VICTILe SfINTUR

kV

-mmearAtutigarmsat

EIT1.111S
De M I OA I L SADOVCANV
D.D.PATRA4CAMV

-".

MAkVAN

EDITURA CARTEA ROMANEASCA, BUCURETI

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTECA SCRIITORILOR ROMANI

Editura CARTEA ROMANEASCA"

Lei B.
Alecsandri V., Poezii, editie nouä 33
Inner° Krieger (Ostasii nostri), tradu-
4.-
- cere de A. Altmann . . ..
Die Blandusische Quelle (FäntAna Blau-
duziei), traducere de A. Altmann .
.

. 7 50
Alexandresen Or., Versuri si Prozd (sub presä) 30.
Anghel D., Poezii . . . . . . . . , 20.
Asachi Oh., Nuvele istorice. 30.-0
Boliac Cesar, Meditatii si poezii. 20.
Bolintineann D., Cdlätorii vol I 20.
Idem, vol. II ..... .. . 20.
Idem, Prozä. , 20.
Caragiale I. L., Opere domplecte. Tea tru vol I. 25.
Opere complecte. Teatru vol. II. 25.
Momente, Schite, Amintiri vol. I
Idem, idem vol. II
Nuvole, Povestiri . .
Cerna P., Poezii
. ...... 90.
CreangA Ion, Opera complecte, ed. VI (s. p.) . 30.
Demetresen Traian, Nuvele i poezii
Romane 9
Eliade Radulesen 1., Opere complecte : vol.1 si II
Echilibru intre antiteze, a 20 lei vo-
lumul , . . . 40.
Entinescn M., Poezii 25
Geniu Pustiu
.

95,
Filhnon Nieolae, Ciocoii vechi si noui (Sub presa).
(Mica Ion, Opere complecte 4 volume. Vol. IV
Scrisori dare V. Alecsandri, Amin-
tiri din pribegie, Academice, Pämän-
tul si omul, etc 20.-
Idem, editie de lux 30.
lloslf O. St.. A fost odatä. Poveste in versuri 20. .
Ispirescn P., Legende sau Basmele Românilor
adunate din gura poporulaL . 90. .

Povesti, Legende, Amintiri 12.

98,
Povestile unchiasului sfäto-

Cereti Catalogul Cärtilor Cartea Roaidneascd"

www.dacoromanica.ro
 SPRE EMAUS

S pro ELLIk0

www.dacoromanica.ro
DIN VIETILE SFINTILOR

SPRE EMAUS
DE .

MIHAIL SADOVEANU.
si
D. D. PATRASCANU

TWsTRATII. Of I, scHMIDT

EDITIA I

EDITURA .

',CARTEA ROMANEASCA" SOC. ANON,

BUCURESTJ

www.dacoromanica.ro
 'Pita.'Nu
www.dacoromanica.ro
 CUVAJVT-INAINTE

Gandul de a scrie din nou V ietile Sfin-

Nor ,si de sa imprdstia idre4 in poporul
nostru aceste mangaietoare povestiri, pe
care pdrintii nostri Cu atata ravnd le ce-
Mau in ceasurile durerilor lor, I-am abut
mai de mull. Insd irnpreturdrile vietii, pe
care nu totdeauna omul le stdpaneste, ne-a
fdcut sd intarziem. ,Si poate am mai fi
zdbovii, dacd cumplitele vremuri de astdzi,
cu inlunecimea lor suileteascd, nu ne-ar fi
biciuit, intorcandu-ne ccrtrd gandul vechiu,
ca in spre o da/orle.
Ne-am sarguit deci sd incepem ci &MI
astrIzi, In clam' volum, o parte din minu-
natele I ?lid nipldr i ale o#enilor credinfei nöas-

www.dacoromanica.ro
6

tre. Nu e de trebuintd, credem, sd addugim

ca in lucrarea noastrd, care se razimdpe
scrierile bdtrânilor pdrinti ai Bisericii,
noi n' am pus deca o mica parte, dar am
pus-o din tot su/letul cu loafer' dragostea
si Cu gândul cd vom lblosi tuturor acelora
care n' au nevoie 1111Mal de pane, ci si de
cuvântul cal bun. Asemenea vremuri grele
au nevoie de asemenea cdrti.
Lucrarea noastrd va cuprinde mai mulle
volume dar not nu ne vom ocupa Cu toti
sfintii pomenitl In martirologia crestind,
ci numai cu unii din/re ei, iar alegerea
am /dcut-o dupd un criteriu literar si dra-
matic.
Aparitia volumului al doilea mai cu-
rand sau mai fdrziu atarncr de chipul
cum va primil volt/mu' acesta. Oricum
insd a/ard, bine inteles, de imprejurdri
cu totul protivnice vom duce munca pând
la caper'', alcdtuind noi o lucrare care
s' ar puled asemeind intru câlva, u Legenda
Sanctorum a cdlugdrului dominicai.? Jac-
ques de Voragine, opera care, sub numele
de Legenda Auritd" a avut atât de mare
cdutare In lumea apuseand.
Socotim ca ci lucrarea de ¡ata rdspunde

www.dacoromanica.ro
 7

Unei nevoi adcinc simtite de poporul nostru.

De aceia, hdreizind-o mai cu. sama' tineri-
mii, nadcljduim ca" strc'iduintele noastre vor
fi räspläiite prin clipele de indltare suite-
teased ale cebra ce vor ceti aceste pagini
de dragoste curatc`i, lepddare de sine .5i mai
ales de cel mai desdvdrsit idealism pe care
sub bratele Crucii Affintuitoriului, l-a simtit
omenirea vreodatd.
Cu aceastd nade/de, trimetem in lume
cel dintdiu volum din Vietile Sfintilor" .

Bucure.5ti, Decen.lbrie 18.

www.dacoromanica.ro
PE DRUMUL SPRE EMAUS

www.dacoromanica.ro
PE DR-U.MUL SPRE EMAUS

Sfantul evanghelist Luca erà de neam

din Antiochia Siriei, si din tinerete s'a
deprins la intelepciunea .elineisca si la
mestesugul fámAduirii .de. boale, Thecan-
du-se doftor iscusit. A curloscut apoi si
lirnba eghipteanà, cu tbate invAtAturile.
,ei. din veacuri.. S'a fost si z.ugrav .ales,
avand.dar sA scrie cu colori.moarte laudA
vie lui Dumnezeu. lar dupA ce s'a deprins
desAvArsit i cu InvdtAiura evreiasa s'a
dus la Ierusalim: -

. In vremea aceia, Domnul nostru lisus

Hristos petreceà pe pAn4.nt fritre oa-
meni, 's4mAnand cuvântul Mantuirii.
a cAzut 'invAtAtura Domntilui in mima lui

www.dacoromanica.ro
 12

Luca ca inteun pàmânt bun, dat in-

sutitA roadä. IntelegAnd ceia.ce putini in-
telegeau atunci, si-a plecat fruntea si a
urmat pe Cel ce trebuià sa"." se jertfeascà.,
fiind unul din cei saptezeci de apostoli
pe care singur Ii pomeneste in evanghelia
ce ne-a rAmas dela el. Zice acolo : A
arAtat Domnul si pre alti saptezeci si i-a
trimes ate doi inaintea fetei sale in toatA
cetatea i locul". Deci a inceput a urriblà
inaintea fetei Domnului, propovAduind si
incredintând noroadéle c2A Mesia cel astep-
tat s'a arg.tat in lurne. i imprAstià cura-
tele cuvinte ale lzbávitoriultii, invg:tand
bunAtatea, mila i iertarea.
Iar cand a venit vremea patimilor man-
tuitoare,s'a fost bätut pAstorul i s'au
risipit oile, -fericitul Luca umblà tan-
guindu-se i plangand pentru Domnul
Säu. aci blândul fiu al Fecfoarei a fost
batjocorit si bàtut, si incununat Cu spini
§i rAstignit ; s'a fost impuns cu sulita si
adApat cu fiere ; s'a stat intre 110 bAtut
In cuie. Si cei ce crezuserA in el s'au in-
fricosat, cAci incA nu-i cunosteau deplina
mAri re.

www.dacoromanica.ro
 Aar oamenii l-au socotit mort si I-au
ingropat.
Dar in ziva intáia a sápfámAnii sfinte,
ducandu-se cu aromate la sfAntul mor-
mant femeile Maria Magdalena, si loana,
si Maria lui Iacov, 'au vázut piatra de pe
mormant práválità. i intrând, n'au gásit
trupul Domnului Iisus. i pe cand stAteau
uimite si inspAimântate, li s'au arátat doi
bárbati in vestminte de fulger, care le-a
vestit Invierea, amintinclu-le cuvintele
Mantuitoriului.
Atunci ele si-au adus aminte, si cu bu-
curie s'au intors dela mormânt, povestind
apostolilor toate acestea. Iar ei stAteau
neincrezátori i socoteau vorbele lot ca o
poveste.
Ci chiar in acea zi s'a intâmplat ca fe-
ricitul Luca, impreund cu Cleopa, sà" se
afle In drum spre Emaus. i mergand
truditi, pe calea pliná de pulbere, vorbeau
intre ei cu jale despre patimile iubitului
lor inv4átor, si despre cuvintele pe care
le auziserá dela femei.
umblAnd incet, prin lumina dupà-
amezii, printre dumbrávi de maslini; -iafA
s!a alaturat de dansii un strain. §i

www.dacoromanica.ro
 14

soatele faceà cununä" in pletele lui si 1n

jurul fetei lui blande, dar ochii lor erau
tinuti sa nu-1 cunoasca.
Intovarasindu-se cu ei si ascultând cu-
vintele lor, le-a graft astfel
Ce sunt vorbele acestea pe.care le a-
runcati unul altuia intre voi, mergand?"
Atunci ei s'au oprit, cu privirile poso-
morite.
rAspuns Cleopa :

Ce fel? Nu vii si tu, casi noi, dela le-

rusalim ? N'ai auzit despre cele petre-
cute acolo?"
Strainul a spus :
Nu. Ce s'a inta.mplat?"
cei doi apostoli au inceput a-i vorbi
-atunci despre invApturile i patimile Na-
zarineanului. Si-aratau ei cat au nadajduit
In El, ca va scApà pe Israel si va aduce
luminA noua In lume. Dar preotii Iudeilor
si cei mari ai lumii 1-au prins, 1-au chinuit
si I-au osandit, rastignindu-1. i iata, au
trecut trei zile dela moartea lui,si'unele
femei dintre cele ce 1-au urmat, au venit
s'au spus c'au gasit mormantul gol si
li s'au aratat ingeri cari au vestit invierea
Invafatoriului. Si Petru, i altii, s'au dus

www.dacoromanica.ro
 15

la Sfantul Mormä.nt s'au aflat ca Intr'a-

devär asa este cum au spus femeile, dar
pe El nu 1-au väzut.
Le-a zis atunci sträinul, cu glas trist
si blând:
O, inimi care IntArzie a crede In cele
ce au spus proorocii ! Au nu trebuià ca
Hristos sä pätimeascA si pe urrnä sa se
InaIte Intru slava Lui?"
Si Incep'and dela Wise si dela prooroci,
drumetul acela a prins a le tAlcul scrip-
turile. Si mergeau Incet, pe drumul de-
sert, si soarele asfinteà dupà piscurile
Libanului. Iar Luca si Cleopa ascultau si
li se umple inima de nädejde si de dul-
ceap.
Astfel s'au apropiat de Ernaus. Si sträi-
nul, oprindu-se, a vorbit
Fratii mei, trebuie sá ne despärtim,
cäci eu trec mai departe".
Luca a räspuns
O, nu : rämái cu noi ! Iata soarele a
asfintit si noaptea vine. Mai vorbeste-ne
si cineazA cu noi !"
intrând In sat la Emaus, au gAzduit
Intr'o casa säracá i s'au asezat la cinä.
Iar sträinul, land In mâni pânea, a bi-

www.dacoromanica.ro
 necuvântat-o, i frásigänd-o, le-a irnpAr-
- tit-o -
Luati i máncati, le-a vorbit el cu
bland glas ; acesta este trupul meu..."
Abia atunci s'au deschis ochii lui Luca
ai lui Cleopa si-au curioscut pe Invg-
tgtor. Si au cdzut inaintea lui. i radicand
fruntile, nu 1-au mai vgzut.
s'au asezat la locurile lor, privind
par-lea frântg. S'a soptit Luca, cu mare
tulburare
Cum ardea. inima In noi cand ne vor-
beà pe drum si ne talcuià scripturile !"
Si pe loc s'au rádicat dela masa cei doi
tovargsi i iesind s'au intors noaptea la
lerusalim ; i umblau repede, abia stgpa-
nind In iriimile lor o fericire nespusg..
lar g dacg au intrat In cetate, au cdutat
S'au ggsit pe cei unsprezece apostoli
pe altii. Si dela el au aflat veSte cd in
adevdr Domnul a Inviat si s'a ardtat lui
Simon. S'atunci i ei au povestit Intám-
plarea lor de pe drum si cum au cunoscut
ei pe Mântuitor, la frângerea pânii. Si
cum stateau grgind, In acel ceas, deodata
s'a fácut o tainicd tAcere ; ochii tuturora
au umplut de lumina' ; i Intre ei au vgzut

www.dacoromanica.ro
 4' ,'`,0 p...1

16,
t4 h ' SI"
oi Irt
°

11,

"riOr

.,

111 ;, dikke.a.

,-4

c-

,Vola atunci s'au deschis ochji tui Luca si lui Cleapa

cunoscut pe Invatator.... (Pag. 16).

www.dacoromanica.ro
$i a vazut in cea din urita diva pe Firistos ce bland... vorbindu- cu dulceata in asu'iit.i,
de soare pe drumul dela Emaus:- (pag.

www.dacoromanica.ro
 17

pe Inv4ator si 1-au auzit rostind cu glas

lin : --Pace vOua !
*

Astfel, cu inima plina de chipul Man-

tuitbriului, a intratin mijlocul neamurilor
Luca, propovaduind si räspandind in-
vataturile cele bune. Si dupa cincisprezece
ani dela 'Mall:area luí Hristos la cer, i-a
scris evanghelia, punând in ea tot ce aveä
In inima sa, toate cate vazuse i toate cate
auzise dela ceí care mersesera dupd Hristos.
S'a fost Luca evanghelistul partas du-
rerilor i ostenelilor lui Pavel intru pro-
pováduirea invataturilor mantuitoare
caci 1-a urmat pe Pavel nu numai /Titre
ludei, ci i intre alte limbí ale parrian-
tuluí. El singur scrie acestea in Faptele
Apostolilor. Si foarte Il iubeä. Pavel. Caci
scriind cä."tra Coloseni, zice : Inchina-se
voua Luca, doftorul ce! iubit". Si in epi-
stola catra Corintieni spune lards, lau-
dandu-1 : Si am trirnes cu dansul prin
toate bisericile sí - pre fratele a cAruia
lauda este intru evanghelie, si care e
nu numai laudat ci si hirotonisit de Bise-
rici ca sd umble cu noi, avand darul
acesta .spre slava Domnului i osArdia
'noastrì".

www.dacoromanica.ro
18

A propovaclUit astfal Luca lumina cre-

dintei celei adevarate in Roma, cetatea
Cesarilor, cu suferinti si multa truda.
Apoi iesind din Roma, a strabatut Libia
si a intrat in Eghipet, lurninand Tebaida.
Si a dus rnângaiere robilor si sarmanilor,
pân' la marginea pustiei. Si de-acolo s'a.
intors In cetatile Beotiei, rânduind bise-
ricile, hirotonisind preoti i diaconi.
pretutindeni a dus mangaierea cuvântului
celui curat, ca un adevárat doftor al su-
fletelor. Iar când i s'a Incheiat aceasta
viata de trude, a pus 'mal-lile pe piept
si-a adormit. Si-a vázut In cea din urrnà
clipá pe Hristos cel bland, zâmbindu-i in
lumind si vorbind cu dulceata In asfintit
de soare pe clrumul dela Emaus...

www.dacoromanica.ro
FERICITI I ANDRONIC SI ATANASIA

www.dacoromanica.ro
FERICITII ANDRONIC SI ATANASIA

Intr'al patrulea veac dupd invierea

Domnului, pe vremea marelui Teodosie-
implirat, trAià in Antiohia un om anume
Andronic, de meserie zlàtar, adicA lu-
crAtor de aur si de argint. i acest om si-a
luat soyie pe fiica unui alt zrätar, loan.
Numele ei e/-A Atanasia, care, pe greceste,
inseamnd. nemurire. Intr'adevAr, viga
ei pam.anteasca a fost asa de infrantà
de curatA, incát la moarte pe drept a
cAstigat nepieritoare cunun'a.
Asà, Andronic si Atanasia trAiau cu
cinste in cetatea Antiohiei, infrumuse-
ylindu-si. viaya prin bun.ltate
Cáci, desl erau tineri i frumosi si aveau

www.dacoromanica.ro
22

avere..lndestulatai-iar In .jurul lar clán-

tuiau toate desmierdárile lumii, amándoi
se Intelegeau a duce un traiu curat ; si
foloasele bogatiei lor le Imparteau In trei
o parte o dadeà cu draga- inima sáracilor,
alta o daruiau pentru Impodobirea sfin-
telor biserici, si din ce le ramáneau traiau
ei si toti ai casei lor. i erau iubiti

cinstiti de toti cetAtenii, pentrucá toate

ale vietii lor erau bunAtate ; i umblau
pe calea care duce la curatele izvoare ale
DOmnului.
In tineretea lor, .au avut doi copii
Un fiu cáruia i-a pus numele Ioan, si
o fiicá pe care au numit-o Maria. Iar dupd
nasterea acestor doi prunci, au Inceput
a vietui ca un frate cu sora sa, ne mai
voind a se cunoaste decat cu sufletele
Si iubindu-se numai Intru Hristos. Ci
sarguinta i grija lor cea mare a prins a
fi pentru sármani. Cercetau pe bolnavi :

Ii mangáiau, Ii alinau si le legau ránile ;

Ii spálau, Ii lmbra.cau si-i hraneau.

cautau pe cei cázuti i sangerati, pe cei
pribegi .si osteniti de drumuri, si-i aduceau
In casa lor si-i m'angaiau. Si-si puneau
marine lor pe fruntea vaduvelor si a or-

www.dacoromanica.ro
 23

fanilor si le stergeau lacrámile. Iar unde

era durere, ei erau tdmdduire. Si in toate
sdptdmánile anului, Miercurea. si Vinerea
petreceau in rugdciune si post.
Astfel au trdit Atanasia si Andronic
doisprezece ani blAndd viatd. Iar dupd
acesti doisprezece ani, intr'o zi, a intrat
acasd Atanasia dela bisericd, dupd can-
tarea de dimineafá, si a gdsit pe amandoi
copiii In pat, torop4i si gemAnd. i tur-
burándu-se, cu lacrdmi s'a 'repezit la ei
cercetAndu-i. Si-i priveà frântd de durere.
Pe cand sta ea astfel, a intrat in casd
si Andronic, venind dela 'rugdciune, si o
striga prin oddi. Atunci ea a rdspuns :
Nu te mánid pe mine, domnul meu,
cdci copiii nostri sunt cuprinsi de mare
fierbinteald !
Si venind la ,patul copiilor si Andronic
i-a gásit arzand. Si le luceau ochii si- ge-
meau In mare suferinp.
Atunci Andronic, suspinand a zis :

Fie voia Dornnului...

A intrebat femeia :

----Ce sa facern acum?

Andronic a rdspuns :
Doamna mea, tu stdi cu copili. Eu ni.

www.dacoromanica.ro
'24

duc afarà din etate. la biseiita sfantului

mucenic TUlian,-tinde supt. Ingropati p-
rinii MA duc S'A rnA rog i. sa- cer luí
Durnnezeu
S'a dus Andronic afarA-din cetate, la
biserica sfantului lulian ; s'a stat acolo
rugandu-se panA la al saselea ceas. lar
in urma lui, subt ochii rnamei cei pliní
de lacrdrni, s'au tans arnandoi 'copiii,
ca doi porumbei, s'au murit,--- loan de
doisprezece ani si Maria de unsprezece.
Deci cand. se Intorcea Andronic, apro-
piindu-se de casa, a auzit mare plangere
si tanguire. i când a intrat in curte frea-
atul a tAcut. Barbati i femei Ii fáceau
loc., sA treacA si-1 priveau cu lac,rAmi. Si
pAsind Andronic In odaia copiilor, i-au
gAsit pe amandoi alAturi, albi, cu manile
pe piept ; si maica sta zdrobitA pe podele,
la picioarele lor. -
Oprindu-se Infricosat, a stat privind in
nestire. Apoi s'a intors si, intrand In ca-
mera de rugAciune, s'a aruncat Inaintea
chipului MAntuitoriului, .rostind cuvintele
dreptului by : Gol am iesit din pante-
cele maicii mele, gol ma v-oiu duce. Dom-
Mil a dat, Domnul. a 1Uat,.."

www.dacoromanica.ro
 q6

Si .5i-a plecat adanc fruntea, oftAnd.

