ETICHETAREA

PRODUSELOR
ALIMENTARE
 Definiţii

• Eticheta reprezintă orice marcaj, marcă, semn,

imagine sau altă descriere scrisă, imprimată,
ștanțată, marcată, gravată sau tipărită pe un
produs alimentar sau atașată ambalajului sau
recipientului unui astfel de produs, care
conţine informaţii despre produs şi care
însoţeşte produsul la vânzare. Eticheta
reprezintă cel mai rapid şi cel mai simplu
suport pentru informarea consumatorului.
 Definiţii
• Etichetare înseamnă mențiunile, indicațiile,
mărcile sau denumirile comerciale, imaginile
sau semnele care se referă la un produs
alimentar și care figurează pe orice ambalaj,
document, anunț, etichetă, inel sau manșetă
care însoțesc sau se referă la respectivul
produs.
Ca mijloc de comunicare între industrie,
comerţ şi consum, etichetarea produselor
alimentare reprezintă o bază utilă de date:

• pentru consumator utilitatea rezultă nu numai în

respectarea dreptului de opţiune pentru un produs
sau altul, ci şi în educarea individului în calitate de
cumpărător, prin conştientizarea efectului pe care
alimentele îl au pentru propria sa sănătate;
• pentru agenţii economici (firme care produc,
importă sau exportă bunuri alimentare) reprezintă o
modalitate de măsurare a pulsului pieţei, de
cunoaştere a reacţiilor consumatorilor, dar şi un
stimulent în realizarea unor produse superioare
calitativ.
 Etichetele îndeplinesc o serie de funcţii,
care, în timp, s-au amplificat şi au permis şi
clasificarea lor în:
• etichete de identificare;
• etichete de clasificare;
• etichete de prezentare, care descriu produsul;
• etichete de promovare.
 Funcţiile etichetei
• Informarea consumatorului:
Informaţiile cuprinse pe etichetă sau pe
ambalaj pot fi grupate în două categorii:
 informaţii care asigură securitatea
produsului ambalat şi realizează informarea
corectă a consumatorului;
 informaţii care urmăresc asigurarea
sănătăţii consumatorului, şi în acelaşi timp
contribuie la educarea acestuia.
• Promovarea produsului
culoarea este un mijloc de atragere a
atenţiei, având rol psihologic, iar pentru
realizarea unei armonii este necesar
folosirea a trei culori;
grafica are rolul cel mai important din
punct de vedere estetic, ilustraţia unui
ambalaj poate fi un desen sau o fotografie
care exprimă fidel realitatea, înfăţişează
produsul, îi sugerează utilizarea şi
provenienţa.
• Educaţională
eticheta determină opţiunea unui
produs în funcţie de valoarea
nutritivă: valoarea energetică se
exprimă în kcal sau kJ, iar conţinutul
de vitamine în mg la 100 g produs
sau raportat la o porţie standard.
Legislația alimentară are drept obiectiv
protejarea intereselor consumatorilor și
asigură o bază care le permite acestora să
facă o alegere în cunoștință de cauză în
legătură cu produsele alimentare pe care le
consumă. Ea are drept scop prevenirea:
• practicilor frauduloase sau înșelătoare;
• contrafacerii produselor alimentare;
• oricăror altor practici care pot induce în
eroare consumatorul.
 Lista mențiunilor obligatorii pe
eticheta produsului aliementar,
conform Regulamentului 1169/ 2011
a) denumirea produsului alimentar;
b) lista ingredientelor;
c) ingrediente sau adjuvanţi tehnologici care provoacă
alergii sau intoleranţe;
d) cantitatea de anumite ingrediente sau categorii de
ingrediente;
e) cantitatea netă de produs alimentar;
f) data durabilității minimale sau data limită de
consum;
g) condițiile speciale de păstrare și/ sau condițiile de
utilizare;
h) numele sau denumirea comercială și adresa
operatorului din sectorul alimentar responsabil
cu punerea produsului pe piaţă;
i) țara de origine sau locul de proveniență;
j) instrucțiuni de utilizare, în cazul în care
omiterea lor ar îngreuna utilizarea corectă a
produsului alimentar;
k) pentru băuturile care conțin mai mult de
1,2% de alcool în volum, concentrația alcoolică
dobândită;
l) o declarație nutrițională.
a) DENUMIREA DE COMERCIALIZARE:

– Este denumirea consacrata de utilizarile in statul

membru in care are loc vanzarea catre consumatorul
final

– Nu poate fi substituita de o marca de fabricatie sau

de comert sau de o denumire de fantezie

– Trebuie sa descrie starea naturala reala a produsului

• Sa indice starea fizica a produsului: praf, liofilizat,
congelat, concentrat, afumat

– Trebuie sa indice daca produsul a fost iradiat:

“iradiat” sau “tratat cu radiatii ionizante”
b) LISTA INGREDIENTELOR cuprinde toate
ingredientele folosite în ordinea descrescătoare a
ponderii lor, aşa cum sunt prezentate în reţeta de
fabricaţie a alimentului respectiv. În cazul
amestecurilor de fructe sau legume, în care nici unul
din ingrediente nu predomină cantitativ într-un mod
semnificativ, acestea se trec însoţite de expresia "în
proporţie variabilă".
• Ingredient înseamnă orice substanță sau produs,
inclusiv aromele, aditivii alimentari și enzimele
alimentare, precum și orice constituent al unui
ingredient compus, utilizat în fabricarea sau
prepararea unui produs alimentar și prezent încă în
produsul finit, eventual sub o formă modificată.
NU SUNT CONSIDERATE INGREDIENTE
– Componentii unui ingredient care, in cursul
procesului de fabricare, au fost temporar extrasi
pentru a fi reincorporati apoi intr-o cantitate care
nu depaseste continutul initial;
– Aditivii sau enzimele
• Care nu indeplinesc nici o functie tehnologica in
produsul finit
• Utilizati ca auxiliari tehnologici
– Substantele utilizate in dozele strict necesare ca
solventi sau suporturi pentru aditivi, enzime sau
arome;
– Enzimele, altele decat cele prevazute mai sus.
 c) ETICHETAREA ALERGENILOR

Lista de substanţe sau produse care cauzează alergii sau

intoleranţe:
1. Cereale care conţin gluten: grâu, secară, orz, ovăz;
2. Crustacee, moluşte şi produse derivate;
3. Ouă şi produse derivate;
4. Peşte şi produse derivate, exceptând gelatina de
peşte;
5. Arahide şi produse derivate;
6. Soia şi produse derivate, exceptând uleiul de soia;
7. Lapte şi produse derivate (inclusiv lactoza);
8. Fructe cu coaja lemnoasă: migdale, alune de
pădure, nuci, fistic;
9. Ţelina şi produse derivate;
10. Muştarul şi produse derivate;
11. Seminţe de susan şi produse derivate;
12. Dioxidul de sulf şi sulfiţii în concentraţii
mai mari de 10 mg/ kg;
13. Lupin şi produse derivate.
d) LISTA DE INGREDIENTE - Cazuri particulare
- Apa adaugata (≤5%) si ingredientele volatile sunt indicate in
lista in functie de ponderea lor in produsul finit;
- Ingredientele utilizate sub o forma concentrata sau deshidratata
si reconstituite in timpul fabricatiei pot fi indicate in functie
de ponderea lor inaintea concentrarii sau deshidratarii cu
mentiunea: “ingrediente ale produsului reconstituit” sau
“ingrediente ale produsului gata de consum”;
- Amestecul de mirodenii sau plante aromatice care nu
predomina semnificativ ca greutate sunt indicate cu
mentiunea “proportie variabila”;
- Amestecurile de fructe, legume sau ciuperci, in care nu
predomina semnificativ ca greutate nici unul sunt indicate cu
denumirea de “fructe”, “legume” sau “ciuperci” urmate de
mentiunea “in proportie variabila”;
- Ingredientele care reprezinta mai putin de 2% din produsul
finit pot fi enumerate intr-o ordine diferita dupa restul
ingredientelor.
 INDICAREA INGREDIENTELOR NU ESTE SOLICITATA IN
CAZUL:

- Fructelor si legumelor proaspete, inclusiv cartofii, care nu au fost

curatate, taiate sau nu au facut obiectul altui tratament similar;
- Apelor gazoase, in a caror denumire apare aceasta ultima
caracteristica;
- Oteturilor de fermentatie, daca aceastea provin exclusiv dintr-un
singur produs de baza si daca nici un alt ingredient nu a fost adaugat;
- Branzeturilor, altele decat cele proaspete sau topite;
- Untului, laptelui si smantanii fermentate - daca nu au fost adaugate
nici un alt fel de ingrediente, cu exceptia produselor lactate, a
enzimelor si a culturilor de microorganisme necesare fabricarii sau a
sarii necesare fabricarii;
- Produselor care contin numai un singur ingredient: cu conditia ca
denumirea de comercializare sa fie identica cu numele ingredientului
sau cu conditia ca denumirea de vanzare sa permita stabilirea naturii
ingredientului fara riscul de a fi confundat;
- Bauturile cu mai mult de 1,2% alcool in volum.
e) INDICAREA GRAMAJULUI SAU A VOLUMULUI

Greutatea sau volumul net al produselor alimentare

preambalate trebuie să se indice în unităţi de volum (litri,
centilitri sau mililitri) sau în unităţi de greutate (kilograme
sau grame), cu excepţia cazului în care alte acte normative
prevăd altfel.
– Cantitatea neta se exprima:
• In unitati de volum pentru produsele lichide
• In unitati de masa pentru celelalte produse
f) TERMENUL DE VALABILITATE reprezintă
data până la care alimentele îşi păstrează
caracteristicile specifice în condiţii de depozitare
corespunzătoare.

• Data se compune din indicarea clară a zilei, a

lunii şi a anului, într-o formă cronologică
necodificată şi va fi precedată de menţiunea:
"A se consuma de preferinţă înainte de ...",
dacă se indică ziua, luna şi anul, sau "A se
consuma de preferinţă până la sfârşitul ...",
dacă se indică luna şi anul sau numai anul.
• În cazul alimentelor a căror valabilitate este mai
mică de 3 luni, este suficient să se indice ziua şi
luna. Pentru alimentele a căror valabilitate este
mai mare de 3 luni, dar mai mică de 18 luni,
este suficient să se indice luna şi anul.

• În cazul produselor alimentare foarte perisabile din

punct de vedere microbiologic, data de valabilitate
minimă se înlocuieşte cu data limită de consum. Data
trebuie precedată de termenii: “expiră la data de…”
urmaţi fie de data însăşi, o referinţă a locului în care
data este indicată pe etichetă, urmate de o descriere a
condiţiilor de conservare care trebuie respectate.
g) MODUL DE PASTRARE A UNUI PRODUS ALIMENTAR
– Trebuie sa fie indicat astfel incat sa impuna o depozitare
corespunzatoare a acestui produs pe toata durata lui de viata,
de la obtinere – transport – comercializare – consumator

• IDENTIFICAREA LOTULUI este o indicaţie care

permite identificarea lotului din care fac parte, cum ar fi
seria lotului, data fabricaţiei, data îmbutelierii sau a
culegerii recoltei. Răspunderea în ceea ce priveşte
indicarea lotului revine producătorului, în mod normal,
alimentele neputând fi comercializate dacă nu sunt
însoţite de această indicaţie.
 i) Etichetarea privind originea
• Locul de proveniență înseamnă orice loc indicat ca
fiind locul din care provine un produs alimentar,
dar care nu este „țara de origine”.
• Ţara de origine este ţara ultimei procesări
substanţiale, justificate din punct de vedere
economic. Indicarea ţării de origine sau locului de
provenienţă al ingredientelor principale este
obligatorie şi în cazul în care aceste ingrediente
provin dintr-un alt loc decât produsul
finit. Producătorii au opţiunea de a menţiona doar
faptul că ingredientele principale diferă de ţara
unde se realizează produsul finit.
 j) MODUL DE FOLOSIRE A UNUI PRODUS ALIMENTAR
– Trebuie sa fie indicat astfel incat sa permita o utilizare
corespunzatoare a acestui produs

