civilizația a apărut pe Pământ. Acești „astronauți antici” au aterizat
într-una dintre mările Pământului și au înființat Eridu, „Acasă în Depărtare”.

Potrivit traducerilor autorului și cercetătorului Zecharia Sitchin, misiunea inițială de explorare pe Pământ
sa extins într-o misiune cu drepturi depline în care așa-numitii Anunnaki au stabilit centre operative pe
Pământ, pe Lună și chiar pe Marte. În cele din urmă, Anunnakii aveau lipsă de forță de muncă, așa că au
folosit inginerie genetică pentru a modela muncitorii primitivi, alias Homo sapiens. Astăzi, când vorbim
despre Anunnaki, există o mulțime de scepticism și mulți resping ideea că astronauții antici care
călătoresc în spațiu numit Anunnaki au aterizat pe Pământ cu mii de ani în urmă înainte de istoria scrisă.

Cu toate acestea, numeroși savanți și teologi au început să recunoască că poveștile biblice despre
Creație, despre Adam și Eva, Grădina Edenului, Potopul, Turnul Babel sunt de fapt produsul unor texte
antice scrise cu milenii înainte în Mesopotamia antică de către vechii sumerieni. Vechii sumerieni susțin,
pe de altă parte, că și-au obținut cunoștințele despre evenimentele trecute din învățăturile și scrierile
Anunnaki („Cei care au venit din rai pe pământ”).

Tăblița 1
Capitolul 1.1 – Această tabletă explică ceea ce Se pare a fi un război atomic-nuclear pe Pământ între
anunnaki. Vântul malefic despre care a vorbit pare a fi un nor radioactiv care ucide pe toți cei aflați în
cale, zeii și omenirea. O parte foarte interesantă este că spune că este cel mai rău lucru care s-a
întâmplat de la potop (inundare).

Capitolul 1.2 – Această tabletă vorbește despre perioada cu mult timp în urmă, pe planeta natală a
Anunnaki, Nibiru. Ei par să creadă că au luat viață din ceea ce evoluționiștii noștri cred că este supa
primordială. Deși știm că nu se poate întâmpla, ei cred că se poate. Menționează atmosfera groasieră și
vegetația planetei. Ciclurile sale în jurul soarelui cu perioadele calde și reci. În perioadele reci, căldura
interioară a planetei menține pe Nibiru calda. Au început dispute care s-au încheiat cu utilizarea a ceea
ce noi considerăm bombe atomice. Le-au devastat planeta. Apoi s-a făcut pace și s-a stabilit o regalitate
pentru întreaga planetă (un Guvern unic Mondial).

Capitolul 1.3 – Această tăbliță vorbește despre descendența regală de pe Nibiru. Vorbește despre
căsătoriile regilor. Cei de pe Nibiru s-au căsătorit chiar cu fiica fraților săi.

Capitolul 1.4 – Aceasta imagine de pe tăbliță pare că planeta natală a anunnaki are probleme cu o breșă
în atmosfera lor. Răspunsul este să plasarea aurului sub formă de pudră fină în atmosfera superioară
pentru a-i face o reparație. Această decizie nu a fost până când o luptă între ei s-a încheiat cu uciderea
regelui. (Fratele îsi ucide fratele ca Cain pe Abel).

Capitolul 1.5 – Această tăbliță conține consiliul Anunnaki care hotărăște soarta acelui Anunnaki care l-a
ucis pe rege, a cărui rudă îndepărtată, ar trebui să primească tronul. Nu există nici măcar o pedeapsă
luată în considerare pentru uciderea regelui.

Capitolul 1.6 – Această tăbliță detaliază modul în care regele încearcă să vindece atmosfera planetei prin
detonarea bombelor atomice în vulcani. Nu le iese bine și Anunnakii sunt nemulțumiți. Următoarea
persoană la mostenirea tronului îl provoacă pe rege și îl învinge într-un meci de lupte. Regele scapă de
Anunnaki sărind într-o navă spațială și îndreptându-se spre Pământ. (Este aproape ca doborarea la
Pamant a lui Satana).

Tăblița 2
Capitolul 2.1 – Această tăbliță spune despre regii învinși care au evadat de pe Nibiru cu planul de a
merge pe Pământul acoperit cu zăpadă. Nava spațială pe care au luat-o avea bombe atomice pe ea și
planul lor era să creeze o cale prin centura de asteroizi, care îi împiedicase pe Anunnaki să meargă pe
Pământ.
Capitolul 2.2 – Descrie sosirea regilor învinși pe Pământ.

Capitolul 2.3 – Această tabletă povestește despre primele zile ale regilor învinși pe Pământ și despre
cum au găsit aerul, fructele și peștii buni. De asemenea, au găsit urme de aur de care planeta Nibiru are
nevoie pentru repararea atmosferei. Îl cheamă pe noul rege din Nibiru și vrea să facă o înțelegere.

Tăbliță 3
Capitolul 3.1 – Această tăbliță povestește despre încercările regilor înfrânți de a-l mitui pe noul rege cu
cunoștințele sale despre aurul de pe Pământ și de a-și restabili regalitatea.

Capitolul 3.2 – Această porțiune descrie sfârșitul negocierilor. O echipă va fi trimisă pe Pământ pentru a
vedea dacă există aur. Dacă există aur, regele învins va avea un alt meci de luptă cu noul rege pentru
tron.

Capitolul 3.3 - Următorea imagine pe tăbliță îi prezintă pe Anunnaki călătorind pe Pământ. Se opresc
pentru scurt timp pe Marte pentru apă. Se pare că nava lor spațială rulează pe apă. Apoi merg spre
Pământ și aterizează acolo.

Capitolul 3.4 – Această porțiune vorbește despre primele 6 zile pe Pământ ale echipei de avansare a lui
Anunnaki. Multă mâncare, apă, pește și animale.

Capitolul 3.5 – Această porțiune il descrie pe liderul echipei Anunnaki care declară ziua a șaptea drept zi
de odihnă. Metalele au fost prelucrate din ape. Ziua, luna, si anul au primit numele.

Capitolul 3.6 – Această porțiune a tăbliței spune despre căutarea și găsirea aurului, dar nu în cantități
mari. Bombele atomice rămase pe nava spațială a regilor învinși au fost scoase din navă și ascunse într-o
peșteră. Bombele nu trebuie folosite din nou pentru a face drum prin centura de asteroizi. Un membru
al echipei Anunnaki părăsește Pământul pentru a duce primele coșuri pline de aur la Nibiru.

Tăblița 4
Capitolul 4.1 – Această tăbliță începe cu nava spațială cu primele coșuri de aur care sosesc. S-a primit
vestea de pe Pământ că zăcămintele mai mari de aur sunt sub pământ. Un anunnaki de rang înalt a fost
pus la conducerea operațiunilor pe Pământ. El a plecat din Nibiru și a ajuns pe Pământ.

Capitolul 4.2 – Această porțiune a tăbliței îl descrie pe noul rege de pe Nibiru care vine pe Pământ
pentru a vedea singur unde este aurul sub pământ. Se elaborează un plan pentru a vedea cine dintre fiii
săi se va întoarce la Nibiru și care va rămâne și va comanda operațiunii pe Pământ. Acest lucru trebuie
făcut din cauza rivalităților dintre cei doi fii ai săi, deoarece ambii sunt eligibili pentru mostenirea
tronului regal.

Capitolul 4.3 – Această parte il descrie pe noul rege și cum cei doi fii ai săi trag la sorți pentru a vedea ce
slujbe vor îndeplini. Când deciziile sunt anunțate, regele învins își reafirmă cazul pentru al doilea meci de
luptă pentru tron. Meciul de lupte se încheie cu noul rege care îl învinge din nou pe regele deja învins o
dată. După sfârșitul meciului, regele învins mușcă penisul noului rege și îl înghite. El este legat. În timp ce
noul rege se vindecă, burta regelui învins se umflă din cauza materialului seminal al penisului regilor. O
adunare se întrunește și decide ce să facă cu regele învins. Noul fiu al regilor vrea să-l omoare.

Capitolul 4.4 – Această porțiune a tăbliței il descrie pe noul rege care decide să unde sa-l plaseze pe
regele învins, care se așteaptă să moară din cauza înghițirii penisurilor noilor regi, pe Marte în exil în
timp ce acesta moare. Noul rege se întoarce la Nibiru și povestește despre tot ce s-a întâmplat și despre
planurile de a recolta aurul de pe Pământ. Planurile includ realizarea de stații de releu a lui Marte și,
eventual, a Lunii. Pământul este din nou referit ca Eden.

Capitolul 4.5 – Această porțiune descrie construirea de echipamente specifice de mișcare a Pământului,
nave spațiale și rachete de pe Nibiru pentru utilizarea pe Pământ. Ciclurile mai scurte ale Pământului și
atmosfera îi afectează pe Anunnaki. Un grup de mai mulți de Anunnaki, inclusiv câteva femei care au
abilități de vindecare, părăsesc Nibiru pentru a ajunge pe Pământ. Se opresc pe Marte pentru a vedea
dacă regele învins a murit și pentru a începe o stație de releu acolo. Restul grupului continuă pe Pământ.

Tăblița 5
Capitolul 5.1 – Această tăbliță începe cu cel mai recent grup sosit pe Pământ. Fiul care a fost pus la
comanda sprijinului pentru recoltarea aurului își salută sora, care este unul dintre vindecători. Ei zboară
către locuințe ale fiilor împăraților pe care le-au construit pe un munte. Ei își exprimă dragostea unul
față de celălalt și discută despre fiul lor de pe Nibiru care vrea să vină pe Pământ (aceștia sunt fratele și
sora). Ei zboară înapoi în Eden, iar el zboară în jurul ei spunându-i despre planurile lui. Din ce în ce mai
mulți Anunnaki sosesc din Nibiru.

Capitolul 5.2 – Acum există 300 de Anunnaki pe Marte și 600 pe Pământ. Această porțiune a tăbliță
vorbeste mai mult despre aceleași decizii gresite și imorale ale unora dintre anunnaki. Fiica regelui care
face dragoste cu fiul regelui este promisă celălaltui fiu de către rege. Când se află că celălalt fiu și fiică au
dormit împreună, fiicei i se interzice să se căsătorească cu cineva. Fiul regilor care făcea dragoste cu sora
lui violează o tânără vindecătoare, care se află sub comanda surorii cu care se culcă. Fiul regilor
ofensator este exilat într-un loc steril de pe Pământ, dar Anunnaki care îl duce în exil, îl duce intenționat
într-un loc în care cele șapte bombe atomice luate de pe nava spațială a regilor învinși sunt depozitate
într-o peșteră.

Capitolul 5.3 – Tânăra vindecătoare violată este adusă în fața celor șapte judecători și le spune că este
însărcinată. Ei o întreabă dacă îl va lua ca soț pe fiul regelui care a violat-o. Ea spune că o va face. Fiul
regelui exilat este înapoiat în Eden. Celălalt fiu al regilor care este responsabil cu obținerea aurului din
subteran trăiește în acea zonă a Pământului. Tatăl său, regele, îi promisese fiica sa în căsătorie, dar în
schimb a alungat-o din căsătorie când regele a aflat că ea și celălalt fiu al său dormeau împreună. Acum,
fiul împăratului, însărcinat cu obținerea aurului, îi cere să i se alăture în locuința lui. El și sora lui vitregă
au impreuna o fiică nou-născută. Și-a dorit un fiu. Ea mai are o fiică. El strigă că vrea un fiu, dar ea îl
blestemă (blestemul real). Acum are probleme groaznice de sănătate. Abia după ce a jurat să stea
departe de vaginul ei, ea îi dă alinare de blestemul ei.
Ea se întoarce în Eden. Își cheamă soția și copilul de pe Nibiru să vină pe Pământ. Are cinci fii de la soția
sa și de alte femei Anunnaki. Celălalt fiu al regilor, după ce s-a despărțit de sora lui, a violat un tânăra
vindecătoare și ulterior s-a căsătorit cu ea. Acum, el și sora pe care o iubește își cheamă fiul de pe Nibiru
pe Pământ. Dar este căsătorit și are un fiu de soție. Acest lucru a creat rivalități între cei doi fii ai regilor
de pe Pământ. Ea duce la război. Aurul ajunge la Nibiru și se transformă într-un praf fin care este plasat
în atmosferă. Atmosfera se vindecă încet. Acum există cinci orașe Anunnaki pe Pământ. Igigii încep să se
plângă de volumul de muncă grea. Igigi de pe Marte se plâng cel mai mult. Comandantul de pe Marte
este adus pe Pământ pentru a-i arăta cum funcționează acolo.

Capitolul 5.4 – Comandantul de pe Marte arată funcționarea pe Pământ. El dorește în secret să fie rege,
așa că fură tăblițele destinelor (necunoscandu-le adevărata lor sferă și putere) din Eden. El crede că nu
poate fi învins cât timp are tăblițele destinelor, dar este învins și condamnat la moarte. El a murit în al
douăzeci și cincilea shar (se crede că un shar are 3.600 de ani pământeni, lungimea unei orbite Nibiru în
jurul Soarelui). Douăzeci și cinci de shars ar situa execuția lui la aproximativ 90.000 de ani după venirea
Anunnaki pe Pământ. Liderii Anunnaki ai Pământului vin cu un plan de a rafina aurul de pe Pământ și de
a duce doar aur rafinat la Nibiru. Asta va lăsa spațiu pe ambarcațiune pentru ca Igigi să călătorească la
Nibiru pentru odihnă. Regele este de acord.

Capitolul 5.5 – Fiul regilor responsabil de minerit își îndreaptă acum atenția asupra vieții și animalelor de
pe Pământ și asupra modului în care aceasta diferă de Nibiru. Sunt menționate animalele din copacii
înalți care își folosesc picioarele din față ca mâini. Alte creaturi au fost văzute în ierburi înalte mergând
drept (hominoizi). Igigii din minele de aur se răzvrătesc. Regii, cei doi fii și alții elaborează un plan pentru
a-i întoarce pe Anunnaki rebeli la Nibiru și a-i înlocui cu noi lucrători Anunnaki. De asemenea, ei decid să
creeze un Lulu. Un muncitor primitiv.

Tăblița 6
Capitolul 6.1 – Există multe discuții despre crearea unei rase primitive de sclavi muncitori. Unul dintre fiii
regilor afirmă că „părintele oricărui început” are singura putere de creație. Celălalt fiu al regilor care
promovează acest demers spune că ființa există deja și că nu ar fi sclavi, ci ajutoare. Bineînțeles, asta
sună ca o fabricație modernă a unei minciuni. Celălalt fiu al regilor spune că este împotriva regulilor
călătoriei de la o planetă la alta. Fiul celorlalți regi afirmă că era împotriva regulilor chiar și să vină pe
Pământ. După multe dezbateri, iar regele a decretat ca sclavul primitiv să fie creat.

Capitolul 6.2 – Cu cât am cercetat mai mult acest lucru, cu atât mai mult am crezut că Anunnaki, în
special fiul regelui responsabil cu mineritul, au creat creaturile mitice de altădată. Animalele precum
dragonii, centaurii, sirenele, unicornii, etc. În această porțiune a tăbliței se afirmă că au luat părțile
inferioare ale unui animal și le-au combinat cu fețele altora. Cu alte cuvinte, au făcut experimente cu
ADN-ul. Fiul acestui rege a creat creaturi din ADN și a încălcat regulile înainte ca argumentele să înceapă
chiar să creeze un muncitor primitiv. Având dreptul de a continua de la rege, ei au încercat și au încercat
să amestece ADN-ul creaturilor cu două picioare ale Pământului (hominoizi) cu al lor și să-l plaseze în
pântecele creaturii Pământului cu două picioare. Au fost multe concepții dar rezultatele nu au fost bune.
Multe creaturi au fost create cu deformări.
Capitolul 6.3 – Toate încercările au eșuat, dar în cele din urmă au decis să nu mai impregneze o femelă
cu două picioare de pe Pământ, ci o femelă Anunnaki. Femela Anunnaki care făcuse îmbinarea ADN-ului
a decis să fie ea însăși fecundată. Ea a conceput și a născut un băiețel. Ea l-a numit Adam. Apoi au decis
să le întrebe pe tinerele vindecătoare Anunnaki din Nibiru dacă vor fi fecundate. Şapte au făcut un pas
înainte.

Capitolul 6.4 – Cele șapte femei vindecătoare Anunnaki au fost impregnate cu o combinație a creaturii
Pământului cu două picioare (hominoid) și Adam. Cei șapte au născut șapte copii bărbați. După ce și-au
dat seama de problema cererii pentru femeile Anunnaki, au decis să facă copii de sex feminin și să le
lase să procreeze. Soția unui Anunnaki a fost rugată și i s-a dat consimțământul pentru a fecunda.
Nașterea nu a fost normală dar fetița a fost bună.

Capitolul 6.5 – Încă șapte femele au fost create pentru cei șapte bărbați. Adam și Eva sunt mutați în
Eden (principalul oraș Annunaki), iar cei șapte bărbați și femele sunt plasați în cuști printre copaci. (atât
pentru a nu fi sclavi). Timpul pentru ei să procreeze a venit și a plecat. Fara conceptii. O parte din ADN
este luată de la fiul regelui și de la femeia care făcea condimentarea ADN-ului și a fost plasată în Adam și
Eva. Adam și Eva sunt apoi lăsați să cutreiere Edenul după bunul lor plac.

Capitolul 6.6 – În această porțiune a tăbliței, fiul împăratului Edenului observă că Adam și Eva au frunze
pe ei. El este supărat și îi cheamă pe ceilalți fii de regi care au făcut parte din creație să ii explice. El la
rândul său își cheamă complicii la creație. Toți explică ADN-ul lipsă, ceea ce îl supără mai mult pe fiul
care se ocupă de Eden. Avertizase despre nebunie. Unul dintre cei din creație vorbește și spune că viața
lungă a Anunnaki nu le-a fost dată lui Adam si Eva. Fiul responsabil de Eden le poruncește să-și scoată
creațiile din Eden. Adam și Eva nu au părăsit Edenul pentru că au mâncat din fructele pomului interzis, ci
au fost expulzați pentru că oamenii de știință Anunnaki le-au dat ADN-ul pentru a procrea, iar
comandantul Edenului a fost nebun. Eva nu a fost ispitită. Nimic din toate acestea nu erau sub controlul
lui Adam și Eva.

Tăblița 7
Capitolul 7.1 – Adam și Eva sunt plasați într-o incintă în afara orașului Eden. Au avut mulți copii.
Anunnaki au acum trei generații pe Pământ. Soții Adam lucrează în câmpuri și mine. Aurul curge.
Pământul se încălzește. Zăpada se topește. Vulcanii erup și pământul se scutură. Igigii se plâng pe Marte
de vânturi puternice și furtuni de praf. Centura de asteroizi este în tumult. Pe Pământ cad pucioase. Se
pare că Nibiru a trecut pe aproape, provocând cumva o mulțime de probleme pe cer. Un asteroid mare a
lovit luna.

Capitolul 7.2 – În această porțiune se vorbeste cum ei au în vedere abandonarea stației de releu de pe
Marte. Au trecut acum 80 de shars, sau 288.000 de ani pământeni, pe Pământ. Vă rugăm să observați că
oamenii Anunnaki care au venit pentru prima dată pe Pământ acum 288.000 de ani sunt încă în viață.
Anunnaki merg pe Lună și studiază multe lucruri. Cele trei căi ale raiului. Cele douăsprezece constelații,
etc.
Capitolul 7.3 – Deoarece releul lui Marte urma să fie abandonat, urma să fie creat un nou port pentru
navă spațială pe Pământ pentru transportul direct al aurului către Nibiru. Regele vine pe Pământ pentru
a vedea noul port spațial creat.

Capitolul 7.4 – Împărțirea începe din nou între fiii regelui și urmașii lor. Muncitorii primitivi (Adamii și
Evele), sunt capturați în afara orașului Eden și aduși în oraș. Li se dau treburi și slujbe de făcut. În acele
vremuri cerealele și oile nu erau aduse pe Pământ. Fiul împăraților care a creat omenirea are o nouă
schemă, dar el observă că omenirea se întoarce înapoi.

Capitolul 7.5 – Fiul împăraților care i-a creat pe Adam și Eva îi observa pe Adamii și Evele. Într-o zi a
spionat mai multe Eve tinere și a decis să le impregneze cu sperma lui. Ele au nascut. Acum este shar-ul
de nouăzeci de secunde, 331.200 de ani, Anunnaki au fost pe Pământ. Fiul regilor este extaziat de
nașteri și spune că a creat omul civilizat. El vrea ca asta să fie un secret. îi spune vizirului său să-i ascundă
pe cei doi copii în casa lui și să spună că au fost găsiți în coșuri de stuf, în tufișuri. Fiul regilor și soția lui i-
au crescut. Fiul împăraților i-a dat în mod foarte înșelător, nu ca descendenți ai lui, ca pe o nouă
generație mai inteligentă a lui Adam și Eva. El cere ca cerealele și oile să fie aduse pe Pământ pentru ca
acestea să pășunească oile și să culeagă cereale. Odată ce copiii bărbați și femeile procreează (dau pe
lume doi fii, Cain și Abel), regele de pe Nibiru dorește ca bărbatul pământean să vină la Nibiru pentru o
vizită.

Tăblița 8
Capitolul 8.1 – Sosește nava spațială pentru a ridica bărbatul Adam. Fiul regelui își trimite ceilalți
descendenți să-l însoțească pe mascul. Fiul regelui îl păcălește pe bărbat spunându-i să nu mănânce sau
să bea lucrurile de lungă viață pentru că este otravă și va muri. Ambarcațiunea pleacă și ajung pe Nibiru.
Regele își vede pentru prima dată nepoții și un pământean.

Capitolul 8.2 – Pe Nibiru, pământeanului i se oferă pâinea de viață lungă și elixirul. El nu vrea sa
mănânce sau sa bea. Regele se jignește și îl întreabă de ce nu vrea? El ii spune că daca o va face va muri.
Unul dintre nepoții regilor îi dă regelui o tăbliță dată lui de tatăl său cu scopul de a-i da regelui tatălui
său. Regele o citește și înțelege că bărbatul pământean este descendentul fiului său. Fiul regilor vrea ca
pământeanul să se întoarcă pe Pământ și este soarta lui să trăiască și să moară pe Pământ. Adevăratul
motiv pentru care fiul regelui nu dorea ca el să mănânce și să bea hrana pentru viață lungă a fost din
cauza preocupărilor legate de eventualele dispute viitoare ale regalității, deoarece era fiul său.
Pământeanul și unul dintre cei doi nepoți se întorc pe Pământ.

Capitolul 8.3 – Fiilor gemeni, Cain și Abel, li se arată cum să sape canale de apă și să culeagă cereale, în
timp ce celălalt este învățat să păstorească oile și să toarne lâna. La prima recoltă are loc o sărbătoare și
cei doi pământeni gemeni își fac ofrande celor 2 fii ai împăraților. Se face o sărbătoare. Mai târziu, Cain
este nemulțumit că unul dintre fiii regilor nu l-a lăudat pentru efortul său. Cain și Abel luptă din această
cauză și Abel este ucis.
Capitolul 8.4 – Această porțiune a tăbliței spune povestea evenimentelor de după ucidere. Cain este
exilat.

Capitolul 8.5 – Această tăbliță detaliază învățătura către urmașii pământeni ai fiului împăraților.
Menționează și alte învățături pentru alți descendenți. Este creată venerarea Anunnaki. Aceasta a fost în
cei nouăzeci și opt de shar, sau 352.800 de ani de când Annunaki au aterizat pe Pământ. În cea de-a o
sută și al patrulea shar, sau 374.400 de ani pământeni, descendența regală de pe Pământ, mai multe
generații mai târziu au încă copii cu surorile lor vitrege.

Capitolul 8.6 – Această porțiune de tăbliță spune povestea sfârșitului vieții primului bărbat pământean
pe care l-a făcut fiul împăratului de către o Eva. Masculul pământean (tatăl lui Cain și Abel) ni se spune
Adam. S-a născut în sharul nouăzeci și trei (334.800) și a murit în sharul o sută opt (388.800) făcându-l la
54.000 de ani pământeni când a murit. În acest moment, anunnaki și oamenii pământeni se căsătoresc
între ele.

Tăbliță 9
Capitolul 9.1 – În acest moment, Anunnaki și oamenii pământeni se căsătoresc între ei. Apar greutăți pe
Pământ și pe Marte din cauza aprinderii Soarelui. Unul dintre fiii regilor vrea să se căsătorească cu o
femeie pământeană. Există o obiecție. Dezbaterea implică afirmația că descendența regală care se
căsătorește cu surorile vitrege este un obicei. Problema căsătoriei este descendența regală. Dacă
descendența regală se căsătorește cu o femeie pământeană, regele de pe Nibiru ar putea deveni în cele
din urmă un pământean. Regele decretează că, dacă fiul regelui, descendentul masculin, se căsătorește
cu o pământeana, acesta nu se poate întoarce la Nibiru și statutul său de prinț a încetat. Fiul regilor care
este comandantul Pământului afirmă, de asemenea, că el și noua lui soție nu vor putea rămâne în Eden.
Fiul regilor, urmașul masculin, se căsătorește cu o femeie de pe Pământ.

Capitolul 9.2 – 200 de Igigi de pe Marte au venit la nuntă. Fără să știe liderii Edenului, cei 200 de Igigi de
pe Marte hotărâseră să răpească femei pământești pentru a le fi soții. După nuntă au făcut această
faptă. Comandantul Pământului, care a fost întotdeauna împotriva creării omenirii, este întristat că și-au
distrus misiunea inițială. Odinioară fiind o misiune sacră, acum este o faptă rea, una după alta. Acum
Pământul va fi invadat de oameni. Descendenții bărbați ai fiilor regilor care tocmai s-au căsătorit au fost
practic alungați pe un alt ținut de peste mare. Acolo i-a invitat pe Igigi care luaseră soții pământești. Fiul
regilor care a creat omenirea s-a îndrăgostit de o femeie pământeană căsătorită. El îi cere fiului său, care
s-a căsătorit cu o pământeancă care locuiește în noul Pământ, ca soțul pământeanei să fie transferat
acolo. Fiul regilor care a creat omenirea vizitează acum des noul Pământ și urmărește și seduce femeia
(povestea biblică despre David și Bat-Șeba).

Capitolul 9.3 – Bat-Șeba rămâne însărcinată și are un copil. Primul pământean cu corp alb, păr blond și
ochi albaștri. Născut în al sutelea și al zecelea shar, sau la 396.000 de ani pământeni după sosirea
Anunnakilor. Există ciumă și foamete pe Pământ. Comandantul Pământului simte că misiunea
Pământului a devenit pervertită și detestă omenirea pământeană. Strigătele pământenilor au devenit
puternice, atât de mult incat comandantul Pământului nu poate dormi. Un Anunnaki a vrut să-i învețe pe
pământeni arta vindecării. Comandantul Anunnaki a spus nu. Apa nu ar proveni din izvoarele sale unde
locuiau pământenii. Vegetația nu a crescut. Comandantul Pământului a interzis orice învățătură sau
ajutor pentru pământeni. El vroia ca pământenii să piară. Timp de un shar (3.600 de ani) pământenii au
mâncat ierburi. Acest lucru continuă pentru aproximativ cinci shar-uri. Există pete negre pe Soare.
Savanții de pe Nibiru povestesc despre planetele care se mișcă în timpul următoarei treceri a lui Nibiru
pe langa Soare.

Capitolul 9.4 – Savantii de pe Nibiru spun că ghețarii Pământului se topesc și își vor pierde structura.
Alunecarea ghețarilor va produce un val mare care va inunda Pământul. Pământul va fi copleșit. Regele
de pe Nibiru le spune celor de pe Marte și de pe Pământ să se pregătească pentru evacuare. Un savant
sef vine pe Pământ cu un mesaj de la rege. El îi informează că întoarcerea Anunnaki la Nibiru a devenit
afectată de obișnuința cu ciclurile Pământului și de faptul că nu se pot adapta înapoi la ciclurile mai lungi
ale lui Nibiru. Ei mor mai repede. Unul dintre fiii regilor știa despre asta, dar celălalt fiu al regilor, care
este comandantul Pământului, este supărat. El este supărat că pământenii deveneau ca ei și ei deveneau
ca pământenii. El simte că sunt închiși pe planeta Pământ și cândva au fost stăpâni, acum sunt ca sclavii.
Savantul le spune că trebuie să rămână pe Pământ. Ei trebuie să urce în nave spațiale pentru a aștepta
calamitatea. Ceilalți Anunnaki trebuie să aibă posibilitatea de a alege să se întoarcă sau să aștepte
calamitatea. Anunnakii care s-au căsătorit cu femeile pământești trebuie să aleagă între soțiile lor și
plecare. Această tăblița spune că potopul este un eveniment natural. În Biblie, zeul promite că nu va lăsa
omenirea din nou distrusă de potop. Anunnaki sunt adunați împreună și li se spune despre evenimentul
care va avea loc și despre alegerile lor. Fiecare decide să rămână sau să plece.

Capitolul 9.5 – Anunnaki și-au făcut alegerile. Apoi se întreabă despre soarta omenirii. Comandantul
Pământului declară că vor pieri. Anunnakii strigă înapoi că nu trebuie să moară. Comandantul
Pământului își avertizează fratele care i-a creat pe oameni în primul rând împotriva dorințelor sale. Că a
lucrat pe ascuns și a intervenit în propria sa creație. Comandantul Pământului îi face pe fiecare Anunnaki
să depună un jurământ. Sunt date sarcini pentru pregătiri. Navele spațiale sunt atribuite. Fiul regilor care
a creat omenirea merge din nou fara stirea fratelui său și decide să colecteze ADN-ul animalelor. Crește
zgomotul Pământului.

Tăblița 10
Capitolul 10.1 – Această tăbliță povestește despre fiul regelui, care a creat pământenii, primind un vis
care îi spune să-l informeze pe Noe despre dezastrul apei care va urma. Noe urmează să construiască o
barcă robustă pentru a-și salva familia în potopul care se apropie.

Capitolul 10.2 – Noe a păcălit oamenii să-l ajute să construiască o barcă robustă. A șasea zi navigatorul a
sosit cu o cutie de ADN animal. Data Potopului a fost o sută douăzeci de shars (432.000 de ani). Noe
avea zece shars (36.000 de ani). Potopul a fost o combinație de val și ploaie. Presupun că valul a venit
din calota polară sudică dislocată și a plouat, de asemenea, multe zile. Totul s-a întâmplat prin Nibiru, pe
orbita sa, trecând aproape de Pământ.
Capitolul 10.3 – Această porțiune a tăbliței spune despre Potop și așezarea bărcii lui Noe pe muntele de
lângă Ararat. Anunnaki se întorc pe Pământ. Comandantul Pământului îl găsește pe Noe și este gata să-și
omoare fratele din cauza înșelăciunii sale. Când totul este explicat, el este liniștit. Singurul lucru care nu
este îngropat din orașele lor este platforma de aterizare a navei spațiale.

Capitolul 10.4 – La întoarcerea Anunnaki pe Pământ, ei văd o devastare totală. Marte și-a pierdut
atmosfera și apa s-a uscat. Pe Pământ, Anunnaki organizează și stabilesc treburile de reconstruit.

Capitolul 10.5 – Nibiru a fost avariat de atracțiile lui Marte și a Pământului. Atmosfera de pe Nibiru a
fost, de asemenea, deteriorată. Nibiru are nevoie de mai mult aur de pe Pământ. Pământul îi spune
regelui că nu poate fi extras aur. Minele au dispărut. Dar un Anunnaki care studiază peste ocean găsește
pepite de aur întinse pe pământ. De asemenea, descoperă că unii dintre oamenii lui Cain au supraviețuit.
Se fac reconstrucții și pregătiri pentru noile platforme de aterizare.

Capitolul 10.6 – Locul de aterizare a navelor spațiale are nevoie de doi munți. Niciun loc nu era ideal. Ei
construiesc piramidele ca munți pentru portul lor spațial.

Capitolul 10.7 – Această ultimă porțiune a tăbliței îi are pe Anunnaki din nou egoiști, dorind putere și
titlu. Ei împart pământurile între ei.

Tăblița 11
Capitolul 11.1 – Pentru următorul shar (3.600 de ani) s-a păstrat pacea. Dar este prea bun pentru a
rezista. Unul dintre fiii regilor a avut doi fii. Unul locuia pe Pământ cu tatăl său, iar celălalt locuia lângă
portul spațial. Fiul de lângă portul spațial a devenit gelos și lacom. El a crezut că tatăl său își va lăsa
pământurile fiului care a trăit lângă el. Așa că el și soția lui au plănuit să-l ucidă pe frate pentru ca el să
moștenească Pământul. Au dat o petrecere și când fratele lui a adormit de băutură, l-au băgat într-un
sicriu și l-au aruncat în mare. Nu a fost găsit până când a murit. Soția îndurerată a jurat răzbunare și a
luat material seminal de la soțul ei decedat și a ramas însărcinata. A crescut un fiu pentru a-și răzbuna
sotul ucis. Fiul a crescut și a fost antrenat in razboi. A ridicat o armată. A venit ziua și fiul ei a fost lovit cu
o săgeată otrăvită.

Capitolul 11.2 – În această porțiune a tăbliței, fiul ei îl învinge pe unchiul care i-a ucis tatăl. Căzuse pe
Pământ în ambarcațiunea lui. Este orbit și testiculele ii sunt strivite. Consiliul îi permite să trăiască.
Comandantul Pământului își dă seama că aceasta a fost prima dată când un pământean a ridicat o
armată. El își cercetează poziția de a avea porturi spațiale în locuri și pe terenuri pe care nu le
controlează. Își cheamă cei trei fii și a construit un port spațial necunoscut celorlalți Anunnaki. Un alt
interes amoros a apărut. De data aceasta este între descendenții fiecăruia dintre fiii regilor. Toți, în afară
de unul, așteaptă cu nerăbdare să aducă pacea.

Capitolul 11.3 – În pregătirea nunții, este obiceiul ca o rudă să îmbrace mireasa. În timpul îmbrăcării,
mireasa povestește despre planurile ei pentru soțul ei. Planurile sunt atât de grandioase încât ruda care
o îmbracă îi spune tatălui mirilor. Tatăl este alarmat și se teme că regii, ceilalți fii, de descendența regală
vor obține avantaje. Așa că planul lui este ca fiica lui să fie impregnată de fratele ei (mirele). În acest fel,
descendența regală rămâne în tact de partea lor a familiei. Cum ar ști el că urmașii ar fi oameni, nu știu.
După ce și-a fecundat sora, el adoarme. Are un vis de moarte. Când se trezește, îi spune surorii lui care
crede că va fi acuzat că a violat-o. Fuge din oraș și ajunge lângă o cascadă. Stâncile sunt alunecoase și el
cade până la moarte. Această ultimă parte este confuză. Mireasa se grăbește spre locul unde zăcea
trupul mirelui. Ea este acuzată de sora ei că vrea să fie fecundată de fratele ei mire. Consilierul surorii
care vor fi mirese spune că sora ar trebui să o blesteme cu șaizeci de plăgi. Fiul regilor care a creat
omenirea și este, de asemenea, bunicul mirelui, modelează doi emisari fără sânge care nu pot fi
vătămați de razele morții pentru a merge să recupereze mireasa. Consilierul surorii mireselor împușcă
cei doi emisari cu o rază dar nu îi afectează. Consilierul le arată apoi trupului neînsuflețit al miresei care
este atârnat de un țăruș. Cei doi emisari direcţionează asupra ei un pulsar emiţător, îi pun în gură o
plantă a vieţii şi îi stropesc corpul cu apa vieţii.

Capitolul 11.4 – Această porțiune explică o parte din confuzia ultimei porțiuni. Mireasa plecase în lumea
interlopă în căutarea trupului mirelui. Lumea interlopă în vremurile de demult fiind locul morților. Cei
doi emisari o readuc la viață și pleacă din lumea interlopă luând-o cu trupul mirilor. Mireasa vrea să se
răzbune și cere moartea tatălui mirilor, deși acesta nu și-a ucis fiul. Mireasa caută răzbunare pornind un
război. Se termină cu tatăl mirelui prinzându-se într-o cameră a piramidei. S-a îngropat și va muri acolo
dacă nu se face nimic. Tatăl său face o înțelegere în care va fi exilat și va renunța la descendența regală.
Pentru tot ceea ce fac și au făcut acești Anunnaki, acest lucru pare nedrept. Dar comandantul
Pământului face politică și a luat mâna. Fratele său, fiind mai în vârstă, ar trebui să fie următorul rege,
dar prin acest eveniment descendența regală aproape că asigură că regatul nu va fi niciodată
descendența fraților săi.

Capitolul 11.5 – Această porțiune tratează salvarea tatălui din mormântul camerei și deteriorarea făcută
în interiorul piramidei pietrelor, grinzilor și farului. Comandantul Pământului reatribuie și terenuri.
Aceasta aduce o altă întrebare pe care o are pentru tatăl său, regele.

Capitolul 11.6 – Farul navei spațiale este mutat. Comandantul Pământului reatribuie terenuri. Mireasa
mai vrea ce pământ ar fi avut dacă s-ar fi încheiat căsătoria. Nu i se dă nimic. Aceasta aduce o altă
întrebare pe care o are pentru tatăl său, regele. Pământenii se înmulțesc mai repede decât Anunnaki.
Cum îi mai fac Anunnakii pe pământeni să se supună și să le slujească? Regele decide să vină încă o dată
pe Pământ.

Tăblița 12
Capitolul 12.1 – Regele decide să vină pe Pământ. Reconstrucția continuă chiar dacă au trecut doi shars
de la inundație (7.200 de ani). Un lucru foarte curios este menționat aici. „Ochiul ridicat care scanează
pământurile, fasciculul ridicat care pătrunde toate”. Îmi amintește de ochiul atotvăzător din vârful
piramidei. Ca pe bancnota noastră de 1 Dollar.

Capitolul 12.2 – Aceasta este cea mai interesantă parte. Sosește regele și toți au parte de un mare ospăț
și de cântări. Regele și soția sa dorm apoi câteva zile și nopți. În a șasea zi, regele îi cheamă pe cei doi fii
și pe fiica. Îi explică aspectul noii descoperiri de aur și spațiului, etc. Apoi vorbesc despre emisarul pe
care i-a trimis înainte de Potop. Cel care a venit într-o navă spațială și a vorbit cu ei despre Potop și
despre schimbarea ciclului lor de viață pe Pământ. Despre cum ar muri dacă s-ar întoarce la Nibiru. Apoi
același emisar i-a apărut în vis unuia dintre fii. Regele afirmă că nu a trimis un emisar. Toți sunt năuciți.

Capitolul 12.3 – Multe schimbări au loc după vizita regilor. O oarecare reorganizare a pământurilor și o
nouă abordare a pământenilor. Ei urmau să fie amestecați cu Anunnaki în orașe. De asemenea, li s-au
dat un oraș al lor cu propriul lor rege numit de comandantul Pământului. A fost conceput și dat un
sistem de puncte pentru regalitate și autoritate. Mireasa este încă plină de răzbunare și își cere propriul
pământ. Ea face o schemă și o dirijează bunicul (fiul regilor) al mirelui ei mort. El este responsabil de
ceva numit "Sacrele ME" (Totalitatea Stiintelor). Ea face un plan pentru a le fura de la el. Ea ajunge la
locuința lui îmbrăcată sumar și îl seduce cu cântec și vin. Până acum cade în înșelăciune.

Capitolul 12.4 – Mireasa a fost prinsă, dar nu avea ME-urile cu ea. Comandantul Pământului pare să-și fi
deposedat fratele de responsabilitate. Fiul fraților, întors din exil, s-a înfuriat foarte tare. El a cerut un
oraș sacru al lui. Unchiul comandantului Pământului nu i-a dat unul. Si-a luat-o si a adunat niste Igigi care
sa-l ajute. Au început să construiască turnul Babel. Noaptea, forțele comandanților Pământului l-au
distrus și au împrăștiat oamenii. Apoi a dat fiecărei regiuni o limbă și un alfabet diferit de folosit. Regii
orașului au venit și au plecat. Oamenii au cântat cântece despre mireasa care se ocupa acum de "ME".

Capitolul 12.5 – Fiului cândva exilat al fiului regilor i s-a dat stăpânire pe un pământ pe care fratele său îl
stăpânește. Timp de 650 de ani pământeni s-au certat. Fratele mai mic a plecat în cele din urmă la
insistențele fiului regilor (tatăl său). A plecat spre un nou pământ peste ocean. Interesant este fiul
cândva exilat al fiului regilor care a creat pământenii este acum numit Ra (Ra era denumit Zeul Soareui în
Egypt). Ra înlocuiește acum fața leului de lângă piramidă cu fața fiului său. Referințele la fratele său mai
mic sunt șterse. Se pare că există o istorie în Egipt a acestui tip de distrugere a rămășițelor vechilor regi.
Anunnaki avea un sistem precis de numărare cu 60. Ra îl înlocuiește cu numărarea cu 10 - decimal.

Capitolul 12.6 – Această porțiune a tăbliței începe cu tatăl dându-i lui Ra niște "ME" (Totalitatea
Stiintelor). El i-a dat toate cunoștințele, cu excepția modului de a învia morții. Acum s-a stabilit o a treia
regiune și mireasa i se dă stăpân peste ea. Fiul regilor pe care l-a sedus și a furat ME-uri de acum deține
ME de la ea cu care trebuie să-și conducă pământul. Pământului ei i se dă și o limbă cu totul nouă. A
treia regiune nu a fost capabilă să comunice din cauza limbii și aproape că intră în război pentru aceasta.
Comerțul nu se întâmplă din cauza limbii. A treia regiune nu a înflorit din cauza acestei bariere.

Tăblița 13
Capitolul 13.1 – A treia regiune nu a înflorit. Mireasa și-a neglijat regiunea. Alte regiuni nu i-au fost date.
În cele din urmă i-a fost luata. Ea era bântuită de mirele ei mort. Și-a construit o casă pentru plăcerea
nopții. Ea a ispitit bărbați în patul ei și i-a ucis. Ghilgameș este un rege și își dorește viață lungă. El
încearcă, dar nu o atinge și moare.

Capitolul 13.2 – Ra este deranjat de întâmplările miresei. Acum este preocupat de atingerea nemuririi.
El ii instruiește pe oameni să meargă să caute aur. Ei invadează pământul fraților săi și se înfurie. Ra vrea
să conducă întregul Pământ. Mireasa călătorește și găsește un popor într-un ținut care îi place.
Pământenilor li se învață constelațiile.

Capitolul 13.3 – Inamicii se pregătesc de război. Mireasa și Ra. Războiul începe între cele două familii de
fii regi. Comandantul Pământului are un vis cu același emisar ca visul fraților săi.

Capitolul 13.4 – Progresul războiului și fiul regilor care a creat pământenii câștigă. El strigă
comandantului Pământului și adepților săi că el este singurul conducător și ar trebui să se predea. Dar
comandantul Pământului are un avantaj. El știe unde sunt ascunse armele terorii. El trimite doi să le
încarce și să le folosească, dar asigurându-se că oamenii nu sunt răniți.

Capitolul 13.5 – Armele terorii sunt dezlănțuite. Au trecut 1.736 de ani de la inundația Potopului. Totul
este distrus de forțele și adepții lui Ra. Apoi, după, vântul a suflat un nor radioactiv întunecat care i-a
ucis pe toți în cale.

Capitolul 13.6 – Această tăblița este o continuare a tăbliței anterioare.

Tăblița 14
Capitolul 14.1 – Această ultimă tăblițe vorbeste despre cei 2 fii regi. Enki și Enlil zboară în jur privind
daunele cauzate de armele terorii. Cei doi frați vorbesc și discută despre sensul tuturor. Regatul pe care
RA și-l dorea atât de mult este acum un pustiu. Comandantul Pământului îi spune fratelui său că ceea ce
și-a dorit RA, el poate avea. Ce a semănat poate acum să culeagă (pământul radioactiv). Cât despre
comandantul Pământului, el se îndreaptă spre vest, unde este câmpul de aur pentru a finaliza misiunea
inițială.
Geneza din Eridu
Un text sumerian care tratează subiectul cel mai cunoscut din primele capitole ale Bibliei. Geneza Eridu
este scrisă pe o tăbliță cuneiformă sumeriană din care aproximativ două treimi sunt acum pierdute.
Părțile lipsă pot fi reconstruite din texte precum Lista Regelui Sumerian și Berossus:

„Crearea oamenilor (acum pierdută); starea lor mizerabilă; crearea regalității; primele orase; regii
care au condus înainte de Marele Potop (pierdut) decizia zeului suprem Enlil de a distruge omenirea
păcătoasă (pierdută); Ziusudra află de calamitatea care se apropie; construirea Chivotului (pierdută);
Marele Potop; jertfa lui Ziusudra; o ofertă de viață veșnică lui Ziusudra”.
Povestea Creației și Potopului a fost extrem de influentă. Printre textele care au fost inspirate de ea se
numără Epopeea lui Atrahasis, Tabla XI a Epopeei babiloniene a lui Gilgameš, Berossus, relatarea biblică
a Potopului și câteva surse grecești și romane, precum Ovidiu.

Zeița Creatoare se gândește la Omenire

„Nintur era atent: Lasă-mă să mă gândesc la omenirea mea, toți uitați așa cum sunt; și ținând seama de
creaturile mele, ale lui Nintur, lăsați-mă să le aduc înapoi, lăsați-mă să conduc oamenii înapoi de pe
urmele lor. Să vină și să zidească orașe și locuri de cult, ca să mă răcoresc la umbra lor; să pună
cărămizile pentru cetățile de cult în locuri curate și să găsească locuri de ghicire în locuri curate! Ea a dat
îndrumări pentru purificare și strigăte de clemență, lucrurile care răcoresc mânia divină, au desăvârșit
slujirea divină și augustele slujbe, a spus regiunilor din jur: Lasă-mă să instituie pacea acolo! Când An,
Enlil, Enki și Ninhursaga au modelat oamenii cu cap întunecat, ei au făcut ca animalele mici care au venit
din pământ să vină din pământ din belșug și au lăsat să existe, după cum se cuvine, gazele, măgari
sălbatici. , și fiare cu patru picioare în deșert.” - [o parte mare pierdută; poate o poveste a unei încercări
eșuate de a construi un oraș]

Crearea Regalității
„Și lasă-mă să-l sfătuiască; Lasă-mă pe el să supravegheze munca lor și să învețe neamul să urmeze ca
vitele, fără greșeală! Când sceptrul împărătesc cobora din cer, coroana augustă și tronul împărătesc fiind
deja coborâte din cer, regele înfăptuia în mod regulat la desăvârșire augustele slujbe și slujbe divine și a
pus cărămizile acelor orașe în locuri curate. Aceștia au fost numiți pe nume și au primit coșuri de
jumătate de bushel.”

Primele Orașe
„Primul născut al orașelor, Eridu, l-a dat conducătorului Nudimmud, al doilea, Bad-Tibira, a dat Prințului
și Sfintei, al treilea, Larak, a dat lui Pahilsag, al patrulea, Sippar, a dat. galantei Utu, al cincilea, Šuruppak,
i-a dat lui Ansud. Aceste orașe, cărora le-au fost numite pe nume și li s-au alocat coșuri de jumătate de
bushel, au dragat canalele, care erau blocate cu lut purpuriu, purtat de vânt, și au transportat apă,
curățarea canalelor a creat o creștere abundentă.” [O mare parte pierdută, în care trebuie să fi fost
pomeniți regii antediluvieni. Lucrând în canale și pe câmp, au produs atât de mult zgomot, încât zeul
suprem Enlil i-a convins pe ceilalți zei să distrugă omenirea.]

„În acea zi, Nintur a plâns pentru făpturile ei și sfânta Inanna a fost plină de durere pentru poporul ei;
dar Enki s-a sfătuit cu inima lui. An, Enlil, Enki și Ninhursaga au făcut ca zeii cerului și pământului să jure
pe numele lui An și Enlil.”

Viziunea lui Ziusudra

„Pe vremea aceea, Ziusudra era rege și preot lustrație. El l-a modelat, fiind un văzător, pe zeul amețelii și
stătea îngrozit lângă el, formulându-și dorințele cu umilință. În timp ce stătea acolo în mod regulat, zi de
zi, apărea ceva ce nu era un vis: conversație, un jurământ de cer și pământ, o atingere de gât și zeii
aducându-și zădărnicile la Kiur.”

Sfatul lui Enki

„Și în timp ce Ziusudra stătea lângă ea, a continuat să audă: Urcă-te la zidul din stânga mea și ascultă!
Lasă-mă să-ți spun o vorbă la perete și să înțelegi ce spun, să ții cont de sfatul meu! Prin mâna noastră,
un potop va mătura peste cetățile din coșurile cu jumătate de busel și peste țara; a fost luată decizia că
omenirea urmează să fie distrusă. Un verdict, o comandă a adunării, nu poate fi revocată, nu se știe că
niciun ordin al lui An și Enlil nu a fost contramandat, regalitatea lor, mandatul lor, a fost dezrădăcinat;
trebuie să se gândească la ei înșiși... Acum... Ce am să vă spun...” [Lacuna; Enki îi ordonă lui Ziusudra să
construiască arca și să o încarce cu perechi de animale.]

Potopul
„Toate vânturile rele, toate vânturile furtunoase s-au adunat într-unul și odată cu ele, potopul a cuprins
cetățile cu coșurile de jumătate de busel, timp de șapte zile și șapte nopți. După ce potopul a măturat
țara, după ce vântul rău a aruncat barca mare pe ape mari, soarele a ieșit răspândind lumină peste cer și
pământ.”

Sacrificiul lui Ziusudra

„Ziusudra a forat apoi o deschidere în barca mare și galantul Utu și-a trimis lumina în interiorul bărcii
mari. Ziusudra, fiind rege, a făcut un pas înaintea lui Utu sărutând pământul în fața lui. Regele măcelăria
boi, era fastuos cu oile, turte de orz, semilune împreună cu... se fărâmița pentru el... ienupăr, planta
curată a munților a umplut-o pe foc și cu o... strânsă. la sân el ... ” [Lacuna; Enlil este supărat că găsește
supraviețuitori, dar Enki se explică]

Sfârșitul Discursului lui Enki

„Tu ai jurat aici pe suflarea vieții din cer, pe suflarea vieții de pe pământ că El este cu adevărat aliat cu
tine însuți; voi acolo, An și Enlil, ați jurat pe suflarea vieții din cer, suflarea vieții de pe pământ, că el este
aliat cu voi toți. El va debarca animalele mici care se ridică de pe pământ!”

Recompensa lui Ziusudra

„Ziusudra, fiind rege, s-a ridicat înaintea lui An și a lui Enlil, sărutând pământul, iar An și Enlil, după ce l-
au onorat, dădeau viața ca a unui zeu, făceau să coboare în el o suflare de viață durabilă, ca a unui zeu.
În acea zi l-au făcut pe Ziusudra, păstrătorul, ca rege, al animalelor mici și al sămânței omenirii, să
trăiască spre est, peste munții Dilmun.”
Epopeea lui Atrahasis
Este cea mai completă relatare din Mesopotamia a Marelui Potop, cu Atraḥasis în rolul lui Noe. A fost
scrisă în secolul al XVII-lea î.Hr. Textul este cunoscut din mai multe versiuni: două au fost scrise de scribi
asirieni (unul în asirian, unul în dialectul babilonian), o a treia (pe trei table) a fost scrisă în timpul
domniei regelui Ammi-saduqa al Babiloniei (1647-). 1626 î.Hr). Părți sunt citate în Tabla XI din Epopeea
lui Gilgameš; alte influențe sunt în istoria babiloniană a lui Berossus. Aceste texte pot fi folosite pentru a
reconstrui părțile pierdute ale Epopeei lui Atraḥasis, în timp ce structura generală este, desigur,
cunoscută din Biblie.

REZUMAT: Condițiile imediat după Creație

1—Zeii inferiori trebuie să muncească foarte mult și să înceap să se plângă.

2—Revolta zeilor inferiori.

3—Negocieri cu Marii Zei.

4—Propunerea de a crea oamenii, de a-i scuti pe zeii inferiori de munca lor.

5—Crearea Omului.

6—Comportamentul zgomotos al omului; noi plângeri de la zei.

7—Decizia Zeului suprem Enlil de a distruge omenirea printr-un mare potop.

8—Atraḥasis este avertizat în vis.

9—Enki îl anunta pe Atraḥasis in vis și trădează planul lui Enlil.

10—Construcția Chivotului - Arca.

11—Urcarea pe Arca.

12—Plecarea.

13—Marele Potop.

14—Zeii sunt înfometați pentru că nu au mai rămas fermieri care să aducă sacrificii și decid să-l cruțe
pe Atraḥasis, deși este un rebel.

15—Reglementări pentru a reduce zgomotul: nașterea, mortalitatea infantilă și celibatul.

Plângerile Zeilor Inferiori

„Când zeii erau oameni, făceau muncă forțată, purtau corvoadă. Mare era într-adevăr corobia zeilor,
munca forțată era grea, mizeria prea mare: cei șapte mari zei Anunna îi împovăau pe zeii-Igigi cu muncă
forțată. [Lacuna] Zeii-Igigi sapau cursuri de apă canale pe care le deschideau, viața pământului. Zeii-Igigi
au săpat râul Tigru și apoi Eufratul. Izvoare au deschis din adâncuri, fântâni... au stabilit. Au adunat toți
munții. [Lipsesc câteva rânduri] ... ani de corvoadă ... mlaștina vastă. Au numărat ani de corvoadă și
patruzeci de ani, prea mult! ... muncă forțată pe care o purtau zi și noapte. Ei se plângeau, denunţau,
mormăiau în şanţ: Să-l înfruntăm pe maistrul nostru prefect, el trebuie să ne ia povara grea asupra
noastră! Enlil, sfetnic al zeilor, războinicul, vino, să-l scoatem din locuința lui; Enlil, sfetnic al zeilor,
războinicul, vino, să-l scoatem din locuința lui! [Lipsesc mai multe rânduri] Acum ei, chemați la luptă,
luptă, să ne alăturăm, război! Zeii i-au auzit cuvintele: au dat foc uneltelor lor, au dat foc spațiilor lor și
flacără la coșurile lor de lucru. Au plecat, toți și toți, la poarta locuinței războinicului Enlil.”

Insurecția Zeilor Inferiori

„Era noapte, la jumătatea ceasului, casa era înconjurată, dar zeul nu știa. Era noapte, la jumătatea
străzii, Ekur era înconjurat, dar Enlil nu știa!” [Lipsesc mai multe rânduri; marii zei trimit un mesager]

Marii Zei trimit un Mesager

„Nusku și-a deschis poarta, și-a luat armele și a plecat... Enlil. În adunarea tuturor zeilor, a îngenuncheat,
s-a ridicat, a expus porunca: Anu, tatăl tău, sfetnicul tău, războinicul Enlil, prefectul tău, Ninurta și
executorul tău judecătoresc Ennugi m-au trimis să spun: Cine este instigatorul această bătălie? Cine este
instigatorul acestor ostilități? Cine a declarat război, acea bătălie s-a dus până la poarta lui Enlil? În... a
încălcat comanda lui Enlil.”

Răspunsul Zeilor Inferiori

„Toți dintre noi, zeii, am declarat război; Am stabilit... excvația, corobia excesivă ne-a ucis, munca
noastră forțată a fost grea, mizeria prea mare! Acum, toți dintre noi, zeii, ne-am hotărât să luăm
socoteală cu Enlil.” [Marii zei decid să creeze omul, să-i scutească pe zeii inferiori de mizeria lor.]

Propunerile lui Ea, Belet-ili și Enki

„Ea s-a pregătit să vorbească și a zis zeilor, fraților săi: Ce calomnie le punem în sarcina lor? Munca lor
forțată a fost grea, mizeria lor prea mare! În fiecare zi... strigătul era puternic, se auzea zgomotul.
Există... Belet-ili, moașa, este prezentă. Să creeze, deci, un om, un bărbat, Să poarte jugul! Lasă-l să
poarte jugul! Lăsați omul să-și asume corvoarea zeului. Belet-ili, moașa, este prezentă. Lasă moașa să
creeze o ființă umană! Lăsați omul să-și asume corvoarea zeului. Au chemat și au întrebat-o pe zeiță
moașa zeilor, înțeleapta Mami: Vei fi zeița nașterii, creatoarea omenirii? Creați o ființă umană, că el să
poarte jugul, să poarte jugul, sarcina lui Enlil, să-și asume omul corvoarea zeului. Nintu s-a pregătit să
vorbească și le-a spus marilor zei: Nu este pentru mine s-o fac, sarcina este a lui Enki. El este cel care
curăță totul, lasă-l să-mi furnizeze lutul ca să pot face. Enki s-a pregătit să vorbească și a zis marilor zei:
În prima, a șaptea și a cincisprezecea zi ale lunii, lăsați-mă să stabilesc o purificare, o baie. Să fie
măcelărit un singur zeu, apoi să fie curățați zeii prin scufundare. Lasă-l pe Nintu să amestece lutul cu
carnea și sângele lui. Același zeu și același om să fie bine amestecați în lut. Să auzim toba pentru tot
restul timpului. Din carnea zeului să rămână un duh, să-i facă pe viu să-și cunoască semnul, ca să nu fie
lăsat să fie uitat, să rămână duhul. Marii zei Anunna, care administrează destine, au răspuns că da! în
adunare.”
Crearea Omului
„În prima, a șaptea și a cincisprezecea zi ale lunii, a făcut o curățire, o baie. L-au măcelărit pe Aw-ilu, care
a avut inspirația, în adunarea lor. Nintu a amestecat lut cu carnea și sângele lui. Același zeu și același om
au fost bine amestecați în lut. În restul timpului auzeau toba. Din carnea zeului a rămas spiritul. I-ar face
pe cei vii să-și cunoască semnul. Ca să nu fie lăsat să fie uitat, spiritul a rămas. După ce a amestecat lutul,
ia chemat pe Anunna, marii zei. Igigii, marii zei, scuipau pe lut. Mami l-a făcut pe Rady să vorbească și le-
a spus marilor zei: Mi-ați ordonat sarcina și am îndeplinit-o! L-ai măcelărit pe zeu, împreună cu inspirația
lui. Am înlăturat munca ta silnică grea, am impus omului corobia ta. Ai aruncat zgomot asupra omenirii.
Am eliberat jugul, am făcut restaurare. Au auzit acest discurs al ei, au alergat, fără grijă, și i-au sărutat
picioarele, spunând: Odinioară îți spuneam Mami, acum să te cheme Belet-kala-ili.” [Populația umană
crește și zgomotul lor îi deranjează pe zei, care decid să distrugă omenirea. Zeul Enki, însă, îi trimite un
vis lui Atrahasis. Când textul reia, Enki încă vorbește]

Enki explică Visul lui Atraḥasis

„Enlil a comis o faptă rele împotriva oamenilor. Atraḥasis s-a pregătit să vorbească și a zis domnului său:
Fă-mi să cunosc sensul visului. anunță-mă, ca să pot urmări consecințele ei. Enki s-a pregătit să
vorbească și i-a spus slujitorului său: Ai putea spune: „Oare să mă uit în dormitor? Fii atent la mesajul pe
care îl vorbesc în numele tău: Perete, ascultă-mă! Perete din stuf, fii atent la toate cuvintele mele! Fugi
din casă, construiește o barcă, renunță la bunuri și salvează viața. Barca pe care o construiești... fii
egală... Acoperiți-o ca adâncimea, ca soarele să nu vadă înăuntrul ei. Să fie acoperită înainte și înapoi.
Uneltele ar trebui să fie foarte puternice, pasul ar trebui să fie ferm, astfel încât să dea bărcii rezistență.
Voi împovăra peste tine mai târziu o suflare de păsări, un val de pești. A deschis ceasul cu apă și l-a
umplut, i-a spus despre venirea potopului de șapte zile.”

Atrahasis și Bătrânii
„Atraḥasis a primit comanda. I-a adunat pe Bătrâni la poarta lui. Atraḥasis s-a pregătit să vorbească și le-
a spus bătrânilor: Zeul meu nu este de acord cu zeul tău, Enki și Enlil sunt în mod constant supărați unul
pe celălalt. M-au alungat din pământ. Din moment ce l-am respectat întotdeauna pe Enki, mi-a spus
asta. Nu pot trăi în... Nici nu pot să-mi pun picioarele pe pământul lui Enlil. Voi locui cu zeul meu în
adâncuri. Acesta mi-a spus:...”

Construcția Arcei
„Bătrânii... Tâmplarul își ducea toporul, stufătorul își ducea piatra, bogatul smoala, săracul aducea
materialele necesare.” [Lacună de vreo cincisprezece rânduri; cuvântul Atraḥasis poate fi deslușit.]

Imbarcarea pe Arcă
„Aducând... orice a avut... Orice a avut... Animale pure pe care le-a sacrificat, vite... Animale grase pe
care le-a ucis. Oile... el a ales și și a adus la bord. Păsările care zboară în ceruri, vitele și... zeului vitelor,
făpturile stepei, ... și-a adus la bord... și-a invitat oamenii... la un ospăț... familia lui. a fost adus la bord.
Pe când unul mânca, iar altul bea, el a intrat și a ieșit; nu putea să stea, nu putea să îngenuncheze, căci îi
era zdrobită inima, îi dorea fiare”.

Plecarea
„S-a schimbat perspectiva vremii. Adad începu să urle în nori. Zeul pe care l-au auzit, zgomotul lui. A
adus smoală ca să-și sigileze ușa. Când și-a închis ușa, Adad urlă în nori. Vânturile au fost furioase când a
pornit, a tăiat frânghia de acostare și a eliberat barca.” [Lacună]

Marele Potop
„Furtuna... au fost înjugați Anzu a sfâșiat cerul cu ghearele lui, El... pământul și și-a spart zgomotul ca o
oală... a venit potopul. Puterea ei a venit asupra popoarelor ca o bătălie, un om nu a văzut pe altul, nu s-
au putut recunoaște unul pe celălalt în catastrofă. Potopul a coborât ca un taur, Vântul a răsunat ca un
vultur care țipă. Întunericul era dens, soarele dispăruse, ... ca muștele. zgomotul potopului.” [Lacună.
Zeii se trezesc înfometați pentru că nu au mai rămas fermieri și nu se mai aduce sacrificii. Când
descoperă că Atrahasis a supraviețuit, ei fac un plan pentru a se asigura că zgomotul va rămâne în limite:
inventează nașterea, mortalitatea infantilă și celibatul.]

Omenirea este pedepsită

„Enki s-a pregătit să vorbească și i-a spus lui Nintu, zeița nașterii: Tu, zeiță a nașterii, făuritoare a
destinelor, stabilește moartea tuturor popoarelor! Acum, să fie o a treia femeie printre oameni, printre
oameni sunt femeia care a născut și femeia care nu a născut. Să fie și printre oameni pasittu (demonul):
Să smulgă pruncul din poală care l-a născut. Și așezați mari preotese și preotese, să fie tabu și astfel să se
stingă nașterea."
Marele Potop (Biblia - Geneza 6)
Povestea mitologică despre o mare distrugere care s-a întâmplat cândva pe pământ. Există mai multe
variante; versiunea biblică este cea mai cunoscută. Nu poate fi exclusă posibilitatea ca în spatele poveștii
să existe un eveniment istoric (o inundație locală în sudul Babiloniei în secolul al XX-lea î.Hr.).

„Când oamenii au început să se înmulțească pe fața pământului și li s-au născut fiice, fiii lui Dumnezeu
au văzut că fiicele oamenilor sunt frumoase; și i-au luat de soție pe cei pe care i-au ales din ei. Atunci
DOMNUL a spus: Duhul Meu nu va rămâne veșnic în om, căci el este trup, ci zilele lui vor fi o sută
douăzeci de ani. Nefilim au fost pe pământ în acele zile, și de asemenea după aceea, când fiii lui
Dumnezeu au venit la fiicele oamenilor și le-au născut copii. Aceștia au fost oamenii puternici care erau
din vechime, oamenii de renume. YHWH a văzut că răutatea omului era mare pe pământ și că orice
închipuire a gândurilor inimii lui era numai rău încontinuu. Și lui YHWH i-a părut rău că a făcut pe om pe
pământ și l-a întristat în inima lui. Așa că DOMNUL a spus: „Voi șterge de pe fața pământului pe omul pe
care l-am creat, pe oameni și fiare și târâtoare și păsări ale cerului, pentru că îmi pare rău că i-am făcut.
Dar Noe a găsit favoare în ochii lui YHWH. Acestea sunt înregistrările lui Noe. Noe a fost un om drept,
fără prihană în generația lui; Noe a umblat cu Dumnezeu. Și Noe a avut trei fii: Sem, Ham și Iafet. Acum
pământul era corupt în ochii lui Dumnezeu și pământul era plin de violență. Și Dumnezeu a văzut
pământul și iată că era corupt; căci orice făptură le stricase calea pe pământ. Și Dumnezeu a zis lui Noe:
„Am hotărât să pun capăt oricărei făpturi, căci pământul este plin de violență prin ei; iată, îi voi nimici
împreună cu pământul. Fă-ți un chivot din lemn de gofer; fă-ți încăperi în chivotul și acoperă-l pe
dinăuntru și pe dinafară cu smoală.Iată cum să-l faci: lungimea chivotului de trei sute de coți, lățimea lui
de cincizeci de coți și înălțimea lui de treizeci de coți.Fă-i chivotului un acoperiș și termină-l. la un cot mai
sus și pune ușa chivotului în lateral, fă-o cu punțile mai joase, a doua și a treia. Căci iată, voi aduce un
potop de ape pe pământ, ca să nimicească orice făptură în care este suflare. a vieții de sub cer; tot ce
este pe pământ va muri. Dar Eu voi încheia legământul Meu cu tine și vei intra în chivot tu, fiii tăi, soția
ta și soțiile fiilor tăi cu tine. Orice ființă vie din orice făptură, să aduci în corabie câte doi din fiecare soi,
ca să-i țină în viață împreună cu tine; să fie bărbat și femeie. Păsările după felul lor și animalele după
felul lor, din fiecare târâtor de pe pământ, după felul lui, două din fiecare soi să vină la tine, ca să le țină
în viață. De asemenea, ia cu tine orice fel de mâncare care se mănâncă și depozitează-l; și va servi ca
hrană pentru tine și pentru ei. Noe a făcut asta; a făcut tot ce i-a poruncit Dumnezeu.”