Apoi a Inceptit iaras ase ruga cii smerenie.
lar Atanasia plangea zdrobita langa copii
si-i cherna cu dulce glas i striga
Vreau sa mor i eu, cu iubitii mei !"
Si nimeni nu putea s'o urneasca de
langa ei. Plangand zi si noapte i-a prive-
ghiat ; s'atata a gemut, s'atata a slabit,
Meat sta sa moara.
lar la Ingropare s'a a.dunat tot poporul
cetatii. S'a venit si patriarhul, cu tot cle-
rul sau. Si Cu cantari si rugaciuni au
dus pe copii la biserica sfantului Iulian,
afará din cetate, si i-a ingropat acolo. Iar
dupa ce s'a.0 ispravit toate si s'a Impras-
tat norodul, nemo angaiata mama nu voià
s'a se deslipiascä de langa mormantul co-
piilor sài. Nici rudele, nici prietenii, nici
sotul sàu iubit n'au putut-o ra.clicà din
lacrami si suspinuri,caci acolo voià sa
se sfarseasca.
Stand singura astfel Atanasia., cu du-
rerea si Cu copiii ei morti, s'a intins li-
nistea miezului noptii In biserica. Si .fa.-
candu-se ca un abur de tainal In juru-i,
ln lutirea 'ca.ridelelor a radicat ochii s'a

www.dacoromanica.ro
 II

vAzut in fata sa pe mucenicul Julian, in

chip de calugAr. O privi blând si-i zise
--O, femeie ! de ce nu lasi copiii sd se
odihneascA?
Ea a rAspuns :
Nu te mania pe mine, domnule, cAci
sunt rdpusA de durere. Doi copii am avut
si pe amândoi i-am pus in pAmant asta'zi.
A intrebat calugArul
De cás-ti ani erau copiii tAi ?
Unul de doisprezece si unul de un-
sprezece, a rá.spuns ea frAmântandu-se.
Atunci de ce-i plângi ? a vorbit iar
cAlugArul. Mai bine jeleste-ti pAcatele tale.
CAci copiii tAi cei curati sunt In cer, lángA
Hristos vesnicul. Nu-i plAnge, ci ferice-
ste-i.
Auzind Atanasia aceste cuvinte, s'a
umilit si si-a plecat fruntea. i deodatA
mAhnirea i s'a risipit,
Dacâ copiii mei sunt in cer, a grAit
ea, atuncea eu pentru Ce-i plâng?"
Si inAltându-si iar fruntea, a vrut sg.
vo' rbeascA inainte cu cel ce i se arAtase.
Dar n'a mai vAzut pe nimeni in fa l.a sa.
Candelele luceau lin i biserica era goalA.
NelinistitA, s'a rklicat s'a inceput a cer-

www.dacoromanica.ro
 27

cetà prin unabrA. A trecut prin colturi si

pe dupä stalpi cäutând mereu. Apoi a
strigat pe omul care päzea la usa bisericii.
Si infältisandu-i-se paznicul, l-a intrebat :

Und,e- dus pirintele cu care am

vorbit phriä- acuma?
A rAspuns paznicul :
----Care pdrinte? Nu vezi ca usile sunt
incuiaté? Aici n'a putut nimeni s'a" pg-
trunda.
Phila." de iiimire, a inIeles Atanasia c'a"
i s'a aràtat vedenie si s'a spAimântat.
ducandu-se la sotul sAu, i-a povestit cele
ce vazuse.
lar Andronic, cuprinzAndu-i cu dra-
goste mânile, o privek si-a väzut-o man-
gäiatä.
Si stand singur, i-a vorbit Atanasia :
Domnul;1-neu, fii bun si m'ascultä.
IncA de pe cand traiau copiii nostri, a-
veam un gAnd, dar am stat la indoialà
sa Imp.ärtäsesc. Acuma, dupä rnoartea
lar, m'am hotArift. Te rog du-ind la o mg.-
ndstire. Acolo vreau sg-mi prang pAca-
tele. Am rAmas singuri si se cade sa" in:
trAm deplin in slujba lui Dumnezeu.
- Doa..mnä, i-a rAspuns Andronic, a-

www.dacoromanica.ro
28

steapta o saptamana. i daca dupa o sap-

tarnanä vei ramanea intr'aceea.,s lioth-
rIre, vom vorbi iaras despre asta.
trecand zile si .saptamani, ea nu si-a
schimbat gandul. Caci cu mai multa -Carie
se harazea slujbei Domnului i inima i se
umplea de dor pentru singuratate.

Qi stand sotul i so.0a jaras la sfat.

amandoi s'au hOtarit cu dreaptá inima
dragoste. chernat pe tatal ei, zla-
tarul loan, si i-a grait astfel Andronic :

Tata, noi ne ducern la sfintele locuri

sa ne inchina.m. Ii incredintam tie casa
si toata averea noastra. Lar daca vei afla
ca ni s'a Intamplat ceva pe .calé si nu ne
vom mai intoarce, .te rugam sa imparti
averea noastra la nevoiasi,. iar casa s'o
faci bolnitä sàracilori gazda celorsträini".
Incredintand. dupa aceia Andronic
socrului. sau casa si averea., a ramas nu-
mai cu Atanasia. i chernând ei pe robi
si pe roabe, i-au slobozit, imbratisandu-i.
Apoi, intr'o noapte, fara ca .sá-i simta ni-
meni nurnai cu.cat era .pe ei i Cu putini

www.dacoromanica.ro
7,17
bani de drum, arnândoi sotil au iesit din.
casá, apUcand calea strainatatii.
Era uniste In cetate, iar ei umblau sin-
guri, ascultandu-si pasii. i cand au iesit
afará de .ziduri s'au prins a urcg o poteca,
s'a aprins rasaritul si zorile au varsat lu-
asupra lumii. S'atunci intorcandu-se
Atanasia cu fata spre cetate, a vazut dor-
mind furnicarul intru care traise, i 'n
Ingramddirile de case a cunoscut caminul
ski, in care fusese fericita ani i ani cu
cu copiii el. Radican.d ochii spre
cer, a graft
Dumnezeule, cela ce-ai zis lui Avraam
Sarei : Iesi- din parnantul si din nea-
mul tau .si mergi In locul ce-ti voiu a-
rAtà", cauta spre noi i du-ne intru
frica ta. Pentru tine ne-am lasat casa
deschisa. : nici tu nu ne Inchide noua
usile imparatiei tale !),
Sicuprinzand pe sotul sail de maná,
amândoi au privit In spre biserica sfan-
tului Julian, unde- lasau morminte iubite,
si lacrarnând s'au Intors s'au pornit In
calea lor, cu capetele plecate, Pará a rnai
privl indarat.
S'au mers ei drumuri pustii i lungi,

www.dacoromanica.ro
30

pAnâ ce-au ajuns la Ierusalim. Acolo s'au

Inchinat sfintelor locuri : la Muntele
linilor, la Ooiota si la 8fântui Mormant,
au vorbit cu parinti cuViosi, luând
duvá.ntare dela ei. Iarâ acA 2)4 pârasitbineuvantare

finta tetate, au pomit fara: stie

si sa-i cunoascd nimeni, ca doi pribegi
strâini si mahniti, la Alexandria, In ho-
tarul Eghipetului, ta sá se nchine
tului mucenic Mina. 'a.0 tAbdat arsitA,
fOarne si Sete; si le-au Sangerat picioarele;
si dormeau. sub cer si sub stele ; si n'au
ostenit pana ce au vazut apele Nilului.
ajungând subt cetate, Andronic a vâzut
pe un târan sfadindu-se cu un calugar,
S'a Intrebat
- De ce va certati, iratilor?
- - lata de ce, a raspuns târanul. Ca-
lugarul acesta a inchiriat dela mine un
asin, ca sa meargd la schit, unde este
staret cuviosul parinte Daniil. eu II
indemn sa pornim acurna, sá umblam
noaptea i s'ajungeni mane la vreme, pan'a
nu incepe aria cea cumplitâ. Iar el nu
vrea sá rná asculte.
Fii linistiti i Impaciuitori ! a graft
catra ei Andronic. i cugetând

www.dacoromanica.ro
nirea aceaita este ca o iolie care-1 cheamä.
la sfäntul schit, a :Intreb'át iräs pe Igrail
Fi-ate; .mai ai i alt asin ?
Mai am un' ul, a -rgspuns omul.
AtunCi inChiriazg-mi-l. si adg-I., a
grgit Andfonic, cábi 'vreau si eu s mérg
la schit
pe cand omul se depgrta sg caute
asinul, Andronic s'a ,Intors grgind cgtrg
sopa sa :
Doamng, eu m duc .1a.schit s pri-
mesc binecuväritaréa. RArnal aici si as-
teaptg-mg p'ang ce mg .Intorc..
A tgspunS Atanasia :
- Ja-mg si pe mine, cg doresc i eu
sa Vgd schitul.
Nu se poate, i-a ráspuns Andrónic,
cki nu este obiceiul sg intre femtile In
schit. . .

Atunci ea s'a iniriStat cu lacrgmi si-a

vorbit :
O., domnul -meu, da cuvant sfântului
Mina cg mà vei duce si mg ve i Igsa Intr'o
mángstife de .femei". . .

Iar Andronic i-a faggcluit cg-i va im-

pIhì dorinta si ea si-a cóntenit lacrámile
si s'a linistit.

www.dacoromanica.ro
at?

Deci s'a dus bärbatul la schit, cu

gänil si cu täranul s'a vázut cucernicä.
asezare in munte, intre livezi de palmieri
si maslini, de unde se zäreau bältile Nilului
si marea cea albasträ si 'nemärginitä. S'a
primit dela pärinti binecuvântarea.
auzind de pärintele Daniil, staretul, s'a
tnfAtisat lui si i s'a inchinat cu smerenie.
lar prea cuviostil intrebandii-1 despre
cele triste si schimbätoare ale vietii, i-a
povestit Andronic totuldespre el si des-
pre sotia sa adáugind la urtnä aceste cu-
vinte
Prea cuvioase, sotia mea n'are liniste
pana ce n'a intrà in viaja schivniceascd,
precum i-am i fägAcluit In numele sfân-
tului mucenic Mina.
l-a räspuns cuviosul Daniil, cu blan-
detä :
Fii linistit, frate. Pop sä aduci pe sotia
ta aici. Si eu iti voiu da carte ca: s'o duci
In Tebaida si s'o asezi inteo mänästire
de maici.
bucuros, chiar In acel ceas, s'a. in-
- tors Andronic la zidurile Alexandriei ;si
a gäsit pe Atanasia neclintità, asteptAndu-I
In locul unde -o läsase. lar noaptea, cAlà-

www.dacoromanica.ro
 ." ,

" !, 7,

- -
Atunqi de ce-i plingi ? a vorbit lar calugárul. Mai
bine jelestell pdcatele tale --- caci copiii titi cei curati
* sunt langA ¡-Instas ipag. 261.

www.dacoromanica.ro
 e

Numele meu este Atanasie, a rAspuns strAinul, si

nasii mi se incireapta tot In spre sfintele locuri...
(nag.

www.dacoromanica.ro
rind pe asini, au suit la schit si a Infáti-
sat-o Andronic cuviosului Daniil pe Ata-
nasia. S'a vorbit cu ei staretul frumoase
lucruri si le-a spus mântuitoare cuvinte ;
ascultând din gura Atanasiei durerile
ei trecute, o vedeá statornicà." In neclátitá
hotárlre de a-si InchinA viaIa singurátátii.
Asezandu-se la masa lui, a scris carte cátrá
mánástirea Tavenisiolului, apoi binecu-
vantandu-i, le-a dat drumul, cu cartea.
S'a dus .Andronic pe sotia sa la mánli-
stirea de femei, In pustia Tebaidei. 'acolo
a lmbrácat Atanasia straiu cálugáresc,
Incepand viap nouá, departe de sgomotul
lumii. Si s'a despártit de ea Andronic,
zicándu-i cu Intristat glas :
De-acuma, doamna mea, n'am sá te
mai vád niciodatá In aceastá viatá !
Si Intorcându-si fetele unul de cátrà al-
tul cu lacrámi, ea a rámas In Tebaida, lar
el s'a Imors la schit. Iar párintele Daniil
l-a Imbrátisat i l-a fácut cálugár ; si In-
vátându-1 viata cea Imbunátälitá, i-a
dat chilie ca s'o locuiascá singur i sà-si
linisteascá ostenitul suflet.

www.dacoromanica.ro
 Doisprezece ani a petrecut fericitul An-
dronic viata de monah, supunându-se
asprimilor, singurdtd.tii i postului. Nimic
din ce fusese odinioard bune si al sä.u, nu
mai strAbdteà in pustia Intru care vietuià.
lar dupd doisprezece ani s'a radicat si s'a
infatisat la pdrintele Danlil, astfel ru-
gandu-1 :

Cuvioase pdrinte Daniil, binecuvin-

teazd-md sa mà duc la locurile sfinte, ca
sd rnd rog la mormántul Izbdvitoriului
nostru".
ImbrAtisandu-1, staretul Daniil a fd.cut
rugáciune i l-a binecuvântat sà plece la
sfintele locuri, depdrtatd si anevoioasd
cale. pornit Andronic' pe jos, c'un
toiag sublire In dreapta umbland pe dru-
murile Eghipetului. i 4n ziva a treia a
cAlátoriei, trudit i lnfierbAntat fiind, s'a
asezat putin sub un molid, ca sa rdsufle.
Atunci rânduiala lui Dumnezeu a fost cd a
vdzut venind spre el un cdlugdr mdrunt
putintel la trup, ,cu fata spand si vestedd
de Infrândri si negru la chip ca un harap
din pricina arsitelor mari ale pustiei.
Acest cdlugär era Atanasia, In port bd.rbd-
tesc ; ia.r din frurnusetea ei de odinioard

www.dacoromanica.ro
riimica nu mai rámásese, aa cA sotul
n'a mai cunoscut-o.
Apropiindu-se cá.lugairul cel negru
uscat, s'a Inchinat unul altuia. S'a in-
trebat stráinul oprindu-se .

Frate Intru Hristos, au nu esti uceni-

cul parintelui Daniil ? Si nu te chiarnA An-
dronic ?
Da, eu sunt si asa Ind chiamá.
Si 'ncotro cálátoresti?
CAlAtoresc In spre locurile sfinte.
MA duc acolo sá. má. Inchin, Inainte de a
páráTs1 aceastá. viatA. Dar tu unde mergi,
si care-ti este numele?
Numele meu este Atanasie, a rás-
puns strAinul, i pasii mei se'ndreaptA tot
In spre sfintele locuri, unde a pátimit
Mantuitoriul.
A vorbit Andronic :

--Atunci, párinte Atanasie, sA mergem

Impreuná.
ráspuns stráinul
Dacá vrei sA mergi cu mine Impreuná,
pui pazá gurii- tale, ca sá" cálátorim in

-
tácere.
Bine, a ráspuns Andronic, sA fie. aSa
cum hotárásti,:-- -vorn :cálátorl In fácere,

www.dacoromanica.ro
 FArA a se oclihnl, strAinul a grAit lar:.
Atunci sA mergem, f rate al meu ; ca-
lea-i lungA i grea. Rugdciunile sfantului
tu staret s ne intAreascA !
Au pornit. 5'au mers unul langA altul
tAcand, pe depArtate cdi, prin Eghipet
prin cAzuta lard a Filistenilor, pasnA ce-au
ajuns la sfânta cetate a Ierusalimului.
Si s'au Inchinat In locurile patimilor rdis-
cumpArArii, §'au Inconjurat toate chino-
viile i mAnástirile. Apoi au plecat In-
dAraTt pe acelea0 drumuri rare i lntea-
ceia§ tAcere. S'au poposit la Alexandria-
cetate §i s'au dus s'A se I nchine sfântului
mucenic Mina. Si stand amandoi alAturi
rugandu-se In singurAtatea bisericii,
a pAtruns o raza de soare pand In umbra
lor printr'un geam ; i erà aceastA razd
ca o amintire a viqii de altAdatA.
Atunci s'a Intors Atanasia catrA pArin-
tele Andronic, vorbindu-i Incet
Primeti, pArinte, ca sá vietuim a-
mandoi inteo chilie?
Primesc, a raspunsc Andronic, InsA.
mai Intai catd sá cer lnvoire dela avva
DaaliL
1.7)u-te a-41rici Ii cere vole, a vorbit

www.dacoromanica.ro
Atanasle ; lar eu te voiu ateptA in schitul
ce se chiamä al optsprezecelea. Si de te
va invol pdrintele,sä vii s mä iei. Si
precum am caildtorit, asa sd petrecem,
tdcuti, In chilie. Ci de nu vei putea petrece
In fácere, chiar de-i aveà binecuvântarea,
tu sd nu vii, cdci nu vreau sd vieluiesc
decat tdcând.
RAdicându-se Andronic, s'a suit la sfän-
tul staret Daniil i i-a povestit toate.
Daniil binecuvântandu-1, i-a rdspuns :
Du-te si la pe Atanasie i petrece cu
el In tdcere, de vreme ce este cdlugdr de-
sdvarsit"
Apoi Andronic s'a intors si a luat pe
Atanasie si l-a dus In chilia sa. S'au fost
doisprezece ani tovardsi, trdind in frica
lui Dumnezeu §i in smerità tAcere. i 'n
toatai aceastd indelungd vreme, Andronic
n'a cunoscut cal Atanasie este sotia sa,
nici din cuvânt, nici dirt miscdri, nici din
tot ce poate cunoaste omul la un so t mult
iubit. Cdci Atanasie se ruga intr'una lui
Dumnezeu, sd nu fie cunoscut. Iar pd-
rintele Daniil adeseori venea la dânsii si-i
invdta. ; i vorbeau despre fericirile sin-
gurtapt i le InfrAngerii,

www.dacoromanica.ro
as

lar Inteun rand, fericitul Danill a stat

mai mult la ei, vorbind despre cele su-
fletesti. Si se intorceà la chilia lui.
când erà sà pule mana pe usd, 1-a ajuns
din urmd. Andronic, suflând greu
cându-i
Fd.rinte Daniil, te rog Intoarce-te,cd.-ci
Atanasie se duce cdtrd. Domnul !
Intorcandu-si Daniil pasii, a intrat in
chinovia celor doi tovardsi si a gdsit pe
Atanasie cdzut pe culcusul sdu i toropit
de arsitd. 1-a intrebat staretul
Cum te simti?
Iar Atanasia, intorcand spre el o privire
obositd, a inceput a plânge.
- Nu trebuie sd." plângi, i-a gräit Daniil,
ci trebuie sd te bucuri, de vreme ce te
duci sà intâmpini pe Hristos.
0, nu plâ.ng pentru mine, a rdspuns
Atanasie, oi pentru pdrintele Andronic,
care rdmâne stirigher. Fu i bun, p- rea cu-
-vioase Daniil, si ascultd ce-ti spun. Dupd
ce má voiu alma si ind yeti ingropà, cautd
sub cdpdtdiul meu. Vei gds1 o scrisoare.
'Dupd ce-i ceti-o, s'o .dai. pa'rintelui An-
.

-dronic.
Sfarsind aceste cuvinté, Intors

www.dacoromanica.ro
cg.trá cer, s'a rugat, a primit dumnezeestile
taine, si a trecut apoi cgtrg cealaltá viatg.
Iar când au venit fratii ca ingroape
trupul, uimiti au aflat ca erà femeie cu
urea. Si sfântul staret Daniil, cgutánd
subt cápáTtgiu, a gásit scrisoarea ; si dupá
ce-a cetit-o, a dat-o lui Andronic. Atunci
numai a cunoscut sotul cà viatuise In
fácere cu sotia sa, fárg sgi fi stiut.
preamgrit cu totii pe Dumnezeu.
lar de aceastá minunatä intâmplare s'a
dus ca fulgerul veste in toate mángstirile ;*
s'a trimis cuvant si staretul Daniil, de-au
venit monahii din Eghipet si din depár-
tatele pustiuri ; i s'au adunat lavrele
Alexandriei si csálugg.rii cei cu haine albe ;
s'au ingropat cu cinste trupul fericitei
Atanasia. Ci fata ei tristg si vestejitá de
infrangri parcd zâmbeg, mergAnd intru
Domnul, care o impodobise cu radarea
cea necunoscutg de oameni.
Dupg ingroparea fericitei Atanasia, sta-
retul a rárnas sapte zile cu Andronic.
'n ziva a saptea, a voit sg-1 iea Cu sine,
In chilia sa, ca sà facg pomenirea mortii.
frisä Andronic 1-a rugat, zicand :

www.dacoromanica.ro
 Lasä-m, párinte, ca sá fiu Ingropat
si eu aici, cu doamna mea Atanasia.
iesit párintele Daniil, lásandu-1.
Iar când páTseà in chilia sa, 1-a ajuns din
urrnà un frate, care-1 cherrià :
Pdrinte Daniil, intoarce-te ! Andronic
se duce cátrd Domnul !
Iar starelul indatá a trimis In urma
párinIilor, care plecaserá spre schituri
pustiuri, poftindu-i Indárát. i ei s'au
grábit a se intoarce, si 1-au gásit Incá viu
pe Andronic ; si au fost binecuvântaV de
cátrá dansul.
stand párintele Daniil la cdpátáiul
lui, a suspinat Andronic si s'a stâns.i
1-au pus cdlugárii, cu cântári de slavá, In
mormânt curat, langá doamna sa Atanasia.

www.dacoromanica.ro
CUVIOASA MUCENITA
ANASTASIA ROMANA

www.dacoromanica.ro
 CUVIOASA MUCENITA
ANASTASIA ROMANA

In zilele imparatilor Dechie i Valerian,

fiind prefect al Romei Prob, se aflà In a-
propiere de cetate o manastioara de fe-
cioare. Era atuncea insai prigoaná asupra
cretinilor ; deci chinovia fusese cladita
In loc ferit i netiut de cei mari ai paga-
nilor. S'acolo, Intre livezi i gradini i In
umilitá bisericutA cateva calugarite sla-
veau pe Dumnezeu cel adevarat, izbavi-
toriul noroadelor. Intre ele, erà §'o egu-
mend, anume Sofia, batra.na i desavar-
sita In fapte bune. i subt aripa ei trgià
i fericita fecioara Anastasia, de neam din
cetatea Romei. Dela varsta de trei ani
ramasese orfand de parinti, i batrana So-

www.dacoromanica.ro
fia, o primise s'o crescuse In. mAnAstire,
InvAtAnd-o faptele bune si legea cea ade-
vdratA. Se ridicase ca o floare rarà In sin-
gurdtatea aceia i erà frumoasA si gingasA
cat nu se poate spune ; si-si petreceà zilele
In rugAcfuni si post si 'n toate oStenelile
InfranArilor. Si ajungAnd ea cAtrA varsta
de douAzeci de ani, aflase'rà unii din ce-
tAteni despre frumuseteá, blAndetea Si
Intelepciunea ei Si doreau SA si-o ieasotie.
Foarte mult se sarguiau pentru aceasta
trirneteau la mAnAstire Instiintdri i solii ;
dar fecioara toate ale lumii so'cotindu-le
desertAciuni, si-a 'mis pe frUnte vAl de mi-
reasA a lui Hristos si s'a intors de cAtrA
chemArile oarfienilor.

