imagine sau altă descriere scrisă, imprimată, ștanțată, marcată, gravată sau tipărită pe un produs alimentar sau atașată ambalajului sau recipientului unui astfel de produs, care conţine informaţii despre produs şi care însoţeşte produsul la vânzare. Eticheta reprezintă cel mai rapid şi cel mai simplu suport pentru informarea consumatorului. Definiţii • Etichetare înseamnă mențiunile, indicațiile, mărcile sau denumirile comerciale, imaginile sau semnele care se referă la un produs alimentar și care figurează pe orice ambalaj, document, anunț, etichetă, inel sau manșetă care însoțesc sau se referă la respectivul produs. Ca mijloc de comunicare între industrie, comerţ şi consum, etichetarea produselor alimentare reprezintă o bază utilă de date:
• pentru consumator utilitatea rezultă nu numai în
respectarea dreptului de opţiune pentru un produs sau altul, ci şi în educarea individului în calitate de cumpărător, prin conştientizarea efectului pe care alimentele îl au pentru propria sa sănătate; • pentru agenţii economici (firme care produc, importă sau exportă bunuri alimentare) reprezintă o modalitate de măsurare a pulsului pieţei, de cunoaştere a reacţiilor consumatorilor, dar şi un stimulent în realizarea unor produse superioare calitativ. Etichetele îndeplinesc o serie de funcţii, care, în timp, s-au amplificat şi au permis şi clasificarea lor în: • etichete de identificare; • etichete de clasificare; • etichete de prezentare, care descriu produsul; • etichete de promovare. Funcţiile etichetei • Informarea consumatorului: Informaţiile cuprinse pe etichetă sau pe ambalaj pot fi grupate în două categorii: informaţii care asigură securitatea produsului ambalat şi realizează informarea corectă a consumatorului; informaţii care urmăresc asigurarea sănătăţii consumatorului, şi în acelaşi timp contribuie la educarea acestuia. • Promovarea produsului culoarea este un mijloc de atragere a atenţiei, având rol psihologic, iar pentru realizarea unei armonii este necesar folosirea a trei culori; grafica are rolul cel mai important din punct de vedere estetic, ilustraţia unui ambalaj poate fi un desen sau o fotografie care exprimă fidel realitatea, înfăţişează produsul, îi sugerează utilizarea şi provenienţa. • Educaţională eticheta determină opţiunea unui produs în funcţie de valoarea nutritivă: valoarea energetică se exprimă în kcal sau kJ, iar conţinutul de vitamine în mg la 100 g produs sau raportat la o porţie standard. Legislația alimentară are drept obiectiv protejarea intereselor consumatorilor și asigură o bază care le permite acestora să facă o alegere în cunoștință de cauză în legătură cu produsele alimentare pe care le consumă. Ea are drept scop prevenirea: • practicilor frauduloase sau înșelătoare; • contrafacerii produselor alimentare; • oricăror altor practici care pot induce în eroare consumatorul. Lista mențiunilor obligatorii pe eticheta produsului aliementar, conform Regulamentului 1169/ 2011 a) denumirea produsului alimentar; b) lista ingredientelor; c) ingrediente sau adjuvanţi tehnologici care provoacă alergii sau intoleranţe; d) cantitatea de anumite ingrediente sau categorii de ingrediente; e) cantitatea netă de produs alimentar; f) data durabilității minimale sau data limită de consum; g) condițiile speciale de păstrare și/ sau condițiile de utilizare; h) numele sau denumirea comercială și adresa operatorului din sectorul alimentar responsabil cu punerea produsului pe piaţă; i) țara de origine sau locul de proveniență; j) instrucțiuni de utilizare, în cazul în care omiterea lor ar îngreuna utilizarea corectă a produsului alimentar; k) pentru băuturile care conțin mai mult de 1,2% de alcool în volum, concentrația alcoolică dobândită; l) o declarație nutrițională. a) DENUMIREA DE COMERCIALIZARE:
– Este denumirea consacrata de utilizarile in statul
membru in care are loc vanzarea catre consumatorul final
– Nu poate fi substituita de o marca de fabricatie sau
de comert sau de o denumire de fantezie
– Trebuie sa descrie starea naturala reala a produsului
• Sa indice starea fizica a produsului: praf, liofilizat, congelat, concentrat, afumat
– Trebuie sa indice daca produsul a fost iradiat:
“iradiat” sau “tratat cu radiatii ionizante” b) LISTA INGREDIENTELOR cuprinde toate ingredientele folosite în ordinea descrescătoare a ponderii lor, aşa cum sunt prezentate în reţeta de fabricaţie a alimentului respectiv. În cazul amestecurilor de fructe sau legume, în care nici unul din ingrediente nu predomină cantitativ într-un mod semnificativ, acestea se trec însoţite de expresia "în proporţie variabilă". • Ingredient înseamnă orice substanță sau produs, inclusiv aromele, aditivii alimentari și enzimele alimentare, precum și orice constituent al unui ingredient compus, utilizat în fabricarea sau prepararea unui produs alimentar și prezent încă în produsul finit, eventual sub o formă modificată. NU SUNT CONSIDERATE INGREDIENTE – Componentii unui ingredient care, in cursul procesului de fabricare, au fost temporar extrasi pentru a fi reincorporati apoi intr-o cantitate care nu depaseste continutul initial; – Aditivii sau enzimele • Care nu indeplinesc nici o functie tehnologica in produsul finit • Utilizati ca auxiliari tehnologici – Substantele utilizate in dozele strict necesare ca solventi sau suporturi pentru aditivi, enzime sau arome; – Enzimele, altele decat cele prevazute mai sus. c) ETICHETAREA ALERGENILOR
Lista de substanţe sau produse care cauzează alergii sau
intoleranţe: 1. Cereale care conţin gluten: grâu, secară, orz, ovăz; 2. Crustacee, moluşte şi produse derivate; 3. Ouă şi produse derivate; 4. Peşte şi produse derivate, exceptând gelatina de peşte; 5. Arahide şi produse derivate; 6. Soia şi produse derivate, exceptând uleiul de soia; 7. Lapte şi produse derivate (inclusiv lactoza); 8. Fructe cu coaja lemnoasă: migdale, alune de pădure, nuci, fistic; 9. Ţelina şi produse derivate; 10. Muştarul şi produse derivate; 11. Seminţe de susan şi produse derivate; 12. Dioxidul de sulf şi sulfiţii în concentraţii mai mari de 10 mg/ kg; 13. Lupin şi produse derivate. d) LISTA DE INGREDIENTE - Cazuri particulare - Apa adaugata (≤5%) si ingredientele volatile sunt indicate in lista in functie de ponderea lor in produsul finit; - Ingredientele utilizate sub o forma concentrata sau deshidratata si reconstituite in timpul fabricatiei pot fi indicate in functie de ponderea lor inaintea concentrarii sau deshidratarii cu mentiunea: “ingrediente ale produsului reconstituit” sau “ingrediente ale produsului gata de consum”; - Amestecul de mirodenii sau plante aromatice care nu predomina semnificativ ca greutate sunt indicate cu mentiunea “proportie variabila”; - Amestecurile de fructe, legume sau ciuperci, in care nu predomina semnificativ ca greutate nici unul sunt indicate cu denumirea de “fructe”, “legume” sau “ciuperci” urmate de mentiunea “in proportie variabila”; - Ingredientele care reprezinta mai putin de 2% din produsul finit pot fi enumerate intr-o ordine diferita dupa restul ingredientelor. INDICAREA INGREDIENTELOR NU ESTE SOLICITATA IN CAZUL:
- Fructelor si legumelor proaspete, inclusiv cartofii, care nu au fost
curatate, taiate sau nu au facut obiectul altui tratament similar; - Apelor gazoase, in a caror denumire apare aceasta ultima caracteristica; - Oteturilor de fermentatie, daca aceastea provin exclusiv dintr-un singur produs de baza si daca nici un alt ingredient nu a fost adaugat; - Branzeturilor, altele decat cele proaspete sau topite; - Untului, laptelui si smantanii fermentate - daca nu au fost adaugate nici un alt fel de ingrediente, cu exceptia produselor lactate, a enzimelor si a culturilor de microorganisme necesare fabricarii sau a sarii necesare fabricarii; - Produselor care contin numai un singur ingredient: cu conditia ca denumirea de comercializare sa fie identica cu numele ingredientului sau cu conditia ca denumirea de vanzare sa permita stabilirea naturii ingredientului fara riscul de a fi confundat; - Bauturile cu mai mult de 1,2% alcool in volum. e) INDICAREA GRAMAJULUI SAU A VOLUMULUI
Greutatea sau volumul net al produselor alimentare
preambalate trebuie să se indice în unităţi de volum (litri, centilitri sau mililitri) sau în unităţi de greutate (kilograme sau grame), cu excepţia cazului în care alte acte normative prevăd altfel. – Cantitatea neta se exprima: • In unitati de volum pentru produsele lichide • In unitati de masa pentru celelalte produse f) TERMENUL DE VALABILITATE reprezintă data până la care alimentele îşi păstrează caracteristicile specifice în condiţii de depozitare corespunzătoare.