Marele Potop (Tablitele Sumeriene)

Segmentul A
[aproximativ. 36 de rânduri lipsesc] „Pregătește... voi... pieirea omenirii mele; pentru Nintur, voi opri
anihilarea creaturilor mele și voi întoarce oamenii din locurile lor de locuit. Lasă-i să construiască multe
orașe, ca să mă pot înviora la umbra lor. Să pună cărămizile multor orașe în locuri curate, să stabilească
locuri de ghicire în locuri curate și, când stingerea focului... va fi aranjată, riturile divine și puterile
înălțate sunt desăvârșite și pământul este irigat, voi stabili bine. -fiind acolo. După ce An, Enlil, Enki și
Ninḫursaĝa au modelat oamenii cu cap negru, au făcut și animale să se înmulțească peste tot și au făcut
să existe turme de animale patruped pe câmpie, așa cum se cuvine.” [aproximativ. 32 de linii lipsesc]

Segmentul B
[3 rânduri fragmentare] „Voi supraveghea munca lor. Lăsați … constructorul Pământului, să sape o
fundație solidă. După ce... a împărăției a coborât din ceruri, după ce coroana înălțată și tronul de domnie
au coborât din cer, riturile divine și puterile înălțate au fost desăvârșite, cărămizile orașelor au fost puse
în locuri sfinte, numele lor au fost anunțate și … au fost distribuite. Primul dintre orașe, Eridug, a fost dat
liderului Nudimmud. Al doilea, Bad-tibira, a fost dat Stăpânei. Al treilea, Larag, a fost dat lui Pabilsaĝ. Al
patrulea, Zimbir, a fost dat eroului Utu. Al cincilea, Šuruppag, a fost dat lui Sud. Și după ce numele
acestor orașe au fost anunțate și… au fost împărțite, râul… a fost udat și odată cu curățarea canalelor
mici… au fost înființate.” [aproximativ. 34 de linii lipsesc]

Segmentul C
„Scadă în rai... inundați... omenirea. Așa că a făcut... Apoi Nintur... Sfânta Inana a făcut un bocet pentru
oamenii săi. Enki s-a sfătuit cu el însuși. An, Enlil, Enki și Ninḫursaĝa i-au făcut pe toți zeii cerului și ai
pământului să depună un jurământ invocându-i pe An și Enlil. În acele zile, Zi-ud-sura regele, preotul
gudug... El a modelat... Umilul, hotărât, reverențios... Zi de zi, stând constant la... A apărut ceva care nu
era un vis, conversație... depunând un jurământ prin invocarea cerului și Pământ. În Ki-ur, zeii... un zid.
Zi-ud-sura, stând lângă ea, a auzit: Peretele lateral stând în partea stângă... Peretele lateral, vă voi spune
cuvinte; ține seama de cuvintele mele, fii atent la instrucțiunile mele. Un potop va matura peste... în
toate... S-a luat decizia ca sămânța omenirii să fie distrusă. Verdictul, cuvântul adunării divine nu poate fi
revocat. Ordinul anunțat de An și Enlil nu poate fi anulat. Regatul lor, mandatul lor a fost întrerupt; inima
lor ar trebui să fie odihnită în legătură cu asta. Acum... Ce... ”[aprox. 38 de linii lipsesc]

Segmentul D
„Toate furtunile și furtunile s-au ridicat împreună și potopul a cuprins ……. După ce potopul a cuprins
pământul, iar valurile și furtunile legănaseră imensa barcă timp de șapte zile și șapte nopți, Utu, zeul
soarelui, a ieșit, luminând cerul și pământul. Zi-ud-sura putea să foreze o deschidere în barca uriașă și
eroul Utu a intrat cu razele sale în barca uriașă. Zi-ud-sura regele s-a prosternat în fața lui Utu. Regele a
sacrificat boi și a oferit nenumărate oi.” [aproximativ. 33 de linii lipsesc]

Segmentul E
„Ei v-au făcut să jurați pe cer și pe pământ... An și Enlil v-au făcut să jurați pe cer și pe pământ... Din ce în
ce mai multe animale au debarcat pe pământ. Zi-ud-sura regele s-a prosternat în fața lui An și a lui Enlil.
An și Enlil l-au tratat pe Zi-ud-sura cu amabilitate... i-au dat viață ca pe un zeu, i-au adus viața veșnică. În
acea vreme, din cauza păstrării animalelor și a semințelor omenirii, ei l-au așezat pe rege Zi-ud-sura într-
o țară de peste mări, în ținutul Dilmun, unde răsare soarele. Tu … "
Tăblița lui ADAPA - Primul OM
El (Enki) a făcut o înțelegere largă perfectă în el (Adapa), Pentru a dezvălui proiectul pământului. Lui i-a
dat înțelepciune, dar nu i-a dat viață veșnică. Pe vremea aceea, în acei ani, era înțelept, fiul lui Eridu.
Enki l-a creat ca un spirit protector în rândul omenirii. Un înțelept - nimeni nu-i respinge cuvântul -
Intelept, extraînțelept, a fost unul dintre Anunnaki, Sfânt, curat de mâini, preotul pashishu care se ocupă
mereu de rituri. El face copt cu brutarii din Eridu, El face mâncarea și apa din Eridu în fiecare zi,
Pregătește masa cu jertfele cu mâinile sale curate, Fără el nicio masă cu ofrande nu este curățată. Scoate
barca și pescuiește pe Eridu. În acel moment, Adapa, fiul lui Eridu, când îl scoase din pat pe liderul Enki,
obișnuia să „alimenteze” șurubul lui Eridu în fiecare zi. La sfântul Kar-usakar s-a îmbarcat într-o barcă cu
pânze Și fără cârmă barca lui ar pleca în derivă, Fără stâlp de cârmă își va scoate barca în marea largă.
South Wind Trimite-l să locuiască în casa peștilor.
„Vântul de Sud, deși îi trimiți pe frații tăi împotriva mea, oricât de mulți ar fi, îți voi sparge aripa!”

De îndată ce rostise aceste cuvinte, aripa South Wind s-a rupt; Timp de șapte zile, vântul de sud nu a
suflat spre pământ. An l-a strigat pe vizirul său Ilabrat: „De ce nu a suflat vântul de miazăzi spre pământ
de șapte zile” Vizirul său Ilabrat i-a răspuns: „Domnul meu, Adapa, fiul lui Enki a rupt aripa South Wind”.
Când An a auzit acest cuvânt, El a strigat: "Ajută-l cerul! Ridică-te de pe tronul lui. Trimite să-l aducă
aici!" Enki, conștient de căile Raiului, l-a atins Și l-a făcut să-și poarte părul neîngrijit, L-a îmbrăcat în
haine de doliu, I-a dat instrucțiuni: „Adapa, trebuie să mergi înaintea regelui An.

Te vei sui la Rai, Și când te vei sus la Rai, Când te apropii de poarta Anului, Dumuzi și Gizzida vor sta în
Poarta Anului, Te vor vedea, te vor tot pune întrebări, Tinere, în numele cui porți haine de doliu?"
Trebuie să răspunzi: „Doi zei au dispărut din țara noastră și de aceea mă comport așa”. Ei vor întreba:
„Cine sunt cei doi zei care au dispărut din mediul rural?” Vei răspunde: „Sunt Dumuzi și Gizzida. Se vor
privi unul la altul și vor râde mult, Îi vor rosti un cuvânt în favoarea ta lui Anu, Te vor prezenta lui An într-
o dispoziție bună.

Când vei sta în fața lui An, vor ține. Pâinea morții, ca să nu mănânci. Îți vor da apă de moarte, ca să nu
bei. Îți vor întinde o haină; așa că îmbracă-te. Îți vor da untdelemn. ; așa că unge-te. Să nu neglijezi
poruncile pe care ți le-am dat; Păstrează-te de cuvintele pe care ți le-am spus." A sosit trimisul lui An.
„Trimite-mi Adapa, Care a spart aripa vântului de sud”. L-a făcut să ia calea cerului. Când s-a suit la cer,
Când s-a apropiat de Poarta Anului, Dumuzi și Gizzida stăteau în Poarta Anului. Hei l-a văzut pe Adapa și
a strigat: "Cerul să-l ajute! Tinere, în numele cui arăți ca acest Adapa, în numele căruia porți haine de
doliu Doi zei au dispărut din țară și de aceea port haine de doliu."

„Cine sunt cei doi zei care au dispărut din țară”. „Dumuzi și Gizzida”, a răspuns Adapa. S-au uitat unul la
altul și au râs mult. Când Adapa s-a apropiat de prezența regelui An, An l-a văzut și a strigat: „Vino aici,
Adapa! De ce ai spart vântul South Wind”. Adapa i-a răspuns lui An: „Stăpâne, prindeam pește în
mijlocul mării, pentru casa domnului meu Enki. Dar a umflat marea în furtună Și a suflat vântul de
miazăzi și m-a scufundat! Am fost nevoit să mă stabilesc. în casa peştilor. În furia mea, am blestemat
Vantul Sud". Dumuzi și Gizzida au răspuns de lângă el: I-au spus lui An un cuvânt în favoarea lui.

Inima lui s-a liniștit și a tăcut: „De ce a dezvăluit Enki nenorocitei omeniri căile cerului și pământului, Dă-
le o inimă grea. El a fost cel care a făcut-o! Ce putem face pentru el. Adu-i pâinea vieții veșnice și lasa-l
sa manance!" I-au adus pâinea vieții veșnice, dar nu a vrut să mănânce. I-au adus apa vieții veșnice, dar
nu a vrut să bea. I-au adus o haină și el și-a pus-o. I-au adus ulei, iar el s-a uns. An îl privea și râdea de el:
"Hai Adapa, de ce n-ai mâncat? De ce n-ai băut? N-ai vrut să fii nemuritor? Vai de oameni abătuți!" Dar
Enki domnul meu mi-a spus: "Nu trebuie să mănânci! Nu trebuie să bei! Ia-l și trimite-l înapoi pe
pământul lui."
Identitatea lui THOTH Atlantul

Cine a fost Thoth?

A. Rigelean-Orionian pur.
B. Maestrul Enochian Iluminat.

C. Quezlcoatel.

D. Hermes.

E. fiul lui Enki.

F. Raismes din Aphra.

G.. Atlanteanul.

H.. Tut - Isus?

Identitatea Thoth leagă Anunnaki de Orion și Rigel. Vorbiți despre tot ce este făcut cu oglinzile. Amintiți-
vă ce au spus despre Electron: „Există doar unul care doar se învârte” – ar putea fi un adevăr al lui
Thoth. Thoth a construit piramida și a început calendarul. Superman care își schimbă pelerinele nu ține o
lumânare pentru acest tip. Dar ce am învățat despre „răscumpărarea” fondului nostru genetic? Thoth
este, de asemenea, autorul/inspiratorul declarat al lucrării moderne de reparare a țesăturilor de
cartografiere a timpului templierilor de astăzi – literatura de grilă Oritronic vs Metatronic. Încercăm de
multă vreme să rezolvăm adevărata intenție din spatele culturilor draconiene și reptiliene din sectorul
Orion, implicarea în pregătirea ADN-ului nostru. Deși în special pe acest site web, poveștile de groază
Draco au primit o presă puternică, de fapt ideea simplistă că rădăcinile Draco și Dragon sunt toți
mâncând oameni și însetați de sânge (Lupte sub Dulce?) pur și simplu nu este adevărată. Gardner uită să
ne spună nelegiuirile și dezavantajele dragonului Draco, dar cel puțin ne reamintește că poate ADN-ul
nostru trebuia să aibă familiile sale regale („graal”) crescute ca niște câini de spectacol timp de milenii.

Deși este adevărat că partea căzută sau nefită a acelei culturi (ceea ce eu consider paralel cu Anunnaki)
au săvârșit niște fapte îngrozitoare în îngrijirea noastră ca o vasă Petri. O fizică adevărată din spatele
mitului vampirului, de exemplu. Pe de altă parte, unele dintre cele mai înalte forme de psihocinetică
potențială, locuitori în stele și semințe de ADN mai rapide decât lumina vin la noi tocmai pentru că am
fost semănați dintr-un arbore genealogic atât de puternic (dacă uneori literalmente groaznic de
Dumnezeu). Thoth este un caz educațional în acest sens. Rareori comparăm informații detaliate
specifice care explică faptul că el (numit și Quetzlcoatel - subiectul „Profețiilor Tutankhamon” ) a fost
fiul lui Enki, fratele lui Marduk/Ra - deci în mod clar mândria apărătorilor ADN-ului uman parte a
Anunnaki. flota. Thoth afirmă fără echivoc că este de origine pură Orion / Rigelian. Punerea laolaltă a
acestor două noțiuni ne poate oferi o nouă perspectivă asupra Originilor Anunnaki din sectorul Orion și
de ce, de exemplu, Thoth (ca Hermes) a construit complexul piramidei ca o hartă stelară Spirala de Aur
pentru stelele centurii lui Orion.

Iov 38:31 : „Puteți să legați influențele dulci ale Pleiadelor sau să dezlegați legăturile lui Orion?”

Citat din Eldorado Analysis of North American Star-Maps: Structurile dolmenelor, cum ar fi piramidele
din Giza (simetrie masivă de reglare în ceea ce privește mecanica oribitală și încorporarea sarcinii)
modulează rotația planetară pentru a le stabiliza prin efectele gravitaționale, cum ar fi alinierea
planetelor și lucruri precum „problema orbitală gravă din cauza unei lovituri spectaculoase de la un
meteorit care trece. a dus la o decădere rapidă a orbitei.”

Notă : vezi Originea ET a EXPERIMENTULUI în stabilizarea interplanetară? Include mai multe despre
rolul lui Thoth.

În „Poveștile calendaristice” ale lui Sitchin din „Când a început timpul” - el ne explică în detaliu că Thoth
a predat calendarul bazat pe ciclurile lunii (care sub celălalt nume Quetzlcoatel a devenit calendarul
mayaș), parțial pentru că trebuia să concureze cu arcul său. Calendarul solar bazat pe fratele inamicului
Marduk/Ra. Se pare că bătălia lui Jose Arguelles cu Papa are un precedent. Ideea aici este că istoria
originilor lui Thoth ne oferă un nou indiciu major. — Referință Sitchin. Thoth a fost învățat de tatăl său
Enki, cum să învie oamenii din morți. Fratele său Marduk/Ra nu era. Un alt indiciu posibil cu privire la
identitatea lui cu mitul lui Isus. Cerceta rezultată a dus la scoaterea lui Ra pe Thoth din Egipt,
precipitându-i viața mesoamericană ca Quetzlcoatel etc. Ceea ce mi se pare fascinant este dacă
combinăm bursa detaliată a lui Sitchin, care demonstrează că Thoth este fiul lui Enki, fratele lui Ra.

Și totuși, Thoth proclamă: „Sunt sânge pur Rigelian din Orion.”

Așa că s-ar putea să obținem o imagine mai mare a originilor planetare ale fondului nostru genetic
Anunnaki. Cuvântul Origine este înrădăcinat în cuvântul Orion. Am speculat de mult că tatăl lui Enki,
ANU, era de sânge Orion. Cearta fiului lui An (Enki/Adonai versus Enlil/Yalweh) asupra faptului dacă să
ne însuflețim sau nu să ne împuternicești fondul genetic, experimentul lor, a devenit rădăcina aproape
fiecărui război din istoria planetei noastre, inclusiv și mai ales:

1. Explozia nucleară provocata de Enlil care deșertifică Sinaiul.

2. Tradarea lui Enlil de a distruge Raiul lui Enki, care era Atlantida/Thule.

3. În special bătălia fraților Cain/Abel, care astăzi este etichetată război arab/israelian.

Notă : Vezi Cartea lui Gardner „Genesis of the Graal Kings”, despre îngrijirea lui Enki a lui
Cain/Cayin/King pentru a începe linia de sânge a Graalului.

Ar fi firesc ca Thoth care coboară din partea Enki a războiului fraților (alias Estul Edenului ) să
moștenească înclinația Adonai/Enki de a încerca să strecoare niște mușchi psihocinetici în noi ca
experiment ADN. Acest lucru este foarte în concordanță cu zvonul andromedan conform căruia casa de
comerț Sirian/Orion plătită de cultura Orion pentru a construi Nibiru pentru îmbinarea genelor, a fost
rebelă împotriva Imperiului. Drept urmare, copiii mai ingenioși ai EA (Thoth) strecoară un mickey în
ceaiul genetic Nibiru. Andromedanul se numește acest Paa Taal sau ADN -ul 11-a Dimensional . Acesta
devine cuvântul Ptah, în Egipt despre care unii (Helios de exemplu) cred că este identic cu persoana
Aleph Hyperion. Ceea ce poate fi mai fascinant este motivul pentru care casa comercială AN/EA Orion, a
cărei familie a devenit Thoth, a vrut să se răzvrătească împotriva legilor stricte ale reginei Orion
împotriva încrucișării spontane și psihocinetice și nereglementate de ADN.
Pe partea înaltă (dacă e să credem „Reintoarcerea Inannei ” și Anna Hayes „Voygers” ), mai târziu,
anunnakii orionieni au fost rușinați și și-au cerut scuze în legătură cu începerea fracționării unui grup de
gene (aici pe Pământ ) fără a oferi mediul magnetic stelar pentru a re- încorporați acea linie de sânge
înapoi în locuirea stelei, nemurirea și Solarianul capabil să navigheze magnetic prin Sori. Pentru a face
acest lucru, a fost nevoie de milenii de planificare pentru a aduce grupurile de familii sufletești înapoi în
presiunile gravitice și familiale care le-ar putea arunca din punct de vedere ADN înapoi în stele
superluminal. Anna Hayes discută acest lucru în detaliu în ceea ce privește împletiturile ADN. Aceasta
este ceea ce Gardner descrie drept „ridicarea pietrei de foc înalt” sau SHEM. Practic, simetria imploziei -
familial, tectonic, arhitectural, glandular, genetic.

În esență, în rezumat, dacă despărțiți o ramură (Scion/Jon) a unei familii ADN, fără responsabilitatea de
a oferi un format de templu sacru pentru a reintegra memoria acelei linii de sânge înapoi în familiile de
stele ale lordlor timpului, atunci obțineți Karma proastă. Mâna ta este pălmuită de o Tablă Galactică. În
„Reintoarcerea Inannei”, acest lucru se traduce prin faptul că Anunnaki le-a spus (de către Guardian
Alliance?) că rudele lor actuale sunt blocate pe Pământ până când vor ajuta la recolta să răscumpere
întregul bazin genetic rătăcit pe care l-au început. Aceasta devine o sarcină înfricoșătoare. Ceea ce
propun aici este să devenim mai conștienți de cum ar fi Templul, bine cartografiat și încorporat
astrologic - practicile și riturile pentru grupurile de familie își vor aduce Fericirea înapoi în găurile de
vierme stelelor.

O poveste pe care Michael Heleus a sugerat-o odată este că stăpânirea lui Sirius (Avanpostul Anunnaki),
condusă de Teroarea Orion, a produs resentimente acolo. Politica fricii a generat în cele din urmă un fel
de rebeliune în interiorul bogatei case de comerț EA/AN (bunicul lui Thoth). Așa că dorința de a strecura
un „virus” la același cult Borg care a promovat Războiul Orion ar fi putut să fi fost de ceva vreme în
descendența lui Thoth. Combinația de bune abilități de îmbinare a genelor din familia lui EA, combinată
cu norocul de a avea investiții Orion în Nibiru ca întreprindere de îmbinare a genelor pentru exploatarea
aurului (pulbere) în avanpostul EArth, ar fi putut fi prea tentantă pentru a rezista unor revolte. Anunnaki
și Nibiru/Hibiru fiind în multe privințe sinonime aici, probabil Hevree/Hiburu (cele din „încrucișarea”),
poate că au avut un pic de resentimente în ceea ce privește modul în care genele lor au fost încrucișate
inițial între reptilieni și umanoizi.

Partea împuternicită cu pasiune/glandă a liniei de familie are partea superioară în Enki împotriva fraților
Enlil și, în mod similar, în frații Marduk/Ra versus Thoth din generația următoare. Interesant cum
(Turgenov) — Păcate — sau dorințe — ale părinților au vizitat direcțiile sufletești ale fiilor. A fost nevoie
de o cantitate destul de mare de șmecherie pentru a instala astfel de droidi ADN cu auto-replicare
radical pe planeta minieră, fără a trezi prea multe suspiciuni asupra vedetei de acasă. O poveste
interesantă a fost în povestea originală a lui Enoh. El a fost mândria droidilor ADN din flota lui Enki. El a
fost cel depus înapoi la consiliul Orion când au cerut un exemplar din rezultatul experimentelor genetice
de pe Pământ, după ce au aflat că Anunnaki s-au încrucișat în propriul lor ADN. Și așa a început povestea
lui Enoh/scrib cu povestea sa de epocă despre călătoria la casa Stelei Orion.

Notă : Cuvântul H'Ur-tak - autor: „Cheile lui Enoh” – înseamnă „Lumina din Orion.”
Toate acestea făceau parte din subterfugiul Enki-Thoth împotriva lui Enlil și mai târziu a lui Marduk/Ra.
Și de ce Enki și Thoth au trebuit să înceapă Atlantis/Thule pentru a ascunde copiii lui Cayin. Ceea ce îmi
place este că în cele din urmă noi - bazinul nostru genetic - ajungem să fim glonțul în cuptorul Draconian.
Ceva din mine Scorpionului îi place înțepătura. Continuă revoluția împotriva E-LIZ-abeths? Arheo-
geometria destinului spiritual al Americii. Individuarea vs. revoluția „Nouă Ordine Mondială” – un
microcosmos al războaielor galactice din Orion. O continuare galactică adevărată a filmului „Impiriul
Cotra-ataca”. În orice caz, foarte devreme Thoth capătă o oarecare reputație pentru apărarea droidilor
ADN naivi de aici (noi), împotriva parazitismului verilor săi mai vampirici (draconieni). Dacă interpretăm
corect miturile lui Thoth, poate că strategiile sale educaționale l-au pus și astăzi în fruntea celor care ne-
ar proteja demnitatea genetică în fața paraziților galactici citați mai jos aici:

„Thoth a servit să-i lumineze pe oameni în acea epocă că ei nu erau din generația Nephilim, îngerii
căzuți ai lui Lucifer, si ca erau încă „îngeri inconstienti.”

Întreaga poveste devine mult mai groasă dacă luăm în serios, chiar și puțin în serios, bursa lungă a cărții
lui Maurice Cotterell (Profețiile Tutankhamon) care insistă că Tut a fost Quezelcoatel (Thoth?) Apoi (și
nu sunt atât de sigur de acest lucru, dar consider că este important să subliniez) acolo. sunt mai mult de
o carte întreagă de studii care insistă că Tut a fost Isus (Casa lui Mesia). Deci, să ne uităm la celelalte
nume ale lui Thoth. Să vedem, El este:

A. Toth-Mus-Zurud.

„Am intrat într-o vesica de Lumină, o merkabah de foc auriu și alb-albastru, de la Rigel, prin
„Asefetas” (Centura lui Orion) și am coborât la „Rastaru” (Rastau), varietatea eterica a câmpiei din
Giza. Cu mine, am adus Tableta Enohiană."

Notă : Inserare de la Dan — nu de la link: Acum, din câte îmi amintesc, Michael Ash, empatul șef al lui
Montauk, m-a asigurat personal că echipajul Rigelian de la Montauk este unul dintre cei mai aroganți și
fără inimă tipuri de ET cu care să lucrez. Cu toate acestea, probabil că nu ar trebui să generalizăm aici.
Lucrul cu primitivii Pământului ar putea încerca probabil răbdarea unui rege Cayin.

B. Thoth Atlanteanul.

C. Raismes din Aphra.

„Când m-am întors în Egipt, preoții Marelui Templu au văzut dincolo de corpul meu fizic, în vălul auric
care îmi înconjura forma și au știut că El, care este Tat-tet, Tehuti, s-a întors. De familie și personal,
eram cunoscut de ei ca Shansi, Iubitul.”

„Thoth”, „Toth”, Tat-tet și „Tehuti” sunt toate formele aceleiași rădăcini, care sunt titluri care înseamnă
„Cel care dă suflare” sau „Marele Comunicator” . Toth-Mus-Zurud a fost cunoscut în Atlantida drept
„Sabia lui Orion”. Originea lui este ultraterestră, din „A opta sferă a cerului”. El îmi spune că aceasta
denotă dimensiunea tărâmului său, care este a opta. În această dimensiune, el conține genetica Raselor
Luminoase ale lui Orion, soarele creației sale fiind Rigel.
D. Hierofantul.

E. Thoth Hermes Trismesgistus.

Thoth este cunoscut în mythos ca un zeu al egiptenilor, adoptat ulterior de greci și redenumit „Hermes”.
Ca Ființă-Dumnezeu, a fost venerat în Egipt de cel puțin 3000 î.Hr. I s-a acordat credit pentru inventarea
scrisului hieroglific. El era cunoscut drept „Scribul Zeilor” și, ca atare, era înregistrătorul tuturor faptelor
umane. S-a mai spus de-a lungul veacurilor că Marele Thoth a adus omenirii științe de drept, astrologie,
anatomie, medicină, chimie, artă, magie, alchimie și arhitectură. Există anumiți savanți din trecut care l-
au echivalat pe Thoth cu profetul biblic Enoh, spunând că ei sunt unul și același. Iamblichus a declarat că
Thoth a fost autorul a douăzeci de mii de cărți, în timp ce Manetho l-a creditat că a scris mai mult de
3600. Grecii l-au numit pe Thoth „Hermes Trismesgistus”, acest din urmă nume însemnând „de trei ori
mare”. Vechii egipteni îl înfățișau adesea pe Thoth ca fiind cu cap de ibis, deși el a fost înfățișat uneori și
cu cap de babuin. Există texte antice care susțin că Thoth a fost arhitectul Marii Piramide din Giza. Cele
mai cunoscute cărți care i se atribuie sunt „Tăblițele de smarald” și „Pymanderul”.

F. Maestrul Enochian Iluminat.

În acest sens, din moment ce am trecut în revistă intențiile angelice și ET, de a reinventa originile
noastre genetice planetare. În acest proces, continuăm să ne împiedicăm de acest tip „Thoth”.
Zeița NINHURSAG
Vechea Mamă Puternică care a fost transformată în Duhul
Sfânt
Povestea creației noastre pe care o cunoaștem din Biblie este doar jumătate din poveste – una care a
fost mult editată. Dar te-ai întrebat vreodată cum a creat Dumnezeu bărbatul și femeia după chipul lui?
Există și alte surse care oferă relatări alternative, completând detaliile lipsă sau răspunzând la întrebările
ridicate de citirea Genezei. Evreii și-au scris textele religioase în timp ce erau în captivitate în Babilon,
folosind poveștile sumeriene și asiriene despre zei și zeițe ca bază, apoi modificându-le pentru a se
potrivi cu propria lor mitologie și religie. În poveștile sumeriene/babiloniene găsim o perspectivă diferită
asupra unei povești binecunoscute. În mitul antic, Enki și Enlil erau cunoscuți ca doi frați vitregi care
luptău pentru controlul Pământului, tatăl lor, Anu, nehotărât cine ar trebui să-i succedă.

Sora lor vitregă era Sud și era ținută în cea mai mare stima de către Annunaki și avea propria ei bază de
putere pe un munte sacru, Eridu. Se spunea că tradiția printre Annunaki era de a asigura liniile de sânge
prin împerecherea fraților vitregi (niciodată frați cu sânge complet). Deci, chiar dacă un bărbat ar
produce un moștenitor împreună cu concubina sau soția sa, dacă apoi ar avea un fiu cu sora sa vitregă,
acel copil ar fi prezumtivul moștenitor. Aceasta a fost baza dezacordului dintre Enki și Enlil, pe care îl
vedem replicat în povestea lui Avraam și a fiilor săi. Avraam a avut un copil cu Agar, iar fiul lor Ismael era
cel mai mare și ar fi trebuit să fie moștenitorul, dar soția sa Sara era, după unele relatări, sora vitregă a
lui Avraam și astfel fiul lor Isaac avea întâietate. Fie că era pentru a menține familia unită și pentru a
aduce pacea fraților în război, fie pentru că avea planuri pentru proprii ei descendenți, Sud s-a
împerecheat atât cu Enki, cât și cu Enlil, făcând moștenitori.

Rezultatul a fost de așa natură încât următoarea generație s-a trezit continuând disputa și destul de des
Sud a trebuit să fie chemat să rezolve războaie. Ca rezultat al eforturilor ei de pace și ca recunoaștere a
realizărilor ei ca om de știință, inclusiv crearea oamenilor, i s-a dat titlul onorific „Doamna Vieții” sau
Mammu/Mama și a devenit cunoscută de atunci ca Ninkharsag. Ea este zeița-mamă pe care o
cunoaștem în multe forme, (deși nu Mama-Pământ, care este Tiamat sau Gaia), creatorul vieții al cărei
lapte hrănește regii. Din câte știm, legenda arată că motivele ei în crearea oamenilor au fost altruiste.
Annunakii doreau ca slujitorii să îndeplinească sarcinile ușoare pentru ei pe Pământ și, așadar, îi revenea
lui Ninkharsag și Enki să creeze aceste ființe. După ceva timp, Enki nu a fost mulțumit de creația lor, care
„a mâncat din jgheaburi ca oile” și a vrut să le dea mai multă inteligență. Ninkharsag a fost de acord și
experimentele lor au avut în cele din urmă succes, deși Enlil a fost revoltat de ceea ce făcuseră,
acuzându-i că îi fac pe oameni „ca zeii”.

În timp ce s-a spus că motivele lui Ninkharsag au fost cele mai bune - căutând să îmbunătățească viețile
servitorilor lor și să le ofere inteligență cu speranța că ar putea avea minciuni împlinitoare - Enki a fost
puțin mai complicat. Avea nevoie de soldați, iar în texte, el și unul dintre fiii săi au echipat și antrenat
oameni pentru a duce război, ceea ce implică că acesta este motivul fundamental al dorinței omenirii de
a se război în numele lui „Dumnezeu” ; se presupune că a fost înrădăcinată în strămoșii noștri în
momentul trezirii lor. Este evident că, deși Enki ar fi crescut soldați, el era de preferat ca conducător al
Pământului din punctul de vedere al umanității decât fratele său aspru și tiranic.

Ca urmare a dus-întors dintre cei doi frați, Ninkharsag s-a trezit de partea lui Enki din ce în ce mai mult și
disprețuind tratamentul pe care Enlil îl face pe oameni, pe care îi iubea. De fiecare dată când sufereau,
fie ca urmare a războiului, fie ca urmare a unui dezastru natural, ea plângea ca și cum pentru proprii ei
copii. Deci, cum și-a pierdut poziția? Înregistrările mitologice afirmă că războiul armelor a devenit un
război al ideologiei, pe măsură ce omenirea a continuat să crească, în ciuda eforturilor lui Enlil de a
controla populația. Pe măsură ce omul s-a diversificat, cei mai mulți s-au găsit în două tabere: Enki, a
cărui stăpânire era Magan, sau Egipt, și Enlil, care și-a mutat baza de putere din Sumer în ceea ce
cunoaștem astăzi ca Ierusalim. Toți trei erau bătrâni în acel moment, iar Ninkharsag fiind numit în
batjocură „o vacă bătrână” la spatele ei de către cealaltă Annunaki, deși încă mai avea putere.
Enlil, totuși, s-a simțit trădat - de fratele său, Enki, care nu i-a acceptat pretenția la tron și de Ninkharsag
care i-a luat partea. De asemenea, el s-a simțit înșelat de crearea lor de oameni inteligenți, începând cu
Eva și de Innana (deseori confundată cu Ninkharsag, dar o altă femeie), care și-a jefuit „Sfânta Sfintelor”
în încercarea ei de a domina pământul. Avem sentimentul că Enlil devine amărât de aceste eșecuri și că
această furie trece asupra fiilor și nepoților săi, iar ideile s-au răspândit, chiar și la unii dintre fiii lui Enki.
Acesta a fost, printr-o amalgamare a diferiților zei sumerieni, că figura lui Yahweh se spune că a luat
ființă – unul ai cărui adepți au proclamat că vrea supremația asupra tuturor, declarând că omul nu ar
trebui să aibă alți zei în afară de el și decretând ceilalți să fie „Demoni”.

Deși textele antice spun că Enki a fost dat afară din Panteon ca șarpe, iar Eva și Lillith au fost demonizate
pentru demonstrarea lor de voință, era totuși dificil pentru preoție să-l înlocuiască pe Ninkharsag, care
devenise Asherah (Astarte) din Orientul Mijlociu. partenerul lui El. În multe locuri din Vechiul Testament,
au existat profeți care cereau oamenii să uite de Așera și amenințau cu mânia lui Dumnezeu și pedeapsa
pentru neascultare. Cu toate acestea, închinarea la Mamă era înrădăcinată în ei. De exemplu, cartea lui
Iaser (care a fost purtătorul personal de toiag al lui Moise) care ne spune povestea Ieșirii, dar dintr-o
perspectivă diferită, spune că nu a fost Moise, ci Miriam care era conducătorul spiritual al triburilor. . În
acel moment, evreii nu s-au închinat lui Iehova, ci Așera, care era simbolizată ca o vacă de aur. A fost o
luptă pentru Moise să-și înțărce poporul de la închinarea lui Așera și a trebuit să recurgă la întemnițarea
Miriam, totuși au durat sute de ani, timp în care Iahve și Așera s-au închinat împreună, înainte ca preoții
să poată opri cultul zeiței.

Adorarea Vițelului de Aur

Abia în captivitatea lor în Babilon, adepții lui Yahweh, care disprețuiau influența lui Așera, au profitat de
vastele biblioteci și texte pentru a-și crea propriile texte religioase – rescrierea istoriei lor în acest
proces. „Dumnezeu” a devenit o singură ființă, creând bărbat și femeie după chipul „lui”. Ce s-a
întâmplat cu Ninkharsag/Asherah? Ea nu a putut fi ștearsă complet, așa că au făcut-o eterică, fără
importanță. Ea a fost recunoscută ca sfântă, dar nu avea personalitate, voce, forță de voință sau
identitate. În cele din urmă, ea a devenit, la propriu, o fantomă.
Geneza sau „Genele lui ISIS”?
<Un Articol de Wes Penre>

Experimentarea cu Genetica
Acum, având mâinile libere de către regele Anu, Ea și Ningishzidda și-au continuat imediat
experimentele genetice pentru a crea „lucătorul perfect”. Înainte chiar să se apropie de rezultatul final,
au încercat diferite opțiuni. Au fost create cele mai uimitoare creaturi; precum Centaurul, care a fost o
încrucișare între Anunnaki și cai sălbatici, în încercarea de a crea calul de lucru perfect; puternic si
inteligent. Proiectul a fost în cele din urmă abandonat, dar de aici provine mitul despre centauri. În
schimb, Ea și Ningishzidda au început să copuleze cu femei-maimuță existente din speciile homo erectus
deja existente pe planetă.

Spre consternarea lor, ei au descoperit că nici un urmaș nu a ieșit din acel act sexual, așa că au folosit
alte tactici diferite pentru a obține rezultatele; au copulat și și-au plasat sămânța în interiorul femeilor-
maimuță și au creat zigoți în eprubete. Apoi au implantat chirurgical zigoții femeilor-maimuță. Nici asta
nu a mers. Femeile-maimuță și-au luat descendenți, dar nu puteau vorbi, organele lor interne nu
funcționau corespunzător și le lipseau dexteritatea mâinilor. Apoi, Ea a venit cu ideea de a implanta în
pântecele lui Ninmah un zigot crescut în eprubetă, care conține sperma lui, ea care mai târziu a fost
redenumită Ninhursag de Ninurta și a devenit cunoscută sub numele de Isis în Egipt.

Când copilul s-a născut, un Ea emoționat l-a pălmuit pe spate și el a scos sunetul potrivit. Copilul putea
vorbi! Echipa de cercetare a fost foarte fericită. Micuțul arăta ca „lutul pământesc”, pielea lui era roșu
închis și părul era negru corb, spre deosebire de Ša.AMi, care erau caucazieni, cu părul blond și ochi
albaștri. O altă diferență între corpurile sirienilor și acest nou hibrid a fost că sirienii s-au născut fără
prepuț în jurul penisului. Acest hibrid avea un preput. Ea a crezut că este bine, pentru că ar acționa ca o
distincție între ei și această nouă rasă hibridă. El a decis că ar trebui să lase prepuțul să rămână.

Inspirată de succesul lor, echipa de cercetare a adunat alte șapte femei Anunnaki pentru a acționa ca
purtătoare de noi zigoți proveniți din spermatozoizii lui Ea și Ningishzidda. Au livrat câte un hibrid
fiecare, iar acum erau 8 clone toate împreună, toate masculi. Ningishzidda a decis apoi să creeze hibrizi
feminini. El a implantat acest zigot în Ninki/Damkina, soția lui Ea, iar ea a născut prin cezariana. Și acesta
a fost un succes, așa că încă o dată au fost folosite aceleași șapte femei surogat și toate au dat naștere la
câte un copil de sex feminin. Fetele, spre deosebire de masculi, erau blonzi și cu ochi albaștri, la fel ca
sirienii.

Ea și fiul său au vrut să continue să folosească mamele surogat, dar Ninmah s-a opus și a spus că este
prea greu pentru ele și că nu a fost suficient cu 8 femei pentru a crea o rasă muncitoare. Așadar, Ea a
adus hibrizii „master” originali, numiți Adami și Ti-Amat, la Edin, în vârful Golfului Persic, care era casa lui
Ea, iar restul clonelor, create din cele două „copii master”, au fost trimise. în Africa şi în cuşcă. Acolo li s-
a permis să aibă relații sexuale în speranța de a aduce urmași. Hibrizii au copulat frecvent, dar nu au
existat urmași.

La Centrul Medical din Shurubak, Ningishzidda a muncit din greu pentru a găsi gena din propriul lor ADN,
pe care o puteau folosi pentru ca hibrizii lor să se poată reproduce. El a descoperit în cele din urmă că
femelele Nibiran aveau o alelă cromozomală XY recesivă în genotipul lor, în timp ce Ti-Amat avea doar
XX. Cu această nouă revelație în minte, el i-a anesteziat pe Ea, Ninmah și Ti-Amat.

„Din coasta lui Enki a extras esența vieții; în coasta lui Adamu esenţa vieţii pe care a introdus-o. Din
coasta lui Ninmah a extras esența vieții; în coasta lui Ti-Amat esenţa vieţii pe care a introdus-o. El a
declarat cu mândrie: La Arborele lor al Vieții s-au adăugat două ramuri, cu puteri de procreare, esența
lor de viață este acum împletită.”

YHWH - Dumnezeul „Schizofrenic”

Ea și Ningishzidda au păstrat secretul că au modificat hibridul feminin original, iar cei doi hibrizi originali
au continuat să trăiască în Edin. iar Ti-Amat și-a făcut șorțuri de frunze pentru ea și pentru Adamu, în
timp ce aceștia au continuat să locuiască în Edin. Nammur a observat curând că hibrizii nu mai erau goi,
ci purtau șorțuri și l-a întrebat pe Ea de ce a fost asta. a mărturisit Ea. Enlil a devenit furios și i-a spus
fratelui său că a mers mult prea departe. Nu numai că manipulase Consiliul Nibiruan pentru a încălca
legea și a crea hibrizi în general, dar acum se puteau reproduce și ei! Asta înseamnă, a strigat Nammur,
că această specie nesemnificativă este inițiată în „Arborele Vieții”, adică au obținut longevitatea zeilor,
care ar putea fi de mii de ani; erau pe cale să devină unul dintre ei! „Acest lucru nu este deloc
acceptabil”, se înfuria Nammur.

Ningishzidda a venit rapid în ajutorul lui Ea și l-a asigurat pe Enlil că a exclus gena longevității din rasa
Adami și că nu ar avea longevitatea zeilor. Nammur, încă furios, i-a poruncit lui Ea și fiului său să-i alunge
pe Adamu și Ti-Amat din Edin și „să-i aducă acolo unde le este locul”; în minele de aur, astfel încât ei și
urmașii lor să-i poată înlocui pe muncitorii Anunnaki, care acum erau pe cale să se revolte din nou. Ea și-
a cunoscut destul de bine fratele și a înțeles că de acum înainte, Nammur îl va defăima și îl va numi
șarpe rău în fața hibrizilor pentru a-și sublinia propria putere și a o diminua pe cea a lui Ea. Prin urmare,
Ea a înființat prima societate secretă de pe Pământ, „Frăția șarpelui”.

A recrutat câțiva hibrizi selectați, pe care i-a predat gândire avansată, tehnologie și gândire filozofică
avansată. El a dat creației sale acces la „Arborele Cunoașterii”, lucru care era și interzis, dar nu atât de
grav ca manipularea „Arborele Vieții”, care avea de-a face exclusiv cu „nemurirea” zeilor.

Cititorul recunoaște cu siguranță această poveste din Geneza din Biblie, când Eva a mâncat din fructele
„Pomului Cunoașterii” și și-a dat seama cine era, iar Adamu a făcut la fel. Nammur este echivalentul cu
YHWH/Iehova, iar Ea este Șarpele (Satana/Lucifer), care a sedus-o pe Eva/Ti-Amat să mănânce din
Arborele Cunoașterii. Când Nammur/YHWH l-a găsit, el i-a expulzat pe Adam și Eva (Adamu și Ti-Amat)
din Edin (Eden). În creștinism, Satana și Lucifer sunt una și aceeași, dar aceasta este o neînțelegere. Pe
lângă faptul că sunt arhetipuri, în acest caz, Ea s-ar potrivi mai bine cu imaginea lui Lucifer, „Purtător de
Lumină”, care a strălucit (cunoașterea) umanității nou-născute. Poate că Satana s-ar potrivi mai bine lui
Marduk/Ra, care a moștenit titlul de „Stăpânul Pământului” de la tatăl său, Ea, când majoritatea
Anunnaki au plecat în 2024 î.Hr., după distrugerea Sodomei și Gomora. El a fost aici, pretinzând Titlul,
„Stăpânul Pământului” de atunci.

Povestea lui YHWH este complexă și constă dintr-un compus de ființe anunnaki; deci „schizofrenia”
zeului. În Biblie, el este greu de înțeles, pentru că el schimbă trăsăturile de personalitate înainte și înapoi
într-un mod foarte confuz. Motivul pentru aceasta este că el nu este doar o persoană, ci cel puțin două:
Nammur și Ea. În Biblie, cei doi sunt amestecați și combinați într-unul singur, în timp ce „blestemul” lui
Nammur asupra lui Ea pentru că a educat hibrizii a fost ceea ce a fost adus în istoria, făcându-l pe Ea
„băiatul rău” (Satana/Lucifer/Șarpele). ), care s-a răzvrătit împotriva lui „Dumnezeu”. Șarpele nu este
doar un șarpe, este și un simbol pentru înțelepciune sau cunoaștere și nu are nimic de-a face cu răul.

Sitchin spune: În acest context, „Yahweh” al Bibliei indică Enlil; în alte contexte, „Iahve” din Biblie
desemnează Ninurta, Marduk/Ra, Adad; Iahve poate face aluzie la un „zeu” al nibiranilor importat de
pe planeta natală Nibiru. Unele locuri din Biblie „Yahweh” îl desemnează chiar pe Enki, ca atunci când
Enki a sugerat să creeze pământeni hibrizi.

Deci YHWH, la fel ca Satana și Lucifer, este un arhetip, dar „Dumnezeul gelos”, care ia făcut pe evrei
„poporul său ales” este mai mult ca sigur Nammur, Enlil. Robert Morning sky, care a scris „The Terra
Papers” în 1996, a făcut și un interviu radio numit „Star Elders” în 2008, unde discută despre YHWH,
printre altele. El a spus că Lordul Nammur, Enlil, era YHWH cu temperatură fierbinte, iar YHWH mai
blând (ambele descrise în Biblie ca o singură zeitate) era Ea. Biblia pur și simplu le confundă pe cele două
și desemnează zeitatea ca fiind Dumnezeul Suprem și nimic nu poate fi, desigur, mai departe de adevăr.
Materialul RA, canalizat de Carla Rueckert la începutul anilor 1980, sugerează, de asemenea, că YHWH
este un compozit.

Oare Anunnaki ne-au impulsionat cu adevărat Evoluția

modificând ADN-ul nostru?
Potrivit lui Sitchin, omenirea ar fi evoluat cu sau fără ajutorul zeilor în ceea ce privește manipularea
genetică, deși ar fi durat mult mai mult. El estimează că noi, ca specie, am fost stimulați în evoluția
noastră de patruzeci de milioane de ani. Acest lucru nu este în întregime adevărat, ceva despre care voi
vorbi mai mult pe măsură ce mergem mai departe. Totuși, următoarele trebuie spuse deja acum: dacă
am fi maimuțe obișnuite pentru început, cum ar fi urangutanii sau gorilele, acest lucru poate fi adevărat,
dar sunt convingerea mea că nu este cazul. Ceea ce Sitchin nu știa era că „oamenii-maimuță” pe care
geneticienii Anunnaki i-au răpit și la care au început să lucreze erau cea mai importantă parte a
Bibliotecii Vie.

A existat un motiv pentru care a izbucnit un război între lirani și anunnaki; Aceștia din urmă își luau
partea cea mai prețioasă din Biblioteca Vie, cele 12 catene de ADN uman în curs de desfășurare, au
dezactivat 10 catene (ADN-ul „deschis”) și au lucrat cu celelalte 2 catene, care în cele din urmă au
devenit homo sapiens sapiens („gândirea” om). Nu exista nicio modalitate ca Anunnaki să poată lucra cu
ființe care posedau 12 elice de ADN; ar fi fost prea deștepți și prea perspicace. Pe de altă parte, omul-
maimuță „obișnuit” era prea prost pentru a lucra cu el, așa că era mai ușor pentru oamenii de știință să
„tăie” decât să adauge. Cred cu adevărat, iar cercetările mele vor arăta, că partea din traducerile lui
Sitchin care ne spune că Ea și echipa sa lucrau la animale/maimuțe de a doua densitate este
dezinformare.

Nu cred că Sitchin ne-a înșelat în mod conștient, dar Anunnaki au făcut-o ștergând și schimbând
înregistrările. Deci, echipa științifică Anunnaki a luat practic cheia Bibliotecii Vie, a scăpat de
planificatorii originali și a distrus deținătorii de frecvență, așa cum trebuia să devenim. După aceea, după
ce au creat un om care era suficient de inteligent pentru a urma comenzile, dar nu suficient de inteligent
pentru a provoca zeii, au creat un gard de frecvență, astfel încât lumina din cosmos necesară pentru a
activa „ADN-ul nedorit” (cele 10 fire latente). ) nu a putut ajunge la corpul uman. Cu toate acestea, ceea
ce au făcut planificatorii inițiali înainte ca Anunnaki să preia conducerea a fost să planteze un cod de
activare în ADN, iar acest lucru fie era ceva de care anunnakii nu au fost niciodată conștienți, fie au
crezut că ar putea face față atunci când se întâmplă. Chestia este că se întâmplă acum! Lyranii, cu
„gândurile lor lungi” au decis în trecutul antic că acum este momentul să activeze codul dacă ceva ar
merge prost. Energiile din cosmos sunt foarte puternice acum, deoarece sistemul solar se aliniază cu
Centrul Galactic.
Cu toate acestea, acest lucru s-a întâmplat înainte, la fiecare +/- 26.000 de ani pentru a fi exact, dar o
trezire în masă nu a avut loc mai devreme în sensul în care se întâmplă acum. Pleiadienii o descriu destul
de bine în „Bringers of the Dawn” când spun că lumina codificată, adusă în principal de razele gamma,
lovește Pământul tot timpul, dar dacă nu este nimeni acolo care să le primească, nimic nu se întâmplă. a
se intampla; nimic nu va fi activat. Cu toate acestea, acum, când codul de activare este activat, tot mai
mulți oameni primesc informații din spațiu și devin iluminați pe măsură ce ADN-ul lor nedorit este
reactivat. Ne străduim să ne atingem întregul potențial; acesta este ceva de care nici măcar oamenii de
știință necinstiți precum cei de la LPG-C nu își dau seama. Dacă s-ar putea deschide și ei, ar putea fi de
mare ajutor. Unii ar putea argumenta că, până la urmă, bărbații-maimuță și femeile-maimuță la care
lucrau Ea și echipa sa au fost, până la urmă, doar maimuțe primitive, indiferent de ce. Răspunsul meu la
asta ar fi că nu este adevărat.

Da, strămoșii noștri nu au fost nici pe departe la fel de inteligenți precum oamenii de astăzi, dar noi am fi
fost, și mult mai mult și mult mai devreme, dacă planificatorii inițiali ar fi avut șansa de a-și finaliza
munca. Vedeți, diferența dintre ei care lucrează la activarea celor 12 catene de ADN ale zeilor și
Anunnaki care își fac inginerie genetică este o mare diferență; este diferența dintre înrobirea într-o
bandă de frecvență numită a 3-a densitate și a fi multidimensională. Puteți vedea acum de ce Ša.AMi și
Anunnaki se grăbesc să ne anunțe că ne-au accelerat evoluția cu 40 de milioane de ani, ceea ce ar fi fost
cazul, poate, dacă am fi avut de la început 2 catene de ADN? Poți vedea de ce vor să fim recunoscători
pentru asta? Înțelegi de ce anunnakii au trebuit să ștergă istoria de mai multe ori și să o schimbe?

Ce crezi că vor să facă acum? Șterge istoria! La asta lucrează WingMakers și Anunnaki chiar acum la cel
mai înalt nivel; ei o numesc BST (Blank Slate Technology) care ne va șterge amintirile, inclusiv ceea ce
scriu aici. Marduk/Ra a făcut asta o dată înainte și a distrus tot ce era scris înainte de o anumită dată.
Oameni minunati! Trist este că și LPG-C se îndrăgește de această înșelătorie. Ei cred că există o facțiune
a Ša.AMi cu care pot lucra efectiv; si ce factiune este aia? Casa Regelui Ša.AMi! Este o mare înșelăciune
și ceea ce vă spun acum este doar începutul. Voi intra în profunzime pe măsură ce mergem mai departe.
Dar vă rugăm să vă asigurați că citiți aceste lucrări în ordine! Nu există nicio îndoială că zeii (Anunnaki) se
vor întoarce și este imperativ să știm cine sunt ei și își doresc cu adevărat. Am făcut tot posibilul să aflu,
așa că răbdați cu mine în timp ce mergem cu povestea noastră.

Primii Oameni devin mineri

Ea i-a mutat pe Adamu și Ti-Amat (Ti) în pădurile din Zimbabwe și i-a lăsat să se reproducă. Ti a născut
gemeni și mai mulți bebeluși, care la rândul lor s-au reprodus și au devenit muncitori în mine. Potrivit lui
Sitchin, acești oameni timpurii au fost homo erectus și neanderthalienii. Zeii erau mulțumiți, pentru că
noii muncitori nu s-au revoltat niciodată; au fost hrăniți și adăpostiți, dar nu le-a deranjat munca grea,
praf și căldură; nu păreau să se plângă niciodată. Motivul pentru aceasta, desigur, era că ei nu știau mai
bine; asta era de fapt tot ce știau ei. Au săpat ceva din mină care le-a fost total inutil și nu au înțeles ce
este și de ce își făceau sarcina. Erau ca caii de la o fermă care habar n-au de ce trebuie să tragă plugul;
tocmai asta sunt desemnați să facă. Lui Nammur nu i-a plăcut ideea că hibrizii ar trebui să fie folosiți
exclusiv pentru minerit, așa că i-a lăsat pe fiul său cel mare, Ninurta, și cincizeci de bărbați să zboare în
Africa și să răpească hibrizi din păduri pentru a-i folosi pentru lucrări la livezi și orașe din Mesopotamia.
(Sumer).

Lui Enlil nu i-a păsat, pentru că era sigur că Anunnakii legați de pământ vor părăsi oricum planeta în
curând, de îndată ce atmosfera lui Nibiru va fi complet restaurată. Deci, acum primii oameni lucrau atât
în orașe, cât și în mine, și s-au înmulțit necontrolat. Acest lucru a creat deficit de alimente, care a devenit
o problemă pentru anunnaki. Nammur, care era deja supărat pe Ea pentru că a creat această specie, i-a
cerut fratelui său să vină cu idei pentru a pune capăt penuriei de hrană și creșterii rapide a numărului de
sclavi. Ea l-a învățat apoi pe Adami cum să facă hrană din plante și cum să mănânce animale, iar el i-a
învățat agricultura și cum să facă grădină pentru a-și crea propria hrană. Apoi a lăsat acest grup să învețe
alți hibrizi să facă același lucru, iar acest lucru s-a ocupat în mare măsură de deficitul de alimente. Cu
toate acestea, Ea avea și un alt plan în minte, de a upgrade hibrizii și de a-i face mai inteligenți.

ADAPA - O actualizare Genetică

Ea i s-a părut că hibrizii feminini sunt foarte atrăgători și a început să simtă dorința pentru ei. Astfel, i-a
fecundat pe doi dintre ei, iar unul a născut un fiu, pe care l-au numit Adapa. Celălalt avea o fiică, Titi.
Damkina/Ninki a simțit o afecțiune deosebită față de Titi și a învățat-o toate felurile de meșteșuguri. Ea
și Ninki i-au ținut secreti pe acești doi copii, transportându-i pe ascuns înapoi la Edin, în Mesopotamia,
fără știrea lui Nammur, înțelegând că vor fi mai inteligenți decât Adami de mai devreme, din cauza
faptului că părinții lor au fost în mod direct gravidați de Ea însuși, fiind unul dintre cei doi. Nephilim. Ea a
manipulat vremea, folosind o tehnologie similară cu HAARP de astăzi, făcând să se schimbe vânturile,
astfel încât să poată porni spre Edin și să-și ascundă noua creație în acest vast teritoriu.

Ea a petrecut mult timp în secret pentru a-l educa pe Adapa și a aflat, spre marea lui entuziasm, că era
genial și învață rapid. A fost creată acum o specie nouă, îmbunătățită, care era mai civilizată și mult mai
inteligentă. Ea și Ninki i-au lăsat pe Adapa și Titi să se împerecheze și au dat naștere unor gemeni, pe
care i-au numit Ka-in și Abael, primii pământeni ai acestei noi rase, născuți din doi hibrizi. Adapa a fost
învățat o mulțime de lucruri importante de la tatăl său, Enki, și pe măsură ce noua rasă creștea ca
număr, Adapa a fost pus la conducerea lor, supravegheând brutarii, pescarii, fermierii și așa mai departe.

În cele din urmă, știrile despre această nouă, genială rasă hibridă au ajuns curând în atenția regelui Anu
din nou asupra lui Nibiru. Ea și-a trimis apoi cei doi fii necăsătoriți, născuți de pământ, Ningishzidda și
Dumuzi la Nibiru și l-au adus cu ei pe Adapa. Au adus cu ei și o tăbliță sigilată de la Ea, cerându-i lui Anu
să-i refuze noii specii „elixirul”, care să-i facă nemuritori (Arborele Vieții). Anu și-a dat seama ce făcuse
fiul său; a creat ilegal o nouă specie civilizată. Motivul pentru care Ea a vrut să le refuze nemurirea a fost
pentru ca ei să poată rămâne în carantină pe Pământ mult timp.

Anu și-a dat seama, de asemenea, că Adapa și toți urmașii lui erau și descendenții săi, indiferent dacă îi
plăcea sau nu, și a decis să accepte ceea ce s-a întâmplat. Prin urmare, l-a lăsat pe Dumuzi să rămână pe
Nibiru pentru încă un šar[*] pentru a afla despre creștere, în timp ce Ea și Ningishzidda au fost trimiși
înapoi pe Pământ ca profesori pentru noul om civilizat. Dumuzi, când Nibiru s-a întors după un șar, a
adus cu el și sămânța pentru capre și oi, astfel încât aceste animale să poată fi introduse pe Pământ,
pentru a fi păzite de oameni. Anu a fost de acord să refuze să adauge gena longevității noii specii și să le
priveze de nano-tehnologia care a prelungit semnificativ viața lui Ša.AMi, dar primul homo sapiens
sapiens a trăit încă mult timp, uneori până la aproape o mie de ani. ; ceva despre care este scris în Biblie,
în special în „Cartea Regilor”.

După un timp, însă, fratele mai mare al lui Ningishzidda, Marduk/Ra, a preluat sarcina de a-l preda pe
Abael, iar enkiiții aveau acum control deplin asupra programului de reproducere de pe Pământ, ceva ce
lui Nammur nu-i plăcea. El a sugerat ca fiul său cel mare, Ninurta, să-l îndrume pe Ka-in pentru a-și
introduce propria linie de sânge în proiect și așa s-a decis. Ka-in, sub supravegherea lui Ninurta, a
prezentat curând primul bob, în timp ce Abael, sub conducerea lui Marduk/Ra, a prezentat prima oaie.
Cu toate acestea, conflictul dintre enliliți și enkiiți, care continuă până la această dată, a ieșit din nou la
suprafață și s-a dovedit a avea implicații grave. Ea, datorită implicării lui Nammur în proiect (cu care nu a
fost de acord), părea să-l favorizeze pe Abael înaintea lui Ka-in și l-a binecuvântat pentru realizările sale
cu oile, dar nu a spus nimic despre ceea ce a realizat Ka-in cu cerealele.

Neglijarea lui Ea față de Ka-in l-a întristat și agravat, ceea ce a determinat în cele din urmă Ka-in să-și
măceleze fratele geamăn cu o piatră după o luptă cu pumnii. Ka-in a fost condamnat la exil de către
Consiliul Nibiruan, dar Ea a reușit să-și cruțe viața, spunând că este necesar pentru experimentul
genetic. În schimb, Consiliul a decis să distingă cele două linii, astfel încât cele două linii de sânge să
poată fi recunoscute destul de ușor una de alta. Prin urmare, Ningishzidda, maestrul genetician, a
modificat genotipul lui Ka-in, astfel încât bărbații din linia lui de sânge să nu poată crește cu ușurință
barba. De aici a venit descendența unor oameni asiatici și a amerindienilor din Occident. Ka-in și Awan,
sora lui, s-au îndepărtat apoi de ceilalți și au rătăcit singuri prin pustie multă vreme, spre est.

În cele din urmă, Ninurta l-a ajutat pe Ka-in și pe urmașii lui să construiască un oraș la est de Edin, care a
devenit Nud. Cu toate acestea, Ka-in a fost ucis de o piatră care a căzut, se presupune, în timp ce
construia orașul. Sitchin sugerează că este posibil să fi fost ucis (sună ca karma, de la ucis pe fratele
său?). Anunnaki a continuat să-i învețe pe oameni toate felurile de lucruri, cum ar fi astronomia, scrisul,
matematica, săpatul, abilitățile muzicale (inclusiv instrumentele de joc), utilizarea uleiului de corp și
multe altele. Destul de interesant, enkiiții în general i-au învățat pe oameni abilități practice și locul lor în
univers (Marduk/Ra chiar l-a dus pe Enkime, unul dintre descendenții Adapa, pe Lună), în timp ce enliliții
erau mai interesați de jocul puterii, iar clanul lui Nammur i-a învățat să se închine, superioritate şi
ierarhie explicată.

Alegerea lui Marduk

Perturbarea magnetică, climatică și astronomică a afectat grav baza de pe Marte, unde Igigii lucrau ca
mijloc mijloc în transportul aurului la Nibiru. Liderii Anunnaki, Enki, Ninmah și Enlil, care erau staționați
pe Pământ, au trebuit să facă față crizelor. În același timp, când s-au uitat unul la altul, au văzut ridurile
de pe piele și au observat că îmbătrâniseră mult mai repede pe Pământ decât cei care au făcut naveta
între Nibiru și Pământ, în ciuda inhalării de aur monoatomic, și i-a îngrijorat. . Apoi, cei care s-au născut
pe Pământ, precum Ningishzidda și Dumuzi, au îmbătrânit și mai repede.
Prin urmare, cei trei responsabili au trimis-o pe Ninurta în Munții Anzi din America de Sud pentru a
înființa un turn de transmisie, în timp ce simultan, în vârful Africii de Sud, au construit instrumente
pentru a monitoriza spațiul și schimbările pământului. În același timp, Marduk le-a spus părinților săi că
vrea să se căsătorească cu o femeie umană, Sarpanit, care era fiica lui Enkime, căreia Marduk i-a arătat
Lunii. Ninki, mama lui, i-a spus că, dacă ar fi făcut-o, nu i-ar fi permis niciodată să o ducă la Nibiru, iar
drepturile lui de prinț vor fi abandonate pentru totdeauna, la fel ca și legile SAM-ilor. Marduk, totuși, a
simțit că era deja părăsit și rău tratat de nibirueni, așa că a răspuns că nu-i pasă și că urma să devină
Stăpânul Pământului.

Nammur a fost furios că Marduk a vrut să se căsătorească cu o femeie de pe Pământ și a transmis un

mesaj regelui Anu pentru a-i cere să-l oprească pe Marduk să-și execute planul. Anu a spus că nu-l poate
opri, dar că Ninki avea dreptate; dacă Marduk a continuat, i-ar fi interzis pentru totdeauna de la Nibiru,
nu s-ar putea întoarce niciodată și va trebui să rămână pe Pământ. Și-ar pierde și titlul de „Prinț”.
Nammur nu a putut face decât să aprobe căsătoria, dar după nuntă, l-a deportat pe Marduk și mireasa
lui în Egipt, Africa, care era domeniul tatălui său, Ea. Egiptul a devenit de atunci domeniul lui Marduk. În
același timp, 200 de Igigi de pe Marte au aterizat pe Pământ, abandonând baza lor pe Marte, din cauza
mediului dur și din cauza circumstanțelor astronomice și seismologice descrise mai devreme.

De asemenea, s-au gândit că ar fi o oportunitate grozavă de a-și lua mirese printre oamenii care
participă la marea nuntă a lui Marduk și, astfel, de a câștiga o putere proprie. Așa că fiecare dintre cei
200 de Igigi și-a luat câte o mireasă și a amenințat că acest lucru trebuie acceptat, la fel ca și pentru
Marduk, și ar trebui să fie toți lideri ai propriilor domenii, altfel ar declanșa o zarvă. Marduk i-a învins pe
Igigi și i-a plasat pe cei mai mulți în Babilon, în timp ce el și Sarpanit s-au stabilit cu alții în Liban. Aici s-au
crescut și au devenit mulți la număr. Pentru a contracara acțiunile lui Marduk, Nammur a decis să
găsească descendenții lui Ka-in și a făcut acest lucru. I-a luat sub aripile lui, i-a învățat să construiască
plute de balsam și au navigat cu Ninurta în America de Sud, unde au învățat despre minerit de staniu și
aur.

Pentru că Marduk, jignit și simțindu-se neglijat de conducătorii de pe Nibiru, a declarat deschis că vrea
să fie Stăpânul Pământului, Ninurta, vărul său de pe partea Enlil a liniei de sânge, a simțit că trebuie să se
pregătească pentru orice mișcare ar putea face Marduk și așa că ambele părți au construit o armată de
oameni, în cazul în care un război era după colț. Intențiile lui Marduk erau cel puțin duble. El a vrut să
construiască o armată pentru a-și arăta puterea și că vorbea serios și, de asemenea, a vrut să-și creeze o
rasă de sclavi odată ce restul Anunnaki a părăsit planeta. Cu toate acestea, tensiunea dintre cele două
tabere a crescut.

Nașterea lui Noe

După cum am menționat mai devreme, și după cum cititorul poate observa, zeii nu erau tocmai
monogami. Ea nu a fost cu siguranță o excepție. Sexul și întărirea liniei de sânge regale erau ceva foarte
important pentru zei, și ceva în care ei găseau o plăcere extraordinară. Incestul, sexul cu minori și
comportamentul promiscuu în general era un comportament normal și nu era considerat ciudat printre
ei. Aici, noi, oamenii, am învățat acele trăsături, deși suntem încă mult mai restricționați decât au fost ei.
În acele vremuri, ca o femeie să fie invitată să facă sex cu unul dintre zei nu era ceva ce încercai să eviți;
era considerată o onoare.

Deci, încă o dată, Ea a simțit dorința pentru o femeie umană. El l-a sedus pe Batanash, care îl scălda, și a
fecundat-o. Numele progeniturii era Utnapischtim, mai cunoscut sub numele de Noe. Nammur era furios
din cauza încercărilor lui Marduk de a aduna atât de mulți oameni în jurul lui și a vrut să pună capăt. A
decis să-i omoare de foame și, folosindu-și titlul de Enlil (Lord of Command), a ordonat să nu fie trimis
niciun ajutor oamenilor dacă ar fi bolnavi și nici hrană din pești oceanici să nu le fie disponibilă.
Utnapischtim, care locuia la Shurubak la acea vreme, a mers la Ea pentru ajutor. Ea a sugerat că ar trebui
să protesteze împotriva lui Nammur, încetând să se închine zeilor și să le ofere serviciul lor.

Cu toate acestea, nu a putut merge împotriva ordinelor lui Nammur. Totuși, Ea nu putea să stea și să
privească, așa că a ajutat pe ascuns oamenii trimițându-le propriile provizii și i-a învățat cum să
pescuiască și să fie autosuficient. Când Nammur a aflat că oamenii ar putea supraviețui fără ajutorul lui,
a devenit și mai supărat și l-a acuzat pe Ea că a conspirat împotriva lui. Ea a mințit apoi și a spus că
oamenii au aflat asta singuri. Asta a stabilit totul pentru Nammur (YHWH) și a decis să scape de
umanitate odată pentru totdeauna. Oricum, nu mai avea nevoie de ei, deoarece timpul plecării
Anunnaki de pe Pământ era aproape. În acest moment, au fost observate erupții solare uriașe, iar
calotele glaciare de la Polul Nord și Antarctica au început să se spargă. Fiul lui Ea, Nergal, a raportat din
vârful Africii de Sud că atunci când Nibiru va trece data viitoare, cel mai probabil Pământul va fi inundat.

Marele Potop
Regele Anu a radiat Pământul și a spus că Pământul și Marte trebuie evacuate cât mai curând posibil,
înainte ca Nibiru să intre într-o anumită poziție în sistemul solar. În Africa, minele de aur s-au închis, iar
Anunnaki (cei legați de pământ) au venit de pe toată planeta și s-au adunat la Edin, iar o flotă de nave
spațiale Nibiruan a aterizat la Edin. Pe una dintre navele spațiale, misteriosul Galzu (Marele Cunoscător),
cu părul alb, care era consilierul lui Anu, a coborât cu un mesaj sigilat de la Anu. Era un mesaj legitim
sigilat, care spunea că Galzu va vorbi în numele regelui Anu și al Consiliului. Mai întâi, Galzu i-a chemat
pe Ninmah și Ea și le-a spus că îmbătrâniseră destul de mult într-un timp relativ scurt. El, Galzu, nu a
avut, pentru că nu trăise pe Pământ. Mai mult, el a declarat că nu se pot întoarce la Nibiru, altfel vor
muri. Pentru că au stat atât de mult pe Pământ, trupurile lor nu au putut supraviețui forței nete a
planetei natale.

Galzu a sugerat că cei care au rămas pe Pământ (și acestia i-au inclus pe Nammur și Marduk, precum și
mulți alții care au fost aici de mult timp sau s-au născut aici), fie s-au plasat în nave-rachete pentru a
orbit Pământ până după ce potopul s-a terminat și apa se retrase într-un punct în care masele de
pământ puteau fi reperate și făcute potrivite pentru locuire. Apoi liderii se vor întoarce pe Pământ,
singurul loc în care ar putea supraviețui. Pentru cei care nu erau lideri li s-au dat alte variante. Ei puteau
alege să plece și să aștepte totul mutându-se pe un teren mai înalt, sus, în munți. Igigi și alții care și-au
ales soții umani au trebuit să aleagă să rămână cu ei pe Pământ și să aștepte catastrofa sau să plece și
să-și abandoneze soții. Aceasta a inclus Sarpanit, soția lui Marduk. Când Nammur a primit vestea, s-a
întâlnit cu Consiliul Anunnaki de pe Pământ, care era format din fiii și nepoții liderilor și liderii Igigi. El a
subliniat că oamenii au trebuit să cedeze în Potop și să-și îndeplinească destinul.

Enki a protestat furios și a spus că nu avea cum să-și lase creația să se înece. Apoi, Enlil și-a ridicat vocea
și a strigat de furie, aducând în discuție că aceste creaturi (oameni) au fost create ilegal în primul rând și,
de asemenea, nu ar fi trebuit să fie făcute să se recreeze. Mai mult, el l-a acuzat pe Ea că l-a lăsat pe fiul
său Marduk să răspândească genele umane peste tot, lăsând-o pe Igigi să răpească femeia homo sapiens
sapiens, ceea ce duce la căsătorii între om și zeu. Ea n-ar trebui să aibă niciun cuvânt de spus, potrivit lui
Nammur, după toate crimele pe care le comisese! Ea a refuzat să se angajeze în acest lucru, dar nu a
dezbătut deschis pe Nammur, care până la urmă era Lordul Comandării. După acea descărcare de emoții
încorporate, Nammur a reușit să calmeze Consiliul să revină la ordine. Iată ce a decis în cele din urmă:

1. Astronauții cu soții și copii umani trebuie să se mute pe un teren mai înalt și să aștepte Potop. Când
apa a cuprins cea mai mare parte a planetei, navele repatriate veneau și le duceau la Nibiru.

2. Ea, Ninmah și Nammur, împreună cu familiile lor, aveau să orbiteze în jurul Pământului până când
oamenii se vor îneca și apa se va retrage.

3. Marduk a fost decis să se adăpostească pe baza lui Marte.

4. Nannar, fiul lui Enlil, avea să aștepte potopul pe Luna Pământului.

Ea, supărat de decizia de a termina toți oamenii, a început, împreună cu Ninmah, să ascundă înregistrări
și programe de calculator adânc în pământul irakian. Ei au pregătit, de asemenea, bănci genetice de
creaturi de pe Pământ pentru a salva de viitorul Potop. Ei au colectat, de asemenea, ouă feminine și
esența feminină (mostre de codul ADN feminin), apoi toate tipurile vii pentru a se combina. Acum ei
așteptau potopul. Ea a visat că ar trebui să-l avertizeze pe Utnapischtim (Noe) și să-i spună să
construiască un chivot, unde să-și poată salva familia și animalele. În plus, ar trebui să ia cu el pe barca
sa sămânța tuturor speciilor Pământului pentru a putea fi recreate mai târziu. Când Enki s-a trezit, a avut
sentimentul că Galzu fusese naratorul în stare de vis, dar a decis să ia seama, pentru că dorea să salveze
această specie. Visul îi spusese clar să nu spună nimic și să nu încalce politica de reținere de la oameni că
toți erau pe cale să se înece, dar putea să ascundă sămânța pentru viitor, așa că nu trebuia să o ia de la
capăt.