Ci diavolul neadormit, vAzAnd asta, a

pornit rAzboiu Impotriva ei, ca s'o in-
duplece spre lume, itrecurându-i. In
trup ganduri necurate i viclene vedenii.
Fecioara InsA á rAmas tare, biruind unel-
tirile si punând sub cAlcáiu blAstAmatul
cap al sarpelui. Si neputAnd necuratul sA
biruiascA pe Anastasia cu rAzbOiul cel
tainic i dinlAuntru, s'a ridicat asuprA-i

www.dacoromanica.ro
pe tata, intrarmând bratul prigonito or
págani. S'au gásit indatá dusmani ai
crestinilor, care s'au infätisat la Prob,
mai-marele Romei, si i-au spus despre
Anastasia eft' este o fecioará cuna nu se
aflá alta mai frumoasá. In toatá cetatea.
Si au adAogit : Sá tii cd petrece Inteun
loc ascuns, la niste femei sdrace, care
vietuiesc fárá bárbati, i nevoind sá se cd-
sátoreascá, batjocoreste viata noastrá,
crede In Cel-Rástignit si rAde de zei".
Auzind prefectul Prob despre frumu-
setea Anastasiei, indatá a chemat slu-
jitori i le-a dat porunub.. s'o caute si nu-
maidecat sro aducà inaintea lui.
Pornind slujitorii si ostenii au iesit din
' cetate, i, dupá arátárile dusmanilor, au
intrat pe drumurile viilor i livezilor si
au gásit inteun loc ferit o mánástioard
impresuratá cu zid. Au bátut la porti si
au asteptat sà li se deschidá. Au auzit In-
láuntru soapte si ca un freamdt de spai-
mà; nimeni nu s'a Infátisat la chemarea
lor. Atunci, dupä indemnul cáláuzelor,
au prins a bate cu securile in porti, std-
rAmându-le. PátrunzAnd, au dat de grá-
ding si livadà, i chilioare intre flori.

www.dacoromanica.ro
46

Era frumos si bland si cantau paseni

In verdeata. Dar ca dupá un vânt rdu,
totul 1)AI-ea pustiu si pardsit. Intr'un colt
al zidurilor, subt tufari, gásirá o portip
deschisd : pe-acolo fugiserá pustnicele. In-
torcaindu-se, pátrunserd In chilii. Acolo,
Inteun colt, subt icoana Mântuitoriului,
státeau Ingenunchiate i imbralisate igu-
mena Sofia si Anastasia. Si bátrana graia
astfel card fecioard :
Copila mea, Anastasia, vine vremea
Incercarii : nu te lnfricosa ! Mirele táu cel
sfant vrea sd. te incununeze. N'am vrut
sd te las sá fugi, ca sd nu te pierd. Tu esti
márgáritarul meu ; de-atatia ani te-am
pástrat si te-am pdzit ca lumina ochilor !"
Atunci s'au ardtat ostasii, cu priviri In- s

cruntate ; si bátrana s'a ridicat In fata

lor, IntrebAndu-i cu umilintd
Pe cine cautali si ce doriti ?
Ei s'au uitat la fecioará si au cunoscut-o
dupá frumusetd. Mai-marele lor a ráspuns :
Batrano, am venit sà ne dai pe
Anastasia, fecioara care e aici cu tine.
Asa a poruncit prefectul Prob.
Iguniena, plecAndu-si fruntea, a graft :
Bine, domnii mei, v'o dau cu bu-

www.dacoromanica.ro
 47

curie, dar vd rog prea mult A .atep-

v-
tai douà ceaiuri, 'And ce-o voiu Impo-
dobl, ca sd fie pldcutd ochilor stdpariului
vostru.
Au ráspuns slujitorii, bucurosi cd au
gdsit ce. cAutau
Fie ; vom a§teptà.
Ei socoteau cä bdtrana vrea sà.înfru-
museteze pe copild cu podoabele obis-
nuite lumii. Ci maica Sofia a luat pe
Anastasia de MAnd si a dus-o in bisericd.
Acolo, puind-o inaintea. altariului, o pri
eà cu lacrdmi. i-a grdit astfel z
Fiica mea Anastasia, a venit vre-
mea sd-ti aräli priri faptd dragostea ta
cAtrd Domnul. A Venit vremea sà rabzi
chinuri pentru Hristos si sd _dovede§ti
esti ádeváratd mireasa. Te rog, iu-
bitä flied á sufletului meu, sd. nu te in-
ele limba cea ascutitd ca briciul, sd nu te
ametesti de darurile si de slava lumii
celei de§arte; nici sd te infricoezi de chi-
nurile trecdtoare. Addli aminte de toate
grijilesi ostenelile ce-am av.ut p6ntru tine,
cdci te-am crescut; luandu-te din pruncie,
si ca pe-o floare te-am Pdstrat lui Hristos.
Zivai noaptea pentru asta m'am trudit,

www.dacoromanica.ro
44

invatându-te ca sa-ti ûeti cu Domnui

inima si sufletul. Acuma vezi si nu ma ru-
sinà, ca sa nu pogori In groapa bátrâne-
tele mele Inainte de vreme. CI rabda pen-
tru Domnul tau pune pentru dansul
viata, s'atunci ma voiu vesell i voiu
fi ca inorogul care-si inaltd cornul, In
pustie. and te vor infricosà, nu te tul-
burà. and te vor bate fara mila, sa nu-ti
pese, cáci sufletul nu ti-1 pot ucide. and
te vor sfg.sià si-ti vor struji trupul, sa te
bucuri, cad Implinesti lipsa nacazurilor
lui Hristos. Cand vor incepe a-ti zdrobl
madularele, sa-ti aduci aminte cà si perii
capului tau sunt numarati de Dumnezeu
care va paz1 toate oasele tale si niciunul
dintrinsele nu va pierl. Capul de vor vrea
sa-ti taie, tu priveste spre Domnul, care
ti-1 va malta iaras pe umeri. Nate teme de
patimi, caci mirele tau va fi de fatai
nevazut, i,ti va usurà durerea. and vei
susping., Iti va da usurare ; când vei slabl,
te va intg.r1; când vei cadeà subt lovituri
te va ridicg.; de amaraciune cand vei fi
plina, el Ili va inclulci inima va racorl
sufletul. Si astfel vei trece lânga el, in
viata si slava vesnica.

www.dacoromanica.ro
 Copila ascultá, cu ochii rádica0 spre
chipul lzbávitoriului.
Maicd, ráspunse ea cu blândetá ;
sufletul meu este gata ; nu te Indol de
mine ; voiu mud pentru dulcele meu Iisus.
aátrana a ImbrAtisat-o ; s'au urmat a-
mândouä a vorbi In soaptá, In tdcerea bi-
sericii s'a se rugá cu umilinà. Vremea
treceà si slujitorii au Inceput a-si pierde
rábdarea. Pdtrunzand In sfantul locas au
gásit pe femei Ingenunchiate la altar.
Anastasia nici se gátea, nici se Impodo-
beà cu haine ,si pietre scumpe pentru Prob.
Atunci au radicat cumplite strigári de
mânie asupra báltrânei, si brâncind-o in-
tr'o parte, au apucat pe copilá ca lupii
pe oaie si punându-i fiare pe grumaji au
cu clansii In cetate. Mánástioara
a rámas pustie. cuprinsul ei numai
bátrana egumená suspiná si se rugá pen-
tru odorul rápit.

Slujitorii au dus-o ca pe o roabd pe

Anastasia pe ulitele Romei i s'au lnfd-
tisat cu ea la prefectul Prob. Acolo erau
de Lata multi cetáteni i slujbasi ai Impá-
Spre &maw

www.dacoromanica.ro
SO

când au vdzut pe copilä, au rä-

mas uimii ca de o minune de frumusetea
ei. Sta subtiricd si gingasd ca o trestie,
blândd si cu ochii plecati, tremurand de
sfiald fecioreascd.
Prob a privit-o o vreme din scaunul
säu, apoi a indltat capul s'a intrebat-o :
De ce neam esti si de ce creclintä?
Si cum îji este numele?
A rdspuns Anastasia, cu blandetd si cu
ochii plecati
Sunt fiica unui cetätean al Romei.
sunt crescutá In dreapta credintd cre-
stineascd. lar numele meu este Anastasia.
Ce nume este acesta i ce Inseamnd?
grdi Prob. Romanii nu-1 obisnuiesc.
Fecioara rdspunse :
Anastasia Inseam' ng Inviere, cAci
Domnul m'a inviat la dreapta credintd,
ca sa grdiesc impotriva celor ce se inching.
Necuratului si idolilor.
Prefectul Prob Ii Incruntd. spráncenile
zise el, bagà de sarnd cum
vorbesti, ca sd nu mg. superi. Eu lti crut
tineretea si nu voiu sà pierd frumusetea
ta. Ascultd-md ca pe-un tatá : nu-ti do-
resc decat binele. De ce te-ai amdgit

www.dacoromanica.ro
fára folos cu invatkura crestinilor si-ti
pierzi in desert anii, lipsindu-te de bu-
nurile vietii si de desfátárile pe care zeii
le-au dat oamenilor ? De ce ascunzi In
umbra asa frumuseti ? Ce mangaiere ai
ca sd fugi de oameni si sa" locuiesti sin-
gurá, ca o hiará ? Ce castigi hárázindu-te
singurd chinurilor si morii pentru cel
rástignit ? Au nu-i mai bine sa te Inchini
zeilor nemuritori, sd-ti iei un balrbat fru-
mos, cinstit si de neam bun si sd-ti trá-
iesti viata In dulceatd si veselie, cu sotul
§icopiii ti? Viata ni-i datä de zei spre
buná petrecere, nu pentru chinuri si ti-
cAlosie. Te sfAtuiesc ca pe un copil al meu
Intoarce-te la lume ; lea-ti lokbat bogat
si cu cinste la scaunul Impáratului,
si vei fi slávitá i fericitá. In zilele vietii
tale.
La aceste cuvinte, Anastasia si-a ridicat
ochii plecati s'a ságetat pe prefect, In-
fruntându-1
Domnul meu Iisus este pentru mine
sotul, bogatia, viata si veselia, a grAit
ea cu tkie. Dela el nu ma' vei Intoarce
cu vorbe amágitoare, Inselându-má ca
sarpele pe Eva. De el nu mA poate des-

www.dacoromanica.ro
pärtl nimic. Pentru el sunt gata sd mor
de-o sutá de ori ! Dispretuiesc vorbele si
chinurile tale !
Prob se frArnântd In scaunul sdu, su-
fländ cu mânie :
Cum cutezi tu a rdspunde astfel pre-
fectului cetdtii ?
Intorcându-se cdtrd un slujitor, grAl :
Bate-o peste obraz !
dupd ce o lovl slujitoriul, Prob po-
runci sg-i rumpd hainele si s'o lese goald
In vdzul tuturor. zise batjocoritor :
Iatd-te goal. E frumos asà?
Nebun i necurat ! strigd coplia.
Rusinea nu e a mea, ci a ta. Dumnezeu
stie ca nici soarele nu mi-a vdzut vreodatà
goliciunea. lar tu m'ai dezgolit In fata no-
rodului, cu mielie, pentrucá esti plin de
pofte nelegiuite !
Apoi se Intoarse cdtrd cei care-i rupse-
sera hainele :
M'ati despuiat, vorbl ea ; acuma ce
asteptati ? lata uneltele de cazná. Bateti,
tdiati i rupeti trupul meu cel gol. Im-
brácati-1 Cu rdni i sange. Vreau sd mor
pentru Dumnezeul meu !

www.dacoromanica.ro
 Ochii tut Prob 'se aprinserg. Strigá spre
sluj itori
Luati-o !
Apucând-o cu repeziciune, chinuitorii
intinserg pe Anastasia cu faIa In jos s'o
legará la patru stAlpi, sgltând-o dela pg-
mânt. Apoi asezarg subt dânsa foc cu
smoalg si cu pucioasg. i pe 'Pand o in-
necau unii cu fumul cel greu, alOi o bg-
teau pe spate cu toege. O chinuirg asa
un timpsi ea rgbdà fdrg suspin, murmu-
rand incet psalmul lui David : miluie-
ste-md, Dumnezeule !" 'atát de mult au
bgtut-o pang ce-au obosit cei care o lo-
v eau.
Dupg aceasta au venit alii, au desle-
-

gat-o de pe stalpi s'au ridicat-o de pe foc.

intins-o pe-o roatg. i sucind roata,
i-au zdrobit oasele i i-au rupt vinele.
Iar ea Indreptà rugare spre Domnul :
Scáparea i scutul meu, nu mg lAsà, cgci
slgbeste intru duren i sufletul meu i oa-
sele-mi sunt zdrobite !" i pe loc a stat
roata nemiscatg, §'au cgzut legáturile,
copila s'a argtat dreaptg si intreagg
In vgzul tuturor, cAt se uimeà lumea de
asemenea minune.

www.dacoromanica.ro
 Cf Protv n vrut sd cunoascd puterea
care se vdded. Orkindu-1 rdutatea si mania,
a poruncit alte chinuri. i venind
au luat pe Anastasia s'au spanzurat-o si
i-au strujit coastele si i-au rupt frumosul
trup. Si ea rdbdà cu statornicie. IndlIând
ochii spre cer murmurà
Vezi durerea cu care pdtimesc pen-
tru tine, mirele meu !
Au pogorlt-o apoi de pe stalp s'au adus-o
In faIa scaunului lui Prob. S'a Intrebat-o
prefectul
Spune-mi, Anastasio, cum te siim-
Iesti a.cuma?
Foarte bine, a rdspuns ea, pentrucà
orisice chin este bine primit de acela pe
care 11 iubesc mai mult decat viata si
deck sufletul meu !
I-a zis iar Prob, razand :
Dacd-Ii place sd rabzi chinuri pen-
tru cel rdstignit, pot sd.--ti inmul-tesc p16.-
cerea aceasta !
S'a poruncit s'aducà brice. i chinui-
torii au intins pe copild iards la stflp
i-au tdiat sanii cu bricele. Sangele a
inrosit trupul i curged ca un pardu. lar

www.dacoromanica.ro
Atunci, dupa- indemnul czt!Auzelor, au prins 'a bate ru
sel;urile ii port', sfArarnirclu-fe (rag. 45)

www.dacoromanica.ro
Cum t:utezi tu a i-aspowie PFtfe', prefectului cetatii
,pag. 52'1

www.dacoromanica.ro
 ss

Anastasia a slabit foarte. Si cu glas moate,

ea Intors catra cei din juru-i
Mi-i -sete ; dati-mi apá.
Atunci unul dintre slujitorii de faId,
cu numele Chiril, a adus apá i i-a dat.
lar ea a gustat putin, i-a intors inapoi
cupa s'a soptit
Domnul sa-ti prgteasca. Caci El a
zis : Oricine va va adapà cu un pahar
de apá rece In numele meucaci ai lui
Hristos sunteIinu-si va pierde plata sa!
Prob prefectul a strigat catra dânsa :
Ei, acuma-ti ajunge sau mai do-
resti ? -

A raspuns Anastasia
FA ce voiesti. Dumnezeul meu este
destul de puternic ca sa mà Intareasca pe
mine si sa surpe mândria ta !
S'au inceput iaras chinurile. I-au rupt
.unghiile degetelor ; i-au táiat mânile
picioarele ; i-au zdrobit dintii. i slabita,
copila a soptit iar usor :
AIDA-!
Chiril erà aproape i i-a intins degralpà
cupa. Prob II vazuse Intaia °ara §i-1 baga
de sama s'acum. InIelegAnd ca-i- crestin,
17a chemat si l-a cercetat In putine cu-

www.dacoromanica.ro
vinte. lar. el mArturisindu-§1 numaidecAt
creainta, prefectul a poruncit o§tenilor.
taie capul. i 'ndatà a cazut astipra
lui sabia. i astfel ,§1-a luat pe loc platà
p'entru cupa cu apà rede, cu care adApase
pe mucenip In numele Iui Hristos.
Iar Anastasia !And aPa §i racorindu-se,
a rasuflat., putintel ; apoi s'a rugat iar,
optind :
Doamne, mântuitoriul meu, nu rnA"
làsà!
A strigat Prob :
§i bimba, ca sd nu mai poatà
rostl cuvânt !
Taie-mi §i limba, bdutoriule de sange,
a r'Aspuns. Anastasia ; mi-i .deajuns inima
care nu Inceteaza de a strig4 cAtr'A laorn-
nul.- El mai bine atcultà pe cei ce se roagA
In fácere !
CalAii au apucat-o. Unul din slujitori
i-a .varlt cletele In gut-A, i-a print bimba,
i-a scos-o afari i i-a tAiat-o cu, cuptul:
Atunci norodul care et-A de fatà n'a niai
putut suferl privel4tea. Framântându-se
ca valtirile, a radicat strigAte mari de.
ocarA §i. crefaimare Impotriva lui Prob.
Prefectul s'a." sculat cu manie nouA din

www.dacoromanica.ro
scaunul lui, poruncind ostenilor sa Impr4-
tie poporul, apoi le-a hotarlt sA scoata pe
Anastasia Zara. din Cetate i s'AA ispi-
veascá chinurile. Luand-o, slujitorii au
scos-o dincolo de ziduri, In loo desert,
si i-a táiat capul. S'au lasat-o acolo spre
mancare hiarelor i corbilor.

Dar Dumnezeu pazeà curatul i nevi-

novatul trup.
Venind noaptea, fericita Sofia, igu-
mena, a avut vedenie. Un Inger s'a InfO-
lisat Inaintea ei In abur de lumina si i-a
poruncit sal se duca sa caute si sa radice
bucatile Imp räistiate ale muceniIei.
Sculandu-se, batrana a luat panza cu-
rata s'a iesit din manastioara. A stat o
vreme la Indoiald, nestiind unde sà caute
pe copila ei moartd. A Ingenunchiat In
Intuneric si s'a rugat fierbinte. Apoi ra-
dicandu-se s'a dus catra locul acela, s'a
gasit In camp madularile Imprastiate.
Le-a adunat In panza, s'a plecat asupra
br cu lacrimi i le-a sarutat.
Vorbind cu dragoste i cu dulcea-ta co-
pilei ei moarte, nu §tià ce sd facd i cum

www.dacoromanica.ro
sà- duc'd de-acolo sfânta povará. d'Aci erà
singurd i slabA i abia puteà umblà spri-
jinindu-se in toiag.
StAnd In intuneric si 'n loc pustiu,
asteptà ; si deodatà a simIit pasi dinspre
Cetate s'a auzit glasuri Inàbusite. S'a vA-
zut prin intunecime venind asupra ei oa-
meni necunoscuIi. i cu nddejde si-a in-
dreptat spre ei chemarea, Intrebându-i
SunteIi crestini?
Credem In Hristos ! au ráspuns e
venit sä" dea ajutor.
S'.au luat comoara cea de mult preI,
trupul frurnoasei i dulcei copile, si 1-au
dus Inteun loc ocrotit, i cu cântàri de
laudà 1-au pus In pAmânt.