• Data se compune din indicarea clară a zilei, a
lunii şi a anului, într-o formă cronologică necodificată şi va fi precedată de menţiunea: "A se consuma de preferinţă înainte de ...", dacă se indică ziua, luna şi anul, sau "A se consuma de preferinţă până la sfârşitul ...", dacă se indică luna şi anul sau numai anul. • În cazul alimentelor a căror valabilitate este mai mică de 3 luni, este suficient să se indice ziua şi luna. Pentru alimentele a căror valabilitate este mai mare de 3 luni, dar mai mică de 18 luni, este suficient să se indice luna şi anul.
• În cazul produselor alimentare foarte perisabile din
punct de vedere microbiologic, data de valabilitate minimă se înlocuieşte cu data limită de consum. Data trebuie precedată de termenii: “expiră la data de…” urmaţi fie de data însăşi, o referinţă a locului în care data este indicată pe etichetă, urmate de o descriere a condiţiilor de conservare care trebuie respectate. g) MODUL DE PASTRARE A UNUI PRODUS ALIMENTAR – Trebuie sa fie indicat astfel incat sa impuna o depozitare corespunzatoare a acestui produs pe toata durata lui de viata, de la obtinere – transport – comercializare – consumator
• IDENTIFICAREA LOTULUI este o indicaţie care
permite identificarea lotului din care fac parte, cum ar fi seria lotului, data fabricaţiei, data îmbutelierii sau a culegerii recoltei. Răspunderea în ceea ce priveşte indicarea lotului revine producătorului, în mod normal, alimentele neputând fi comercializate dacă nu sunt însoţite de această indicaţie. i) Etichetarea privind originea • Locul de proveniență înseamnă orice loc indicat ca fiind locul din care provine un produs alimentar, dar care nu este „țara de origine”. • Ţara de origine este ţara ultimei procesări substanţiale, justificate din punct de vedere economic. Indicarea ţării de origine sau locului de provenienţă al ingredientelor principale este obligatorie şi în cazul în care aceste ingrediente provin dintr-un alt loc decât produsul finit. Producătorii au opţiunea de a menţiona doar faptul că ingredientele principale diferă de ţara unde se realizează produsul finit. j) MODUL DE FOLOSIRE A UNUI PRODUS ALIMENTAR – Trebuie sa fie indicat astfel incat sa permita o utilizare corespunzatoare a acestui produs
K) MENTIONAREA TARIEI ALCOOLICE IN VOLUME IN
ETICHETAREA BAUTURILOR ALCOOLICE DOMENIU DE APLICARE
In etichetarea bauturilor cu o tarie alcoolica in volume mai mare de
1.2% Taria alcoolica este stabilita la 20°C Numarul corespunzator tariei alcoolice are maximum o zecimala; este urmat de simbolul “% vol” si poate fi precedat de termenul “alcool” sau de abrevierea “alc.” l) Eticheta nutriţională Etichetarea nutriţională poate fi elaborată pe baza calculului, plecând de la datele general admise, dar aceste cantităţi medii indicate trebuie controlate. Conform art. 30 – Reg CE 1169/2011 declaraţia nutriţională obligatorie cuprinde: (a) valoarea energetică; și (b) cantitatea de grăsimi, acizi grași saturați, glucide, zaharuri, proteine și sare. Declararea valorii nutritive se referă la informaţiile de ordin nutriţional într-o anumită ordine: • valoarea energetică, raportată la 100 g aliment sau 100 ml, exprimată în kilojouli (KJ) sau kilocalorii (Kcal); • cantitatea de protide, de glucide şi lipide, exprimată în g/ 100 g produs, 100 ml sau per porţie; • valoarea biologică, exprimată prin cantitatea totală pentru fiecare substanţă minerală şi vitamine, raportat la 100 g produs sau o porţie sugerată. Conform Regulamentului CE 1169/ 2011 valoarea energetică poate fi exprimată şi sub forma % CR per porţie (CR – cantitatea recomandată). Acolo unde este menţionat CR, următorul enunţ trebuie amplasat în imediata apropiere a CR: „Consumul de referinţă pentru un adult obişnuit (8400 kJ/ 2000 kcal)”. Atunci când operatorii din sectorul alimentar doresc să utilizeze exprimarea per porţie: a) Porţia/ unitatea de consum trebuie să fie uşor recunoscută de către consumator; b) Porţia sau unitatea utilizată trebuie cuantificată pe etichetă; c) Trebuie menţionat numărul de porţii/ unităţi conţinut de ambalaj. Conținutul declarației nutriționale obligatorii menționate, poate fi completat cu indicarea cantităților