Utnapischtim a fost informat și a urmat întocmai porunca lui Ea, iar în curând arca a fost construită și
umplută cu hrană și semințe de la toate speciile vii de pe Pământ. Acum 13.000 de ani, calota de gheață
din Antarctica a alunecat. Forța lui Nibiru a pus-o în Marea Sudului și, pe măsură ce s-a topit, condus
spre nord, apa a început să curgă cu 650 de milioane de metri kubic pe secundă. Furtunile s-au biciuit și
apa s-a ridicat repede și a ucis totul în cale, cu excepția arca lui Utnapischtim, care a plutit pe valuri timp
de patruzeci de zile și patruzeci de nopți, până s-a blocat pe vârful Muntelui Ararat. Acolo i-au oferit un
miel pentru Ea, iar Nammur și Ea au coborât să-i întâlnească în „Vârtejele” , ceva ce semăna cu
elicopterele moderne. În cele din urmă, apa din Potop s-a retras, iar devastarea a fost aproape absolută.
A mai rămas aproape nimic din ceea ce au construit Anunnaki în ultimii 432.000 de ani. Portul spațial de
la Sippar a dispărut, Mesopotamia a fost ascunsă, Edin a dispărut, doar locul de aterizare din piatră
ridicată de la Baalbek, Liban, era intact. Zeii rămași priveau o lume cu totul nouă.

Zeii Antici Anunnaki

ANU
În mitologia sumeriană, precum și în mitologia babiloniană și asiriană, An sau Anu este zeitatea supremă.
În mitologia babiloniană, nepotul său Marduk a devenit divinitatea supremă mai târziu. El a fost marele
tată și rege al zeilor. Tărâmul lui era întinderea Cerurilor, iar simbolul său era steaua. El a trăit în sălașul
lui ceresc, dar uneori venea pe Pământ pentru o vizită. Soția lui era sora lui vitregă, numită Antu. A fost
tatăl lui Enki (fiul cel mai mare, dar conceput cu o altă mamă) și a lui Enlil (fiul cu Antu). Potrivit lui
Sitchin, această locuință cerească se află pe „a 12-a planetă”, Nibiru. În mod eronat, cred că Anu în
aceste povești nu este doar o persoană. Cred că „el” reprezintă rasa Lyran și influența acesteia asupra
Pământului. Lyssa Royal și Keith Priest subliniază totuși că ar putea exista o legătură cu zeul egiptean
Anu-bis, care este zeul cu cap de câine, sugerând o legătură cu Sirius, steaua Câine. Acolo unde pot
vedea o legătură între Anubis și Sirius, nu cred că acesta este cazul cu Anu. Totuși, simbolul lui Anu este
Steaua, iar Sirius este cea mai strălucitoare stea care poate fi văzută. Motivul pentru care nu cred că
există o legătură directă între Anu și Sirius, este că Enki are acea conexiune directă.

ENKI
În mitologia sumeriană, Enki - sau EA - este una dintre zeitățile supreme. Este fiul lui Anu și fratele vitreg
al lui Enlil. Numele Enki înseamnă „Stăpânul Pământului” și a fost dat pentru că a fost primul dintre zei
care a venit pe Pământ. Enki a fost cel care a construit primele orașe pentru zeii (extraterestre) de pe
Pământ, în zona mesopotamiană. Mai târziu, când Anu și Enlil au venit și ei pe Pământ, cei trei și-au
împărțit sferele de influență. În acel moment, Enlil, în loc de Enki, a devenit Stăpânul Pământului și al
Spațiului, în timp ce titlul lui Enki s-a schimbat în EA ("casă în apă" sau "locuiește în apă"). Enki a devenit
astfel Stăpânul Mărilor (cf. Poseidon / Neptun) și al Lumii Subterane sau Lumii de jos. Potrivit lui Sitchin,
această lume de jos se găsește în Africa de Sud. Conform mitologiei sumeriene, Enki este și zeul care -
împreună cu sora sa vitregă Ninhursag- a creat omenirea. Sitchin susține că acest lucru s-a întâmplat
printr-o manipulare genetică în care genele zeilor au fost combinate cu genele primatelor Pământului.
Acest lucru s-ar fi întâmplat cu aproximativ 300.000 de ani în urmă (ceea ce coincide cu apariția bruscă a
primului tip de Homo Sapiens). Spre deosebire de fratele său Enlil, Enki a avut întotdeauna o relație
bună cu omenirea. De asemenea, Enki este considerat a fi „cel care transmite omenirii cunoștințele
despre civilizații. El era cunoscut și babilonienilor ca „Oannes” și egiptenilor ca „Ptah”.

El a fost Dumnezeul înțelepciunii și al cunoașterii și, de-a lungul timpului, simbolul său a fost șarpele.
Conform textelor sumeriene, Enki a fost cel care l-a instruit pe Noe să construiască Chivotul pentru ca
omenirea să poată fi salvată. Acest lucru a fost în contradicție directă cu ordinele. lui Enlil, care dorea
distrugerea umanității”. Enki avea o soră vitregă, numită Ninhursag sau Ninmah. O dorea ca soție, dar s-
a hotărât să se căsătorească cu celălalt frate al ei vitreg, Enlil, căruia i-a născut un fiu, Ninurta. Pentru că
Ninhursag era zeița Medicinii și pentru că a ajutat la crearea omenirii, a avut și titlul de Ninti (Doamna
Vieții). În ciuda faptului că erau căsătoriți cu Enlil, Ninhursag și Enki au avut împreună mai multe fiice,
precum și doi fii, Dumuzi și Nergal / Irrigal. Fiul întâi-născut al lui Enki, însă, a fost Marduk, a cărui mamă
era Damkina, cunoscută mai frecvent ca Ninki. nki a mai avut alți trei fii cu concubine: Gibil, Ninagal și
Nigishzidda. Interesant trivia: astronomia sumeriană știa de existența planetelor Neptun, Uranus și
Pluto. EA era numele pe care sumerienii l-au dat planetei Neptun. Există motive să credem că Enki
simbolizează prezența Siriei pe Pământ. Simbolul lui este șarpele sau șarpele. Șarpele, însă, se referă și la
locuitorii din Sirius. Titlul „Stăpânul mărilor”, de asemenea, are o legătură cu lumile apoase din Sistemul
Sirian. (cf. Balenele și Delfinii). În conformitate cu Istoria Galactică a Pământului, sirienii au fost cei care
au ajutat omenirea să supraviețuiască marelui Potop.
ENLIL
În mitologia sumeriană, EN.LIL a fost al doilea cel mai puternic zeu al Panteonului. Numele lui însemna
„Lord of Airspace” sau „Lord of Command”. El a fost prototipul și tatăl zeilor furtunii de mai târziu, care
urmau să conducă panteoanele lumii antice. Enlil a fost fiul cel mare al lui Anu, născut la locuința
cerească a tatălui său. Dar la un moment dat, în cele mai vechi timpuri, el a coborât pe Pământ și a
devenit principalul Dumnezeu al Cerului și al Pământului. Când zeii s-au întâlnit în Adunare la locuința
cerească, Enlil a prezidat alături de tatăl său. Când zeii s-au întâlnit pentru Adunarea pe Pământ, s-au
întâlnit la curtea lui Enlil, în incinta divină Nippur. (Z. Sitchin, a douăsprezecea planetă). Soția lui Enlil era
Ninlil (care înainte de căsătorie se numea Sud). Împreună au avut un fiu, Nanna (sau Nannar), cunoscut
și sub numele de Zu, Sin sau Suen. Era fiul cel mare al lui Enlil. Cu toate acestea, Enlil a avut și un fiu mai
târziu cu sora sa vitregă Ninhursag. Acest fiu se numea Ninurta și era fiul cel mic. Dar, din cauza regulilor
succesiunii sumeriene, Ninurta urma să devină succesorul lui Enlil, deoarece ambii săi părinți erau copiii
lui Anu.

Lui Nannar nu i-a plăcut asta și a condus o revoltă, dar în cele din urmă a pierdut în fața fratelui său mai
mic. (Totuși, mai târziu, fiul lui Enki, Marduk, avea să devină zeitatea supremă). Enlil era fratele vitreg al
lui Enki. Ambii erau fii ai lui Anu, „fiecare pretinzând că este primul născut, ceea ce i-a făcut pe fiecare să
creadă că este zeitatea conducătoare. Se crede că acest conflict este sursa multor conflicte ulterioare
dintre zei”. Enlil este, de asemenea, arhetipul zeului sever, pedepsitor, căruia nu-i plac prea mult
oamenii. Când, de exemplu, zeii au știut că Marele Potop va veni, Enlil a decis să nu avertizeze omenirea,
pentru că dorea ca ei să piară. Există indicii că Enlil ar putea reprezenta atât intervențiile Lyran, cât și
cele pleiadiene pe Pământ. Faptul că Enlil este adesea reprezentat de șapte stele tinde doar să
sporească această credință. (Un alt nume pentru Pleiade este „șapte surori” ). Cu toate acestea, un
cercetător crede că Enlil reprezintă prezența draconiană pe Pământ. [Matei]. Cred că este incorect.
Marduk este un candidat mult mai bun pentru asta, deoarece uneori este descris ca reptilian.

NINHURSHAG
În mitologia sumeriană, Ninhursag - cunoscută și sub numele de Ninmah - este fiica lui Anu și sora
vitregă a lui Enki și Enlil. (Toți trei au avut mame diferite). Mai întâi a avut mai multe fiice cu Enki, apoi
un fiu, Ninurta, cu Enlil, iar mai târziu doi fii cu Enki: Dumuzi și Nergal (sau Irrigal). Ea a fost „medicul șef”
al misiunii Anunnaki de pe Pământ. În această calitate, împreună cu Enki, ea ar fi fost responsabilă
pentru crearea omenirii, acum aproximativ 300.000 de ani. Acest lucru ia adus titlul de Nin.Ti, adică
„Viața-doamnă”. Ea o reprezintă pe Mama Pământ, izvorul întregii vieți: din Ninhursag a venit nașterea
planetelor; ea este de obicei văzută purtând o coroană cu frunze și ținând o ramură pentru a indica
fertilitatea.

MARDUK
1. Marduk este numele unuia dintre zeii sumerieni, babilonieni și asirieni. Este fiul lui Enki, nepotul lui
Anu. În mitologia babiloniană el a devenit în cele din urmă divinitatea supremă (după ce Anu, Enki și Enlil
s-au retras, iar Ninurta, fiul lui Enlil, a fost învins).

2. Cosmogonia sumeriană spune povestea unei planete Marduk. Marduk, sau Nibiru, se presupune că
este numele „a douăsprezecea planetă” din sistemul nostru solar. Conform interpretării lui Sitchin a
poveștii creației sumeriene, sistemul nostru solar a constat inițial din Soare (Apsu) și nouă planete.
Acestea au fost: Mercur (Mummu), Venus (Lahamu), Marte (Lahmu), Tiamat, Jupiter (Kishar), Saturn
(Anshar), Pluto (Gaga), Uranus (Anu) și Neptun (Ea). Pământul nu exista în acele vremuri, nici luna. Pluto
era între Saturn și Uranus. Și era o planetă între Marte și Jupiter, numită Tiamat. Apoi, un corp ceresc
străin, numit Marduk, a intrat în sistemul solar, în sensul acelor de ceasornic, care se opune direcției
planetelor. Atractia gravitațională a lui Marduk a schimbat orbita lui Pluto. Sateliții lui Marduk s-au
ciocnit cu Tiamat. Tiamat s-a rupt în două părți: o parte a fost aruncată pe o orbită mai aproape de
Soare, între Venus și Marte și a devenit Pământ. Cealaltă jumătate a fost distrusă în ciocnirea cu alți
sateliți și a creat centura de asteroizi. Părți din sateliți au devenit meteoriți, care continuă să aibă o
orbită în sensul acelor de ceasornic, spre deosebire de planete și asteroizi, care merg în sens invers
acelor de ceasornic.

Prin atracția gravitațională a lui Tiamat și după ce a fost lovit și de sateliți minori, Kingu, luna lui Tiamat,
a fost aruncată și pe o altă orbită și a devenit luna Pământului. Acum Marduk nu a experimentat nicio
coliziune în sine, dar orbita i-a fost schimbată. A fost aruncat pe o orbită majoră în jurul Soarelui, în
sensul acelor de ceasornic, care durează aproximativ 3.600 de ani. De atunci, Marduk a primit numele de
Nibiru. Locuitorii (mai târziu) se numesc Nefilim. De la prima apariție a lui Marduk, sistemul nostru solar
este format din douăsprezece corpuri: Soarele, Mercur, Venus, Pământul, Luna, Marte, Jupiter, Saturn,
Uranus, Neptun, Pluto și Nibiru/Marduk. De aici și numele, a douăsprezecea planetă pentru
Nibiru/Marduk. Este interesant de știut că unii astronomi-oameni de știință cred de fapt că o astfel de
planetă există. Ar explica comportamentul aparent neregulat al unor meteori și ar putea fi, de
asemenea, o explicație pentru unele dintre cataclismele pe care le-a experimentat Pământul. Rețineți că
Istoria Galactică a Pământului menționează o planetă numită Maldek - care din punct de vedere
etimologic este asemănător cu Marduk - între Marte și Jupiter. . Conform Istoriei Galactice a Pământului,
însă, civilizația umanoidă a acelei planete a făcut-o să explodeze.

NINURTA
În mitologia sumeriană, Ninurta era fiul lui Enlil și Ninhursag. Deoarece ambii săi părinți erau copii ai lui
Anu (dar fiecare dintr-o mamă diferită), el a devenit al doilea în linie ca moștenitor al tronului lui Anu,
după tatăl său Enlil. El a fost provocat în această poziție de Marduk, care la învins în cele din urmă.
fratele vitreg al lui Nannar.

NANNAR
În mitologia sumeriană, Nanna (prescurtarea de la Nan.Nar) a fost primul fiu născut al lui Enlil. Era
cunoscut și sub numele de Sin, Zu și Suen. Ninlil era mama lui. Era fratele vitreg al lui Ninurta, care l-a
depășit în regulile sumeriene de succesiune, deoarece mama lui Ninurta, Ninhursag, era sora vitregă a
lui Enlil. (Cu alte cuvinte, ambii părinți ai Ninurtei au fost copii ai lui Anu, unde doar unul dintre părinții
lui Nanna a fost copilul lui Anu). Nannar era conducătorul orașului Ur. La un moment dat, însă, a fost
alungat din oraș, pentru că nu a respectat regulile de succesiune și a încercat să uzurpe domnia fratelui
său Ninurta. Este tatăl lui Ereshkigal (fiica) și al gemenelor Inanna. (fiica) și Utu (fiul), pe toți pe care i-a
avut cu soția sa Ningal.

INANNA
1. În mitologia sumeriană, Inanna este figura maternă arhetipală. Ea este Zeița Iubirii și Războiului:
Inanna stă lângă însemnele ei, stâlpi de poartă atârnați cu streamer și este prezentă ori de câte ori viața
este concepută prin iubire sau se termină în luptă. Ea este fiica Nannei (care este el însuși fiul lui Enlil),
sora geamănă a lui Utu (fratele ei) și sora mai mare a lui Ereshkigal. În alte culturi ea este cunoscută ca
Ishtar, Astarte, Isis, iar unii chiar spun Quan-Yin. În mitologia greacă și romană, ea a fost echivalată cu
Artemis / Diana (ca sora geamănă a lui Utu / Apollo), cu Atena / Minerva (ca Zeița Războiului) și cu
Afrodita / Venus (ca Zeița Iubirii).

2. Istoria Galactică a Pământului: „Inanna” este numele pe care DeAnna Emerson îl dă sistemului 70
Ophiuchi. Vezi Ophiuchus pentru mai multe detalii.

NANNA
În mitologia nordică, Nanna este zeița Lunii, potrivit lui Bulfinch. Sotia lui Balder si mama lui Forseti. Ea
moare de durere de inimă după moartea lui Balder și este arsă împreună cu el pe barca lui funerară --
împreună cu calul lui mărunțit și un pitic nefericit pe care Thor l-a lovit cu piciorul în ultimul moment.
Nanna, sau Nannar, era și numele primului fiu născut. lui Enlil în mitologia sumeriană. Consultați Nannar
pentru mai multe informații.

RA
1. În mitologia egipteană, Ra este numele Divinității Supreme. El a creat Raiul ((Nut) și Pământul (Geb).
El a fost fiul lui Ptah, fratele lui Toth și al (bunicul lui Set, Nephtys, Isis și Osiris. Când s-a retras, i-a dat lui
Seth stăpânirea Egiptului de Sus. , și Osiris peste Egiptul de Jos. Alte mituri egiptene spun o poveste
diferită: Ra era fiul lui Nun și Atum. A avut doi copii, Shu și Tefnut, care au devenit părinții lui Nut și Geb.
Acești doi au devenit părinții lui Seth, Nephtys, Isis și Osiris. Ra a fost zeul soarelui în timpul Egiptului
dinastic; se crede că numele a însemnat „putere creatoare” și ca nume propriu „Creator”, similar cu
utilizarea creștină engleză a termenului „Creator” pentru a semnifica „Dumnezeu atotputernic”. Foarte
devreme în istoria egipteană, Ra a fost identificat cu Horus, care, ca un șoim sau un zeu-șoim, reprezenta
înălțimea cerurilor. Ra este reprezentat fie ca un om cu cap de șoim, fie ca un șoim. Datorită faptului că
soarele era un foc, egiptenii și-au dat seama că pentru a călători prin apele Raiului și a Lumii de
Subteran, era nevoie de o barcă, așa că Ra a fost înfățișată călătorind într-o barcă.

În timpul zilei, barca era o mare galere numită Madjet („devenirea puternică”), iar în timpul nopții, o
șlep mică numită Semektet („devenirea slabă”). În timpul Egiptului dinastic, centrul de cult al lui Ra a
fost Annu (ebraică „On”, greacă „Heliopolis”, actualul „Cairo”). În Dinastia a V-a, primul rege, Userkaf, a
fost și marele preot al lui Ra și a adăugat termenul „Sa-Ra (Fiul lui Ra)” la titlul faraonilor. Ra a fost tatăl
lui Shu și Tefnut, bunicul lui Nut și Geb, străbunicul lui Osiris, Set, Isis și Nephthys și stră-străbunicul lui
Horus. În perioadele ulterioare (aproximativ dinastia 18) Osiris și Isis l-au înlocuit în popularitate, dar el a
rămas „Ra netjer-aa neb-pet” („Ra, marele Dumnezeu, Domn al Raiului”), fie că a fost adorat de sine
stătător sau, mai târziu, ca jumătate din Domnul Universului, Amen-Ra. „Ra, care este Horus al
Orizonturilor”. O denumire a lui Ra, identificându-l cu Horus, arătându-i pe cei doi ca manifestări ale
Forței Solare singulare. Ortografia „Ra-Hoor-Khuit” a fost popularizată de Aleister Crowley, mai întâi în
Cartea Legii (Liber AL vel Legis).

2. Solara îl numește pe Alnitak, a treia stea -și cea mai de jos- din Centura lui Orion, RA.

„Linia lui RA provine din sistemul stelar al lui Sirius. Datorită experienței siriene cu transformarea de la
soare roșu la stea albă, ei sunt supraveghetorii viitoarei schimbări a guvernării solare care va afecta
foarte mult sistemul nostru solar. Emanarea RA este aceea că al receptivului, visului, intuiției,
sentimentelor și dragostei.Deși poate părea ciudat că RA conține calități mai lunare în natură, totuși
simbolul său este soarele, tot ce putem spune, este că la acest nivel dimensional frecvențele sunt
inversați față de ceea ce trăim pe Pământ. Din RA provin marii delfini înstelați și balenele care își
trimit frații pe Pământ pentru a ne ajuta la iluminarea. Cei din descendența RA au servit adesea ca
preoți și mistici. RA este conectat la Osiris" - (Solara, The Star-borne)

Împreună cu celelalte două stele din Centura lui Orion (EL și AN), Ra face parte dintr-o poartă
intergalactică, numită EL*AN*RA.

3. Materialul RA menționează, de asemenea, o conștiință de grup cu dimensiunea a șasea, numită Ra

sau Ra. Au fost inițial o specie de a treia densitate care a trăit pe Venus în zilele în care era încă locuibilă.

ISIS
1. În mitologia egipteană, Isis a fost una dintre cele mai importante zeități. Fiică sau Ra, ea a fost soția și
sora lui Osiris și mama lui Horus. Ea a fost și sora lui Nephtys și Set. „Ea este prezentată în mod
proeminent în mitologia egipteană ca o zeiță cu o imensă putere magică și ca figura maternă arhetip.
Alte culturi au cunoscut-o ca Ishtar (semiți), Athena (greci), Kwan Yin (sau Quan-Yin, chineză) și Inanna
(sumerienii)." (PoL) După ce Seth și-a ucis fratele Osiris, Isis, cu puterile ei magice, a reușit să-l învie din
morți. Legătura dintre Isis și Quan-Yin este că ambele încorporează arhetipul Zeiței Mame. Legătura
dintre Isis și Athena este că ambele erau zeițe ale puterilor magice.

ISIS (Auset)
Poate cea mai importantă zeiță a întregii mitologii egiptene, Isis și-a asumat, de-a lungul istoriei
egiptene, atributele și funcțiile practic ale oricărei alte zeițe importante din țară. Cele mai importante
funcții ale ei erau însă cele de maternitate, devotamentul conjugal, vindecarea bolnavilor și realizarea de
vrăji și farmece magice. Se credea că este cel mai puternic magician din univers, datorită faptului că a
aflat numele secret al lui Ra de la zeul însuși. Ea a fost sora și soția lui Osiris, sora lui Set și sora geamănă
a lui Nephthys. Ea a fost mama lui Horus Copilul (Hor-pa-kraat) și a fost zeița protectoare a fiului lui
Horus, Amset, protectorul ficatului defunctului. Isis a fost responsabilă pentru protejarea lui Horus de
Set în timpul copilăriei sale; pentru că l-a ajutat pe Osiris să revină la viață; și pentru că și-a ajutat soțul
să conducă în țara morților. Cultul ei pare să se fi concentrat inițial, ca și al soțului ei, la Abydos, lângă
Deltă din nord (Egiptul de Jos); ea a fost adoptată în familia lui Ra de la începutul istoriei egiptene de
către preoții din Heliopolis, dar începând cu Noul Regat (aproximativ 1500 î.Hr.) închinarea ei nu a mai
avut un anumit centru identificabil și a devenit mai mult sau mai puțin universal adorată, așa cum soțul
ei era. În istoria galactică a Pământului, Isis este adesea un simbol pentru sirieni. Mai multe informații
vor fi adăugate mai târziu.

OSIRIS
Osiris este considerat unul dintre principalii zei egipteni. El a fost numit „cel care locuiește în Orion cu un
anotimp pe cer și un anotimp pe pământ”, printre alte epitete. Oricare ar fi identitatea lui, majoritatea
scrierilor antice indică cu tărie originea sa extraterestră. Fratele lui Seth, fratele și soțul lui Isis, tatăl lui
Horus, fiul lui Ra. Osiris a fost unul dintre copiii lui Ra, zeitatea supremă. Ra și-a împărțit regatul în
Egiptul de Jos și cel de Sus și i-a dat lui Osiris stăpânirea Egiptului de Jos, iar lui Set asupra Egiptului de
Sus. Cu toate acestea, Seth a plănuit să-l răstoarne pe Osiris și, în cele din urmă, Osiris s-a înecat, după
ce a fost castrat de Seth. Isis, însă, a reușit să-l ridice pe Osiris din morți. Printr-o magie Isis și Osiris au
avut un fiu, Horus. Osiris a părăsit Pământul pentru a se alătura tatălui său Ra în locuința lui cerească.
Horus a devenit conducătorul unui Egipt reunit.

Osiris (Ausar)
Zeul morților și zeul învierii în viața veșnică; conducătorul, protectorul și judecătorul defunctului și
prototipul său (defunctul era denumit în vremuri istorice de obicei „Osiris”). Cultul său își are originea în
Abydos, unde se spunea că se află mormântul său real. Osiris a fost primul copil al lui Nut și Geb, deci
fratele lui Set, Nephthys și Isis, care era și soția lui. Prin Isis a născut pe Horus și, potrivit unor povești,
Nephthys a luat forma lui Isis, l-a sedus astfel și din unirea lor s-a născut Anubis. Osiris a condus lumea
oamenilor la început, după ce Ra abandonase lumea pentru a conduce cerurile, dar a fost ucis de fratele
său Set. Prin magia lui Isis, el a fost făcut să trăiască din nou. Fiind primul viețuitor care a murit, el a
devenit ulterior stăpânul morților. Moartea sa a fost răzbunată de fiul său Horus, care l-a învins pe Set și
l-a aruncat în deșert la vestul Egiptului (Sahara). Rugăciunile și vrăjile au fost adresate lui Osiris de-a
lungul istoriei egiptene, în speranța de a-și asigura binecuvântarea și de a intra în viața de apoi pe care a
condus-o; dar popularitatea sa a crescut constant prin Regatul Mijlociu. Până la Dinastia a 18-a, el a fost
probabil cel mai larg adorat zeu din Egipt. Popularitatea sa a durat până în ultimele faze ale istoriei
egiptene; încă mai există reliefuri ale împăraților romani, cuceritori ai Egiptului, îmbrăcați în ținuta
tradițională a faraonilor, făcându-i ofrande în temple.

SETH
1. În mitologia egipteană, Seth este una dintre principalele zeități. Set, scris și ca Seth, Setekh, Setesh,
Suty sau Sutekh. În general, în mitologia egipteană, Seth este văzut ca zeul forțelor haotice și al violenței.
A existat o controversă considerabilă cu privire la rolul său real în Egiptul antic. Șabloanele preoției lui
Seth sunt menționate în textul [Prisma Lyrei] cu referire la închinarea Forțelor Întunecate. Seth a fost
fratele vitreg al lui Isis și Osiris. După ce tatăl lor, Ra, și-a împărțit regatul în Egiptul de Jos și Egiptul de
Sus și ia dat lui Seth stăpânire asupra Egiptului de Sus și lui Osiris asupra Egiptului de Jos, Seth a plănuit
să-l răstoarne pe Osiris. În cele din urmă, Seth a reușit să-l înece pe Osiris și, înainte de a face asta, l-a
castrat. Isis, însă, a reușit să-l ridice pe Osiris din morți. Horus, fiul lui Isis și Osiris, a devenit în cele din
urmă conducătorul unui Egipt reunit. Inițial, în cele mai vechi timpuri, Set a fost zeitatea patronă a
Egiptului de Jos (de Nord) și a reprezentat furtunile înverșunate ale deșertului pe care egiptenii de Jos au
căutat să le potolească. Cu toate acestea, când Egiptul de Sus a cucerit Egiptul de Jos și a inaugurat
Prima Dinastie, Set a devenit cunoscut ca dușmanul malefic al lui Horus (zeul dinastic al Egiptului
Superior). Set era fratele lui Osiris, Isis și Nephthys și soțul acestuia din urmă; conform unor versiuni ale
miturilor, el este și tatăl lui Anubis. Set este cel mai bine cunoscut pentru uciderea fratelui său și
încercarea de a-l ucide pe nepotul său Horus; Horus, totuși, a reușit să supraviețuiască și a crescut
pentru a răzbuna moartea tatălui său, stabilindu-și stăpânirea asupra întregului Egipt și aruncând Set
Out în deșertul singuratic pentru totdeauna. În dinastia a 19-a a început o renaștere a respectului pentru
Set și a fost văzut din nou ca un mare zeu, zeul care a reținut cu bunăvoință forțele deșertului; dar acest
lucru a fost de scurtă durată și în jurul dinastiei 20 sau 21 Set a devenit din nou temut ca zeul răului.

2. În Biblie, Set sau Sem, este numele celui de-al treilea fiu - după Cain și Abel - al lui Adam și al Evei.
Conform cărții Genezei, toți oamenii sunt descendenți ai lui Set (sau Sem), deoarece descendența lui
Cain a fost contaminată și în cele din urmă a dispărut. Cuvântul „semitic” se referă la numele Sem. (Dar
în acest caz, Sem a fost unul dintre fiii lui Noe, care a avut trei fii de rase diferite).

HORUS
În mitologia egipteană, Horus era fiul lui Isis și Osiris și a devenit conducătorul Egiptului când i-a
succedat. Horus este de obicei înfățișat cu capul unui vultur sau al unui șoim. El ținea Ochiul Atotvăzător
(Ochiul lui Horus) care l-a făcut omniscient. A avut patru fii. Există o legătură cu AN. Horus ar trebui să
fie fiul lui AN. Există, de asemenea, o legătură cu EL: EL sunt deținătorii Ochiului Atotvăzător. Consultați
și „ochiul” pentru o explicație a „ochiului care văd atotvăzător”. Horus a fost venerat în multe forme.
Cele mai importante sunt enumerate mai jos:

Hor-akhuti (Horakhty)
„Horus of (sau in) the Horizons”, unul dintre cele mai comune titluri ale lui Horus, mai ales atunci când
este în funcția sa de zeitate solară, subliniind domnia sa care se întinde de la un orizont la altul.

Hor-behedet (HADIT)
O formă de Horus adorată în orașul Behdet, prezentată sub forma binecunoscută a unui disc solar cu o
pereche mare de aripi, văzută de obicei plutind deasupra scenelor importante din arta religioasă
egipteană. Făcut popular de Aleister Crowley sub numele prost transliterat „HADIT”, zeul pare să fi fost o
modalitate de a descrie omniprezența lui Ra și Horus. După cum spune Crowley în Magick in Theory and
Practice, „punctul infinit de mic și atomic, dar omniprezent, se numește HADIT”. Aceasta este o expresie
bună a zeului - văzută aproape peste tot, dar în același timp mică și izolată.

Hor-pa-kraat (Horus copilul, GD: Hoor-par-kraat)

Horus, fiul lui Isis și Osiris, se distinge de Horus cel Bătrân, care era vechea zeitate patronă a Egiptului de
Sus; dar venerarea celor doi zei a devenit confuză la începutul istoriei egiptene și cei doi s-au contopit în
esență. Reprezentat ca un băiat tânăr cu o șuviță de păr de copil, sugându-și degetul. Golden Dawn i-a
atribuit Tăcerea, probabil pentru că sugerea degetului sugerează gestul comun „shhh”.

Horus (Ea)
Una dintre cele mai importante zeități ale Egiptului. Horus, așa cum este conceput acum, este un
amestec al zeităților originale cunoscute sub numele de „Horus Copilul” și „Horus Bătrânul”. Ca Copil,
Horus este fiul lui Osiris și Isis, care, la maturitate, devine cunoscut sub numele de Her-nedj-tef-ef
("Horus, Răzbunătorul Tatălui Său") prin răzbunarea morții tatălui său, prin înfrângerea și alungarea.
unchiul său rău Set. El a devenit apoi prototipul divin al faraonului. Ca Horus cel Bătrân, el a fost și
zeitatea patronă a Egiptului de Sus (de Sud) din cele mai vechi timpuri; inițial, văzut ca fratele geamăn al
lui Set (patronul Egiptului de Jos), dar a devenit cuceritorul lui Set c. 3000 î.Hr. când Egiptul de Sus a
cucerit Egiptul de Jos și a format regatul unificat al Egiptului.

Horus cel Bătrân (Her-ur, Aroueris)

Horus, zeul patron al Egiptului de Sus din timpuri imemoriale; distins de Horus Copilul (Hor-pa-kraat),
care era fiul lui Isis și Osiris; dar cei doi zei s-au contopit la începutul istoriei egiptene și au devenit
singurul Horus, unind atributele ambelor. Cei patru fii ai lui Horus au fost protectorii părților corpului lui
Osiris și, din aceasta, au devenit protectorii corpului defunctului. Ei au fost: Amset, Hapi, Duamutef și
Qebhsenuef. Au fost protejați la rândul lor de zeițele Isis, Nephthys, Neith și Serket.

THOTH
În mitologia egipteană, Toth, sau Thoth, era zeul înțelepciunii, al cunoașterii, al vindecării și al învățăturii.
(Foarte asemănător cu Mercur la romani și cu Hermes cu grecul.) Toth era și zeul Lunii. El a fost înfățișat
cu capul unui Ibis și cu capul unui Babbuin. Uneori chiar are corpul unui babuin. Conform celor mai
multe mituri, Toth era fratele lui Ra. În Memphis, el a fost considerat a fi zeitatea supremă și succesorul
lui Ptah, în locul lui Ra.

TEHUTI
Zeul înțelepciunii (Thoth este corupția greacă a originalului egiptean Tahuti), se spunea că Thoth a fost
creat de sine la începutul timpurilor, împreună cu consoarta sa Ma'at (adevărul). Cei doi au produs opt
copii, dintre care cel mai important a fost Amin, cel ascuns, care a fost venerat la Teba drept Stăpânul
Universului. Thoth a fost înfățișat ca un bărbat cu cap de pasăre ibis și purta un stilou și suluri pe care
însemna toate lucrurile. El a fost prezentat ca însoțitor în aproape toate scenele majore care implică zei,
dar mai ales la judecata defunctului. Se credea pe scară largă că Thoth a inventat artele magice și
ermetice și, astfel, pachetul de tarot, în special revizuirea sa de Aleister Crowley, este adesea denumit
„Cartea lui Thoth”.

EL
1. Solara îl numește pe Mintaka, cea mai strălucitoare (și superioară) stea din Centura lui Orion, EL.
Mintaka este o poartă către alte Universuri. Este casa entităților dimensionale superioare, atât fizice, cât
și non-fizice. „EL” se referă și la „locuitorii” din Mintaka. Majoritatea EL au urcat cu foarte mult timp în
urmă. Unele dintre ele au rămas în tărâmurile fizice pentru a fuziona cu alte specii, formând astfel EL
hibride. EL hibride se găsesc în principal pe Mintaka însuși, pe Arcturus, AN (Alnilam) și RA (Alnitak).
Există și unii pe Pământ. Al Mintaka este direct aliniat cu sistemul stelar al lui Arcturus. Esența EL a dat
naștere descendenței Bătrânilor care a slujit de mult timp pe Pământ, deși nici un EL pur nu mai rămâne
aici astăzi. Cu toate acestea, există mulți EL hibrizi încarnați care mențin energia EL ancorată în orice
moment. EL hibride sunt aceia care au fuzionat esența EL cu alte linii stelare pentru a renunța și a înmuia
emanația de energie.

În trecut, EL puri au servit pe această planetă ca mari maeștri. Alinierea energiei EL este cunoașterea
împuternicită, Mintea Superioară, Visătorul și Voința. Destul de interesant, Al Mintaka este vedeta de la
care JJ Hurtak a primit „cheile lui Enoch”. O semnificație a EL este capacitatea lor de a percepe cu o
singură minte. Simbolul lor este Ochiul Atotvăzător, pentru că într-adevăr, ei au capacitatea de a-și
atrage energiile împreună în inconștientul colectiv sau mintea de grup pentru a vedea ca Unul. EL au fost
de mult cunoscătorii Marilor Mistere. Ei au o inteligență extraordinară, precum și acces deplin în
Cronicile Akashice. EL-urile au fost extrem de active în timpul Atlantidei. Ei au servit adesea pe acest
Pământ în poziții de conducere și putere. Ciclopii au fost precursorii timpurii ai EL. Culoarea emanației EL
este albastră. Este aliniat cu energia lui Isis.” (Solara, The Star Borne, Această informație este canalizată).

2. Există, de asemenea, conștiința de grup sau de masă din Sistemul Orion, care este numită conștiința
EL. De fapt, această conștiință EL ar putea fi foarte bine ceea ce Lyssa Royal descrie drept „conștiința de
masă a lui Orion – aspectul non-fizic al lui Orion care operează dintr-un sentiment de unitate și
integrare”. (PoL, vezi: Orion Light).

3. Rețineți că există de fapt mai multe rase extraterestre care sunt denumite „EL” sau „Elohim”:
Există adevărații fondatori / Elohim sau EL originali,

Apoi există conștiința Masei Orion,

Există EL hibride (care provin și de la fondatori)

Apoi sunt aliații lor cărora li sa dat același nume.

Și nu în ultimul rând, sunt Fraudele: fondatorii autodeclarați, de origine reptiliană.

ORION
Orion, sau Vânătorul, este numele unei constelații de stele, ușor de localizat pe cer de cele trei stele
strălucitoare la rând care alcătuiesc Centura Vânătorului. Începând cu cea de sus (în emisfera nordică),
numele acestor trei stele sunt Mintaka, Alnilam și Alnitak. (După Solara, numele lor galactice sunt EL, AN
și RA). Betelgeuse („giganta roșie”), Rigel și Bellatrix sunt alte câteva stele bine cunoscute din Constelația
Orion. Un alt fenomen celebru în constelația Orion este Marea Nebuloasă, în care se nasc mii de stele.

„Orion este un model de stele care a intrigat omenirea încă din cele mai vechi timpuri. Cuvântul Orion
poate deriva din vechiul cuvânt akkadian „Uru-anna”, care înseamnă „Lumina Raiului”. Culturile
occidentale au identificat adesea această constelație drept Vânătorul. Energia inerentă a lui Orion
este asociată cu conflictul de polaritate. Pământul încearcă în prezent o integrare finală a acestor
polarități, de aici și sentimentele puternice de conexiune pe care mulți oameni le manifestă cu privire
la Orion.Termenul Lumină Orion se referă la punctul din evoluția lui Orion în care au reușit să
integreze polaritatea. Poate fi considerat și Conștiința Masei Orion - aspectul non-fizic al lui Orion care
operează dintr-un sentiment de unitate și integrare." - (Lyssa Royal și Keith Priest, Prisma Lyrei)

Notă : Această conștiință de masă a Orion este probabil aceeași cu conștiința EL. Caracteristicile fizice
ale speciilor umanoide fizice, găsite în Orion:

75% dintre locuitori sunt oameni (sau standard) vegani în natură.

14 % sunt vegani non-umani (asemănătoari insectelor sau reptiloidelor, numiti adesea „reptilieni” sau
„lizzies”

10% au pielea mai închisă la culoare Lyran

1 % sunt Lyran caucazian cu pielea deschisa la culoare

O caracteristică importantă a -ceea ce am putea numi- „preoți” din Sistemul Orion, este că au ochi
albaștri limpezi. Această culoare nu este naturală, ci obținută printr-un tip de cale spirituală. (Vezi
Preoția Orion). Nebuloasa Orion se află la sute de ani lumină dincolo de clusterul deschis Orion și a fost
identificată ca o „poartă” către un tărâm infinit dincolo de universul fizic. Unii chiar susțin că este sălașul
forțelor angelice și al Ființei Supreme. Materialul publicat pe site-ul Serpo în august 2006 menționează
un Proiect Orion. Consultați Proiectul Orion pentru mai multe informații.
Imperiul ORION
Potrivit Galactic Lore, Imperiul Orion este unul dintre cele două imperii celebre (sau infme) din partea
noastră a Galaxiei, Imperiul Draconian fiind celălalt. Imperiul Orion este mai recent decât Imperiul
Draconian. A fost înființată la scurt timp după ce veganii s-au angajat în explorarea spațiului și au întâlnit
civilizații reptiliene cu care împărtășeau o agendă comună de colonizare, imperialism și serviciu pentru
sine. Constă dintr-un amestec de civilizații reptiliene și umanoide. Cenușii formează majoritatea acestor
civilizații reptiliene, în timp ce majoritatea civilizațiilor umanoide sunt de origine vegană. Aproximativ
una din șase lumi din constelația Orion are o populație reptiliană.

Imperiul DRACONIAN
În Galactic Lore, Imperiul Draconian își are originea pe Thuban (Alpha Draconis) și constă în principal din
diferite grupuri de specii reptiliene și asemănătoare dinozaurilor, dar și lumi umanoide s-au alăturat,
unele cu forță, altele de bunăvoie. Cei mai importanți membri ai săi se află în Alpha Draconis, Epsilon
Bootes, Zeta II Reticuli, Polaris (Alpha Ursa Minoris), Rigel (Orion), Bellatrix (Orion), Capella (Alpha
Aurigae), Ursa Maior. Lucrează îndeaproape împreună cu Orion. Empire, cu care împărtășește o agendă
comună.

Razboaiele din ORION

Filme precum cele din seria Star Wars accesează conștiința colectivă galactică. Ei regăsesc amintiri
străvechi ale războaielor galactice care au cuprins odinioară mari părți ale galaxiei noastre, timp de
milioane de ani. Deoarece principalele bătălii au fost purtate în constelația Orion, aceste războaie sunt
cunoscute și ca războaiele Orion. La început, cu puțin peste 20 de milioane de ani în urmă, războaiele au
început pe teritoriul constelației Lyra. Dar în curând războiul s-a extins la Orion și a devenit un război al
mentalităților și al ideologiilor. Pe de o parte, a existat un grup de rase în principal umanoide care s-au
angajat în ideea de a servi altora. Pe de altă parte, a existat un grup mixt de umanoizi și rase reptiliene
care și-au propagat serviciul pentru sine. Acestea au fost localizate în principal în constelațiile Draco și
Orion. Inițial, filozofia slujirii sinelui presupunea că atunci când fiecare are grijă de sine, atunci se
îngrijește și întregul. Dar treptat s-a transformat în serviciul de sine, dacă era necesar în detrimentul
altora, ceea ce a dus la „victimatori” și „victime”.

Victimele și aliații lor, care până acum și-au unit forțele într-o Federație, au început să-i considere pe
victimizatori ca fiind răi, în timp ce ei au început să se vadă ca fiind buni. Ca urmare, războaiele s-au
polarizat și au ajuns să fie războaie ale dualității, chiar dacă lucrurile nu au început deloc așa. Acum
istoria este plină de exemple despre cum un conflict polarizat nu poate fi niciodată rezolvat atâta timp
cât polaritățile rămân. Nu a fost diferit în războaiele Orion care au durat eoni, dar în care nicio
descoperire de nicio parte nu va fi de durată. Din când în când, de obicei în lumile care fuseseră supuse
de Imperiile Orion și Draconian, aveau să apară rebeliuni ale unor grupuri care nu mai doreau să fie
supuse, dar care nici nu doreau să se alăture federației. Lucrurile au început să se schimbe abia atunci
când grupurile din cadrul Federației s-au săturat și de război și s-au desprins de Federație. Astfel a
apărut o terță parte de „rebeli” sau „renegați”, iar echilibrele de putere s-au schimbat pentru totdeauna.

Nici Federația, nici Imperiile nu au îndrăznit să lanseze un atac pe scară largă asupra rebelilor, temându-
se că, dacă ar face acest lucru, rebelii vor face echipă cu ceilalți și că unirea forțelor ar crea un inamic de
neînvins. Dar, deși mulți oameni simpatizau cu unele idei ale rebelilor cu privire la încheierea războiului,
rebelii nu au reușit să facă progrese majore în negocierile nici cu Federația, nici cu Imperiile. Părea că s-a
ajuns la un nou impas, doar că de această dată au fost implicate trei părți, în loc de două. Apoi povestea
ia o întorsătură neașteptată. În zilele noastre îl cunoaștem pe Merlin drept sfatul sau magicianul
legendarului rege Arthur. Cu toate acestea, Merlin, sau cel puțin arhetipul Merlin, și-a făcut deja prima
apariție în timpul războaielor Orion. În rândurile rebelilor, el a crescut ca un băiat tânăr cu talente
remarcabile. Când a ajuns la maturitate, a început să predea despre legile spirituale universale, despre
iubirea necondiționată și iertare. El a subliniat că toate părțile, inclusiv rebelii, erau încă prinse într-o
percepție dualistă și polarizată a realității, că această percepție dualistă este o iluzie și că numai iubirea
și iertarea necondiționată ar putea pune capăt conflictului.

Și astfel, Merlin a reușit la început să schimbe mentalitățile rebelilor, iar curând după aceea și pe cele ale
Federației și Imperiilor. El i-a învățat să depășească și să prețuiască diferențele lor. S-au ajuns la acorduri
de pace între părți, iar odată cu această pace și schimbarea mentalității a venit o creștere dramatică a
conștientizării și a creșterii conștiinței. Mase întregi de oameni au urcat într-o realitate dimensională
superioară. Astfel, Merlin a devenit cunoscut drept Unificatorul. O preoție care îi învață ideile încă există
și este larg respectată. Cu toate acestea, pacea nu a fost stabilită peste tot, deoarece nu toată lumea era
pregătită să accepte aceste noi învățături. Există, chiar și astăzi, unele lupte care au loc în unele părți ale
acestei galaxii, unde partidele sunt încă scufundate în gândirea dualistă. Pământul, din păcate, este unul
dintre acele locuri în care majoritatea oamenilor încă trăiesc în vălurile iluziei dualității. Totuși, în
general, în vecinătatea noastră galactică, există pace, iar acolo unde nu există pace, există adesea un
armistițiu.

Preotia in ORION
În toată galaxia noastră, Preoția Orion este bine cunoscută și respectată. Mișcarea a început în timpul
Războaielor Orion, în rândurile Rebelilor. Multe dintre credințele și modul lor de viață se bazează pe
învățăturile originale ale lui Merlin din Orion. Ei se concentrează asupra legilor spirituale universale, cum
ar fi legea karmei și forța nelimitată a iubirii necondiționate și a iertării. Ele arată că bătălia dintre lumină
și întuneric nu este o bătălie între forțe exterioare, ci doar între părți din tine. Ei vorbesc, de asemenea,
despre natura universului însuși ca energie conștientă care prosperă pentru a se ridica, pentru a deveni
mai conștientă și pentru a explora toate nivelurile de conștientizare, creând mereu altele noi. Respectul
pe scară largă pe care Preoția Orion îl comandă are de-a face și cu „puterile” pe care le dobândesc
preoții. Nu se știe cu adevărat unde se află limita puterilor lor sau dacă există vreuna. Membrii mai
avansați ai preoției se pot biloca sau teleporta după bunul plac. Ei pot schimba materia prin gând. Așa
cum a spus cineva, „pot face chestii de a cincea dimensiune într-o realitate de a treia dimensiune”. De
asemenea, binecunoscut este darul lor de profeție, de viziuni. (Sunt maeștri la vizualizarea de la
distanță). Practic, seamănă mult cu maeștrii ascensionați pe care i-am avut aici pe Pământ! Există o altă
caracteristică pentru care sunt celebri. Pe măsură ce preoții evoluează și progresează în pregătirea lor
riguroasă, ochii lor devin din ce în ce mai strălucitori albaștri. Într-un fel, te-ai putea gândi la ei ca fiind
„Cavalerii Jedi” și trucurile pe care le pot executa, dar au ochii „oamenilor liberi” din Dune.

Proiectul ORION
Sunt cunoscute cel puțin trei proiecte cu numele ORION:

1. Un proiect secret din SUA care testează sistemele de propulsie extraterestre recuperate: Materialul
publicat pe site-ul Serpo în august 2006 menţionează un Proiect ORION. Se presupune că este un proiect
destul de recent, care din 2002 testează sisteme de propulsie extraterestră la locul de testare din
Nevada. Alte surse menționează nume diferite pentru un astfel de program. Vedeți Pluto, Redlight și
Snowbird. Cu toate acestea, este posibil ca Orion să fie numele mai recent. Un program similar există în
Canada și se numește Magnet.

2. Un proiect francez care monitorizează sateliții care trec peste teritoriul francez: Proiectul Orion este și
numele unui program din Franța, dezvoltat de Ministerul francez al Apărării, cu scopul de a monitoriza,
identifica și prezice trecerea sateliților peste teritoriul francez.

3. Proiectul lui Greer Orion care sa concentrat pe cercetarea „energiei noi”: Steven Greer a început un
proiect care investighează „noile surse de energie”. A început cu cercetarea ZPE/Zero Point Energy, dar
mai târziu a inclus și cercetarea sistemelor de energie cu gaz hidroxi, motoare/generatoare cu magneți
permanenți sau pulsate și sisteme de propulsie și energie electrogravitice/magnetogravitice. Când Greer
a început acest proiect al său de dezvăluire Sirius, Proiectul Orion a fost întrerupt ca proiect separat și a
fost integrat în Proiectul de dezvăluire Sirius. Ulterior i-a urmat un nou proiect energetic, ale cărui detalii
pot fi găsite la siriusdisclosure.com/enregy/.

TIAMAT
Tiamat se presupune că este numele unei foste planete din sistemul nostru solar. Conform interpretării
lui Sitchin a poveștii creației sumeriene, sistemul nostru solar a constat inițial din Soare (Apsu) și nouă
planete. Acestea au fost: Mercur (Mummu), Venus (Lahamu), Marte (Lahmu), Tiamat, Jupiter (Kishar),
Saturn (Anshar), Pluto (Gaga), Uranus (Anu) și Neptun (Ea). Pământul nu exista în acele vremuri, nici
luna. Pluto era între Saturn și Uranus. Și era o planetă între Marte și Jupiter, numită Tiamat. Apoi, un
corp ceresc străin, numit Marduk, a intrat în sistemul solar, în sensul acelor de ceasornic, care se opune
direcției planetelor. Atractia gravitațională a lui Marduk a schimbat orbita lui Pluto. Sateliții lui Marduk s-
au ciocnit cu Tiamat. Tiamat s-a rupt în două părți: o parte a fost aruncată pe o orbită mai aproape de
Soare, între Venus și Marte și a devenit Pământ. Cealaltă jumătate a fost distrusă în ciocnirea cu alți
sateliți și a creat centura de asteroizi. Părți din sateliți au devenit meteoriți, care continuă să aibă o
orbită în sensul acelor de ceasornic, spre deosebire de planete și asteroizi, care merg în sens invers
acelor de ceasornic. Prin atracția gravitațională a lui Tiamat și după ce a fost lovit și de sateliți minori,
Kingu, luna lui Tiamat, a fost aruncată și pe o altă orbită și a devenit luna Pământului. Acum Marduk nu a
experimentat nicio coliziune în sine, dar orbita i-a fost schimbată. A fost aruncat pe o orbită majoră în
jurul Soarelui, în sensul acelor de ceasornic, care durează aproximativ 3.600 de ani. De atunci, Marduk a
primit numele de Nibiru. Locuitorii (mai târziu) se numesc Nefilim. De la prima apariție a lui Marduk,
sistemul nostru solar este format din douăsprezece corpuri: Soarele, Mercur, Venus, Pământul, Luna,
Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto și Nibiru/Marduk. De aici și numele, a douăsprezecea
planetă pentru Nibiru/Marduk.

1. O altă teorie menționează o fostă planetă cu numele Maldek între Marte și Jupiter. Maldek ar fi fost
locuit de o civilizație umanoidă cu o tehnologie foarte avansată. Totuși, locuitorii s-au distrus pe ei înșiși
și planeta într-un război nuclear, creând astfel centura de asteroizi.

2. Doar un gând: Pământul și sistemul solar au aproximativ 4,5 miliarde de ani. Civilizațiile umanoide din
acest sistem solar sunt mult mai recente. (Cea mai îndepărtată sursă se află acum 50 de milioane de ani,
ceea ce lasă încă 4 miliarde de ani descoperiți.) Poate că Marduk s-ar fi putut despărți pe Pământ și
Maldek, iar mai târziu, Maldek s-a autodistrus.

NIBIRU
Nibiru este numele (presupus nativ) al „A Dousprezecea Planetă”. Expresia „a douăsprezecea planetă”
tinde să creeze o oarecare confuzie, deoarece acceptăm de obicei existența a doar nouă planete. Prin
urmare, o planetă suplimentară ar trebui considerată a zecea. În astrologie și astronomia antică, totuși,
Soarele și Luna, ca făcând parte dintr-un sistem solar, împreună cu „celelalte” planete, au fost numite și
„planete”. Mulți oameni, inclusiv mulți oameni de știință, acceptă existența unei planete suplimentare
(planeta X) cu o orbită în jurul Soarelui. Mitologia sumeriană spune povestea lui Marduk, sau Nibiru, un
corp ceresc străin care a intrat în sistemul nostru solar. Unul dintre sateliții săi s-a ciocnit cu Tiamat, o
fostă planetă aflată între Marte și Jupiter. O parte din Tiamat a devenit Pământ, partea distrusă a
devenit Centura de asteroizi. Potrivit lui Z. Sitchin, Nibiru are o orbită de 3.600 de ani în jurul Soarelui. Se
presupune că locuitorii săi sunt cea mai veche civilizație extraterestră care a pășit pe Pământ. Sitchin se
referă la ei ca Nefilim. Acești Nefilim ar fi (co-)responsabili pentru crearea Omenirii și pentru crearea
unora dintre cele mai vechi civilizații umane, cum ar fi de exemplu sumerianul. [Notă: Istoria galactică a
Pământului: Nefilim s-ar putea referi fizic și la „giganții Lyran”, care au jucat și un rol în crearea
omenirii!] Alex Collier susține că nibiruenii sau Anunnaki au apărut ca un nou „trib”, cu sute de mii de ani
în urmă, când o civilizație din Sirius B și una din sistemul Orion au fuzionat după căsătoria reginei
grupului Orion cu regele grupului sirian. Este interesant de știut că, de exemplu, Barbara Hand Clow
descrie viețile de pe planeta Nibiru în cartea ei „The Signet of Atlantis”.

Notă : Unii canalizatori susțin că Nibiru are o orbită care îl ia atât în jurul soarelui nostru, cât și pe unul
dintre sorii din sistemul Sirius. Locuitorii din Nibiru ar fi atunci o specie siriană.

MALDEK
Maldek este numele dat în scrierile teosofice, precum și în Materialul RA, unei planete a acestui sistem
solar care era situată între Marte și Jupiter, dar care nu mai există. Centura de asteroizi dintre Marte și
Jupiter sunt rămășițele lui Maldek.

Ipoteza Planetei explodate

Mulți oameni, inclusiv mulți astronomi, cred că Centura de asteroizi este alcătuită din rămășițele unei
planete explodate. Teoria, denumită în prezent adesea „teoria perturbării”, a fost formulată pentru
prima dată în urmă cu aproximativ două secole. Numele planetei care ar fi existat este de obicei numit
Phaeton. Există opinii diferite cu privire la modul în care planeta s-a sfârșit. Acestea includ că:

A virat prea aproape de Jupiter și a fost sfâșiat de puternica gravitație a gigantului gazos, a fost lovit
de un alt corp ceresc mare, a fost distrus de o ipotetică pitică maro, steaua însoțitoare a Soarelui,
cunoscută sub numele de Nemesis, a fost spulberată de o catastrofă internă. Astronomia curentă
consideră că este mai probabil ca Centura de asteroizi să fie formată din rămășițe de disc
protoplanetar.

Distrugerea
În teoriile conform cărora Maldek a fost locuit și distrus, există în principal două puncte de vedere opuse
cu privire la modul în care s-a întâmplat acest lucru: cauze naturale vs. autodistruse cu tehnologie.

Autodistrugerea: Materialul RA și Scrierea Teosofică

Versiunea scurtă este că Maldek la un moment dat a fost locuit de o specie umanoidă. La fel ca planeta
Apex, Maldek a fost distrus de război nuclear. Versiunea mai lungă este că a avut loc un război cosmic în
spațiu. Umanoizii care fugeau de război l-au colonizat pe Maldek în urmă cu aproximativ 8 milioane de
ani. Acestea ar fi fost în principal de origine siriană/vegană/lyrană. A existat și o populație indigenă
asemănătoare primatelor, care se potrivește cu caracteristicile a ceea ce numim adesea Bigfoot în SUA,
Ogo în Africa sau Yeti în Himalaya. Cu aproximativ 4 milioane de ani în urmă, alte planete din sistemul
nostru solar, adică Pământul, Marte și Venus au început să fie și ele colonizate. Apoi, oriunde între 1
milion și 700 000 de ani în urmă, a început un război împotriva lui Maldek. Unii dintre locuitori au fugit
pe Pământ, Marte și Venus, luând cu ei unele dintre creaturile Bigfoot. Războiul s-a încheiat cu un
dezastru nuclear în care planeta a fost aruncată în aer. Toți cei care se aflau încă pe planetă au fost uciși.
Efectiv, această catastrofă a făcut ca Marte să înceapă să-și piardă atmosfera. Cu aproximativ o jumătate
de milion de ani în urmă, foștii locuitori din Maldek ar fi început să se reîncarneze pe Pământ și,
împreună cu descendenții coloniștilor care se aflau încă aici, au început încet civilizațiile care aveau să
devină Lemuria și Atlantida. Iar istoria s-ar repeta.

Cauze Naturale: Zechariah Sitchin

Potrivit lui Sitchin, mitologia sumeriană menționează existența unei foste planete între Marte și Jupiter
care se numea Tiamat. Când Tiamat sa ciocnit de sateliții (lunii) lui Marduk, un corp ceresc străin, Tiamat
a fost pe jumătate distrus. Jumătatea supraviețuitoare urma să devină Pământ, jumătatea distrusă
forma centura de asteroizi. Marduk a avut o orbită în jurul Soarelui și ar fi „a douăsprezecea planetă”.

AGARTHA
„Agartha” și „Agharti” sunt cuvinte hinduse pentru lumea interlopă. În zilele noastre, numele Agartha
este adesea folosit ca numele unei presupuse civilizații antice care trăiește în subteran. Ca atare, unii
autori o consideră o civilizație separatistă. Mulți oameni cred că există o rețea de peste 100 de orașe
subterane, inclusiv un oraș sub Mt. Shasta, CA, care sunt conectate între ele. Majoritatea acestor orașe
sunt situate sub centrele energetice ale Pământului. Unele surse menționează o comunitate subterană
de sub Muntele Shasta care se numește Telos (deci locuitorii săi s-ar numi telosieni). Capitala Agartha se
numește Shamballa (sau Shamballa, The Lesser), numită după orașul Maeștrilor Înălțați. Se spune că
locuitorii din Agartha sunt o specie umană binevoitoare, care au capacități tehnologice care le depășesc
cu mult pe ale noastre. De exemplu, au o flotă spațială numită „Flota de argint”. Rețeaua Agartha nu
trebuie confundată cu o altă rețea subterană de baze (militare) care se presupune că este locuită de
„reptiliani”, gri, membri ai Imperiului Draconian și oameni ai guvernului secret, cu care se spune că
locuitorii din Agartha ar fi fost în conflict pentru o lungă perioadă de timp. Chiar și-au pierdut unele
dintre orașele lor. Unele dintre orașele majore ale rețelei Agartha, în afară de Shamballa și Telos, sunt:

Posid : avanpostul atlantian principal, situat sub regiunea câmpiilor Mato Grosso din Brazilia. Populație:
1,3 milioane.

Shonshe : Refugiul culturii Uighur, o ramură a lemurienilor care au ales să-și formeze propriile colonii în
urmă cu 50.000 de ani. Intrarea este păzită de o mănăstire lama din Himalaya. Populatie: 3/4 milioane.

Rama : Rămășița orașului de suprafață Rama, India, situat lângă Jaipur. Locuitorii sunt cunoscuți pentru
caracteristicile lor clasice hinduse. Populație: 1 milion.

Shingwa : Rămășiță din migrația nordică a uigurilor. Situat la granița dintre Mongolia și China, cu un mic
oraș secundar în Mt. Lassen, California. Telos tradus înseamnă „comunicare cu Spiritul”. Populație: 1,5
milioane.

Atât RA Material, cât și Alex Collier susțin că unii dintre agarthieni au venit inițial Maldek (acum centura
de asteroizi). Collier se referă la ei ca fiind tribul pierdut al Lyrei, care erau numiți și Ari-an. Materialul
RA, precum și sesiunile de vizionare de la distanță ale Institutului Farsight se referă la refugiații de pe
Marte care locuiesc și ei în această rețea subterană de orașe.

ATLANTIS
Multe surse vorbesc despre continentul pierdut al Atlantidei. Povești despre Atlantida apar în cărțile lui
Platon, Pliniu cel Bătrân, Francis Bacon, Ignatius Donnely și în lecturile lui Edgar Cayce, pentru a numi
doar câteva. Chiar și legendele antice ale mayașilor, incașilor și aztecilor menționează un continent
pierdut, numit Aztlan, care se află în zona acoperită acum de Oceanul Atlantic. Potrivit acestor povești,
civilizația atlantă era vastă și foarte avansată, capabilă de comunicare interdimensională. Se pare că
atlanții aveau capacitatea de a controla Sunetul și Lumina și de a transcende timpul și spațiul. Dar prin
folosirea greșită a acestor puteri, atlanții și-au adus propria distrugere, iar continentul s-a scufundat.
Unii autori nu se referă doar la Atlantida ca pe un continent, ci și ca pe o epocă în timp, înaintea Marelui
Potop (care a avut loc între anii 11.000 - 10.500 î.Hr.), în care a înflorit o cultură combinată
extraterestră/umană. Una dintre cele mai interesante surse de informare despre Atlantida, sunt lecturile
pe care Edgar CAYCE le-a dat mai multor persoane, si in care sunt mentionate Atlantida si Lemuria.
Atlantida, ca societate organizată și foarte evoluată, ar fi înflorit din 50.000 î.Hr. până la aprox. 11.000
î.Hr., când distrugerea sa finală a venit odată cu Marele Potop. Citește: EE Cayce, „Edgar Cayce pe
Atlantida.”

Perioada înainte de 50.000 î.Hr

Unele lecturi vorbesc despre cum în urmă cu 100.000 până la 98.000 de ani, omenirea a luat ființă, ca
rasă fizică, cu o distincție între bărbați și femei. Cinci rase au apărut, aproximativ simultan, în cinci zone
diferite ale lumii. Lemuria a fost una dintre ele, la fel ca și Atlantida, leagănul rasei „roșii”. Destul de
interesant, alte lecturi menționează că o primă rasă terasă a pășit deja pe Pământ cu aproximativ
10.000.000 de ani în urmă. Acea rasă, totuși, nu avea o separare a sexelor și era non-fizică. Ei trăiau ca
niște „proiecții” sau „forme-gând”. Au dispărut complet fără urmă, sau este această rasă care a evoluat
în omenire și a luat formă fizică acum aproximativ 100.000 de ani? Rasa roșie a început să se dezvolte, să
se răspândească și să crească, peste o eră de 50.000 de ani, într-o societate foarte evoluată, cu contacte
cu civilizații extraterestre. În acea perioadă de timp s-au întâmplat multe lucruri ciudate: experimente cu
forme de viață non-fizice care luau corpuri de animale, sau corpuri care erau jumătate umane, jumătate
animale... Au fost experimente cu manipulare genetică și clonare, care au dus la creație. a unei rase de
„mașini umane”. După un timp, a avut loc o rebeliune a tuturor acestor creaturi și a urmat un război
sângeros. Acesta este momentul în care au avut loc primele emigrări din Țara Atlanteană. Oamenii au
migrat în zone din Pirinei, Portugalia și Spania, America de Sud și Centrală și Țara Ogului, Egipt. Războiul
a fost purtat atunci între „Fiii lui Belial” și „fiii Legii Unui”, folosind avioane, tehnologie laser, arme
nucleare etc... După un prim război, a venit al doilea, al treilea și așa mai departe. .. până în cele din
urmă, pe la 50.000 î.Hr., războaiele s-au încheiat, iar Atlantida a început o perioadă de pace.

Perioada de la 50.000 - 10.000 î.Hr

Timp de 40.000 de ani, Atlantida a fost o societate extrem de organizată și evoluată tehnologic, cu
contacte cu civilizații extraterestre. Tehnologia lor și progresul științific au fost cu mult peste nivelul
nostru de astăzi și au inclus, de exemplu, vindecarea cu cristale. Dacă țineți cont de faptul că majoritatea
civilizațiilor actuale au o vârstă maximă de câteva sute sau poate chiar câteva mii de ani, în timp ce
Civilizația Atlanteană există de aproximativ 100.000 de ani, vă puteți face o idee despre cât de evoluate
tehnologic au fost. Adăugați la asta, contactul cu civilizații extraterestre care stăpâneau călătoriile în
spațiu. Totuși, fricțiunile dintre oameni au rămas. Creșterea cunoștințelor nu a fost însoțită de o creștere
a spiritualității sau a responsabilității. În cele din urmă, tensiunile aveau să ducă din nou la război. În
acest război au abuzat de cunoștințele pe care le aveau, care a provocat Marele Potop, care a distrus în
cele din urmă Atlantida, în jurul anului 11.500 î.Hr. Unii atlanți au simțit distrugerea iminentă și au fugit
în Yucatan, Egipt etc., înființând acolo noi culturi, în care au trebuia să se integreze cu populația locală.
Civilizațiile ET, de asemenea, știau ce era pe cale să se întâmple. Lyranii doreau ca omenirea să fie
distrusă, astfel încât să poată începe din nou cu planeta Pământ. Sirienii au văzut-o însă diferit și i-au
avertizat pe ceilalți oameni (non-atlanți) de pe Pământ. (De aici și poveștile despre Noe). Acei oameni au
construit bărci și au supraviețuit Marelui Potop. Cei care trăiesc în zona Orientului Mijlociu, ar înființa
Regatul Sumeriei. Multe previziuni afirmă că în această perioadă, Atlantida ar trebui să se ridice din nou.
Cayce a prezis că dovada Atlantidei poate fi găsită în Egipt, Yucatan, Pirinei și pe mai multe insule din
Oceanul Atlantic. El a mai prezis că dovada va fi găsită mai întâi pe Insula Bimini. Chiar dacă sunt negate
de știință, există indicii puternice care confirmă existența Atlantidei.

Razboaiele Galactice
Potrivit Galactic Lore, cu aproximativ 22 de milioane de ani în urmă, în constelația Lyra, primele rase
umanoide au început să exploreze alte sisteme din vecinătatea lor galactică și, la scurt timp după aceea,
s-au aventurat în migrarea și colonizarea planetelor învecinate. Nu a durat mult până când au dat peste
alte rase umanoide. La scurt timp după aceea, au avut primele întâlniri cu rase non-umanoide. La scurt
timp după aceea, au izbucnit conflicte asupra teritoriului și sferelor de influență. În cadrul constelației
Lyran, primele ciocniri au fost între Lyrans și Vegani. Lucrurile s-au înrăutățit când liranii și veganii au
întâlnit civilizații reptiliene în ceea ce acei reptilieni considerau teritoriul lor. Zona din jurul a ceea ce
este acum Nebuloasa Inelului din Lyra a fost una dintre primele zone de conflict puternic contestate.
Când părțile în conflict au început să implice ideologii în conflict, au apărut două grupuri principale. Era
Federația și erau cele două imperii, Imperiul Draconian și Imperiul Orion. Întreaga constelație a lui Orion
avea să devină principalul câmp de luptă în care aveau să lupte împotriva diferențelor. Din această
cauză, Războaiele Galactice sunt adesea denumite Războaiele Orion. Consultați Orion Wars pentru mai
multe informații.

Povestea Galactica a Pamantului

De-a lungul istoriei sale, Pământul a fost scena multor acte din piesa istoriei galactice umanoide. Multe
civilizații extraterestre au pășit pe fața Pământului, atât rase umanoide, cât și non-umanoide, și au făcut
acest lucru, cu mult înainte ca omul să existe. Împreună cu omenirea, ei au scris istoria acestei planete.
Prin urmare, este important să realizați că nu puteți înțelege cu adevărat istoria omenirii, nici istoria
Pământului, până când nu sunteți conștient de rolul pe care l-au jucat aceste civilizații extraterestre.
Aceasta înseamnă, de exemplu, că nu poți înțelege istoria omenirii dacă nu știi că Homo Sapiens nu a
fost în întregime produsul unei evoluții naturale, ci a fost de fapt rezultatul unei rase încrucișate de gene
de primate terane și extratereștri umanoizi. . Nu că Darwin ar fi greșit sau că nu există evoluție. Dar
Homo Sapiens a apărut prea devreme, prea brusc, cu prea multe trăsături distinctive pentru a fi
rezultatul unei evoluții naturale. Te-ai întrebat vreodată de ce oamenii de știință nu reușesc să găsească
cea mai mică urmă de „veriga lipsă” dintre Homo Sapiens și predecesorii săi? Acum, știi de ce. Pentru a
înțelege pe deplin jocul și jucătorii, este, prin urmare, important să ne dăm seama că Istoria Galactică a
Pământului este doar o parte, o etapă, în jocul mai mare al istoriei galactice a Humanoidului. În paginile
despre istoria galactică umanoidă, veți descoperi că leagănul civilizațiilor umanoide se afla în constelația
Lyra. De acolo, mai multe specii umanoide s-au răspândit în galaxia noastră.

Cu mult înainte de a exista homo sapiens, Pământul a fost astfel vizitat de rase umanoide din Lyra, Vega,
Sirius, Orion și Pleiade, și toate au stabilit colonii pe această planetă. La început, doar grupuri mici de
extratereștri s-au stabilit pe Pământ. Mai târziu, totuși, membrii „Grupului Sirian” (adică un grup de
extratereștri din Sirius, Orion și Pleiade) au venit în număr mult mai mare. La un moment dat, membrii
acestui Grup Sirian au început să aibă nevoie de „lucrători” care să-i ajute în colonizarea planetei. Prin
manipulare genetică ei au creat omenirea, îmbinându-și propriul ADN cu ADN-ul primatelor pământești
și al predecesorilor omului (Neanderthal). Din acel moment, Pământul devine scena unor dispute
constante între, în principal, două grupuri de civilizații extraterestre. Pe de o parte, sunt sirienii, cărora li
s-au alăturat unii vegani, unii (renegați) pleiadieni și unele civilizații Orion, iar pe de altă parte sunt
Pleiadienii și Lyranii, cărora li s-au alăturat și unele civilizații Orion. Luptele au fost aproape întotdeauna
asupra omenirii și, în mai multe rânduri, au intervenit în istoria noastră. Poveștile acestor intervenții pot
fi găsite în toate mitologiile antice, care vorbesc despre modul în care „zeii” continuă să se amestece în
treburile umane și continuă să se lupte între ei pentru aceste intervenții.