1,i ,'...,_,..-A.:

liiiilEit.'44'
..,111114
. , i Nara, i.'
, ithir ,0 iiiithilg a)
31111.1glikinglingrn:f tVAI.1211$
Ildffileolai nimindukonif - RI
' lillagriCifi 'I liSiillite 45
--r---- -

www.dacoromanica.ro
 SMERITUL ROMAN',
FACATORUL DE CONDACE

www.dacoromanica.ro
 SMERITUL ROMAN,
FACATORUL DE CONDACE

Pe vremea impáratului Anastasie tràià

la Constantinopol un neinsemnat i umilit
rob al lui Dumnezeu, cu numele Roman.
Locul sAu de nastere erà 'in Siria, in ce-
tatea Emesiei. Acolo se bucurase el In-
tAiu de lumina lumii. Cu inimá dreaptá
blândä crescuse intre oameni si urmase
invátáturile dreptei credinte ; si din anii
tineretei lui a. plácut foarte Domnului,
petrecând In feciorie i curátie.
Aa hotárind el sá-si petreacá scurta
viatá in slujba Bisericii, a .fost intálu
paraclisiarh in biserica Veritului. i por-
nind apoi singur .in lume a nimerit in
scaunul 1mprie, Bfizantului

www.dacoromanica.ro
la bisefica *MaIcei Domrib11.ii din Kiri.
Acolo, 'plecat i mai Mic deéât toti, p-è-
tré6e'à In post rUgáciuni, ImbUndfal-
tindu-si sufletul si ostenindu-si trupul.
In fiecare zi, cum cá-deà. umbra sárii, se
duceA la Vlaherna, palatul Impgratilor,
si acolo se nevoià toatá-noaptea In ruga-
ciuni i priveghere. Si 'n zori, se 'ntorcea
iar la Kiri, la slujba zilei.. Iar mai apoi a
fost rânduit paraclisiarh In biserica,Sofiei,
care erg cel mai mare, mai slávit i Impo-
dobit locas al Domnului In cetatea Con-
Stantinopolii.
Si s'aintâmplat ca acest smerit om sa
nu stie carte. Insa. erg prea Intelept In
lucrurile cele bune si prin viata lui cu-'
;

ratá Si deslegatá de toate ale lum- ii, In-

tredeà si pe cei mai than cárturari si pe
top ,care cgutau Intelepciunéa In. záciár-
nicia veacului. Oáci In singurAtatea vietii
tut inima si-o scaldà In puterea si.márirea
iui Dumnezeu. S'aceastá putere, s'aceastg
'rrig.rire le .vedeb. In rgnduielile vázduhului
'ale 'pgrnantulUi;, In- ..zborul paserilor siln
iata animalelor, rite un. .strpp le
roug.:si !.nteo raza: de: soare.,,In-toate ale
Impii-ve0A vointa Dumrie?eu-S'oAlovA

www.dacoromanica.ro
 63

fgrg sarngn, Si .se MmIeà, ptilbere nevred-

nica, fericit a se osten1 In fiecare clipa
pentru lauda celui préa Inalt. Despre until
ca dansul a spus Apostolul : P,re cele
nebune ale lumii le-a ales. Dumnezeti,
ca pre cele Iritelepte sd le rusineze".
a aflat patriarhul.Eftimierdespre 1m-
bunatatita .viaia a lui Roman. i I-a
chemat la el. si. I-a cercetat si. i-au placut
mult cuvintele lui. i fiindu-i drag si va-
zandu-i ostenelile- In .biserica, i-a hotarit
parte. dreapta, asemenea cu ceilalti slu-
jitori. De care lucru s'au inegrit de sti-
parare clericii i carteau asupra patriar-
hului, zicand :
,,Pe cel p-rost,- asemenea cu noi 1-a
fgcut".
§i vorbeau !rare ei bat¡ocorind pe omul
cel bland, s'au prins a-I url. i de cate ori
ggseau prilej Ii faceausupgräri. 11 inspinau
cu vorba, .11 smfriteau cu fapta ; 1m-
presurau de batjocuri i. rautaIi. Iar el
sufereg toate cu blandete si nimicnu-i tul-
burà smerenia si bungtatea: Attinci
clerici s'au umplut. si de mai multa 'pa-
timá i zavisfie. tmpotriva luí.
*
'

www.dacoromanica.ro
 Asa, s'a intamplat cg. odatà, la vecernia
praznicului Nasterii lui Hristos, a venit
Impgratul la biserica Sofia. Si erà intru
toatá strálucirea lui, Intre curteni si os-
tasi, si clerici multi slujeau, si daruri multe
erau aduse.
Iar Roman, dupá cum Ii erà randuitg
slujba, umblà asezand lumángrile. Si unii
dintre cei care-1 urau au iesit deodatá de
dupá pilastri si 1-au apucat s'au prins
a-1 trage cgtrá amvon. Si-i ziceau :
La parte esti invrednicit asemenea
-cu noi, deci suie-te In amvon si cântg dacd
poi, casì noi, sfântá cântare de lauda!
Cuviosul Roman, la aceste cuvinte,
a plecat cu umilinà fruntea, ca un ne-
stiutor de carte ce el-A, iar clericii II trá-
geau, si-1 infruntau razand, si-1 defgimau
cu otrávit suflet Inaintea Impgratului s'a
norodului din bisericä. Si lovit fiind astfel,
a simIit adâncg rusine si umilire, i plan-
geà Cu amar.
lar dupa ce s'au sfársit cântgrile s'au
iesit toti din bisericá, s'a radicat i Ro.man
din coltul unde se ascunsese s'a venit
Inaintea Fecioarei s'.a Ingenunchiat cu
Vársand lacrimi pentru nestiinta

www.dacoromanica.ro
 ill 7

Lar dup) ce s'au sfArsit cAntdrile si au iesit toti din bi-

sericA, s'a riclicat si Roman difi coltui uncle se ascunsese
si a venit inaintea Fecioarei ipag. 64:.

www.dacoromanica.ro
 'tiu de ce e*ti m51mit, uwihtffle -Roman. cc ai plAns
si mi-ai su s durerea La... Am venit sA te mAngfki...
,pag. 6'5)
/

www.dacoromanica.ro
 tA

lui si pentru intunericul in care se afla.

'n tácerea bisericii vorbea cAtrá sfanta
Fecioard s'o rugà sa se indure de el sd
depa.-rteze rAutatea i batjocura din ju-
rul lui.
simtindu-se alinat de privirea cea
blândá a Maicei Domnului, s'a sculat si
s'a dus la chilioara lui. Si fiind Inca mo-
lesit de mahnire si plans, n'a pus in gurá
niciun pic de hraná. Ci sta singur cugetand
cu infrangere i umilinp la Pururea Fe-
cioara dela care ceruse sprijin. Si'nteo
tarzie vreme a noptii a adormit.
Si iata, i s'a arátat cuviosului Roman
frumos vis. Prea Sfanta Náscatoare de
Dumnezeu, mangaierea mahniOlor, venea
csátrá el intru strálucire, zambindu-i. In
mana ei alba tineà o hartiup. i i-a vorbit
cu dulce gralu....
Stiu de ce esti mahnit, umilitule
Roman, cáci ai plans si mi-ai spus durerea
ta... lata, am venit sa te mangaiu. Des-
chide gura....
Plin de uimire si fericire, a deschis Ro-
man gura. Iar Maica Domnului ka pus
In gurá hartiuta i i-a spus iar :
Mänânclo.
Spre Emu.

www.dacoromanica.ro
 lar Roman, cu inima bá.tând, a mestecat
intre fálci hârtia inghitit-o. S'a simpt
in el ca un vArtej. i Maica lui Dumnezeu
s'a ináltat In nour de lurniná.. Si s'a de*-
teptat urnilitul Roman.
Si-si simteà .sufletul phi-1 de mângAiere
si de. negráltá dulceatá,si 'naintea ochi-
lor Ii pluteà Incà acea vedenie fericitá.
Si fárá sá-si dea sama cum, deodatá a
vázut curat in mintea sa cg i-a venit
telegerea slovei s'a cártii. S'a fost asta
ca Inteo fulgerare, i umplându-se de cu-
tremur, plángând, a Ingenunchiatrádicând
fierbinte rugá In inima lui cátrá Sfanta
Fecioará. . -
deslegandu-i-se portile deplinei in-
telegeri, desfAceà cártile si le ceteà
simteà in el inteun ceas a-tata invátáturá
cit nu pot dobandi altii In ani Indelungati.
s'a rugat cuviosul Rom-an toatá ziva
urmátoare, postind, iar cand a venit
vremea cantárii celei de noapte s'a dus
la biserica. Sfintei Sofii §i-§i fáceá slujba ;
inima ca o primávará infloritá.
.5i se aflA. iarás popor mult, i impáratul
in toatá slava curtii lui. Si sosind ceasul
cántárii condacului, il Impingeau iar4

www.dacoromanica.ro
 O7

clericii cu batjocurile br. Atunci el s'a

suit In amvoncáci obiceiul era ca pe
amvon sà cante un cleric condaculsi a
cantat cu dulce glas cantare de laudä,
In mintea sa alcaluitä, astfel zicand
Fecioara astäzi pre cel mai presus de
fiintä naste si pámantul pesterd celui
neapropiat &duce."
$i deodatä s'a fäcut o tkere mare in
cuprinsul bisericii ; i numai glasul lui
Roman suna ; ascultà toatä lumea
si-1
adunatä cu negráitä uimire, i sufletele
le erau pätrunse de dumnezeesc fior.
$i cand s'a coborIt din amvon, '11 Impre-
surau toti si se minunau de, schimbarea
lui: Si I-a Intrebati patriarhul Eftimie
- Cine te-a invälat, o Roman, asemenea
frumoasä cantare?
lar el, cu umilinä i bucurie, a märtu-
risit Patriarhului visul säu. i toti 11 ascul -
tau uimiti lar clericii, care obisnuiau a-I
;

necä.ji s'a-1 ruina, au simIit adancá: zdro-

bire i pocáindu-se pentru räutatea for,.
au calzut la picioarele lui Roman, cerându-i
iertare.
Si chiar atunci, pe loc, Patriarhul I-a
fácut diacon. i cantà cu frumusete noug

www.dacoromanica.ro
laude Dornnului si Prea Sfintei Fecioare,
si cei care 11 Infruntaserd si se socoteau
mai înelepi decat el, acuma veneau
cereau Cu umilinà InväTáturA. i curgeà
din gura lui ca un rau lntelepciunea. S'a
fácut mulVme de condace, peste b mie,
la praznice lmp.árAtesti si la cele ale Maicei
Domnului. Si s'a smerit In cinstitA
bländál viap, pariä" ce i-a venit vremea
sA se mute la vesnicele lAcasuri.

www.dacoromanica.ro
SFANTUL LONGH IN 5-1.JTAUL

www.dacoromanica.ro
SFANTUL LONGH1N SUTAUL

La cruntele patimi ale Mantuitoriului,

intre ostasii care impresurau crucea, s'a
intamplat SA' fie fatà i Longhin sutasul.
Panä'n acel,ceas, omul acesta nici nu cu-
noscuse, nici nu intelesese pe Domnul.
Dar deodatà sufletul säu a tresärit si ochii
si au väTzut. Cad pe Cel bun si bland cei
räi 1-au prigonit si I-au incununat cu spini ;
si I-au pus, bätandu-1 si batjocorindu-1,
sA-si ducä lemnul crucii ; i i-au tintuit
palmele si picioarele in cuie de fier i 1-au
rädicat intre tälhari ; cand era ars de sete
i-au dat otet amar, si Longhin Insus,
dup. poruncä, 1-a sträpuns in coastä .cu
sulita. Si venind ceasul cel din veacuri

www.dacoromanica.ro
notdrit, Donmul si-a plecat fruntea
si-a dat duhul ; si s'a fdcut Intdiu ca o
Infricosatg tdcere a stihiilor ; apoi deodata
s'a simtit cutremur i soarele s'a Inváluit
In intuneric, i frdmániându-se pámântul,
s'au despicat pietrele si s'au deschis ld-
casurije morIilor ; lar sufletul ostasilor s'a
infricosat foarte i Longhin sutasul a mur-
murat cátrd ei, cu tearnd : Cu adevdrat
fiul lui Dumnezeu a fost acesta !" Si
fiind ingropat fAcdterul de viap trup al
lui Hristos, Longhin iarás a fost rânduit,
din porunca lui Pilat, sg. strdjuiascd cu
ostasii lui pre cel carele zdced. In rnormant.
and s'a arb."-tat lumina cea de fulgere
si slavá si Ingerul lui Dumnezeu a prdvdlit
piatra de pe mormânt, ostenii au fost
orbiis'au cdzut cu frunIile in pulbere ;
.simtindu-0 inima infioratä de nou cu-
tremur, sutasul a crezut desdvgrsit In
Domnul. Iar odatál cu el au crezut i doi
ostasi ai lui si indatd au mArturisit ade-
vdrul, si s'au fácut propovgduitori ai in-
vierii lui Hristos.
Fiind auzite cuvintele lor, arhiereii i-au
chemat si i-au ispitit ; i Longhin le-a
spus :

www.dacoromanica.ro
 .73

'

Ochiul. meu a vdzut rninunea si su-

fletul meti adevdrul...
Tinând sfat arhiereii Cu batranii, s'au
tritors cdtrd suta§ si i-au vorbit ástfel
Ceface spui tu, " osteanule, . a fost o
pdrere InselAtoare. Ucenicii Nazarinea-
nului au venit si 1-au furat din morniant,
noaptea.
eu si tovar'äsii acestia ai mei, a
rdspuns Longhin, nu suntem orbi si nici
n'am -dormit, cdci strdj.ile Cezarului nu
dorm niciodatd. Nu Putem tAinul ce-am
vdzut cu adevdrat.
Arhiereii au cercat attinci sá facd pe
osteni á tdinul minunea si au pus inaintea
priVirilor tor argint mult.
Adevdrul e mai tare decat argintul
vostiti, a rdspuns. Longhin ; departe sunt
strAduinIele voastre ca sd Intunecati ce-i
mai 1uminos .deca't soarele ;. eu voiu mar-
turisl Inainte Invierea lui Hristos !
Auzind acestea, adunareft fariseilor s'a
searbit, si a urit pe Longhin si pe sotii
toatkinânia pe care o aveau .mai
tnainte asupra lui Hristos au tntors-o
.asupra sutasului. Raclicandu-se, s'au In-
fdfisat la Pilat si au sipus multe .vorbe

www.dacoromanica.ro
74

rel e, impotriva osteanului, si au stárnit

zavistie si pándeam vreme cu prilej ca sd-1
piardd. Ci Longhin, stiindu-se ostas' bál-
trail si cunoscut al Cezarului, nu se In -
friCosà de vorbele si amenintdrile lor.
Cu limba slobodd vesteà c. Hristos este
adeváratul Dumnezeusi moartea i in-
vierea ddtdtoare de viatd chiar cu ochii
si và.'zut.

Ci dela o vreme simtind atata venin de

urd In juru-i, a hotdrit s.-si lepede slujba
sd se depárteze de ldcasurile Iudeilor.
LáSand haina ImpArdteascd si braul °std.-
sesc, a luat cu sine pe cei doi prieteni ai
sal, care al/eau aceeas rávná casi dansul
pentru Hristos,si eau depArtat de pe-
trecerea norodului.
In curátie i viatá nodá, se indeletni-
ceau cu credinta in adevdrat'ul Dumnezeu
au cunoscut pe apostoli si au primit dela
ei botezul ; i nu dupá multá vreme au
párásit lerusalimul i s'au dus In Capa-
dochia. Acolo, Longhin sutasul, ajutat de
tovardsii si, a fost propovkluitor si a-
postol al lui Hristos, si a Intors pre multi

www.dacoromanica.ro
 5

din noaptea thtàcirii cdtra Durtmezeu. La-

sand apoi si Capadochia, s'a tras.cátra pa-
mantul parintilor sal, in satul unde se
nascuse. S'acolo vielmià fara sgomot, in
post si rugaciuni, mangaind pe cei in su-
ferinti i avand in 'Mima sa pe Iisus.
Si s'a M'out zarvá. mare in adunarea fa-
riseilor -din Ierusalim cum ca sutasul a
umplut toatá Capadochia Cu invaptura
sa §i cu márturia lui pentru invierea lui
Hristos. Drept aceia, bátranii i arhiereii,
umplandu-se de manie noua, s'au Infá-
lisat la Pilat cu multe daruri i l-au rugat
trimita para la Cezarul din Roma asti-
pra lui Longhin ca- si-alepadat dregatoria
ostaseasca si a fugit, si s'a .abatut dela
stapanirea romana., si tulbura poporul in
Capadochia propovaduind alt imparat.
Iar Pilat a primit darurile si a ascultat
rugamintea ; si a trimes catra Cezarul Ti-
berie scrisoare care cuprindea clevetire si
neadevar asupra lui Longhin ; odatá Cu
aceeas scrisoare a lui Pilat, au inchinat
ludeii mult aur Cezarului, cumparând ast-
fel moartea 8utasului.
Apoi n'.a triecut vrernemultä la rnijloc
si a cazut dela Roma raspuris, Cu porunca

www.dacoromanica.ro
7n

dela Cezar : Longhin sä fie pedepsit cu

moártea, ca .protivniC al Impgrátiei.. In-
datá sculändu-se Pilat, a randuit ostasi.
care sg se ducg in Capadochia s'A Impli-
neascä porunca si s'aclucá la Ierusalim
capul sutasului. 'odatg cu sutasul, ,a
porUncit Pilat sá fie táiati i cei doi to-
v.argsi, care lasaserá Impreuná cu Longhin
dregátoria ostáseascá i propovgduiau 'a-
colo casi dânsul pre -Hristos.

Pornind trimiii stápanirii au ajuns

pärile Capadochiei i cercetau despre
Longhin Intrebänd unde tr'Aieste. i afländ
cá" s'al- fi tras cdtrà satul 'párintesc, s'au
sarguit sá. treacd spre acel sat. i umblau
In tainá, .cAutänd pe Longhin si Intrebänd
de el casi cum ar aveä a-i duce vrero veste
de bogátie si de cinste. Asá, vointa lui
Dumnezeu a fost ca ostenii lui Pilat sä
Intalneascä chiar pe, Longhin In marginea
satului si el, plin de duh sfânt fiind,
;

cunoscut i ia InIeles ce vor. GrábindU-se

.a-i Intampink le-a grdit cu firagoste Vorbe
bune si s'a pus In .slujba lor intrebAndu-i
ce. cautá.

www.dacoromanica.ro
 1-au vorbit oamenii luí Pilaf
sg ne spui, cinstite omule, dacd
traieste aici un oarecare Longhin, care a
fost sutas Imparatesc ?
Traieste aici, le-a raspuns Longhin ;

dar ce treaba aveti cu el?

Au raspuns ostenii
Am auzit ca este om bun si dorim sa-1
cercetam ; ca noi suntem osteni, iar el a
fost sutas de osteni, si voim a-1 cunoaste.
Vg rog, domnii mei, le-a grait Lon-
ghin, abate-ti-va pe la casa mea si va
putin de cale. Stiu Uncle traieste cel
pe care-1 cautati ; am sa-i trimit raspuns,
si el singur va venl la voi, caci nu locuieste
departe.
lar ostenii foarte bucurosi au primit
ospetia sutasului,§i Longhin i-a dus a-
casg la el, i-a poftit sa intre si &A se aseze
si le-a intins masa mare. Astfel au stat
acolo ostenii s'au petrecut cu mancdri
vin pang' ce-a Inserat. Atunci fiind prea
veseli si deslegandu-li-se limbile, s'au ho-
tarn sà Incredinteze lui Longhin taina lor
ca unui prieten ; dar mai Inainte de toate
1-au legat cu juramant ca nu cumva

www.dacoromanica.ro
spuie cuiva ce va aflá, cäci 6 o tainä de
moarte,
Noi, a zis unul din ei, suntem trimisi
aici ca sä luäm capul -lui Longhin si al
celar doi tovaräsi ai lui. Asa. a hotárit Ce-
zarul dela Roma si Pilat ne-a trimis pe
noi sà implinirn porunca. Catá sá nu afle,
ca sd nu fugä si s'A nu scape.
n'aveIf nici o grijä, bunii mei
oaspeti, le-a grAit sutasul ; Longhin 'se va
înfäià singur, si se vor gási cu el si cei
doi prieteni ai
Culcandu-se ostasii i adormind, Lon-
ghin a trimes In grabá veste prietenilor
säi ca sá vie,la dânsul ; apoi a ingenunchiat
si si-a radicat inima cAträ..Dumnezeu ru-
gándu-se. Si, pregAtindu-se de jertfä
de moarte curatá., era senin. Si .rugandu-se
si asteptand ceasul izbävirii, a trectit
noaptea in fácere si i s'au arátat la rásArit
cele din urmä zori pämäntesti.
Sculandt-se ostenii, se sarguiau gä-
tindu-se de cale ; i rugau pe Longhin
meargá cu ei sá le aräte pe cel pe carel
cäutau, dupä cum le fägAduise.
Mai ingAduiti putin, prietenilor, le-a

www.dacoromanica.ro
 74

ráspuns Longhin ; am trimis dupA el, si

se va InfAtisà, aici fArA zdbavA.
primind suta.sul dela ai sal instiin-
tare cá prietenii lui se vdd venind, a iesit
din casa, i-a intAmpinat i i-a sArutat Cu
dragoste zicându-le :
Bucurati-vA, robi ai lui Hristos i ai
mei prieteni ; bucurati-va impreunA cu
-mine, ca ni se apropie veselia si a- sosit
vreme,a deslegA."rii noastre din cAtusele
trupesti. CA iatA mult nu va trece si vom
sta inaintea Domnului nostru, pe care
1-am vázut rAbdánd patimi iînviind Intru
toatA mArirea !"
Astfel grAind Longhin cátrA prietenii
sal, le-a spus toate despre adunarea Iu-.
deilor, despre porunca Cezarului si so-
sirea ostenilor.
Cei care au venit sane ja capetele sunt
aici, a zis el ; sA intrAm la el."
Auzind prietenii cuvintele lui, s'au bu-
curat ca s'au invrednicit si el de ceasul
cununei mucenicesti. i au intrat Cu sutasul
in casä. *i a vorbit astfel Longhin
IatA, seinfAtiseazá inaintea voastrA,

www.dacoromanica.ro
SU

prietenilor, cel pe care-I cgutati, Impreung

cu cei doi tovargsi al 'sal.
Uncie-i Longhin? a Intrebat cu mi-
rare mai-marele ostenilor ; si care sunt to
vargsii ,sgi?
Eu sunt Longhin, a spus sutalsul,
acestia Imi, sunt tovirgsii.
Gluma aceasta, cinstite omule, a stri-
gat osteanul razand, noi nu vrem s'o. cre-
dem. Du-ne la cel osandit, cgci trebtiie
Indeplinim porunca.
Noi suntem cei pe care Ii cautati, a
vorbit .cu blândete i Cu tgrie sutasul.
Faceti cum vi s'a poruncit de cei ce v'au
trimis
Au stat ostenii cu mare .uimire, pri-
vindu-i. i nu le veneg a trede, si se ru-
sinau, i stAteau la Indoialg dacg trebuiau
sg. supuie mortii pe cel care-i primise
gAzduise si-i ospAtase ca pe niste frati.
0 dragii mei;li Indemng Longhin, nu
pregetaji, cgci numai asa Imi puteti plgti
dragostea ce v'am argtat. Impliniti mai
curand porunca, cad de mult doresc sg
vgd pe Domnul meti !
Apoi s'a Inbrgcat In straie albe de In-

www.dacoromanica.ro
LonglIin Insu§, dupa. pprunca, I-a sti-apuns in coa.sta
Cu sulita... pa. 71.

www.dacoromanica.ro
 _

,44. 44.
11/4
.
t' 1

I
,.
-

4. °
D ,

T-
A
_

- ,N; _ ,

. %
- .-......."2.-

'-
aart-.. -

L:P7L

$i din& a simtit sub degetele ei ceia ce 0110, deodatA

i s'a risipit negura i 'n lumina soareiui a vAzut capul
blandului apostol din Capadochia... Tag: 841.

www.dacoromanica.ro
 Is;

gropare si a chemat In juru-1 pe casnicii

sAIsi le-a arátat cu mana spre o colind
verde, umbritd de palmieri. S'a zis :
Acolo sd-mi puneti, iubii1or, trupul,
aldturi de tovardsii mei Intru Hristos.
Voi ralmâneti cu bine, credeti In Invdtd-
tura cea bund i veniti de-mi dati cea din
urnid sdrutare."
Si ImbrAtisAnd pe toti, a Ingenunchiat
aldturi de prietenii sdi i i-a plecat capul
subt sabie.
Cu sufletele cutersurate, ostenii au In-
deplinit porunca si au lovit. Apoi luAnd
cu dânii capul sfantului Longhin 1-au
dus la Ierusalim. lar casnicii, plangand,
au Ingropat trupurile mucenicilor Cu cin-
ste pe colina cea verde, subt umbra pal-
mierilor.
Cinstitul cap al sutasului ostenii 1-au
inatisat lui Pilat si Iudeilor drept do-
vadd a mortii. Si cei inveninati Inca' de
urd au poruncit ca sa.-1 arunce afard din
cetate In gunoiu. Si a rdmas capul aruncat
si pdrásit dincolo de ziduri, pdnd ce 1-au aco -
perit cu totul pulberile si gunoaiele cetAtii.

limbu

www.dacoromanica.ro
 R2

lar in acea vreme s'a Intamplat ca o

femeie váduvá din Capadochia, cu numele
Ana, s'a Imbolndvit de amandoi ochii si a
orbit. Si multa.- vreme s'a cdutat cu doctori
umbland la Cezareea si la alte orase, dar
IliCiUll folos n'a castigat. Atunci s'a gandit
sà meargä la Ierusalim, sd se inchine la
acele locuri sfinte si la acel mormant des-
pre care oniul cel bland, cu numele Lon-
ghin, vorbise odinioard noroadelor din
Capadochia, sárndnand In sufletele lor a-
devdrul : acolo sà caute ajutorul lui Dum-
nezeu pentru ochii si Deci luand
pe fiul ski unul naiscut a pornit pe cale
si s'a coborit dela munti cdtre miazdzi ;
s'a dus-o copilul, purtand-o de maná:, pand
la lerusalim. i ajungand la sfintele locuri,
fiul vdduvei s'a imbolndvit si In putine
zile a murit. lar femeia oarbd planea
nestanse lacrimi, zdrobità ..de mahnire.
Cdci, zicea ea, acuma am pierdut a doua
- clara" lumina ochilor mei !" Si nu mai ga-
sea mangaiere si se tanguia cu amar, sin-
gurd intre zidurile lerusalimului, ca'ntr'o
pustie.
Ci iata, in noaptea ei de durere, i s'a

www.dacoromanica.ro
argtat in iedenie sfântul Longhin si a
mangâiat-o,
'SärMang mamg, nu mai plänge," i-a
zis el Cu bunátate, cgcilti voiu argtàunde
säld§lue;te fiul tgu, intru slavä, i vei
dobAndl jail lumina ochilor. Adg-ti aminte
de toate cate am .vorbit eu odatd de Hri-
stos rgscumpärgtorul, de patimile si
vierea lui, pe care eu cu ochii mei le-am'
vgzut.; i sg stii cg fiul tdu längg Iisus Se -

aflg. i sg mai §tii cg,' eu am fast p rigon it .

de duFnanii adevgrului, si am fost Mat

impreung cu cei, doi prieteni ai mei,
capul meu zace in gunoiu, dincolo de
ziduri.- Du-te si-1 cautá ; §i ggsindu-1, se
va face iar ziug pentru ochii tgi. vei
vedeà. !-"
and s'a tritunecat vedenia si s'a stäns
glasul, femeia s'a rádicat din locul ei cu
infiorare i ngdejde si a pornit cgtrg as- -

fintit, de unde veneá vântul mgrii, cu

-mirosul gunoaielor ; §i se rugá de trecgtori
-s'o ajute 0 s'o indrepte spre locul uncle-0
varSgcetatea necurgteniile. Duceti-mg
unde sunt gunoaie multe'.', ziceà ea,
i lärnureá Celor ce-o duceau aezarea lo-

www.dacoromanica.ro
64

cului, asà cum i se aratase In vedenie.