unuia sau mai multor elemente dintre următoarele: (a) acizi grași mononesaturați; (b) acizi grași polinesaturați; (c) polioli; (d) amidon; (e) fibre; (f) oricare dintre vitamine sau minerale prezente în cantităţi semnificative. Etichetarea referitoare la caracteristicile nutritive poate cuprinde vitamine, săruri minerale, cu respectarea următoarelor două condiţii: - Vitaminele şi sărurile minerale sunt cele la care se face referinţă; - Vitaminele şi sărurile minerale la care se face referire trebuie să acopere cel puţin 15% din necesarul zilnic recomandat specific, pentru 100 g sau 100 mg din produsul alimentar considerat sau pe un ambalaj, dacă acesta conţine o singură porţie. Declarația nutrițională este obligatorie pentru produsul alimentar astfel cum este vândut, dar, atunci când este cazul, ea se poate referi la produsul alimentar după preparare, cu condiția ca modul de preparare să fie descris într-un mod suficient de detaliat. Informațiile obligatorii, cum ar fi instrucțiunile de utilizare, trebuie să fie indicate prin cuvinte și cifre. Utilizarea pictogramelor sau a simbolurilor este doar un mijloc suplimentar de a exprima aceste informații. • Valoare energetică scăzută – numai pentru produsele care nu conțin mai mult de 40 kcal (170 kJ)/ 100 g în cazul solidelor sau 20 kcal (80 kJ)/ 100 ml în cazul lichidelor; • Valoare energetică redusă – numai în cazul în care valoarea energetică este redusă cu cel putin 30% şi sunt indicate caracteristicile care conduc la reducerea valorii energetice; • Fără valoare energetică – numai pentru produsele care conțin maxim 4 kcal (17 kJ)/ 100 ml. În cazul îndulcitorilor se aplică limita de 0,4 kcal (1,7kJ)/ porție, cu proprietăți de îndulcire echivalente cu 6 g de zaharoză (1 linguriță). Conform articolului 31.4. din Regulamentul EU 1169/2011, valorile declarate sunt valori medii care se bazează, după caz, pe următorii factori: (a) analiza produsului alimentar efectuată de producător; (b) un calcul efectuat pe baza valorilor medii cunoscute sau reale ale ingredientelor utilizate; (c) un calcul efectuat pe baza unor date general stabilite și acceptate. Dacă valoarea energetică sau cantităţile de nutrienţi sunt neglijabile (adică aproape de 0), în loc să se menţioneze informaţia despre acele elemente, se poate da un enunţ de tipul: „conţine cantităţi neglijabile de.....”. Conform Regulamentului CE 1169/2011, următoarele produse sunt exceptate de la cerința de a furniza declarații nutriționale obligatorii, cu excepția cazurilor în care sunt făcute mențiuni nutriționale și/ sau de sănătate: 1. produse neprelucrate care conțin un singur ingredient sau o singură categorie de ingrediente; 2. produse prelucrate a căror prelucrare constă numai în maturare; 3. apă destinată consumului uman, inclusiv în cazul în care singurele ingrediente adăugate sunt dioxidul de carbon și/ sau arome; 4. plante aromatice, condimente sau amestecuri ale acestora; 5. sare și înlocuitori de sare; 6. îndulcitori pentru masă; 7. extracte de cafea și de cicoare, boabe de cafea întregi sau măcinate și boabe de cafea decofeinizate întregi sau măcinate; 8. infuzii de plante și de fructe, ceai, ceai decofeinizat, ceai instant sau solubil sau extract de ceai, la care nu s-au adăugat alte ingrediente în afara aromelor, care nu modifică valoarea nutrițională a ceaiului; 9. oțeturi fermentate și înlocuitori de oțet, chiar aromatizate; 10. arome şi aditivi alimentari; 11. adjuvanți tehnologici; 12. enzime alimentare; 13. gelatină şi compuși de gelificare; 14. drojdie; 15. gumă de mestecat; 16. produse alimentare ambalate sau în recipiente la care cea mai mare față prezintă o suprafață mai mică de 25 cm2; 17. produse alimentare, inclusiv cele artizanale, furnizate direct de către producător în cantități mici către consumatorul final sau centrele de comerț cu amănuntul locale care le furnizează direct consumatorului final; 18. băuturi alcoolice (care conțin peste 1,2% alcool); 19. produse alimentare care nu sunt preambalate (cu excepția cazului în care măsurile naționale prevăd altfel).. Etichetarea ecologică a produselor alimentare Însemnul „agricultură ecologică” se aplică produselor obţinute