Destul de des, aceste povești mitologice menționează oamenii șarpe, care de obicei este o referire la
sirieni, în timp ce oamenii păsări, vulturi sau pisici se referă de obicei la lirani și pleiadieni. Uneori, totuși,
„oamenii șarpe” sunt o referință la un al treilea grup de extratereștri, grupul draconieni sau „reptilieni”.
Chiar dacă există indicii că și acești extratereștri sunt pe această planetă de zeci de mii de ani, ei au
început să joace din nou un rol activ în istoria ei abia recent! În general, se crede că extratereștrii au
intervenit de două ori în evoluția speciei noastre. S-ar fi întâmplat prima dată, probabil acum
aproximativ 400.000 de ani. Unii cercetători cred că acest lucru a dus la crearea lui Neanderthal. O a
doua intervenție ar fi avut loc acum aproximativ 200.000 de ani, ducând la crearea Homo Sapiens. A
doua oară, s-a folosit mai mult ADN extraterestru, dar, în același timp, firele noastre de ADN au fost
reduse de la douăsprezece la două. Acest lucru a fost făcut pentru a ne împiedica să-i depășim pe
creatorii noștri extratereștri la scară evolutivă, deoarece evoluția pare să se întâmple mai repede pe
pământ. Se pare, totuși, că au subestimat dorința și puterea inerentă a ADN-ului pentru evoluție,
deoarece conștientizarea noastră a crescut dramatic și se pare că îi ajungem din urmă, oricum. În afară
de toate grupurile menționate mai sus, există civilizații cu dimensiuni mai înalte și mai avansate care țin
cu ochii pe tot ceea ce se întâmplă aici. Din când în când, și ei și-au făcut cunoscută prezența.

Istoria Galactica a Umanoizilor

Omenirea nu este singura specie inteligentă din această galaxie și nici noi nu suntem singura civilizație
umanoidă. Chiar și în cartierul nostru galactic imediat, există mai multe rase umanoide. Majoritatea sunt
fizice; unii nu sunt. Majoritatea acestor rase au vizitat Pământul. Unii dintre ei încă mai au și chiar au
baze pe Pământ. Unele rase umanoide extraterestre au jucat, de asemenea, un rol important în istoria
Pământului și a omenirii. De fapt, omenirea nici măcar nu și-a luat naștere aici, pe planeta Pământ.
Suntem descendenții acestor alte rase asemănătoare oamenilor care au vizitat Pământul cu eoni în
urmă. Prin urmare, dacă dorim să înțelegem istoria noastră și natura noastră ca specie, trebuie să ne
întoarcem în timp, cu milioane de ani în urmă, la acele lumi în care omenirea a luat ființă. Cele mai
importante civilizații umanoide pot fi găsite în Sistemele Stelare ale Lyra, Vega, Sirius, Orion, Pleiadele și
Andromeda. Lyra este locul unde a stat cândva leagănul raselor umanoide, acum milioane de ani. Cele
mai multe rase sunt descendenți din grupul Lyran / Vegan. De obicei, sunt încrucișări între stocul local și
ADN-ul Lyran / Vegan. (Puteți găsi o descriere a cum arată ei fizic, pe paginile respective ale fiecărei rase.
Acolo veți găsi și informații despre descendența și descendența lor.) Dacă simplificăm lucrurile dramatic,
am putea spune că răspândirea omenirii prin aceasta o parte a galaxiei, de-a lungul a milioane de ani, a
avut loc în șapte valuri consecutive de colonizări.

1. Povestea începe în Lyra, unde cca. Cu 22 de milioane de ani în urmă, primele civilizații umanoide și-au
început aventurile de explorare a spațiului, pentru a merge cu îndrăzneală acolo unde niciun om nu mai
fusese înainte. Primele lumi pe care le-au colonizat au fost Vega, care era deja locuită de o specie
umanoidă, și Apex. Mai târziu, exploratorii Lyran s-au mutat și ei la Sirius și mai departe la Orion; în timp
ce alții au venit deja pe Pământ, iar de pe Pământ s-au mutat în Pleiade.

2. Populația umanoidă originală din Vega și-a început în curând propriile explorări spațiale și a creat
așezări pe lumi din Altair, Centauri, Sirius și Orion. Unii dintre ei chiar au venit pe Pământ. În timp ce
explorau zona din jurul a ceea ce este acum Nebuloasa Inel, au dat peste rase asemănătoare șopârlelor
care revendicau teritoriul pentru ei înșiși. Războaiele galactice au izbucnit și au durat milioane de ani. În
unele părți ale galaxiei noastre, acestea continuă.

3. Un război nuclear pe Apex a distrus o mare parte din suprafața sa, forțându-i pe locuitorii săi să
trăiască în subteran timp de mii de ani. Radiațiile le-au deteriorat și capacitățile de reproducere,
forțându-i să folosească clonarea ca o modalitate de a supraviețui ca specie. Apexienii aveau să devină
Cenușii din Zeta Reticuli.

4. Coloniștii s-au mutat și în Arcturus, unde, ca specie, au avansat foarte repede. Majoritatea
arcturienilor din zilele noastre sunt ființe non-fizice, de dimensiuni superioare.

5. În lumile din jurul lui Sirius, coloniștii umanoizi au găsit multe alte specii care nu erau deloc ca ei. Unii
coloniști au ales așadar să se mute la Orion. Mai târziu, o mulțime de sirieni au migrat și pe Pământ.

6. Principalul câmp de luptă pentru Războaiele Galactice a fost în Orion. Din această cauză, mulți
descendenți ai coloniștilor umanoizi din Orion au fugit și au migrat, de asemenea, pe Pământ.

7. Unii dintre primii colonizatori Lyran au trebuit să vină pe Pământ. Când descendenții lor s-au temut că
războaiele galactice se apropiau prea mult de Pământ, cei mai mulți dintre ei s-au mutat în Pleiade.
După un timp, totuși, unii dintre descendenții lor au decis să se relaționeze cu rudele lor de pe Pământ și
s-au întors pe Pământ.

Notă : Citiți Istoria Galactică a Pământului pentru a afla ce s-a întâmplat pe Pământ și Războaiele
Galactice și Războaiele Orion pentru a afla cum au mers lucrurile în altă parte a galaxiei noastre.
Patriarhii și Semi-Zeii din Perioada Antediluviană
<Un Articol de RA Boulay>

"Și un copil a ieșit din morții Sopanim. Și s-a așezat pe patul lângă ea. Și Noe și Nir s-au uitat la el și
iată, insigna preoției era pe pieptul lui. Era slăvită în înfățișare."

Zilele antediluviane sunt amintite ca fiind domnia regilor zei din Lista Regelui Sumerian și ca epoca
Patriarhilor Cărții Genezei. Sursele arată clar că acești lideri care au format aristocrația care a domnit în
aceste zile erau de sânge divin, adică erau parțial saurieni. Un al doilea grup de pe Pământ au fost
Nefilim sau Anunnaki care au coborât să locuiască aici și să se căsătorească cu femei umane. Al treilea
grup care a populat Pământul a fost Omenirea, Homo sapiens produs de Anunnaki ca forță de muncă
pentru a îndeplini toate sarcinile ușoare. Dintre cei trei, suntem preocupați de semi-zei, preoții-regi ai
perioadei antediluviane, care sunt amintiți în Vechiul Testament ca descendenți ai lui Adam și ai Evei.
Două Linii Descendente - Cain și Seth
Linia de descendență din Adam și Eva oferită de Cartea Genezei pune multe probleme, pentru că nu
numai că enumeră descendența lui Cain, dar adaugă apoi linia paralelă a lui Set. Ea chiar dublează unele
dintre numele cainiților și aproximează unele dintre celelalte. Prin urmare, s-ar părea că au existat două
fluxuri separate de tradiție, dar ambele derivate din aceeași sursă îndepărtată. Centrul inițial de
răspândire a fost evident în Mesopotamia. În timp ce numele Methusael este în mod clar akkadian
(MUTU-SA-ILI sau „om al lui Dumnezeu”), restul numelor nu au nimic în comun cu antecedentele lor
mesopotamiene; și s-ar părea că înainte de a ajunge la evrei, ei trecuseră printr-un centru secundar de
diseminare unde au fost transformați cu înregistrări și tradiții locale.

Există o a treia listă menționată în literatura pseudopigrafică care a fost neglijată, probabil pentru că nu
este de acord cu propunerea din Geneza că Avraam a moștenit mantia preoției de la Noe. Prevăzută de
Cartea a doua a lui Enoh, această listă de preoți-regi se termină cu Patriarhul Melhisedec care este
transportat în ceruri chiar înainte de Potop. Conține multe nume ciudate și necunoscute care nu apar în
altă parte în Scripturi. Numită și Apocalipsa slavonă a lui Enoh, este datată din secolul I d.Hr. și descrie
ascensiunea lui Enoh la cer, îndumnezeirea sa și întoarcerea lui pe Pământ. Este probabil mai cunoscut
pentru linia sa de succesiune care îl evită pe Noe și, în schimb, o transmite fratelui său Nir și apoi fiului
său Melchisedec.

În Geneza, linia lui Cain a fost întreruptă brusc și, probabil, această schimbare de atitudine a fost legată
de uciderea fratelui său Abel. Cain a fost exilat în țările de la est de Eden, unde mai târziu a născut un fiu
numit și Enoh, care se spune că a fost constructorul de orașe, șapte de fapt, toate numite după fiii săi.
Este probabil o coincidență că au existat șapte orașe mari construite de sumerieni înainte de Potop și
sugerează o sursă comună de origine. Geneza continuă linia lui Cain, fără evenimente, prin Irad,
Mehujael, Metusael și apoi se termină cu Lameh. Nemulțumită să renunțe la linie aici, Scripturile au
lăsat în urmă un puzzle, un verset criptic care a fost dezastrul savanților biblici. Versetul care termină
linia lui Cain este după cum urmează:

„Lameh le-a spus soțiilor sale: Ada și Zellah, ascultați glasul meu, soții ale lui Lameh, ascultați-mi
vorbirea; am ucis un bărbat pentru că m-a rănit, un băiat pentru că m-a rănit. Dacă Cain va fi răzbunat
de șapte ori, atunci Lameh de șaptezeci - de șapte ori.”

Geneza renunță apoi la orice mențiune a liniei Cainite și începe brusc genealogia lui Seth. Evident,
versetul conține indiciile acestei schimbări bruște de politică. Dacă linia era condamnată, care au fost
motivele? Soluția acestui vers enigmatic care încheie linia lui Cain constă probabil în existența celor
două, chiar trei, linii paralele de descendență.

Misterul uciderii lui Abel de catre Cain

Explicația biblică pentru prima crimă înregistrată din istoria omenirii nu este cumva convingătoare
pentru că, conform Genezei, Cain l-a ucis pe Abel pentru că sacrificiul său a fost respins de Domnul în
favoarea lui Abel. În mod logic, aceasta singură nu ar părea suficient de provocatoare pentru a-l
determina pe Cain să comită fratricid. Pare mai degrabă o explicație falsă inventată de cronicarii antici.
Răspunsul se află în altă parte și lucrările pseudepigrafelor confirmă acest lucru. O versiune mai
completă și mai sinistră a crimei este oferită în documentul antic Viața lui Adam și a Evei. Când Eva a
zămislit și l-a născut pe Cain, ea a spus, conform Genezei: „Am adăugat o ființă umană cu ajutorul
Domnului”. În cazul lui Abel, totuși, textul spune doar că „mai apoi ea a născut pe fratele său Abel”.
Geneza sugerează astfel, deși oblic, că a celor doi, nașterea lui Cain a implicat zeitatea. Alte clarificări cu
privire la paternitatea lui Cain se găsesc în Apocalipsa lui Adam, un document gnostic din primul secol
d.Hr., în care Adam îi dezvăluie fiului său Set că „Domnul, care ne-a creat, a creat un fiu din Sine și Eva,
mama ta."

Dacă zeitatea a fost tatăl lui Cain, în timp ce Adam l-a născut pe Abel, aceasta explică multe dintre
evenimentele care au avut loc ulterior; căci dacă zeitatea ar fi tatăl său, Cain ar fi semi-divin, parțial
reptilian și mai asemănător lui Dumnezeu. Ar explica natura lui acerbă și însetată de sânge și ar explica
uciderea fratelui său Abel. Despre nașterea lui Cain, acest document observă că Eva „a născut un fiu și a
fost strălucitor”. Aceasta este o descriere bună a pielii strălucitoare și luminoase a zeilor reptile. O
descriere neobișnuită și oarecum bizară a crimei lui Cain se găsește și în acest document care povestește
câteva episoade din viața lui Adam. Există două versiuni - versiunea latină sau Vita și cea greacă sau
Apocalipsă. În versiunea Vita, Eva are o viziune în care este „cum este sângele fiului nostru Abel în
mâinile lui Cain, care îl înghițea în gură”. Versiunea apocaliptică este oarecum mai dramatică, așa cum îi
spune Eva lui Adam:

„Doamne, am văzut aseară un vis, sângele fiului meu Amilabes, numit Abel, fiind băgat în gura fratelui
său Cain, și l-a băut fără milă... Și nu i-a rămas în stomac, ci a ieșit. din gura lui. S-au ridicat să vadă ce
s-a întâmplat și l-au găsit pe Abel ucis de Cain”.

Crima lui Cain a fost, se pare, nu numai să comită fratricid, ci și să mănânce carnea și sângele fratelui
său. Acest comportament pare mai mult reptilian decât uman, deoarece Cain a fost născut de zeitate,
spre deosebire de fratele său care l-a avut ca tată pe Adam. Cain era deci pe jumătate saurian. Acesta
poate să fi fost motivul principal pentru avortarea liniei lui Cain, pentru a fi înlocuită de cea a lui Set. Fie
că a fost provocat sau nu, Cain a comis o crimă gravă, mult mai gravă decât o eroare în a oferi un
sacrificiu. Cain nu numai că l-a ucis pe Abel, dar i-a mâncat carnea și i-a băut sângele. Pentru această
faptă barbară, Cain a fost alungat la est, în țara Nod. Apoi, ca semn că Cain a intrat sub protecția
Domnului, el i-a pus un semn pe Cain, a cărui natură nu este descrisă în Geneza. Pentru a-și proteja
descendența semi-divină, zeitatea a avertizat că „oricine îl va ucide pe Cain va suferi răzbunare de șapte
ori”. În mod ciudat, aceeași afirmație este repetată în versetul despre Lameh, care încheie linia lui Cain
și, evident, cele două versete sunt legate. Cain este considerat de zeitate un experiment prost; dar din
moment ce el este semi-divin și descendenții lui, el nu poate fi distrus, ci este exilat într-o țară
îndepărtată, astfel încât nici el, nici urmașii lui să nu mai poată face rău. Se spune că Cain s-a căsătorit cu
sora sa Awan la sfârșitul celui de-al patrulea jubileu sau în jurul celui de-al 200-lea an din viața lui Adam.
Sursele rabinice indică faptul că a murit în al 930-lea an, adică cu un an înainte de moartea lui Adam. În
pseudepigrafă, Cain a fost ucis accidental de Lameh, împlinind astfel blestemul generației a șaptea.
Linia lui Seth - Enosh, Kenon, Mahala'EL si Jared
După moartea lui Abel și alungarea lui Cain, un al treilea fiu ajunge la fața locului. La fel ca Abel, Set este
născut din Adam și Eva; aparent, zeitatea a decis să nu intervină în treburile Omului și să-i permită să-și
producă propriul urmaș. Seth se căsătorește cu sora lui și se naște Enos. Astfel începe șirul Patriarhilor
care continuă neîntrerupt până la vremea Potopului. Eroii Vechiului Testament, destul de des și cu
mândrie, își revendică descendența din această linie setită. Cine erau atunci acești Patriarhi; și din
moment ce erau, fără îndoială, locuitori ai Mesopotamiei, ce dovezi există în Scripturi și în alte scrieri
antice care să le lege de anunnaki sau de astronauții străini? Dintre primii patru patriarhi, foarte puține
informații sunt disponibile în Vechiul Testament. Enosh înseamnă „muritor” sau „ființă umană”; iar
conform Scripturilor, el a fost considerat a fi primul muritor sau om. În timpul erei sale, „chipurile omului
au devenit asemănătoare maimuțelor” conform vechilor surse rabinice. S-ar părea astfel că chipul uman
a devenit mai puțin asemănător cu reptilele și și-a asumat trăsături asemănătoare mamiferelor sau
maimuțelor în timpul anilor lui Enosh. Poate din acest motiv generația lui Enoș nu este tratată bine în
izvoarele antice. Hagada o numește generația „sfatului celor nelegiuiți”, deoarece contemporanii lui
Enoș au fost acuzați că practică „artele divinației și controlul forțelor cerești”. Omul începea să dea
dovadă de un spirit de independență și de curiozitate intelectuală care se pare că nu stătea bine cu
stăpânii săi reptilieni.

Comentariu: Este susținerea mea că Ierarhia Nibiruană ar fi preferat să nu fi creat Omul în primul rând.
S-ar putea chiar să meargă până acolo încât să afirme că Omul era o creatură necesară din cauza
lăcomiei și lenevii lor. Odată creat însă, Omul trebuia să fie civilizat și educat; astfel, acești zei saurieni au
fost înșelați cu această responsabilitate, ne place sau nu. Probabil că astăzi ar spera la fel de curând că
vor fi eliberați de noi pentru totdeauna, că nu mai suntem povara lor.]

Zilele lui Enos au fost, de asemenea, marcate cu multe cutremure care au provocat nenorociri nespuse.
Au urmat seceta și foametea, iar apoi a avut loc o moarte în masă a populației. Conform cărții a treia a
lui Enoh, Domnul a decis să-și îndepărteze „șekinah” sau nava spațială din zona grădinii Edenului în zilele
lui Enoh și să se întoarcă în ceruri. Sursele sumeriene dezvăluie că la început zeul principal An a locuit la
Uruk, Erehul Bibliei, dar din motive nedezvăluite, a decis să se întoarcă la locuința lui cerească, să nu se
mai întoarcă niciodată decât în ocazii speciale. Poate că a plecat din cauza numeroaselor cutremure și a
condițiilor proaste din timpul lui Enos. Se spune că Enoș a trăit 905 de ani; la 90 de ani a născut pe
Kenon sau Cainan. Însemnând „metalier” sau „meșter”, se știe puțin despre Kenon din sursele antice.
Întrucât al doilea oraș construit s-a numit Badtibira sau „oraș pentru prelucrarea metalelor”, pare să
existe o asociație al cărei sens s-a pierdut. Kenon a trăit 910 ani și l-a născut pe Mahala'el la vârsta de 70
de ani.

Mahala'el sau „lăudatorul Domnului” a trăit 895 de ani; nu se știe nimic despre el. Când avea 65 de ani,
Jared s-a născut la 460 de ani după ce Adam părăsise Edenul. Astfel, Adam, Enos, Kenon, Mahala'el,
precum și Cain, ar mai trăi toți în momentul în care vom intra în era lui Iared. Jared a fost primul patriarh
care nu s-a căsătorit cu sora lui. Poate că este un simbol al sfârșitului unei ere în care căsătoriile mixte
între frați nu erau doar tolerate, ci practicate ca un obicei general, cum ar fi, de exemplu, familia regală
egipteană. Zilele lui Iared ar fi, după calculul cifrelor date în Geneză, de la anul 460 AA până la 1422AA
(adică AA = După Adam sau anii trecuți de la nașterea lui Adam). William W. Hallo, în articolul său despre
„Orașele antediluviene” (Journal of Cuneiform Studies, Vol. 23, No. 3) sugerează că Jared sau Yered, așa
cum este uneori dat, înseamnă „el din Eridu”. Aceasta l-ar plasa pe Iared în orașul Eridu, așa cum a fost
Enoș la Badtibira și Enoh la Sippar. Zilele lui Jared au o semnificație majoră pentru istoria omenirii,
deoarece atunci au coborât prima dată Nefilim. Jubileurile afirmă:

„În zilele lui, îngerii Domnului, care erau numiți Veghetori (Nefilim), s-au coborât pe Pământ pentru a-i
învăța pe fiii Omului și pentru a face judecată și dreptate pe Pământ.”

Sosirea acestor astronauți în timpul lui Iared este raportată și în Prima Carte a lui Enoh și ulterior
verificată prin documente găsite printre sulurile de la Marea Moartă.

Enoh sau Enmeduranna - Preferatul Zeilor

Informațiile despre Enoh din Geneza sunt rare și se menționează puțin despre el. Enoh avea 165 de ani
când s-a născut fiul său, Metusala. Enoh a mai trăit încă 200 de ani, moment în care „Enoh a umblat cu
Dumnezeu, apoi nu a mai fost, pentru că Dumnezeu l-a luat”. Expresia „a umblat cu Dumnezeu” a fost în
general interpretată ca însemnând că s-a înălțat la cer în timpul vieții sale. Această frază criptică implică,
totuși, existența unei narațiuni mai complete despre Enoh, pierdute sau omise din Vechiul Testament.
Enoh a devenit un erou în literatura apocaliptică evreiască și i-au fost atribuite două cărți, cărțile
„Etiopice” și „Slavonice”. Figura lui Enoh a fost deosebit de semnificativă în mișcarea spirituală din care
au provenit sulurile de la Marea Moartă. Povestea și scrierile sale sunt tratate în Cartea Jubileurilor și el
joacă un rol activ în Apocalipsa ebraică a lui Enoh, care este atribuită savantului palestinian Ismael.
Ascensiunea lui Enoh la cer este de fapt doar începutul unei cariere fabuloase, în care Enoh a devenit
„divin” și a fost făcut șef al cerurilor, pe locul doi după zeitatea însăși. După ascensiunea sa, s-a întors la
familia sa pentru scurt timp pentru a-l învăța pe fiul său, Matusalem, înțelepciunea pe care a învățat-o și
a scris-o în ceruri. După o scurtă ședere aici, sa întors la nava spațială timp de șase ani jubiliari. În
această perioadă, se pare că a făcut naveta între nava spațială și Pământ. Literatura apocaliptică
menționează reședința sa în Eden și pe Muntele Qatar, un loc neidentificat care ar putea foarte bine să
fie orașul Sippar din Mesopotamia.

„Ridicarea” lui Enoh la Putere

Înălțarea lui Enoh la statutul de zeu este povestită în Enoh slavon. Enoh însuși dezvăluie experiența:

„Când s-au împlinit 165 de ani pentru mine, am născut pe fiul meu Matusalem, iar după aceea, am
trăit 200 de ani. În ziua stabilită din prima lună, eram singur în casă... Și m-am întins pe pat dormind.
Apoi mi-au apărut doi bărbați uriași, pe care nu i-am văzut niciodată pe pământ. Și au stat în capul
patului meu și m-au strigat pe numele meu.”

Enoh s-a trezit si a fost terifiat

„Atunci acești oameni mi-au zis: Fii curajos Enoh, într-adevăr nu te teme, zeul veșnic ne-a trimis la tine.
Și iată, te vei înălța cu noi la cer astăzi.”

I s-a spus să spună fiilor săi și gospodăriei că pleacă. El a fost apoi ridicat „pe aripile lor” la ceruri. Enoch
a primit un tur al navei spațiale. Într-o zonă a văzut două sute de „îngeri” abătuți și i s-a spus că ei au
coborât, au comis multe crime și au fost ținuți la judecată. Hainele lui Enoh au fost luate, iar el a fost
„uns” și i s-au dat „haine de glorie”, un simbolism care să arate că a fost schimbat fizic, transformat ca
unul dintre zei. Acesta este exact inversul a ceea ce sa întâmplat cu Adam în grădina Edenului; și-a
pierdut „norul de glorie” și apoi i s-au dat haine. Din ceea ce s-a întâmplat ulterior, reiese că Enoh a
primit o formă de „divinitate” aici în acest moment. Apoi, lui Enoh i s-a dat un „pix pentru scriere rapidă”
și i s-au citit cărți în timp ce el copia dictarea despre „minunile și secretele raiului”. El a rămas pe navă
timp de șaizeci de zile, apoi a fost întors pe Pământ pentru a petrece treizeci de zile pentru a-și împărtăși
cunoștințele fiilor săi. El a fost apoi ridicat și dus înapoi la nava spațială unde urma să fie investigatorul
șef pentru ancheta asupra crimelor Nefilim. Ebraica din cartea a treia a lui Enoh conține mărturia
rabinului Ismael, celebrul savant palestinian, unde visează că este dus în rai și îl întâlnește pe Metatron
care pare a fi cea mai puternică ființă de acolo. „De ce este numele tău ca numele Creatorului tău cu
șaptezeci de nume?” întreabă Ismael. „Tu ești mai mare decât toți prinții, mai înălțat decât toți îngerii,
mai iubit decât toți slujitorii”. Enoh răspunde: „Pentru că eu sunt Enoh, fiul lui Iared”. El descrie apoi
modul în care a fost făcut stăpân al cerurilor peste obiecțiile îngerilor. Enoch este numit șef interimar cu
toate titlurile și puterile de serviciu. Lui i se dau „numele divine”, cele șaptezeci de nume care conferă
putere asupra cerurilor și pământului. Aceste nume par a fi ca Tăblițele destinului sau ME-urile zeilor
sumerieni. Sunt formule de dispozitive care dau proprietarului control absolut asupra anumitor aspecte
si categorii de viata.

Comentariu: Din nou găsim asemănări cu atributele misterioșilor „Arhonți Destinului.”

Enoh a slujit ca Metatron (din grecescul „metathronos” sau „cel care slujește în spatele tronului”) timp
de șase ani jubiliari sau 300 de ani. Conform acestui document, el a fost relocat în Eden; și, deși se știe
puțin despre acești 300 de ani când a servit ca Metatron, probabil că a făcut naveta înainte și înapoi
între un oraș de pe Pământ și nava spațială.

Infractiunile si Procesul Astronautilor criminali

Jubilees afirmă că în zilele lui Iared „îngerii Domnului, care erau numiți Veghetori, au venit pe Pământ
pentru a-i învăța pe fiii omului”. Aceștia sunt Nefilim care sunt descriși în Geneza 6:

„Acum, când oamenii au început să crească pe Pământ și li s-au născut fiice, ființele divine (elohim) au
văzut cât de frumoase erau fiicele umane și le-au luat ca soții pe oricare dintre ele pe care le-a plăcut.
Atunci au apărut Nefilim pe Pământ. - ca si mai tarziu - dupa ce fiintele divine s-au unit cu fiicele
umane."

Comentariu: Versiunea mea standard revizuită a Bibliei o descrie diferit. Iată ce spune Biblia mea despre
același eveniment în Geneza 6:1-8:
„Când oamenii au început să se înmulțească pe fața pământului și li s-au născut fiice, fiii lui Dumnezeu
au văzut că fiicele oamenilor sunt frumoase și le-au luat de soție pe acelea dintre ele, după cum au
ales. Atunci Domnul a zis: Duhul Meu nu va rămâne în om pentru totdeauna, căci el este trup, dar
zilele lui vor fi o sută douăzeci de ani. Nefilim au fost pe pământ în acele zile, și de asemenea după
aceea, când fiii lui Dumnezeu au venit la fiicele oamenilor și le-au născut copii. Aceștia erau oamenii
puternici din vechime, oameni de renume. Domnul a văzut că răutatea omului este mare pe pământ și
că orice închipuire a gândurilor inimii era numai rău încontinuu. Și Domnului i-a părut rău că a făcut
om pe pământ și l-a întristat în fața lui. Deci Domnul a zis: Voi șterge de pe fața pământului pe omul
pe care l-am creat, pe oameni și fiare și târâtoare și păsări ale cerului, pentru că îmi pare rău că i-am
făcut. Dar Noe a găsit har în ochii lui Dumnezeu.”

În tradițiile evreiești și etiopice, Nefilim înseamnă „oameni din cer.”

Au fost 200 de astronauți care au coborât în zilele lui Jared pe Muntele Hermon din nord-vestul
Palestinei, lângă Liban. În înregistrările Babiloniene ale creației, Enuma Elish, un grup mare de ființe
divine a coborât pe Pământ. Tableta VI a epicului dezvăluie că Anunnakii erau destul de neliniştiţi în nava
lor spaţială. După ce au obținut libertatea de muncă odată cu crearea Omului, ei deveneau din ce în ce
mai plictisiți și neliniștiți. Atunci s-a decis să se reinstaleze o parte din ele pe Pământ. În consecință, 300
dintre ei au coborât pe Pământ, în timp ce alți 300 au rămas pe nava spațială. Numiți „igigi”, ei erau
probabil cei cu funcții specializate, tehnicienii navei spațiale. Planurile bine intenționate ale Nefilim sau
Anunnaki par să se fi schimbat în cel mai rău, pentru că curând după aceea au început să se angajeze
într-o varietate de activități care au stârnit mânia atât a zeului, cât și a omului. Cartea Etiopică a lui Enoh
sugerează că descendența lor a fost un act secret și neautorizat al unui grup de „îngeri” rebeli.

„În acele zile, când copiii omului s-au înmulțit, li s-a întâmplat că li s-au născut fiice frumoase și
frumoase. Și îngerii, copiii cerului, i-au văzut și i-au cerut și au zis unul altuia: Veniți, să ne alegem
neveste dintre fiicele oamenilor și să ne naștem copii. Și Semyaz, fiind conducătorul lor, le-a spus: Să
jurăm cu toții și să legăm pe toți dintre noi printr-un blestem să nu abandonăm această sugestie, ci să
facem fapta. Apoi au jurat toți și s-au legat unul pe altul prin blestem și au fost în total două sute”.

Comentariu : S-ar presupune că, dacă Cro-Magnon s-ar putea încrucișa cu saurienii în primul rând,
atunci această încrucișare este încă posibilă. (Face din nou parte din acel „lucru cu pielea”.) De
asemenea, se afirmă doar că masculii saurieni s-au încrucișat cu femelele de mamifere. Nu se
menționează că femelele sauriene complotează să „desfrâneze” în secret cu masculii mamifere. Acest
lucru duce la gândul că mecanismul fizic al procesului de naștere ar predomina din partea feminină,
deoarece aceste încrucișări înregistrate s-au născut vii, ca și alte mamifere. Dacă femelele sauriene s-au
încrucișat cu masculi de mamifere, ele erau evident mai discrete și mai selective în privința asta, dar
probabil și-au purtat puii închiși într-un fel de coajă de ou, pentru incubația finală.

Deci, se pare că „băieții vor fi băieți”, indiferent de planeta pe care locuiți. Este acest lucru liniștitor, sau
ce? În acest timp, Enoh executa munca unui scrib într-un loc ascuns de pe Pământ; „Nimeni dintre copiii
lui Dumnezeu nu știa ce este ascuns și unde se află”, notează relatarea, deși arată clar că se afla printre
anunnakii din valea Mesopotamiei. El este apoi abordat de „Nefilim din Rai” și i se spune să meargă
printre „Nefilim de pe Pământ” și să-i informeze despre crimele lor.

„Enoh, cărturar al dreptății, i se spune, du-te și fă-le cunoscut păzitorilor cerului care au părăsit cerul
înalt și s-au spurcat pe pământ. Enoh s-a apropiat de nefilim și i-a avertizat că: Nu va fi pace cu voi, o
judecată gravă a venit asupra voastră. Ei vă vor pune în legături și nu veți avea prilej de odihnă. Le-ați
arătat oamenilor fapte de rușine, nedreptate și păcat.”

Ca grup „toți erau înspăimântați și frica și tremurul i-au cuprins”. Ei l-au rugat pe Enoh să întocmească o
scrisoare de iertare și să solicite zeității în numele lor. Enoch a făcut cum au cerut. În acest moment,
scrierile spun că Enoh se afla în zona lui Dan, lângă Muntele Hermon, unde se spune că nefilim au
aterizat inițial. Enoh a zburat la cer într-o navă spațială sau „car de foc” și, în cuvintele sale, „vânturile
mă făceau să zbor și mă năpusteau sus în cer”. El a fost întâmpinat de zeitatea care a auzit petiția lui
Enoh în numele Nefilim-ului legat de Pământ. Zeitatea era supărată și nu era dispusă să fie milostivă, în
principal pentru că nu era potrivit ca un muritor să mijlocească pentru nefilim. Pur și simplu nu a fost
făcut în schema lucrurilor. Mai degrabă era mai potrivit și mai potrivit pentru ei să mijlocească în numele
omenirii. El i-a pedepsit cu desăvârșire: „Pentru ce ați părăsit cerul cel înalt și sfânt veșnic?” El a susținut
că au fost ființe spirituale „care posedau viața veșnică, dar v-ați pângărit cu femei și, ca ele, produc
sânge și carne care va muri și va pieri”. Se pare că urmașii lor au fost mai mult mamifere decât reptile și,
din nou, vedem acea ecuație, contrastând viața eternă și fiziologia Anunnaki cu cea a muritorilor de
sânge și carne.

Dar planurile Nefilim de pe Pământ au mers greșit și au produs creaturi destul de diferite de strămoșii lor
reptilieni. Rasa „divină” devenea diluată, iar genele mamiferelor păreau să domine tulpina reptilienă
care a devenit recesivă. Este posibil ca acest factor să fi fost motivul principal care a condus la
experimentele de inginerie genetică, una dintre crimele majore comise împotriva nefilim. Pentru a
remedia diluarea neprevăzută și nejustificată a tulpinii sauriene, Nefilim au început experimente de
schimbare a codurilor genetice, sperând în acest fel să-și restabilize tulpina dominantă. Aceste
experimente se pare că au scăpat de sub control, pentru că una dintre acuzațiile la adresa nefilimului a
fost aceea de a practica „alchimia” prin „schimbarea unui om într-un cal sau catâr sau invers, sau
transferul unui embrion dintr-un pântec în altul”. Alte referințe criptice indică faptul că aceste
experimente au implicat și animale, pentru că „au început să păcătuiască împotriva păsărilor, animalelor
sălbatice, reptilelor și peștilor”. S-au produs monștri de tot felul; acestea, la rândul lor, au asuprit
omenirea în anii dinaintea Potopului.

Nefilim s-a îndreptat apoi către canibalism, nu o schimbare majoră din punct de vedere moral la o rasă
obișnuită cu sacrificiul uman. Creșterea populației umane și catastrofele perioadei au produs lipsuri
extreme de alimente. Literatura religioasă relatează că „uriașii consumau produsele tuturor oamenilor
până când oamenii detestau să le hrănească. Așa că uriașii s-au întors împotriva oamenilor pentru a le
mânca”. Zeii din ceruri s-au înfuriat de aceste activități și au jurat că vor elimina descendenții Nefilim
care au făcut ravagii pe Pământ. Zeitatea i-a îndrumat pe „îngerii răzbunători”: „Acționați împotriva
nenorociților și reprobilor și împotriva copiilor adulterului; și distrugeți copiii adulterului și alungați copiii
Veghetorilor din mijlocul poporului. Și trimiteți-i unul împotriva celuilalt astfel. ca să fie distruși în luptă”.
Versiunea Athrasis Epic a creației descrie o stare de foamete și disperare chiar înainte de Potop.
Pământul devenise sterp din cauza secetei. Oamenii rătăceau disperați din cauza bolilor și a bolilor.
Morții erau peste tot și, după cum dezvăluie tăblițele, fiecare familie o „devorează” pe cealaltă și apoi își
mănâncă în cele din urmă proprii pui.

Comentariu: oricât de oribil ar suna, nu este neobișnuit. O foamete de la mijlocul secolului XX în

Vietnam a dus la părinții să-și mănânce proprii copii mici. Procesul propriu-zis al copiilor lui Dumnezeu
nu este descris în cărțile lui Enoh, totuși a fost pronunțată o decizie pe care Enoh să le transmită lor.

„El a mărturisit despre Veghetorii care păcătuiseră cu fiicele oamenilor; a mărturisit împotriva lor
tuturor, relatează cartea lui Enoh. Verdictul este dat și, în cuvintele lui Enoh, Judecata s-a dat asupra
voastră. De acum înainte nu vă veți putea înălța la cer în veșnicie, ci veți rămâne în interiorul
Pământului, închis în toate zilele veșniciei. Înainte de aceasta, vei fi văzut distrugerea celor dragi tăi.”

Verdictul are două părți: nefilim vor fi întemnițați pe pământ, iar în al doilea rând, urmașii lor vor fi
distruși. Întemnițarea lor pe Pământ se reflectă în epopeile mesopotamiene, unde unii dintre anunnaki
suferă o soartă similară. În epicul sumerian Descent of Ishtar to the Nether World, unii dintre Anunnaki
trăiesc în lumea de jos, unde sunt vizitați de zeița Ishtar. [Inanna/Hathor/Aphrodite/Lakshmi] Este o
„țară fără întoarcere”, o țară a întunericului și mizeriei, unde „prizonierii mănâncă lut pentru pâine și
beau apă tulbure pentru bere”.

Enoh ca Metatron si Enmeduranna

Enoh a mers la rai într-un car de foc conform Haggadah și aici a fost schimbat fizic și divinizat ca primul
pas în a deveni șef al cerului, al doilea numai după zeitatea însuși. Cartea ebraică a lui Enoh descrie
ascensiunea lui la putere asupra obiecțiilor îngerilor. Aparent, zeitatea nu a avut încredere în îngeri și l-a
adus pe Enoh la ceruri pentru a îndrepta lucrurile. Trei dintre îngerii slujitori îl întreabă pe Domnul „ce
drept are acesta să urce la înălțimea înălțimilor?” Domnul răspunde: „L-am ales pe acesta mai degrabă
decât pe voi toți, să fie prinț și stăpânitor peste voi în înălțimile cerești”. I se dă numele Metatron și titlul
Prinț al prezenței divine. Aceste titluri și puteri ale lui Enoh le-au făcut dificil pentru oamenii de știință
biblic să încerce să-l integreze în doctrina monoteismului. Enoh sau Metatron este pus la conducerea
personalului ceresc și i se oferă acces la toate părțile locuinței sau navei cerești. De asemenea, Enoch își
asumă controlul asupra tuturor vehiculelor, rachetelor și altor echipamente tehnice.

În termeni moderni, Metatron este directorul executiv care răspunde numai în fața președintelui sau a
președintelui consiliului de administrație. Asemănările dintre Enoh și Enmeduranna, regele sumerian,
sunt atât de izbitoare încât indică faptul că poveștile despre Enoh și poveștile legendarului zeu-rege din
Sippar provin dintr-o sursă comună. În timp ce înregistrările biblice păstrează o narațiune parțial
expurgată a lui Enoh, multe dintre motivele mitologice originale ale lui Enoh au continuat să existe în
tradiția orală până când au ajuns la forma lor actuală în pseudoepigrafele evreiești, legendele medievale
și literatura mistică. Atât Enoh, cât și Enmeduranna au fost al șaptelea conducător înainte de Potop,
Enoh fiind al șaptelea Patriarh din linia lui Set, iar Enmeduranna al șaptelea rege antediluvian din Lista
Regelui Sumerian.
Numit adesea preot-rege în cărțile care îi poartă numele, Enoh a domnit atât pe Pământ, cât și în ceruri.
Enmeduranna a domnit la Sippar, portul spațial al zeilor antediluvieni. Numele său EN-ME-DUR-ANNA
înseamnă „Stăpânul ME-urilor care leagă cerul și pământul” sau, cu alte cuvinte, regele care controlează
Tablele Destinului care controlează zborurile dintre cer și Pământ. Acesta poate fi motivul pentru care lui
Enoh i se acordă atât de multă importanță în rândul patriarhilor, deoarece era responsabil de Sippar,
portul spațial și cel mai important oraș al sumerienilor. Potrivit Jubilees, Enoh a făcut jertfe de tămâie pe
Muntele Qatar. Listat ca unul dintre cele patru locuri sacre de pe Pământ, împreună cu grădina Edenului,
Muntele Sinai și Muntele Sion, Qatarul nu este altfel identificat în literatura religioasă, cu excepția
faptului că este denumit „muntele răsăritului”. Deoarece punctul de referință al acestei intrări în Jubilee
este Muntele Sinai, muntele din est ar fi în direcția generală a Mesopotamiei. Ar fi logic ziguratul de la
Sippar, muntele artificial unde Enmeduranna era preot-rege.

Misteriosul Lahmeh - Fiul lui Matusalem

Matusalem, fiul lui Enoh, i se oferă puțină acoperire în Geneza. Fiul său, Lameh, este însă subiectul unui
mister istoric. Atât în tradiția cainită, cât și în cea setită, Lameh este fiul lui Matusala. Geneza dedică
mult spațiu explicării activităților liniei lui Cain și apoi renunță la linie cu totul. Destul de criptic în natură,
există o anumită semnificație aici care a fost pierdută în antichitate. Conform acestei filiații, Lameh a
avut trei fii - Iabal, Jubel și Tubal-Cain. Soțiile lui erau Ada și Țilla. El a fost astfel primul poligam admis și
tatăl fondatorilor nomadismului, artelor muzicale și prelucrării metalelor. Lameh este a șaptea generație
conform descendenței cainiților, iar numerele 7 și 77 par să joace un rol important în poemul său din
Geneza:

„Lameh le-a spus nevestelor sale: Ada și Țilla, ascultați glasul meu, soții ale lui Lameh, ascultați
vorbirea mea; am ucis un bărbat pentru că m-a rănit, un băiat pentru că m-a rănit. Dacă Cain va fi
răzbunat de șapte ori, atunci Lameh de șaptezeci - de șapte ori.”

Referirea la uciderea unui băiat și a unui bărbat, care a dus la un blestem pentru generația a 77-a, a fost
un puzzle pentru savanți de secole. Cine erau atunci acești oameni atât de importanți încât să-i aducă o
pedeapsă atât de drastică lui Lameh? Răspunsul poate fi găsit în Haggadah, care oferă detalii despre
uciderea lui Cain. În poveste, Lameh era bătrân și orb; iar când mergea la vânătoare, era condus de fiul
său Tubal-Cain, care îi spunea tatălui său când se vedea vânatul, pentru ca Lameh să poată trage în el cu
arcul și săgeata. Odată a țintit o creatură cu coarne pe care Tubal-Cain o credea a fi o fiară. De fapt, era
Cain care purta „semnul lui Cain”, un corn în frunte, conform Hagadei, dar mai probabil o pereche de
coarne pe cap. Lameh l-a ucis și, în disperare, a lovit, ucigând din greșeală pe fiul său Tubal-Cain. Oricât
de fantezistă spune povestea, ea explică uciderea unui bărbat și a unui băiat, ambii nu erau doar oameni
obișnuiți.

Uciderea lui Cain a fost gravă, deoarece era pe jumătate reptil și protejat de zei ca unul de-al lor. În zilele
lui Lameh, Anunnaki sau Nefilim deveniseră piesul omenirii. Ura față de acești strămoși barbari poate să-
l fi determinat pe Lameh să-l ucidă pe Cain; și, deși s-ar putea să fi fost aplaudat de omenire, zeii cu
siguranță nu au fost mulțumiți. Există un ecou al acestui lucru în tratarea lui Melchisedec, nepotul lui
Lameh, care a fost luat de nefilim pentru a preveni să fie ucis de oameni. În calitate de preoți-regi,
patriarhii erau considerați aliați și prieteni ai zeilor, probabil pentru că ei înșiși erau în parte saurieni.
Vestigiile de reptile trebuie să le fi făcut ușor de recunoscut; iar aceste caracteristici, posibil un petic de
piele solzoasă pe piept sau pe față, sau poate rămășițele trăsăturilor reptiliene de pe față, ar fi
considerate de oameni drept așa-numita „insignă a rușinii”. Acesta poate fi motivul pentru care Noe a
fost atât de supărat când a fost văzut gol de fiii săi.

Lameh din Linia lui Seth

S-ar părea că au existat două tradiții diferite ale Patriarhilor antediluvieni care au provenit din aceeași
sursă. De ce cei doi Lamech au fost atât de diferiți este un puzzle interesant care caută o soluție. Poate
că o parte din această confuzie poate fi urmărită la evenimentele vremii. Enoh pare a fi ultimul dintre
patriarhi iubiți și de încredere de zei. El a urcat pentru a doua oară în 987 AA (Ani după Adam) în
calculele noastre, pentru a deveni Metatron și a prezida procesul Nefilim. Nefilim ar fi coborât în timpul
lui Jared; si din moment ce s-a nascut in 460 AA, necazurile cauzate de ei au fost intre 460 AA si 987 AA.
Pe vremea lui Noe, un al doilea grup a coborât și a cauzat din nou multe probleme omenirii. Deși nu
există nicio dovadă că Matusalem, ca preot-rege, nu a fost de încredere de către zei, cantitatea minimă
de publicitate pe care o primește în toate documentele antice indică că nu era foarte popular. Nici
Lameh nu a fost, căci în Cartea slavonă a lui Enoh, Matusalema trece mantaua preoției lui Nir, ocolind
astfel generația lui Lameh; și ceea ce este mai semnificativ, sărind peste Noah, fiul său cel mare. Despre
acest Lameh, Geneza 5 are de spus:

„Lameh avea 182 de ani când a născut un fiu. I-a pus numele Noe, adică - Acesta ne va scăpa de
munca noastră și de truda mâinilor noastre, chiar din pământul pe care Domnul îl pusese sub un
interzice. După nașterea lui Noe, Lameh a trăit 595 de ani și a născut fii și fiice. Toate zilele lui Lameh
au ajuns la 777 de ani, apoi a murit."

Scripturile par ambivalente când vine vorba de Lameh, rupt între răufăcătorul lui Cain și lăudabilul lui
Set. Ceea ce nu se percepe adesea este că, în timp ce patriarhii au avut o durată de viață prodigioasă, ei
s-au aliniat într-o asemenea măsură încât, conform cronologiei Genezei, timpul total scurs nu depășește
1656 de ani. De fapt, dacă se folosește această cronologie, la momentul nașterii lui Lameh în anul 874
AA, toți Patriarhii erau încă în viață, Adam și Cain fiind primii care au murit în 930 și, respectiv, 931 AA.
Prin urmare, evenimentele din zilele lui Iared, când nefilim au coborât pentru prima dată, prin
generațiile lui Enoh, Matusalah, Lameh și Noe, până la Potop, probabil că nu au fost mai mari de 700 sau
800 de ani. Sfârșitul duratei de viață a lui Lameh și Matusalem coincide cu debutul Potopului, ceea ce
face pe cineva să creadă că amândoi au murit în acea catastrofă.

Matusalem si Preotul - Regii Nir si Melchisedek

Deși a fost cel mai longeviv dintre Patriarhi - 969 de ani - se știe puțin despre Matusalem. El este
menționat în Pseudo-Eupolemus, o sursă fragmentară din secolul I î.Hr., atribuită scriitorului grec
Eupolemus, despre care se crede că și-a extras cunoștințele din lucrările lui Berossus și Polyhistor.
Potrivit lui Eupolemus, Matusalem a obținut cunoștințe din „unghiuri și a transmis asta omenirii”.
Aceasta se poate referi la cunoștințele pe care Enoh le-a transmis familiei sale la prima sa întoarcere pe
Pământ. La fel ca Enoh, Matusalem trebuie să fi făcut naveta liber între Pământ și nava spațială. Într-o
poveste din Manuscrisele de la Marea Moartă, Lameh a fost îngrijorat de apariția ciudată a noului său fiu
Noe și l-a rugat pe tatăl său Matusalem să-l vadă pe Enoh pentru o explicație. Se pare că Matusalem nu a
avut nicio problemă în a ajunge la Enoh, care se afla în acel moment în nava spațială care orbitează.
Matusalem a fost, de asemenea, avertizat cu privire la catastrofa viitoare. Enohul slavon dezvăluie că, cu
200 de ani înainte de eveniment, i se spune că „distrugerea Pământului se apropie”. În același timp, i se
spune să-l cheme pe Nir, al doilea fiu al lui Lameh, și să-l informeze despre dezastrul care va urma,
„atunci îl voi păstra pe fiul fiului tău Lameh, primul său Noe”. În timp ce nepotul lui Matusalem, Noe,
este bine cunoscut în Scripturi ca eroul Potopului, există foarte puține referiri la cel de-al doilea nepot al
său, Nir, fiul lui Lameh, și nici nu există multe informații despre fiul lui Nir, Melhisedec. Ambii sunt
considerați Preoți-Regi în tradiția Patriarhilor.

Când Enoh a plecat să se întoarcă pe nava spațială după ce l-a instruit pe fiul său Matusalem, mantaua
preoției i-a fost transmisă. Atunci Pământul a fost cufundat în întuneric. Matusalem și frații săi,
împreună cu fiii lui Enoh, au construit un altar și au sacrificat oi și boi pentru a ispăși zeii. Părea să
funcționeze; cel puțin a fost un răgaz de zece ani înainte ca lumea să fie din nou tulburată. Chiar înainte
să moară Matusalema, zeitatea i-a spus să transfere preoția la Nir. Din anumite motive, generația lui
Lameh a trecut peste. Matusalem urma să-l informeze pe Nir despre viitoarea distrugere a lumii prin
cutremur și creșterea apelor și prin „marele depozite ale apelor cerului care vor coborî pe Pământ”.
Probabil, aceasta se referă la prăbușirea baldachinului norilor care înconjoară Pământul. În acest
moment, Sopanim, soția lui Nir, care până atunci fusese sterilă, a zămislit brusc un copil. Ea a susținut că
Nir și niciun alt bărbat s-au culcat cu ea, sugerând că tatăl era probabil un Nefilim. Nir nu era convins de
nevinovăția ei și a alungat-o din ochii lui. Mai târziu, când era pe cale să nască, el a vizitat-o; deodată a
murit la picioarele lui. Au învelit-o în haine de înmormântare și au pus-o pe pat în timp ce plecau să-i
pregătească înmormântarea. S-au întors în casă spre surprinderea vieții lor. Sopanim făcuse un copil și,
după cum spune slavonul Enoh:

„Și un copil a ieșit din Sopanim morți și s-a așezat pe patul lângă ea. Și Noe și Nir au intrat să-l
îngroape pe Sopanim și au văzut copilul șezând lângă Sopanim morți și ștergându-și hainele. Și Noe și
Nir au fost foarte îngroziți de o mare teamă pentru că copilul era complet dezvoltat fizic, ca un copil de
trei ani. Și a vorbit cu buzele și l-a binecuvântat pe Domnul. Și Noe și Nir s-au uitat la el și iată, insigna.
preoția era pe pieptul lui și era glorioasă în aparență”.

Noe și Nir l-au îmbrăcat pe copil în haine preoțești și i-au pus numele Melhisedec. Noe ia sugerat lui Nir
ca prezența copilului să fie ținută secretă față de oameni, pentru că ei nu vor înțelege și nu-l vor omorî.
Această „insignă a preoției” pe care o purta pe piept și care l-a făcut atât de unic încât a fost imediat
recunoscut ca parțial divin nu era altceva decât „semnul Nefilim”, probabil un petic de piele solzoasă și
strălucitoare. Acest semn al divinității, un petic de piele solzoasă, este menționat și în clasicii hinduși. În
Mahabharata, unul dintre semizeii Karna se naște din zeul soarelui Surya [echivalentul Nibiruan încă
neidentificat] și o mamă pământească. Ca atare el se naște „îmbrăcat într-o armură, ca o ființă divină”.
Karna face un pact cu zeii pentru a renunța la armura sa divină pentru a obține o armă sofisticată. După
ce acceptă arma cerească, Karna începe să-și țină capătul de târg. Începe să taie „armura” de pe corp cu
unelte ascuțite.

„Zeii, muritorii, văzându-i pe Karna tăindu-și o parte din propriul corp, au hohot de aprobare, pentru
că nu era vizibil niciun semn de durere pe fața lui sau nu erau cicatrici lăsate pe corp.”

Așa cum zeul soarelui hindus a fost tatăl lui Karna, același lucru poate să fi fost valabil și pentru
Melchisedec. Melchisedec, numit și Adonizedek (Iosua 10), înseamnă „Domnul meu este Zedek”. Zedek
era numele ebraic pentru zeul soarelui roman Jupiter [Enlil/Zeus/Osiris]. Probabil că Noe a purtat și
„semnul lui Nefilim”, așa cum vom vedea. Mai târziu, Nir a fost informat că în curând o mare catastrofă
va învălui Pământul și va distruge omenirea, dar fiul său Melchisedec nu va pieri. Un mesager a apărut
mai târziu să-l ia pe Melhisedec, căci el a spus: „Când vor afla oamenii despre copil, îl vor prinde și îl vor
ucide”. Melchisedec a fost dus în sus, în noua sa casă, nava care orbitează Pământul.

Preotia lui Melchisedek

Tradiția preoției lui Melchisedec este abandonată în întregime din Vechiul Testament și, în schimb, este
învestită în Aaron, fratele lui Moise, pentru a fi înlocuit mai târziu de tribul lui Levi sau Leviți. Totuși,
preoția lui Melchisedec a fost păstrată în viață de către mormonii care au dat acestei tradiții prioritate
față de toți ceilalți preoți din Scripturi. Preoția superioară a Bisericii Mormone, sau mai corect Biserica lui
Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, se numește Preoția lui Melhisedec. Lui Aaron și Levi li se
acordă mai puțină importanță, pentru că preoția mai mică este numită Preoția aaronică a cărei preoție
levitică nu este decât o subdiviziune. Cartea lui Mormon urmărește originile Preoției lui Melhisedec încă
din zilele lui Avraam, până la persoana cu acel nume care a fost mare preot și Rege al Salemului (mai
târziu Ierusalim) căruia Avraam i-a adus un omagiu și o zecime de zece procente.

Aparitia ciudata a lui Noe

Geneza afirmă că „Noe a găsit favoare la Domnul. Noe a fost un om drept; el era fără vină în acea epocă.
Noe a umblat cu Dumnezeu”. Singurul alt Patriarh care „a umblat cu Dumnezeu” a fost Enoh, care a
devenit îndumnezeit în timpul vieții sale. Deși Noe nu a fost divinizat sau divinizat în literatura religioasă,
omologul său sumerian Utnapishtim a fost făcut nemuritor și trimis să trăiască cu zeii. Din anumite
motive, preoția ebraică a decis să nu-l imortalizeze pe Noe. La fel ca nepotul său Melchisedec, Noe era
diferit din punct de vedere fizic. În Cartea pierdută a lui Lameh, dintre care resturi au fost recuperate în
Manuscrisele de la Marea Moartă, Noe era atât de diferit din punct de vedere fizic când s-a născut, încât
Lameh a apelat la tatăl său, Metusala, care la rândul său l-a întrebat pe Enoh dacă Noe fusese sau nu
conceput de către nefilim. Lui Matusalem i s-a spus că Noe nu provine din una dintre ființele divine, ci
din propriul său fiu, Lameh. Care este atunci această diferență fizică care l-a tulburat atât de mult pe
Lameh? Aceasta a fost diferența care a provocat o asemenea consternare lui Noe și fiilor săi după
Potop? Geneza 9 face o mare parte din incidentul de după Potop, când Noe, beat de prea mult vin, s-a
prăbușit într-o stupoare beată în cortul său. Ham a intrat și l-a văzut pe tatăl său gol și le-a spus celor doi
frați ai săi, care au trecut înapoi în cort cu o cârpă și l-au acoperit pe Noe, gol. Aflând că fiul său Ham îl
văzuse gol, Noe își pierde orice simț al rațiunii și blestemă pe Ham și pe fiul său Canaan. Se întreabă
această reacție irațională. Să fi fost pentru că Noah a vrut să ascundă vestigiile trecutului său reptilian?
Sensibilitatea lui Noe de a fi văzut gol nu poate însemna decât că purta „semnul Nefilim”. La fel ca
nepotul său Melchisedec, s-ar putea să fi fost o zonă mare, asemănătoare unei insigne, de piele solzoasă
sau ascunde pe pieptul lui. Relațiile dintre oameni și nefilim și descendenții lor au fost atât de puternic
încordate chiar înainte de Potop, încât de fapt izbucnise un război deschis și orice vestigiu de ascendență
reptilienă în om era considerat a fi o „insignă a rușinii”. Melchisedec a fost alungat de zeitate pentru a
împiedica oamenii să-l omoare.
Noua Stea a Pământului
<Un Articol de Maia Nartoomid>

Djedhi și Academia ON
Zilele trecute, mentorul meu interior, ThothHorRa, mi-a dezvăluit că el a fost fondatorul original al
Djedhi (Jedi) egiptean. Înainte să „deschid sulul” cu ceea ce mi-a arătat el în legătură cu asta, mai întâi
iată câteva informații despre academia lui Thoth din vechiul oraș On, așa cum mi le-a dezvăluit cu câțiva
ani în urmă. Cu aproximativ 10.000 de ani în urmă, când Thoth Raismes din Aphra locuia în Egyptos, el a
construit după modelul sacru, Semik Ra'Hanok, pe care îl vom numi aici Academia de On, deoarece a
fost adesea generalizat ca marele centru de învățare al orașului On (An / Divine Light), mult mai târziu
urmând să fie numit Heliopolis (Orașul Soarelui) de către greci.

Această „academie” a fost mult mai mult decât un simplu loc de învățare. Da, Thoth și anumiți profesori
inițiați sub conducerea lui au ținut discursuri și discuții pe diverse subiecte. Semik Ra'Hanok înseamnă
„devenirea stâlpului de lumină (sau foc)”. Astfel, a intrat în acest loc pentru a deveni acel vas sau stâlp
de LUMINĂ. Unii au putut doar să participe la discursuri și să obțină o măsură de înțelegere învățată.
Mulți alții au trecut la stadii superioare de recepție, ceea ce la exterior a fost evidențiat prin capacitatea
de a schimba vasul corpului prin reorganizare moleculară - asta pentru a-l transporta în alte locații și
chiar în alte dimensiuni. Cu toate acestea, acestea nu au fost trucuri de salon, ci un rezultat al
spiritualizării interioare profunde a tuturor aspectelor Ființei.

Semik Ra'Hanok nu era doar o singură structură, ci un complex care conținea diverse clădiri, piețe
deschise și sculpturi mari în care se putea intra și primi energie pentru diferite niveluri de trezire. În
centrul complexului se afla Templul Transformării. Aceasta era o clădire mare în formă de piramidă. Nu a
fost o „piramidă” în sensul celor cu care suntem familiarizați în Giza și în alte zone ale Egiptului pe care
le găsim acum acolo. Era o clădire cu camere, scări și holuri, dar în formă de piramidă. Cu toate acestea,
unele dintre camere erau destul de transendentale ca natură și scop. Altele erau săli de instruire și
inițiere la nivel înalt.

Thoth Raismes a venit periodic la Academie, dar în cea mai mare parte a fost operat de un consiliu de
profesori maeștri sub conducerea sa. Îndrumarea lui a fost desigur primordială. Thoth a creat logo-ul
Academiei, care este ilustrat în propria mea interpretare de mai sus. Un triunghi se sprijină pe un T-
pătrat. Acestea vor deveni mult mai târziu simboluri masonice, dar Thoth le-a inițiat mai întâi în
simbolistica ezoterică. Triunghiul reprezentând unificarea și delimitarea ulterioară a Creatoriei triple a
universului, care într-o epocă ulterioară ar fi văzută ca „Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, dar din punct de vedere
cosmic ca Creatixul triplu este trei găuri de lumină albă (nu neagră). găuri) care revarsă lumina divină
pentru crearea și organizarea universurilor. Pena din centrul triunghiului a fost simbolul pentru
înscrierea Limbului Luminii în Akashicul Mare.

Pătratul T pentru Thoth a fost fundația sau locul de nivelare în care toate s-au reunit ca o formațiune
fundamentală pe Pământ. Este ancora. Șerpii care se întrepătrund în acest simbol urmau să reprezinte
puterea creatoare însăși... găsită în toate lucrurile și în natura Pământului ca un cuplet dublu de
perpetuare continuă. Așa cum unul joacă împotriva tensiunii celuilalt, așa el preia tensiunea și „celălalt”
se relaxează. Apoi acest proces este invers. În total, acest simbol a fost sinergia definitorie a continuității
și unificării universale. Mi s-a arătat că Semik Ra'Hanok există acum în Numis'OM al Noii Stele
Pământului. Nu este identică cu versiunea antică, deoarece transformarea are loc în trecerea în vibrația
Noului Pământ. Acum este chiar mai mult în nivelurile mai mari de armonice decât era în Egyptos.

Acum, în 2018, Thoth îmi dezvăluie că „crema” elevilor săi de la Semik Ra'Hanok a devenit „Djedhi” –
„Stâlpii vii” sau traductoare de lumină. Au intrat într-o cameră numită Kopher, în care au suferit o formă
de echilibrare a chakrelor și aliniere specifică, folosind un dispozitiv djed; dar asta numai după ani de
antrenament energetic intens. Odată ce au finalizat procedura de transformare, ei erau gata să devină
„Învățători de înțelepciune”. Ei au acționat și ca protectori în timpul războaielor nefilim. Nu au luptat în
război, au venit în ajutorul oamenilor care fugeau din zonele de război și aveau nevoie de protecție și
adăpost. Potrivit lui Thoth Akasha, Uraeus a fost inițial un simbol al văzătorilor și misticilor atlanți,
cunoscuți sub numele de Kopheraus.

Thoth, ca locuitor în Atlantida, a fondat și acest ordin și i-a adus simbolul Uraeus, ca o identificare a
Inițiaților Căii Înalte ale Soarelui. Când a venit în Egipt după Potop, el a îmbinat învățăturile misterelor de
bază în Ordinul Djedhi și le-a dat simbolul de identificare al Uraeus - Flăcătorul lor al Înaltei Căi Solare.
Într-adevăr, și Coroana lui Osiris sau Atef, este emblematică pentru acoperirea capului Hierofantului atât
al lui Kopheraus, cât și al lui Djedhi. Acest articol oferă o interpretare Flash Gordon despre Atef și
Uraeus. Nu există nicio îndoială că au fost inventii energetici. Cu toate acestea, versiunile originale au
fost adaptate sinergic cu utilizatorii, care fuseseră inițiați ca maeștri în interior, pentru a purta aceste
instrumente de serviciu înalt rânduit.

Originea Umanității și Starea actuală a Lumii

Am decis că este timpul să mă așez cu mentorul meu din planurile interioare de mulți ani — ThothHorRa
— și să pun câteva întrebări pertinente cu privire la schimbarea majoră pe care o trăim acum individual
și global, care trebuia să includă ceva despre originile noastre ca specie umană. Din 1967 și direct de la
Thoth, din 1977 – am primit foarte mult din toate acestea, dar pe bucată. Este împrăștiat de-a lungul
anilor din materialul meu. Și lipseau multe piese. Deci, următoarea este încercarea mea de a obține de la
Thoth o scurtă privire de ansamblu asupra tuturor. Acesta nu este niciun mijloc al meu, o imagine
completă a acestor subiecte. Îmi imaginez că o carte ar putea fi scrisă ca răspuns la fiecare dintre
întrebările prezentate mai jos - dar nu este probabil de mine lol. Știu că există și alte „canale” care au
spus multe despre aceste subiecte – unii pot fi de acord cu ideile mele akashic-Thoth, iar alții nu. Este
calea lumii. Fiecare persoană trebuie să ajungă la propriile concluzii.

Maia : De unde vin ființele umane din punct de vedere genetic?

Thoth : În prezent, sunt o combinație de linii de stele și homo sapiens crescut genetic.

Maia: Pe scurt, cum au apărut pe această planetă?

Thoth: Lumile originare din Rigel în Orion au însămânțat tărâmul superior sau „LOTUS” a ceea ce este
acum Pământul. Ei s-au dezvoltat din ființe asemănătoare plantelor (în aparență – dar cu un spirit înalt)
în forme mai asemănătoare omului. Ei au coborât în LOTUS prin Inscripția Luminii pentru Pământ.
Fiecare domeniu mondial conține o Inscripție a Luminii, care este cosemnată în toate elementele
domeniului (planeta) acelei lumi. Șablonul Kadmon este adevăratul design uman, ilustrat din Inscripția
luminii de pe Pământ. Din acest șablon, primii oameni LOTUS s-au dezvoltat în ființe mai asemănătoare
oamenilor. Acesta a fost un proces intenționat, dar pentru ca acesta să aibă loc, învelișul de Lumină al
acestei planete a trebuit să se schimbe – să devină mai puțin, să spunem, eteric.
La un anumit moment de vulnerabilitate, unii dintre Copiii Luminii existenți în eterul Pământului au
impulsionat să construiască o creație mai fizică în interiorul acestuia. Înțelegeți că ceea ce numiți „fizic”
este pur și simplu o energie mai magnetică în Holograma Universală. Se atrage puternic pe „suflete”
pentru a crea, a forma, a se dezvolta din „lutul”. Unii dintre Copiii luminii au fost amarnic tentați să
pătrundă mai adânc în creația din lut. În timp ce alții intenționau să mențină o matrice creațională în
LOTUS și să nu treacă la nivelurile mai profunde de elementare. Acest lucru a creat o împărțire a
plicurilor lumii. Cei care au ales coborârea în materie au trebuit să se separe de Inscripția Luminii pentru
a crea un sub-șablon pentru propriile lor scopuri. Cu toate acestea, nu ar putea eradica cu adevărat
Inscripția Luminii pentru că este încă acolo – în mare parte latentă în ADN.

Nefilimii
Folosim acest termen biblic așa cum provine din ebraic Nephesh sau Suflet elementar – acea parte care
se întoarce pe Pământ după tranziția vieții (moarte), în timp ce sufletul spiritului urcă în următoarea
revoluție. Nephilm au fost ființe încarnate în forme asemănătoare oamenilor – din alte lumi. Au sosit cu
nave stelare Merkabah. Această poveste a fost în mare măsură spusă, asociată cu „Annunaki” din Sitchin
Lore. O mare parte din această povestire este corectă, unele nu sunt... dar pur și simplu lipsesc mult mai
mult și, prin urmare, o perspectivă mai largă nu poate fi atinsă până când nu apare mai mult din această
istorie. Faza Annunaki este doar o mică parte a întregului, în ceea ce privește influența Nephilim pe
această planetă. Nefilim au ales rolul separării, totuși unii au trecut prin acel foc și acum lucrează pentru
a elimina această acțiune (Nefilim liber).

Maia: Insinuezi că nefilim sunt „suflete elementare?”

Thoth: Nu. Ei hrănesc acea elementare. Ei se opresc asupra ei și lucrează prin el. Ei nu sunt din asta.
Dincolo de Nephesh ebraic este Neph'El atlant – cei care împrumută Sufletele Elementale pentru a-și
îndeplini poruncile. Acesta este un alt subiect, dar în Atlantida au existat ființe dezîncarnate care aveau
să pună mâna pe Sufletele Elementale, odată ce sufletul spiritual ar fi făcut tranziția. Ei ar folosi apoi
energia pentru o perioadă, până când nu ar mai putea opera în ea. Ei puteau folosi doar Nefeșul care nu
fusese hrănit de sufletul spiritual. Cei hrăniți sunt puternici și vibranti. Toate acestea au avut loc spre
sfârșitul Atlantidei, deoarece a cedat unei influențe mai întunecate și a făcut ca anumite portaluri să fie
deschise care nu ar fi trebuit să fie anulate. Da, în calitate de „Annunaki” au creat o specie „sclavă”
genetică, dar această specie nu a fost umanul care ești astăzi.

Cu toate acestea, unii Annunaki au dorit să corecteze această greșeală înălțând speciile de sclavi și
dându-le Sămânța de Lumină prin propria lor genetică. Aceștia sunt Phree-Niphilm despre care vorbim,
care s-au întors înapoi spre Lumină... și-au deschis Inscripția (a planetei lor) și au turnat-o în speciile de
sclavi Pământului. Dar aceasta nu a fost transformarea finală. De asemenea, pe acest Pământ din afara
LOTUS au venit Cei din Orion – Rigel și alte stele adevărate ale acelui tărâm spațial, precum și rudele lor
din Pleiade și Sirius (și alți frații). Aceste ființe i-au încurajat și ajutat pe Phree-Niphlim să regenereze
programul de Lumină al Pământului și, în acest proces, și-au injectat ADN-ul în „specia umană” de pe
Pământ.
Maia : Spune-mi mai multe despre ființele care își desfășoară agendele prin ceea ce numești tu
„Arhitecții” – sau sunt ei înșiși Arhitecții – care sunt cu adevărat Arhitecții?