Ajungand acoló, a pipait locul si l-a cu-
noscut--Lsi a inceput a scormoril cu
nile. i cand a simIit subt degetele ei ceiace
cautà, deodatg i s'a risipit negura si'n lu-
mina soarelui a vazut capul blandului
apostol din Capadochia.
Cu plangeri de bucurie a dat atunci slavá
lui Dumnezeu si luand in bra-0 capul su-
tasului I-a sárutat si l-a dus la casa In care
gazduia. Acolo spalându-1 l-a uns cu mi-
rezme,.si simtea In sine inalta bucurie,
biruitoare a durerilor ei. lar in noaptea
urrná.toare vaduva a Vazut iaras pe sfântul
Longhin in lumina mare si haine .strálu-
cite aduceà de mând pe copilul ei in
straie de nunta,si -sfântul l-a cuprins
Imbratisandu-1, iar copilul zambea f e-
Holt. Iata., femeie", i-a zis yedenia, uncle
se afla fiul tau. Bucura-te, caci aici e .1m-
paraia cea fára de moarte. Râclica-te ;

pune car_s,u1 meu i trupul fiului tau in

aceiasi rada si du-le in pamántul unde
am propovaduit cuvantul Domnului".
Grabnic s'a sculat ferneia si a fa-cut In_
to-cmai dupá aceste cuvinte. Si luánd In.

www.dacoromanica.ro
 !it

tr' o racla trupul fiului sal i capul suta-

ului le-a dus in patria sa, dincolo de munV,
0 le- a ingropat inteun loc de t'Acere i de
tihnA, aproape de sAraca-i locuinfä.

It

www.dacoromanica.ro
 CUVIOASA PELAGHIA
CARE A FOST INTAIU DESFRANATA

www.dacoromanica.ro
 CUV1OASA PELAGH 1A,
. CARE A FOST INT./6,1U DESFRANATA

Acestea a vorbit Iadov, ucenicul

tului Non,:
Preasfintitul ariepiscop al cetAtii An-
tiohia, pentru nevoile bisericii, a c emat
la sine, dela cetdlile dimprejur, opt epi-
scopi. Intre care se aflà si omul lui Dum-
nezeu, Non, episcopul meu. Cum a primit
cuvant, a pornit dela Iliopoli si m'a luat
si pe mine cu dansul. Minunat si desa-
varsit calugar erà. fericitul Non, si anii
vieii lui Imbunsát4ite incepuserd la md-
nAstirea care se numeste Tavenisiot, in'
pustie.
Cand au *ins' la Antiohia, s'au adunat
episcopii In biserica sfântului mucenic

www.dacoromanica.ro
90

lulian; i cu totii au dorit s'a. audá dela

Non cuvânt de invATAturá. Si stkeau
,

.1ângá usile bisericii, in pridvor, iar Non

a prins a vorbi s'a invAtà cu minunate
cuvinte.
Cum státeau toti 0-1 ascultau, iat ca
sa apropiat in trecere pe lângá usile bi-
Sericii o femeie din cei necredinciosi, care
erà vestitd in toatA Antiohia ca desfra-
nata. Si imbrálcatà cu haine de mult
pret, impodobitA cu aur, cu pietre scumpe
Cu mg.rgáritare. Tar imprejtirul ei mer-
geau multime de fecioare si de tineri; im-
brAcati stfálucit si purtând brá.Tári. de
aur. Si femeia aceia erà atat de frumoasá,
.incat oamenii mireni nu puteau sä"-si sa-
ture vederea de frumusetea ei. i cAnd a
trecut pe langd noi a umplut tot vázduhul
de buná mireazmá de aromat6.
Vázand-o episcopii cum mergea fdrà
rusine, Cu capul neacoperit i pieptul gol,
au suspinat si si-au inchis ochii, intorcAn -
du-si cinstitele fete ca deja un pacat mare.
Ci numai fericitul Non o priveà neclintit
si Own' ; s'a urrnArit-o. cu ochii -pAnA ce
n'a mai vazut-o. Apoi s'a intors cAtrà
episcopi si -a Intrebat

www.dacoromanica.ro
 -- Nu cumva va place frumusetea acelei
femei? .

Neprimind dela nimeni raspuns, Non

si-a plecat fruntea si a inceput a plange.
Si adunandu-si In basmalup lacrimile,
Isi uclà pieptul. Apoi, suspinand din adan-
cul inimii, iaras a intrebat pe episcopi
Oare nu v'ati indulcit cumva, pri-
vind frumusetea ei ?
Episcopii taceau. lar Non a vorbit iar :
Cu adevarat, eu am invatat mult
dela I:lama. Cad pe femeia aceasta Dom-
nul o va pune la infricosata sa judecata
si cu ansa ne va judecà pre noi. Cad nu
ganditi oare cate ceasuri a zabovit ea
In camara sa, spa.landu-se, imbra.candu-se
impodobindu-se ; uitandu-se In oglinda
avand toatà grija ca sa se arate mai fru-
moasà" deal toate inaintea ochilor vre-
melnici? Iar noi, având in ceruri pre Mi-
rele cel fara de moarte, nu ne Ingrijim
ca sà ne impodobim ticalosul suflet, care
e cu totul priha."nit, gol si plin de rusine,;,
nu ne sarguim ca sa-1 spalAm cu lacrimile
pocaintei si sá-1 imbracam .cu podoaba
faptelor bune, ca sa se arate ochilor luï

www.dacoromanica.ro
0)

Dunmezeu pläcut 1 sd. nu fte ru§inat

lepddat la nunta Mirelui !
Dupg. ce a rostit aceastd invältäturd, fe-
ricitul Non ma luat pe mine, nevrednicul
säu diacon, i amändoi ne-am dus la chilia
ce ne erä dafg, 15110 biserica sfäntului
lulian. $'acolo, intrand In cámara sa,
episcopul meu s'a aruncat cu fata la pg.-
mänt si plänged iards, zicând :
Doamne Iisuse Hristoase, iartä'-md
pe mine pdcdtosul ; cdci femeia aceia, cu
grija pentru podoabe trupesti a intrecut
toatg. rävna mea sufleteascä. Ea-si pune
atäta sarguinfai ca sg.' fie frumoasd, iar eu
nu md silesc sd-ti fiu pldcut, ci petrec in
lenevire i neingrijire. Vai mie, gol sunt,
nepdzind poruncile tale ! i n'am ngdejde
In faptele rnele, ci in mila ta !
Astfel gräiä fericitul Non si se tänguiä,
si se rugá i pentru femeia aceia desfrä-
nata, zicând :
Doamne, nu pierde zidirea mánilor
tale, ca sd nu slujeascd demonilor asä f ru-
museti, ci o intoarce la tine, ca sd se md-
r'eascd printeinsa numele tdu cel sfänt.
Cgci Tie toate-ti sunt cu putintg !

www.dacoromanica.ro
 Intr' un tärziu, contenindu §i suspinele,
s'a iini§tit. trecut ziva aceia. lar Du-
minicd noaptea, dupd sdvarsirea utreniei,
fericitul Non, Invdtdtoriul meu, a grdit
cd.trd mine astfel :

Frate Iacove, ascultd ce vis mi s'a

ardtat In noaptea asta. Mi se pd.reà cd, stau
Inteun colt al sfântului altar, sAvarsind
slujba. Si dintr'odatd \raid o porumbild
neagrd si murdard, care zburà Imprejurul
meu : si nu puteam suferl necurátia ei.
lar cand diaconul a rostit Cap sunteti
:

chump, iesiti", porumbita s'a mistuit In

ochii mei si n' am mai vdzut-o pand la
sfarsitul leturghiei. Dar iesind din bisericd,
iar o vdd, i iar bAteá din aripi In juru-mi.
Ci eu, tinzand mana, am prins-o si am
aruncat-o In apa care erà In pridvorul bi-
sericii. Si zbdtandu-se acolo si spdlandu-se
de toatd necurdtia, a iesit In zbor, curatd
albá ca zdpada. i Indltandu-se In vdz-
duh, s'a fdcut nevd.zutd.
Vorbindu-mi i povestindu-mi astfel,
fericitul Non, am pornit card' soborni-
ceasca bisericd. Acolo ne-am Intalnit cu
episcopii ceilalti. Sdrutand cu top: pe arhi-
!Astor am imbrdcat oddjdiile si am sd-

www.dacoromanica.ro
44

vArsitssfanta slujba. lar la urmg .arhiepis-

copul Antiohiei a poruncit lnygtAtoriului
meu ca s'A grgiascg invätaturgcgtrá popor.
lar Non deschizandu-si gura, dupg du7
hul lui Dumnezeu care sglgsluià Intrinsul
a inceput a vorbl si a invgtá. i graiul lui
nu erà mestesugit i de mai Inainte pre-
gdtit, cl usor i cUrat, curgAnd ca izvorul.
vorbind el despre infricosatul judet
aela .tgrmul veacurilor si despre plata.
dreptilor i rgilor in vesnicie, tot norodul
care erà de fatà se smereà si se umileà
udà pgrnantul cu. lacrgmi.
Pe and cuvântà el,.s'a inta'mplat, dupg
o rânduialg nelnIeleasg de oameni, ca
desfranata aceia, cares treceA pe drum,
sá se oPreaseá si sg intre In biserick Pi-
ciorul ei niciodatá nu cglcase In sfântul
làca i pácatele ce sgvarsise, niciodatg nu
puseserg umbrd peste suflerul sgu. To-
tus s'a .oprit i s'a hdtgrIt sg intre. i pg;
sind inCet, urinatg de doug slugi ale sale,
a pátruns In multirne s'a inceput s'asculte
cuvânttil fericitului Non.
incetIncet inima ei Impietritg s'a In-_
cglzit s'a fgcut ca ceara ; i intelegerea
máririi lui Dumnezeu, a zgdgrniciei acestei

www.dacoromanica.ro
vieti§i a pacatelor sale a strabatut-o ca
-fulgerul ; i plecand adanc frun tea a sus-
pinat s'a prins a plange amar. S'a ascultat
umilità plangand, 'Dana la sfarsit, pe
cantare; apoi, pe (And poporul iesea.,
ea s'a ferit langa un pilastru chemat
la ea pe 'cele doug shigi cu care venise
Asteptati aici, le-a poruncit ea, si
bágati de sama. cand va ies1 barbatul
acela sfânt, care a vorbit Luati-vá dupá
dânsul si vedeti unde gazduieste. i sa
veni0 sa-mi spuneti.
Apoi, cu inima infranta; a intrat
cetate. Iar cei doi tineri, slujitprii. ei, i-au
indeplinit porunca i i-au adus stirea.
Si ea pe loc s'a asezat si, Wand pana, a
.scris catra fericitul Non aceasta scrisoare
Sfantului ucenic al lui Hristos scriu
eu pacatoasa si ucenica Diavolului. Am
auzit despre Dumnezeul tau ca a plecat
cerurile si s'a pOgorit pe párnant, nu pen-
tru cei drepti, ci ca sa mantuiascá pe pa.-
catosi.i atat de rnult s'a umilit, Incat
a mancat si cu vamesii, s'a locuit Cu pa-
catosii s'a vorbit cu desfranatele.: Déci,
domnul meu, daca esti adevarat rob al
lui Hristos, precum aud dela crestirii,

www.dacoromanica.ro
 144

ma lepada, caci .prin tine vreau sd cunosc

pre Mantuitoriul lumii."
Aducand slujitorii scrisoarea aceasta,
Non a cetit-o ; apoi, IntrebAnd, a Infeles
u§or de cine era scrisa. Si 'ndoindun-se de
gandul desfranatei, i-a raspuns :
Orice gand vei avea,sa tii ca lui
Dumnez'eu nu-1 pori ascunde. Si sa nu ma
ispitesti, caci eu pacatosul sunt slujitdriul
lui Dumnezeu. ,De ai cu adevarat buna-
voie, ca sà crezi In Dumnezeul meu
dore0i s'A ma vezi pentru asta, vina ma
vei ga-s1 cu cei1a1i episcopi. Iar de voiu
fi singur, nu vei puteà sa ma vezi."

Cetind pacatoasa aceste vorbé, i s'au

lurriinat ochii de bucurie. Si radicAndu-e,
0-a pus val pe cap s'a ie.Ot in-graba, aler-
- gand la biserica sfântului Iulian. Acolo a
trimes §tire fericitului Non desPre venirea
ei. Si pe cand ea alteptà cu umilinta afara;
invälatoriul meu a chemat la sine pe cei-
la1i apte episcopi. ApOi a trimes cuvant
femeii ca -poate sa se infali§eze.
IntrAnd In chilie, numai o clipa.§i-a ra-
dica-e ochii asupra soborului apoi ea
;
'

www.dacoromanica.ro
 ,

.
a.rati-mi cart) tau vi fl-mA retim. Ccieu sum
marea pacatelor F?.; adAncut Tag. 97)

www.dacoromanica.ro
 f,

Dar dupl douil zite, pe ckind Pelaghia domea î chilia

r.uvinasei Pómana, a sini(it
asupra ei duh necurat...
(Dag. UHL

www.dacoromanica.ro
aruncat la pamAnt pliingand s'a sárutat
picioarele lui Non, zicand :
Te rog, dornnul meu, urmeazä pilda
invatatoriului liristos : arata-mi clarul tau
si fa-ma. cretina. Cáci eu. sunt marea pa-
catelor adâncul fdrd.;.de-legkr. Cura-
ta-ma prin botez.
Si erà atata durere i infrangere in vor-
bele ei, ?neat episcopii.i clericii care erau
de fap isi scaldau fqele in.lacrimi. Si Non,
plec.andu-se, a cuprins-o i. abia a putut
s'o ridice dela picioarele sale. Si i-a vorbit
Pravila porunceste a nu botezà pe
o desfranatä, fárá chezasi, ca, nu cumva
sa se intoarca iaras la viata pi de mai
'nainte. .

Auzind aceste vorbe ea a cazut din riot'

cu obrazul la pamant si, ca odinioard pa-
catoasa din Evanghelie cu Hristos, varsà
lacrimi i spalà cu ele picioarele lid Non
si le stergeà Cu párul capului. Si striga
plangand :
Daca nu ma botezi astazi, vei da
sama lui Dumnezeu pentru sufletul meu !
Din marine tale sa ceard Dumnezeu su:
fletul -meu i asupra ta cada faptele
Mele cele rele ! De nu mà dei*.tezi acurn
Spril'Emana 7

www.dacoromanica.ro
I4A

dela rdu si nu md curAti, mA Intòrc iard4

la desfräu si la idoli. Dacd nu md faci
acuma mireasa lui Hristos si nu ma" aduci
la Dumnezeul tdu, sá nu te primeascà cu
dansul i Cu sfintii Lui !
Stäteau tosisi priveau cu uimire atAta
aprindere i rävnd, i preamäreau In
sufletele lor pe iubitoriul de oameni
Dumnezeu. Si IntorcAndu-se fericitul Non
card mine, smeritul Iacov, m'a trimes
la Arhiepiscop ca si-i spun toate. cele
Intämplate. Si grdbind, m'am dus si i-am
spus. lar el, ascultändu-md, s'a umplut
de bucurie si a poruncit slujitorilor
aducd pe cuvioasa Romana, care erà
Intdia diaconiId bisericeascd. i i-a rânduit
sd meargd Cu mine. Si mi-a dat astfel
rdspuns pentru trivdtAtoriul, meu ;
Spune-i asä lui Non : Cucernice pd-
rinte, 'pe tine te asteptd lucrul acesta,
pentrucä esti gura lui Dumnezeu care a
zis : de vei scoate cinstit din nevrednic,
ca gura mea vei fi."

M' am In tors cu Romana diaconia, la

adunarea episcopilor f'am gdsit pe Pela.

www.dacoromanica.ro
ghia zAcAnd tot la pdmant, la picioarele
fericitului Non. i ascultAnd rAspunsul
arhiepiscopului, InvAlAtoriul meu s'a' a-
plecat cu bland* cAtre pAcAtoasA §'a ri-
dicat-o, zicAndu-i :
Scoa1A-te, fiicà, sA 'nveti cele de tre-
buinp pentru botez.
Ea s'a InAltat, cu umilintA i fierbinte
bucurie. 1 ateptA cu grumazul aplecat.
A grAit Non c`AtrA dAnsa :
MArturisete-ti IntAiu pAcatele !

Ea a rAspuns cu lacrimi nouà :

De-mi voiu cercetA cugetul, nimic
bun nu voiu aflA In el. lar pAcatelo mele
sunt mai multe decAt nisipul mArii.
apa mArii nu ajunge peratru spAlarea fap-
telor mele necurate. NAdAjduiesc InsA In
Dumnezeul tAu cA va privl spre mine cu
rag !
Care-ti este numele? a Intrebat-o
episcopul.
PArintii mei mi-au pus numelePela-
ghia, á rostit ea ; iar cetAtenii Antiohiei
Imi zic Margareta, pentru podoabele multe
§i de mare pret cu care m'au Infrumusetat
pAcatele mele.
Episcopul atunci a Inceput s'p tnvete

www.dacoromanica.ro
100

credinta. lar ea 1, ascultà cu. ,Ini.rangere si

umilire i i seiumplek de luminA sufletul.
fiindu-i maicà duhovnicea.sdi Romana
.diaconita, au - botezat-o In :numele Ta-
tällui, al Fiului s'al Sfantului Duh. i fe-
ricitul Non a ,uns.-0 Cu. sfântul.rnir si a Im-
pàrtàsit-o cu trupul si sangele Pomnului.
.,.Apoi,. -dupà ce au Imbrii-icat-o In straie
..albe, au .dus-o In locul unde..0.-zduiam noi,
la catechumenie. acolo, InvfatAtoriul meu
a zis cAtrà ceilalti. episcopi :
Veniti la ospät, frailor, sa ne bu-
curL-,m Cu Ingerii, cA am gAsit oaia cea pier-
, dun'. i s'al gust6m untdelemn i vin
veselie duhovniceascA.
Asezandu-se top in jurul .mesei, au os-
pAtat cu cea botezatA. I vorbeau cu,
curie lucruri bune, .i Pelaghia ascultà si
privea cu alt sulfet.Impdoobitg cio nou,
frumusete.
lar pe cand erau ei la acea curatà des-
fAtare, diavolul a Inceput ,a-se ti;mgul si
urechile lar Ii auzeau cuvántul...Si
Cu gla.s ornenesc i blestemb. pe Inv'á.t.à.-
.toriul meu : -C'A mi-ai rapit treizeci de mii
,de Saracini i i--ai botezat !. Si cetatea
poli care ,.Wälà dùpà randuielile mete ai

www.dacoromanica.ro
 &Vi

tntors-o' cátrá Durnnezeu1 tau! 'a.curna

lar trebuie sá rabd viclesugurile tale, cá-
lugát cu nárav rgu. Blástámata si:: fie
ziva In care te.lai na-scut, cc i paraiele la-
crimilor tale mi-au risipit i mi-au pustiit
casa !!'
striga i catrá Pelaghia : Asa-mi faci
tu, doamná? M vinzi si te.Intovarásesti
Cu dusmanii mei !"
Vázand-o tulburata, invatatoriul meu
i-a poruncit sA se Intareasca cu sernnul
crucii. lar ea si-a Ináltat frumosii ochi
a fácut serian:1 ta-cut .dia-
volul s'a fugit, s'a cázut uneltirea lui.