K) MENTIONAREA TARIEI ALCOOLICE IN VOLUME IN

ETICHETAREA BAUTURILOR ALCOOLICE
DOMENIU DE APLICARE

 In etichetarea bauturilor cu o tarie alcoolica in volume mai mare de

1.2%
 Taria alcoolica este stabilita la 20°C
 Numarul corespunzator tariei alcoolice are maximum o zecimala;
este urmat de simbolul “% vol” si poate fi precedat de termenul
“alcool” sau de abrevierea “alc.”
 l) Eticheta nutriţională
Etichetarea nutriţională poate fi elaborată pe
baza calculului, plecând de la datele general
admise, dar aceste cantităţi medii indicate
trebuie controlate.
Conform art. 30 – Reg CE 1169/2011 declaraţia
nutriţională obligatorie cuprinde:
(a) valoarea energetică; și
(b) cantitatea de grăsimi, acizi grași saturați,
glucide, zaharuri, proteine și sare.
Declararea valorii nutritive se referă la informaţiile
de ordin nutriţional într-o anumită ordine:
• valoarea energetică, raportată la 100 g
aliment sau 100 ml, exprimată în kilojouli
(KJ) sau kilocalorii (Kcal);
• cantitatea de protide, de glucide şi lipide,
exprimată în g/ 100 g produs, 100 ml sau per
porţie;
• valoarea biologică, exprimată prin cantitatea
totală pentru fiecare substanţă minerală şi
vitamine, raportat la 100 g produs sau o porţie
sugerată.
Conform Regulamentului CE 1169/ 2011 valoarea
energetică poate fi exprimată şi sub forma % CR per
porţie (CR – cantitatea recomandată). Acolo unde este
menţionat CR, următorul enunţ trebuie amplasat în
imediata apropiere a CR: „Consumul de referinţă
pentru un adult obişnuit (8400 kJ/ 2000 kcal)”.
Atunci când operatorii din sectorul alimentar doresc să
utilizeze exprimarea per porţie:
a) Porţia/ unitatea de consum trebuie să fie uşor
recunoscută de către consumator;
b) Porţia sau unitatea utilizată trebuie cuantificată pe
etichetă;
c) Trebuie menţionat numărul de porţii/ unităţi conţinut
de ambalaj.
Conținutul declarației nutriționale obligatorii
menționate, poate fi completat cu indicarea
cantităților unuia sau mai multor elemente
dintre următoarele:
(a) acizi grași mononesaturați;
(b) acizi grași polinesaturați;
(c) polioli;
(d) amidon;
(e) fibre;
(f) oricare dintre vitamine sau minerale prezente
în cantităţi semnificative.
Etichetarea referitoare la caracteristicile nutritive
poate cuprinde vitamine, săruri minerale, cu
respectarea următoarelor două condiţii:
- Vitaminele şi sărurile minerale sunt cele la care
se face referinţă;
- Vitaminele şi sărurile minerale la care se face
referire trebuie să acopere cel puţin 15% din
necesarul zilnic recomandat specific, pentru 100 g
sau 100 mg din produsul alimentar considerat
sau pe un ambalaj, dacă acesta conţine o singură
porţie.
Declarația nutrițională este obligatorie pentru
produsul alimentar astfel cum este vândut, dar,
atunci când este cazul, ea se poate referi la produsul
alimentar după preparare, cu condiția ca modul de
preparare să fie descris într-un mod suficient de
detaliat.
Informațiile obligatorii, cum ar fi instrucțiunile de
utilizare, trebuie să fie indicate prin cuvinte și cifre.
Utilizarea pictogramelor sau a simbolurilor este
doar un mijloc suplimentar de a exprima aceste
informații.
• Valoare energetică scăzută – numai pentru
produsele care nu conțin mai mult de 40 kcal (170
kJ)/ 100 g în cazul solidelor sau 20 kcal (80 kJ)/ 100
ml în cazul lichidelor;
• Valoare energetică redusă – numai în cazul în care
valoarea energetică este redusă cu cel putin 30% şi
sunt indicate caracteristicile care conduc la reducerea