Thoth : Arhitecții sunt foarte vechi pe Pământ. Ca „ființe” s-au dezvoltat în Epoca Erosului – Timpul
Fundamentării. Au fost la început, un amestec de semințe de stele și elementare (tărâmul Faries, nomes
etc.). Ei s-au desprins și și-au format propriul grup evolutiv. Au ales să trăiască sub pământ în peșteri
(care erau mult mai vaste și mai aproape de suprafață în acele vremuri). Erau foarte inteligenți, dar s-au
concentrat din ce în ce mai mult pe ceea ce ați putea numi acum „ambiție personală”, dar puteau fi
priviți și ca o supraviețuire a condiției încarnate și a concentrării asupra lumii asociative. Odată cu
trecerea timpului, au început să iasă la suprafața planetei, dar au trăit o parte din mase. Auzul lor este
acut, iar în întuneric și vederea lor, dar ochii lor sunt foarte sensibili la lumină. Arhitecții au dezvoltat o
înclinație și un talent pentru a construi, dezvolta, crea lucruri din lume... pe care le vor susține și păzi cu
orice preț. În cele din urmă s-au căsătorit cu ființe mai „umane”… dar acest lucru nu s-a întâmplat
frecvent până acum aproximativ 6000 de ani.

Cu toate acestea, abia în secolul al XVII-lea au început să preia cu adevărat dimensiunea lumii,
construind și controlând imperii fizice în interiorul acesteia. Arhitecții și-au creat, de asemenea, propria
lor subfamilie care face parte din rasa umană. Această reproducere este întotdeauna foarte selectivă -
adesea fără să știe cei cu care aleg să se reproducă. Ei doresc să integreze o anumită cantitate de
genetică activă a Luminii, dar împerecheate cu grijă cu K'alaba, așa cum o numesc ei - „Drepți”. Acesta
este un neprihănit fals. Pentru ei, înseamnă cei care respectă Legea pe care au creat-o cu eoni înainte. O
lege a „dreptului de a guverna”. Doctrina lor urmează alături de doctrina ebraico-creștină. Ea
influențează puternic doctrina creștină astăzi și, într-o mare măsură, o controlează... atât catolică, cât și
protestantă. Deci această „sub-familie” la care v-am referit în trecut drept Familia „Anti-Graal” sau
„Graal întunecat”. Adevărata Familie Graal este descendentă din Venusianul Melchisedec prin Mu,
Atlantida, Egipt, Albion și în cele din urmă prin linia de sânge a lui I'shoa sau Iisus. Familia Anti-Graal ia
multe dintre simbolurile și logica Graalului ca proprie, cum ar fi „Dreptul de a conduce”.

Notă : „Logica” este un cuvânt Thoth-Speak care înseamnă a crea un sistem care să conțină o anumită
logică – un sistem care să conțină și să lucreze printr-o formă logică specifică. În acest caz, Familia
Graalului Întunecat folosește logica pentru a distorsiona utilizarea logicii Familiei Graalului Adevărat –
pentru propria lor agendă. Există acele entități „Off-World” care îi influențează și îi ajută pe arhitecți în
agenda lor mondială. Acesta nu este un subiect pe care dorim să detaliem în acest moment.

Maia : Toate lucrurile aparent rele și înfricoșătoare care se întâmplă acum pentru Pământ: radiația
Fukushima, OMG-urile, manipularea genetică, 5-G - cum ar trebui să percepem asta?

Thoth: Tot ceea ce se întâmplă pe Pământ duce la următorul nivel de împlinire spirituală. Radiația nu
este „rea” – este parte a naturii. Toate lucrurile vii de pe această planetă se vor adapta la schimbările pe
care le suferă Pământul. În procesul unei astfel de schimbări, va exista o schimbare de „piei” – de formă
exterioară – ceea ce voi numiți moarte și mutație – dar aceasta va trece într-o transformare frumoasă.
Mutația alimentelor, de asemenea, va duce la o substanță mai pură pentru organism, în sensul că
oamenii vor apela la un mijloc de energie pentru corpul lor, care îi va îndepărta de alimentele modificate
genetic și poluate.

Notă: Thoth nu sugerează aici că nu facem nimic pentru a opri aceste intruziuni. Pur și simplu oferă o
perspectivă mai mare asupra modului în care ne vom ocupa în cele din urmă de ei.

Maia: De ce mulți oameni – inclusiv eu – simt din ce în ce mai mult o irealitate în acest interval de timp
actual, ca și cum am fi deja pe Noul Pământ?

Thoth: Holograma se schimbă pentru Pământ și pentru locuitorii săi, se transformă în Holograma
Pământului Nou. Cu cât această schimbare are loc mai mult, cu atât afectează mai mult simțurile și
devine „reală” pentru percepțiile cunoașterii umane. Când simțurile încearcă să compare această nouă
realitate cu ceea ce văd și aud în jurul lor, aceasta din urmă le pare cu atât mai disociativă. Se
estompează și este înlocuit de holograma Noului Pământ (vezi Matricea Pyramidis Radius).

Maia: Cum putem continua să fim prezenți cu prezentul și totuși să rămânem conectați la Noul Pământ
care acum se contopește în ființele noastre?

Thoth: Nu rezista procesului. Logica umană este în vigoare pentru a se ține de „realitate” – pentru a
păstra gândirea rațională prin aderarea la status quo-ul. „Sus” este sus și „Jos” este în jos. Este ca
urechea interioară – dacă supărați referința, întreaga voastră lume scăpa de sub control. Va dura ceva
timp pentru a se adapta, dar referința se va schimba treptat, astfel încât să puteți opera în continuare în
vechiul, iar noul își asumă „Realul” pentru dvs. Relaxează-te în el și vei deveni mai mutabil odată cu
tranziția - călărește pe val în loc să te lupți împotriva lui.

Maia: Ce se întâmplă, se va întâmpla cu marea majoritate a populației acestei planete care este încă
atât de adormită de realitatea tuturor acestor lucruri care vin asupra noastră acum și ne mătură către o
dezintegrare a Vechiului Pământ ca Hologramă Steaua Pământului Nou. presupune spectrul planetar?

Thoth: Ei vor trece din ciclul încarnațional al Pământului într-unul care se potrivește cu frecvența în care
aleg să rămână. Aceasta înseamnă că vor începe să aibă durate de viață mult mai scurte în întruchiparea
actuală. Cu toate acestea, printre ei vor exista și cei care se vor Trezi brusc – ca dintr-un vis urât și vor
deveni Lumânări pentru lume.

Conexiunea Oamenilor cu Reptilienii

În articolul Dezvăluite secretele din spatele inimii noastre de reptile – Un mister vechi de un secol, în
sfârșit rezolvat, este explorată uimitoarea conexiune biologică dintre reptile și oameni. După cum mulți
știu, o parte a creierului nostru se numește „reptiliană”. Ea controlează partea mai primitivă a gândirii
noastre. Există, de asemenea, asemănări în construcția ochilor, a inimii și a altor componente ale
corpului. În trecut, ThothHorRa s-a referit la un aspect al naturii sale drept „Stăpânul Dragonului”. De
asemenea, mi-a vorbit de multe ori despre Dragonii Pământului acum pe o dimensiune îndepărtată de a
noastră – nu dinozauri, ci o ființă mai evoluată. Apoi mi-a arătat „dragonii” Noului Pământ – mulți la fel
de mici ca șopârlele, dar cu aripi. La fel si cele mai mari. Așa că acum mă duc la el și pun întrebarea dacă
oamenii și reptilele sunt cu adevărat legate genetic.

Thoth: Sunt, dar atunci este important să înțelegem că toate viețuitoarele de pe Pământ sunt legate
genetic de ființele umane – în diferite grade. Aspectul reptilian are două influențe foarte diferite asupra
genomului uman. Unul este la nivelul „luptă sau fugă” – dorința și voința de bază ca corpul muritor să
supraviețuiască și la oameni corpul emoțional. Oamenii au împachetat mortalitatea și emoțiile foarte
strâns. Voința reală pentru această supraviețuire vine din creierul reptilian. Cu toate acestea, există o
conexiune reptiliană mult mai evoluată cu oamenii. La asta ne referim ca „conuri de dragon”. Sunt
noduri mici în formă de con din ADN (niciun microscop modern nu le poate vedea în acest moment)
care, atunci când sunt declanșate, permit ființelor umane să se miște într-o stare de foc de Lumină pură
- un fel specific de asta, care este ceea ce am putea numi primul. formarea scenică – este pură putere
creatoare. Din această supremație, o ființă umană este legată de Stâlpul lui Azeroth – Stâlpul de
Fundație de Foc al Creației. Astfel de „oameni” avansați devin atunci transformatorii Lumii Elementale.

Notă de la Maia: Când am căutat pe google „Azeroth”, am găsit un demon asirian și un joc numit
„World of Warcraft”. Thoth explică că „demonul” este un demon real. Ceea ce înseamnă pur și simplu o
ființă elementară. Având în vedere modul în care miturile și istoriile sunt distorsionate de-a lungul
veacurilor – ca să nu mai vorbim de interpretate greșit prin limbaj și diferențele culturale – se poate
înțelege de ce acest nume „Azeroth” ar fi putut lua o întorsătură mai rău în călătoria sa în timp.

Deci marea întrebare este ce înseamnă Azeroth?

Thoth: Ceea ce este rădăcina în pământ – definind misterul vieții și al „morții” – forța care îl ridică pe
cineva din mocirlă, lăsând în urmă tot ceea ce nu aparține sufletului etern, devenind astfel motorul
pentru Noua Creație. Lordii Dragoni locuiesc cu Azeroth. Prin urmare, ei sunt adesea temuți, deoarece
omul prețuiește ceea ce știe sau crede că știe și se teme să renunțe și să se predea Noii Creații. Cu toate
acestea, sămânța dragonului se află în interiorul lor, la fel ca și frica mai mică de reptilă. Aceste două
aspecte trebuie și vor fi reconciliate.

Notă de la Maia: Există, desigur, toată această chestiune reptiliană ET – „Lizzies”. Am ales să nu intru în
asta aici, deoarece este un alt subiect. Există multe specii de umanoizi cu diverse agende. Nu este un
domeniu pe care THR mă încurajează să-l explorez foarte des (au și vor fi excepții), deoarece dorește să
„ne ținem cu ochii pe Steaua”.
Înregistrările Akashice și Depozitul lui Thoth
„Akashic” este un termen estic care, potrivit lui Thoth, se referă la „Celula de înregistrare” planetară,
unde gândurile, sentimentele și evenimentele de-a lungul tuturor timpurilor din istoria planetei sunt
stocate ca o înregistrare a cunoașterii în substanța eteric subtil a planetei. Cu toate acestea, natura
înregistrărilor akashice este mult mai complexă și de anvergură decât s-ar putea imagina, potrivit lui
Tehuti, pe care îl cunoaștem și sub numele de Thoth și care deține titlul de „Marele Scrib Akashic”. El ne
spune că akashicis o regiune de energie subtilă eterică aranjată în benzi care sunt învelișuri concentrice
în interiorul și în jurul Pământului. Aceste benzi sau cochilii de energie akashică au o rezonanță foarte
mare cu Sursa-Dumnezeu care emană din interiorul elementului uman. Câmpurile de forță
electromagnetică și gravitațională ale planetei sunt mediile pe care aceste benzi de energie sunt
capabile să înregistreze informații, oferind, de asemenea, stabilitate structurii lor. Aceste benzi de
energie se formează prin interacțiunea a două dinamici distincte, care apoi formează o a treia care
devine calificarea finală pentru înregistrările akashice planetare.

Primele 2 dinamice sunt:

1. Divinitatea din sufletele umane.

2. Sufletul Planetar.

Sufletul Planetar este esența vie a planetei, inima Gaiei. Aceste două dinamice interacționează pentru a
forma Sufletul Lumii, pe care lemurienii l-au numit Sheila. Astfel, Sufletul Lumii se formează prin Lumina
combinată a sufletelor prezente în experiența planetară, în interacțiune și combinație cu Sufletul
Planetar. Deci, Sufletul Lumii este formatul de bază pentru înregistrările akashice deținute în benzile
concentrice de energie menționate anterior. Pe măsură ce vibrează cu dinamica Sufletului Lumii,
câmpurile de rezonanță cu Sursa-Dumnezeu sunt create în parametrii lor. Aceste benzi de energie
akashică se intersectează pentru a forma modele geometrice tridimensionale.

Aceste modele cuprind apoi „cristalele de înregistrare” din Recorder Cellor akashic al Pământului.
Thoth ne spune că cel mai elementar dintre aceste modele se numește acosha și este de fapt un singur
„cristal”. Acosha are forma unui dodecaedru. Pe fiecare față a dodecaedrului acosha formele gândire ale
Sufletului Lumii creează „unduri” eterice. Tipul de gândire din aceste ondulații determină locul în care își
„înregistrează” impresia asupra cristalului și pe ce față a cristalului urmează să fie înregistrată. Fiecare
cristal de înregistrare este receptiv la primirea impresiilor unor tipuri specifice de forme de gândire, care
sunt determinate în primul rând de gradul și calitatea iluminării conținute în gând.

Acesta este modul în care formele de gândire care conțin cunoașterea, percepția și înțelepciunea,
precum și iluzia veacurilor Pământului, sunt catalogate în biblioteca Celulei Recorder a planetei. În
„biblioteca principală” a akasha-ului Pământului, există două niveluri majore. Există înregistrările
Akashice mai mari sau mai mari și înregistrări Akashice inferioare sau mai mici. În Akashicul Mai mic,
fiecare gând, sentiment și expresie a conștiinței exprimate pe Pământ sunt înregistrate și compilate în
funcție de nivelul de intensitate pe care îl găsesc în sufletele Pământului care le produc. Cu alte cuvinte,
orice este continuu „hrănit” de puterea minții și a emoțiilor în umanitate, construiește un câmp de
intensitate crescândă în Akashicul Mic.

Unele dintre cele mai răspândite forme-gând ale conștiinței în Akashicul Mic ar fi lucruri precum religiile
lumii, problemele comune ale supraviețuirii și politica. Multe dintre aceste înregistrări conțin informații
exacte și adevărate. Cu toate acestea, ele sunt, de asemenea, amestecate în mod liberal cu multe iluzii
care se nasc și din sistemele de credințe în masă. Când accesează Akashicul Mai mic, gândurile,
sentimentele și credințele individului investigator akashic vor fi atrase magnetic de informații (adevărate
sau iluzie) care susțin propriile sentimente și convingeri interioare. Dacă investigatorul akashic este
excepțional din punct de vedere mental și emoțional și nu este atașat egoic de capacitatea lor de a
accesa informațiile disponibile în Akashicul Mic, ei se pot mișca printre curenții puternici de energie
magnetică inferioară prezenți și se pot alinia cu cel mai înalt adevăr care se găsește în Akashicul Mic.
Akashicul Mare nu stochează de fapt formele-gând conținute în Sufletul Lumii (cele ale conștiinței
planetare) așa cum o face Akashicul Mai mic. Mai degrabă, extrage alchimic nectarul; cele mai pure
forme de cunoaștere din Akashicul Mic și le transpune în „Inscripții Luminoase” foarte definite, care sunt
apoi „aprinse” sau înscrise în inima fiecărui cristal din câmpul Akashic Mare al Celulei Înregistratoare.
Înțelegeți că există o singură „Celulă de înregistrare”, cu două câmpuri sau niveluri principale. Aceste
inscripții luminoase emană apoi impulsuri repetate de imagini în limbajul luminii din centrul cristalului
de înregistrare, care pot fi interceptate de o ființă simțitoare. Pentru ca o ființă simțitoare să „citească”
Înregistrarea Akashică Mare, ea trebuie mai întâi să poată primi această informație adânc în propria
„Celulă de înregistrare”.

Prin urmare, individul nu „canalizează” așa cum este înțeles în mod obișnuit atunci când lucrează la
acest nivel al akashic, ci evocă o acordare a vibrațiilor între cristalul de înregistrare Akashic Mare din
Celula Recorder Akashic Planetară și Celula Recorder prototip din propriul lor nivel. spirale de ADN
cristalin. Informațiile care sunt conținute în Akashicul Mare la care individul s-a „acordat” apoi sunt
trimise complexului creier-minte din propria Celulă de înregistrare pentru a interacționa cu procesul
individului de formare a gândurilor. Astfel, prin modularea procesului de formare a gândirii individului cu
această informație de nivel superior se realizează o înțelegere comunicabilă a cunoștințelor primite. Din
păcate, deși informațiile primite în acest mod sunt relativ pure, este și foarte greu de înțeles atunci când
sunt transcrise în limbile comune ale Pământului.

Acest lucru se datorează faptului că, în această realitate actuală, ne-am structurat limbajele pentru a
comunica o înțelegere foarte limitată a Atotputerniciei pe care o numim „Dumnezeu” și a numeroaselor
aspecte și nuanțe ale expresiei divine. Astfel, de multe ori trebuie aplicat un alt factor de traducere.
Există diverse ajustări care pot fi făcute, dar în cazul meu, Thoth îmi furnizează chei și coduri sau
„comenzi de ghidare”, pe care le pot folosi ca „Piatră Rosetta” pentru a traduce în continuare
informațiile. Acest lucru se realizează la nivel subconștient, unde aceste „coduri” cheie sunt plasate în
câmpul meu auric și, prin urmare, „citite” de o zonă din creierul meu care răspunde la ele.

Codurile sunt sub formă de imagini sau „pictografe” care provoacă și orientează centrul meu de limbaj
către o mai bună înțelegere a cunoștințelor eliberate din Celula mea de înregistrare. În plus, Thoth îmi
răspunde adesea direct la întrebări, acest flux de informații ajunge și la conștientizarea mea conștientă
prin intermediul celulei mele de înregistrare. În plus, atunci când am nevoie de clarificări cu privire la
anumite tipuri de materiale, Thoth de multe ori mă ghidează apoi către alte zone ale Akashicului Mare în
care cunoștințele specifice pot fi localizate pentru a-mi oferi o perspectivă mai largă asupra informațiilor
originale pe care încerc să le traduc.

Deoarece joc un rol interactiv în „decodificarea” cunoștințelor descărcate în celula mea de înregistrare
din Greater Akashic, Thoth se referă la mine ca un „translator sursă”. Toată această procedură pentru
mine sau pentru oricine lucrează în primul rând prin primirea directă a Akashicului Mare nu este un
program infailibil; mai ales că personalitatea mentală trebuie să fie implicată la un anumit nivel în
interpretarea informației, astfel încât să poată fi adusă într-un tipar adecvat pentru înțelegerea
planetară. Trebuie realizat că toți oamenii de pe planetă interacționează cu Akashicul Mic. Ei contribuie
la ea și primesc amprente din el, atât în stare de vis, cât și în stare de veghe, care le influențează viața.
Astfel, avem câmpurile mai mari și mai mici ale Akashicului prezente în Celula de înregistrare a
Pământului. Akashicul Mic este influențat și controlat în mare măsură de impresiile mai mici ale gândirii
și simțirii umane; Akashicul Mare este impersonal și răspunde numai la esența adevărului din suflet.
Thoth afirmă că, în cazul Akashicului Superior, deși „nu stochează formele-gând conținute în Sufletul
Lumii”, se integrează cu acesta, deoarece extrage cea mai pură esență, sau nectarul, din Akashicul
Inferior. Astfel, acesta este modul în care se integrează cu Sufletul Lumii prin tărâmurile Akashice Mici.
Totuși, există un alt tărâm și mai mare al akashicului, pe care Thoth îl definește drept „Supra-Akashic”.
Acest câmp nu se află în domeniul Pământului, ci este compus din cristalele de înregistrare akashice ale
Universului.

Funcționează similar cu Akashicul Mare al Pământului, dar nu este integrat cu niciun „Suflet Mondial”
individual. În schimb, conține limbajul muzical armonic al Îngerilor, Arhanghelilor, Elohimilor și tuturor
Domnilor Creatori ai acestui Univers. Deoarece Supra-Akashicul nu se interacționează direct cu Lumile
Mici, doar „sufletele maestru” ale Pământului pot interacționa până acum cu informațiile sale
hologramice de nivel înalt. Când această planetă intră în faza sa de ascensiune ca „Noul Steaua
Pământului”, sufletele prezente în acel sistem de realitate vor putea apoi să înceapă să acceseze unele
dintre aceste informații de nivel superior, pe măsură ce Supra-Akashicul începe să alimenteze armonici
selectate în Noua Steaua Pământului Mare. Câmp Akashic.

Thoth ne spune că, ca întreg planetar, ne vom integra celulele individuale de înregistrare direct cu
Supra-Akashic odată ce planeta noastră se mișcă prin Mazzaroth (zodiac) și intră sub comanda Mazaloth
(starea mai mare a ființei universale). Acesta va fi un proces treptat, care începe cu intrarea Pământului
în realitatea Stelei Pământului Nouă înălțată și se va finaliza la sfârșitul acelui ciclu următor, pe care el îl
numește Eonul Steaua Pământului Nou. Înregistrările lui Thoth Acum că a fost dezvăluită o bună
înțelegere a naturii înregistrărilor akashice, putem investiga „suprapunerea” pe câmpul Akashic Mare
numit „Înregistrările lui Thoth”.

După cum am spus anterior, anumite ființe Maeștri (inclusiv Thoth) au propriile lor „depozite” de
cunoștințe în Akashicul Mare. Aceste depozite sunt de fapt filtre care definesc „extrasul pur” luat din
Akashicul Mic, într-o modalitate specifică de codificare divină. Astfel, sufletele care sunt menite să
lucreze cu acea anumită formă de codificare pot discerne cu mai multă acuratețe esența ei particulară în
întreaga „Brarie de Lumină” reprezentată în Akashicul Mare. Este un fel de „semnalizare” sau
„etichetare” fișierelor de pe unitatea hard disk a computerului pentru o anumită operațiune, cum ar fi
atunci când faceți o copie de rezervă pe o unitate de bandă. Fișierele etichetate formează o nouă „bază
de date”, care poate fi considerată un depozit de informații care au fost create din fișierele existente pe
hard disk. De ce este necesar acest lucru?

Thoth mi-a explicat că această lume și toate aspectele universului în care rezidă Pământul sunt într-un
proces de întoarcere la Sursă. În acest proces, multe componente ale acestui univers se mișcă toate spre
spectrul complet de lumină (Sursa) la viteze diferite sau rate de evoluție, ca să spunem așa. Pentru ca
toate aceste aspecte diferite ale universului căzut să se miște într-o manieră confluentă către Sursă,
diferite niveluri și modalități de îndrumare trebuie să fie inserate în Programul de Lumină al Întoarcerii
emis din Ierarhia Divină a Luminii. În acest cadru, „Maeștrii” își au serviciul și, în concordanță cu acel
serviciu, mulți își dezvoltă și își mențin depozitele distincte de cunoștințe în cadrul bibliotecii Luminii
Akashice Mari.

Există indivizi care sunt ordonați să lucreze în cadrul acestor depozite pentru a reinsera cunoștințele
conținute în ele în aspectul conștiinței planetare a Sufletului Lumii. Acest lucru are loc în sinergie cu alte
suflete care sunt necesare, de asemenea, pentru a disemina și menține în mod eficient acea vibrație a
conștiinței în dinamica Sufletului Mondial. Rezultatul net al acestei activități este, așadar, de a ajuta la
aducerea unora dintre diferitele componente ale acestui univers, în acest caz cele legate în primul rând
de Pământ, în sincronizare în mișcarea lor evolutivă cu alte aspecte ale universului.

Cu alte cuvinte, Maeștrii lucrează pentru a ajuta la aducerea aspectelor mai lente ale universului la
aceeași viteză ca și componentele care se mișcă mai rapid, prin accelerarea sau accelerarea lor prin
eliberarea informațiilor „pure” conținute în depozitul lor specific în Marea Britanie. Akashic. Aceste
lansări sunt programate cu atenție de către Ierarhie, pentru a se asigura că accelerarea va servi scopului
mai mare al sincronizării, mai degrabă decât să provoace un dezechilibru suplimentar. Dintre toate
aceste depozite „Maestru”, Thoth ne informează că al lui este oarecum unic în ceea ce privește modul în
care a fost format inițial și în modul în care este organizat.

Din acest motiv, arhetipul lui Thoth sau Tehuti, care îi poartă numele și impresia minții superioare, este
cunoscut sub numele de „Scribul zeilor” și „Gardianul Akashicului”. Există texte antice care afirmă că
Thoth-Hermes viu a fost autorul a aproximativ 3.000 de cărți. Trebuie să considerăm că acest suflet
maestru a fost de două ori pe Pământ, unde a folosit numele „Thoth”. În prima experiență, el a venit pe
Pământ ca „Toth-mus-Zurud”, o ființă din Orion care a trăit 5.783 de ani pe această planetă în acea
întruchipare. Aici sa transformat mai târziu în istoria planetei ca Thoth Raismes din Aphra, încarnat pe
Pământ, care s-a născut în Tibet și a trăit 300 de ani. Cu siguranță, în tot acest timp, ar fi putut scrie cu
ușurință 3.000 de cărți.

Așa îmi imaginasem că va fi până când de curând m-a informat că, în timpul celor două vieți consecutive
ca „Thot” pe Pământ, nu a scris de fapt nici măcar o carte de niciun fel cu propria sa mână sau chiar prin
dictare! Când l-am întrebat apoi despre tăblițele de smarald pe care ar fi trebuit să le fi scris, el a răspuns
că aceste tăblițe au fost de fapt impresionate de un „foc energetic” care venea din chakrele sale în timp
ce corpul lui era într-o stare supraluminoasă. Prin urmare, ele conțin „coduri de incendiu” care pot fi
traduse într-un text codificat. Acest lucru este valabil și pentru alte câteva „opere” pe care le-a înscris pe
piatră prețioasă în acest fel. Cu toate acestea, acestea nu sunt compuse din informații scrise reale, așa
cum le-am defini, iar codificările bijuteriilor lui Thoth sunt puține la număr.

Cu toate acestea, în întruchipările sale, atât ca Toth-mus-Zurud, cât și Thoth Raismes, el a înscris direct
câteva mii de „cărți” direct în Akashicul Mare prin procesul descris anterior. Întregul corp de lucrări pe
care Thoth sa angajat codificării și exprimării prin focul divin, formează doctrina sau suprapunerea
originală, pentru „Înregistrările lui Thoth”. Ca atare, a devenit depozitul său de Cunoaștere și
Înțelepciune în Akashicul Mare. Atât în trecutul antic, cât și în cel recent, au existat traduceri sursă de
către alte suflete ale lucrărilor totice în depozitul său, totuși el mă informează că acestea nu au fost
niciodată introduse în cuvântul scris prin vreo activitate proprie.
După cele două întruchipări ale sale „Thoth” pe Pământ, acest suflet a continuat să se încarneze în
experiențe cheie specifice de pe planetă. În tot acest timp a menținut șablonul formei sale totice, pe
care o putea re-crea genetic după bunul plac. Sufletul său s-ar întoarce apoi la acest vehicul genetic
superior la intervale regulate între celelalte încarnări ale lui din experiența Pământului. El se află în
prezent în corpul său ultra-genetic „Thoth” în tărâmul Pământului Interior. În timpul când lucrează în
această formă Thoth, această ființă a continuat să „inscrie în lumină” informații actualizate în depozitul
său akashic: Înregistrările lui Thoth.

Această activitate nu numai că plasează semnătura lui Thoth de exprimare și stăpânire spirituală asupra
Akashicului Mare, așa cum au făcut și alte ființe Maeștri cu semnătura lor, dar, de asemenea, inserează
aceste coduri inscripționate cu Lumină în depozitul însuși. Aceste inserții sporesc apoi și mai mult și
direcționează prezența și esența programelor divine conținute în Celula Recorder Akashic Planetar.
Thoth ne spune, de asemenea, că atât Enoh, cât și Melchisedec mențin coduri inscripționate în Lumină
în Akashic.

Înregistrările lui Enoh și Melchisedec sunt compuse din câteva „cărți” eterice specifice care se leagă de
alte zone ale Akashicului Mare prin codificări specifice Luminii. În consecință, dezvoltarea cunoștințelor
în cadrul acestor depozite depinde de întregul câmp al Akashicului Mare. Fără aceste „legături” către
alte părți ale Akashicului Mare, informațiile stocate în depozitele lor nu pot fi descifrate de simțirea
umană. Depozitul lui Thoth este unic în forma și funcționarea sa, prin aceea că numeroasele și
voluminoasele sale texte Akashice Inscripționate în Lumină vibrează cu holograma întregului Akashic
Mare inițializată în chiar cristalele care conțin înregistrările sale.

Cu alte cuvinte, depozitul de cunoștințe al lui Thoth conține toată cunoștințele inerente în Akashicul
Mare ca parte a propriei sale forme, dar totuși nu se limitează la acea bază de cunoaștere. În acest fel,
textele sale sunt încă o parte a întregului sinergism al Akashicului Mare, dar „muntele” vine în depozitul
său, mai degrabă decât ca informațiile din depozit să se mute în afara propriului context pentru a se
conecta la întreg. Aceasta nu deduce că depozitele lui Enoh sau Melchisedec sunt inferioare celor ale lui
Thoth, dar că natura lucrării lor este diferită. Într-adevăr, „natura” locului lui Thoth în Ierarhia planetară
superioară este cea care creează unicitatea prezenței sale ca ființă Maestru, Arhetip și „Păstrător al
Înregistrărilor”.

Evoluția Pământului în mai multe Realități

Înțelegeți că Corpul de Lumină superior al pământului nu a devenit formativ ca încorporare fizică până în
Epoca Erosului. Cu toate acestea, toată elementarea la acel moment era încă într-un tărâm dimensional
mai înalt decât este astăzi. Acest tărâm nu era încă separat de cea mai mare matrice a primei sale cauze
creaționale fiind acea stare care este Primul Principiu al impulsului spiritual în materie. Odată ce
omenirea și, prin urmare, pământul s-au separat de Inscripția Luminii, care este geometria sacră a
șablonului Adam Kadmon (în Epoca Nadmen), pământul a intrat în Epoca Pathagara în care se află în
prezent.
Aici s-a produs ruperea timpului în interiorul învelișului pământesc și astfel a început depășirea unei
realități pentru a fi înlocuită cu alta. Aceasta nu a fost o întâmplare instantanee, dar în aparenta
eternitate a timpului, a luat ființă ca o pâlpâire pe marea cerească. Odată cu tsunami-ul timpului care a
distrus Atlantida, au fost semănate semințele finale ale creării rupturii. Vechea realitate a zilelor antice
ale Lemuriei și Atlantidei și tot ceea ce venise înainte, a fost acum în mare măsură înlocuită de o
realitate a unui program creațional mai de bază.

În acest moment, pentru o mai mare clarificare, vom numi realitatea originală (a Lemuriei, a Atlantidei și
a timpului anterior) „Lotus” — desfășurarea formei antice, reprezentată de floarea de lotus. Realitatea
actuală cauzată de tsunami-ul în timp al scufundării Atlantidei, ne vom referi ca „Kali” – împrumutându-
și numele de la „Fliptura Kali”, a lacrimii temporale a pământului. În timpul Lotus, toate schimbările
geofizice s-au conformat șablonului superior. A existat un cataclism, dar nu a fost atât de dăunător
pentru civilizația din timpul Lotus, din cauza stării materiei și a timpului însuși în acea perioadă.

Totuși, diferite realități alternative au început să se dezvolte pe măsură ce pământul aluneca din ce în ce
mai mult în tărâmul fracturat al Riftului Kali. Pe măsură ce Timpul Kali s-a apropiat, una dintre aceste
realități alternative „fracturate” s-a ciocnit cu Timpul Lotus și, deoarece această realitate Kali era cea
mai densă, a înlocuit treptat Lotusul ca fiind cea mai fizică realitate. Timpul Kali a avut asemănări cu
ultimele etape ale Lotusului, așa că TOTUL din Lotus nu a fost modificat, dar unele evenimente majore
au fost. Aceste evenimente majore au declanșat multe alte evenimente care, desigur, nu au existat în
Lotus.

Ca exemplu, în realitatea originală Lotus, Isus nu a fost crucificat. Nu spunem că a supraviețuit

crucificării, dar că nu a fost luat pe cruce deloc. Cu toate acestea, evenimentul din Kali, în care a fost
crucificat, a fost ultima mișcare de separare de Lotus pentru umanitate și lume. Astfel, crucificarea lui
Yeshua este un eveniment de „încrucișare”, adică iese în Kali, dar are, de asemenea, scris peste un
aspect sau înveliș subrealitate al Lotusului. Există straturi pe pământ care conțin amprentele reale ale
realității/schimbărilor bruște de timp din trecut.

În timp ce, în general, am spus că astfel de schimbări au avut loc treptat, au existat „momente” în timp
în care aceste schimbări au fost bruște. Acest lucru este măsurat în anumite straturi ale pământului și, în
viitorul apropiat, vor exista oameni de știință care se vor încurca asupra acestor amprente, deși nici
atunci nu le vor recunoaște pentru ceea ce sunt cu adevărat. În primul rând, straturile care evidențiază
aceste realități / schimbări de timp sunt vechi de milioane de ani. Schimbările reale au avut loc cu doar
mii de ani în urmă din perspectiva realității Lotus. Straturile geologice care conțin amprenta se află însă
în realitatea Kali.

Abia acum nivelurile din Akashicul mai mare sunt deschise pe pământ pentru a dezvălui natura timpului
și a realității în această lume. Nici acum 20 de ani nu a fost posibil ca sufletele încarnate ale acestei
planete să o acceseze. În viitor, astfel supra-Akashicul va deveni accesibil, care este acum închis pentru
umanitatea acestei sfere. Cele trei fluxuri alternative ale realității pământești menționate mai sus Thoth
numește cele trei milenii (deși nu sunt, în acest context, asociate cu perioade de 100 de ani).
Primul Mileniu: înainte de ruptura Kali
Perioada de timp înainte de „căderea din grație”. Tehuti nu folosește termenul mileniu pentru a descrie
un anumit număr de ani liniari, deoarece cuvântul este folosit în mod obișnuit. Mai degrabă, un mileniu
este o perioadă de evenimente energetice. Deoarece „căderea” a început de fapt în Lemuria antică și s-a
încheiat la crucificarea lui Hristos, mileniul I s-a încheiat din punct de vedere tehnic la crucificare. În
realitate, la dimensiuni superioare a existat o suprapunere a realităților în care Mileniul I și Mileniul II se
întâlnesc.

Al 2-lea Mileniu: după ruptura Kali

Perioada de timp care începe din punct de vedere tehnic la Răstignirea lui Hristos. Realitatea celui de-al
doilea mileniu a fost pusă în mișcare însă în momentul „Primei căderi din grație” în Lemuria antică. Ne
aflăm în prezent în realitatea mileniului 2 și vom pleca pentru a intra în mileniul 3 în momentul
ascensiunii planetare. Aceasta va reprezenta o „închidere a spiralei”.

Al 3-lea Mileniu: integrarea Mileniului I și al II-lea într-un model nou,

dinamic de conștiință pentru realitatea umană-pământ
Perioada de timp care va începe după ascensiunea planetară. Al 3-lea Mileniu va fi un alt ciclu de
evoluție, dar va reprezenta și o „închidere a spiralei”, deoarece este o oglindire mai evoluată a
Mileniului I. Mișcarea din mileniul 1 până în mileniul 3 reprezintă un ciclu evolutiv complet prin care
Sursa a dobândit o mai mare cunoaștere despre sine. Conform intuițiilor mele akashice, istoria
continentului Atlantida s-a întins pe mii de ani. Am împărțit asta aproximativ în următoarele epoci:

Epoca Timpurie
O perioadă foarte „organică” în care locuitorii Atlantidei și-au contopit ființa cu planeta și cu bătăile ei
inimii. Formele materiale pe care le-au creat în acest mediu curgeau în modelele celui mai natural stil și
ritmuri ale pământului.

Epoca de Mijloc 1
Un timp de comuniune interstelară cu ființe din alte lumi. În timp ce Lemuria a ales să nu participe atât
de activ la progresele tehnologice ca urmare a acestui schimb, în cea mai mare parte, Atlantis a
acceptat-o din toată inima.

Epoca de Mijloc 2
În timp ce tehnologia era încă în vigoare, a existat un număr tot mai mare de atlanți care au început să
respingă multe dintre progresele științei. Ei au văzut că „ființa” spirituală naturală a oamenilor scădea
rapid ca urmare. Au început să se formeze grupuri atât din comunitatea științifică, cât și din cel spiritual,
reunindu-se pentru a lucra pentru o tranziție într-o lume mai puțin mecanică. Nu a fost intenția lor să
arunce toată tehnologia, ci pur și simplu să o aducă în echilibru cu spiritul. La această mișcare a existat
rezistență din partea marii majorități a celor aflati la putere în acea perioadă. Oamenii în general au
variat de la indiferenți la îngrijorați, dar nu au luat nicio acțiune reală în sprijinul niciunei părți.

Epocă Târzie
Cataclisme severe provocate de o combinație de evenimente, inclusiv destrămarea uneia dintre cele
două luni ale Pământului și un război de proporții uriașe, zguduie lumea, scufundând Lemuria și
spargând Atlantida într-un continent mult mai mic, cu insule înconjurătoare. Știind dinainte când va avea
loc acest lucru, atlanții s-au sechestrat pe ei înșiși și tehnologia lor în tunelurile și cavernele Atlantidei. Ei
supraviețuiesc, cu toate acestea, ei sunt serios epuizați în resursele lor pentru a reconstrui. Încet, o
formă mai mică de tehnologie apare și un accent mai mare sau spiritualitate iese din cenușă. Oamenii
sunt acum treziți la importanța de a-și menține viața în echilibru. Oamenii de știință sunt preocupați de
degenerarea ADN-ului uman.

Abilitățile naturale se deteriorează rapid la ființa umană. Se tem de eradicarea speciei. Un număr mare
de oameni de știință „vechii școli” se adună pe un grup de insule noi, acum parte a lanțului atlant
(Bimini). Ei creează acolo un complex vast cu scopul de a modifica continuum-ul de timp pentru a
„corecta” de-evoluția genetică. Acest complex este numit „Ourhura”. Restul Atlantidei se tem de
Ourhura și de proiectul lor secret. Prin urmare, acest complex și insulele sale sunt considerate proscrise
din restul Atlantidei. Insula Ruta, pe de altă parte (odinioară o parte a unei provincii continentale atlante
mai mari cu acest nume), devine „insula sfântă” atlantă a oamenilor.

Zilele din Urmă

Mai multe cataclisme bat pământul, rupând cea mai mare porțiune rămasă a Atlantidei în secțiuni.
Folosind din nou tunelurile, oamenii se întorc la un peisaj schimbat. Ei se uită doar la elementele
esențiale, reconstruindu-și templele și folosind cu moderație tehnologia rămasă. Ourhura reușește să
supraviețuiască și își continuă eforturile pentru „salvarea umanității”. Ruta devine și mai învăluită într-o
ceață asemănătoare Avalonului, aproape invizibilă pentru restul Atlantidei și pentru lume. Spasmul final
care are loc printr-un „tsunami de timp” creat accidental pe Ourhura prin încercările lor de a manipula
timpul la nivel microscopic. „Cristalul timpului” folosit în această urmărire se sparge, creând o involuție a
undelor de timp pe pământ. Deoarece acest eveniment nu a fost un act al naturii, nu a existat niciun
avertisment.

Cu toate acestea, mulți atlanți știau totuși că sfârșitul va veni ca o chestiune de bun simț și, de
asemenea, fiind în acord cu direcția profetică în care Atlantida se îndrepta spre propria sa dispariție. Ca
rezultat, au avut loc evacuări mari din insulele atlante rămase — atât în caverne, cât și peste mări. Au
fost mai mulți oameni care au părăsit Atlantida de data aceasta decât pur și simplu așteptând să scape
furtuna din pântecele pământului. Ourhura nu mai era, practic suflându-se în golul timpului. Ruta a
ramas. Cei care au rămas pe Ruta cunoșteau foarte bine soarta Atlantidei care va veni curând, totuși
erau dedicați să dețină puterea sacră în acel loc, ca un nod acus pentru pământ. Când a lovit tsunami-ul,
Ruta a fost cea care a urcat cu tact în altă dimensiune.

Instruirea în Templele Maestrilor

În această etapă de dezvoltare, locuitorii Stelei Noii Pământului se vor aduna în temple de învățare care
vibrează la „coarda” din interiorul individului care este în rezonanță cu „Sigiliul Luminii” plasat pe
fruntea lor la Înălțare. Pe măsură ce fiecare suflet trece prin „Graalul Stelar” al Ascensiunii (Poarta
Stelară), li se va da un sigiliu sau o semnătură în chakra frunții (a 6-a) care identifică „Șablonul Maestru”,
care este acea formă de inteligență și înțelepciune a minții superioare care are și-au ghidat sufletul prin
multe cicluri de experiență. Anumite ființe Maeștri, cum ar fi cele pe care le identificăm drept Isus
(Yeshua), Thoth, St. Germain, Kuthumi etc., sunt supraveghetorii acestor Maeștri Șabloane. Astfel, atunci
când un suflet părăsește vechiul Pământ în urmă, el aduc cu el o fidelitate deosebită față de o anumită
formă de Maestru care rezonează cu „Sigiliu de Lumină”.

Chiar dacă Șablonul Maestru poate rezona cu mai multe Ființe Maeștri, prin propria lor alegere
interioară, omul individual se va alinia cu un „Maestru” specific - de obicei unul cu care au avut
experiențe repetate în trecut. Sigiliul lor de Lumină îi va atrage la Templul acelei Ființe Maestru. Ca
exemplu, sub Thoth acesta va fi Templul lui Aramu. În Templul Maestrului ales, cineva va avea adesea
contact direct, fizic, cu acel Maestru întrupat. Inițiații Templului vor fi deschiși către înțelepciunea lor
interioară așa cum le-a fost dăruită în Inscripția Eonului de Lumină a Primului Pământ (Pământul antic în
primele sale etape de dezvoltare). După un timp, locuitorii Stelei Noului Pământ vor începe să
interacționeze cu alte Temple și Maeștri, până când se vor mișca liber prin toate câmpurile rezonante ale
conștiinței Noului Pământ.

MetaTronic vs. OriTronic

Spirala metatronică sau metatronica se referă la spectrul de prezență de lumină completă al
conștientizării, în timp ce spirala oritronica sau oritronică este spectrul de prezență de lumină
semiluminoasă, incompletă, în care pământul, în cea mai mare parte, locuiește în interior. Nu se poate
trece pur și simplu de la Oritronic la Metatronic în conștientizarea lor, ci trebuie să dezvăluie modul de
gândire Oritronic înainte de a putea începe spirala Metatronică a trezirii. Cu siguranță, mulți indivizi au
uneori explozii de conștientizare Metatronică, dar acest lucru nu înseamnă de fapt acceptarea spiralei
Metatronice ca calea voastră. Trebuie să eliberezi modul Oritronic complet înainte de a putea spune cu
adevărat „Eu exist în Metatron”. Spirala Metatronică funcționează oarecum ca o gaură de vierme în
întreaga dinamică cosmologică a universurilor. Spirala Oritronică este creată ca rezultat al unui univers.
Cu alte cuvinte, este un spectru limitat și incomplet ajustat la modelarea holografică a formelor de undă
mai puțin sensibile. Depinde de noi să manifestăm imagini întregi generate de lumină în viața noastră.
Pe Pământ, ființa noastră cerebrală trece printr-o metamorfizare, devenind fluturele care urcă pentru a
se aprinde pe ramura trunchiului nostru cerebral. Aici, memoria înaripată unește toate centrele
sistemului nostru de gândire într-unul singur, reînviind funcția originală, foarte definită, a strămoșilor
noștri cosmici.
Sistemele Mondiale I și II
Pentru a ne ajuta cu ideea sistemelor lumii, Thoth ne-a oferit un context de scară în care să-l plaseze.
Lemurienii au numit un sistem mondial „NA” sau o celulă fluidă (progresivă). Există 29 de „NA” într-un
singur „ATA” – adică un nod sau o unitate de legare. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, suntem în
prezent la „NA 1”. Noua Steaua Pământului ne va duce în cele din urmă la următorul ATA, unde va
deveni apoi altceva – un registru din Spectrul Metatronic de Lumină Completa. Acesta ar putea fi numit
„Sistemul Mondial II”.

Sistem Mondial I — Oritronic sau Half Light Spectrum. Entropic și prins într-un ciclu de naștere și
moarte, cu reîncarnarea dinamica principală, care este o întoarcere a sufletului în sistem.

Sistemul Mondial II — Metatronic sau Full Light Spectrum. Regia non-entropică și „Open-
Source”. Dinamica integrării sufletului în Sistemul Mondial II este fluxul manifestațional de la un Câmp
de Lumină la altul în propagare cuantică. Acest lucru se traduce prin: „Oh, cred că voi fi un fluture
astăzi!”

EROS — Fundamentare
Pământul primește acum legături atomice. Materia și Viața așa cum le putem înțelege în sens liniar
ființe. Conștiința vie mai elementară, cum ar fi microbii, se desprind de Corpul Mare al Minții Pământului
Gaia. Deși încă sunt conectați la nivel electric-neural, acești factori de bază își creează propria lume în
lumea mare. Plantele sunt încă ființe de natură devică foarte evoluate, dar acum se trezesc ferm
înrădăcinate în planul materiei fizice în expansiune Pământ. Manifestarea directă a inteligenței
superioare are loc acum mult mai des. Această formă de creație este acum rezervată doar pentru
ELOHIM sau Constructorii Pământului de Materie și acelor suflete care lucrează sub ei care sunt ELOHA.
Ființele Devic foarte evoluate care au refuzat să ia forme mai mici de viață, își creează acum propria
trecere în planul materiei al Pământului, combinând Lumina lor creatoare într-un dans al unității, pentru
a proiecta și locui corpurile cetaceelor precum Delfinii și Balenele.

SAMA — Trans-substanțiere
Adama ca o unitate de nouă suflete se desparte și sufletele se despart. Pământul se mișcă acum în afara
stelei-soare. Intră într-o perioadă cunoscută sub numele de „Timpul Cețurilor”, în care se formează o
substanță eterică fină care poate fi impregnată într-un element vaporos. Această substanță eterică fină
este cunoscută sub numele de Azoth și din aceasta se creează Prima Matra sau materia primă. Azoth
este asemănător cu eterul, dar mai electric în natură. Viața vegetală trece acum prin experiență în căi
care se deschid într-o sferă asemănătoare pământului, care nu este în întregime corporală, dar nu este
de calitatea norului epocii hiperboreene. Această sferă de pământ este mai mult ca o densitate de țesut
care este maleabilă și elastică în natură. Sama este o etapă în care încă mai are loc manifestarea directă
a gândirii, dar cu mai puțină consistență. Încep să se formeze și alte căi acum, prin care se pot dezvolta
procese manifestaționale mai puțin directe.
NADMEN — Separare
Realitatea oritronica semi-lumină a preluat Pământul în acest moment. Rasa Adamică este pusă
deoparte de Ierarhia Divină. Ei au rupt cu Inscripțiile lor de Lumină încercând să creeze cu puterile lor
date de Dumnezeu în afara modelului complet al conștiinței Luminii. Astfel „Adams” sunt trimiși din
Grădină. Forme evolutive mai mici sunt apoi create din genetica umană, cum ar fi maimuțele, iar mai
târziu specii asemănătoare omului, cum ar fi omul Cro-Magnon etc. Nefilim în acest moment intră pe
Pământ prin încarnare fizică directă și mai departe manipulează genetic fiii și fiicele rasei Adamice.
Nephilim creează și apoi distrug o a doua grădină a Edenului creată într-o zonă de realitate separată. Aici
iau naștere structurile guvernamentale pentru a lua locul alinierii la Ierarhia Divină care a fost pierdută.
Regate întregi de separare evoluează pentru a dezvolta o matrice organizațională în care să definească
aceste căi separate. Lemuria și mai târziu Atlantida sunt exemple ale manifestărilor timpurii ale unor
astfel de matrici și, prin urmare, devin puteri ale Luminii și Voinței umane mai mult decât Lumina și
Voința Divină inițială. Lemuria este ruptă în timp de cataclisme, apoi au loc războaiele nefilimice, iar apoi
cristalul-timp din Atlantida este folosit incorect, deși cu bună intenție de a încălca templul-piramidă din
Orașul Lorzilor situat în complexul Cydonia de pe Marte. . Apoi este creată lacrima de timp a Pământului,
la care ne referim ca „Falitura Kali”, toate acestea distrugând în cele din urmă și Atlantida.

PATHAGARA — Existența în Lacrima Timpului

În acest moment, Pământul există într-un fus orar fracturat. Apoi se deplasează pe un curs separat de
adevărata sa cale în spațiu-timp conținut în Fluxul Timpului Ranna. În punctul crucificării lui Isus Hristos,
Pământul este aruncat complet în Rift Kali sau separarea de „cursul adevărat”. Încă mai existăm în
Pathagara.

MERATH — Întoarcerea la Inscripția luminoasă a lui Metatron

Ascensiunea planetei cândva după anul 2000 ne va purta înapoi în adevăratul fus orar al Fluxului
Timpului Ranna, în care vom fi primiți din nou în întregul Spectru de Lumină al Metatronului. Aceste
șapte etape, epoci sau zone Pământului sunt împărțite în continuare, în trei părți principale: De la
Epocile Hiperboreene până la Epocile Adama, primele patru etape formează ceea ce este cunoscut sub
numele de „ATHA”, adică Timpul Luminii. Al doilea plic începe cu Nadmen și continuă prin Pathagara.
Învelișul etapelor a cincea și a șasea este cunoscut sub numele de „VELA”, adică Timpul Focului
dinăuntru. Aceasta este perioada în care materia a fost generată cu Focul Divin în celule și ulterior
separată de Lumina deplină a Metatronului. Cel de-al treilea plic începe cu Merath, care este doar prima
etapă a Steaua Pământului Nou. Noul Steaua Pământului se află în învelișul mai mare al lui „ATHA-NUI”,
adică Întoarcerea la Lumină. Este o redirecționare a întregului spectru al Inscripției Luminii înapoi în
spectrul complet de Lumină al Metatronului.
Domnul Melchisedec inițiază Calea Sângelui Graalului
Generațional
Potrivit lui Thoth, numele Melchisedec poate fi folosit pentru a se referi la două entități diferite. Primul
fiind arhetipul universal mai mare Melchizedekean ca ființă compozită dincolo de vibrația a ceea ce
înțelegem ca suflet. În al doilea rând, Domnul Melchisedec, care era o entitate cu suflet, dar luminată.
Aceasta din urmă este ființa pe care Thoth o pretinde ca fiind una dintre încarnările sale anterioare și va
fi cea la care ne referim aici. Când Domnul Melchisedec a venit de la Orion prin portalul lui Venus către
Lemuria antică, el a adus Cristalul Arhanghelului - cunoscut și arhetipal ca Piatra Filosofală - cu el pe
Pământ. Conținea amprenta vibrațională sau șablonul înțelepciunii superioare cu privire la conștiința lui
Hristos și tiparul ei destinat în această sferă planetară. Cristalul Arhanghelului a fost o geometrie ușoară
adusă pe pământ pe Lordul Venusian Melchisedec în Lemuria. El a introdus acest cod în diferite cristale
de-a lungul veacurilor. Cel de deasupra a fost primul „Cristal Arhanghel” și era situat în curtea
exterioară a Templului lui Melchisedec. A fost așezat într-un cerc de aur, modelat cu raze solare care se
extind spre exterior din decor. Cristalul din cercul său solar a fost poziționat deasupra unui piedestal cu
pietre prețioase și inscripții sacre.

În alchimia medievală, Piatra Filosofală a fost văzută a fi o formulă magică pentru transformarea
metalelor mai mici în aur. Din punct de vedere spiritual, a fost percepută și ca acea porțiune evazivă a
Sinelui-Dumnezeu care, atunci când este descoperită și utilizată, va transforma condiția umană din
starea sa căzută. Thoth ne dezvăluie că acest concept a fost derivat inițial din versiunea mai mică a
Cristalului Arhanghel. Această versiune mai mică a cristalului a fost așezată pe un toiag atașat primului
chivot al legământului. Thoth se referă la acest prim chivot drept Chivotul Harului. A existat un al doilea
chivot care a fost creat de Moise și preoții săi după dezastrul cu vițelul de aur, când primul chivot a fost
retras de oamenii din Exod. Când a fost construit al doilea chivot, toiagul cu cristalul a fost apoi atașat de
el. Totuși, acest lucru se întâmplase împotriva poruncii lui Moise, iar al doilea chivot a distrus toiagul.
Cristalul a fost nevătămat și secole mai târziu a ajuns să fie în posesia lui Gwenifaer, regina Regelui
Arthur. Cristalul este păstrat în prezent într-o ceașcă mică în interiorul unei cutii în formă de ankh, iar
acum se odihnește într-o capelă de pe Insula Stelei Avalonice din Iovia, de cealaltă parte a vălului eteric.

Este, de asemenea, sub sarcofagul de cristal al lui Torhannah (informații suplimentare de urmat) în bolta
ei eteric din interiorul Tor. Astfel, Cristalul Arhanghel este bi-locat (și se schimbă forma/mărimea) în
eteric pentru a servi mai mult de o funcție în scopul său mai mare. Simbolul svasticii este sacru pentru
multe rase, inclusiv pentru Hopi și Tibetani, și a devenit simbolul infam al Partidului Nazist care și-a
inversat brațele exterioare într-un act de inversare a curentului hristic. Acest simbol sacru – în forma sa
corectă – este o variație a simbolului Melchizedekean lemurian original pentru Cristalul Arhanghelului
așezat în „cercul soarelui”. Același cristal este întotdeauna căutat de Anti-Hristos întrupat al epocii -
Hitler fiind ultimul Anti-Hrist împuternicit de până acum pe pământ. Revenind la punctul de vedere al
rolului Lordului Melchisedec în inițierea Căii Sângelui Graal pe Pământ: Domnul Melchisedec a făcut
două apariții în experiența pământească; primul fiind în Epoca Hiperboreană, al doilea în perioada
Erosului în Lemuria foarte timpurie.

Este a doua dintre aceste apariții pe Pământ cu care ne preocupă acest articol. În acel moment, el a
înființat primele temple ale lui Melhisedec pentru a ancora și a perpetua conștiința Ordinului lui
Melhisedec. Acest Ordin este un grup de planuri interioare dedicat perpetuării designului mai mare
arhetipal al conștiinței Melchizedekean în toate lumile formelor. S-ar putea spune multe despre aceste
temple Melchizedekean timpurii, dar în conformitate cu povestea noastră principală, vom spune pur și
simplu că ele au servit drept loc de naștere pentru primele linii de sânge ale Graalului care au fost
fondate pe pământ. Domnul Melchisedec a ținut vibrația vie a conștiinței cristice în sângele său. Astfel,
una dintre componentele majore ale misiunii de pământ intenționate a lui Melchisedec a fost de a crea
descendențe de sânge ale Graalului în fluxul genetic al acestei planete, infuzând astfel codurile de
Lumină „pierdute” în genetica omenirii. Într-o epocă mai târzie, Yeshua, gazda lui Hristos întrupat, avea
să izvorască din vița lui Melchisedec pentru a reînviora aceste coduri și a le duce într-o nouă octavă de
experiență. Ca rezultat direct al acestui plan divin mai mare, genetica solariană pură a Domnului
Melchisedec a fost inseminare în 12 inițiate feminine atent selectate și pregătite, care apoi fiecare a
născut un copil ca rezultat.

Trebuie să ținem cont de faptul că, deși Căderea avusese deja loc, conștiința acelor suflete întruchipate
pe Pământ la acel moment încă funcționa la un spectru suficient de înalt de vibrație pentru a menține un
astfel de act de perpetuare în contextul său sacru și scop divin. Acest lucru a fost mai ales pentru acele
femei care au fost alese și pregătite cu grijă pentru acest rol, deoarece erau înalte inițiate ale Domnului
Melchisedec însuși. Sufletele primilor 12 copii care s-au născut în urma acestui proces de creație sacru,
au fost și ele alese de Ierarhia spirituală pentru a asigura succesul primei generații a lui Melchisedec.
Aceste 12 descendențe originale au fost perpetuate prin experiența lemuriană până în ultimele zile ca
națiune. Cu toate acestea, deși în Lemuria antică Graalul Christic a fost însămânțat inițial de
Melchisedec, adevăratul format al „misterului” Graalului nu a fost creat de fapt decât după secole în
Atlantida. Din Registrul lui Thoth este dezvăluit următorul schiță. În timpul distrugerii cataclismice a
Lemuriei, care a avut loc pe o perioadă lungă de timp, descendenții rămași ai Domnului Melchisedec au
migrat în Atlantida.

Când Lemuria a început să se clatine atât ca națiune, cât și ca masă terestră, puținele generații rămase
ale lui Melchisedec au venit în Atlantida cu scopul de a crea și perpetua misterul Graalului pentru viitorul
omenirii. Acești descendenți ai Melchisedecilor au fost primele familii Graal. Odată ce s-au restabilit în
Atlantida, acești „născuți din Graal” au desemnat un preot-rege sau o preoteasă-regină pentru fiecare
dintre cele 12 ramuri ale familiei Melchizedekean. Fiecare dintre acești 12 regi/regine a stabilit temple-
comunități în Atlantida pentru familia-tribul lor. În percepția acelei epoci, acest lucru nu a fost văzut ca
un act de elitism, ci ca un mijloc de a păstra conștiința genetică la care ar putea fi accesată prin aceste
triburi-familie pentru binele lumii întregi.

Între sosirea primelor triburi ale familiei Graal din Lemuria și dispariția finală a Atlantidei, a fost, desigur,
o perioadă de multe zeci de mii de ani. În consecință, au fost mulți Graal-Born care și-au asumat un loc
într-una dintre cele 12 poziții în acea perioadă de timp. Era o epocă în care ființele umane, în special
„Născut din Soare”, aveau durate de viață de multe sute până la două mii de ani. Toți născuții Soarelui
au o anumită cantitate de descendență genetică Ultra-terrestre, la fel ca și descendența Graalului prin
Lordul Melchisedec. Zeii Solari provine din linia de sânge a raselor stelare mai vechi care au venit pe
Pământ în mai multe migrații începând cu Epoca Hiperboreană. Născutul din Graal a apărut din
descendența lui Melchisedec începută în epoca Eros. Următoarele sunt primii doisprezece Preoți-
Regi/Preoteasă-Regine ale Atlantidei. Toți ceilalți regi/regine ai Graalului de pe planetă după acel
moment au descins din generația lor.

1. Arien (rege)

2. Mershova (regina)

3. Alabast (rege)

4. Pentargan (rege)
5. Helekyal (rege)

6. Emorghan (regina)

7. Kaval (rege)

8. Lyngyendara (regina)

9. Topaz (rege)

10. Hartsoma (regina)

11. Brendar (rege)

12. Annubal (rege)

În plus față de comunitățile lor individuale de templu, regii/reginele Graalului au stabilit un loc central de
adunare unde cei 12 se vor reuni pentru a lua decizii cruciale pentru perpetuarea triburilor lor familiale
și, de asemenea, pentru a intra în stări înalte de conștientizare sinergică pentru pentru a ajuta la re-
spiritualizarea planetei. Toată Atlantisul îi ținea în mare stima pe Regii/Reginele Graalului și triburile lor
de familie. Aceștia nu au fost regi și regine care au încercat să guverneze efectiv oamenii din Atlantida. Li
s-a dat acest titlu pentru a-i recunoaște ca fiind persoane care au purtat Sângele Regal al Cerului pentru
tot felul Pământului în întoarcerea lor evolutivă la Sursă. Erau bărbați și femei care și-au trăit viața în
slujba lui Dumnezeu prin umanitate. Astfel, ei s-au reunit cu evlavie, pentru a ajuta starea lumii în
întoarcerea ei la Sursă. Slujirea acestor preoți-regi și preotese-regine a fost mai mult decât un omagiu al
credinței. Erau capabili să călătorească prin portalurile lumii interioare și să comunice cu ființe iluminate
din alte stele și dimensiuni. Scopul lor a fost acela al „magiilor spirituali”, care și-au folosit puterile
superioare în mod altruist pentru a promova Prezența Christică în lume.

Locul de adunare al Regilor/Reginelor Graalului era o clădire circulară destul de simplă numită Sar-
Hanok, adică Steaua Dragonului. A fost numit astfel pentru că Melchisedec era cunoscut drept Steaua
Dragonului, cel care a venit peste suflarea de foc a balaurului pe Pământ. Aceasta a fost descrierea
antică a strălucitoarei merkabah care a coborât pe Pământ transportând ființa Melchisedec de pe Venus
pe acest tărâm, o poveste care a fost încă amintită și spusă după ce au trecut toate acele epoci.
Interiorul Sar-Hanok era compus din două cercuri concentrice, primul fiind o lățime îngustă a halei în
jurul circumferinței celui de-al doilea. Acest cerc exterior era Sala Generației, în interiorul căreia era
înscrisă istoria generațiilor Melchisedekeane. În acest hol existau și nișe pentru talismane și alte obiecte
de importanță sacră pentru familiile Graalului. Poziționat în centrul cercului interior mai mare era
Mobad, sau Rotunda de Cristal. Aceasta era o masă mare dodecagonală (12 fețe) făcută din cristal de
cuarț pur. În interiorul cristalului erau fire subțiri dintr-o formă de plantă cunoscută sub numele de
„imcea”.

Această plantă a fost una dintre străvechii supraviețuitori ai unei alte ere, când viața plantelor era mai
dezvoltată și mai sensibilă la energiile Spiritului. Imcea trăia în întregime pe curenții piezoelectrici creați
de presiunile din cristal și rocă de pe Pământ, astfel încât au putut fi găsite atașate de roci și adesea în
crăpăturile din pietre. Au crescut adesea în interiorul cristalelor pe măsură ce se formau. Imceilor le
plăceau mai ales cristalele. Ei au răspuns oricăror curenți piezoelectrici care trec prin cristal prin
descărcarea luminii din formele lor asemănătoare părului. Pecetluită în cristal transparent, imcea
semăna cu părul de înger, asemănător unei ferigi aurii, care a prins viață, trăgând încărcături luminoase
prin cristal atunci când mințile simțitoare la nivel înalt ale preoților-regi și preotesei-reginelor Graalului
au interacționat cu cristalul în care era încorporat imcea. Energia gândită de nivel înalt a acestor
regi/regine a declanșat același răspuns ca și curenții piezoelectrici ai Pământului în interiorul imcea. Deși
o priveliște impresionantă, a existat un scop mult mai mare pentru Graal-Born, care și-au creat Mobad-
ul din cuarț care conținea această plantă minune.

Atunci când s-au aprins cârlițele firave prinse în masa de cristal, ele au deschis, de asemenea, un canal
eteric în imediata lor apropiere, care a curățat toată densitatea astrală și, prin urmare, formele astrale
mai mici, oferind astfel un prag mai puternic de acordare la nivelurile superioare ale Lumii Cealalte. Pe
suprafața Mobadului au fost sculptate 12 simboluri sacre reprezentând cele 12 praguri ale
Mazzarothului - pragurile de comandă ale Zodiacului - cu al 13-lea portal Mazalothic dincolo de Zodiacul
Mazzarothic reprezentat printr-un simbol în centrul mesei. Aceste inscripții erau încrustate cu pietre
prețioase. În munca lor de dincolo de lume, acești regi/regine ai Graalului au intrat în diferite canale ale
căii luminii adaptate la unul sau mai multe dintre pragurile mazzarotice. Mobad-ul a fost programat să-i
găzduiască în acest pasaj. Sar-Hanok care găzduiește Mobad of the Graal-Born era situat pe Insula
Atlanteană Ruta, într-o mică vale alpină, cuibărit între trei vârfuri muntoase: Umar, Talachet și Moria.
Aceste trei vârfuri au fost numite Copiii lui Zhor. Zhor era Zeul-Vultur, sau, mai potrivit, conform
credinței atlanților, „Devi” sau puterea naturii a locurilor înalte.

Ruta a fost porțiunea Atlantidei care nu a cedat în fața mării în potopul final care a măturat restul
continentului. În schimb, Ruta, ca și Brigadoon, a urcat într-o altă zonă electromagnetică a Pământului,
unde rămâne până astăzi. Deși preoții-regi și preoteasa-regine ai Graalului părăsiseră deja Atlantida în
momentul ascensiunii lui Ruta, unul dintre paznicii lui Sar-Hanok a rămas. Îndepărtat de efectul timpului
așa cum îl înțelegem, acest gardian este încă prezent la Dragon Star. Numele lui este Chesed, cunoscut și
sub numele de Vezitorul Etern. El a fost pe care Hestor, tatăl lui Merlin, l-a vizitat în călătoriile sale din
altă lume. Această ființă a devenit și ghidul atât al lui Merlin, cât și al lui Arthur. Astfel, familiile și
legendele Graalului au început cu mult înaintea Regelui Arthur și a mesei sale rotunde a Cavalerilor
Graalului. Cu toate acestea, multe dintre aceste legende își găsesc rădăcinile în poveștile acestor preoți-
regi și preotese-regine, așa cum demonstrează masa rotundă în sine. După cum vom vedea, aceste linii
ale Graalului au continuat într-o formă oarecum modificată după dispariția Atlantidei. În epoca rămasă a
acelei mari civilizații, a început o altă migrație care a permis ca liniile de sânge ale Graalului să fie
perpetuate pe Pământ în altă parte. Au existat mai multe reproduceri în facsimil ale acestei mese
originale din cristal Rutan și ale structurii sale de reținere. Unele dintre acestea au fost:

1. În complexul de temple Hibernian de pe Insula Lewis;

2. O colonie hiperboreană post-atlanteană din Insulele Feroe, între Islanda și Insulele Shetland;

3. Castelul-fort al Regelui Arthur de pe Insula Omului;

4. O „Masa rotundă” care încă există sub Marea Piramidă din Giza.

Un nume sacru și divin care vorbește despre o temă atemporală. Melchisedec nu este neapărat doar
numele unui individ care a trăit cândva pe Pământ, așa cum mulți ar putea presupune. Este, de
asemenea, numele Preoției Cosmice care există prin fiecare dimensiune de pe fiecare planetă sacră. În
vremurile străvechi, templele lui Melchisedec au fost înființate cu scopul de a-i învăța pe inițiați dedicați
cum să-și desfășoare darul spiritual, astfel încât ei, la rândul lor, să-și poată ajuta frații și surorile spre
libertate. Preoția lui Melhisedec vine în multe forme. Toți Maeștrii tăi Ascensionați și Gurii tăi preferați
sunt fiecare Melchisedec în sine. Indiferent de ideologie sau religie, fiecare sfânt, înțelept, guru și
maestru trebuie să treacă prin Inițierile Melchizedek, fie într-un templu, fie în planurile interioare. Chiar
și astăzi, multe preoții secrete continuă, ținându-se de legile cosmice, de propria lor viziune interioară și
de scopul sacru. Puterea lui Melchisedec rămâne în retragerile eterice și în orașele subterane, hrănită și
păzită până în momentul în care templele exterioare pot fi din nou reînființate.

Momentul ca Melchisedec să se trezească este ACUM! Pe măsură ce fiecare dintre noi și-a recunoscut
misiunea și își revendică puterea personală, aceasta va deveni realitate. Atingând fiecare colț al globului
și ajungând la fiecare aspect al societății planetare, cei care îl slujesc pe Melchisedec vor fi un balsam
vindecător pentru bolile omenirii. Toate formele de viață, toate corpurile, toate formele planetare și
totul chiar și dincolo de asta, toate au ieșit dintr-o simplă minge rotundă. Odată ce am creat acest
univers exterior, care de fapt a fost un experiment pentru noi, am decis să intrăm în el. Nu este nicio
problemă pentru Spirit, pentru Marele Spirit, pentru Dumnezeu să fie în mai multe locuri deodată. De
fapt, Dumnezeu poate fi în toate locurile deodată. Și astfel, Dumnezeu s-a împărțit pe sine însuși. O
parte din sine/ea însăși, dincolo de sex, a rămas în afara experimentului și o parte din Dumnezeu a
trecut în experiment. Și, din nou, într-un mod foarte, foarte specific, folosind însăși forma care a creat
experimentul - acel model și formă foarte specifică la care uneori se face referire ca MERKABA - spiritul
lui Dumnezeu sa mișcat înăuntru și a început să experimenteze direct ceea ce a fost creat. Acea
conștiință este acum denumită CONȘTIINȚĂ MELCHIZEDEK.