Dar dupa &Alá zile, pe cand Pelaghia

dormea in chilla cuvioasei Romana, .a
simtit asupra ei duh necurat. un glas
desrnierdátor o mustra si-i amintea de
lume si de viata de-altádata, si de po-
doabe bogatii, si de toate desfata.rile.
i
lar ea Intelegand ca s'a intors iarás asu-
pra ei Demonul, a fa-cut semnul izbávitor
si s'a. Intárit, murrnurand
Cel ce m'a scos din ghiarele tale si
m'a «acta mireasá a cerestii sale cárnári---

www.dacoromanica.ro
102

sg te clepArteze i s te-alunge dela mine l"

Si 'ntinzand bratul a desteptat pe cu-
vioasa Romana. Si stand amandoug treze
In lumina candelei, Pelaghia II povesteA
cum a venit asupra ei valul intunericului.
Si-i cera ajutorul ruggciunii :
Roagg-te pentru mine, maicg, cAci
mg supgrg vicleanul.
Fiicg, sg nu te Infricosezi de dansul,
i-a rgspuns diaconita, csáci acuma el se cu-
tremurg si de umbra ta !

Si fiind pace in jurul lor, le-a cuprins

iar umbra somnului.
Dimineata Pel2ghia a chemat pe sluga
ei de credintg si .i-a zis
Du-te acasá si f izvod de toate cate
sunt In lgzile mele cu aur. Si toate podoa-
bele i toate ale mele sg le aduci aici.
sluga porunca, Pelaghia
a chemat pe fericitul Non. Si luand bogä-
tiile podoabele i le-a pus -la picioare,
zicand :
Iata boggtia Satanei. O dau In sfin-
tele tale mani. Eu mg Indrept spre alte
bogätii, ale Domnului meu Iisus.
Si fericitul Non primind darul, a che-
mat pe economul bisericii, Si'naintea tu-

www.dacoromanica.ro
turor celar de fatä. i-a dat averea Pela-
ghiei. i i-a vorbit astfel
,.Te jur In numele Treimii sa nu duci
In episcopie ni nic din aurul acesta, nici
In biserica, nici In casa ta, si nici sa dai
din el la vre-un cleric. Tot ce vezi s tom-
parti orfanilor, saracilor i neputincio-
silor : ca asa se cuvine, ca cele rat' adu-
nate sa se Imparta bine ; si bogaIia pa-
catului sa se faca bogatie a dreptatii. De
vei cálcà juramantul acesta, anatema sa
fie casa ta si partea ta sa fie cu cei ce-au
;

rastignit pe Domnul !"

lar Pelaghia, dand tot, s'a veselit. 5'a
chemat In juru-i pe to0 slujitorii i sluj-
nicele ce aved si i-a Impartäsit c'o parte
din aur si argint. i le-a zis
Fratilor, va liberez din vremelnicele
slujbe. Ci voi sarguiIi ca sa va liberati din
rabia desartd a pacatoasei lumi. i pre-
cum In lumea aceasta am petrecut Im-
preuna, aa sA ne Invrednicim a fi la un
loc si In viata cea fericita."
Imbratisandu-i, le-a dat drumul.
ei s'au dus cu lacrimi. lar ea plangeA
de bucurie.
lar cand a fast a opta zi, trebui4, dupA

www.dacoromanica.ro
iot

obiceiul celar .din nou botezati sd-si

scoatd hainele albe primite la botez. Era
inteo Duminicd, i Pelaghia s'a sculat
foarte de dimineatid. Si-a scos válurile
,pánzele albe, s'a luat pe ea o tunicá asprd
de pár. Punând de-asupra o hairid veche
a fericitului Non, a iesit In talud din md-
nástire. Nimeni n'a stiut Incotro a apucat,
si nimio nu s'a mai aflat de dansa.

Nu dupd multe zile, arhiepiscopul ne-a

dat drumul. Si pe .cand ne pregAteam de
plecare, lnvaTátoriul meu a vázut pe cu-
vioasa Romana plangand.
Plangi oare dupd copila ta
teascd ? a Intrebat-o Non. Nu mai plânge,
ci te bucurá. ; cáci Pelaghia,"casl. Maria,
si-a ales partea cea bund.
ne,am -lntors la Thopoli, in cetatea
noastrd.
lar dupd trei ani miä venit dor sa" rnd
duc la Ierusalim, ca sd mà Inchin la ,mor-
mantul Domnului. i m'am rugat la fe-.
ricitul Non sd-mi dea voie. Si el mi-a pus
mana pe .frunte, m'a binecuvantat
.mi-a zis :
www.dacoromanica.ro
 Du-te, frate lacove. lar and vei
ajunge la sfintele locuri, s cercetezi
cauti pe un cálugair cu numele Pelaghiel-
stiica .este famen i locuieste inten
loc ascuns. Iar aflandu-1, vorbesti cu
el, pentruc'd v.ei folosl. mult. E adeva`rat
rob al lui Hristos si calugr desavarsit.
Pregàtindu-m., m'am sculat s'am purces
la locurile sfinte. i ajungand cu bine,
m'arn Inchinat sfintei Invieri a Domnului
si cinstitei cruci. Iar a douazi mi-arn adus
aminte de cuvantul fericitului Non.$ am
pornit Intreband si cAutand pe monahul
Pelaghie. aflat sihastria lui In mun-
tele Eleonului,. unde lzbavitoriul se ruga
odinioa.rd. Acolo traià Trite° chifle fara
usa, pentrucg zidise toate ieiriIe. Num-.11 o
ferestruiCai joasa ramalsese In paretele de
stanca, privind spre lume. Acolo am batut.
S'a Intins o mana uscata s'a deschis
ferestruica. S'arn v-azut chip de aschet,
stors de Infrandri, ars de vegheri, cu ochii-
mari iucind de focul credintei. I-am cerut
binecuvantarea, si el s'a uitat la mine
lung :,3'a zambit usor.
Frate mi-a zis, nu .esti tu 'nos/
Oiaconul .fericitului Non?

www.dacoromanica.ro
1O6

Eu m'arn mirat mult ca m cunoa;te

mi-a spus pe nume. 'arn raspuns;
Da, parinte, eu sunt.
Si mi-a vorbit iar, cu glas dulce :
Sa spui episcopului tau sa se roage
pentru mine.
A tacut putin ; apoi mi-a vorbit din nou :
Si tu, frate, sa te rogi pentru su-
fletul meu.
Si mai privindu-mä o clip, a Inchis
ferestruica §'a Inceput a cet1 ceasul al
treilea.
Stand ranga chille, In singuratate, am
radicat rugaciune. Apoi cugetand la ve-
derea minunatä a unui asemenea schivnic
§i la glasul lui cel bland i patrunzator,
am coborlt cararea Inflorita spre mana-
stirile din val.. i umbland In celelalte
zile si cercetand sfinte laca;uri, vorbeam
cu calugari despre famenul pelaghie. Si
toti Il laudau si se minunau de viata lui.
Ci inainte de a ma Intoarce la locul
meu, m'a cuprins dorinta vie sa vad iar
chilia din muntele Eleonului i sa mai
vorbesc odata cu schivnicul Pelaghie.
Suind deci poteca asprä, m'ara oprit
§'am PAtut In ferestruie,

www.dacoromanica.ro
 Ñu mi-a deschis.
Am Indráznit atunci a-1 strigà pe nume.
Deschide, avvo Pelaghie !
Nu mi-a rdspuns.
Crezänd ingenunchiat la rugáciu-
nile lui, am mai asteptat o vreme. Apoi
iar am bátut In ferestruicA si 1-am rugat
sa se ardte. Neprimind nici de data asta
rdspuns, m'am hotárit s'astept pan ce
se va at-RA. S'am asteptat multä vreme,
cad doream fierbinte sd-1 mai vád odatá
si sa-i primesc binecuvantarea. Am astep-
tat ziva aceia toatá si Inca cloud zile.
el nu se aratà. Atunci m'am gândit : Ori
s'a dus din chilia asta aiurea, ori a murit."
S'am indráznit sa deschid In silà fe-
restruia. Si vas.rInd capul, am vázut In
umbra pesterei pe schivnic zác'ând mort
la pámânt, cu faIa. In sus. M'am infricosat.
S'am plans ca nu m'arn invrednicit sá
dobandesc binecuvantarea lui cea de pe
um:A.
Inchizand ferestruia, am coborit grab-
nic in vale s'am intrat in Ierusalim s'am
vestit acolo la mánástiri pe sfinIii parinti
cá Avva Pelaghie, famenul, a murit. Si
indatá a sträbátut vestea prin toatá ce-
www.dacoromanica.ro
1(4

tatea cum ca sfântui Pelaghie, monahul

cel purtátor de semne, a adormit intru
Domnul.
Si s'au strAns monahi din toate máná-
stirile din Ierusalim si dela Ierihon si de
pe tármul cellalt al lordanului ; i mare
multime de popor sa adunat ; si s'au suit
in munte, pentru ingroparea sfintelor
moa.ste. $i spárgand ferestruia chiliei au
fáTcut intrare ca pentru un om, s'au pa"-
truns ináuntru bárbati cucernici, §'au
scos la lumina` pe F'elaghie. i s'a nevoit
pe poteca muntelui pa'ná sus si Patriarhul
Ierusalimului, inconjurat de alp multi
párinti. Inceput a face rugáciUni
pregá.tiri de inmormantare.
IncepAnd, dupá obiceiu, a unge trupui
mart cu aromate, cu mare uimire vázurá
c. schivnicul era femeie. 'atunci ma ful-
gerat Intelegerea vorbelor Invafatoriului
meu la plecare, si mi-am dus aminte de
glasul cel dulce, s'am 'inteles c inaintea
mea doarme aceia cáreia-i zisese Margareta
in cetatea Antiohiei.
lar pàrinii, slávind vointa lui
nezeu care are pe párnant siinti ascuns
nu numai bárbati, ci i femei, au cercat
www.dacoromanica.ro
tie taináfa.ã denorcd. Dar nu s'a putut
.cáci vestea a ráscolit multimea ca vámtul
lerburile. Si s'a umplut muntele si de al-ti
oameni, i venea.u'si altii iarás de pretu-
tindeni s'au sosit i cAlugárite.cu luma-
nári si Cu tamale.
Cu viers de psalmi au luat pe brate tru-
pul i cu cinste 1-au Ingropat In chilia de

ráscumpárárii. .
piatra, In lácasul urni1inei, zdrobirii ,st.
Iar eu m'am Intors la
Iliopoli i cu lacrirni am povestit fericitului
Non cele ce vázusern.

www.dacoromanica.ro
SFANTUL MUCENIC ALEXANDRU
CARBUNARIUL

www.dacoromanica.ro
 " Ai,
Ar"

" ,
lif¡Z
'' 0 ..
ANt.re4 N ......s: F ,..
AV .: 19
.:,- .. , 4., - * ¡PI' ; ' N.
No ,.. 1,15' n' '44^
E
,...411
.

0,
,
I ,A,

..1, ' ,...:

1 - -, ,i1
-,....
, %./-
. [ ,
i ,,
'4)
.

,
;
,. , :, i

r- _ 4". i ,,..., , s;
r;

'Ii , P _ ....
V
.-,,,-

'....:, 1..
.
i
,
.
9

?
.11
' re' o e b. ' 7`.
,
4"--:,
1t " 1

' .
0J. / i,,..,
'

, it
,. -.....

, .

.f/
1

Oft

J,_
A , ,,
' '.
.f
/ ...,
MI
I ' ./

.
1
,
, .1,1 4
e!' -.',.
, '
A./..' ...,,, :14
.. l'

\ n
vt,: 4.
1 .
A

1 ..
//f

- Omule, ,care este numele läu si de unde vli ? (pag. 117).

www.dacoromanica.ro
 )
r '44-1
t
,

4
-
f.
- " 5

:And a inceput a rosti euvAnt, to ascultau patrunsj de uimire...

(pag.120).

www.dacoromanica.ro
,SFANTUL MUCENIC ALEXANDRU
CARBUNARIUL

Pe vremea cAnd peste pArtile Pontului

era mai mare Filip, In veacul al treilea
dupA nasterea MAntuitoriului, credinciosii
din Comane s'a intAmplat sa ramAnA fArA
episcop. ihotàrind sA-si aleagA alt pAstor
sufletésc, au trimis rAspuns sfAntului Gri-
,Yorie facAtoriul de minuni, care trAià in
Neocesareia Pontului, sA vie In mijlocul
lor sA." le pule episCop. GrAbind sfAntul a
indeplinì dorinla credinciosilor, s'a sculat
si a venit in cetatea Comane, i aici a
'rAnduit adunare mare si sfat. i 'n acel
sobor s'au rAdicat bArbati cu vazA 1 cu
dragoste de bisericA si, cuvantand, au
ardtat cum s'ar cuvenl sA fie pAstoriul lor_
Stwa LiziamA

www.dacoromanica.ro
114

Ar trebul sa fie ziceau unii un om

vazAT care sä se bucure de cinste, un am din
nearn ales, pe care toti I-ar cunoaste si
cáträ care toti s'ar plecà. Altii arätau cg
s'ar cuveni s aibä" pästoriul lor, pe lang5
alte daruri, si bogátie, ca sá poatá alina
pe sä"rmani si sà IrnpodobeascA biserica.
Ci altii cereau episcopului sa fie ales la
stat, cinstit la chip si sa cuvinteze frumos,
toti vorbeau Cu pátrundere ; iar sfantul
Grigorie, stand In scaunul lui, îi ascultà,
vedeä si pe cei bogati, si pe cei de bun
neam, .si pe cei cu darul cuvantului,
cantärea In Inima sa si sta ganditor.
Iar dela o vreme, vAzandu-I cg nu se
hotáráste, a graft unul dintre cetátenii
cei mai cu vazä :
Prea cinstite párinte, noi socotim
ai In acest sobor destui bärbati dintre
care sà poi alege.
Inteadevar, a ráspuns ifántul, bi-
serica dela Comane o vAd frumos tmpo-
dobitä".
Atuncea te rug'ám sa nu Intarzii
alegi pe cel vrednic de cinstea arhieriel.
II voiu alege, a räspuns Grigorie,
Wept lnsà- un semn dela Cel ce toate le

www.dacoromanica.ro
 lb

vede si toate le stie. Este scris In cal-lile

vechi, cand Dunrnezeu a ales pe
legii
David sa pa.storeasca In Israel, cd Iese
a adus lui Samuil proorocul pe Eliav fiul
sdu cel mai mare, si proorocul a intrebat
pe Dornnul :,,Acesta este ?"iar Donanul
a raspuns : Sa nu caulf la fata lui, nici la
mdrimea lui..." Asa ni se cade i noud, a
urmat a gral sfântul Grigorie, sd nu cau-
tarn la cele din afard pentru a alege pastor
acestei cetái, ci sa asteptam pe cel gdtit
de Durnnezeu. Cdci lucrul omenesc este
sá caute la faIa, pe cand Dumnezeu cauta
la inima. Iar pe om.ul cel dinlduntru nu-
rnai Domnul Il cunoaste.
Atunci din nou credinciosii au Inceput
a-i infdIià pe cei mai vrednici, iar Grigo-
rie, facdtoriul de minuni, tacea. i dela o
vreme s'a iscat tulburare si cartire In
sobor. i cineva s'a radicat si a strigat
razand :
Dacd la alegerea episcopului nostru
nu trebuie sa 1.inem sama de cele vazute,
si daca' cinstea, averea, neamul si portul
sunt nevrednice lucruri, atuncea s'A pu-
nern episcop pe Alexandru Carbunariul !"
Toatä adunara a pornit a rade la a-
www.dacoromanica.ro
ceste cuvinte. Atunci sfAntul Grigorie a
Ingltat frtintea, sirntind cg. pomenirear
acestni flume a fost un semn. vorbit :
,-- 0 -fratii mei, vä vgd prea veseli an-
zind numéle acesta... Spuneti-mi si rnie
cine este cgruia ii zice CArbunariul,
ca .sA mä veselesc.si eu.
* Ctivaritul a:rata" cine-i, a rgspuns
cel Ce pòrnenise numele. Dacg vrei sa-1
vezi, Cinstite" pgrinte, putem infAtisà.
IF averri in slujbg.; ne pgzeste caii. E
de mintine cüm asemeriea misei Pot &a-0
mai tArgie viaja pe lume.
IDOresd sg-1 vg.-d... a egspuns sfantul
Grigorie ; lar cei de fa tä se priveau unul pe
altul ;' si tot soborul para si mai fericit,
ca la b petrecere aleasg.

Until dintre Cetáténi s'a indepärtat

putin, si'n curAnd aduse pe acela despre
dare erà vòrba itnpinse aträ scaunul
sfântului Grigorie.
Iar soborul fäcând roatg in jur, radeà
fremätà,-L-st radicand °chit .Grigorie, vgzil
un carbunar Cu hainele zrente si petice,
pu. obrazul nins de pulberea tdciunilor,
www.dacoromanica.ro
 it

Pa'reä. un haraP : ce i maiskacsi Mai mur-

dar. Erà omul de care se tineau cu larma-
ras copiii pe ulitele cetii, cand cc-
bora dela padure cu sarcinirè de mangal
inckcate pe asin. Era Un om 1initit i
bland, care treCea ta-cut .prin Imbulzeala
cetätii tgcnt se Intorcea In umbra sin-
gurkalii lui. Pe .cand soborill se veselea,
el ridica frunt'ea si priv.1 .cu blandee i
liniste la sfantul Grigorie. Ci fackoriul de
Minuni II alintI lung. i adunarea yä"zan-
du-1 ca nici zambeste, a tAcut. 1ntrebat
Grigórie::
OmOle, -care este numele. täu, :si
de unde vii?
chiarna. Alexandru, vorbl
nistit Cskbunariul. venit aici s din
depktate locuri.
Cunosti credinta cta adevAratA?
Am cunoscut s'am urmat 1n.vata-
tura lui Hristos.
La Sunetul acestui glas, Pe care oamenii
cetatii nu-I cunosteau, se facù deplin5
tacere.
.-
Iar Grigorie, radicandu-se din
sCauriul lui, Ii 2ise c'un glas card pkrunse
In toate- inimile :

www.dacoromanica.ro
116

Prate, vreau sá vorbesc cu tine ; sä

rämänem singuri.
Soborul se trase i MA' loc. i sfäntul
Grigorie, luand la o parte pe cärbunar,
Ii vorbl cu bland* tainä :
Te jur cu numele lui Dumnezeu, i-a
spus el, sä-mi rgspunzi cine eti cu-ade-
värat. Cáci tu nu pari cärbunar de me-
serie. S'ai venit In aceste locuri, pentrucA
n'ai mai vrut sa mai trdiesti In pämäntul
párintilor
Omul cel negru taceà. Apoi gändindu-se
la jurämänt i simtind In suflet ca o lu-
minA, se hotärl sa märturiseascd
Pärinte, optl el, Inteadevär viata
mea a fost alta. Pärintii mei au fost bo-
ga' i m'am näscut In bielpg, 'am In-
vätat la colile elineti toatä filosofia §'am
cunoscut toatä deärtäciunea. Primind
Insä. lumina unei Invätäturi mai bune,
m'am depärtat de ai mei, am päräsit ave-
rea slava,-'am venit aici, ca sä cu-
nosc lini§tea in singuratate §i sa pot fi
mai aproape de Acela care a räscum-
pärat lumea jertfindu-se i suferind pe
cruce.
Ascultilmi aceasta' in5rturisire, Grigorie
www.dacoromanica.ro
slgveg in inima sa pe Dumnezeu care-i
argtase pe cel ales. Si urmand a vorbl s'a
intrebà pe omul acela din singurgtate,
In vremea asta soboruI asteptà si se ui-
meà. Chemand apoi sfantul Grigorie pe
unii din oamenii sgi, le-a poruncit s'A ducg
pe cgrbunar la gazda sa, sa-1 curAte
sg-1 Imbrace. Si Alexandru, plecand frun-
tea, a primit aceastg randuire.
lar Grigorie, avand din nou In jurul sgu
adunarea, vorbeA dumnezeesti si frumoase
cuvinte. S'a vorbit pana ce tlujitorii sgi
au adus pe cdrbunar In mijlocul Soborului,
spglat si primenit In haine lumMoase.
Si cei care radeau mai Inainte de dansul,
acuma aproape sg nu-1 cunoascg. Si se ui-
tau la el cu uimire. Iar sfantul Grigorie
Indreptandu-se CAVA el, a prins a-i pune
Intrebäri din dumnezeiasca scripturg,
lar el, In auzul tuturora, rgispundeg asa de
Inelept,Incat cei ce petrecuserd privind
mai nainte zdrentele cele pline de tA-
dune, acuma se Intrebau cum de-au avut
asa aproape de ei o comoard i n'au pu-
tut-o cunoaste. Pe omul cel singuratic
trist II defgimau si-1 numeau nebun,

www.dacoromanica.ro
ikt)

radeau de dansal, iar ei purta tn mima sa

pe Dumnezeu.
Ci, facandu-se o clipà de tacere In salk
sfantul Grigorie a gráit ,zambind :
S'a adeverit deci. od omul cauta la
fat11.,iar Durnnezeu la Mima !"
lar tot soborul, casicum de mai nainte
ar fi fost 1neles, inteun glas s'a ridicat
s'a cenit episcop pe cArbunar.
Al vostru este si dau, a rilspuns
Grigorie, fácatoriul de minuni.
Si ducandu-I pe fericitul Alexandru In
biseric6., l-a hirotonisit mai Intnu preot,
apoi 1-a asezat episcop. i, binecuvantan-
du-1, i-a poruncit sa rosteasca poporului
cuvant de invalatura. Si cAnd a Inceput
.a rosti cuvant, top ascultau pAtrunsi de
uimire, caci prin gura lui curgea ca un
rau duhul sfaint. i mare bucurie si ve-
selie a fost in toata cetatea, pentru ase-
menea pàstor, i toata inirna slAvea pe
Dumnezeu.
lar sfantul Grigorie, dupa aceia, s a
Intors la Neocesareia ; Alexandru a
ramas a paste turma lui Hristos In Co-
mane. lar cuvantul lui de Invályátura' tot-

www.dacoromanica.ro
deauna era bland sl siÍp1u, i fapta sa
era durnzezeiascà i curata casl sufletu-i.

