OJA 1995 (Cesarea)

66 - în cazul monedelor confecționate dintr-un aliaj de argint și cupru - îmbogățirea cu argint

a suprafeței denarilor, care se poate produce în mod natural, în timpul zacerii în pământ
(coroziune), cât și în mod artificial, intenționat - înainte de batere, pastilele monetare erau
supuse unor tratamente „de albire”, în urma cărora metalul prețios se concentra la suprafață,
67 - contestare Walker
69 - alte metale - aur, plumb, bismut; aurul și bismutul sunt printre elementele cel mai puțin
afectate de procesul de topire și rafinare a argintului; astfel că prezența/absența lor indică
surse/zăcăminte diferite de argint
- explicație plumb - în antichitate, cel mai adesea argintul era extras din minereu de plumb
argentifer (galena), prin cupelație (este descris tot procesul); cel mai adesea, se păstrau resturi
de plumb, într-un procent care rar scade sub 1%
73 - plumbul, aurul și bismutul sunt legate de argint, de zăcăminte și de procesul de rafinare;
antimoniul și fierul sunt legate de cupru; fierul e o impuritate prezentă în cuprul topit (se
îndepărtează prin rafinare)
75 - pastilele din aliaj de cupru-argint (gălbui) erau albite, prin folosirea unei soluții acide,
care îndepărtau cuprul de la suprafața aliajului; stratul bogat în argint astfel rezultat, se
comprima și se consolida sub presiunea ștanțelor.

AJA 1997
21 -22 - povestea din Gitler cu aliajele binare argint-cupru ce conțin sub 90% argint -
îmbogățire naturală (coroziune), dar și artificială (în monetărie); e descris procesul cu pastilele
gălbui tratate cu acid organic (albire)
22 - chiar și îndepărtarea a 60 microni din suprafața monedei nu permite analize relevante (la
noi adâncimea e de 50 microni)
23-26 - baterea pasilelor imediat după albire, are ca rezultat comprimarea și consolidarea
zonei îmbogățită în argint într-un strat compact și continuu; când acționează și coroziunea și
albirea artificială, rezultă un strat compact de peste 90% argint, de câșiva microni grosime (se
ia și de Walker)
27 - minereurile de argint, care au impurități de plumb, aur și bismut; bismutul e greu de
îndepărtat prin cupelare; la fel și plumbul - în condițiile în care aceste procese de rafinare se
defășurau pe scara larga în Imperiu; în general, se consideră că argintul roman păstrează
următoarele impurități: between 0.05% and 2.5% lead, 0.1% to 0.5% gold and,
generally,0 .01% up to 1% bismuth
28 - o parte din plumb poate proveni și din zăcămantul de cupru, nu doar cel de argint
29 - probabil că majoritatea monetăriilor foloseau cupru reciclat/resturi de cupru și nu cupru
proaspăt topit; e posibil ca și staniul să provină din metalul reciclat folosit la monede
30 - în monedele severiene de la Laodicea, procentul de 1% sau mai mare de staniu provine
din bronzul reciclat, cu conținut scăzut de staniu, folosit în aliajul monedelor
33 - nichelul se leagă direct de zăcămintele de cupru; fierul se leagă de tehnologia de topire și
rafinare (scade pe măsura rafinării)
35-36 - bismutul legat de zăcămintele de argint; iar nichelul legat de cupru
2005 Iulia Claudia
165 - chiar daca tehnica lor cere indepartare material de pe monede…se merita
- îmbogatire suprafata cu argint
173 - fazele de imbogatire argint (coroziune, artificial)
174-175 - foloseste si alte tehnici de analiza - SEM EDS
metoda folosita aici - SPECTROMETRIE DE EMISIE ATOMICĂ CU PLASMĂ CUPLATĂ
INDUCTIV (tot găureste moneda)
(pledoaria este pentru tehnici care cer indepartare material de pe monede)
175 - in monede, argintul apare aliat cu aur, bismut, plumb, asociate cu zacamantul de unde e
extras argintul sau cu procesul de extragere
175-176, 178 - sursa argint 1 - argintul extras prin cupelare din minereuri plumb
178 - sursa argint 2 - argintul extras din minereuri de jarosit (?)
- sursa argint 3 - reciclarea argintului vechi
(toate cele 3 cazuri implica plumb si cupelare)
184 - iar impuritatile argintului (aur, bismut, plumb) care se datoreaza minereului și
procesului de extractie
187 - descrie cupelaj argint - dupa prima rafinare ramane 94% argint, dupa a doua (mai rar),
ramane 98% argint
187-188 - aur si bismut legate de zacaminte argint si era greu sa fie indepartate prin procesele
traditionale de rafinare
(ideea e ca procentele de impuritati variaza in functie de tipurile de zacaminte); la asta si
adauga si folosirea de metal reciclat, care omogenizeaza compozitiile chimice
189 - pe baza procentelor de aur/bismut/plumb incearca sa identifice zacamintele de argint si
tehnicile de extragere si prelucrare pentru denarii Iulia-Claudia
195 - cel putin după deprecierea din timpul lui Nero din anul 64, se aplica albirea flanurilor în
monetării
2012 Secolul II