Era fără formă și nu era nimic altceva decât Spirit și conștiință. Nu a fost creat altceva decât formatul. De
acolo, conștiința lui Dumnezeu prin Melhisedec Sa împărțit încă o dată în conștiința lui Hristos. Și acea
conștiință a preluat și a conținut posibilitatea formei. Toate formele la toate nivelurile, indiferent cine
este și de unde a venit, au venit de la Hristos și prin Hristos. Dar când CONȘTIINȚA MELCHIZEDEK s-a
împărțit în Hristos, ea a creat automat o a treia componentă - ceva dincolo de sine și dincolo de Hristos,
care ar putea fi denumit Supremul Personalității Ultimate a universului, ceea ce conține toată viața.
Acea Personalitate Supremă este deseori denumită Dumnezeu. Este Iahve. I se dă un nume deoarece se
află în forma de undă și poate conține un nume. Este definibil. Dar aspectul lui Dumnezeu din afara
universului creat nu poate fi definit, nici măcar discutat, nici măcar nu poate fi vorbit. Nu există nimic în
interiorul nostru, la orice nivel, care să poată ajunge la asta, cu excepția faptului că există Cine Suntem,
care este acea picătură a originalului - dar nu există simțuri în interiorul nostru care să poată ajunge în
acel punct.
Am continuat foarte mult timp în acest mod special. Aceste trei componente, în vremurile moderne, sunt
de obicei denumite TATĂL, FIUL și DUHUL SFÂNTUL. TATĂL este PERSONALITATEA ULTIMEA , iar FIUL
este HRISTOS , iar DUHUL SFÂNTUL (cel fără formă) este aspectul MELHIZEDEC .

Dacă ne cercetăm inimile, este ușor să ne amintim o viață în care am slujit în templele marilor civilizații,
acum trecute. O viață întreagă dedicată atingerii potențialului uman de a ne transforma din Uman în
Godman. Alegând în mod conștient să fim inițiați în diferitele niveluri ale Melchisedecului, facem cu
umilință primul pas pentru a reveni la acea stare de a fi. Despre Melchisedec și Ordinul lui Melchisedec
se vorbește din ce în ce mai mult în diferite cercuri spirituale. În sensul cosmic mai larg, Ordinul lui
Melchisedec nu are „nume” ca atare deoarece este identificat prin munca și dedicarea sa. Este compus
din ființe evoluate care s-au dedicat muncii de promovare a creșterii spirituale oriunde este posibil. Este
singura adevărată PREOȚIE SPIRITUALĂ. Spiritul care a ajuns să fie cunoscut sub numele de Melchisedec
a venit pe Pământ înainte de a fi format cu adevărat, în timp ce natura acestui experiment era încă
modelată de Elohim, acele ființe care au luat asupra lor să încerce o nouă și îndrăzneață încercare de a
combinând liberul arbitru și conștientizarea spirituală. Când spiritele au început să coboare în corpurile
fizice, începând cu societatea pe care o numim Lemuria, spiritul lui Melchisedec a început să se
încarneze și să ofere călăuzire acestor ființe. Pe măsură ce experiența Lemuriei a ajuns la sfârșit și a fost
necesar să coborâm mai mult în fizic, ceea ce știm ca Atlantida a început și munca lui Melchisedec s-a
mutat în acea zonă.

Sfârșitul violent al Atlantidei a provocat o perturbare serioasă în coborârea naturală și a cufundat

umanitatea adânc în fizic, fără nicio legătură conștientă cu natura sa spirituală. Această situație a
necesitat un fel de acțiune drastică. Spiritul lui Melchisedec a ajuns în sfârșit la un plan de restabilire a
creșterii spirituale conștiente de sine și, cu ajutorul multor alte ființe spirituale avansate, au fost
înființate Școlile de Mistere Egiptene. Scopul acestor școli a fost de a ridica indivizii în acea
conștientizare care a ajuns să fie cunoscută sub numele de Conștiință Christică. Unii dintre cei care au
obținut Conștiința Christică au rămas în Egipt pentru a continua lucrarea acolo, alții au plecat la Salem
pentru a lucra cu Melchisedec la întemeierea unei comunități de ființe Conștiente de Hristos. Rețineți că
acest Salem nu este orașul care a crescut până la Ierusalim, ci un centru din munții Caucaz, din care au
venit alți profesori. Deci, numele Ordinului derivă din acest Melchisedec istoric, personajul Vechiului
Testament descris ca „Regele Salemului” și „Preotul Dumnezeului Prea Înalt” care s-a întâlnit cu
Avraam când se întorcea din luptele sale. (Geneza 14) Melchisedec a primit zeciuiala lui Avraam și i-a dat
pâine și vin, prefigurand comuniunea stabilită de Isus.

Pavel vorbește oarecum despre Melhisedec în capitolele 5-7 din Epistola sa către evrei și justifică preoția
lui Isus pe motiv că este asemănătoare cu cea a lui Melhisedec. Dar, cu toată implicarea sa în treburile
umane, Ordinul a fost în cel mai bun caz o prezență în umbră în ultimii 4000 de ani. În timp ce membrii
au fost implicați în înființarea diferitelor organizații în scopuri multiple, Ordinul în sine nu a fost
niciodată o organizație publică. Dar în acest moment, pe măsură ce umanitatea se apropie de un vârf
vital în a determina dacă va face un salt vital în ascensiunea sa din fizicul grosolan, s-a considerat
necesar ca învățăturile Preoției să înceapă să fie mai deschise. O implicare primordială a preoției este,
totuși, promovarea Conștiinței Christice, care ar putea fi definită ca având o chakră a inimii complet
deschisă și centrarea ființei cuiva acolo, mai degrabă decât în chakrele inferioare. Odată atinsă
Conștiința Christică, individul se află în pragul posibilităților care includ vizualizarea lățimii și lățimii
universurilor din jurul nostru, fiind capabil să stea în afara spațiului și timpului pentru a vedea realitățile
existenței din această perspectivă.

Inițierea Zodiacală explicată de THOTH

Constelația Berbecului
În perioada lemuriană, semnul zodiacal al Berbecului a fost numit „Pythia”, termen care mult
mai târziu în istorie a fost folosit împreună cu Oracolele din Delphi în Grecia. Cuvântul lemurian,
"Pythia", menit să păstreze suveran sau pur. A însemnat, de asemenea, să „susțineți, să marcați
și să oferiți”. În ciuda diferitelor semnificații, esența tuturor acestor definiții a fost „a se menține
mai presus de orice ca fiind prețuit și fără cusur”. Pentru lemurieni și atlante, toate semnele
zodiacale erau feminine în misterul lor interior și masculine în puterea lor elementară. Berbecul
sau „Lady Pythia”, este primul semn al zodiacului și, ca atare, oferă nașterea celorlalte
unsprezece semne ca semnul ei de puritate în ceruri. Ea naște cele unsprezece inițieri care vin
după ea, deoarece conține conștiința tuturor celor doisprezece din natura ei. Cu toate acestea,
cu excepția primului, însăși Pythia / Berbec, rămân nenăscute în pântece până când omenirea
își aduce conștiința în ființa sa. În simbolologia Mur-Atlan (cultura încrucișată a Lemuriei-
Atlantidei), Lady Pythia a fost descrisă ca o femeie cu părul blond care stă oarecum ca statuia
libertății, ținând o torță înaltă în mâna dreaptă pentru a lumina calea prin cele douăsprezece
inițieri zodiacale de urmat.

În mâna stângă poartă o piatră roșie, ținută în palma deschisă, ca într-un gest de ofrandă.
Această piatră simbolizează sângele uterului, pe care acum l-am putea asocia simbolic cu
Sângele Mielului. Este oferta ei de gestație. „Din pântecele Pitiei se vor naște fiii cerului și
pământului”. Pe brațul stâng al lui Pythia atârnă un mic coș țesut, cu trei șerpi mici care privesc
deasupra jantei. Acestea sunt puterile de trei ori ale creației pe pământ: concepție, gestație și
naștere. Acest simbol dezvăluie Pythia nu numai că este un arhetip al cosmosului, ci și că este
intim legat de ritualurile nașterii și renașterii din tărâmul pământului. Chiar dacă este o ființă a
„eterului pur”, lucrările ei sunt executate în focurile seriale de creație ale pământului.
Adevăratul rol al Zeiței în pământ sau principiul feminin nu se regăsește în elementele în sine, ci
ca administrator sau putere asupra elementelor. Stația ierarhică feminină divină se află în
lumea eterului - o substanță necontaminată a focului / aerului. Puterea ei este utilizată pentru a
direcționa și proteja pământul.

Elementele sunt compuse din energie cosmică care este cristalizată în planul materiei
pământului și care reprezintă o polaritate masculină / pozitivă. Odată cu scăderea progresivă a
vibrației eterice planetare de-a lungul veacurilor, a fost necesar ca natura feminină divină a
eterului să coboare din ce în ce mai aproape în apropierea forțelor de legătură ale elementelor.
Acum atinge miezul focului din interiorul atomului. Cu toate acestea, calitatea polarității
negative care este denumită feminin divin nu a fost niciodată, nici nu va fi niciodată, focul
serpentin elementar în sine. Prin urmare, într-un plan superior de percepție, Berbecul
reprezintă concepția imaculată a întregii conștiințe spirituale ținute în interior în cele
douăsprezece semne zodiacale. Într-adevăr, nașterea fizică reală a Marii Anna, Mama lui
Yeshua, se afla în semnul Berbecului. Data nașterii ei a fost 16 aprilie; în timp ce Yeshua, gazda
pentru Hristos întrupat, s-a născut în Taur pe 24 aprilie. Din eterul de foc al Berbecului,
„imaculatul” dă naștere cuvântului sacru sau logosului din pământul Taurean.

Constelația Taurului
Taurul este semnul în care s-a născut Yeshua. Este poarta de acces pentru energiile Hristice pe
măsură ce se revarsă din Orion prin Ursa Majoră și Pleiade în centrul Pământului. Vibrația lui
Hristos care interacționează cu curentul budic în această perioadă a anului creează o Sfânta
Treime cu sufletul pământului. În cadrul acestei Sfinte Treimi, sufletele umane sunt capabile să
ajungă la o mai mare realizare a ființei lor triple a inimii (Hristos-esențial-supran), a minții
(Buddhic-reflexiv-subconștient) și a sufletului (pământ-elementar-conștient). Într-una din epoca
taureană, cu mult timp în urmă, o fracțiune a Ordinului Melchisedecean din Lemuria a căzut din
Grație. Multe preoțe Oracle au fost distruse sau trimise în exil în acea perioadă. Prin urmare,
acest semn zodiacal poartă și modelarea conștiinței karmice care emană din punctul în care
dinamica Divină Feminină a fost dislocată de la adevăratul său rol. Taurul, dintre toate semnele
zodiacale, deține cea mai mare influență asupra sufletului elementar al umanității.

În semnul Taurului, sufletul elementar are ocazia fie să-și promoveze conștientizarea Spiritului,
care, la rândul său, avansează conștiința planetară, fie să se „revolteze” împotriva locului său
natural de supunere sufletului spiritual superior cu care își împarte viața locuire. Taurul este
„Casa Cerească a Zeiței” și servește drept punct de inserție spirituală în membrana creației
elementare. „Shamballa” reprezintă inteligența spirituală conștientă a sufletelor întrupate ÎN
Pământ - rasele culturilor Pământului Interior. Esoteric, Shamballa este, de asemenea,
considerat a fi punctul din corp dintre al treilea ochi și coroană, unde viziunea interioară și
cunoașterea superioară se reunesc pentru a se materializa ca o revelație spirituală interioară
profundă. Shamballa nu este o chakră în sine, ci un nod meridian creat de forțele combinate ale
chakrelor coroanei și ale sprâncenelor. În semnul Taurului, nodul meridian "Shamballa" din corp
este activat printr-o infuzie de conștiință superioară care radiază din regiunile stelare din Orion,
Ursa Major și Pleiade.

Gradul de activare este determinat de evoluția spirituală a individului. Sistemul stelar al lui
Sirius contribuie, de asemenea, la această dinamică prin eliberarea energiilor prinse în câmpul
magnetic al individului în timpul domniei Taurului în fiecare an solar. În ciuda asocierii sale cu
Zeița, Taurul a fost adesea descris de lemurieni și atlantieni ca o entitate bărbătească cu barbă
numită Rhama. Stătea pe spatele a doi cai; unul alb, celălalt negru, stăpânește ferm în mâini.
Purta o pelerină de stele și pe cap avea o coroană de șapte flăcări. Al treilea ochi era un
diamant care radiază zece raze de aur. În centrul diamantului se afla o scrisoare angelică de foc.
Deasupra coroanei sale era suspendat un porumbel alb. Rhama reprezintă o infuzie a
Femininului Divin în polaritatea masculină a elementelor. Polaritatea feminină / negativă a
„eterului care creează” (apele biblice) stârnește elementele masculine / pozitive în acțiune. Prin
urmare, Rhama este guvernat de conștiința Divină Feminină reprezentată în această imagine
arhetipală ca porumbelul alb deasupra capului său; este porumbelul care îi dă coroana. Coroana
cu șapte flăcări reprezintă autoritatea sa de a guverna în tărâmul creațional al pământului prin
puterea pe care i-a acordat-o Zeița Hristică-Porumbel - Duhul Sfânt.

Cele șapte flăcări care formează această coroană reprezintă „Limbile Flăcării” din Sfânta
Coroană a soarelui nostru solar, care suntem numite „Kumara”. Kumara generează șapte seturi
diferite de 144.000 de Flăcări Samurdii în Sfânta Coroană. Prin Sfânta Coroană a oricărui soare
solar, toată viața din acel sistem solar primește directiva sa evolutivă cosmică. Capul stelelor de
pe Rhama reprezintă cosmosul mai mare - macrocosmosul - prin care adună o perspectivă
spirituală și o directivă superioară pentru matricea creațională a pământului. Cei doi cai călăriți
de Rhama reprezintă Inteligența și Puterea Divină în interiorul pământului, pentru că ea este o
ființă proprie și dinamică. Al treilea ochi al lui Rhama este viu ca un vas de Lumină foarte
dezvoltat care permite transmiterea conștiinței superioare de la Porumbel și alte emanații
stelare divine din univers. Cele zece raze aurii care provin din diamantul din al treilea ochi al lui
Rhama reprezintă cele zece raze solare care sunt transmise prin soarele sistemului nostru solar.

Aceste zece raze sunt vibrații de prag pentru evoluția conștiinței în sistemul nostru solar și
totuși codurile superioare de iluminare din Ierarhia spirituală a Orionului sunt modulate pe ele.
Scrisoarea angelică de foc din centrul diamantului din al treilea ochi al lui Rhama simbolizează
această modulație superioară și reprezintă constelația Orionului ca sediu al autorității ierarhice.
Constelația Orion este, de asemenea, casa sufletului Hristos pe care îl cunoaștem sub numele
de Yeshua. În timpul influenței anuale a Taurului asupra pământului, Sfânta Coroană a soarelui
nostru solar își deschide complet deschiderea și își concentrează influența asupra pământului.
Acest lucru tinde să atenueze sufletul elementar și relația acestuia cu corpul fizic, aducând
evoluția și armonizarea acestuia cu sufletul spiritual în prim-planul unei experiențe sufletești.

Constelația Gemenilor
Cea mai frecvent utilizată imagine arhetipală lemuriană și atlanteană pentru Gemeni era o
femeie care privea într-un bazin de apă. Pe frunte este o bandă cu un disc solar pe ea. Privind
înapoi la ea din interiorul bazinului, ca o reflecție opusă, era un tânăr bărbat cu o bandă care
purta emblema lunară pe frunte. Când ochii lor s-au întâlnit, femeia primește emanațiile solare
de la omologul ei masculin, iar el primește emanațiile lunare de la ea. Prin imaginea Luminii
divine care este găzduită de Gemeni pentru această planetă, serafimii își extind gloria asupra
hainelor pământului, razele lor de asemănare spirituală inundând această planetă când soarele
nostru se află în Gemeni. Căsătoria mistică a complimentelor este semnificată prin acest semn
și este întărită prin influența sa asupra pământului. Anticii îndeplineau adesea ritul căsătoriei și
al altor forme de unire în această perioadă. O mantramă care a fost scandată în timpul domniei
Gemenilor în epoca Lemuriei este următoarea:

Au-ra-makai, kenta vau nasche tasmeh

Acu-reh-manka, nos yoni avechumeng

Reja, Reja, talak mon meru

Akba nour asech veh haka ta-nak-che

Nu există o traducere directă disponibilă pentru acest mantram antic. În esență, totuși, această
cântare afirmă că toate se ridică ca o ceață din mare pentru a se întoarce la o sursă dincolo de
stele, unde cei Strălucitori (Serafim) ung sacrul în fiecare lucru al ființei pure și, în acest fel,
fiecare ceea ce este își va găsi „opusul armonic” rezultând astfel „putere perfectă”. Lemurienii
și atlantenii credeau că fiecare atom de materie avea un compliment armonic într-un „atom
supran” din Cerul Mare. În cele din urmă, fiecare atom din univers a trecut înapoi prin vălul
despărțirii și a fost unit într-o nuntă sacră cu potrivirea supremă exactă pentru designul și
armonia sa specifice. Cântând mantra de mai sus, inițiații Gemenilor au convocat un principiu
universal care i-ar uni cu complimentul lor armonic divin.

Cel mai profund adevăr al acestui concept a fost recunoscut ca având loc la nivel atomic. De
asemenea, se credea că conceptul rămâne în cadrul realizării de a găsi cu succes „sufletul
pereche” întrupat într-o întruchipare complementară a polarității (gen opus). Anticii știau că
odată ce două suflete care locuiau în întruchipări de gen complementare au reușit să-și
găsească puterea armonică rezonantă, vor fi apoi capabili să creeze o „cale de întoarcere” la
armonia universală din propriile lor suflete / corpuri. Acest tip de realizare a fost, de asemenea,
perceput, parțial, ca fiind rezultatul muncii spirituale făcute de cele două suflete în viețile
anterioare. Anticii au învățat că forțele puse în mișcare în încarnările anterioare i-au adus din
nou pe cei doi indivizi pentru a-și continua evoluția, permițându-le să transforme limitările
forțelor karmice în sufletele lor și pe pământ.

Constelația Racului
În vremea în care Ochii lui Mirab arătau strălucit, ciclul Racului era cunoscut sub numele de
Mirab, Mama Mării. Stătea pe spatele unui crab uriaș și purta o coroană de șapte stele care
reprezentau cele Șapte Stele Preotese ale Pleiadelor. Ochii lui Mirab erau cele două luni ale
pământului (atunci când pământul avea încă două luni), iar Mirab era înconjurat de korcoba,
Roba Soarelui, care reprezenta o reprezentare simbolică a modelelor de infuzie solară din inimă
și este de asemenea, se găsește în microcosmosul din interiorul atomului. Haina Soarelui este
țesută din receptorii Prezenței Divine care sunt împletite în atomii corpului subtil-fizic. În
fereastra stelară a lui Mirab (Rac), accentul în lumile spirituale superioare se pune pe curățarea
câmpurilor astrale și acashice mai mici. Este un moment pentru eliminarea formelor inhibitoare
și distorsionate și pentru restabilirea principiului sacru original.

Din „Cartea celor doisprezece fețe” atlantiene: „Surorile lui Mirab vin pe Pământ în timpul
Reginei Mării (Rac) și măturează mareele cu mături de lumină, la fel cum mătură locurile în
care sufletele visează și renăsc în gândul vieții.”

Odată cu intrarea soarelui în Rac, începem ceea ce este probabil cea mai profundă călătorie de
inițiere oferită în șederea anuală prin ciclul zodiacal. Racul este semnul principiului Mamei
Universale. Leul este semnul Lords of Flame sau principiul Tatălui Universal. Fecioara este
semnul Fecioarei Lumii, care preia embrionul Hristic planetar fertilizat care a fost un produs al
dansului cosmic dintre Mama / Tatăl Universal (Rac / Leu) și gestează acest embrion
transmițându-l influențelor de dezvoltare de Balanță, Scorpion și Săgetător până când se naște
în sfârșit în Capricorn la Solstițiul de Iarnă. Dacă ne aliniem conștient la această mișcare în
cadrul ciclului anual al Pământului, ne putem așeza sufletul direct în linie pentru a primi o
măsură mai mare de Har pentru nașterea copilului Hristos din noi înșine. Fiecare suflet care
este capabil să realizeze acest lucru, o face nu numai pentru ei înșiși, ci și pentru conștiința
planetară.

Așa cum a afirmat Corrine Heline în cartea sa Misterul lui Christos: „Racul este portalul în care
ego-urile umane vin la renaștere. Transmutarea generației în regenerare este noua naștere -
acea nouă naștere pe care Hristos i-a vorbit lui Nicodim când a venit la Stăpân Noaptea.”

Nota Cheie biblica a Racului se găsește în acele cuvinte ale lui Hristos: „Dacă un om nu se naște
din nou, el nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu. Cu excepția faptului că un om se naște
din apă (Luna în Rac) și din Duh (Jupiter în Rac), el nu poate intra în Împărăția lui Dumnezeu
(Neptun în Rac).”

Aceasta este una dintre cele mai explicite învățături despre Inițiere date de Hristos în lucrarea
Sa de trei ani. Toți bărbații cunosc nașterea naturală sub Lună în Rac; dar puțini sunt cei care
învață să meargă pe „calea dreaptă și îngustă” a renunțării la carne și a dedicării Duhului
implicită în exaltarea lui Jupiter și Neptun în Rac. Totuși, aceasta este adevărata și singura cheie
a acelei înălțări a conștiinței prin care omul este ridicat de la nașterea naturală sau „de apă” în
unitatea divină a nașterii „de foc” în Duh. Astfel, Racul este semnul care ne introduce în
dinamica Cancerului / Leului de inițiere a Apei / Focului. Ridicarea vibrației sufletului natural la
cea a sufletului spiritual este mult ajutată în acest semn. Cancerul ne introduce și în inițierea
Racului / Leului / Fecioară a Apei / Focului / Pământului. În această dinamică suntem întâi
botezați în Apele Universale ale Creației Mari (Rac), apoi infuzate cu Focul Duhului - Flacăra care
NU arde (Leu-Iubire) și apoi ne căsătorim pe Pământ pentru a fi gestați și renăscut (Fecioară), ca
produs al unei concepții cosmice imaculate.

Definiția akashică a Femeii îmbrăcată cu Soarele din Apocalipsa 12

Interpretarea lui Thoth despre „femeia îmbrăcată cu Soarele și Luna sub picioare și pe cap o
coroană de douăsprezece stele”:

„Ea este principiul universal feminin al celui care dă viață, care este înconjurat de Soare,
puterea generativă a conștiinței solare. Ea cucerește în Numele Soarelui. Astfel, Luna, reflexul
gloriei Soarelui și invers oglinda iluziei, se află sub picioarele ei. Ea stă pe firmamentul inferior
și, prin urmare, își fundamentează principiul în interior; totuși, Ea este Drepte în numele
Soarelui, Casa Regală a Divinității care coboară din Cel Indivizibil. Există douăsprezece stele în
jurul capului ei, reprezentând cele 12 pasaje karmice ale corpului emoțional în timp ce acesta
se mișcă prin inițiere, transformându-se în esență spirituală. Doamna este încoronată cu cei
Doisprezece Sacri, adică este înălțată de Adevărul lor și nu supusă Voinței lor. Ea încearcă să
dea naștere acestui Adevăr unei lumi care nu o cunoaște.”

Constelația Leului
Prin constelația Leului, „Steaua de Aur a lui Mazuriel” este capabilă să-și trimită vibrația în
acest univers. Steaua de Aur a lui Mazuriel este o „Stea-Spirit” pură, care nu are aspect căzut și,
prin urmare, nu are emanații inferioare de „foc”. Flacăra sa este Flacăra Iubirii care nu arde;
FLACARA PURĂ a Inimii Divine. Constelația Leului oferă Stelei de Aur a lui Mazuriel un punct de
intrare spirituală în acest univers. Ierarhia angelică a Leului este cunoscută sub numele de
„Domnii Flăcării”. Această ierarhie a introdus „Flacăra Divină” inițială pentru Pământ în a fi.
Această Flacără a devenit apoi Marea Inscripție a Luminii Divine pentru această planetă,
validându-și existența ca „formă sacră” în Regatul Mare. „Stăpânirea Mare” despre care vorbesc
este tărâmul simțirii care rămâne întotdeauna perfect aliniat la universurile Luminii
Metatronice / Hristice și, în cele din urmă, la Dumnezeirea. Toate lumile planetare și
universurile din universurile căzute au aspectele lor depline de Lumină sau pure în Domnia
Mare. Ierarhia Leului servește, de asemenea, ca „cărturari și păzitori” ai Înregistrărilor vii ale
flăcării, care se află dincolo de toate modalitățile acashice planetare, care locuiesc în Inima
Creatorului Universal.

Aceste înregistrări vii ale flăcării sunt inversate în inima șablonului Adam Kadmon ca o imagine
inversată a originalului și, prin urmare, trebuie să treacă printr-o schimbare de fază de 180 de
grade prin trezirea spirituală a Fiilor și Fiicelor lui Adam Kadmon în Omenirea Pământului. În
perioada anului în care emanațiile Leului influențează direct Pământul, inițiaților spirituali li se
oferă posibilitatea de a efectua această schimbare de fază în propria lor ființă. Acest lucru poate
fi realizat prin deschiderea centrului inimii tale pentru a primi Înregistrările Vii ale Flăcării în
miezul ființei și esenței tale spirituale. Vă ofer o imagine antică arhetipală care vă va ajuta să vă
acordați dinamica Ierarhiei Spirituale a Leului și, astfel, a Stelei de Aur a lui Mazuriel. Această
imagine a templului pe care urmează să o dezvălui există pe planurile interioare din lumile
spirituale. Este cunoscut sub numele de Templul lui Salomae, din a cărui generație au apărut
casele lui David și Solomon. Salomae a fost cândva întrupat ca ființă umană care a servit ca
regină a unui regat uitat de mult. Acest regat își are originea în popoarele genetice ale Regilor
Păstorilor.
Salomae și însăși existența regatului ei, au fost eradicate din toate înregistrările istorice de
preoția Amun căzută la răsturnarea Regilor Păstorilor de pe tronurile Egiptului. Salomae a fost
un înalt inițiat al Misterelor Hristice ale Leului, un Maestru Enochian întrupat căruia Domnii
Flăcării i-au dat veșmântul Flăcând al Leului pe corpul ei ușor. Templul lui Solomae din lumea
spiritelor este un templu luminos și strălucitor, cu coloane albe care se ridică lângă treptele
impunătoare care duc la ușile aurii ale intrării. Există cinci pași și apoi o platformă cu doi lei vii
care zac în formă de sfinx de ambele părți ale templului. Dincolo de lei, încă opt trepte duc la
patru stâlpi și ușile aurii. Pe măsură ce vă deplasați prin ușile de aur, în templu se află un altar
pe care poate fi văzut răsărind Flacăra care nu arde.

Pereții templului sunt codificați cu litere de foc asemănătoare cu a yodului, pâlpâind auriu și
rubin, apărând și apoi retrăgându-se intermitent din vedere în timp ce privitorul atinge vibrația
propriei sale inscripții de lumină specifice. În această cameră se află și un cazan mare de bronz,
care conține „Marea topită”, un lichid de aur topit, care este alchimia Focului și a Apei în
perfect echilibru, la care toată materia se ridică în cea mai înaltă stare de a fi. Pe un piedestal
chiar deasupra cazanului Mării Topite se află un alt leu viu. Acesta este în poziție așezat și își
ține laba stângă în sus, extinzându-l. În gura acestui leu se află o cheie mare de aur. Acest leu
este reprezentarea simbolică a ființei arhanghelice Tadzekiel, Maestrul Deschiderii Căii și el este
cel care deține cheia învierii Corpului de Lumină Adam Kadmon în cadrul șablonului fizic al
umanității.

Constelația Fecioarei
Madona voalului înstelat, Marea Mamă mondială, este personificată în trecerea Fecioarei. Ea
este reprezentată de Crinul Alb, amprenta ei palidă este vizitată în sufletele celor a căror esență
de viață nu cunoaște nicio pată. În Atlantida se numea Vironika, iar în Lemuria antică numele ei
era Hellenous. „Elen” înseamnă să „pecetluiești cu un sărut” sau cu un gest de dragoste.
„Vironika” înseamnă „a cuprinde cu dragoste” sau „a aduna în dragoste”. Astfel, Helen și
Veronica sunt nume ambele derivate din vechea Zeiță a Fecioarei. Fiind „Regina Crinului”,
Fecioara își arată abundența spirituală pe Pământ. Prin portalul Hristic al Fecioarei, Cupa Sacră
care conține fluidiumul vieții dincolo de toate animațiile inferioare este acordată sufletului,
accelerându-l astfel către propria Sa Eternitate. Acest fluidium sacru este sângele SAF-FIRE al
adevăratei noastre creștinări regale din stele.

Așa cum afirmă Corinne Heline: „Fecioara este semnul Mamei Pământ care își protejează și
hrănește copiii așa cum a făcut-o și Diana Grecilor.”

La fel ca Diana Vânătoarei, Fecioara îi trimite săgeata Iubirii adânc în pădure, unde străpunge
inima cerbului, care simbolizează Regele Soare (Domnul Solar) al planetei. În acest act al Iubirii,
o mantie de lumină de aramă, un „metal” eteric de bronz și aur, este eliberat de pragul de
putere al Pământului. Acest lucru este revelat lumii ca o sabie a adevărului spiritual (Excalibur)
învelită în toată gloria sa. Vibrațiile constelației Fecioarei intră geo-fizic în planetă și pătrund în
soarele central al tărâmului interior al pământului. Această interpătrundere eliberează formele
pure ale eterilor pământului suveran.

Aceste forme pure sunt distilate alchimic în „Viața și Perfecțiunea” reprezentate în simbolurile
„Cupei și Sabiei”. Calea Fecioarei din Pământ reprezintă o mișcare a conștiinței simbolizată prin
înlocuirea „Coroanei Spinilor” (calea sacrificiului) cu numeroasele „Coroana Luminii”
ghirlandate și glorioase (calea perfecțiunii spirituale și a Harului). Trebuie să înțelegem că, deși
calea sacrificiului este o reflectare a Fecioarei în oglinda spartă a realității actuale a Pământului,
adevărata ei imagine este una a Harului neîntinat, al cărui pasaj este fără reproș și, prin urmare,
nu este negat de niciun ucigaș de dragoni și nici de oameni.

Constelația Balanței
În vechea națiune Lemuria, constelația Balanței era simbolizată de un diapazon. Această
furculiță era un „Zipphir” sau dispozitiv vibrator, folosit pentru a levita blocurile de piatră în
timpul construcției clădirilor. Zipphirul a fost, de asemenea, folosit pentru a acorda aceste
blocuri de piatră, precum și corpurile umane, pentru a fi mai complet aliniate la spectrul
complet al luminii divinității. Balanței i s-a atribuit zipphirul ca simbol, deoarece cele două
vârfuri vibrante ale acestei furci trebuie să se echilibreze în armonie egală pentru ca acesta să
poată îndeplini scopul dorit. Au existat două secvențe de pornire în care să înceapă vibrația
furcii. Unul era „amungul”, care vibra spre centrul său și, prin urmare, obiecte aliniate în
propriul lor câmp de conștiință. Celălalt a fost „quam ya”, care a vibrat în afară din centru și a
determinat deconectarea obiectului de câmpul electromagnetic al Pământului. Cu cât vibrația
este mai rapidă, cu atât este mai puțin atașată de câmpul Pământului. Astfel, ca și Balanță,
zipphir-ul a reușit să „atingă echilibrul” și să elibereze greutatea. Vechea piatră prețioasă
asociată cu Balanța a fost numită „cupolă”.

Era o piatră foarte asemănătoare cu azuritul, doar că era mai dură și cu venele de culoare roz
deschis care străbăteau corpul albastru profund al pietrei prețioase. Această piatră a fost foarte
bună pentru echilibrarea polarităților bărbat-femeie. În templele sacre ale Lemuriei și ale
Atlantidei, Balanța era cunoscută sub numele de Ashaur, Zeița Izbăvirii. Bărbații i-au adus
adesea tribut în speranța de a transmuta „hapai”, care a fost termenul antic pentru karma
atașată energiei masculine de pe planetă și care a fost creat inițial în căderea din grație. Hapai a
fost polaritatea pozitivă a sufletului planetar care a aliniat și a susținut procesul căderii tot mai
mari a Pământului în materie. Astfel, acele suflete care s-au întrupat în corpuri masculine în acel
moment, au simțit că face parte din scopul lor de a transmuta zgura rămasă a acestui
atașament dezechilibrat în sistemul energetic masculin uman. Prin Balanță sau Ashaur,
dinamica planetară a acestei transmutații a fost dezvăluită și, cu dăruire și urmărire a misterului
interior al Balanței, codurile de jumătate de Lumină ale hapaiului puteau fi transformate din
nou în codurile de Lumină completă ale lui Metatron/Hristos.

În Lemuria a existat un templu dedicat Balanței / Ashaur, în care un diapozitiv mare de zipphir
înălțime de cinci picioare înălțime a fost așezat pe un bloc de marmură albă de trei picioare
înălțime. Când un om se afla la o anumită distanță de furculiță, acesta vibra la frecvența
câmpului auric al acelui individ, producând un ton care fredona, care era semnătura sonoră
unică a persoanei din fața sa. Tonul s-ar alimenta înapoi în individ și ar regla treptat frecvența
sistemului lor biofizic. Pe măsură ce acest lucru se întâmpla, tonul s-ar schimba apoi ca răspuns.
Când zumzetul - și astfel vibrația umană - a atins echilibrul perfect, un punct de lumină albă ar
apărea între cele două vârfuri ale zipphirului. Acesta a fost un semn că cele două aspecte
vibraționale ale individului s-au reunit și s-au armonizat. Balanța aliniază și echilibrează
câmpurile planetare mai mari ale contrariilor polare, în timp ce Gemenii rezolvă energia
emoțională în aceste câmpuri. În semnul Balanței, când energiile sale stelare sunt resimțite
asupra și în interiorul planetei, tema lovită în inima unui inițiat este Realizarea perfecțiunii,
Izbăvirea perfecțiunii și Viața în perfecțiune. Perfecțiunea este echilibru.

Constelația Scorpionului
Simbolul Lemurian pentru Scorpion a fost o creatură înaripată, parțial pasăre și parțial șarpe,
ridicând Phoenix ca dintr-un cuib de flăcări. Acesta a fost Gheza, mitica fiind implicată atât în
iluzia formei, cât și în procesul de transformare simultan. Această creatură trebuia să reprezinte
rolul intrinsec al materiei atunci când a fost împinsă în tărâmul formei. Anticii Lemuriei și
Atlantidei știau că semnul zodiacal al Scorpionului este poarta sau ușa templului spiritual. A
oferit intrarea sufletului întrupat în locul unui mister mai mare. În jurul templului acestui mister
mai mare se afla curtea labirintului, câmpul misterelor mai mici. Dar odată ce un candidat a
intrat pe poarta Scorpionului, a intrat pe Calea Mare, tărâmul adevăratei manifestări în cadrul
Legii divine. Candidatul a devenit apoi adevăratul inițiat și a început să „știe” ceea ce anterior
nu puteau decât să simtă și să contemple. Strigătul Scorpionului către antici a fost „hrănește-
mă, pentru că eu hrănesc flacăra!” Era un semn care reprezenta foamea nesatabilă a sufletului
de a absolvi legăturile formei și de a îmbrățișa sinele etern fără formă; de a fuziona cu universul
în fericirea reuniunii divine.

Prin poarta Scorpionului, ajutată de Lorzii Formei, omenirea va ajunge la concluzia sa finală pe
Pământul Vechi și se va deplasa prin ușa templului în Marea Cale a Noii Stele de Pământ. Când
pământul se află sub influența zodiacală a Scorpionului, pragul zodiacal care emană prin acel
semn în pământ declanșează o serie de programe cerești de întoarcere, facilitând pământul să
„cadă cadrul”, cum spuneau strămoșii. Acest lucru permite pământului să se deplaseze într-o
formațiune nouă și mai eterizată. În timp, aceasta va avea ca rezultat ascensiunea Pământului
în Noua Stea a Pământului. În primele zile ale Lemuriei, când exista o mică diferență sezonieră,
stelele nu erau atât de variabile în poziție în ceruri, deoarece axa pământului nu a fost înclinată
în măsura în care este în epoca voastră actuală. A existat un sit al templului situat într-un punct
care s-a aliniat la Scorpion când era în poziția sa cea mai proeminentă în ceruri. Această aliniere
s-a menținut o mare parte din timp în acele zile datorită alinierii axiale a timpului de pe pământ.
În acele timpuri străvechi, ceea ce știi ca „moarte” era încă o experiență nouă pentru sufletele
pământului.

Nu cu mult înainte de acel timp, aceleași suflete se materializaseră pur și simplu în corpuri semi-
eterice, care erau pur și simplu convertite în forme noi (față de trecerea prin procesul morții)
care aveau să dureze un alt ciclu de „timp”. Cu toate acestea, când a fost construit Templul
Scorpionului, sufletele pământului abia începeau să lase vechea formă fizică în întregime în
urmă la tranziție din necesitate din cauza stării crescânde de entropie în materie. Cu toate
acestea, ei au putut încă să locuiască într-o singură formă timp de câteva mii de ani, dacă
doreau acest lucru. Când vor părăsi în cele din urmă aceste forme, vor trece printr-un proces de
regenerare pe planurile interioare înainte de a se reîncarna din nou pentru a se adapta treptat
la densitatea crescândă a realității corporale a Pământului. Aceasta a fost o lovitură uluitoare
pentru sufletele Pământului - că acestea vor fi ferite de procesul fluid al existenței pe Pământ
pe care odinioară îl cunoscuseră atât de bine. Totuși și-au dat seama că ei înșiși au creat
realitatea limitată în care acum trebuie să trăiască.

Templul Scorpionului a fost construit în primul rând cu scopul de a părăsi sufletele trupului. În
acele zile, un suflet întrupat știa de viitoarea lor tranziție cu mult înainte de momentul în care
va avea loc. Aceștia vor continua apoi la Templul Scorpionului, unde ar urma să treacă la
tranziția lor, așa cum sunt capabili să realizeze yoghinii din Est în timpul nostru actual. Sub
influența directă a Scorpionului și în cadrul unui templu aliniat la puterea sa cerească în acest
scop specific, sufletului i s-a acordat o eliberare mai rapidă și mai puternică prin densitatea
astrală inferioară. Acest lucru a acordat sufletului o trecere grațioasă în cerurile superioare,
unde ar fi pregătit pentru o eventuală întoarcere încarnată. Desigur, chiar dacă pe planetă erau
mult mai puține suflete întrupate atunci, nu toți oamenii puteau să se adune la acest templu în
momentul tranziției lor. Astfel, cei care au dorit această experiență finală au fost prezentați într-
o ceremonie la vârsta maturității, care a fost determinată de o formă de procedură oraculară.

Pentru cei care au venit de fapt la templu să părăsească trupul, au fost întâi scăldați în apă care
fusese încărcată cu energia stelară a Scorpionului. Apoi, „călătorul”, așa cum li se spunea, era
îmbrăcat în in alb și așezat într-un sarcofag asemănător celui din camera regelui din Piramida
din Giza. Templul Scorpionului a fost, de asemenea, o piramidă, iar camera care conține
Sarcofagul Ascensiunii a fost poziționată exact în același punct ca și în Marea Piramidă. Acesta
din urmă era cunoscut în zilele timpului meu în Egipt ca „Templul Celui Înviat”. De la sarcofagul
din Templul Scorpionului din Lemuria, sufletul avea să se ridice din corp în cosmos, cum ar fi
Scorpionul numit Gheza, lăsând în urmă o pulbere albă fină decât un corp mort. Această
pulbere era o formă de Prima Matra sau „Prima Materie Sacră”, asemănătoare cu ceea ce se
numește acum Pulbere Albă de Aur în comunitatea New Age. Doar prin această inițiere
specifică într-un templu astfel aliniat, o astfel de transmutație completă ar putea fi posibilă în
acea epocă.

Cei care nu au putut ajunge la Templul Scorpionului pentru tranziția lor au lăsat în urmă forma
corporală, deși o porțiune mai mare din esența sa a fost ridicată într-o formă eterealizată decât
în epoca voastră actuală. În timpul când am supravegheat construcția Templului Celui Înviat din
Egipt, așa că acest templu a fost folosit și pentru astfel de scopuri, printre altele. Cu toate
acestea, nu a fost aliniat geo-astronomic la Scorpion, deoarece au existat alte influențe și
scopuri care implică acest templu, care a cerut alinieri cosmice diferite. Cu toate acestea,
Scorpionul a jucat încă un rol ceresc și energic în transmutarea corpului în Camera Înălțării, așa
cum a avut-o în Templul Scorpionului din Lemuria. În aceste timpuri egiptene antice, pulberea
care a fost lăsată în urmă după tranziția sufletului, a fost cunoscută sub numele de „cum”, adică
„foc dulce”. În procedeul alchimic pur, „foc dulce” este acela care este scos din dimensiunea
„acră” sau disarmonică și adus în „dulceață” sau unire cu divinul prin experiența aprinsă a răpirii
sau unirii.

Constelația Săgetătorului
În Lemuria și Atlantida, Săgetătorul era considerat a fi semnul zodiacal al Spiritului inviolat care
rămâne într-un suflet întrupat. Ca atare, portalul Săgetătorului se credea, prin urmare, că este
punctul principal de inserție pentru inspirația divină din tărâmurile de sus. Adesea, micile
temple pentru rugăciune și inspirație personală numite „aki-anta” (Lemurian) sau „serophas”
(Atlantean), erau dedicate Domnului Morana. Această ființă Radiantă a fost puterea arhetipală
a conștiinței cosmice sagetare. Lordul Morana a fost descris ca o ființă cu părul blond, cu ochi
albaștri, purtând o coroană în jurul capului - în jos peste frunte - care avea pe ea șapte
smaralde. Fiecare dintre aceste șapte pietre prețioase a reprezentat un aspect sagetator al razei
de smarald. Această rază permite geniului spiritului să pătrundă în sufletul-minte al omenirii.
Cele șapte aspecte sagetare ale razei de smarald:

1. Kamuthra - Desfășurarea luminii

2. Antovas - Lumina revelatoare

3. Mansanat - Lumina expandata

4. Laguhar - Învelitoarea ușoară

5. Panthonar - Transportul ușor

6. Uralma - Recepția luminii

7. Yhorphim - Completarea luminii

Fiecare dintre aceste aspecte conținea în el o mișcare / condiție / conștiință geometrică a

Luminii care a fost încorporată în crearea unui Stâlp de Lumină între suflet și Geniul Spiritului.
Deci, prin poarta Săgetătorului, Divinitatea introduce inteligența divină în câmpul omului și în
centrul pământului. Prin stația Săgetătorului, „Piatra Albă” a aurului alchimic pur - care este în
esență mana Hristică a Harului - este oferită sufletului întrupat. Corinne Heline afirmă că
aceasta este „Marea Lucrare Albă a alchimistului; Piatra Albă a Revelației; Trandafirul Alb al
Rozicrucienilor”. Inițiatul mi-a dezvăluit că Piatra Albă este sinonimă cu principiul Harului
Hristic. Cu alte cuvinte, Piatra Albă poate reprezenta o infuzie directă a razei Christos în suflet.
Această infuzie este transcendentă oricărei structuri ierarhice, fie de pământ, fie de cosmică.
Atunci când conștiința Piatrei Albe (Hristos) se deplasează de pe tărâmurile spirituale
superioare în tărâmurile generaționale ale pământului, există o substanță „superlată” care apoi
pătrunde tot ce atinge vibrația, transformând-o prin Legea Vibrației.

Constelația Capricornului
„Iată ceea ce merge cu noaptea ca un argint care curge pe cer! El este Marea Creatură odată
din această lume, care s-a retras de la noi când ochiul a fost lovit de stele. Acum el este
revelat doar ca o șoaptă pe nisip, o urmă de lumină a lunii aruncă o privire de pe un vârf
îndepărtat, un sunet superficial adânc în gâtul unui pârâu care se grăbește. Cu toate acestea,
încă îl vedem în visele noastre și în momentul liniștit al singurătății adânc în dealurile
împădurite. Cornul său, o dungă de fulgere aprinse peste ceruri, ne amintește că se va
întoarce într-o zi. Și în valul Pământului și Soare, când o mare în flăcări se ridică pe țărmul
nostru, așa că respirația lui este asupra aerului și inima lui este una cu Ziua Omului." - din
„Huramai”, „Zilele cerului de deschidere”, un text al templelor hibridiene atlantiene de pe ceea
ce este acum insula Lewis, în largul coastei Scoției, tradus de Maia Christianne.

Pasajul de mai sus vorbește despre Unicorn, o creatură a Luminii și a Aerului care a existat
odată în acest tărâm al Pământului și „care s-a retras de la noi când ochiul a fost lovit de stele”
sau când una dintre cele două luni originale ale Pământului s-a dezintegrat . Acest lucru a creat
o schimbare de energie eterică pe planetă, finalizând plecarea Unicornului din experiența
mondială actuală. Pe măsură ce energia electromagnetică a câmpului planetar a coborât în
vibrația sa, Unicornul a rămas în lumile superioare ale energiei electromagnetice, astfel
Pământul s-a îndepărtat de habitatul lor. În timp ce aceste creaturi frumoase sunt uneori încă
capabile să se mute pe scurt în realitatea acestei lumi, ele nu mai sunt capabile să se întrețină
aici pentru perioade lungi de timp. Unicornul reprezintă conștiința neîntinată a Ierarhiei
Capricornului. „Ființa” sub forma Unicornului este o „Deva Angelică”. Aceasta este o creatură
spirituală creată din amestecul lui Angel și Deva în primele etape ale formării Pământului. Sunt
dintr-un tărâm al Regatului Devic care nu a coborât odată cu „Căderea” Pământului.

Unicornul este un mesager din Capricorn pentru Cel Hristos. Arhanghelii din Capricorn creează
o cale pentru această Creatură Binecuvântată în inima Pământului la Solstițiul de Iarnă. Aceasta
este ceea ce se înțelege prin pasajul din citatul de mai sus, „în valul Pământului și al Soarelui,
când o mare în flăcări se ridică pe țărmul nostru, așa că respirația lui este asupra aerului și
inima lui este una cu Ziua Om."

Pe măsură ce înaintează pe Pământ, la fel și conștiința lui Christos călare cu el, în inima soarelui
central al Pământului. În vremurile străvechi ale Lemuriei, după solstițiul de iarnă, se desfășura
un rit special și cel mai sacru în „Templul Spinului Alb”, dedicat Ierarhiei Capricornului și
mesagerului său, Unicornului. Unicornul a fost numit „Spinul Alb”, deoarece Puritatea și Lumina
sa au protejat și ascuns o floare sacră (trandafir) a Duhului, Ființa Hristică. În ritul sacru efectuat
în acest templu pe solstițiul de iarnă, un Unicorn a fost convocat și o frumoasă fecioară a
călărit-o prin „Poarta Soarelui” până la o capelă cu vedere la mare numită „Bijuteria”, unde pe
solstițiu, razele soarelui au străpuns un cristal rafinat conținut în acesta, creând o „Bijuterie a
Soarelui” strălucitoare și aprinsă. Aici, fecioara descaleca și intra în capelă, unde ridica piatra
solară către ceruri și cânta un verset sacru. Acest lucru ar face ca Unicornul să sune din corn și,
din adâncul frunții creaturii rafinate, o esență s-ar forma și se va ridica prin corn, emanând ca o
singură picătură de rouă, cristalizând rapid în atmosferă până la consistența rozului chihlimbar.

Această „stea cornului” va deveni noua bijuterie din capelă, cea veche luată în munți și hrănită
cu vulturi. Corinne Heline se referă la viitoarea epocă capricorniană ca „Noua Galilee” și așa va
deveni. Aceasta va fi Epoca în care Unicornul se întoarce, dezlănțuit din corpul creaturii și sub
forma unei femei frumoase, Mari în Inima Flăcândă a lui Hristos. Ea va aduce cu ea cele Șapte
Sfeșnice ale Noului Templu și a 13-a Stea pentru Coroana Noului Pământ. Din Scoția - un ținut
plin de sămânța antică a Atlantidei, care era el însuși „Copilul lui Mu” (Lemuria) - Familia
Sfântului Graal a migrat pe țărmurile Galileii din Orientul Mijlociu și s-a amestecat cu o ramură a
arborelui genealogic care locuiește acolo pentru a crea o școală de mister la Muntele Carmel.
Această școală misterioasă a fost și este încă (pe planurile interioare), luminată de Ierarhia
Capricornului.

Constelația Vărsătorului
Vărsătorul este semnul omenirii și reprezintă Semința Angelic-Dumnezeu în umanitate
exprimată prin șablonul lui Adam Kadmon. În Lemuria și Atlantida, Vărsătorul era cunoscut sub
numele de „Poarta de acces”, deoarece se vedea că este deschiderea pentru ca omenirea să
reintre în starea sa divină. Simbolul pentru Vărsător în acele vremuri străvechi era o femeie
așezată pe un tron, cu mâna stângă sprijinită între coarnele unui taur și mâna dreaptă ridicată,
ținând un califer sau Sabia Luminii. În spatele femeii stătea un bărbat, purtând o coroană de 12
stele. El plasează o coroană cu o stea strălucitoare suspendată deasupra ei pe capul femeii.

Reprezentarea simbolică este astfel: Femeia reprezintă inteligența cosmică plasată pe tronul
„Cunoașterii divine”. Cunoașterea divină se diferențiază de inteligența cosmică ca fiind
experiența individualizată a acesteia din urmă. Mâna stângă a femeii, care reprezintă
calitatea feminină asociată cu capacitatea de a simți și a simți în inimă.

Taurul este simbolul semnului zodiacal al Taurului, care a fost identificat de antici ca fiind cel
mai „pământean” dintre casele stelare zodiacale. În timpul domniei Taurului pe pământ a avut
loc răsturnarea Preotesei-Oracole în templele lemuriene din Melchisedec. În plus, în cadrul
acestor temple, în sanctuarele dedicate lucrării cu semnul zodiacal al Taurului a avut loc
răsturnarea primară. Astfel, semnul Taurului a fost suprapus cu semnătura energetică pentru
Pilonul Feminin căzut pe pământ. Deci, din această perspectivă, puteți observa că în imaginea
simbolică pe care v-am relatat-o, Femininul Divin recuperează și echilibrează ceea ce a pierdut
în „Cădere” în timp ce își așează mâna între coarnele taurului. Taurul și vaca erau sacre pentru
vechii lemurieni, fiind simboluri ale Solariului Sacru sau Marelui Soare Central.

Aceste animale au fost folosite de ei în scopul riturilor sacre care au legătură cu învierea și
purificarea solară. Ceremoniile lemuriene nu au afectat sau deteriorat în niciun fel aceste
creaturi divine, acele tipuri de ceremonii de sacrificiu au apărut în timpuri mult mai târzii ca
urmare a pierderii adevăratei cunoștințe spirituale. Taurul a purtat Soarele între coarne ca
simbol al expresiei masculine divine, care apoi a infuzat femininul divin (vaca) cu razele sale. La
rândul său, Vaca a născut Taurul, care din nou avea să poarte Soarele între coarnele sale sacre
pentru Pământ. Astfel, femeia din această simbolologie deține atât „Puterea” (Taurul Soarelui
în Tărâmul Pământului), cât și „Gloria” (califarul - numire divină de către Logosul Solar Mare).
Mâna dreaptă a femeii susține califerul sacru, Sabia Luminii, care reprezintă Logosul Solar Mare.

De asemenea, a fost identificat cu un fascicul de energie proiectat din plexul solar ca o forță
combinată a tuturor celor șapte chakre și apoi ar putea fi proiectat și prin palmele mâinilor. În
perioadele ulterioare ale Lemuriei și Atlantidei, au fost create săbii simbolice care au fost apoi
încărcate cu „Lumină” prin procedee sacre. Pentru oamenii din acele ere, aceste Sabii ușoare
erau un simbol al „numirii divine”. Indivizii care erau privilegiați să posede un califar, erau „cei
unși”; cei care au slujit direct autoritatea Preasfintei Oaste Ceresti. Bărbatul care stă în spatele
femeii este numit „Regele Mazzarotului” (Mazzaroth este găzduit de sistemul celor 12 ceruri
din Zodiacul nostru) un aspect al lui Adam Kadmon care este încă activ prin pragurile de imagini
ale Luminii ale Zodiacului.
El plasează coroana celui de-al 13-lea aspect, sau al 13-lea semn zodiacal, pe capul femeii și,
astfel, o recunoaște ca pragul către Regatul Mare al Mazaloth (Mazaloth este un sistem
superior de 13 ceruri). Anticii au înțeles că toate sufletele întrupate conțineau atât dinamici
masculine, cât și feminine în interior. Astfel, această reprezentare simbolică a fost concepută
pentru a dezvălui echilibrul puterii dintre aceste două polarități și evoluția conștiinței în
umanitate spre co-regența acestor două aspecte ale Dumnezeirii în experiența umană. În timp
ce semnul Gemenilor reprezintă „conducerea egală” între energiile masculine și cele feminine,
Vărsătorul se potrivește puterii divine inerente în cadrul unui act de co-guvernare între aceste
două expresii de polaritate din imaginea divină și asemănarea.

Constelația Peștilor
Civilizațiile Lemuriei și Atlantidei au perceput semnul zodiacal al Peștilor ca fiind camera sau
uterul „Sfintei Sfintelor” pentru omenire. „Sfânta Sfintelor” a fost numele dat camerei cele mai
centrale din Templul lui Solomon, care conținea Chivotul Legământului la acea vreme. Cu toate
acestea, acest termen a fost folosit și de lemurieni și atlantieni pentru a desemna centrul cel
mai interior al oricărui templu sacru, precum și centrul sacru al fiecărei ființe umane. În semnul
Peștilor începe curățirea sufletului. Sufletul intră în Sfânta Sfintelor și stă în fața altarului
Domnului. Aici se imploră și se supune apelor purificatoare ale Iubirii pentru a spăla încrustarea
șederilor trecute ale sufletului în sfera karmică a vieții. Cu mult înainte ca creștinii să folosească
semnul peștilor pentru a-l reprezenta pe Iisus Hristos, Vesica Pești a fost simbolul pentru
absolvirea karmei prin Iubirea Mare care emană din Christos Universal în experiența umană.

Peștii Vesica au fost pântecele sfințeniei atotcuprinzător care a îmbrățișat „nenăscutul”

(ignorant) și i-a pregătit pentru o naștere iluminată. Simbologia arhetipală lemuriană /
atlantiană pentru Pești era o femeie profilată în poziție așezată, jumătatea inferioară a corpului
ei scufundată în mare, porțiunea superioară ieșind din mare și apărând ca un munte. În mâinile
ei ridică o mare perlă spre ceruri. Simbologia este astfel: femeia (aspect feminin) care
reprezintă corpul emoțional, se ridică din marea tărâmului emoțional mai mic, extinzând „perla
marelui preț” sau bijuteria înțelepciunii la cosmos. Perla, care este creată inițial prin impuritate,
este totuși sfera iluminării pure care s-a manifestat ca urmare a călătoriei de experiență a
sufletului prin lumile materiei. Oferind perla până la ceruri, astfel sufletul unește sămânța
purității în materie cu sursa celei mai pure și ultime expresii a sămânței. Din această concepție
imaculată, Gratia se naște din „pântecele peștilor.”
Tablitele de Smarald ale lui THOTH Atlantul
INTRODUCERE
Istoria tablitelor tradusa in urmatoarele pagini pare ciudata si trece dincolo de credintele oamenilor de
stiinta moderni. Vechimea lor este incredibila (36 000 ani i.H.). Cel care a scris-o este THOTH, un preot-
rege atlant care a fondat o colonie in Egiptul antic dupa scufundarea tarii-mama, Atlantida. El este cel
care a construit Marea Piramida din Giza, in mod eronat atribuita lui Keops. In aceasta el a incorporat
cunostintele intelepciunii antice si tot acolo a pus la pastrare in siguranta inscrisuri si instrumente din
vechea Atlantida. Vreme de aproape 16 000 de ani el a condus stravechea rasa a Egiptului, intre 52 000
i.H. pana in 36 000 i.H. La acea vreme, stravechea rasa barbara din care faceau parte el si adeptii lui, se
ridicase la un inalt grad de civilizatie. Thoth era nemuritor deoarece invinsese moartea, trecand in
celelalte planuri de existenta la dorinta, prin dematerializare. Intelepciunea lui imensa l-a facut
conducator peste diferite colonii atlante, inclusiv peste cele din America de Sud si Centrala. Cand a sosit
timpul sa paraseasca Egiptul, a ridicat Marea Piramida deasupra Marii Sali din Amenti. Acolo a depozitat
documentele si a desemnat pe cei mai de incredere oameni ai sai sa le pazeasca. Mai tarziu,
descendentii acelor paznici au devenit preotii Piramidei, cei care l-au zeificat pe Toth declarandu-l Zeul
Intelepciunii. Conform legendei, Sala din Amenti a devenit „lumea de dincolo” , sala zeilor, pe unde
trecea sufletul pentru judecata de dupa moarte. In ultimele secole, spiritul lui Thoth a trecut in corpurile
oamenilor in maniera descrisa de tablite.

Ca atare el s-a incarnat de trei ori, ultima oara fiind cunoscut ca HERMES – de trei ori nascutul. In timpul
acestei incarnari a lasat documentele cunoscute de catre ocultistii moderni sub numele de „Tablitele de
Smarald”, o prezentare mai tarzie si cu mult mai saraca a enigmelor lumii antice. Tablitele traduse in
aceasta lucrare sunt zece la numar si au fost lasate in Marea Piramida in grija preotilor. Cele zece tablite
sunt impartite in 13 parti, de dragul conventiei. Ultimele doua sunt atat de importante, incat este
interzisa prezentarea lor publicului larg in prezent. Totusi continutul celorlalte dezvaluie secrete care se
vor dovedi de o inestimabila valoare pentru cei care le vor cerceta cu seriozitate. Ele ar trebui citite nu o
data ci de o suta de ori pentru ca doar asa ar putea fi dezvaluit adevaratul inteles. O citire superficiala ar
oferi cateva sclipiri de frumusete dar un studiu atent va deschide caile intelepciunii celui ce cauta. In
continuare cateva cuvinte despre modul in care aceste secrete au fost dezvaluite omului modern, dupa
ce au stat indelung timp ascunse. Cu aproximativ 1300 de ani i.H. Egiptul, vechiul KHEM, era in mare
fierbere iar multe delegatii de preoti au fost trimise in diferite parti ale lumii. Printre acestea s-au
numarat si preotii Piramidei care au purtat cu ei tablitele de smarald ca pe un talisman.

Cu ajutorul tablitelor ei puteau exercita o anumita autoritate asupra preotilor din celelalte colonii
atlante. Legenda spune ca aceste tablite imputerniceau pe purtator cu autoritatea lui Thoth. Grupul de
preoti care detineau tablitele au emigrat in America de Sud. Aici i-au gasit pe Mayasi, un popor infloritor,
care isi aminteau mult din intelepciunea straveche. Preotii s-au statornicit in acele locuri. In secolul X
mayasii colonizasera peninsula Yucatan iar tablitele au fost asezate sub altarul unuia din templele
inchinate zeului Soare. Dupa cucerirea mayasilor de catre spanioli, orasele au fost abandonate iar
comorile au ramas ascunse si uitate in temple. Trebuie sa se inteleaga ca Marea Piramida a fost si este
inca un Templu de initiere. Isus, Solomon, Apolonius si multi altii s-au numarat printre cei initiati aici.
Scriitorul (care este in continua legatura cu Marea Camera Alba din Piramida) a primit instructiuni sa
recupereze si sa aduca inapoi in Marea Piramida tablitele stravechi. Acest lucru s-a realizat. Inainte de a
le inapoia i s-a acordat permisiunea sa le traduca si sa pastreze o copie a intelepciunii inscrisa pe tablite.
Evenimentul a fost posibil in 1925 si abia acum s-a acordat permisiunea de a fi publicate. E posibil ca unii
sa zambeasca ironic. Totusi cercetatorul atent va citi printre randuri si va descoperi intelepciunea
ascunsa in ele.

Daca Lumina se afla in interiorul tau, informatia cuprinsa in tablite va gasi in tine un ecou. In continuare
este descrisa infatisarea tablitelor: Sunt 12 tablite din smarald verde, facute dintr-o substanta
transmutata alchimic. Sunt foarte rezistente la orice element si substanta. Mai exact structura atomica si
celulara fiind fixa ea nu permite nici o schimbare. Din aceasta cauza tablitele contrazic legea ionizarii
referitoare la corpurile fizice. Pe ele sunt gravate caractere din vechea limba atlanta. Acestea
reactioneaza la undele cerebrale emise de creierul celui ce citeste, eliberand vibratia mentala asociata in
mintea cititorului. Tablitele sunt prinse intre ele cu inele facute dintr-un aliaj de culoarea aurului,
suspendate de o tija din acelasi material. Pe intelepciunea continuta in aceste tablite se bazeaza
misterele stravechi. Pentru cel ce citeste cu mintea si ochii deschisi, intelepciunea personala se va
multiplica de 100 de ori. Citeste! Crezi sau nu, citeste iar vibratia tablitelor va trezi „ceva” in tine. In
paginile urmatoare voi dezvalui cateva enigme putin cunoscute chiar de catre slujitorii adevarului.

Cautarea omului in dorinta de a intelege legile care-i guverneaza viata este nesfarsita. Cu toate acestea
el nu a reusit sa treaca de valul care apara planurile superioare de viziunea lui materiala asupra vietii si
adevarului. Adevarul este gata sa fie asimilat de catre cei care-si largesc propria viziune intorcandu-se
catre ei insisi si nu cautand in afara lor adevarul. In linistea simturilor materiale se gaseste cheia
intelepciunii. Cel ce vorbeste nu stie; cel ce stie nu vorbeste! Legile supreme nu pot fi rostite. Ele exista
ca o entitate pe caile care transced toate simbolurile sau cuvintele din lumea materiala. Simbolurile nu
sunt decat niste Chei cu care se deschid usi ce conduc spre adevaruri. De multe ori usa nu poate fi
deschisa deoarece cheia pare atat de mareata incat lucrurile care se afla in spatele ei nu pot fi vazute.
Daca reusim sa intelegem ca toate cheile, toate simbolurile materiale sunt manifestari, prelungiri ale
unei Legi Supreme si a Adevarului, ne vom dezvolta o viziune ce ne va permite sa trecem dincolo de val.
Toate lucrurile din toate Universurile se misca conform unei Legi. Legea care guverneaza miscarea
Planetelor nu este mai imuabila decat Legea care] guverneaza manifestarea omului in aceasta lume.

Una dintre cele mai importante Legi este Legea responsabila de de formarea omului ca fiinta materiala.
Maretul scop al scolilor initiatice din toate timpurile a fost sa dezvaluie functionalitatile Legii care leaga
omul material de omul spiritual. Legatura dintre omul material si omul spiritual este omul intelectual
deoarece mintea are atat calitati materiale cat si spirituale. Cel care aspira la cunostinte elevate trebuie
sa-si dezvolte latura intelectuala a firii lui pentru a-si intari credinta ca poate sa-si concentreze toate
fortele fiintei lui catre si in planul pe care-l doreste. Marea cautare a Luminii, a Vietii si a Iubirii incepe in
primul rand din planul material. Condusa catre planul ultim, scopul ei final este fuziunea completa cu
Constiinta Universala. Asezarea fundatiei in planul material este primul pas. Abia apoi vine si scopul
suprem al realizarii spirituale. In paginile urmatoare se ofera o interpretare a tablitelor de smarald si a
intelesurilor lor secrete. In mesajul lui Thoth sunt ascunse multe sensuri care nu transpar la suprafata cu
usurinta. Lumina invataturii va deschide noi perspective de intelegere. „Citeste si Fii intelept” doar daca
Lumina constiintei tale trezeste in tine intelegerea care este o calitate innascuta a sufletului!

*The Emerald Tablets of Thoth [Downloadable PDF]:

https://avalonlibrary.net/ebooks/The%20Emerald%20Tablets%20Of%20Thoth%20The%20Atlantean.pdf

TABLITA 1 - Istoria lui Thoth Atlantul

Eu, THOTH, atlantul, maestrul secretelor

paznicul documentelor, atotputernic rege, magician

traind din generatie in generatie,

pregatindu-ma sa cobor in salile din Amenti,

am scris spre a-i indruma

pe cei care vor veni dupa mine,

aceste documente ale atotputernicei intelepciuni a Marii Atlantide.

In marele oras din KEOR, pe insula UNDAL,

intr-un timp foarte indepartat, am inceput aceasta incarnare.

Preaputernicii atlanti au trait si au murit altfel

decat o fac oamenii din epoca de acum,

din eon in eon si-au reinnoit viata

in Salile din Amenti unde raul vietii curge etern.

De o suta de ori cate zece

am coborat pe intunecatul drum ce duce spre lumina,

si de tot atatea ori am urcat din

intuneric spre lumina cu forte si puteri reinnoite.

Acum inca o data voi cobori

iar cei din KHEM (Egiptul antic, n.tr.)

nu vor mai sti de mine.

Dar intr-un timp ce nu s-a nascut inca ma voi ridica din nou,

preaputernic, cerand socoteala

celor ramasi in urma.

Atunci sa va feriti, voi cei din KHEM,

invatatura de mi-ati fi tradat,

caci arunca-va-voi

in intunericul cavernelor de unde ati venit.

Sa nu-mi tradati secretele

oamenilor nordului

oamenilor sudului

ori blestemul meu se va abate asupra voastra.

Nu uitati sa luati aminte la cuvintele mele

pentru ca sigur ma voi reintoarce

si voi cere de la voi ceea ce paziti.

Da, chiar si de dincolo de timp

si de moarte ma voi intoarce,

rasplatind sau pedepsind

dupa loialitatea fiecaruia.

Maret fost-a poporul meu in timpuri apuse,

maret dincolo de intelegerea

oamenilor ce-s acum in jurul meu;

avand stiinta intelepciunii celor de demult,

cautand departe in inima infinitatii

cunostinte ce apartineau tineretii Pamantului.

Intelepti eram datorita intelepciunii

Copiilor Luminii care traiau printre noi.

Puternici eram datorita puterii ce venea

din focul etern.

Iar mai presus de toate, cel mai important intre

copii omului era tatal meu, THOTME,

paznicul marelui templu,

punte intre Copii Luminii

care locuiau in templu si

rasele de oameni care populau cele zece insule.

Sol, dupa Trei,

al Locuitorului din UNAL,

vorbind Regilor

cu o voce careia trebuia sa i te supui.

Crescut-am acolo pana la maturitate,

fiind invatat de tatal meu misterele stravechi,

pana cand, in timp, crescu in mine focul intelepciunii,

iar acesta se transforma intr-o flacara ce ma consuma.

N-am dorit altceva decat atingerea intelepciunii.

Pana cand intr-o mareata zi porunca veni de la

Locuitorul Templului, sa fiu adus in fata lui.

Putini erau aceia intre copiii omului

ce privisera acea fata si traisera apoi,

caci Copii Luminii nu sunt precum fii omului

cand nu sunt incarnati intr-un corp fizic.

Ales fost-am dintre fii omului,

educat de catre Locuitor astfel ca

telurile lui sa fie indeplinite,

teluri nenascute inca in pantecul timpului.

Epoci intregi am locuit in Templu,

acumuland din ce in ce mai multa intelepciune,

pana cand si eu m-am apropiat de lumina trimisa de marele foc.

Mi-a aratat calea spre Amenti,

lumea de dincolo unde sta marele rege pe tronul sau.

Adanc m-am plecat in semn de respect in fata Maestrilor Vietii

si a Maestrilor Mortii, primind in dar Cheia Vietii.

Eliberat eram de Salile din Amenti, alungand moartea din cercul vietii.

Departe spre stele calatorit-am pana cand spatiul si timpul au disparut.

Dupa ce sorbit-am cu nesat din cupa intelepciunii,

am privit in sufletele oamenilor unde-am descoperit

mistere si mai mari si m-am bucurat.

Caci doar in Cautarea Adevarului putea Sufletul meu

sa se linisteasca si flacara din mine sa se stinga.

De-a lungul epocilor am trait,

urmarindu-i pe cei din jurul meu gustand din cupa mortii

si intorcandu-se apoi in lumina vietii.

Treptat, din Regatele Atlantidei se raspandira valuri

de constiinta contopite cu mine,

pentru ca apoi ele sa fie inlocuite de semintele unei stele inferioare.

Supunandu-se legii, cuvantul Maestrului crescu ca o floare.

Inspre intunericul din strafunduri se indreptara gandurile Atlantilor,

Pana cand, in sfarsit in aceasta manie sosi din AGWANTI,

Locuitorul, (cuvantul Agwanti nu are un echivalent in limba engleza;

inseamna o stare de detasare. n.tr.) rostind Cuvantul, chemand puterea.