valorii energetice;
• Fără valoare energetică – numai pentru produsele
care conțin maxim 4 kcal (17 kJ)/ 100 ml. În cazul
îndulcitorilor se aplică limita de 0,4 kcal (1,7kJ)/
porție, cu proprietăți de îndulcire echivalente cu 6 g
de zaharoză (1 linguriță).
Conform articolului 31.4. din Regulamentul EU
1169/2011, valorile declarate sunt valori medii care se
bazează, după caz, pe următorii factori:
(a) analiza produsului alimentar efectuată de
producător;
(b) un calcul efectuat pe baza valorilor medii cunoscute
sau reale ale ingredientelor utilizate;
(c) un calcul efectuat pe baza unor date general stabilite
și acceptate.
Dacă valoarea energetică sau cantităţile de nutrienţi sunt
neglijabile (adică aproape de 0), în loc să se menţioneze
informaţia despre acele elemente, se poate da un enunţ
de tipul: „conţine cantităţi neglijabile de.....”.
Conform Regulamentului CE 1169/2011, următoarele
produse sunt exceptate de la cerința de a furniza declarații
nutriționale obligatorii, cu excepția cazurilor în care sunt
făcute mențiuni nutriționale și/ sau de sănătate:
1. produse neprelucrate care conțin un singur ingredient sau
o singură categorie de ingrediente;
2. produse prelucrate a căror prelucrare constă numai în
maturare;
3. apă destinată consumului uman, inclusiv în cazul în care
singurele ingrediente adăugate sunt dioxidul de carbon și/
sau arome;
4. plante aromatice, condimente sau amestecuri ale acestora;
5. sare și înlocuitori de sare;
6. îndulcitori pentru masă;
7. extracte de cafea și de cicoare, boabe de cafea întregi sau
măcinate și boabe de cafea decofeinizate întregi sau
măcinate;
8. infuzii de plante și de fructe, ceai, ceai decofeinizat, ceai instant sau
solubil sau extract de ceai, la care nu s-au adăugat alte ingrediente în
afara aromelor, care nu modifică valoarea nutrițională a ceaiului;
9. oțeturi fermentate și înlocuitori de oțet, chiar aromatizate;
10. arome şi aditivi alimentari;
11. adjuvanți tehnologici;
12. enzime alimentare;
13. gelatină şi compuși de gelificare;
14. drojdie;
15. gumă de mestecat;
16. produse alimentare ambalate sau în recipiente la care cea mai mare
față prezintă o suprafață mai mică de 25 cm2;
17. produse alimentare, inclusiv cele artizanale, furnizate direct de către
producător în cantități mici către consumatorul final sau centrele de
comerț cu amănuntul locale care le furnizează direct consumatorului
final;
18. băuturi alcoolice (care conțin peste 1,2% alcool);
19. produse alimentare care nu sunt preambalate (cu excepția cazului în
care măsurile naționale prevăd altfel)..
 Etichetarea ecologică a
produselor alimentare
Însemnul „agricultură ecologică” se aplică
produselor obţinute de producători agricoli
care:
• nu utilizează produşi chimici de sinteză
(existând o listă a acestora autorizată şi
publicată);
• protejează mediul înconjurător şi animalele;
• respectă caietele de sarcini omologate;
• acceptă controlul asupra condiţiilor de
producţie.
• Producţia ecologică este definită ca însemnând
obţinerea de produse agroalimentare fără
utilizarea produselor chimice de sinteză, în
conformitate cu regulile de producţie ecologică
stabilite, care respectă standardele, ghidurile şi
caietele de sarcini naţionale şi sunt atestate de un
organism de inspecţie şi certificare înfiinţat în
acest scop.
• Producţia agroalimentară ecologică are ca scop
realizarea unor sisteme agricole durabile,
diversificate şi echilibrate, care asigură