S'a Intamplat, in vrernea cacestui ar-

'hiereu, sa vie dela Atena In cetatea Co-
mane un filosof tarfar de ani. Si auzind
acel filosof cuvintele catra popor ale lui
Alexandru, radea : cad nu /nvatä poporul
cu vorbe ritoricesti i Inflorite, ci Cu vorbe
proaste, pe Intelesul celor rnuli.$i nu In-
elegea cum de primeste lumea aceste
cuvinte cu atata dragaste si atata pa-
trundere. lar Intr'un rand, ascultand acel
Canal- ritor InvAptura cea buna, a avut
o vedenie : i s'a nkarit un stol de porum-
bei albi, jucand sub cer i lucind In lu-
mina ca niste fulgi de zapada. nemuri-
toare... Si inima lui a tresarit, parca a
trailIat cuvant catrd ritoriceasca lui minte :

Sa stii cA aceste sunt cuvintele episco-

pului Alexandru, de care tu ai rás !"$i
desteptandu-se, s'a radicat si sa apro-
piat de arhiereu cu umiliná i i-a cerut
iertare. Si l-a îneles : caci cuvintele cele
bune n'au nevoie de podoaba ca sa aiunga
la inima.omului.

www.dacoromanica.ro
:121

6 Tot in acele vremi s a iscat iar4 pri-

góan'd In ImpArälia lui Dioc1iian, i pd-
gânii prindeau pe crqtini ucideau In
chinuri. fost prins i Alexandru epi-
scopui i silit spre Inchinare idoleascA.
Ci el, m5rturisind senin i neclintit pe
Hristos,-0-a sdvarit mucenicia In fla-
cgri, biruind cu inima focul §i vremelnica
deertelciune omeneasa.

www.dacoromanica.ro
I STORIA CELOR SAFTE COCONI
DIN EFES

www.dacoromanica.ro
ISTORIA CELOR SAPTE COCONI
DIN EFES

SapAneA la Roma nevrednicul Dechie-

Impn.at. Er acest Dechie am aspru
hain, .iar trebile irnpäràtiei nu stià &A le
poarte. In zilele lui Vestea cea bund
trunsese la toate popoarele p6.mantului si,
ca un balsam manOlietor, alinà durerile
§i chinurile sufletesti. Drept aceia, numA-
rul credinciosilor spareà necontenit,., Cu
toato-KI. strAsnicia ce le sta improtivá. Si,
cu cat sangele t:ru.cenicesc. erà v.' "trsat mai
din hielsug, cu atata mai vartos,rAsäreau
din el ostasi noi pentru credinta cea ade-
vgratg spre marea tulburare a celor

Deci aflandu-se adatA Dechie in Car-

www.dacoromanica.ro
taginea, i s'a adus veste c nc'ningtorii
.lui liristos s'au Inmultit päng Inteatata
in cetatea Efesului, incät legile ImpgrAtiei
sunt-acclo cu totul nesocotite..Auzind el
aceatta, s'a tulburat rgu si. a pornit cu
mare Urgie sa strice Biserica lui .bum-
nezeu.
Ajungand In 'Efes, a fgcu.t 'cunoscut ca
toti supusii si .din lguntru i cei din ti-
nuturile de prinprejur sa se adune In ce-
tate, pentru ca impreunà cu dânsul
jertfeascg .Dianei si idolilor celorlalt.i.
s'a strans atunci In cetatea Efesului atata
lume, c oaspetii strginii nu mai In-
1

cgpeau prin casele celor localnici. i atä'tea

dobitoace au fost Injunghiate pentru praz-
nicul dumnezer or pggänesti, Incat fumul
duhoarea lor umpleau vgzduhul ca o
molimg spurcatg., Dar Impgratul afländ
cg Inchingtorii lui Hristos sunt ascunsi
prin locuri tginuite, a poruncit a treia zi
ca toti sg fie prinsi si siliti la jertfele cele
neciirate.
Atunci Se pornl o mare goang Improtiva
.dreptcredinciosilor. Ei erau cgutati pre-
tutindeni, tfasi silnic din case ori din
pesteri i dusi cu necinste la locul unde

www.dacoromanica.ro
bechie §i ascuitdtorii sdu prgznuiau pe
dumnezeii cei mincinosi.
Dar crestinii sufereau totul pentru Dom-
nul lor. Din mgdularele lor zdrobite, san-
gele curgeà ca apa acläpand pgrnântul,
trupurile celor ucisi erau aruncate prin
gunoaie ori Pásate pe marginea drumu-
rilor, dupál ce capetele lor Impodobeau
parii dinaintea pOrlilor cetii. lar corbii
alte pasen i de pradä sburgnd peste zi-
diuri, mâncau trupurile mucenicesti, spre
marea mähnire a crestinilor ascunsi. Cdci
acestia neputând sd le ingroape dupg
datini, se rugau numai si se tânguiau
inglIgnd braIele cgträ Dumnezeu ca sg.
scape Biserica sa de prigonirile celor ne-
credinciosi.

In vremea aceia, In rAndurile ostasilor

impgrgtesti din cetatea Efesului, se gd-
seau sapte coconi, feciori de oameni
bogati. Numele lor erà : Maxii-nilian,
lamvlih, Martinian, loan, Dionisie, Exa-
custodian si Antonie. Ei Ii petreceau
viaja lmpreung, In dragostea Fiului lui
Dumnezeu, rg'stignindu-se cu el prin schin-
giuirea trupurilor lor §i prin pdzirea cu-

www.dacoromanica.ro
 1215

räteniei celei - neintinate. Väzând, räut5.-

tile care se Abátuserà asupra fraIilor
lor, ei îi zdrobeau 'inimile suspinând.
cand Impáratul cu ascultátorii si mergeau
.la jertfele idole§ti, ei intrau In bisericä,
se aruncau cu feele la pärnánt §i, presa-
randu-i täraná pe capetele lor; se .rtigau
Cu tänguire...
Dar vremurile erau pe atunci amarnice.
Duhul iscodirii stápaneà cetatea, pentruCá.
impäratul poruncise ca In ori i ce chip
sá se afle acei care se rugau adeväratului
Dumnezeu. A§a car se dAdeau la =arte
frate pe frate, tatä pe fiu, fiul pe tatá,
nimeni riu táinuià pe aproapele lui, dacá
erá Inchindtor lui Hristos.
Deci mergand una din aceste iscoade
inaintealui Dechie, ira spus:
impárate, In veci sá träle§ti ! Tu
. chemi la jertfe pe pei de departe, lard cei
ce sunt aproape de tine .hulesc poruncile
tale §i se tin de cre§tineasca credintä.
Dechie, umplaridu-se de mânie, a in-
trebat
Cine e acela care e protivnic stä-
. pânirii mele?
.Iscoada a. ráspuns

www.dacoromanica.ro
 129

Maximilian, feciorul eparhului ce-

si alti ase coconi care se gdsesc In
rândurile ostirii tale.
Impdratul, cum erà tulburat, a poruncit
slugilor sale sà-i prinzd pe toti si punându-i
In lanturi aducd Inaintea lui. Legati
si ferecati, cei sapte tineri au fost tArlti
In fata lui Dechie, nefiindu-le Incd uscate
lacrimile pe obraji i avand tArânä" pe
capetele lor. Tiranul, cälutând spre ei,
i-a Intrebat :
Pentru ce n'ati fost cu noi la praz-
nicul cetgtii ? Am chemat cloud pe toatà-
lumea la Inchinare. Au nu sunt eu impà-
ratul vostru?
Ràspuns-a lui SfAntul Maximilian :
Impàratul nostru este numai unul
Dumnezeu. El vietuieste In cer, si de slava
lui este plin ceriul i päTm'antul. Numai
pe dânsul II ascultárn si numai lui ne In-
chinAm iar ardere necuratà nu putem
;

aduce idolilor vostri, càci ne-am Intina

sufl etele..
Auzind impAratul niste vorbe asa de
sernete, a poruncit sà li se scoat'ä pe data
cingà-torile lor de ostasi, ca fiind nevred-
nici sä" se gAseasc'á In rAndurile cAlAretilor
SproErnaue.

www.dacoromanica.ro
130

Impdratesti. Si, deoarece s'au facut pro-

nici dumnezeilor i locoiitoriului lor
pe parnânt, fie munciti In chinuri si
sA."

ucisi.
Si pe când calaii erau gata. sa Impli-
neasca aceasta crancend poruncd, Im-
paratull cautánd la tinereta. lor, s'a ras-
gandit si a zis :
Ascultati, frumosilor tineri, va dau
vreme ca inteleptindu-vd, sa va pocaiti.
Apropiati-va de dumnezeii pa."rintilor nos-
tri si veIi ramanea vii. Iar de un.de nu,
amarà moarte va asteapta !
Dechie le-a pus soroc de Incercare,
poruncind ca sa-i scoata din fiare si sa
steie slobozi pana la ziva hotarlta. Dupa
asta tiranul s'a dus In alt Iinut avánd sa
se fritoarca iaras In Efes. Si ducea pre-
tutindeni spaima cu dânsui...
*

Dacà au ramas cei sapte sfini singuri,

au tinut sfat si au zis :

Sa plecam din cetate pana nu se in-

toarce Imparatul ; sa ne ascundem in loc
tainic si acolo sa ne rugam lui Dumnezeu
ca s'A ne Intareasca sufletele intru 'martu-

www.dacoromanica.ro
 131

risirea prea sfantului sdu nume, pentru ca

sd putem sta fdrd fried inaintea tiranului ;
apoi, cu totii pdtimind, sd castigdm dela
Domnul nostru cununa cea nevestejitd a
slavei".
Deci ei au luat aur i argint din casele
pdrintilor lor, i impArtind la cei sdraci,
au pdstrat o parte si pentru dânii ca
aibd de hand. i, intr'o dimineafd de
yard, cAnd soarele n'apucase 'incd sà se
ardte, au pornit spre marginea cetdtii,
dincolo de care se radicä." munti înali, ca
o stavild intre cer i pálmânt: Pe drum,
iamvlih, cel mai tândr cu anii, a zis :
Incotro ne vorn indreptà pasii, ne-
mernicii de noi ?
N'apucd bine sa sfarseascd verba si
deodatd se .vdzia dinspre mare o pajurd
plutind in válZduh, care se indreptà cdtrd.
rdsdrit. Sff. ritul. Maximilian zise atunci,
ardtând cu'cu maria.
Iatd cAlduza noastrd !
Casi cand vulturul ar fi auzit acest cu-
vânt, de indatd ce-a ajuns deasupra cape-
telor lor, a inceput sA se roteascd in cer-
curi tot mai line, parcd ar fi vrut sd in-
semne anume, pentru fiecare . din ei, o

www.dacoromanica.ro
132

cunung. tinerii, luandu-se clupa solul

i
pe care ei II tineau dela Dumnezeu, au
ajuns Inteun tarziu la muntele, care se
numeg Ohlon, unde era o petera adânca.
Aici vulturul s'a asezat pe o stanca scu-
turand din aripe, iar cei sapte coconi au
intrat In pesterd. i (land lauda Domnului
s'au rugat pentru mantuirea sufletelor lor.
Dupa ce s'au inchinat, au hotarlt cu
topi ca Iamvlih sa fie randuit a umblà
prin cetate, ca sa le aduca cele trebuin-
cioase vietuirii. Deci sfantul Iamvlih,
Imbracat In haine proaste, cumpará hrang
§i cerceta. In taina despre venirea tira-
nului. Si iata cá lute° zi, tocmai cand tre-
cuse pragul cetatii, a vazut alaiul Impa-
ratesc s'a aflat si de porunca lui Dechie
ca toti orasului i capeteniile
ostilor sal fie gata a douazi sa jertfeascg
dumnezeilor lui. S'a mai auiit sfântul
Iamvlih cá Imparatui a hotarlt ca
cei sapte coconi sa vie la praznuire.
speriindu-se el tare, a alergat In peterá,
unde, Impreunä cu o bucata de pane, e
adus fra-tilor si i aceastá tulburatoara
veste.
Atunci cei sapte tineri s'au umplut

www.dacoromanica.ro
 133

de spaimä i cdzänd cu fqele la pämänt

au rugat pe Dumnezeu cu plängere
suspine ca sä le infäreascä sufletele pen-
tru pätimirea ce aveà sä vie. Apoi soarele
scApätänd dincolo de mare si fäcandu-se
sarä, tinerii au adormit, cäci mähnirea
din inimi le ingreuiase ochii. Dar milo-
stivul i iubitoriul de oameni Dumnezeu,
care totdeauna poartä de grijä Bisericii
sale si se ingrijeste de robii lui, a ränduit
ca acei sapte tineri sä doarmä o sträinä
minunatä adormire. Acela care prin-
tr'Insii voià sà facä In vremea viitoare o
minuné, a sävärsit-o anume ca sà in-
frangA pe cei ce se Indoiau despre invierea
mortilor. Drept aceia, sfintii au fost cu-
fundati inteun somn de moarte. Si, pe
când sufletele lor, ca niste podoabe, erau
päzite In marine lui Dumnezeu, trupurile,
casì cum s'ar fi odihnit, zaceau in pesterä
nestricate si neschimbate.

Adouazi ImpAratul, sumetindu-se cu

inima, a poruncit iscoadelor sä caute pe
cei sapte coconi In tot locul aducä
färä smintealä inaintea sa. Dar oamenii

www.dacoromanica.ro
134

lui, neaflandu-i, Dechie a spus cAtrà

cei ce staiteau In juru-i
Mdcar cá au fugit si s'au ascuns
infruntand vointa mea, tutus le voiu
ddrul viata, dacd. se vor intoarce cdtrd
altarele cetdtii. C.ci mi-3 mild de acesti
tineri frumosi si de neam bun.
Dar mai7marele ostilor, zdcldrindu-1, i-a
rdspuns :
Nu jell, impdrate, pentru tinerii
aceia, cad. nu numai cd nu s'au pocdit,
ci mai rdu hulitori s'au fAcut. Dupd ce au
impArtit sdracilor, pe ulitele cetdtii, mult
aur si argint, au fugit ascuns. Noi
nu stim unde sunt, dar dacd tu vrei sä-i
afli, chiamd pe pdrinIii lor si muncindu-i,
iti vor spune numaidecat unde se gdsesc.
Atunci impdratul a si poruncit sd vie
la infdtisare pd.rintii celor sapte coconi.
Acestia venind, Dechie a zis cdtrd ei :
Unde sunt fiii vostri, ocdritorii im-
pdrdtiei mele? Dacd nu-mi yell spune
adevdrul, voiu poruncl ca In locul 'or sd
và piarzd pe voi ; cd.ci clandu-le br aur,
si argint, ascuns in locuri tdinuite
ca sá nu se ardte inaintea feitei noastre.

www.dacoromanica.ro
 136

La unele ca acestea parintii au ras-

puns asa
O linparate, In veci sá traiesti ! Ne
rugam Indurarii tale, asculta-ne si pe noi
fara manie. Noi nu suntem Improtiva
Impa."ratiei, poruncile nu ti le calcam, nici
n'am Incetat sa aducem jertfe de oi si
de berbeci Infricosatilor nostri dumnezei.
Deci, pentru ce sa murim? Dacd fiii
nostri s'au razvratit, noi nici o vina nu
avem ; nici le-am dat lor aur si argint,
ci ei singuri luandu-ni-1 talhareste, 1-au
Impartit la cei neputinciosi. Dupa cate
am auzit, adapostul lor acuma este In
petera cea mare a muntelui Ohlon. Dar,
daca In ceasul de acuma mai sunt vii sau
au murit, noi nu putem ti, caci, lata,
multe zile sunt de cand ei nu s'au mai
aratat.
Imparatul, auzind vorbele lor, a ramas
Incruntat. Apoi, radicand fruntea, a zis :

De vreme ce fiii vostri nu s'au Intors

din ratacirea lor si au fugit dinaintea
fetei mele, sa nu mai vaza lumina zilei,
ci Intru Intunericul vizuinei sá moara de
foame si de sete. Sa se astupe intrarea

www.dacoromanica.ro
I 'i6

pesterii, asa ca addpostul lor sa le fie

mormantul !"
imparatul i cei din jurul su nu stiau
câ -acei tine,ri adormisera intru Domnul,
asa ca zidarii au implinit intocmai po-
runca imparateasca : au astupat intrarea
vagaunii cu bolovani si au Intarit-o si Cu
peceti.
Dar intre acei care pregateau ,astfel
mormântul celor sapte coconi, se gaseau
doi postelnici imparatesti, Teodor 7si
Rufin, crestini Inteascuns. Ei au scris
patimirea i numele acestor sapte sfinp,
pe doua tablite de plumb, pe care pece-
tluindu-le inteun sicrias de aramá, le-au
asezat Intre pietre, la usa pesterii, zicând
:ntre dânsii
,Cand Va vol Durnnezeu sa cerceteze
pe rdbii lui, deschizand aceasta." pesterd,
mai Inainte de venirea sa,--va arata oa-
menilor de apoi ca aici sunt sapte muce-
nici, de oarece au murit pentru Hristos,
astupandu-se Inhruba".
Nu mult dupa asta pagdnul imparat
Dechie a -pierit, i dupd dansul au pierit
si alp impAra0 si Galie, si Valerian, si
:

cei treizeci de tirani care s'au ucis Intre

www.dacoromanica.ro
 137

Claudie, care a fost 'ova de

ciumà,si Aurelian cel cu mana de fier"
sifeciorul sclavilot, blestematul
prigonitori ai Bisericei lui
Dumnezeu, au pierit fiecare la vremea sa,
iar .sufletele 'or s'au pogorit cu toatele
In focul cel nepotolit...

Ci, dupa" grele fdrtuni, Biserica lui Hris-

tos a cunoscut insfArsit i vremuri tihnite.
Venind la impàrAtie Constantin cel Mare,
binecredinciosii rà.-suflarà adanc, lar duhu.I
necurat al prigonirilor, ca o pasAre de
noapte, zbunà pe pustii locuri. Càci fe-
ciorul Elenef a fost cel dintaiu irnpàrat
care a scos pe crestini din intuneric la
lumind. Biserica Fiului lui Dumnezeu
ieì astfel biruitoare si se inaltà." mândrA
de-asupra lumii pAganesti, ca o mireas'a
In ziva cununiei ei.
Dupil Constantin au mai urmat i alti
crestinesti pânà când skiptrul
irnpA.rati
ImpArAtiei a ajuns in mânile dreptcre-
dinciosului Teodosie càruia, pentru viirsta
lui crudA, i se mai ziceà si cel Tanär.
Atunci s'a ivit iarsa-s uriciunea coa neasà,"-

www.dacoromanica.ro
li8

mAnatA, cAci se izvodise un eres ce tA-

gAduiA invierea mortilor, despre care In-
sus Hristos a vorbit Bisericei sale.
Anume, Teodor, episcopul Eginiei, In-
vAtà ca dupA moarte nu va fi oamenilor
nici un fel de mangaiere, pentrucd acei
ce pier cu trupul, pier si cu sufletur,
amâ.ndoud se prApAdesc. Ci, altii propo-
vAduiau ca numai trupurile, stricandu-se,
vor pierl, iar sufletele vor aveà rdspld-
Urea lar dupA cuviintA. CAciziceau a-
cestia din urrnAcum vor puteA .sà se mai
scoale din morminte, dupA mii i mil de
ani, trupurile, din care nici pulberea nu
se mai gdseste? i aceasta erà o socotealA
ereticeascá, cAci ei nu luau In sarnA cu-
vintele Domnului Hristos din Evanghelie :
CA mortii vor auzl glasul Fiului lui Dum-
nezeu, si cei ce vor auzi, vor InviA" nici
de cele scrise in proorocia lui Daniel
Cei ce dorm In t'Arana pArnantului, se
vor sculà, unii spre viatA vesnicA, iar altii
spre ocarA i spre infruntare vesnicA ; pre-
cum nici de cele gr*Aite de Dumnezeu prin
proorocul sAu I ezechiel : Poporule al
meu, eu vA voiu deschide mormintele
\TA voiu scoate dinteinsele". Neaducân-

www.dacoromanica.ro
 139

du.-0 aminte de toate acestea, tulburau

:

Biserica lui Dumnezeu. Cdci Incepuse sd.

se indoiascd de adevdrata InvApturd nu
numai mirenii, ci chiar unii arhierei
episcopi, precum i alte fete bisericesti.
Se pornise acuma o prigoand din partea
unora ca acestia asupra dreptcredincio-
silor, Inca casa Domnului se acoperise
iards cu vdlul mohorlt al intristdrii.
Zice Metafrast In cartea sa ca Impdratul
Teodosie vdzand amara tulburare a Bi-
sericii, se rugà lui Dumnezeu cu post si
cu multe lacrimi, ca nuMai El sdi indepdr-
teze aceastà pierzdtoare de suflete invd-
tdturd. Si-atunci Domnul cel mult milo-
stiv, care nu voieste sd rditdceascd cineva
dela credinta cea adevdratd, a auzit ru-
gdciunea fierbinte a ImpAratului si sus-
pinele multor credinciosi. Deci a ardtat
tuturora adevdrul, descoperind taina cea
asteptatd. a Invierii morOlor. Iar minunea
s'a Infamplat Intru acest chip
In Efes trdià un bArbat, cu numele
Adolie. El era stdpanul muntelui Ohlon,-
In care se gáseà petera cu cei aptesfinp
adormiti. Voind deci Adoliedupd ran-
duiala lui Durnnezeusd zideascd acolo,

www.dacoromanica.ro
140

langa munte, un staul pentru oi, slugile

sale au radicat din pietrele cu care oa-
menii lui Dechie astupasera petera, fara
sa stie ca acolo este un loc tainuit. Si asa,
au facut o spairtura cat un.stat de om.
In vrernea aceia Domnul nostru Iisus
liristos, cela ce stapaneste viata i moar-
tea, care inviase pe Lazar cel mort de
patru zile si pe fecioara lui Lair, a destep-
tat si pe acesti sapte tineri care adormi-
sera de mult.