Adanc in inima Pamantului, fii din Amenti auzira,

si auzind produsera preschimbarea florii focului

care arde etern, il transformara folosind LOGOS-ul,

pana cand marele foc isi schimba directia.

Peste lume se napustira atunci marile ape,

innecand si scufundand,

schimband echilibrul Pamantului

pana cand doar Templul Luminii mai ramase

intreg pe marele munte de pe insula UNDAL

care se ridica dintre ape,

doar cativa mai traiau

salvati de furia apelor.

Ma chema apoi Maestrul, zicand:

Aduna-mi poporul.

Du-i departe peste ape cu ajutorul celor ce te-am invatat,

pana vei ajunge pe pamantul barbarilor parosi,

ce locuiesc in pesteri, in desert.

Acolo urmeaza planul pe care il stii deja.

Adunatu-mi-am atunci poporul si

am intrat in marea nava a Maestrului.

In sus ne-am ridicat dimineata.

Intunecat sub noi se vedea Templul.

Brusc peste el napustitu-s-au apele.

Disparut de pe suprafata Pamantului,

pana cand vremea va sosi, era maretul Templu.

Foarte repede ne-am indreptat spre soarele diminetii,

pana cand sub noi se intinse taramul copiilor din KHEM.

Maniosi, ne-au intampinat cu maciuci si suliti,

pe care le agitau in aer, dorind sa injunghie si chiar sa-i distruga

pe fii Atlantidei.
Atunci ridicatu-mi-am toiagul indreptand spre ei o raza vibratorie

care ii facu sa ramana nemiscati ca niste bucati de piatra de pe munte.

Apoi vorbitu-le-am cu o voce calma si pasnica, povestindu-le despre

puterea Atlantidei,

afirmand ca suntem copii Soarelui si mesagerii lui.

Intimidatu-i-am apoi aratandu-le puterile mele magice

pana cand au ajuns sa se tarasca la picioarele mele cand s-au putut misca

din nou.

Mult timp am locuit pe taramul numit KHEM, mult, mult timp.

Ascultand poruncile Maestrului, care desi doarme traieste de-a pururi,

am trimis de la mine pe Fii Atlantidei, i-am trimis in toate zarile,

sperand ca din pantecul timpului intelepciunea poate reaparea in copii ei.

Mult timp petrecut-am in KHEM,

facand lucruri marete cu ajutorul intelepciunii din mine.

In sus crescura spre lumina cunoasterii copii din KHEM,

udati de ploile intelepciunii mele.

Deschis-am atunci drum spre Amenti ca sa-mi pot pastra puterile,

traind din epoca in epoca ca Soare al Atlantidei,

pazind intelepciunea, pastrand documentele.

Cativa dintre fii KHEM-ului,

atragandu-i pe ceilalti in jurul lor,

crescura incet in forta Sufletului.

Acum, inca o data, cobor dintre ei in intunecatele sali din Amenti,

adanc in salile subterane, inaintea Maestrilor puterilor,

fata in fata inca o data cu Locuitorul.

Ridicatu-m-am sus deasupra intrarii, o trecatoare, o poarta ce duce spre

Amenti.

Putini ar avea curajul sa indrazneasca, putini trec poarta spre

intunericul din Amenti.

Ridicat-am deasupra intrarii, o puternica piramida,

folosind puterea ce intrece forta Pamantului (gravitatia, n.tr.).

Adanc, foarte adanc am asezat casa-de-forta sau camera,

din care am sculptat o trecatoare circulara ce ajunge apropae de mareata

adunare.

Acolo in varf, am asezat cristalul, ce trimite raze spre „Timp-Spatiu”,

atragand forta din eter, si concentrand-o catre trecatoarea spre Amenti.

Construit-am si alte camere care par a fi goale,

totusi ascuns

e in ele se afla cheile spre Amenti.

Cel ce cu curaj va porni spre taramurile intunecate

sa se purifice mai intai prin post indelungat.

Sa se intinda in sarcofagul de piatra din camera mea.

Apoi ii voi dezvalui marile mistere.

Curand se va indrepta spre locul unde il voi intampina,

chiar si in intunericul Pamantului il voi intampina, eu,

Thoth, Maestrul Intelepciunii, il voi intampina

si voi trai alaturi de el de-a pururi.

Construit-am Marea Piramida,

dupa modelul piramidei fortei Pamantului,

arzand etern astfel ca, si ea,

sa ramana de-a lungul secolelor.

In interiorul ei, am asezat cunoasterea despre „Stiinta-Magiei”

astfel ca sa pot fi aici cand ma reintorc din Amenti,

da, in timp ce dorm in Salile din Amenti,

Sufletul meu ce hoinareste liber se va reincarna,

va locui intre oameni in aceasta forma sau in alta. (Hermes-de trei ori

nascutul)

Trimis pe Pamant al Locuitorului sunt,

indeplinindu-i poruncile astfel ca multi sa fie ridicati.

Acum ma intorc in Salile din Amenti,

lasand in urma ceva din intelepciunea mea.

Pastrati-o si urmati porunca Locuitorului:

Ridicati intotdeauna ochii spre lumina.

Cu siguranta, in timp, veti deveni una cu Maestrul,

Cu siguranta si pe buna dreptate sunteti una cu Maestrul,

Cu siguranta si pe buna dreptate sunteti una cu TOTUL.

Acum, plec de la voi.

Nu uitati poruncile mele,

pastrati-le si respectati-le,

iar eu voi fi cu voi,

ajutandu-va si indrumandu-va spre Lumina.

In fata mea se deschide poarta.

Cobor in intunericul noptii.

TABLITA 2 - Salile din Amenti

Adanc in inima pamantului se gasesc Salile din Amenti,

cu mult sub insulele scufundatei Atlantida,

Salile Mortilor si ale celor vii,

scaldate in focul infinitului TOT.

Intr-un timp foarte indepartat, pierdut in spatiu-timp,

Copii Luminii au privit in jos catre lume.

Vazand copii omului in sclavie legati de forta care venea de dedesupt

Au stiut ca doar eliberindu-se din aceasta sclavie

va putea omul sa se ridice de pe Pamant spre Soare.

Pe Pamant coborat-au si si-au creat corpuri,

asemanatoare cele ale oamenilor.

Maestrii au spus dupa aceasta transformare:

„Suntem cei formati din praf din spatiu, luand parte la viata din

infinitul TOT;

traim in lume ca si copiii omului, la fel ca si copii omului si totusi

diferit.”

Apoi pentru a locui, adanc sub scoarta Pamantului,

au sapat spatii mari cu ajutorul puterii lor,

spatii diferite de cele ale copiilor omului.

Le-au inconjurat apoi cu forte si puteri, pentru a apara Salile Mortilor.

Unul langa altul au asezat apoi alte spatii, le-au umplut cu Viata si cu

lumina de deasupra.

Construit-au apoi Salile din Amenti, pentru a putea locui acolo de-a pururi

sa traiasca plini de viata pana la sfarsitul eternitatii.

Treizeci si doi de coipii erau,

Fii ai Luminilor care coborasera intre oameni,

Cautand sa elibereze din sclavia intunericului

Pe cei tintuiti de forta ce venea de dedesupt.

Adanc in Salile din Amenti crescu o floare, arzatoare, ce se marea,

alungand noaptea.

Asezata in centru, o raza puternica, datatoare

de Viata, de Lumina, umplandu-i de putere pe cei ce se apropiau de ea.

Asezat-au tronuri in jurul ei, treizeci si doua,

locuri pentru fiecare Copil al Luminii,

asezate astfel ca sa fie scaldati de ceea ce radia din floare, Viata din

eterna Lumina.

Acolo isi asezau de fiecare data primele corpuri create

pentru ca acestea sa fie umplute cu Spiritul Vietii.

O suta de ani din fiecare o mie trebuia

ca Lumina datatoare de Viata sa le lumineze corpurile.

Grabind, trezind Spiritul Vietii.

Acolo in acel cerc, din eon in eon, stau Marii Maestri,

ducand o viata necunoscuta oamenilor.

Acolo in Salile Vietii dorm ei,

liber curge Sufletul lor prin corpurile oamenilor.

La diferite intervale, in timp ce corpurile lor raman adormite,

ei se incarneaza in corpurile oamenilor.

Ii invata cum sa iasa din intuneric si ii indruma spre lumina.

Acolo in Sala Vietii, plina de intelepciunea lor,

necunoscuti raselor de oameni, traind dintotdeauna sub recele

foc al vietii, stau Copii Luminii.

Exista momente cand se trezesc,

si se ridica din adancuri pentru a fi lumini calauzitoare intre oameni,

infiniti printre oamenii limitati.

Cel ce progresand a iesit din intuneric, s-a ridicat din noapte spre lumina,

este eliberat de Salile din Amenti, este eliberat de Floarea Luminii si a

Vietii.

Indrumat atunci de intelepciune si cunostintele acumulate,

va trece dintre oameni intre Maestrii Vietii.

Acolo poate locui la fel ca si ceilalti Maestri, eliberat din sclavia

intunericului noptii.

Asezati in interiorul florii ce radiaza stau sapte

Maestri din Spatiu-Timpurile de deasupra noastra,

ajutind si calauzind prin infinita Intelepciune, calea prin timp a

copiilor omului.

Preaputernici si stranii sunt, invaluiti in puterea lor,

tacuti, atoatestiutori, atragand spre ei forta Vietii,

diferiti si totusi una cu copiii omului.

Da, diferiti, si totusi Una cu Copiii Luminii.

Pastratori si pazitori ai fortei ce inrobeste omul,

pregatiti sa o slabeasca daca lumina a fost atinsa.

Primul si cel mai puternic, este Entitatea Ascunsa, Maestrul Maestrilor,

infinitul Noua, deasupra celorlalti de la fiecare Maestru al Ciclurilor;

Trei, Patru, Cinci si Sase, Sapte, Opt,

fiecare avand o misiune, fiecare cu fortele proprii,

calauzind, indrumand destinul omului.

Acolo stau, preaputernici, eliberati de orice timp si spatiu.

Nu apartin acestei lumi si totusi inruditi cu ea,

Frati Mai Mari, ai copiilor omului.

Judecand si cantarind, cu ajutorul intelepciunii lor,

urmaresc inaintarea Luminii printre oameni.

Acolo, inaintea lor, am fost condus de catre Locuitor,

si l-am privit cum devine Una cu cel de deasupra.

Apoi din EL se auzi o voce spunand:

„Maret esti tu, Thoth, intre copii omului.

liber esti de-acum de Salile din Amenti,

Maestru al Vietii intre copii omului.

Nu vei mai gusta moartea decat daca vei voi,

vei sorbi doar Viata pana la capatul eternitatii,

De-acum ti-e Viata

de-a pururi la indemana.

De-acum veni-va Moartea doar la chemarea ta.

Poti locui sau pleca de aici dupa cum ti-e vrerea,

Liber este Amenti pentru Soarele omului.

Bucura-te de Viata in orice forma voiesti,

Copil al Luminii crescut intre oameni.

Alege ce vrei sa faci, caci toti trebuie sa trudeasca,

Sa nu te eliberezi niciodata de calea Luminii.

Un pas doar ai facut pe lungul drum spre inaltimi,

infinit este acum muntele Luminii.

Cu fiecare pas pe care-l faci muntele se-nalta;

inaintarea ta nu face decat sa-ndeparteze scopul.

Apropie-te intotdeauna de infinita Intelepciune,

si ca-nainte scopul se va indeparta.

Eliberat esti acum de Salile din Amenti

spre a merge alaturi de Maestrii lumii,

catre acelasi scop, lucrand impreuna,

pentru a aduce Lumina copiilor omului.”

Apoi dinspre tronul sau veni unul dintre Maestri,

ma lua de mana si ma conduse inainte,

prin toate Salile adanc ascunsului taram.

Ma conduse prin Salile din Amenti,

dezvaluindu-mi secretele necunoscute omului.

Prin coridoru-ntunecat, ma conduse in jos,

spre Sala unde sta intunecata Moarte.

Uriasa se-ntindea in fata mea mareata Sala,

inconjurata de-ntuneric dar totusi plina de Lumina.

In fata mea se ridica un tron intunecat,

Invaluita sedea pe el o silueta a noptii.

Mai neagra decat noaptea statea acolo,

De-un negru ce-al noptii nu era.

In fata ei s-opri Maestrul, rostind

Cuvantul ce produce Viata:

„o, maestre al intunericului,

calauza pe drumul ce duce dinspre Viata spre Viata,

in fata ta aduc un Soare al diminetii.

Sa-l nu-l atingi vreodata cu puterea noptii.

Sa nu-i chemi flacara spre intunericul noptii.

Cunoaste-l si priveste-l, e fratele nostru

ce s-a ridicat din intuneric spre Lumina.

Elibereaza-i flacara din robie,

Ca libera sa arda in intunericul noptii.”

O mana ridica atunci silueta,

si o flacara aparu, devenind din ce in ce mai stralucitoare.

cu repeziciune dand cortina de-ntuneric la o parte,

scotand Sala din bezna noptii.

In spatiul mare din fata mea aparura,

luminite dupa luminite, de dupa valul noptii.

Nenumarate milioane topaiau in fata mea

unele arzand ca niste flori de foc.

Altele aruncau o lumina slaba ce abia se zarea din noapte.

Lumina unora scadea cu repeziciune;

a altora crestea doar dintr-o scanteie de lumina.

Fiecare era inconjurata de un palid val de intuneric,

dar totusi ardea cu o flacara ce nu putea fi niciodata stinsa.

Zburand de colo-colo precum licuricii primavara,

umpleau spatiul cu Lumina si cu Viata.

Atunci se auzi o voce, puternica si solemna, zicand:

„Acestea sunt lumini ce suflete sunt intre oameni,

crescand sau slabind in intensitate, existand de-a pururi,

schimbandu-se dar fiind vii, in moarte spre viata.

Dupa ce imbobocesc ca niste flori,

si ating punctul final al cresterii in viata,

repede trimit atunci valul intunericului

invaluindu-le si schimbandu-le in noi forme de viata.

Constant de-a lungul epocilor, crescand, devenind o alta flacara,

luminand intunericul cu si mai mare forta,

stinsa si totusi nestinsa de catre valul noptii.

Astfel creste sufletul omului de-a pururi

distrus dar totusi nedistrus de intunericul noptii.

Eu, Moartea, vin dar nu raman,

Caci viata exista dintotdeauna in TOTUL;

Doar un obstacol, sunt eu, pe drum,

Obstacol trecut cu repeziciune cu ajutorul luminii infinite.

Trezeste-te, O flacara ce arzi de-a pururi in interior,

Straluce si infrange valul noptii.”

Apoi in mijlocul vapailor in intuneric, crescu una ce

alunga noaptea, crescand, marindu-se

devenind si mai stralucitoare pana cand nu mai fu decat lumina.

Atunci vorbi calauza mea, vocea maestrului:

Priveste-ti propriul suflet cum creste in lumina,

eliberat acum de-a pururi de Maestrul noptii.

Prin multe spatii ma duse-apoi spatii unde se aflau secretele Copiilor

Luminii;
secrete pe care omul nu le va afla poate niciodata pana cand

nu va deveni si el un Soare al Luminii.

Ma conduse inapoi spre Lumina

Din Sala Luminii.

Ingenuncheat-am acolo in fata marilor Maestri,

Maestri a TOATE.

Atunci vorbi EL, rostind cuvinte impresionante:

Ai fost eliberat de Salile din Amenti.

Alege ce vrei sa faci intre copii omului.

Am vorbit si eu apoi:

O, mare maestru, permite-mi sa fiu invatator de oameni,

sa le arat calea pana vor deveni si ei lumini intre oameni;

eliberati de valul noptii care ii inconjura, arzand si luminand intre oameni.

Imi vorbi apoi vocea:

Mergi si asa sa fie dupa cum ti-e voia.

Stapan al propriului destin iti esti acum,

liber sa accepti sau sa refuzi.

Preia-ti puterea, preia-ti intelepciunea.

Ca o lumina straluce intre copii omului.

In sus ma conduse apoi Locuitorul.

Si am trait din nou intre copii omului,

invatandu-i si aratandu-le cate ceva din intelepciunea mea;

Soare al Luminii, un foc intre oameni.

Acum pasesc din nou pe calea ce duce in jos, cautand lumina in intunericul

noptii.
Pastrati-mi documentele caci calauza vor fi pentru copii omului.

TABLITA 3 - Cheia Intelepciunii

Eu, THOTH, atlantul,

ofer intelepciunea mea,

ofer cunostintele mele,

ofer puterea mea.

De buna voie le ofer copiilor omului.

Ofer in speranta ca si ei ar putea avea intelepciune

care sa straluceasca in lume din spatele valului noptii.

Intelepciunea este putere iar puterea este intelepciune,

impreuna completand intregul.

Omule, sa nu fii mandru de intelepciunea ta.

Discuta atat cu nestiutorul cat si cu inteleptul.

Daca vine la tine cineva plin de invatatura,

asculta-l cu mare atentie caci intelepciunea e totul.

Sa nu taci cand se vorbeste despre rau caci Adevarul ca si razele de soare

lumineaza totul.

Cel ce nu respecta legea va fi pedepsit, caci doar prin Lege se elibereaza

oamenii.

Nu trebuie sa te temi pentru ca frica este ceea ce leaga omul de intuneric.

Urmeaza-ti indemnul inimii in timpul vietii.

Fa mai mult decat ti se cere.

Cand ai acumulat bogatii,

Urmeaza-ti indemnul inimii

Caci toate acestea nu sunt de nici un folos daca inima ti-e istovita .

Asculta-ti inima cat mai mult.

Si sufletul se va bucura.

Cei ce sunt calauziti nu se ratacesc,

Dar cei ce s-au ratacit nu mai pot gasi calea cea dreapta.

Daca traiesti intre oameni, fa ca Iubirea sa fie totul pentru inima ta.

Daca va veni cineva sa-ti ceara sfatul, lasa-l sa vorbeasca liber,

caci astfel lucrul pentru care a venit la tine poate fi infaptuit.

Daca se codeste sa-si deschida inima catre tine,

e pentru ca tu, cel ce judeca situtia, esti de vina.

Nu rosti vorbe nechibzuite si nici nu le asculta,

pentru ca acestea sunt spuse de cel ce nu este in armonie.

Nu le rosti nici tu, astfel ca cel din fata ta sa poata afla intelepciunea.

Tacerea e un mare castig.

Nu castigi nimic vorbind foarte mult.

Nu-ti ridica inima mai presus de cea a copiilor omului,

pentru ca sa nu ajunga mai jos decat praful chiar.

Daca vei ajunge mare intre oameni,

sa fii respectat pentru ceea ce stii si pentru blandete.

Daca vrei sa cunosti firea unui prieten, nu-i intreba tovarasii,

ci petrece catva timp doar cu el.

Discuta cu el, pune-i la incercare inima prin cuvintele lui si prin

purtarea lui.

Caci ce intra in magazie trebuie sa si iasa,

iar lucrurile ce-ti apartin trebuie impartasite si prietenului tau.

Invatatura e considerata de prost drept ignoranta,

iar lucrurile profitabile ii sunt daunatoare.

El traieste in moarte.

Si-aceasta-i este hrana.

Secrete exista in Cosmos ce odata dezvaluite umplu lumea cu lumina lor.

Cel ce-ar vrea sa se elibereze din sclavia intunericului

sa desparta mai intai materialul de imaterial, focul de pamant;

pentru ca se stie ca asa cum pamantul coboara spre pamant,

la fel si focul urca spre foc si devine una cu focul.

Cel ce cunoaste focul din sine va urca spre focul etern si va trai in el

de-a pururi.

Focul, focul interior, este cea mai puternica forta dintre toate,

pentru ca biruie totul si trece prin toate lucrurile de pe Pamant.

Omul se sprijina doar pe ceea ce rezista.

Pamantul trebuie sa-I reziste omului altfel acesta nu ar exista.

Nu toti ochii vad la fel, unul vede un obiect de o anume forma si culoare

iar altul, de o alta forma si culoare.

La fel si infinitul foc, ce-si schimba culorile, nu e la fel de la o zi la

alta.

Asa vorbesc eu, THOTH, despre intelepciunea mea,

caci un om e un foc ce arde stralucind in noapte;

nu e stins niciodata de valul intunericului, nu e niciodata stins de valul

noptii.

In inimile oamenilor am privit cu ajutorul intelepciunii mele,

si am aflat ca nu s-au eliberat inca de lupta.

Elibereaza-ti focul, O frate al meu sau el va fi ingropat in umbra noptii!

Asculta omule aceasta intelepciune: unde inceteaza numele si forma?

Doar in constiinta, invizibila, o forta infinita ce radiaza stralucitor.

Formele pe care le creezi luminandu-ti

felul de a privi lumea sunt cu adevarat efecte ce urmeaza cauza ta.

Omul este o stea incatusata intr-un corp, pana cand, la sfarsit

se elibereaza prin propria lupta.

Doar prin efort si truda steaua din tine

va inflori intr-o noua viata.

Cel ce stie inceputul tuturor lucrurilor,

isi elibereaza steaua din taramul noptii.

Aminteste-ti, omule, ca tot ce exista e doar o alta forma a ceea ce nu

exista.

Orice forma de viata trece in alta forma de viata

iar tu nu faci exceptie de la aceasta lege.

Respecta Legea, caci totul e Lege.

Nu cauta ce nu tine de Lege, caci asa ceva exista doar in iluzia simturilor.

Intelepciunea vine in intampinarea tuturor copiii ei

asa cum ei vin in intampinarea ei.

De-a lungul epocilor, lumina a fost ascunsa.

Trezeste-te, omule, si fii intelept.

Adanc in misterele vietii am calatorit, cautand cele ascunse.

Asculta, omule, si fii intelept.

Departe, sub scoarta pamantului, in Salile din Amenti,

Secrete ascunse oamenilor am vazut.

Ades am trecut prin coridorul bine ascuns,

si am privit Lumina care este Viata pentru oameni.

Acolo, sub florile Vietii nesfarsite, cautat-am in inimile si secretele

oamenilor.

Aflat-am ca omul nu face decat sa traiasca in intuneric,

lumina marelui foc fiindu-i ascunsa in sine.

Inaintea Maestrilor din ascunsul Amenti

am acumulat intelepciunea pe care o dau oamenilor.

Maestri sunt ei, ai Intelepciunii Secrete,

adusa din viitorul sfarsitului infinitatii.

Sapte sunt, Maestrii din Amenti,

mai presus de Copiii Diminetii,

Sori ai ciclurilor, Maestri ai Intelepciunii.

Nu sunt la fel ca si copii omului?

TREI, PATRU, CINCI SI SASE, SAPTE

OPT, NOUA sunt titlurile Maestrilor oamenilor.

Departe de viitor, fara forma si totusi in formare

au venit ei ca invatatori ai copiilor omului.

Traiesc de-a pururi, fara sa faca parte totusi dintre cei vii,

nelegati de viata si liberi de moarte.

Conduc dintotdeauna cu infinita-ntelepciune,

legati si totusi nelegati de intunecatele Sali ale Mortii.

Au viata-n ei dar care nu este viata,

eliberati de toate sunt Maestrii TOTULUI.

De la ei a venit Logos-ul, instrumente ei ale puterii nemasurate.

Mareata este infatisarea lor, si totusi ascunsa in micime,

formata de ceea ce se formeaza, cunoscuta si totusi nestiuta.

TREI pastreaza cheile tuturor magiilor ascunse,

creator este el al Salilor Mortilor;

trimitand putere, invaluit in intuneric,

legand sufletele copiilor omului;

trimitand intunericul, legand forta sufletului;

conducator al negativului pentru copii omului.

PATRU e cel ce sloboade puterea.

Maestru al Vietii este pentru copii omului.

Lumina ii e corpul, flacara ii este infatisarea,

eliberator de suflete pentru copii omului.

CINCI este stapanul, Maestrul tuturor magiilor –

Cheia Cuvantului ce rasuna printre oameni.

SASE este Maestrul Luminii, drumul ascuns,

Cararea sufletelor copiilor oamenilor.

SAPTE este Maestrul vastitatii,

Stapanul Spatiului si cheia Timpurilor.

OPT este cel ce comanda progresul;

Cantareste si echilibreaza calatoria omului.

NOUA este tatal, maret la randu-i in infatisare,

Formandu-se si schimbandu-se din ceea ce nu are forma.

Gandeste-te cu mare atentie la simbolurile pe care ti le-am dat.

Chei sunt ele, desi sunt ascunse oamenilor.

Nazuieste oricand spre inalt, Suflet al diminetii,

Intoarce-ti gandurile spre Lumina si Viata.

Descopera in simbolurile pe care ti le-am dat,

lumina pe drumul ce porneste din viata si se termina in viata.

Cauta cu intelepciune.

Intoarce-ti gandurile spre interiorul tau.

Nu-ti inchide mintea florii Luminii.

Asaza-ti in corp o imagine faurita din ganduri.

Gandeste-te la numerele care te conduc spre Viata.

Curata este cararea pentru cel ce are intelepciune.

Deschide usa Imparatiei Luminii.

Revarsa-ti flacara ca un Soare al diminetii ce esti,

Indeparteaza intunericul si traieste in lumina zilei.

Priveste-te, omule! Ca parte a fiintei tale

Cei Sapte care sunt dar nu sunt ce par a fi.

Deschisu-mi-am, omule, intelepciunea,.

Urmeaza drumul pe care primul am pasit.

Maestri ai Intelepciunii,

SOARE al LUMINII MATINALE si al VIETII pentru copii omului.

TABLITA 4 - Cel Nascut in Spatiu

Asculta, omule, vocea intelepciunii,

Asculta vocea lui THOTH, atlantul.

De buna voie iti ofer intelepciunea mea,

Adunata din spatiul si timpul acestui ciclu;

Stapan al misterelor, SOARE al diminetii,

Traind de-a pururi, un copil al LUMINII,

Stralucind ca o stea a diminetii.

THOTH invatatorul de oameni, invatator al TOTULUI.

Cu mult timp in urma, in copilaria mea,

Priveam stelele din de mult ingropata Atlantida,

Si visam la misterele ce se ascundeau departe, deasupra oamenilor.

Atunci crescu in inima mea o mare dorinta de a cuceri drumul ce ducea

catre stele.

An dupa an, am cautat intelepciunea, cunostinte noi, urmand calea,

Pana cand SUFLETUL meu, trudit, s-a eliberat din stransoare si a plecat

departe.

Eliberat eram de legatura pamant-om.

Eliberat de corp, am tasnit in noapte.

Deschis era, in sfarsit, si pentru mine spatiul stelar.

Eliberat din stransoarea noptii eram.

Acum puteam cauta intelepciune la marginile spatiului,

Departe de cunoasterea omului limitat.

Departe, in spatiu, calatori liber SUFLETUL meu

In infinitatea cercului luminii.

Ciudate, dincolo de intelegere, erau unele planete,

Gigantice, cum omul nici nu poate visa.

Totusi gasit-am Legea, in toata frumusetea ei, ce se facea simtita

Pe si printre acele planete asa cum se face simtita printre oameni.

Prin frumusetea infinitatii calatori sufletul meu,

Departe in spatiu am zburat cu gandul.

M-am odihnit pe o planeta frumoasa

Al carei aer era plin de sunete armonioase.

Forme erau acolo, miscandu-se in Ordine,

Marete si maiestuoase precum stelele noptii;

Urcand in armonie, echilibru ordonat,

Simboluri ale Cosmicului, si ale Legii.

Pe langa multe stele trecut-am in calatoria mea,

Si pe langa multe rase de oameni

Unii urcand ca stele ale diminetii

Altii cazand spre intunericul noptii.

Fiecare din ei se luptau sa se ridice,

Urcand spre inaltimi si sondand abisurile,

Ajungand uneori pe taramuri luminoase,

Trecand prin intuneric ca sa iasa la Lumina.

Sa stii, omule, ca Lumina este mostenirea ta.

Intunericul e doar un val.

Inchisa in inima ta se afla lumina eterna,

Asteptand sa fie eliberata pentru a cuceri,

Asteptand sa rupa valul noptii.

Am descoperit cativa din cei ce cucerisera eterul.

Eliberati de spatiu dar totusi oameni erau.

Folosind forta care sta la baza TUTUROR lucrurilor,

Departe in spatiu construit-au o planeta,

Condusa de forta ce curge prin TOT;

Concentrand, transformand eterul in forme

Care cresteau dupa vrerea lor.

Depasisera in stiinta toate rasele,

Aveau o intelepciune nemasurata, erau fii ai stelelor.

Indelung am stat si le-am admirat intelepciunea.

Au creat din eter orase

Marete din trandafiri si aur.

Ci mult timp in urma, ei cucerisera eterul,

Se eliberasera din stransoare

Se gandeau doar la o imagine iar aceasta era rapid creata.

Mai departe pleca sufletul meu prin Cosmos,

Vazand lucruri si noi dar si vechi;

Invatand ca omul este cu adevarat un fiu al spatiului,

Un Soare intre Sori, un copil al stelelor.

Sa stii, omule, ca tot ce ai, este una cu stelele.

Corpul tau nu e decat o planeta

Invartindu-se in jurul stelei din centrul sistemului planetar.

Dupa ce vei obtine lumina intelepciunii totale,

Liber vei fi sa stralucesti in eter

Vei fi unul din Sorii ce lumineaza intunericul exterior

Unul din copii spatiului ce creste in Lumina.

Asa precum stelele isi pierd cu timpul stralucirea,

Lumina lor revenind la mareata sursa,

La fel, omule, trece sufletul

Lasand in urma intunericul noptii.

Format din eterul primordial, plin de stralucirea ce curge dinspre sursa,

Legat de eterul ce il inconjoara

Straluce de-a pururi pana cand se elibereaza in sfarsit.

Ridica-ti flacara din intuneric, lasa-n urma noaptea si liber vei fi.

Calatorit-am prin spatiu-timp,

Stiind ca in sfarsit sufletul meu era liber,

Stiind ca in sfarsit pot urma intelepciunea.

Pana cand, in cele din urma am trecut intr-un plan,

Ascuns cunoasterii, necunoscut intelepciunii,

O prelungire dincolo de tot ceea ce stim noi.

Avand aceasta cunoastere, omule,

Sufletul meu a fost si mai fericit,

Pentru ca acum eram liber.

Asculta, fiu al spatiului,

Asculta-mi intelepciunea:

Afla ca si tu vei fi liber.

Asculta-mi inca o data intelepciunea, omule,

Caci ascultand si tu poti trai si fi liber.

Nu esti ceva pamantean ci fiu al Infinitei Lumini Cosmice.

Nu mai stii de unde vii, omule?

Nu stii ca esti cu adevarat Lumina?

Soare al Maretului Soare, dobandind intelepciune

Vei constientiza legatura ta cu Lumina.

Tie iti ofer acum cunoastere,

Libertatea de a pasi pe aceeasi cale pe care am mers si eu,

Aratandu-ti cum prin zbuciumul meu

Am pasit pe calea ce duce spre stele.

Asculta, omule, si constientizeaza-ti legaturile,

Afla cum sa te eliberezi.

Din mijlocul intunericului te vei ridica, vei fi una cu Lumina si cu stelele.

Urmeaza intotdeauna calea intelepciunii.

Doar asa te poti ridica.

Destinul omului il conduce dintotdeauna inainte

Spre Curbele Infinitului TOT.

Afla, omule, ca tot spatiul este supus ordinii.

Doar prin Ordine poti fi Una cu TOTUL.

Ordinea si echilibrul sunt Legile Cosmosului.

Respecta-le si vei fi Una cu TOTUL.

Cel ce va urma cararea intelepciunii,

Trebuie sa fie deschis florii vietii,

Sa-si extinda constiinta dincolo de intuneric,

Sa curga prin timp si spatiu spre TOT.

Profund, in liniste trebuie sa ramai pana cand, in sfarsit

Te vei elibera de dorinte,

De dorinta de a vorbi in tacerea in care te afli.

Elibereaza-te prin tacere de legatura cuvintelor.

Abstinenta de la mancare pana cand am invins

Dorinta de a manca, aceasta subjuga sufletul.

Atunci asaza-te in intuneric.

Inchide ochii ca sa nu mai vezi razele Luminii.

Centreaza-ti forta sufletului in locul constiintei,

Si elibereaza-l de robia noptii.

Asaza-ti in minte imaginea pe care o doresti.

Imagineaza-ti locul pe care ai vrea sa-l vezi.

Vibreaza inainte si inapoi cu forta ta.

Desfa-ti sufletul din legaturile noptii.

Cu toata puterea trebuie sa scuturi

Pana cand sufletul tau va fi eliberat in sfarsit.

Atotputernica mai presus de cuvinte este flacara Cosmica,

Ce sade in planuri necunoscute omului;

Atotputernica si echilibrata, miscandu-se in Ordine,

Muzica plina de armonie, dincolo de om.

Vorbind prin muzica, cantand prin intermediul culorilor,

Flacara ce arde de la inceputul TOTULUI Etern.

Scanteie din aceasta flacara sunteti, copii mei,

Arzand in culori vii si traind prin muzica.

Asculta vocea si vei vi liber.

Constiinta eliberata fuzioneaza cu cea Cosmica,

Cu Ordinea si Legea TOTULUI.

Sa nu te indoiesti, omule, ca din intuneric,

Lumina va straluci in continuare ca un simbol al TOTULUI.

Spune aceasta rugaciune daca vrei sa obtii intelepciunea.

Roaga-te ca Lumina sa inunde TOTUL.

Atotputernice Spirit al Luminii ce straluci in

Cosmos, atrage-mi flacara, in armonie, spre tine.

Ridica-mi focul din intuneric,

Atractie a focului care este Una cu TOTUL.

Ridica-mi sufletul, tu preaputernice.

Copil al Luminii, nu-ti intoarce fata de la mine.

Fa-ma sa ma topesc in cuptorul tau;

Cel ce esti una cu toate lucrurile si toate lucrurile

Una cu tine, foc al vietii si Una cu Mintea.

Cand ti-ai eliberat sufletul din robie, sa stii ca pentru tine nu mai

exista intuneric.

Prin spatiu vei putea cauta intelepciune descatusat de trup.

Liber zboara in lumina diminetii,

Sufletule, spre taramurile Luminii. Misca-te in Ordine,

In Armonie, eliberat vei fi impreuna cu Copii Luminii.

Cauta si cunoaste, Cheia mea spre Intelepciune.

Astfel, omule, vei fi liber cu siguranta.

TABLITA 5 - Locuitorul din Unal

Ades visez la ingropata Atlantida, pierduta in epoci ce-au disparut in

noapte.

Eon dupa eon ai fiintat in frumusete, lumina stralucind in intunericul

noptii.

Atotputernic, domnind peste cei nascuti pe pamint,

Stapan al Pamantului in vremea Atlantidei.

Rege al natiilor, stapan al intelepciunii,

LUMINA deasupra orasului SUNTAL,

Pastrator al caii,

Traia in TEMPLUL sau,

MAESTRUL din UNAL,

LUMINA a Pamantului in zilele Atlantidei.

Maestru venit dintr-un ciclu de dincolo de noi,

Traind in corpuri ca si printre oameni.

Nenascut pe Pamant,

EL, venit de dincolo de noi,

SOARE a unui ciclu, mai presus de oameni.

Sa stii, omule, ca Maestrul HORLET,

Nu a fost niciodata una cu copii oamenilor.

In vremuri de demult cand Atlantida s-a aratat ca o putere

A aparut cineva cu Cheia Intelepciunii,

Aratand tuturor calea spre LUMINA.

Aratatu-le-a tuturor oamenilor calea spre desavarsire,

Calea Luminii ce curge printre oameni.

Stapanind intunericul, conducand Sufletul-Omului,

Spre inaltimi ce erau Una cu Lumina.

Imparti el Regatele in parti.

Zece erau la numar, conduse de copii oamenilor.

Intr-unul construi un TEMPLU,

Dar construit nu de copii oamenilor.

Din ETER a chemat substanta, modelata si cu forma data de puterea lui YTOLAN

in formele pe care EL le-a construit cu mintea Lui.

Kilometru dupa kilometru subtanta a acoperit insula,

spatiu dupa spatiu a crescut in putere.

Neagra, si totusi nu, dar intunecata ca si spatiul-timp,

adanc in interiorul ei ESENTA LUMINII.

Cu repeziciune aparu Templul

modelat si cu forma data de CUVANTUL LOCUITORULUI,

chemat sa se formeze din ceea ce n-are forma.

Construi apoi EL, in interior, camere marete,

le umplu cu forme chemate din ETER,

si cu intelepciune facuta sa apara din mintea Lui.

Fara forma era EL in TEMPLUL sau,

si in acelasi timp era format in imaginea oamenilor.

Traind printre ei si totusi nefiind de-al lor, ciudat si foarte diferit

era EL de copii oamenilor.

Alese apoi dintre oameni TREI care sa fie poarta spre el.

Ii alese pe cei TREI dintre cei MAI MARI ca sa devina legatura lui cu

Atlantida.

Mesageri care sa-i duca sfatul regilor copiilor oamenilor.

A ales si pe altii si I-a invatat despre intelepciune;

ca invatatori sa fie ei pentru copii oamenilor.

Apoi i-a asezat pe insula UNDAL pentru a fi

invatatori ai Luminii pentru oameni.

Fiecare din cei astfel alesi, a trebuit sa fie invatat intre cinci si zece

ani.

Doar astfel putea sa inteleaga cum sa aduca LUMINA copiilor oamenilor.

Astfel aparu Templul, locul unde statea Invatatorul oamenilor.

Eu, THOTH, am cautat dintotdeauna intelepciunea,

In intuneric si in Lumina.

Inca din tinerete am mers pe cale, cautand sa capat si mai multa invatatura.

Dupa multe straduinte, unul din cei TREI, mi-a adus LUMINA.

Mi-a facut cunoscute poruncile LOCUITORULUI, m-a adus din intuneric la

LUMINA.

m-a dus in fata LOCUITORULUI, in Templu, in fata marelui FOC.

Acolo, pe maretul tron, L-am vazut,

pe LOCUITOR, invesmantat in LUMINA

si stralucind ca focul.

Am ingenuncheat in fata maretei intelepciuni,

simtind LUMINA curgand in valuri prin corpul meu.

Auzit-am apoi vocea LOCUITORULUI:

„Intuneric, vino spre Lumina.

De mult tot cauti calea spre LUMINA.

Fiecare suflet de pe pamant care isi slabeste lanturile,

va fi curand eliberat din robia noptii.

Adanc din intuneric te-ai ridicat, si te-ai apropiat mai mult de Lumina

telului tau.

Aici vei locui ca si copil al meu, pastrator al intelepciunii,

unealta a LUMINII de departe.

Aparator al intelepciunii in epocile intunericului,

ce curand se vor abate asupra copiilor oamenilor.

Locuieste aici si soarbe din toata intelepciunea.

Secrete si mistere ti se vor dezvalui.”

Raspunsu-i-am apoi MAESTRULUI CICLURILOR, zicand:

„Lumina ce te scobori asupra oamenilor,

da-mi din intelepciunea ta

ca sa pot fi invatator de oameni.

Da-mi din LUMINA ta ca sa ma pot elibera.”

Imi vorbi apoi, din nou, MAESTRUL:

„Epoca dupa epoca vei trai prin

intelepciunea ta, da, cand peste Atlantida

se vor rostogoli valurile oceanului,

vei avea Lumina, desi ascunsa in intuneric,

pregatita sa apara oricand o vei chema.

Mergi acum si invata si mai mult din intelepciune.

Dezvolta-te in LUMINA catre TOTUL infinitului.”

Mult timp locuit-am in templul

LOCUITORULUI pana cand in sfarsit m-am contopit cu LUMINA.

Urmat-am apoi calea spre planurile stelare, urmat-am apoi calea LUMINII.

Am urmat calea ce ducea adanc in inima Pamantului,

invatand deopotriva secretele de deasupra si de dedesubt;

invatand calea spre SALILE DIN AMENTI;

invatand despre LEGEA ce tine lumea in echilibru.

Intelepciunea mea purtatu-m-a spre camerele ascunse ale Pamantului,

adanc sub scoarta Pamantului, pe calea ascunsa de epoci copiilor oamenilor.

Mi s-a revelat chiar si mai multa intelepciune inainte de a capata o noua

invatatura:

aflat-am ca orice e parte a unui TOT, maret si totusi mai maret

decat tot ceea ce cunoastem.

Cautat-am centrul Infinitului de-a lungul epocilor.

Pe masura ce inaintam, din ce in ce mai multe secrete aflam.

Acum, privind in urma prin epocile trecute, stiu ca intelepciunea nu

cunoaste limite,

ca ea creste odata cu epocile, ca e Una cu cea a Infinitului.

Lumina era in vechea Atlantida.

Si totusi si intunericul se ascundea acolo.

Din Lumina in intuneric au cazut, cei care se ridicasera dintre oameni.

Orgoliosi devenisera din cauza a ceea ce stiau,

Mandri erau de locul lor intre oameni.

Adanc au cercetat in ce le era interzis,

Si au deschis poarta ce ducea dedesubt.

Cautat-au sa obtina si mai multa cunoastere dar

Si sa o aduca la suprafata.

Cel ce coboara dedesubt trebuie sa fie echilibrat,

Altfel va fi limitat de lipsa luminii.

Deschis-au ei apoi,

Prin cunoasterea lor,

Cai interzise omului.

Dar, in Templul Sau, cel ce vede tot, LOCUITORUL,

sade in AGWANTI, in timp ce prin Atlantida, sufletul lui hoinareste liber.

I-a vazut pe atlanti, cu magia lor,

Deschizand poarta ce urma sa aduca pe Pamant mare necaz.

Cu repeziciune se-ntoarse sufletul sau atunci in corpul sau.

Din al sau AGWANTI se ridica

Si isi chema cei TREI preaputernici mesageri.

Dadu porunci ce zguduira lumea.

Adanc sub scoarta Pamantului, spre Salile din Amenti,

Repede cobori LOCUITORUL.

Chema apoi fortele stapanite de cei Sapte Maestri;

Schimba echilibrul Pamantului.

Adanc scufunda Atlantida sub valurile-ntunecate.

Sfarama poarta ce fusese deschisa;

Distruse intrarea ce ducea dedesubt.

Toate insulele fura distruse cu exceptia insulei UNAL,

Si o parte a insulei fiilor LOCUITORULUI.

Pe acestia ii pastra ca sa fie invatatori,

Lumini pe calea celor ce vor veni

Lumini pentru copii mai mici ai oamenilor.

Ma chema apoi pe mine, THOTH, in fata lui,

Si-mi dadu porunci pentru ce trebuia sa fac, zicandu-mi:

„Tu THOTH, ia-ti toata intelepciunea.

Toate cunostintele, toata magia ta.

Mergi si fii invatator de oameni.

Mergi si pastreaza cunostintele

Pana cand, cu timpul, LUMINA va spori in oameni.

LUMINA fi-vei de-a lungul epocilor,

Ascunsa dar de gasit pentru cei luminati.

Peste tot Pamantul, iti dam putere,

Te eliberam s-o oferi sau s-o iei.

Aduna-i acum pe fii Atlantidei.

Ia-i si fugiti la oamenii din pesteri.

Zburati spre taramul Copiilor lui KHEM.”

Adunatu-i-am apoi pe fii Atlantidei.

In nava am adus toate documentele mele,

Cele ale scufundatei Atlantide.

Adunatu-mi-am toate fortele,

Unelte multe ale magiei atotputernice.

Ridicatu-ne-am apoi pe aripile diminetii.

Deasupra Templului ne-am ridicat

Lasand in urma pe cei Trei si pe LOCUITOR,

Ce sedeau in SALILE de sub Templu,

Inchizand calea spre Maestrii Ciclurilor.

Cu toate acestea, celui care are cunoastere,

Deschisa ii va fi calea spre AMENTI.

Cu repeziciune zburat-am noi pe aripile diminetii,

Spre taramul copiilor lui KHEM.

Acolo, prin puterea mea,

I-am cucerit si i-am condus.

Ridicat-am spre LUMINA, pe copii lui KHEM.

Adanc sub stanci mi-am ingropat nava, asteptand vremea cand omul va fi liber.

Deasupra navei, am ridicat un semn sub forma unui leu cu cap de om.

Acolo sub acel chip se odihneste nava mea,

Spre a fi scoasa cand nevoia o va cere.

Afla, omule, ca departe, in viitor, invadatori vor veni din adancul

spatiului.

Atunci sa va treziti voi, cei ce aveti intelepciune.

Scoateti nava mea si invingeti-i cu usurinta.

Adanc ingropat sub acel chip se afla secretul meu.

Cautati si descoperiti in piramida pe care am construit-o.

Fiecare e pentru ceilalti cheia de bolta;

Fiecare e poarta ce duce spre VIATA.

Urmeaza CHEIA pe care am lasat-o in urma mea.

Cauta iar poarta spre VIATA iti va apartine.

Cauta in piramida mea, adanc in coridorul ce se termina intr-un perete.

Foloseste CHEIA celor SAPTE, si deschide calea.

Acum tie ti-am incredintat intelepciunea mea.

Acum tie ti-am incredintat calea mea.

Urmeaza calea.

Afla tu secretele mele.

Caci tie ti-am aratat drumul.

TABLITA 6 - Cheia Magiei

Asculta, omule, la intelepciunea magiei,

Ia aminte la uitata invatatura a puterilor.

Acum mult timp, pe vremea primului om,

O lupta a inceput intre intuneric si lumina.

Atunci, oamenii, ca si acum,

Aveau in ei deopotriva lumina si intuneric;

In timp ce in unii, intunericul iadului domnea,

Altora lumina le umplea sufletul.

Da, o lupta dusa in vremuri de demult,

Eterna batalie dintre intuneric si lumina.

Cu violenta purtata de-a lungul epocilor,

Folosind forte ciudate, necunoscute omului.

Initiati au fost invaluiti in intuneric,

Luptand intotdeauna impotriva luminii;

Dar sunt si altii care, plini de lumina,

Au infrant intotdeauna intunericul noptii.

Oriunde te-ai afla in epoci si planuri,

Cu siguranta vei afla de lupta cu noaptea.

Cu multe epoci in urma, SORII Diminetii

Au coborat si au descoperit lumea acoperita de noapte.

Acolo, in trecut, a inceput lupta, eterna lupta dintre Intuneric si Lumina.

Multi erau atunci cuprinsi atat de mult de intuneric

Incat abia mai licarea in ei lumina prin noapte.

Uneii dintre ei erau maestri ai intunericului, ce cautau

Sa umple tot cu intunericul lor:

Cautatu sa ii atraga si pe altii in noaptea lor.

Cu violenta se impotriveau maestrilor luminii:

Luptau cu indarjire din intunericul noptii

Cautand sa stranga si mai mult catusele,

Lanturile ce-i legau pe oameni de intunericul noptii.

Se foloseau intotdeauna de magia intunericului,

Adusa de forta intunericului.

Magie ce invaluia sufletul omului in intuneric.

Uniti si ascultand porunca, FRATII INTUNERICULUI,

De-a lungul epocilor, opusi copiilor oamenilor.

Umbland intotdeauna in secret, pe ascuns,

Cunoscuti si totusi nedescoperiti de copii omului.

Dintotdeauna, au mers si au lucrat in intuneric,

Ascunzandu-se de lumina in bezna noptii.

In tacere si in secret isi foloseau puterea,

Inrobind si legand sufletele oamenilor.

Nevazuti veneau si tot asa plecau.

Omul, in ignoranta lui, II cheama de dedesubt.

Intunecata e calea pe care merg FRATII INTUNERICULUI,

Neagra precum intunericul nu precum noaptea,

Calatorind pe Pamant vin in visele oamenilor.

Au capatat putere din intunericul ce-i inconjoara

Sa cheme alti locuitori din afara planului lor,

Prin modalitati ce sunt ascunse omului.

FRATII INTUNERICULUI ajung pana in mintea omului.

In jur ei isi tes valul noptii lor.

Astfel, atat cat vietuieste,

Acel suflet traieste inlantuit,

Legat de catusele VALULUI noptii.

Puternici sunt in cunoasterea interzisa

Interzisa deoarece e una cu noaptea.

Asculta, batrane, si ia aminte la avertismentul meu:

Elibereaza-te de robia noptii.

Nu-ti ceda sufletul FRATILOR INTUNERICULUI.

Indreapta-ti fata intotdeauna spre Lumina.

Nu stii, omule, ca durerea ta,

Se datoreaza doar Valului noptii.

Da, omule, ia aminte la avertismentul meu:

Priveste intotdeauna inspre sus,

Intoarceti sufletul spre LUMINA.

FRATII INTUNERICULUI isi cauta fratii

Cei care au mers pe calea LUMINII.

Caci stiu prea bine ca cei ce-au calatorit

Departe spre Soare pasind pe calea LUMINII

Au si mai mare putere

Sa aduca intunericul asupra copiilor LUMINII.

Asculta, omule, pe cel ce vine la tine.

Dar cantareste cu grija daca vorbele lui sunt din LUMINA.

Caci multi sunt cei ce merg in LUMINA INTUNECATA

Si care nu sunt totusi copiii LUMINII.

E usor sa le urmezi calea,

Usor sa urmezi calea pe care te conduc ei.

Dar asculta, omule, avertismentul meu:

Lumina vine doar la cel ce cauta.

Dificila e calea ce duce la INTELEPCIUNE,

Dificila e calea ce duce spre LUMINA.

Piedici multe vei gasi in calea ta

Si multi munti de catarat spre LUMINA.

Sa stii, omule, ca cel ce va razbi, se va elibera de calea Luminii.

Caci trebuie sa stii, omule, ca in cele din urma lumina trebuie sa razbata

Iar intunericul si noaptea sa fie izgonite de Lumina.

Asculta, omule, si ia aminte la aceasta intelepciune;

Ca si intunericul, la fel e si LUMINA.

Cand intunericul va fi izgonit iar toate Valurile vor fi rupte,

Din intuneric va straluci LUMINA.

Asa cum printre oameni exista FRATII INTUNERICULUI

Tot asa exista si FRATII LUMINII.

Opusi FRATILOR INTUNERICULUI,

Cautand sa elibereze oamenii din noapte.

Puteri au ei, preaputernici.

Cunosc LEGEA iar planetele li se supun.

Intotdeauna lucreaza in armonie si ordine,

Eliberand sufletul omului din robia noptii.

Secreti si ascunsi, umbla si ei.

Necunoscuti sunt copiilor oamenilor.

Au luptat dintotdeauna cu FRATII INTUNECATI,

Au invins si inving si timpul fara sfarsit.

LUMINA va fi intotdeauna stapana,

Gonind intunericul noptii.

Omule, asculta ce-ti spun:

Copii Luminii vor fi intotdeauna alaturi de tine.

Stapani ai puterii SOARELUI,

Nevazuti dar paznici ai oamenilor.

Deschisa tuturor e calea lor,

Deschisa tie, cel ce vei pasi in LUMINA.

Eliberati sunt EI din INTUNECATUL AMENTI,

Eliberati din toate SALILE, unde VIATA domneste suprem.

SORI sunt ei si MAESTRI ai diminetii,

Copii ai Luminii care stralucesc printre oameni.

Seamana cu omenii dar nu sunt ca ei,

Pentru ca in trecut nu au fost niciodata despartiti.

Au fost UNUL in eterna UNICITATE,

In tot spatiul de la inceputul timpului.

Au daruit omului secrete

Care sa-l pazeasca si sa-l protejeze de orice rau.

Cel ce va dori sa mearga pe calea maestrului,

Trebuie sa se elibereze din robia intunericului.

Trebuie sa cucereasca ceea ce nu are forma,

Si sa cucereasca iluzia fricii.

Cunoscand trebuie sa afle toate secretele

Calatorind pe calea ce duce spre intuneric,

Si cu toate acestea trebuie sa aibe inaintea lui lumina telului sau.

Mari piedici va intampina in drumul lui,

Dar el sa se indrepte cu hotarare spre LUMINA SOARELUI.

Asculta, Omule, SOARELE este simbolul

LUMINII ce straluceste la capatul drumului tau.

Acum tie iti daruiesc secretele:

Acum pentru a infrunta forta intunericului,

Pentru a o infrunta si a infrange teama de noapte.

Doar stiind poti infrange,

Doar stiind poti avea LUMINA.

Acum iti transmit aceasta invatatura,

Stiuta de MAESTRI,

Stiinta ce infrange toate temerile de intuneric.

Foloseste intelepciunea pe care ti-am daruit-o.

Si STAPAN al FRATILOR NOPTII vei fi.

Cand vei simti ceva,

Ce te atrage mai aproape de poarta mai intunecata,

Priveste-ti sufletul si afla daca ceea ce simti vine din interiorul tau.

Daca vei descoperi intunericul in propriile-ti ganduri,

Izgoneste-le cat mai departe de mintea ta.

Trimite-ti prin corp un val de vibratie,

Neregulata la inceput si regulata apoi,

Pana cand te vei elibera.

Porneste VALUL DE FORTA in CENTRUL CREIERULUI tau.

Directioneaza-l sub forma de unde din cap spre picioare.

Dar daca vei descoperi ca sufletul tau nu e intunecat,

Asigura-te ca o forta e indreptata spre tine.

Doar prin cunoastere poti razbate.

Doar prin intelepciune poti spera sa te eliberezi.

Cunoasterea aduce intelepciune iar intelepciunea, putere.

Desavarseste-te si vei avea putere asupra tuturor lucrurilor.

Cauta mai intai un loc legat de intuneric.

Deseneaza un cerc in jurul tau.

Stai in picioare, drept, in mijlocul cercului.

Foloseste aceasta formula si vei fi liber.

Ridica-ti mainile spre spatiul intunecat de deasupra ta.

Inchide ochii si aduna LUMINA.

Cheama SPIRITUL LUMINII prin Spatiu-Timp

Folosind aceste cuvinte si vei fi liber:

„Umple-mi corpul, SPIRIT AL VIETII,

umple-mi corpul cu SPIRITUL LUMINII.

Vino din FLOAREA

Ce straluce in intuneric.

Vino din SALILE unde domnesc cei SAPTE MAESTRI.

Pe nume le spun, eu, CELOR SAPTE:

TREI, PATRU, CINCI,

Si SASE, SAPTE, OPT – Noua.

Pe nume ii chem sa ma ajute,

Sa ma elibereze si sa ma salveze din intunericul noptii:

UNTANAS, QUERTAS, CHIETAL,

Si GOYANA, HUERTAL, SEMVETA – ARDAL.

Pe nume ii implor,

Sa ma elibereze din intuneric

Si sa ma umple cu LUMINA.”
Sa stii, omule, ca dupa ce vei face asta,

Vei fi eliberat din catusele ce te leaga,

De fratii noptii.

Nu intelegi ca numele lor au puterea sa elibereze prin vibratie lanturile

ce te leaga?

Foloseste-le la nevoie sa te eliberezi pe tine si pe fratele tau

Astfel ca si el sa iasa din intuneric.

Tu, omule, esti ajutorul fratelui tau.

Nu-l lasa in robia intunericului.

Tie iti daruiesc acum magia mea.

Ia-o si mergi pe calea LUMINII.

LUMINA tie, VIATA tie,

Fie ca SOARE sa fii in ciclurile ce urmeaza.

TABLITA 7 – Cei 7 Maestri

Ia aminte omule si asculta-mi Vocea.

Deschide-ti mintea-spatiu si soarbe din intelepciunea mea.

Intunecata e calea VIETII pe care pasesti.

Multe sunt capcanele care iti apar in cale.

Cauta intotdeauna sa capeti si mai multa intelepciune.

Gaseste-o iar ea iti va lumina drumul.

Omule, deschide-ti SUFLETUL COSMOSULUI,

Si lasa-l sa curga prin tine, una cu SUFLETUL tau.

LUMINA este vesnica iar intunericul este efemer.

Cauta de-a pururi, omule, LUMINA.

De fiecare data cand Lumina iti va umple fiinta

Intunericul va disparea curand din tine.

Deschide-ti-va sufletele FRATILOR LUMINII.

Dati-le voie sa intre si sa va umple cu LUMINA.

Ridicati-va ochii spre LUMINA cosmosului.

Indreptati-va intotdeauna fata spre tel.

Doar capatand lumina intregii intelepciuni,

Veti deveni una cu telul Infinitului.

Cautati intotdeauna Unicitatea eterna.

Cautati intotdeauna Lumina din Unu.

Asculta-mi Vocea, omule

Cantand cantecul Luminii si al Vietii

In orice spatiul, Lumina este predominanta,

Inconjurandu-i pe toti cu flamuri de foc.

Cautand intotdeauna in valul intunericului

Undeva vei gasi cu siguranta Lumina.

Ascunsa si ingropata, ratacita de cunoasterea omului,

Adanc in finit exista Infinitul.

Pierduta, dar prezenta, curgand prin orice,

Vietuind in TOT este CREIERUL INFINIT.

In toate spatiile, exista doar o SINGURA intelepcine.

Fara indoiala este UNA din UNUL.

Tot ceea ce exista apare din LUMINA, iar LUMINA apare din TOT.

Toata creatia se sprijina pe ORDINE:

LEGEA guverneaza spatiul unde exista INFINITUL.

Din echilibru provin marile cicluri,

Deplasandu-se in armonie spre sfarsitul Infinitului.

Sa stii, omule, ca departe in spatiu-timp,

Insusi INFINITUL se va transforma.

Ia aminte si asculta Vocea Intelepciunii:

Afla ca TOTUL se creaza din TOT in permanenta.

Afla ca prin timp poti urma intelepciunea

Si sa descoperi si mai multa lumina in calea ta.

Da, vei descoperi ca necautand telul tau te va ocoli din zi in zi.

Cu mult timp in urma, in SALILE DIN AMENTI

Eu, Thoth, am stat in fata Maestrilor ciclurilor.

Preaputernici, atat ca forta cat si ca intelepciune nedezvaluita.

Condus de Locuitor, I-am vazut pentru prima data.

Mai apoi insa eliberat fiind, puteam sa intru in conclavul lor cand doream.

Ades am mers pe calea intunecoasa spre SALA unde LUMINA straluce de-a pururi.

Am aflat despre Maestrii ciclurilor, ce aduceau intelepciune din ciclurile

trecute.

In acel ciclu EI se manifestau ca ghizi ai oamenilor catre cunoasterea

TOTULUI.

Sapte sunt la numar, atotputernici, transmitand prin mine aceste cuvinte

oamenilor.

Epoci la rand, am stat in fata lor ascultandu-le cuvintele ce nu rasunau.

Odata mi-au spus:

Omule, vrei sa capeti intelepciune?

Cauta in inima flacarii.

Vrei sa capeti cunostinte despre putere?

Cauta in inima flacarii.

Vrei sa fii una cu inima flacarii?

Cauta atunci in propria-ti flacara ascunsa in interiorul tau.

De multe ori vorbitu-mi-au,

Impartasindu-mi intelepciunea nu a acestei lumi;

Aratandu-mi noi cai spre lumina;

Impartasindu-mi intelepciunea adusa de deasupra.

Oferindu-mi cunoastere,

Invatandu-ma despre LEGE, despre ordinea TOTULUI.

Vorbitu-mi-au din nou, cei SAPTE, SPUNAND:

„De dincolo de timp venim, omule,

Calatorit-am de dincolo de SPATIU-TIMP,

Da, din locul unde se termina Infinitul.

Cand tu si fratii tai erati fara de forma,

Noi aveam deja forma din ordinea TOTULUI.

Nu suntem precum oamenii,

Desi odata fost-am oameni si noi.

Din Marele Vid ne-am nascut

In conformitate cu LEGEA.

Caci trebuie sa stii ca ceea ce e format

Cu adevarat, nu are forma, decat in ochii tai.

Iar apoi imi vorbira din nou cei SAPTE, zicand:

Copil al LUMINII, THOTH, esti liber, sa calatoresti pe calea luminoasa

Pana cand TOATE vor deveni UNU.”

Ne-am nascut in ordinea noastra:

TREI, PATRU, CINCI, SASE, SAPTE, OPT – NOUA.

Afla ca acestea sunt numerele ciclurilor din care em coborat catre oameni.

Fiecare avem aici o datorie de implinit;

Fiecare avem aici o forta de controlat.

Cu toate acestea suntem UNA cu SUFLETUL ciclului nostru.

Totusi si NOI cautam un tel.

Dincolo de intelegerea omului, Infinitul se intinde in ceva mai maret

decat TOTUL.

Acolo, intr-un timp care nu e totusi timp, cu TOTI vom deveni UNUL

Cu ceva mai maret decat TOTUL.

Timpul si spatiul se misca in cercuri.

Cunoaste-le legea si vei fi si tu liber.

Da, liber fi-vei sa treci prin cicluri-

Sa treci de cei e pazesc usa.

Apoi imi vorbi al NOUALEA spunand:

Eon dupa eon am existat, necunoscand VIATA si negustand din moarte.

Caci afla, omule, ca departe in viitor, Viata si moartea se vor contopi cu

TOTUL.

Fiecare atat de perfect echilibrand pe celalalt

Niciunul neexistand in Unicitatea TOTULUI.

In oamenii acestui ciclu, forta vietii este raspandita,

Dar viata in dezvoltarea ei devine una cu TOTUL.

Aici, ma manifest in acest ciclu al vostru,

Dar in acelasi timp sunt si in viitorul timpului vostru.

Pentru mine timpul nu exista, caci in lumea mea timpul nu exista,

Caci fara forma suntem NOI.

Viata nu avem NOI dar totusi existam, mai deplin, mai maret si mai liberi

decat tine.

Omul e ca o flacara legata de un munte,

Dar NOI vom fi intotdeauna liberi in ciclul nostru.

Afla, omule, ca pe masura ce vei inainta in ciclul ce ti se intinde

inainte-ti

Viata insati va trece in intuneric si doar esenta Sufletului va ramane.

Apoi imi vorbi Maestrul OPT, zicand:

Tot ce cunosti nu e decat o parte din putin.

Inca nu ai ajuns la Maretie.

Departe in spatiu unde LUMINA domneste

Venit-am si eu in LUMINA.

Forma capatat-am dar totusi nu ca tine.

Un corp de Lumina era forma mea fara de forma.

Nu cunosc VIATA si nici MOARTEA, dar sunt tousi Maestru a tot ce exista.

Cauta sa gasesti calea printre piedici.

Calatoreste pe drumul ce duce spre LUMINA.

Imi vorbi din nou NOUA, zicand:

Cauta sa gasesti calea spre infinit.

Nu e imposibil sa-ti dezvolti o constiinta superioara.

Caci atunci cand DOI va deveni UNUL Iar UNUL se va transforma in TOT,

Atunci vei sti ca bariera s-a ridicat, si ca te-ai eliberat de cale.

Dezvolta-te de la forma la fara de forma.

Si liber vei putea fi de cale.

Astfel, de-a lungul secolelor ascultat-am, invatand calea spre TOT.

Acum imi indrept gandurile spre TOT CE EXISTA.

Asculta si auzi cand te cheama.

LUMINA, atottriumfatoare, Una cu TOTUL si TOTUL cu UNUL,

Curgi spre mine prin canal.

Intra in mine ca sa ma pot elibera.

Contopste-ma cu TOTUL, stralucind din intunecimea noptii.

Elibereaza-ma de tot spatiu-timp, elibereaza-ma de Valul noptii.

Eu, copilul LUMINII, poruncesc: eliberat din intuneric sa fiu.

Fara de forma sunt pentru Sufletul-Lumina, fara forma dar stralucind

totusi luminos.

Stiu ca lanturiel intunericului trebuie sa fie sfaramate si sa cada in

fata luminii.

Acum intelepciune iti ofer.

Liber poti fi, omule, traind in lumina si in stralucire.

Nu-ti intoarce fata de la Lumina.

Sufletul tau locuieste pe taramuri luminoase.

Esti copilul Luminii.

Indreapta-ti gandurile spre interior nu spre exterior.

Gaseste-ti Sufletul-Lumina din interiorul tau.

Afla ca tu esti MAESTRUL.

Totul vine din interior.

Indreapta-te spre taramurile luminii.

Indreapta-ti gandul spre Lumina.

Afla ca esti una cu Cosmosul, o flacara si un Copil al Luminii.

Acum insa te previn:

Nu-ti lasa gandul sa se indeparteze.

Sa stii ca lumina curge de-a pururi prin corpul tau.

Nu te indrepta spe FRATII INTUNECATI ce vin de la FRATII INTUNERICULUI.

Tine mereu ochii larg deschisi, si sufletul in acord cu Lumina.

Preia aceasta intelepciune si apleaca-te asupra ei cu atentie.

Asculta-mi Vocea si conformeaza-te.

Urmeaza calea spre lumina, si vei deveni UNA cu calea.

TABLITA 8 - Cheia Secretului

Tie, omule, ti-am oferit invatatura mea.

Tie ti-am oferit Lumina.

Asculta si primeste-mi intelepciunea

Adusa din spatiu, din planuri de dincoace si de dincolo.

Om nu sunt caci m-am eliberat de dimensiuni si planuri.

In fiecare din acestea am alta corp.

In fiecare, imi schimb forma.

Acum stiu ca ce e fara forma e tot ce e din forma.

Mareata e intelepciunea celor Sapte.

Atotputernici sunt EI,

Se manifesta prin puterea lor,

Plini de forta de dincolo de timp si spatiu.

Asculta aceste cuvinte intelepte.

Asculta-le si transforma-le in ale tale.

Descopera in ele ce e fara forma.

Misterul nu e decat invatatura ascunsa.

Cunoaste-o si te vei desavarsi.

Gaseste intelepciunea adanc ingropata

Si devino stapanul intunericului si al Luminii.

Profunde sunt tainele ce te inconjoara,

Ascunse sunt secretele Celor Batrani.

Cauta printre CHEILE INTELEPCIUNII mele.

Vei gasi cu siguranta calea.

Poarta spre putere e tainica, dar cel care se desavarsesete o va primi.

Priveste spre LUMINA! Frate al meu.

Fii deschis si vei primi.

Grabeste pasul prin valea intunericului.

Triumfa asupra locuitorului noptii.

Indreapta-ti mereu ochii spre PLANUL LUMINII, si vei deveni UNA cu LUMINA.

Omul e in proces de transformare spre forme care nu sunt din aceasta lume.

Se dezvolta catre timpul fara de forma, un plan din ciclul superior.

Afla ca trebuie sa devii fara de forma inainte de a deveni LUMINA.

Asculta, omule, vocea mea, care iti povesteste despre caile Luminii,

Aratandu-ti calea spre desavarsire cand te vei contopi cu Lumina.

Cauta tainele din centrul Pamantului.

Invata LEGEA care exista, care tine stelele in echilibru

Prin forta cetii primordiale.

Cauta flacara VIETII PAMANTULUI.

Scalda-te in flacara ei.

Urmeaza calea pana cand si tu vei deveni o flacara.

Spune cuvinte fara sa le rostesti celor care locuiesc dedesubt.

Intra in templul luminat in albastru si scalda-te in focul vietii.

Afla, omule, ca esti o fiinta complexa, De pamant si foc.

Permite-i flacarii tale sa straluce cu putere.

Fii doar foc.

Intelepciune e ascunsa in intuneric.

Cand vei fi luminat de flacara Sufletului,

Descopera intelepciunea si fii NASCUT DIN LUMINA,

Un Soare al Luminii fara forma.

Cauta si mai multa intelepciune.

Gaseste-o in inima flacarii.

Descopera asta doar prin truda iar Lumina se va revarsa in creierul tau.

Asculta-mi vocea si conformeaza-te.

Rupe Valurile intunericului.

Straluce ca o LUMINA pe CALE.

Povestesc despre Stravechea Atlantida,

Povestesc despre zilele Regatului Umbrelor,

Povestesc despre venirea Copiilor umbrelor.

De foarte departe au fost ei chemati de catre intelepciunea pamantenilor,

Chemati cu scopul de a castiga mare putere.

Inainte ca Atlantida sa existe,

Erau oameni care explorau intunericul,

Folosind magia neagra pentru a chema fiinte din lumea de sub noi.

Au sosit astfel ele in acest ciclu.

Fara nici o alta vibratie, existand nevazute de catre copii pamantenilor.

Puteau exista in forma doar prin sange.

Si puteau trai in lume doar prin om.

In epocile trecute au fost cucerite de catre Maestri,

Si conduse dedesubt in locul de unde venisera.

Dar cateva au reusit sa ramana, ascunse in spatii si planuri necunoscute

omului.

Au locuit in Atlantida ca umbre, aparand din cand in cand printre oameni.

Cand sange se oferea veneau sa locuiasca printre oameni.

Sub forma de oameni au aparut printre noi, dar doar la infatisare erau

oameni.

Cap de sarpe aveau de fapt dar oamenii ii vedeau la fel ca pe oameni.

S-au insinuat in Consilii, luand forme asemanatoare oamenilor.