protejarea resurselor naturale şi sănătatea
consumatorilor.
• Eticheta alimentelor ecologice trebuie să conţină
obligatoriu:
– numele şi adresa producătorului sau prelucrătorului
– denumirea produsului
– metoda de producţie ecologică utilizată
– numele şi marca organismului de inspecţie şi
certificare
– condiţii de păstrare
– termenul de valabilitate
– o menţiune prin care se interzice depozitarea
alimentelor ecologice în acelaşi spaţiu cu alte alimente
– o siglă specifică produselor ecologice (înregistrată la
OSIM) care indică faptul că produsul este conform cu
regulile de producţie ecologică.
 Printre alte cerinţe de etichetare
• Denumirea legală şi cantitatea netă trebuie să
fie în acelaşi câmp vizual;
• Dimensiunea caracterelor mici pentru
informaţiile obligatorii trebuie să fie de 1,2 mm
înălţime; pentru ambalajele cu o suprafaţă mai
mică de 80 cm2 dimensiunea caracterelor mici
poate fi de 0,9 mm înălţime;
• Ingredientele sau adjuvanţii tehnologici care
provoacă alergii sau intoleranţe se menţionează
în lista de ingrediente utilizând alte caractere,
astfel încât să fie uşor recunoscute de
consumator.
• Produse din carne. Eticheta trebuie să includă o
menţiune privind prezenţa adaosului de apă în cazul în
care apa adaugată reprezintă mai mult de 5% din
greutatea produsului finit. În ceea ce priveşte denumirile
membranelor pentru cârnaţi şi salamuri, dacă ele nu
sunt comestibile, acest lucru va trebui specificat ca
atare.
• Produse congelate şi decongelate. În cazul cărnii
congelate, preparatelor din carne congelată şi
produselor pescăreşti netransformate congelate, trebuie
indicată data congelării sau data primei congelări în
cazul în care produsul a fost congelat de mai multe ori.
În acest caz, data va fi precedată de menţiunea
"congelată la ..." urmată fie de data însăşi, fie de o
referire la locul în care este indicată data pe etichetă.
• Lapte şi produse din lapte. Eticheta produselor lactate să
includă ţara şi locul de origine a laptelui crud materie primă
pentru consum. În plus, eticheta produselor lactate trebuie
să respecte următoarele: denumirea ambalatorului şi marca
de identificare, numele, denumirea comercială şi adresa
procesatorului din sectorul laptelui de consum.
• Modificările de compoziție se specifică pe etichetă:
îmbogățirea laptelui în proteine lactice, săruri minerale sau
vitamine, reducerea conținutului de lactoză prin conversia
în glucoză și galactoză. Dreptul de a înscrie pe eticheta
produsului finit mențiunea "Produs românesc" va reveni
obligatoriu doar celor care folosesc în proporție de 100%
lapte crud ca materie primă provenit din fermele din
România. O altă prevedere nouă este indicarea obligatorie a
conţinutului de lapte praf inclus în produsul lactat:
"Conține lapte praf în proporție de ...%“
 Utilizarea mențiunilor nutriționale și de sănătate în
promovarea și publicitatea produselor alimentare

publicitatea înșelătoare (mențiuni fără justificare

științifică; nivele scăzute de ingrediente active,
incapabile să susțină funcțiile organismului;
ascunderea efectelor adverse; utilizarea sintagmei
“100% natural” deși conțin și substanțe de sinteză);
publicitatea comparativă (inșelătoare pentru
consumator, dar și în detrimentul competitorilor pe
aceeași piață);
utilizarea mențiunilor neautorizate la nivel UE;
inducerea voluntară a unor confuzii (produse
alimentare și rol funcțional vs indicații terapeutice).