64 - critica munca lui Walker si rezultatele lui

65 - la fel
68 - rezultatele lui Walker sunt eronate, în primul rand pentru ca nu tine cont de imbogatirea
suprafetei cu argint; practic el nu trece dincolo de stratul de suprafata, imbogatit cu argint;
analizele lui Butcher/Ponting asta fac: foreaza in marginea cilindrica a monedei, indeparteaza
cca. 1 mm (=stratul imbogatit cu argint) si analizeaza miezul metalic al monedei, unde
efectele argintarii artificiale sunt minime
69 - Traian - c. 80%
70 și tab. 2, 72 - Hadrian - de-a lungul domniei, titlul denarilor oscileaza intre primul
standard neronian (80%) și 70%; în general e vorba de devalorizari mici si pe termen redus
(datorate, probabil, dificultatilor financiare), care arata ca se urmarea obtinerea unui oarecare
profit din baterea de moneda
70 și tab. 2 - pentru denarii din clasa D, cu cele mai multe exemplare analizate (29), a fost
detectat un titlu de 78,9%, cel mai ridicat din intreaga domnie
73 tab. 3 - Antoninus Pius (152 ex.)
72-74 - cea mai mare parte a domniei se pastreaza primul standard neronian de finete; in
aceasta perioada, titlul oscileaza între 74,5-81% (majoritatea valorilor în partea superioara) ;
în ultima parte a domniei se produce o devalorizare in doua etape: (155-156 și 156-157)
ajungându-se la 70% si ramane asa până la finalul domniei
74-75 tab 4 - Marcus Aurelius - în linii mari, păstreaza standardul din timpul domniei lui
Antoninus Pius; valorile oscileaza destul de mult, intre 66,2% - 82,1%; intre 164-166 e posibil
sa se fi incercat o revenire la primul standard neronian. Către sfarsitul domniei apare un
oarecare declin (66%), care nu se păstreaza in vremea lui Commodus.
tab 4. - emisiunile din anul care ne intereseaza (doar 4 ex.), au unul dintre cele mai scuzte
titluri - 68,8%
75-76 tab. 5 - Commodus - variaza foarte putin titlul (63,4 - 72%). In general, pastreaza
standardul de 70%, fixat de Antoninus Pius in 156-157. Majoritatea monedelor lui se
aseamana cu cele tarzii de la Antoninus Pius si Marcus Aurelius. Se aproximeaza ca, in
general, ar fi existat doar o reducere de cca. 2% sub Commodus. Denarii de la final au cele
mai mici titluri, dar nu se poate vorbi de o devalorizare în aceasta perioada
Moneda noastra din 184 - are unul din cele mai mici tiluri - 65,7%, dar a fost analizat un
singur exemplar
77 - s-a remarcat evolutia celor 2 metale (aur si bismut), asociate cu argintul. Majoritatea
denari Hadrian au putin aur si putin bismut (ambele < 0,25%) - situatie rara, care apare, in
general, la denarii anteriori reformei lui Nero. Explicatie: folosirea unor surse noi sau
reciclarea monedelor 78 timpurii
79 - denari Antoninus Pius si Marcus Aurelius - creste putin aurul (0,5-1%, ca in secolul 1) si
creste mult bismutul (pana la 1%). Tendinta se mentine sub Commodus, cand bismut ajunge la
2%. Aurul mai scade
Aceste schimbari de cantitate bismut si aur arata schimbarea surselor de argint. Hadrian
foloseste surse particulare. Ant. Pius si M. Aurelius - crestere aur - reciclarea monedelor mai
vechi; crestere bismut - folosirea unei surse noi
80 - legate de argint - aur, bismut si plumb; legate de cupru - arsenic, nichel, antimoniu,
cobalt, fier, manganese, staniu, zinc, crom. Elemente legate de cupru - în general destul de
omogene; dar denarii lui Commodus si cativa de la Marcus Aurelius au nivele mai mari de
arsenic, staniu si mangan. Denarii lui Commodus au mult staniu si mangan; denarii M.
Aurelius au mult mangan (luat probabil din zacaminte argint)
81 - cauta sursa zacamantului de argint pentru denarii lui M. Aurelius (unii) si Commodus
(majoritatea), care au mult bismut si mangan. Crede ca le-a gasit la Rosia Montana ()
zacamintele de aici contin mangan si antimoniu
concluzii - evenimentul central al perioadei - scaderea din 155-157, de la 78-80%, la 70%;
dar anterior, Hadrian a redus periodic standardele, dar a revenit repede
82 devalorizarea din 155-157 - cea mai importanta din aceasta perioada, dar nu atrage
nemultumirea populatiei si nici instabilitate monetara, astfel ca se va mentine cca. 40 de ani; e
prima abatere serioasa de la standardul neronian din 64; ea se petrece intr-o perioada de
stabilitate si apare ca o masura de a creste veniturile fara a altera substantial titlul
83 - sec 2 - romanii folosesc noi zacaminte de argint, cum arata compozitia monedelor

Ponting 2012 (Oxford)

17 - îmbogatire suprafata cu argint se foloseste chiar incepând cu domnia lui Nero

1998 Metallurgy
310 - indepărtarea a 60 microni de la suprafata - inutila
313 - plumbul ramane ca urmare a cupelației incomplete
- zice că datele lui Walker sunt inutilizabile

2003 Gitler, Ponting

11-16: îmbogățire naturală și artificială cu argint; negare Walker
14 - stratul de argint artificial poate ajunge până la 200 microni
(e posibil ca marginea rupta să conțină argint care s-a redepus în timpul unui proces
îndelungat de coroziune, asa s-ar explica procentul mare de argint de la mine - p. 11, 14-15)
- p. 15 pentru albire flanuri foloseau otet sau acid din fructe
21-23 - despre galena si procentul 1% plumb care ramane; despre aur si bismut in zacaminte
argint
24 - despre impuritatile din minereurile de cupru - zincul si nichelul si antimoniul si arsenicul
(prezente în denarii de la Roma în cantitati mici)
25 - staniu din bronzul reciclat (Laodicea, est); cuprul era amestecat cu bronzul reciclat,
pentru a creste stocul de cupru
31…..