Omorand prin puterea lor Stapanii regatelor,

Preluandu-le infatisarea si domnind peste oameni.

Doar prin magie pueau fi descoperiti.

Doar prin sunet li se putea vedea fata.

Cautat-au ei din Regatul umbrelor

Sa distruga omul si sa domneasca in locul lui.

Dar, afla omule, ca Maestrii erau atotputernici in magie,

In stare sa ridice Valul de pe chipul sarpelui, in stare sa-l trimita la

locul lui.

Venit-au la om si invatatu-l-au secretul, CUVANTUL pe care doar un om il

poate pronunta.

Repede apoi au ridicat Valul de pe fata sarpelui si l-au alungat dintre

oameni.

Totusi, ai grija, sarpele traieste inca intr-un loc care se deschide

uneori spre lume.

Nevazuti merg printre noi in locuri unde ritualurile au fost rostite.

Pe masura ce timpul se scurge, din nou vor lua infatisarea omului.

Chemati pot fi ei de maestrul care stie albul si negrul,

Doar maestrul alb insa ii poate controla

Si lega cat sunt sub forma de om.

Nu cauta regatul umbrelor, caci raul va aparea cu siguranta.

Caci doar maestrul luminii va trumfa asupra umbrei fricii.

Afla, fratele meu, ca tema e un mare obstacol.

Fii maestru al luminii intru toate, si umbra va disparea.

Asculta si ia aminte la intelepciunea mea, glasul LUMINII e limpede.

Nu cauta valea umbrei, iar LUMINA va aparea de la sine.

Asculta, omule, intelepciunea mea profunda.

Iti vorbesc de invataturi ascunse omului.

Departe fost-am in calatoria mea prin spatiu-timp,

Pana la capatul spatiului acestui ciclu.

Da, am aruncat o privire la PAZITORII Barierei,

Care il asteptau pe cel ce urma sa treaca de ei

In acel spatiu unde timpul nu exista,

Abia I-am simtit pe pazitorii ciclurilor.

Ei se misca doar in unghiuri.

Nu sunt eliberati de dimensiunile curbe.

Ciudati si inspaimantatori sunt PAZITORII Barierei.

Urmaresc constiinta pana la marginile spatiului.

Sa nu crezi ca vei scapa intrand in corp,

Caci ei urmaresc cu repeziciune Sufletul in unghiuri.

Doar cercul iti va oferi protectie, te va salva din ghearele

LOCUITORILOR IN UNGHIURI.

Odata, intr-un timp apus, m-am apropiat de mareata Bariera,

Si am vazut pe tarmurile unde timpul nu exista,

Formele fara de forma ale PAZITORILOR barierei.

Ascunsi dincolo de timp i-am descoperit;

Iar EI, simtindu-ma de la distanta, s-au ridicat, au scos un sunet ca de

clopot

care a putut fi auzit din ciclu in ciclu si s-au deplasat prin spatiu

catre sufletul meu.

Fugit-am atunci repede din calea lor, inapoi de la capatul de neimaginat

al timpului.

Dar ei m-au urmarit continuu, miscandu-se in unghiuri ciudate necunoscute

omului.

Pe tarmurile gri al capatului TIMPULUI-SPATIU am gasit PAZITORII Barierei,

Atacand Sufletul care incearca sa treaca dincolo de timp.

Am fugit in cercuri inapoi in corp.

Am fugit dar cu repeziciune m-au urmarit si ei.

Devoratorii m-au urmarit, cautand prin unghiuri sa-mi mistuie Sufletul.

Afla, omule, ca Sufletul care provoaca Bariera poate fi inrobit

De catre PAZITORII de dincolo de timp, tinut in robie pana cand acest

ciclu se incheie

Si lasat in urma cand constiinta pleaca.

Intrat-am in corp.

Am creat cercuri ce nu au unghiuri,

Am creat forma care din forma mea a fost creata.

mi-am transformat corpul intr-un cerc

iar urmaritorii s-au pierdut in cercurile timpului.

Cu toate acestea, cand ies din corp, trebuie sa fiu prudent oricand

Sa nu ma misc in unghiuri caci altfel sufletul meu poate sa nu mai fie

nicodata liber.

Sa stii ca PAZITORII Barierei se misca doar in unghiuri

Si niciodata pe curbele spatiului.

Doar miscandu-te si tu in curbe poti scapa de ei,

Caci in unghiuri te vor putea urmari.

Omule, ia aminte la ce-ti spun:

Nu cauta sa deschizi poarta ce da dincolo de timp.

Putini sunt cei care au reusit sa treaca de Bariera

Catre LUMINA mai mare ce straluce dincolo.

Caci trebuie sa stii ca de-a pururi locuitorii

Cauta astfel de Suflete pentru a le inrobi.

Asculta si ia aminte, omule:

Cauta sa te misti nu in unghiuri ci in curbe,

Iar daca, in timp ce esti in afara corpului,

Auzi un sunet ca un latrat de caine de vanatoare

Rasunand clar, ca un clopot in fiinta ta, fugi inapoi in corp in cercuri.

Dupa ce ai intrat in forma in care locuiesti, foloseste crucea si cercul

combinandu-le.

Deschide gura si foloseste-ti Vocea.

Rosteste CUVANTUL si vei fi eliberat.

Doar cel care are LUMINA pe deplin poate spera sa treaca de pazitorii caii.

Iar apoi trebuie sa se miste in curbe si unghiuri ciudate

Care sunt formate in directii necunoscute omului.

Asculta si ia aminte, omule:

Nu incerca sa treci de pazitorii caii.

Mai degraba cauta sa-ti sporesti Lumina si pregateste-te sa-ti continui

drumul.

LUMINA este telul tau suprem, fratele meu.

Cauta si gaseste de-a pururi Lumina pe calea ta.

TABLITA 9 - Cheia Libertatii Spatiului

Asculta-mi vocea, omule,

Ce te invata despre Intelepciunea si Lumina acestui ciclu;

Ce te invata cum sa alungi intunericul,

Ce te invata cum sa aduci Lumina in viata ta.

Cauta, omule, sa descoperi calea ce te duce spre VIATA eterna ca un SOARE.

Iesi de sub valul intunericului.

Cauta sa devii o Lumina in lume.

Fa din tine un vas pentru Lumina, o tinta pentru Soarele acestui spatiu.
Ridica-ti ochii catre Cosmos.

Ridica-ti ochii spre Lumina.

Rosteste cuvintele Locuitorului, cantul ce cheama Lumina.

Canta cantecul libertatii.

Canta cantecul Sufletului.

Creaza inalta vibratie care te va face UNA cu Intregul.

Fii una cu cosmosul.

Contopeste-te cu Lumina.

Fii un instrument al ordinii, o cale a LEGII pentru lume.

Omule, LUMINA ta este marea LUMINA, care straluce prin umbra carnii.

Trebuie sa te eliberezi de intuneric inainte de a te contopi cu LUMINA.

Umbrele intunericului te inconjoara.

Viata curge ca un suvoi prin tine.

Omule, trebuie sa te ridici iar corpul tau va pleca departe

Spre planurile care te inconjoara si care sunt totusi Una cu tine.

Priveste in jurul tau, omule.

Vezi-ti propria lumina reflectata.

Chiar si in intunericul din jurul tau

Lumina ta continua sa curga prin val.

Cauta de-a pururi intelepciunea.

Nu-i permite corpului tau sa te tradeze.

Stai in calea Luminii.

Alunga intunericul cu stralucirea ta.

Sa stii ca intelepciunea e vesnica.

Ea exista de cand a inceput TOTUL, faurind armonie din

Legea ce exista pe CALE.

Asculta, omule, la invatatura intelepciunii.

Asculta vocea ce vorbeste despre timpul trecut.

Iti voi dezvalui invataturi uitate, iti voi poveti despre intelepciunea

ascunsa in trecut,

Pierduta in mijlocul intunericului din jurul meu.

Sa stii, omule, ca tu esti intruchiparea tuturor lucrurilor.

Doar ca acest lucru a fost uitat, pierdut cand omul a fost inrobit,

Legat si ferecat in lanturile intunericului.

Cu foarte mult timp in urma, am renuntat la trup.

Am cutreierat liber prin imensitatea eterului,

Inconjurand unghiurile ce-l tineau pe om in robie.

Afla, omule, ca tu esti doar spirit.

Corpul nu inseamna nimic.

Sufletul e TOTUL.

Nu-i permite corpului tau sa fie o inchisoare.

Alunga intunericul si calatoreste in Lumina.

Renunta la trup, omule, si elibereaza-te, fii cu adevarat o Lumina ce e

UNA cu Lumina.

Cand te vei fi eliberat din robia intunericului

Si vei calatori in spatiu ca SOARE al LUMINII,

Atunci vei afla ca spatiul nu e nelimitat

Ci ca are granite sub forma de unghiuri si linii curbe.

Afla, omule, ca tot ceea ce exista

E doar o reprezentare a lucrurilor si mai marete care vor veni.

Materia este fluida si curge ca un fluviu,

Transformandu-se constant dintr-un lucru in altul.

Invatatura a existat de-a lungul epocilor;

Nu a fost niciodata schimbata, desi a fost ingropata in intuneric;

Nu s-a pierdut niciodata, desi a fost uitata de om.

Sa stii ca in spatiul in care locuiesti

Se afla alte spatii la fel de maret ca cel al tau,

Impletite prin centrul materiei tale

Dar totusi despartite in spatiile lor proprii.

Intr-un timp demult uitat, eu THOTH, am deschis poarta,

Am intrat in alte spatii si am aflat secretele ascunse.

Adanc in esenta materiei se afla ascunse multe secrete.

Noua sunt la numar dimensiunile ce se intrepatrund,

Si Noua sunt ciclurile spatiului.

Noua sunt difuziunile constiintei

Si Noua sunt lumile dintre lumi.

Da, Noua la numar sunt Maestrii ciclurilor

Care vin si de deasupra si de dedesubt.

Spatiul e plin de lucruri ascunse, caci spatiul e impartit de timp.

Cauta cheia catre timp-spatiu, si vei deschide poarta.

Sa stii ca prin spatiu-timp Constiinta exista cu siguranta.

Desi e ascunsa invataturii noastre ea exista totusi de-a pururi.

Cheia catre lumile din interiorul tau se gaseste doar in interiorul tau.

Caci omul e poarta misterelor si cheia care este Una cu Unul.

Cauta in interiorul cercului.

Foloseste CUVANTUL pe care ti l-am dezvaluit.

Deschide poarta din interiorul tau, iar atunci cu siguranta vei trai si tu.

Omule, tu crezi ca traiesti, dar sa stii ca e doar viata in moarte.

Caci atata vreme cat esti legat de corpul tau, pentru tine nu exista nici

un fel de viata.

Doar Sufletul e liber sa calatoreasca prin spatiu, si are o viata care e

cu adevarat viata.

Restul nu e decat robie, o incatusare din care trebuie sa te eliberezi.

Nu gandi ca omul e nascut pe pamant, desi s-ar putea sa vina de pe pamant.

Omul e un spirit nascut in lumina.

Dar, daca nu stie acest lucru, nu poate fi liber niciodata.

Intunericul in inconjoara pe cel nascut in lumina.

Intunericul inrobeste Sufletul.

Doar cel ce cauta poate spera sa se elibereze.

Umbre te inconjoara intunericul umple tot spatiul

Straluce, LUMINA a omului-suflet.

Umple intunericul spatiului.

Esti copilul MARII LUMINI amintesteti asta si vei fi liber.

Nu adasta in umbra.

Iesi din intunericul noptii Lumina, lasa-ti sufletul, tu SOARE NASCUT,

Sa se umple cu maretia Luminii, eliberat din lanturile intunericului,

Un Suflet care e UNU cu Lumina.

Tu esti cheia intregii intelepciunii.

In tine se afla tot timpul si spatiul.

Nu trai incatusat in intuneric.

Elibereaza-ti forma de Lumina din noapte.

Mareata Lumina ce umpli tot Cosmosul, curgi deplin catre om.

Fa din corpul lui o torta de lumina care sa nu se stinga niciodata printre

oameni.

Departe in trecut, cautat-am intelepciune, invataturi necunoscute omului.

Departe in trecut, am calatorit in spatiu acolo unde s-a nascut timpul.

Cautat-am intotdeauna si mai multa intelepciune

Pentru a o adauga la cea pe care o aveam deja.

Descoperit-am ca doar viitorul Detinea intelepciunea pe care o cautam.

In jos, spre SALILE DIN AMENTI am calatorit, intelepciune si mai multa

cautand.

Inrebat-am MAESTRII CICLURILOR despre calea spre intelepciunea pe care o

cautam.

Le-am adresat aceasta intrebare:

Unde se afla sursa TOTULUI?

Raspunsu-mi-a in tonuri preaputernice Vocea MAESTRULUI NOUA:

Elibereaza-ti sufletul de corp si vino cu mine in LUMINA.

Iesit-am din corpul meu, O flacara palpaind in noapte.

Stat-am in fata MAESTRULUI, scaldat in focul VIETII.

Cuprins fost-am apoi de o forta, mai puternica de intelegerea omului.

Aruncat fost-am in Abis prin spatii necunoscute omului.

Vazut-am matritele Ordinii din haos si unghiurile noptii.

Vazut-am LUMINA, rasarind din Ordine si auzit-am vocea Luminii.

Vazut-am flacara Abisului, producand Ordine si Lumina.

Am vazut Ordinea nascandu-se din haos.

Am vazut Lumina raspandind Viata.

Apoi auzit-am vocea.

Asculta si intelege.

Flacara este sursa tuturor lucrurilor, cea care contine toate lucrurile in

stare latenta.

Ordinea care a emis Lumina este CUVANTUL iar din CUVANT,

SE NASTE VIATA si existenta tuturor lucrurilor.

Vocea vorbi din nou, spunand:

VIATA din tine este CUVANTUL.

Gaseste VIATA din tine si vei avea puterea sa folosesti CUVANTUL.

Indelung privit-am flacara-Lumina, revarsandu-se din Esenta Focului,

Realizand ca VIATA e ORDINE si ca omul e una cu focul.

M-am intors in trup si am stat din nou in fata celo Noua,

Ascultand vocea Ciclurilor, vibrand de putere au vorbit ei:

Afla, tu THOTH, ca VIATA nu e decat CUVANTUL FOCULUI.

VIATA pe care o tot cauti nu e decat CUVANTUL din Lume ca un foc.

Cauta calea spre CUVANT iar Puterile vor fi cu siguranta ale tale.

Intrebatu-l-am apoi pe Noua:

Maestre, arata-mi calea.

Calea spre intelepciune.

Arata-mi calea spre CUVANT.

Imi raspunse el, MAESTRUL NOUA:

Prin ORDINE vei gasi calea.

Nu ai vazut ca CUVANTUL se naste din Haos?

Nu ai vazut ca LUMINA se naste din FOC?

Cauta si in viata ta aceasta ordine.

Echilibreaza-ti si ordoneaza-ti viata.

Potoleste-ti Haosul emotiilor si vei avea ordine in VIATA.

ORDINEA nascuta din haos

Iti va aduce CUVANTUL SURSEI,

Iti va aduce puterea CICLURILOR,

Si va face din Sufletul tau o forta ce va traversa epocile,

Un SOARE perfect din Sursa.

Ascultat-am vocea iar cuvintele mi-au intrat adanc in suflet.

Dintotdeauna cautat-am ordinea care sa ma poata apropia de CUVANT.

Afla ca cel ce ajunge la el trebuie sa fie mereu in ORDINE pentru a putea

Folosi CUVANTUL desi aceasta ordine nu a fost si nici nu poate fi vreodata.

Asculta aceste cuvinte, omule.

Fa-le parte din viata ta.

Cauta sa cuceresti aceasta ordine

Si Unul cu CUVANTUL vei deveni.

Straduieste-te sa obtii LUMINA pe calea Vietii.

Cauta sa fii Unul cu SOARELE/starea.

Cauta sa nu fii decat LUMINA.

Gandeste-te doar la Unicitatea Luminii cu corpul omului.

Afla ca totul e Ordine nascuta din Haosul nascut in lumina.

TABLITA 10 - Cheia Timpului

Asculta, omule. Invata din intelepciunea mea.

Afla despre misterele adanc ascunse ale spatiului.

Afla despre GANDUL ce creste in abis,

Aducand Ordinea si Armonia in spatiu.

Afla, omule, ca tot ce exista fiinteaza doar datorita LEGII.

Cunoaste LEGEA si vei fi liber, nu vei mai fi niciodata inrobit de noapte.

Departe, in spatii ciudate, calatorit-am in adancul abisului timpului,

Pana cand mi s-a revelat totul.

Sa stii ca misterul e mister doar cand el e invatatura necunoscuta omului.

Dupa ce vei fi explorat toate misterele sufletului,

Invatatura si intelepciunea iti vor apartine cu siguranta.

Cauta sa inveti ca TIMPUL este secretul prin care te poti elibera din

acest spatiu.

Indelung cautat-am eu, INTELEPCIUNE, intelepciunea;

Si voi continua sa caut pana la sfarsitul eternitatii

Caci stiu ca de-a pururi, se va indeparta de mine telul pe care doresc

sa-l ating.

Chiar si MAESTRII CILCURILOR stiu ca nu si-au atins scopul inca,

Caci cin intelepciunea lor ei stiu ca ADEVARUL se dezvolta neincetat.

Odata, intr-un timp trecut, m-am adresat Locuitorului.

L-am intreabt despre misterele timpului si spatiului.

I-am adresat intrebarea care clocotea in mine:

Maestre, ce e timpul?

Imi raspunse apoi, Maestrul:

Afla, Thoth, ca la inceput Exista VID si nefiinta, o nefiinta fara spatiu

si timp.
In aceea nefiinta a aparut un gand, semnificativ, atottriumfator,

Care a umplut VIDUL.

Nu exista materie ci doar forta, o miscare, un vartej sau vibratie

A gandului semnificatv care a umplut VIDUL.

L-am intrebat pe Maestru:

Acest gand era etern?

Imi raspunse LOCUITOTUL, zicand:

La inceput, gandul era etern

Iar pentru ca gandul sa poata fi etern, trebuia sa existe si timp.

Astfel ca in gandul atottriumfator aparu LEGEA TIMPULUI.

Da, timpul care exista in toate spatiile, care pluteste lin si ritmic

Care se afla de-a pururi intr-o stare fixa.

Timpul nu se schimba dar toate lucrurile se schimba in timp.

Pentru ca timpul e forta ce separa evenimentele.

Timpul nu se afla in miscare dar tu te misti in timp

Asa cum constiinta ta se misca intre evenimente.

Da, prin timp exista o existenta UNICA eterna.

Sa stii ca desi in timp esti despartit, esti totusi UNUL in toate

timpurile existente.

Inceta atunci vocea LOCUITORULUI,

Iar eu plecat-am sa meditez asupra timpului.

Caci stiam ca acele cuvinte erau pline de intelepciune

Si ca ele erau o cale de a explora misterele timpului.

Ades am reflectat la cuvintele LOCUITORULUI.

Apoi cautat-am sa aflu secretul timpului.

Descoperit-am ca timpul se misca in unghiuri ciudate.

Totusi doar prin linii curbe puteam sa sper ca voi afla cheia

Ce-mi va prmite sa am acces la timp-spatiu.

Descoperit-am ca doar miscandu-ma in sus iar apoi spre dreapta

Puteam sa ma eliberez din timpul miscarii.

Iesit-am din corp, si m-am deplasat cu miscari ce m-au schimbat in timp.

Ciudate privelisti am mai vazut in timpul calatoriilor mele,

Multe secrete mi s-au infatisat.

Da, vazut-am inceputul omului, am aflat din trecut ca nimic nu e nou.

Cauta, omule, sa afli calea ce duce prin spatii

Care sunt formate in timpul ce va veni.

Nu uita, omule, in timp ce cauti ca Lumina este telul pe care doresti sa-l

atingi.

Cauta Lumina pe calea ta iar telul tau va dura de-a pururi.

Nu-ti lasa sufletul sa se intoarca spre intuneric.

Sufletul sa-ti straluce, sa fii un Soare pe cale.

Afla stralucirea nemuritoare, iti vei gasi intotdeauna Sufletul ascuns in

Lumina,

Niciodata inrobit de intuneric, stralucind de-a pururi ca un Soare al

Luminii.

Da, chiar daca e ascuns in intuneric sufletul tau, o scanteie a flacarii

adevarate exista.

Fii Unu cu cea mai mareata Lumina.

Descopera in SURSA, SFARSITUL telului tau.

Lumina e viata, caci fara mareata Lumina nimic nu poate exista vreodata.
Afla ca in toata materia formata, sufletul Luminii exista intotdeauna.

Da, chiar daca e ascunsa in intuneric lumina primordiala exista intotdeauna.

O data am stat in SALILE DIN AMENTI

Si am ascultat vocea MAESTRILOR DIN AMENTI,

Rostind in tonuri ce rasunau in linistea de acolo, cuvinte atotputernice.

Au cantat cantecul ciclurilor, cuvintele ce deschid calea catre dincolo.

Da, am vazut marea cale deschisa si am privit un moment catre dincolo.

Vazut-am miscarea ciclurilor, la fel de imense pe cat putea transmite si

gandul SURSEI.

Stiut-am atunci ca pana si Infinitul se misca catre acelasi final de

negandit.

Vazut-am ca Cosmosul e Ordine si o parte a unei miscari care se intinde in

tot spatiul,

O parte a unei Ordini a Ordinilor, miscandu-se constant intr-o armonie a

spatiului.

Vazut-am rotirea ciclurilor ca niste cercuri uriase pe cer.

Stiut-am atunci ca tot ceea ce are fiinta creste pentru a intalni o alta

fiinta

Intr-o indepartata grupare a spatiului si timpului.

Stiut-am atunci ca in Cuvinte se afla puteri ce deschid planuri ascunse

omului.

Ca chiar in cuvinte sta ascunsa cheia ce va deschide calea spre ce e sus

si jos.

Asculta, omule, acest cuvant pe care ti-l incredintez.

Foloseste-l si vei descoperi puterea din el cand il vei rosti.

Spune cuvantul: „ZIN-URU” si putere vei descoperi in el.

Totusi trebuie sa intelegi ca omul este din Lumina si ca Lumina este a

omului.

Asculta, omule, despre un mister mai ciudat decat toate cate se afla sub

Soare.

Afla, omule, ca tot spatiul e plin de lumi incluse in alte lumi;

Da, una intr-alta dar totusi despartite de Lege.

Pe cand ma aflam in cautarea intelepciunii, am deschis poarta ce LE

desparte de om.

Chemat-am din alte planuri ale existentei,

Una care era mai frumoasa decat fiicele oamenilor.

Da, am chemat-o din spatiu, sa straluce ca Lumina in lumea oamenilor.

Folosit-am toba Sarpelui.

Purtat-am roba rosie-aurie.

Pusu-mi-am pe cap coroana de Argint.

In jurul meu un cerc de cinabru stralucea.

Ridicatu-mi-am bratele si rostit invocatia

Ce deschide calea spre planurile de dincolo,

Strigat-am la MAESTRII SEMNELOR ce se aflau in caminele lor:

Maestri ai celor doua orizonturi, cei ce paziti cele trei porti,

Ce stati Unul la dreapta si Unul la stanga in timp ce STEAUA urca pe

tronul sau

Si domneste peste semnul lui.

Da, print intunecat din ARULU, deschide portile taramului intunecat, ascuns

Si elibereaz-o pe cea pe care o tii captiva.

Asculta-ti la mine, Maestri intunecati si Maestri Luminati,

Pe numele voastre secrete va numesc, nume pe care le stiu si le pot pronunta,

Ascultati-ma si supuneti-va dorintei mele.

Aprins-am apoi cu flacara cercul din jurul meu si am strigat-O

In planurile-spatiu de dincolo.

Fiica a Luminii intoarce-te din ARULU.

De sapte ori cate sapte ori trecut-am prin foc.

Mancare nu am mancat.

Apa nu am baut.

Te chem din ARULU, din taramurile din EKERSHEGAL,

Te chem, doamna a Luminii.

Eliberata era acum de MAESTRII noptii,

Libera sa traiasca in Lumina Soarelui pamantean,

Libera sa traiasca ca si copil al Luminii.

Ascultati, copii mei.

Magia este invatatura si nu e decat Lege.

Nu va temeti de puterea din voi caci ea se supune Legii ca si stelele de

pe cer.

Sa stiti ca fara invatatura intelepciunea este magica si nu vine din Lege.

Dar sa stiti ca prin invatatura va puteti apropia si mai mult de un loc in

Soare.

Ascultati, copii mei si urmati-mi invatatura.

Cautati continuu Lumina.

Straluciti in lumea oamenilor, fiti o Lumina ce va straluci printre oameni.

Urmati-mi si insusiti-va magia mea.

Sa stiti ca toata forta e a voastra daca doriti asta.

Nu va temeti de calea ce va duce spre invatatura,

Ci, dimpotriva, luminati calea intunecata.

Lumina iti apartine, omule, e la indemana ta.

Descatuseaza-te si vei fi liber.

Afla ca Sufletul tau traieste in sclavie

Incatusat de temeri care te fac rob.

Deschide ochii si priveste mareata LUMINA-SOLARA.

Nu te teme caci totul iti apartine.

Teama este precum MAESTRUL intunecatului ARULU

Pentru cel ce nu a infruntat niciodata teama intunericului.

Da, sa stii ca teama are o existenta

Creata de cei care sunt sclavii propriilor temeri.

Eliberati-va din sclavie, copii mei, si pasiti in Lumina glorioasei zile.

Nu va indreptati niciodata gandurile spre intuneric

Si veti deveni cu siguranta UNA cu Lumina.

Omul nu e decat ce crede el ca e, un frate al intunericlui sau un copil al

Luminii.

Pasiti in Lumina, Copii mei.

Pasiti pe calea ce duce spre Soare.

Asculta intelepciunea mea.

Foloseste cuvantul pe care ti l-am incredintat.

Foloseste-l si vei gasi cu siguranta putere si intelepciune si Lumina

pentru a pasi pe cale.

Cauta si descopera cheia pe care ti-am incredintat-o

Si vei fi de-a pururi un Copil al Luminii.

TABLITA 11 - Cheia catre ce este Sus si Jos

Ascultati si luati aminte, copii ai lui Khem,

La cuvintele pe care vi le incredintez si care va vor aduce Lumina.

Sa stiti, oamenilor, ca I-am cunoscut pe parintii vostri,

Da, parintii vostri de acum mult timp.

Fara sa cunosc moartea am trecut prin toate epocile,

Traind printre voi inca de la inceputuri.

M-am straduit intotdeauna sa va conduc spre Lumina Marelui Suflet,

Sa va scot din intunericul noptii.

Aflati voi, oameni in mijlocul carora pasesc,

Ca eu, Thoth, detin toata invatatura

Si toata intelepciunea cunoscute de oameni din cele mai vechi timpuri.

Pastrator fost-am al secretelor marelui popor, posesorul cheii ce duce

spre viata.

V-am crescut, copii mei, de cand va aflati in intunericul Zilelor de Demult.

Asculatti acum cuvintele mele pline de intelepciune.

Ascultati mesajul pe care vi-l aduc.

Ascultati cuvintele pe care vi le incredintez, si va veti ridica din

intuneric spre Lumina.

Departe, in trecut, cand am venit prima data la voi, v-am gasit ascunsi in

pesteri.

Ridicatu-v-am prin puterea si intelepciunea mea

Pana cand ati inceput sa straluciti ca oameni intre oameni.

Da, v-am gasit fara de stiinta.

Doar cativa erati mai presus de animale.

V-am cultivat continuu scanteia constiintei voastre

Pana cand intr-un tarziu ati luminat ca oameni.

Va voi impartasi acum invatatura straveche ce depaseste gandirea rasei

voastre.

Aflati ca noi, cei din Marea Rasa

Am detinut si detinem inca cunostinte mai presus de cele ale omului.

Intelepciune pe care am primit-o de la popoarele nascute printre stele,

Intelepciune si invatatura dincolo de puterea de intelegere a omului.

Catre noi coborat-au maestrii intelepciunii

La el de indepartati de noi precum sunt eu de voi.

Ascultati acum intelepciunea pe care vreau sa v-o impartasesc.

Folositi-o si liberi veti fi.

Sa stiti ca in piramida pe care am construit-o sunt Cheile ce va vor arata

Calea spre viata.

Da, trageti o linie de la marele chip pe care l-am construit,

Catre varful piramidei, construita ca o poarta.

Trageti inca o linie, opusa la acelati unghi si directie.

Sapati si veti gasi ce am ascuns.

Acolo veti gasi intrarea subpamanteana

Catre secretele ascunse ininte ca voi sa deveniti oameni.

Va voi spune acum despre misterul ciclurilor

care se deplaseaza cu miscari ciudate pentru ce e finit,

caci infinite sunt ele dincolo de intelegerea omului.

Aflati ca sunt noua cicluri;

Da, noua deasupra si paisprezece dedesubt,

Deplasandu-se in armonie catre locul de contopire care va exista intr-un

timp viitor.

Sa stiti ca Maestrii Ciclurilor sunt unitati de constiinta trimise sa

uneasca Asta cu Totul.

Au cel mai inalt nivel de constiinta dintre toate Ciclurile, lucrand in

armonie cu Legea.

EI stiu ca in timp totul va atinge perfectiunea,

Neamiexistand nimic deasupra si dedesubt, ci totul va fi Unu

Intr-un Infinit perfect, o armonie a tuturor in Unicitatea Totului.

Departe sub scoarta Pamantului in Salile din Amenti stau cei Sapte,

Maestri ai Ciclurilor,

Da, si inca unul, Maestrul de dedesubt.

Sa stiti totusi ca in Infinit nu exista nici sus nici jos.

Dar intotdeauna exista si va exista Unicitatea Tuturor cant totil va fi

incheiat.

Ades am sta inaintea Maestrilor Totului.

Ades din fantana intelepciunii lor am baut si

Mi-am umplut atat corpul cat si Sufletul cu Lumina lor.

Povestitu-mi-au despre cicluri si despre Legea care le ofera ce trebuie

pentru a exista.

Da, mi-a vorbit Maestrul Noua, zicand:

Thot, maret esti printre copii Pamanrului, dar exista secrete pe care nici
tu nu le cunosti.

Stii ca ai venit dintr-un spatiu-timp inferior acestuia

Si stii ca vei calatori catre un spatiu-timp superior.

Dar putine stii despre secretele ce se ascund in ele,

Putine stii despre intelepciunea de dincolo.

Sa stii ca tu, ca intreg, in aceasta constiinta nu esti decat o celula in

proces de dezvoltare.

Constiinta de sub tine se dezvolta continuu in sensuri diferite de cele pe

care le cunosti.

Da, desi intr-un spatiu-timp inferior tie,

Ea se extinde in directii ce sunt diferite

De cele ale tale.

Caci trebuie sa stii ca ea se evolueaza ca rezultat al dezvoltarii tale

Dar nu in acelasi fel in care te-ai dezvoltat tu.

Evolutia ta trecuta si prezenta au produs o cauza si un efect.

Nici o constiinta nu urmeaza calea celor dinaintea ei,

Caci astfel totul ar fi doar o repetitie, de prisos.

Fiecare constiinta, in ciclul in care exista isi urmeaza propria cale spre

telul suprem.

Fiecare joaca un rol in Planul Cosmosului.

Fiecare joaca un rol catre telul suprem.

Cu cat e mai indepartat ciclul, cu atat e mai mare

invatatura lui si capacitatea de a ingloba Legea in tot.

Afla ca in ciclurile inferioare noua tu te ocupi de partile mai mici ale

Legii
In timp ce noi, cei din ciclul care se intinde la Infinit

Ne straduim sa construim o Lege mai mareata.

Fiecare are un rol de jucat in cicluri.

Fiecare trebuie sa-si desavarseasca opera.

Ciclul inferior tie nu ti-e inferior totusi ci e format doar pentru o

nevoie ce exista.

Caci trebuie sa stii ca fantana intelepciunii ce produce ciclurile cauta

continuu

Sa afle noi puteri.

Sa stii ca invatatura se castiga doar prin practica,

Iar intelepciunea provine doar din invatatura

Si astfel sunt create cilurile de catre Lege.

Sunt unelte cu ajutorul carora se obtine invatatura

Pentru Planul Legii care este Sursa Totului.

Ciclul inferior nu e cu adevarat inferior ci doar diferit in spatiu si timp.

Constiinta de acolo lucreaza si testeaza lucruri mai mici decat cele ce

esti tu.

Si asa cum tu cultivi lucruri mai marete, la fel deasupra ta sunt cei ce

cultiva si ei

Ca si tine, alte legi.

Diferenta ce exista intre cicluri rezida doar in capacitatea de a lucra cu

Legea.

Noi, cei care existam in cicluri superioare celui al tau, suntem cei ce au

aparut primii

Din Sursa si care au castigat, in trecerea prin Timp-spatiu, capacitatea

de a folosi

Legile Mai Marelui ce sunt mai presus de intelegerea omului.

Nimic nu e cu adevarat inferior tie ci doar se afla intr-o operatie

diferita a Legii.

Priveste in sus sau in jos, vei gasi acelasi lucru.

Caci totul nu e decat o parte a Unicitatii care sta la baza Sursei Legii.

Constiinta care se afla sub tine este o parte a ta asa cum si noi suntem o

parte din tine.

Tu, ca si copil nu ai avut invatatura pe care ai acumulat-o crescand.

Compara ciclurile cu omul in calatoria lui de la nastere la moarte

Si vei vedea in ciclul inferior tie copilul cu invatatura pe care o are;

Apoi priveste-te adult, avansand in invatatura pe masura ce timpul trece.

Priveste-ne si pe noi, copii ajunsi la maturiate

Cu invatatura si intelepciunea acumulate odata cu trecerea anilor.

La fel, Thoth, sunt si ciclurile constiintei, copii in diferite momente

ale dezvoltarii,

Totusi toate provenind de la aceasi Sursa, Intelepciunea,

Si toate la Intelepciune reintorcandu-se.

Inceta apoi sa-mi vorbeasca El si se aseza in linistea obisnuita Maestrilor.

Apoi imi vorbi din nou, zicand:

„Thoth, mult timp am petrecut Noi in Amenti, pazind flacara vietii din Sali.

Afla totusi ca suntem parte a Ciclurilor noastre cu Vederea noastra

ajungand la ele si mai departe.

Da, stim ca din toate, nimic nu conteaza cu exceptia evolutiei

Datorate Sufletului nostru.

Stim ca carnea e efemera.

Lucrurile pe care oamenii le respecta nu inseamna nimic pentru noi.

Nu cautam nimic ce are legatura cu corpul ci doar cu starea de perfectiune

a Sufletului.

Cand voi, oamenii, veti invata ca nimic in afara evolutiei Sufletului nu

conteaza,

Abia atunci veti fi liberi cu adevarat din robie, liberi sa lucrati in

armonie cu Legea.

Afla, omule, ca trebuie sa tintesti spre perfectiune, caci doar asa iti

vei atinge scopul.

Desi ar trebui sa stii ca nimic nu e perfect, totusi ar trebui sa fie

tinta si scopul tau.

Inceta din nou vocea lui Noua, iar cuvintele se scufundara in constiinta mea.

Acum, caut si mai multa intelepciune ca sa pot fi perfect in Lege cu Totul.

Curand cobor in Salile din Amenti pentru a trai sub recea floare a vietii.

Tu, cel ai primit invatatura, nu ma vei mai vedea.

Totusi trai-voi de-a pururi in intelepciunea pe care ti-am oferit-o.

Tot ceea ce e omul, exista datorita intelepciunii lui.

Tot ceea ce va fi omul, e rezultatul cauzei lui.

Asculta-mi acum vocea si devino mai maret decat omul obisnuit.

Ridica-ti ochii, lasa Lumina sa-ti inunde fiinta,

Fii de-a pururi un Copil al Luminii.

Doar prin stradanii vei evolua catre Planul unde Lumina e Totul.

Fii maestrul tuturor celo ce te inconjoara.

Nu te lasa niciodata condus de efectele vietii tale.

Creaza apoi cauze si mai perfecte iar in timp vei deveni un Soare al Luminii.

Liber, lasa-ti sufletul sa se inalte de-a pururi, eliberat din robia si

lanturile noptii.

Ridica-ti ochii spre Soarele de pe cerul-spatiu.

Permite-i sa fie un simbol al vietii.

Aminteste-ti ca esti Lumina Mareata, perfect in sfera ta proprie,

Unde esti liber.

Nu cauta niciodata inspre intuneric.

Ridica-ti ochii spre spatiul de deasupra.

Libera lasa-ti flacara sa arda si vei fi un Copil al Luminii.

TABLITA 12 - Legea Cauzei si a Efectului si Cheia Profetiei

Asculta, omule, cuvintele intelepciunii mele,

Asculta vocea lui Thoth, atlantul.

Stapanit-am Legea spatiului si timpului.

Cunostinte am acumulat despre timpul viitor.

Astfel stiu ca omul in miscarea lui prin spatiu-timp va fi de-a pururi Una

cu Totul.

Sa stii, omule, ca viitorul e ca o carte deschisa pentru cel ce stie sa

citeasca.

Fiecare efect va aduce cu sine si cauza lui

Caci fiecare efect provine din cauza primordiala.

Afla ca viitorul nu e fix sau stabil ci variaza pe masura ce cauza produce

efectul.
Cerceteaza cauza pe care o creezi, si vei descoperi cu siguranta ca totul

e efect.

Asa ca omule, fii sigur ca efectele pe care le produci

Sunt intotdeauna cauzele unor efecte si mai perfecte.

Afla ca viitorul nu e fix ci ca el urmeaza vointa omului pe masura ce

acesta se misca

Prin miscarile spatiului-timp catre telul unde incepe un timp nou.

Omul poate citi viitorul doar prin intermediul cauzelor care produc efecte.

Cauta in interiorul a ceea ce a produs cauza si vei descoperi cu siguranta

efectele.

Asculta, omule, cand iti vorbesc despre viitor, despre efectul ce urmeaza

cauza.

Sa stii ca omul in calatoria lui spre lumina

Cauta de-a pururi sa se elibereze din noaptea ce-l inconjoara,

Precum umbrele ce inconjoara stelele pe cer si, la fel ca si stelele de pe

cerul-spatiu, si el

Va straluci din umbra noptii.

Destinul sau il va conduce mereu spre inainte pana va deveni Una cu Lumina.

Da, desi calea pe care o are de strabatut se afla in mijlocul umbrelor,

Inaintea lui straluce de-a pururi Marea Lumina.

Chiar daca intunecat ii va fi drumul va infrange

Umbrele ce zboara in jurul lui precum noaptea.

Departe in viitor, vad omul ca nascut din Lumina,

Eliberat de intunericul ce inrobeste Sufletul,

Traind in Lumina fara lanturile intunericului

Care sa acopere Lumina care e de fapt Lumina Sufletului sau.

Afla, omule, ca inainte de a realiza acest lucru

Multe umbre ale intunericului vor cadea asupra Luminii tale

Incercand sa stinga Lumina Sufletului care se zbate sa fie libera.

Mareata e lupta dintre Lumina si intuneric, veche de epoci si totusi noua

intotdeauna.

Totusi, intr-un timp departe in viitor Lumina va fi Totul iar intunericul

va fi invins.

Asculta, omule, cuvintele mele pline de intelepciune.

Pregateste-te iar Lumina ta nu va fi umbrita.

Omul s-a ridicat si a decazut la fel cum noile valuri de constiinta curg

dinspre marele

Abis de sub noi spre Soarele telului sau.

Voi, copii mei, v-ati ridicat de unde va aflati, adica cu putin deasupra

animalelor,

Iar acum sunteti cei mai mareti dintre oameni.

Totusi inaintea voastra au fost altii mai mareti decat voi.

Si, la fel cum altii, inaintea voastra au decazut, si voi veti ajunge la

un sfarsit.

Iar peste taramul unde locuiti acum, barbarii vor veni iar Lumina se va

ridica.

Uitata va fi intelepciunea-straveche, dar va trai totusi ascunsa oamenilor.

Da, pe pamantul pe care il numiti Khem, rase vor aparea si vor disparea.

Uitati veti fi de copii omului.

Voi va veti fi mutat intr-un spatiu-stelar dincolo de voi

Lasand in urma acest loc in care ati locuit.

Sufletul omului se misca mereu spre inainte, nefiind legat de nici o stea.

Ci indreptandu-se de-a pururi spre maretul tel unde se va contopi cu

Lumina Totului.

Sa stiti ca veti merge mereu inainte, impinsi de Legea cauzei si a efectului

Pana cand, in cele din urma, ambele vor deveni Unu.

Da, omule, dupa ce vei fi disparut, vor veni altii in locul unde ai trait tu.

Invatatura si intelepciunea vor fi uitate cu totul si doar amintirea

Zeilor va supravietui.

Asa cum eu sunt pentru voi un Zeu datorita invataturii mele,

La fel si voi veti fi Zeii viitorului

Datorita invataturii voastre care va fi cu mult deasupra celei pe care o

vor avea ei.

Aflati totusi ca in toate epocile omul va avea acces la Lege oricand doreste.

Epocile viitoare vor fi martorele reinvierii intelepciunii

Pentru cei care vor mosteni locul tau pe aceasta stea.

Ei, la randul lor, vor capata intelepciune

Si vor invata sa alunge intunericul cu ajutorul Luminii.

Mult vor trebui sa se zbata totusi de-a lungul epocilor

Pentru a se bucura de libertatea Luminii.

Apoi asupra omului se va abate marele razboi

Ce va cutremura Pamantul si il va indeparta de la drumul sau.

Da, iar apoi Fratii Intunecati vor incepe razboiul dintre Lumina si

intuneric.

Cand omul va fi cucerit din nou oceanul si va zbura in aer cu aripi

asemeni pasarilor;

Cand va fi invatat sa struneasca fulgerul, atunci va incepe timpul

razboiului.

Mare va fi batalia, mare razboiul dintre intuneric si Lumina.

Natii se vor ridica impotriva natiilor

Folosind fortele intunericului ca sa distruga Pamantul.

Arme puternice vor nimici pamantenii pana cand jumatate din popoare vor

disparea.

Atunci vor veni fii Diminetii si vor decreta pentru copii oamenilor:

Oameni, incetati lupta impotriva fratilor vostri.

Doar asa veti putea ajunge la Lumina.

Incetati cu neincrederea, fratii nostri, si urmati calea stiind ca e cea

dreapta.

Atunci oamenii vor inceta lupta, frate contra frate si tata contra fiu.

Atunci se va ridica stravechea casa a poporului meu

Din locul ei, de sub undele intunecate ale oceanului.

Din acel moment va incepe Epoca Luminii iar toti oamenii vor cauta Lumina

telului.

Atunci Fratii Luminii vor conduce oamenii.

Alungat fi-va intunericul noptii.

Da, copiii omului vor inainta spre marele tel.

Copii ai Luminii vor deveni.

Flacara flacarii vor fi de-a pururi Sufletele lor.

Invatatura si intelepciunea vor fi ale omului

In marea epoca caci el se va apropia de flacara nemuritoare,

Sursa intregii intelepciuni, locul inceputului care e Una cu sfarsitul

tuturor lucrurilor.

Da, intr-un timp nenascut inca, toate vor deveni Una si Una va fi Totul.

Omul, o flacara perfecta a acestui Cosmos, va ajunge intr-un loc printre

stele.

Da, va pleca chiar din acest spatiu-timp in altul aflat dincolo de stele.

Indelung m-ati ascultat, Copiii mei,

Indelung ati ascultat intelepciunea lui Thoth.

Acum plec dintre voi spre intuneric.

Acum ma indrept spre Salile din Amenti, ca sa locuiesc acolo in viitor

cand Lumina

Va veni din nou la oameni.

Sa stiti totusi ca spiritul meu va fi de-a pururi cu voi,

Calauzindu-va pasii pe calea Luminii.

Pastrati cu grija secretele pe care vi le incredintez

Iar spiritul meu va va pazi cu siguranta de-a lungul vietii voastre.

Priviti tot timpul calea ce duce spre intelepciune.

Pastrati Lumina drept tel de-a pururi.

Nu va inlantuiti Sufletul in robia intunericului;

Lasati-l sa zboare liber spre stele.

Acum va las pentru a merge sa locuiesc in Amenti.

Fiti copiii mei in aceasta viata si in urmatoarea.

Va veni timpul cand si voi nu veti mai cunoaste moartea,

Traind de-a pururi ca o Lumina intre oameni.

Paziti intrarea in Salile din Amenti.

Paziti secretele pe care le-am ascuns printre voi.

Nu lasati intelepciunea sa ajunga la barbari.

Secreta sa o pastrati pentru cei ce cauta Lumina.

Acum plec.

Primiti binecuvantarea mea.

Urmati-mi calea si veti urma Lumina.

Armonizati-va Sufletul cu Marea Esenta.

Constiinta voastra sa fie Una cu Marea Lumina.

Chemati-ma atunci cand aveti cu adevarat nevoie de mine.

Rostiti-mi numele de trei ori la rand:

Chequetet, Arelich, Volmalites.

TABLITA 13 - Cheile Vietii si Mortii

Asculta, omule, intelepciunea.

Asculta Cuvantul care te va umple de Viata.

Asculta Cuvantul care va alunga intunericul.

Asculta vocea care va alunga noaptea.

Secrete si intelepciune am oferit copiilor mei;

Invatatura si putere venite din vechime.

Nu stii ca totul se va deschide

Cand vei descoperi unicitatea tuturor lucrurilor?

Una vei deveni cu Maestrii Secretelor,

Cuceritori ai Mortii si Maestri ai Vietii.

Da, vei afla despre floarea din Amenti

Despre floarea vietii ce straluceste in Sali.

In Spirit vei ajunge in Salile din Amenti

Si vei aduce inapoi intelepciunea ce traieste in Lumina.

Sa stii ca poarta spre putere e secreta.

Sa stii ca poarta spre viata trece prin moarte.

Da, prin moarte dar nu asa cum stii tu moartea

Ci o moarte care e viata si care e foc si Lumina.

Doresti sa cunosti secretul adanc ascuns?

Priveste in sufletul tau unde se afla invatatura.

Afla ca in tine e ascuns secretul, Sursa vietii si a mortii.

Asculta omule, in timp ce-ti impartasesc secretul,

In timp ce iti revelez secretul celor vechi.

Adanc in inima Pamantului se afla floarea, Sursa Spiritului

Care tine totul in forma proprie.

Afla ca Pamantul e viu asa cum tu esti viu in propria-ti forma formata.

Floarea Vietii este precum propriul tau loc al Spiritului si curge prin

Pamant

Asa precum al tau curge prin forma ta;

Daruind viata Pamantului si copiilor lui, reinnoind Spiritul din forma in

forma.

Acesta este Spiritul care este forma corpului tau, modelandu-se in propria

lui forma.

Afla, omule, ca forma ta e duala, echilibrata in polaritate desi formata

in propria forma.

Afla ca atunci cand Moartea se apropie cu repeziciune de tine,

Acest lucru se intampla doar pentru ca echilibrul tau este zdruncinat.

Se intampla doar pentru ca un pol s-a pierdut.

Sa stii ca secretul vietii din Amenti este secretul refacerii echilibrului

polilor.

Tot ceea ce exista are forma si traieste datorita Spiritului vietii din poli.

Nu intelegi ca in sufletul Pamantului se afla echilibrul tuturor

lucrurilor care exista

Si au fiinta pe suprafata lui?

Sursa Spirirului tau este atrasa din centrul pamantului

Caci in forma pe care o ai tu esti una cu Pamantul.

Cand vei fi invatat sa-ti pastrezi echilibrul propriu

Atunci vei atrage echilibrul Pamantului.

Vei exista atunci in acelasi timp cu Pamantul,

Schimbandu-ti forma doar cand se va schimba si Pamantul.

Nu vei mai cunoaste moartea ci vei fi una cu aceasta planeta,

Pastrandu-ti forma pana totul va disparea.

Asculta, omule, secretul pe care ti-l incredintez

Astfel incat nici tu sa nu mai cunosti schimbarea.

Asaza-te o ora in fiecare zi cu capul orientat spre locul unde se afla

polul pozitiv (nord).

In fiecare zi timp de o ora capul tau trebuie sa fie indreptat spre polul

negativ (sud).

In timp ce capul e indreptat spre nord pastreaza-ti mintea intre piept si

cap.

Iar cand capul este indreptat spre sud, pastreaza-ti gandurile intre piept
si picioare.

Pastreaza-te in echilibru odata la sapte zile iar echilibrul tau va fi mai

puternic ca oricand.

Da, daca esti batran, corpul tau se va simti revigorat

Iar puterea ta va deveni ca cea a unui tanar.

Acesta este secretul stiut de Maestri prin care tin la distanta Moartea.

Nu uita sa urmezi calea pe care ti-am aratat-o, caci atunci cand vei fi

trecut de 100 de ani

Neglijand-o, vei atrage Moartea.

Asculta-mi cuvintele si urmeaza calea.

Pastreaza-ti echilibrul si traieste in viata.

Asculta-mi vocea, omule.

Asculta intelepciunea care te fereste de Moarte.

Cand la sfarsitul sarcinii incredintate vei dori sa pleci din aceasta viata,

Treci in planul unde Sorii Diminetii traiesc si fiinteaza ca si Copii ai

Luminii.

Treci fara durere si fara regrete in planul unde exista Lumina eterna.

Mai intai intinde-te cu capul spre est.

Asaza-ti mainile suprapuse peste Sursa vietii tale (plexul solar).

Asaza-ti constiinta in centrul vietii.

Rasuceste-o si desparte-o spre nord si spre sud.

Trimite jumatate spre nord.

Iar cealalta jumatate spre sud.

Desfa-te din stransoarea fiintei tale

Iar din forma ta scanteia argintie isi va lua zborul in sus spre Soarele
diminetii,

Pentru a se uni cu Lumina de unde a izvorat.

Acolo va straluci pana cand dorinta se va crea.

Apoi se va intoarce intr-un loc si intr-o forma.

Afla omule ca astfel trec marile Suflete dupa voia lor, dintr-o viata in

alta.

La fel se intampla si cu Avatarul

Care moare atunci cand doreste si traieste atunci cand doreste.

Asculta omule si soarbe din intelepciunea mea.

Invata secretul care e Stapanul Timpului.

Invata cum cei pe care ii nu,esti Maestri sunt capabili sa-ti aminteasca

vietile trecute.

Maret e secretul dar totusi usor de stapanit,

Dandu-ti astfel posibilitatea de a stapani timpul.

Cand moartea se va apropia de tine nu te teme, amintesteti ca esti

stapanul Mortii.

Relaxeaza-ti corpul, elimina orice tensiune.

Asaza-ti in inima flacara Sufletului tau.

Repede apoi indreapta-l spre resedinta triunghiului.

Asteapta un moment apoi indreapta-te spre tel.

Acesta, telul tau, este locul dintre sprancene,

Locul unde memoria vietii trebuie sa fie pastrata.

Pastreaza aici flacara, in lacasul creierului

Pana cand degetele mortii iti vor cuprinde Sufletul.

Astfel cand te vei petrece din viata,

Amintirile din acea viata vor trece si ele.

Atunci trecutul va fi unua cu prezentul.

Astfel toate amintirile vor putea fi pastrate.

Vei fi liber de orice regres.

Lucrurile din trecut vor trai si in prezent.

TABLITA 14 - Suplimentar

Ia aminte omule la profunda intelepciune ascunsa,

Pierduta pentru oameni inca in timpul Locuitorilor,

Pierduta si uitata de oamenii acestei epoci.

Afla ca acest Pamant nu e decat un portal, pazit de puteri necunoscute

omului.

Maestrii Intunericului ascund intrarea ce duce spre taramul Paradisului.

Afla ca drumul spre sfera din Arulu

E presarat cu bariere ce se deschid doar celor nascuti din Lumina.

Pe Pamant, eu sunt pastratorul cheilor ce deschid portile catre Taramul

Sacru.

Prin puterile ce sunt mai presus de mine, hotarasc sa las aceste chei

lumii omului.

Inainte sa plec, va ofer Secretele prin care va puteti elibera din sclavia

intunericului,

Prin care puteti scapa din incatusarea carnii ce v-a legat,

Si prin care puteti sa va ridicati din intuneric spre Lumina.

Afla ca sufletul trebuie sa fie curatat de tot ce e intunecat

Inainte de a putea intra pe portile ce duc spre Lumina.

Astfel, va las toate Secretele pentru ca ele sa poata fi oricand descoperite.

Da, desi omul poate cadea in intuneric, Lumina va straluci de-a pururi ca

o calauza.

Ascunsa in intuneric, invaluita in simboluri,

Calea spre portal va fi intotdeauna descoperita.

In viitor, omul va refuza sa accepte aceste secrete

Dar cel ce va cauta va gasi intotdeauna calea.

Ascultati cum va dezvalui Secretul,

Ascultati simbolurile Secretului pe care vi le-am incredintat.

Faceti din el o religie caci doar astfel esenta lui va dainui.

Exista doua zone intre aceasta viata si Suprema Viata,

Prin care calatoresc Sufletele care pleaca de pe acest Pamant;

Duat, caminul puterilor iluziei;

Sekhet Hetspet, Caminul Zeilor.

Osiris, simbolul pazitorului portalului,

Cel care intoarce din drum sufletele celor nedemni.

Dincolo se intinde sferaputerilor nascute din paradis,

Arulu, taramul unde au ajuns Inteleptii.

Acolo, cand imi voi incheia menirea printre oameni,

Voi merge sa ma alatur Inteleptilor din stravechiul meu camin.

Sapte sunt la numar casele celor Atotputernici;

Trei pazesc portile fiecarei case din intuneric;

Cincisprezece sunt caile ce duc spre Duat.

Doisprezece sunt caminele Maestrilor Iluziei,

Indreptate in patru directii, fiecare diferita.

Patruzeci si doua sunt marile puteri, care judeca Moartea ce cauta poarta.

Patru sunt Fii lui Horus,

Doi sunt paznicii Estului si Vestului lui Isis, mama care isi apara copii,

Regina lunii, reflectand Soarele.

Ba este esenta care traieste de-a pururi.

Ka este Umbra pe care omul o cunoaste drept viata.

Ba nu apare pana cand Ka nu se incarneaza.

Acestea sunt secretele ce trebuie pastrate de-a lungul epocilor.

Sunt chei catre viata si Moarte.

Ascultati acum secretul secretelor:

Aflati de cercul fara de inceput si fara de sfarsit,

Forma Celui ce e Una si in acelasi timp se afla in toate.

Ascultati-l, faceti ce va spune si astfel veti merge pe aceeasi cale pe

care merg si eu.

Secret in Secret, si totusi fara de secret pentru cel nascut din Lumina,

Secretul tuturor lucrurilor vi-l voi dezvalui acum.

Voi infatisa un secret pentru initiat

Dar usa intelegerii lui va fi complet inchisa pentru profan.

Trei este secretul si vine din marele unu.

Ascultati iar Lumina va va scalda.

In preistorie, existau trei unitati.

In afara lor, nimic nu exista.

Acestea reprezinta echilibrul, sursa creatiei:

Un Dumnezeu, un Adevar, un punct al libertatii.

Cele trei provin din ceea ce formeaza echilibrul:

Toata viata, toata bunatatea, toata puterea.

Trei sunt calitatile lui Dumnezeu in caminul lui de Lumina:

Putere infinita, Intelepciune Infinita, Iubire Infinita.

Trei sunt puterile date Maestrilor:

De a transforma raul, de a sustine bunatatea, de a folosi discernamantul.

Trei lucrui trebuie sa faca oricand Dumnezeu:

Sa-si manifeste puterea, intelepciunea si iubirea.

Trei sunt puterile ce creaza toate lucrurile:

Iubire Divina ce contine invatatura perfecta,

Intelepciune Divina ce cunoaste toate mijloacele posibile,

Putere Divina detinuta prin vointa unita a Iubirii si Intelepciunii Divine.

Trei sunt starile existentei:

Starea Luminii unde nu se afla decat Dumnezeu,

Si doar Dumnezeu poate sa o traverseze;

Starea de Haos in care toate lucrurile apar prin excelenta din moarte;

Starea de Constiinta in care toate lucrurile izvorasc din viata.

Toate lucrurile ce au viata se afla in trei stadii de existenta:

Haos sau moarte, libertate in omenie si fericire Paradisiaca.

Trei nevoi controleaza toate lucrurile:

Inceputul in Marea Profunzime, starea de haos, desavarsire cereasca.

Trei sunt caile sufletului:

Om, Libertate, Lumina.

Trei sunt obstacolele:

Lipsa stradaniei pentru a obtine invatatura;

Non atasamentul fata de Dumnezeu;

Atasamentul fata de rau.

Si in om se manifesta trei.

Trei sunt Regii puterilor din interior.

Trei sunt camerele secretelor,

Gasite si totusi nedescoperite in corpul omului.

Asculta acum despre cel ce s-a eliberat,

Liber e din stransoarea vietii sa mearga spre Lumina.

Cunoscand izvorul primordial, lumi i se vor deschide.

Da, nici maca rPortile din Arulu nu-i vor fi inchise.

Ai grija insa, omule ce vrei sa intri in Paradis.

Daca vei fi nedemn de acest lucru ar fi mai bine sa cazi in foc.

Afla ca cei curati trec prin flacara pura.

La fiecare rotatie a cerurilor ei se imbaiaza in fantanile Luminii.

Asculta omule acest secret:

Cu mult timp in urma, am locuit in Vechea Atlantida.

Acolo in Templu, am sorbit din Intelepciune,

Ce curgea ca dintr-o fantana de Lumina.

Locuitorul mi-a oferit cheia pentru a accede la Lumina din Marea lume.

Am stat in fata Celui Sfant ce sedea in mijlocul florii de foc.

Ascuns era de fulgere intunecate, caci altfel Sufletul meu ar fi fost

spulberat de Glorie.

De la picioarele Tronului sau precum diamantul

Se rostogoleau patru rauri de foc din scaunelul pentru picioare,

Se rostogoleau prin canalele norilor spre lumea Omului.

Plin era locul cu Spirite Ceresti.

Minune a minunilor era palatul Instelat.

Deasupra cerului, precum un curcubeu de Foc si Raze de Lumina,

Erau formate spiritele.

Cantau gloriile Celui sfant.

Apoi din mijlocul Focului se auzi o voce:

Priveste Gloria Cauzei primordiale.

Am privit acea Lumina, ce era mai presus de orice intuneric,

Reflectata in propria-mi fiinta.

Am ajuns, asa cum se cuvenea, la Dumenzeul Dumnezeilor,

Spiritul-Soare, Suveranul sferelor Soarelui.

Exista unul, chiar Primul,

Ce nu are inceput,

Ce nu are sfarsit;

Care a creat toate lucrurile,

Care guverneaza totul,

Care e bun,

Care e drept,

Care ilumineaza,

Care sprijina.

Atunci dinspre tron, aparu o mare stralucire,

Inconjurandu-mi si ridicandu-mi sufletul prin puterea ei.

Cu repeziciune m-am miscat apoi prin spatiile Ceresti,

Mi s-a aratat secretul secretelor,

Mi s-a aratat inima Secreta a cosmosului.

Fost-am purtat spre taramul din Arulu,

Ajungand in fata Maestrilor din Caminele lor.

Deschis-au ei Usa pentru ca eu sa pot arunca o privire la haosul primordial.

S-anfiorat sufletul meu la vederea ororii, si s-a intors din oceanul de

intuneric.

Apoi am inteles menirea barierelor, am inteles existenta Maestrilor din

Arulu.

Doar ei cu echilibrul lor Infinit puteau sta in calea haosului.

Doar ei puteau pazi creatia lui Dumnezeu.

Apoi trecut-am de cercul celor opt.

Vazut-am toate sufletele care au invins intunericul.

Am vazut splendoarea Luminii in care locuiau.

Tanjit-am sa am si eu un loc in acel cerc dar tanjit-am si dupa calea pe

care am ales-o,

Atunci cand am ajuns in Salile din Amenti si mi-am ales menirea.

Trecut-am apoi din Salile din Arulu spre spatiul pamantesc unde se afla

corpul meu.

M-am ridicat din pamantul in care ma odihneam.

Am stat in fata Locuitorului.

Am confirmat ca voi renunta la Dreptul meu

Pana cand imi voi incheia sarcina pe Pamant,

Pana cand Epoca intunericului va fi de domeniul trecutului.

Asculta omule, cuvintele pe care ti le incredintez.

In ele vei descoperi Esenta Vietii.

Inainte de a ma intoarce in Salile din Amenti, trebuie sa te invat

Secretul secretelor

Cum si tu te poti ridica spre Lumina.

Pastreaza-le si pazeste-le,

Ascunde-le in simboluri,

Astfel incat profanul sa rada si sa renunte.

In orice zona, da forma secretelor.

Fa calea sa fie dificil de parcurs.

Astfel cei slabi si nehotarati vor fi respinsi.

Astfel secretele vor fi ascunse si pazite,

Pastrate pana cand roata se va intoarce.

Prin epoci intunecate, asteptand si veghind, spiritul meu va ramane in

taramul ascuns.

Cand cineva va trece toate incercarile din exterior,

Cheama-ma cu ajutorul cheii pe care o detii.

Atunci eu, Initiatorul, voi raspunde, si voi veni din Salile Zeilor din

Amenti.

Atunci il voi primi pe cel initiat si ii voi dezvalui cuvinte pline de

putere.

Asculta si ia aminte la ce-ti spun:

Sa nu-mi aduci pe nimeni lipsit de intelepciune,

Cu inima impura sau care nu are un scop bine definit.

Altfel iti voi lua inapoi puterea de a ma chema din locul unde ma odihnesc.

Acum mergi si cheama-ti fratii

Ca sa pot astfel impartasi intelepciunea care sa-ti lumineze Calea

cand eu nu voi mai fi aici.

Vino in camera de sub templul meu.

Nu manca timp de trei zile.

Acolo iti voi oferi esenta intelepciunii astfel incat cu putere sa

stralucesti intre oameni.

Acolo iti voi impartasi secretele astfel incat si tu sa te ridici catre

Ceruri

Om-Zeu in Adevar ca si in esenta sa fii.

Pleaca acum si lasa-ma sa-i chem pe cei pe care ii stii dar totusi nu ii

cunosti.

TABLITA 15 - Secretul Secretelor

Adunati-va acum, copiii mei,

Si ascultati Secretul Secretelor

Care va va da puterea de a descoperi omul-Zeu din voi

Care va va oferi calea spre viata Vesnica.

Deschis vorbi-voi despre Secretele Dezvaluite.

Nu va voi oferi vorbe cu mai multe intelesuri.

Ascultati cu atentie acum, copiii mei.

Ascultati si urmati cuvintele pe care vi le ofer.

Mai intai voi vorbi despre lanturile intunericului

Care va leaga de sfera Pamantului.

Intunericul si lumina sunt de acelasi fel, difera doar in aparenta.

Caci amandoua provin din sursa primordiala.

Intunericul inseamna dezordine.

Lumina inseamna Ordine.

Intunericul transformat e lumina Luminii.

Acesta este, copiii mei, scopul vostru ca fiinte:

Transformarea intunericului in lumina.

Ascultati acum secretele naturii,

Relatiile pe care le stabileste viata cu Pamantul unde locuieste.

Aflati ca in stare normala sunteti tripartiti, Fizic, astral si mental la

un loc.

Trei sunt calitatile fiecarei stari;

Noua cu totul, precum sus asa si jos.

In partea fizica sunt aceste canale, sangele care se misca sub forma de

vartej,

Obligand inima sa bata continuu.

Magnetismul care se deplaseaza prin nervi

Poarta energiile catre toate celulele si tesuturile.

Akasa ce curge prin canale, subtila dar totusi fizica, completeaza canalele.

Fiecare din cele trei stari este in acord cu celelalte

Fiecare in parte influentand viata corpului.

Ele formeaza cadrul scheletal prin care curge eterul subtil.

A le stapani inseamna sa detii Secretul Vietii din corp.

Corp care poate fi parasit doar prin vointa detinatorului

Atunci cand scopul sau in viata a fost atins.

Trei sunt starile Astralului,

Mijlocitor intre sus si jos;

Nu tine de fizic, nu tine de Spiritual,

Dar capabil sa se deplaseze in sus si in jos.

Trei sunt starile Mintii,

Purtatoare a Vointei Celui Maret.

Judecator al Cauzei si Efectului in viata ta.

Astfel este alcatuita fiinta tripartita

Condusa de sus de catre puterea lui patru.

Deasupra si dincolo de starea tripartita a omului

Se afla taramul Sinelui Spiritual.

Patru sunt starile lui

Stralucind in fiecare plan de existenta,

Dar treisprezece cu totul,

Numarul mistic.

Pe baza calitatilor omului sunt Fratii:

Fiecare dirijeaza dezvoltarea fiintei,

Fiecare e un canal al Celui Maret.

Pe Pamant omul este sclav, legat de spatiul si timpul planului pamantesc.

Inconjurand fiecare planeta, o unda vibratorie, il leaga de planul sau de

existenta.

Cu toate acestea in interiorul sau se afla cheia eliberarii,

In el poate fi descoperita libertatea.

Dupa ce ti-ai eliberat sinele din corp,

Ridica-te spre cele mai indepartate margini ale planului tau pamantesc.

Rosteste cuvantul Dor-E-Lil-La.

Apoi, pentru o vreme, Lumina ta va fi ridicata,

liber vei fi ca sa treci de barierele spatiului.

Timp de jumatate de soare (6 ore), liber vei putea trece de barierele

planului pamantesc,

Vei putea vedea si afla pe cei ce se afla dincolo de tine.

Intr-adevar spre lumi superioare vei putea trece.

Descopera-ti propriile posibilitati de dezvoltare,

Afla toate vietile viitoare ale Sufletului pe Pamant.

Incatusat esti in corpul tau dar prin putere poti fi liber.

Acesta este Secretul prin care sclavia va fi inlocuita de libertatea ta.

Linisteste-ti mintea.

Relaxeaza-ti corpul:

Constientizeaza doar eliberarea din carne.

Centreaza-ti fiinta catre scopul spre care tanjesti.

Gandeste tot timpul ca vei fi liber.

Gandeste acest cuvant La-Um-I-L-Ganoover

Si permite-i sa-ti rasune in minte.

Lasa-te purtat de sunet spre locul unde tanjesti sa ajungi.

Elibereaza-te din incatusarea carnii dupa propria vointa.

Ascultati cel mai mare dintre secrete:

Cum puteti intra in Salile din Amenti,

In locul unde sunt cei nemuritori, asa cum am facut si eu, si sa stati in

fata Maestrilor.

Intindeti-va corpul la orizontala.

Calmati-va mintea astfel incat nici un gand sa nu va deranjeze.

Puri trebuie sa fiti in minte cat si in scop caci altfel veti da gres.

Aduceti in minte imaginea Salilor din Amenti asa cum am descris-o in

Tablitele mele.

Doriti-va din tot sufletul sa fiti acolo.

Vizualizati-va stand in fata Maestrilor.

Pronuntati, mental, urmatoarele cuvinte pline de putere:

Mekut-El-Shab-El Hale-Sur-Ben-El-Zabrut Zin-Efrim-Quar-El.

Relaxati-va mintea si corpul.

Apoi fiti siguri ca sufletul vostru va fi chemat.

Acum va voi da Cheia spre Shamballa, locul unde Fratii mei locuiesc in

intuneric:

Dar un intuneric plin cu Lumina Soarelui,

Intunericul Pamantului dar Lumina a Spiritului, calauze pentru voi dupa ce

eu voi pleca.

Asezati-va corpul asa cum v-am invatat.

Indreptati-va spre barierele locului ascuns si indepartat.

Stati in fata portilor si a paznicilor lor.

Ridicati barierele pronuntand aceste cuvinte:

Eu sunt Lumina. Intuneric nu e deloc in mine.

Eliberat sunt din sclavia noptii.

Deschideti-mi calea celor Doisprezece si Unu, ca sa pot trece catre

taramul intelepciunii.

Iar cand va vor refuza, caci cu siguranta va vor refuza,

Porunciti-le sa va deschida calea rostind cuvintele:

Eu sunt Lumina. Pentru mine nu exista bariere.

Deschideti, va poruncesc, prin Secretul Secretelor

Edom-El-Ahim-Sabbert-Zur Adom.
Atunci, daca ale voastre cuvinte au fost numai si numai Adevarul,

Barierele vor cadea in fata voastra.

Acum va las, copiii mei.

In jos, si totusi in sus, spre Salile din Amenti voi merge.

Straduiti-va sa gasiti calea catre mine, copiii mei

Si cu adevarat fratii mei veti deveni.

Astfel imi inchei scrierile. Chei fie ele pentru cei ce vor veni dupa mine.

Dar doar pentru cei ce cauta intelepciunea mea,

Caci doar pentru acestia mi-s Cheia si Calea.

FINAL