de producători agricoli care: • nu utilizează produşi chimici de sinteză (existând o listă a acestora autorizată şi publicată); • protejează mediul înconjurător şi animalele; • respectă caietele de sarcini omologate; • acceptă controlul asupra condiţiilor de producţie. • Producţia ecologică este definită ca însemnând obţinerea de produse agroalimentare fără utilizarea produselor chimice de sinteză, în conformitate cu regulile de producţie ecologică stabilite, care respectă standardele, ghidurile şi caietele de sarcini naţionale şi sunt atestate de un organism de inspecţie şi certificare înfiinţat în acest scop. • Producţia agroalimentară ecologică are ca scop realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate şi echilibrate, care asigură protejarea resurselor naturale şi sănătatea consumatorilor. • Eticheta alimentelor ecologice trebuie să conţină obligatoriu: – numele şi adresa producătorului sau prelucrătorului – denumirea produsului – metoda de producţie ecologică utilizată – numele şi marca organismului de inspecţie şi certificare – condiţii de păstrare – termenul de valabilitate – o menţiune prin care se interzice depozitarea alimentelor ecologice în acelaşi spaţiu cu alte alimente – o siglă specifică produselor ecologice (înregistrată la OSIM) care indică faptul că produsul este conform cu regulile de producţie ecologică. Printre alte cerinţe de etichetare • Denumirea legală şi cantitatea netă trebuie să fie în acelaşi câmp vizual; • Dimensiunea caracterelor mici pentru informaţiile obligatorii trebuie să fie de 1,2 mm înălţime; pentru ambalajele cu o suprafaţă mai mică de 80 cm2 dimensiunea caracterelor mici poate fi de 0,9 mm înălţime; • Ingredientele sau adjuvanţii tehnologici care provoacă alergii sau intoleranţe se menţionează în lista de ingrediente utilizând alte caractere, astfel încât să fie uşor recunoscute de consumator. • Produse din carne. Eticheta trebuie să includă o menţiune privind prezenţa adaosului de apă în cazul în care apa adaugată reprezintă mai mult de 5% din greutatea produsului finit. În ceea ce priveşte denumirile membranelor pentru cârnaţi şi salamuri, dacă ele nu sunt comestibile, acest lucru va trebui specificat ca atare. • Produse congelate şi decongelate. În cazul cărnii congelate, preparatelor din carne congelată şi produselor pescăreşti netransformate congelate, trebuie indicată data congelării sau data primei congelări în cazul în care produsul a fost congelat de mai multe ori. În acest caz, data va fi precedată de menţiunea "congelată la ..." urmată fie de data însăşi, fie de o referire la locul în care este indicată data pe etichetă. • Lapte şi produse din lapte. Eticheta produselor lactate să includă ţara şi locul de origine a laptelui crud materie primă pentru consum. În plus, eticheta produselor lactate trebuie să respecte următoarele: denumirea ambalatorului şi marca de identificare, numele, denumirea comercială şi adresa procesatorului din sectorul laptelui de consum. • Modificările de compoziție se specifică pe etichetă: îmbogățirea laptelui în proteine lactice, săruri minerale sau vitamine, reducerea conținutului de lactoză prin conversia în glucoză și galactoză. Dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit mențiunea "Produs românesc" va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în proporție de 100% lapte crud ca materie primă provenit din fermele din România. O altă prevedere nouă este indicarea obligatorie a conţinutului de lapte praf inclus în produsul lactat: "Conține lapte praf în proporție de ...%“ Utilizarea mențiunilor nutriționale și de sănătate în promovarea și publicitatea produselor alimentare
publicitatea înșelătoare (mențiuni fără justificare
științifică; nivele scăzute de ingrediente active, incapabile să susțină funcțiile organismului; ascunderea efectelor adverse; utilizarea sintagmei “100% natural” deși conțin și substanțe de sinteză); publicitatea comparativă (inșelătoare pentru consumator, dar și în detrimentul competitorilor pe aceeași piață); utilizarea mențiunilor neautorizate la nivel UE; inducerea voluntară a unor confuzii (produse alimentare și rol funcțional vs indicații terapeutice).