Deci ei s'au sculat casicum s'ar fi trezit

din somn, si eland lui Dumnezeu ruga-
ciunea de dimineata, s'au sarutat until cu
altul, dupa obiceiu. i nici un semn de
moarte nu era hainele le erau
:

intregi si trupurile neschimbate, ba chiar

inflorite cu frumuseta tinefetelor. Si,
luandu-se de vorba, ei s'au mahnit pen-
tru slujirea idolilor ce sta asuprd-le ca
un vis rau, cad socoteau ca Dechie
cauta pentru patimire. Cercetând pe lam-
vlih, sfantul Maximilian l-a intrebat sa-i
spuie ce-a auzit prin cetate. La care ta-
naru.i a raspuns

www.dacoromanica.ro
 141

Cele ce v'am spus ieri sara, acele

spun si acuma impAratul a poruncit sA
:

ne caute ca, impreunA cu slujitorii lui,

sa ne inchinAm idolilor, inaintea noro-
dului ; iarA de nu vom face asa, ne va da
pe marine schingiuitorilor".
La aceste vorbe, sfAntul Maximilian
a cuvantat suspinand
Fratilor, sA fim gata ca sa ne arAtAm
fArA sfialA In fata lui Dechie. SA rnArturi-
sim inaintea ImpATratului pAmântesc pe
impAratul ceriurilor, pe Domnul nostru
IisuA Hristos, si pentru cinstea lui sA
ne impodobim cu cununilevesnice ale mu-
ceniciei. Tar tu, frate Iamylih, iaun ban,
du-te In cetate i cumpArA-ne pane pen-
trUcA suntern flArnanzi. Càci asarA ne-ai
adus prea putind si n'a fost deajuns. Pe
urmd, dupA ce ne vom intArl i cu hranA
trupeascd, sA" iesim de bunAvoie Inaintea
lui Dechie i s'A ne aruncAm In gura plinA
de sAnge a acestui lup rápitor".
Ziva deabia se luminase si razele cele
dintAi ale soarelui pAtrundeau in PesterA
aurindu-i intrarea...
Iamvlih a luat un ban de argint si s'a
strecurat afarA. Aici vAzAnd pietrele rA-

www.dacoromanica.ro
142

väsite Incolo iincoace, a privit cu

mire, l'ntrebandu-se In sine : Ce sunt a-
cestea si cánd s'au pus aici ? Ca ieri sara
nu erau. Cine le-a adus? Sa fi venit oare
prigonitorii pe urmele noastre?"
Pogorindu-se din munte, mergeà cu
fricá ca nu cumva cunoscându.-1 vreunul
sà-1 ducal la Impára.t. Dar. apropiindu-se
de Zidiul cetàii, mirarea l-a cuprins
nu--i veneà sa creazá. ochilor : deasupra
portii sträluceà o cruce, impodobità fru-
mos, care primeà pe cá.látor ca o binecu-
vántare. Sfäntul iamvlih s'a uitat multa-
vreme, mpietrit. Apoi, neintrand iná-
untru, s'a dus .tot pe.lângá. zidiuri, la alta
poartá., pe urrná la a treia, apoi la cele-
lalte : si pe toate portile lumina prea
sfânta cruce. Atunci uimirea lui fu fárá
de margini. i venind iarà la intrarea
dintaiu, pásit cu neincredere pragul
cetätii. Case si zidiuri pe care nu le mai
vázuse odinioará, se Inä4au si la dreapta,
si la stânga, si inaintea lui. Pätrunzand
mai adánc, inspre initna targului, a auzit
pe unii jurándu-se cu numele lui Hristos.
Atunci mai mult s'a Inspalimántat, zicán-
du-si Cu nedumerire : Ieri nimeni nu

www.dacoromanica.ro
 143

Indrà.-zneá sá cheme pe fatá numele Mari-

tuitOriului, iar acu.ma se preamáreste prin
atâtea guri, fárá. sfiará. Se vede c'am ni-
merit intr'o cetate stráiná, cáci si zidiurile
sunt altele, si casele necunoscute, i ca-
menu in alt port".
oprind pe- un trecAtor :
M rog, domnule, cum se numeste
cetatea aceasta?
Acela i-a, ráspuns :
Ef esul.
Dar sfántul Iamvlih, nestiind ce sá
creazá, si-a zis Sá cumpár repede pâne
si sà ies de aici, ca sA nu má ráfácesc cu
desávarsire". Apoi, apropiindu-se de un
pitar a scos banul de argint si a cerut
pAne pe .el.
Pitarul a luat banul, s'a uitat lung la
'dânsul intorcându-1 pe amandouá
apoi l-a arátat altuia. Aceata l-a dat
al treilea, pe urrná a venit in mánile unui
al patrulea, asa edi incurand s'a stráns
acolo mai multa' lurne, bárbati i femei.
Si fiestecare voià sà vazd argintul. Atunci
unul din cei de fatà, uitándu-se prepuel-
nic la sfântul Iamvlih, a zis. cAtrá ceilalti:
Tánárul acesta a gasit o comoará".

www.dacoromanica.ro
144

Dar lamvlih, vaizandu-i ca optesc Intre

dänsii :

Oarneni buni, a spus el, luati-vä acest

ban, cäci eu nimica nu mai voiesc".
Inst omul care pomenise de comoará.,
apucandu-1 de hainä, i-a zis cu asprime :
Nu cercà sal fugi, cf. spune mi de
unde esti si cum ai gäsit banii. i, pentru
ca sä" mi te parim, dä-ne si noud o parte
din ei iar dacá nu vrei, vei merge Ina,
;

intea judecAtoriului.
Sfäntul Iamvlih se uità dela unul la
altul si nu stià ce sä rdsptinza.".
Ci, haide, spune °data, cAci nu vei
puteä mistui aceastä comoarä, a strigat
un ostas radicand pumnul.
Dar näpástuitul Iamvlih sta ca un mut
si numai ochii lui vorbea.u. Atunci un ne-
gutátor din multime 1-a descins de brau
si puindu-i-1 pe grumaji, Il ineà asa, in
mijlocul targului. Lumea alergà acuma
din toate pärtile, cAci se svonise pretu-
tindenea cal un t'anär nectinoscut a gäsit
o comoarä, dar mai mult nu voeste
spuie nimica.. i mäsurandu-1 din cap
panä'n picioare, privitorii ziceau
E strain : nu 1-am väzut niciodatA.

www.dacoromanica.ro
 r

Stantul Maximilian zise atunci. arzit(Inci cu mana

-- 130' diduza noastra! Ipag. 131).

www.dacoromanica.ro
 ià..ar-
haide, spune octatl. cici nu vei puteà mistui
acusta comoarA, á strigat un osta*, ridicAnd pumnul...
(rag. 144).

www.dacoromanica.ro
 1 45

Si uite cum e lmbräcat.

Pare sà fie de departe.
Comoara e veche i argintul foarte
bun.
Zädarnic sfântul lamvlih, se uità si
vazA pe maicä-sa, pe tafäl sat ori vre-una
din slugile caseiInsà nici pe unul nu
aflà. Dar mai vârtos se minunä, cum de
nu-1 cunoaste nimeni pe dânsul, cAci fiind
feciorul unui tata slàvit, lucrul erà cu
atata mai de-a mirdrii. i svonul umblând
din om In om, a a.juns si la urechea pro-
consulului cetätii si a episcopului Stefan,
care Intru -acel ceas, dupä." rânduiala lui
Dumnezeu, erau laolaltà vorbind arna'n-
doi Intre dànii. Atunci proconsulul a
poruncit ca tanàrul acela sà fie adus la
scaunul lui, Impreunä cu banul gAsit.

Ci sfântul Iamvlih, socotind cA-1 duc

In faIa lui Dechie, se hotArlse sA moarä".
Ajungând Inaintea celor doi, proconsulul
a luat banul, s'a uitat si el cu multä luare
aminte, apoi 1-a arätat si Episcopului.
Pe urniä" 1-a Intrebat : .

De unde ai acest as ?
Sp re Evil u e IQ

www.dacoromanica.ro
.10

Sfântul Iamvlih a raspuns fara sfialä :

Din averea parintilor mei.
Cum, n'ai gasit o comoara ?
Nu stiu de nici o comoara si nu ma
pricep cum mi-a venit napasta aceasta.
Atunci proconsulul i-a zis, cercetandu-1
cu ochii :
De unde esti tu ?
Din aceasta cetate.
Si cum 11 chiama pe tatal tau, caci
noi nu te cunoastem.
Tanarul a spus numele tatalui sau, al
maicei sale, al mosilor, al fratilor si al su-
rorilor sale si al tuturor rudeniilor lui. Iar
proconsulul se uità nurnai la episcop si nu
zicea nimic. La urma, ii vorbl cu asprime :
Tu minti, caci ne spui nume necu-
noscute, de care ream auzit niciodata.
Dar sfântul Iamvlih nu stia ce sà ras-
punza., si pe chipul lui se vedeä o mare
nedumerire.
Atunci unii din cei de fatä ziceau ca este
nebun, altii cà numai se preface. Iar pro-
consulul, sculându-se de pe scaun, i-a zis
cu glas manias :
Cum putem crede cà banul acesta
e din averea pdrintilor tAi? Aici e chipul

www.dacoromanica.ro
 147

lui Dechie, .si dela dansul pana astazi a

trecut vreme multa. Si argintul din care-i
batut e cu totul altul decat cel de acuma.
Te vad tanar. Oare crezi tu ea cu astf el
de viclesuguri ai sa amagesti pe batranii
si pe inteleppi Efesului? Daca nu-mi spui
adevarul, te void aruncà in temnip si nu
vei iesì de acolo pana ce nu-mi vei ardta
unde se gaseste comoara.
Auzind toate acestea sfantul Iamvlih
s'a ingrozit, dar mai mult s'a minunat
când i s'a pomenit astfel de Dechie. Deci
aruncandu-se in genunchi, a vorbit ce-
lor doi
Mà rog voua, domnii mei, raspun-
de-ti-mi la cele ce va voiu intrebà, si pe
urrnai i eu và voiu spune tot ce yeti pofti.
Nu este Dechie imparat peste aceasta
cetate?
La intrebarea asta neasteptata, epi-
seopul Stefan i-a raspuns cd.blándeta :
Fiule, in tarile acestea, astazi, nu
este- nici un imparat cu numele Dechie.
A fost unul, in vremile dé demult, dar de
atunci sunt mai bine de 200 de ani.
Acuma stapaneste dreptcredinciosul im-

www.dacoromanica.ro
 I 4S

pdrat Teodosie binecuvantat fie nu-

mele lui
Sfântul lamvlih, care nu-si creded ure-
chilor, a raspuns de astadata cu indraz-
neala
Daca este asa, va iog, prea cinsti-
tilor domni, sa va osten10 sa merge0 im-
preuna cu mine On' la petera din mun-
tele Ohlon. Acolo yeti gasi pe fratii mei
si \TA voiu face dovada prin gura lor
cele ce v'am spus sunt cu totul adevarate.
lata, stint câteva zile numai, de când noi
am fugit din faIa lui Dechie i ne-am
ascuns In pesterà; iara pe Dechie 1-am
vazut ieri, cu ochii mei, intrând aid' in
cetate. Dar acurna toate mi s'au incurcat.
Nu stiu nici daca sunt eu acela care va
vorbesc, nici daca Cu adevarat rnA gdsesc
In cetatea Efesului.
La aceste cuvinte, pornite din adâncul
inimii, episcopul stefan a cazut pe gdn-
duri, zicânchi-si : Se vede ca Dumnezeu
voeste sà ne descopere o tainr. Apoi a
spus tare catra -proconsul
SA mergem cu dansul.
Deci proconsulul i episcopul, cu toate
capeteniile ostilor i ai cetatii, impreund Cu

www.dacoromanica.ro
 140

multime mare de norod, au pornit la mun-

tele Ohion. Ajungand cu totii aici, Iarn-
vlih a intrat in pesterk iar episcopul a
vázut chiar la intrare, intre douà lespezi
de piatrá, sicriasul de aramá cu douà pe-
ceti de argint. Deschizandu-1, 'au gásit
táblitele de plumb, pe care el-A scris
Acesti sapte tineri au fugit din fata
prigonitoriului Dechie si se numesc : Maxi-
milian, feciorul eparhului, Iamvlih, Mar-
tinian, loan, Dionisie, Exacustodian
Antonie. Ei s'au ascuns in petera aceasta,
care astupándu-se din poruncá impárá-
teascá, s'au sfarsit intr'insa muceniceste,
cáci au murit pentru Hristos".
Aflându-se deci cum stau lucrurile, toti
s'au minunat si intr'un gla.s au preamárit
pe Dumnezeu.
IntrAnd in pesterá, au gásit pe cei sapte
sfinti la un loc, tineri si frumosi ca florile
stropite de rouk strálucind de o tainicA
Episcopul i proconsulul cu toatá
multimea li s'au inchinat p4ri' la pámánt,
slávind pe Dumnezeu care-i invrednicise
sA vazä o minune ca aceia. Apoi sfintii
le-au povestit cum er.á pe vremea lui

www.dacoromanica.ro
150

Dechie si ce patimeau ,dreptcredinciosii

din partea unui pAgan ca acela:
Intorcându-se in cetate, Episcopul
mal-marele cetAtii au trimes carte lui
Teodosie-Impárat, spunându-i ;
Porunceste Inà1imea ta ca degrabA
s.4 vie niste barbgi cuviosi care s'a° vazá
minunea pe care a arálat-o-Dumnezeu ;
cáci In zilele noastre i In cuprinsul im-
párátiei tale, am cunoscut chipul Invierii
ce va sá fie, in trupurile a sapte sfinti .

mucenici- care s'au sculat acuma din

morp".

Teodosie se gAseà pe atunci in cetatea

Constantinbpolii. Auzind el o veste ca
aceasta s'a bucurat mult si s'a sárguit
meargd singur la dânii. Deci a purces cu
sfetnicii lui si cu mare- Insotire la Efes,
unde norodul, cu tdti dregátorii; 1-au in-
tampinat. cu strAlucit alaiu ; dupä ,care\
indatd Episdopul i toatá mulIimea 1-au
chis In pesterá.
Cum . a vázut impáratul pe cei sapte
sfinti, a cdzut la picioarele lor, iar ei tin-
zándu-si marine, 1-au ridicat dela pámán t.
Atunci Teodosie imbrAti§ándu-i, i-a sá-

www.dacoromanica.ro
 161

rutat si a plans lacrimi multe pe genun-

chii lor. Pe urn-ià a cuvantat impäratul,
stand umilit in td:rand :
StApásnii mei, In fata voastrd mi se
pare cd vdd pe Hristos, impAratul meu !
Cdci, dupd cum atunci a strigat pe Lazdr
din mormant, tot asa acuma v'a trezit
si pe voi cu cuvan:tul sdu atotputernic.
El a voit astfel sA ne adevereascd invierea
morplor ce va sd fie ; cdci cei ce sunt in
morminte, auzind glasul Fiului lui Dum-
nezeu, se vor sculà si vor iesi din groapd
nestricati".
A zis atunci sfântul Maximilian cdtrd
impdrat :
Pentru credin-ta ta, o prea fericitule
Teodosie, Hristos Fiul lui Dumnezeu celui
viu, îi va pdzi impdrdtia nevdtdmatd..
Sà crezi cd pentru tine ne-a inviat pe noi
Dumnezeu, ca o dovadd de scularea din
morminte cea de peste veacuri".
Sfintii au grdit cditrd: impdrat si alte
cuvinte mAngaietoare de suflet, pe care
impdratul le-a ascultat cu dulceatd: ; iar
scriitoriul elinesc, Nichifor al lui Calist,
adaugd cà impdratul s'a impArtdsit sapte
zile la masd impreund cu dânsii si le slu-

www.dacoromanica.ro
je A lor. Apoi, Inteo zi, deodatd i-a vdzut
pleeändu-si capetele la pämânt i ador-
mind somnul mortii, dtipä porunca lui
Dumnezeu. lar limpAratul priveghindu-i, a
plans lac.rämi fierbinti Impreunä, cu sfet-
nicii si. El a poruncit sä fac'ä sapte racle
de aur i argint, In care sä fie asezate
trupurile celor sapte- mucenici. jälin-
du-i mult, In noap.tea 'aceia, sfintii i s'au
arätat Impäratului In vis, spurCandu-i :
,,Lasà-ne s ne odihnim pe pämant
cum ne-am odihnit si mai 'nainte".
,Impäratul s'a desteptat cu mare cu-
tremUr si s'a Inchinat lui Dumnezeu.-
mai apoi, strangand sobor de multi epi-
scopi, au präznuit cu cinste. pe cei sapte
mucenici, tasezAndu-i pe rpArnântul unde
au adofmit. lar, clupä ce au fAcut milo-
stenie sracilo i celor scdpätati; dupä
ce a scos din Inchisori 'pe Cei nevinovati
si a ajutat pe orfanii päräsiti, Smeritul
Teodosie s'a Intors la Constantinopoli,
locul de sedere al Impärätiei sale.

.Calätoriule, nu uità csá zilele tale sunt

ca florile cAmpului. Dar dacä, Dumnezeu

www.dacoromanica.ro
 153

Indreptând pasii täi, vei ajunge vreodatä

In tara Ga.lilor, si nu vei fi departe de
marea cea dinlAuntru, intrd si In biserica
sfântului Victor din vechea Massalie. Acolo
vei vedeá un sicriu uria§' din Iespede surd,
päzit ca un nepretuit odor. Sunt moas-
tele celor sapte mucenici, care odihnesc
acurna in raclä de piaträ, dupä ce ele au
fost radicate dela pAmant...
lar petera, In care sfintii au dormit
somnul cel lung, este si astäzi cercetatä
cu mare ravnä de dreptcredinciosi...

www.dacoromanica.ro
SLAVITUL SCRIITOR, MUCENICUL -
CHI PRIAN

www.dacoromanica.ro
SLAVITUL SCRI ITOR, MUGEN ICUL
CHIPRIAN

Sfäntul Chiprian s'a nAscut cam pe la

anul 200 dela nasterea Mäntuitoriului, in
cetatea africaná a Cartagenei, din pdrinti
necredinciosi. Asa ne spune -Grigorie din
Nazianz ; cki Pontie, diaconul Sfantului
si scriitoriul vietii lui, incepe numai dela
nasterea sa intru Hristos. Numele sAu erà
Tasie Chiprian, iarA pe latineste Tascius
Cyprianus, De mic copil erà bun si milos,
iub'itor de flori si de toate podoabele firii,
iarà pArintilor lui nu le aduceà nici o
sup.árare. A crescut in págfänAtate si in
invàrátura elineascd, a trecut bine toatá"
filosofia din afarä s'a ajuns dulce cuvan-
fátor i cArturar vestit. Parte din zi o

www.dacoromanica.ro
15a

treceä invatand tinerimea, fiind dascäl al

ritoricei, iar cealalta parte vedeà de ran-
duiala cetapi, gasindu-se intre indruma-
torii ei. i era cinstit i iubit cum nu se
aflà altul. Cáci viaja' lui, inainte de lu-
minare, erá mai ca si a crestinilor, fiind
plina si placuta lui Dumnezeu... Erà
bland, nu mándru, cautätor de prietenie,
milostiv cáTtra top; laxa' cebra ce se ga-
seau in nevoie le da ajutor Meá de preget.
Viquià In cinstitä. Insotire, si casa casi
masa lui erau cu totul neprihänite.
and Chiprian a ajuns in deplina bar-
bátie, s'a imprietenit cu binecuväntatul
Cecilie, preotul crestinesc plin de duhov-
niceasca intelepciune si de harul lui Dum-
nezeu. Dela dânsul, ca dintr'un izvor cu-
rat, a sorbit cu nesatiu inváfatura lui
Hristos si, drept urmare, s'a botezat cu
toata casa lui. Atunci, pentru. a-si ardtà
multamirea catra binefacatoriul sau, si-a
adauS si numele lui, asa ca acuma se hu-
mea Tasie Cecilie Chiprian. Dupä" primirea
sfäntului botez, vandut toate averile,
ce le aveà indestulate, impartindlhevoia-
silor argintii i legandu-se de bund voie
In sarAcie. Apoi, cu Invoirea sotiei sale,

www.dacoromanica.ro
 159

a dus o viatà curatä, ne mai slujind tru-

pestei Impreunäri, pentru ca mintea s6.4
fie mai limpede Intru intelegerea dumne-
zeestei întelepciuni. i atat de mult era
Indrägostit el de noua lui Inväfäturà, 'Mat
cu mare sarguinp aduna cdrIile cele fo-
lositoare dela dascälii çredinciosi, hide-
letnicindu-se ziva si noaptea cu cetirea
lor. lar apoi, nu mult dupä asta, a si in-
ceput a scrie.
Deci, pentru aceasta viatà pläcutä lui
Dumnezeu, Chiprian a fost pus mai in-
täiu preot In Cartagena, pe urrnä episcop.
El nu voia Insá Cu nici un chip ssá pri-
meascä o cinste asà de aleasä, ca fiind
incepätor in credinp, sau cum se ziceà
neof it, ci arätà pe alti presviteri mai
vechi care imbAtraniserä In credintä. Insä
norodul nu s'a depärtat de usa lui, pana
ce nu l-a vAzut asezat in scaun, pentrucA
inimile tuturora bAteau cu dragoste cätrA
dânsul. Calci cu totii naldäjduiau sd fie
stalp Bisericii i luminA lumii, cum a si
fost. Deci acest luminätor s'a pus in sfes-
nic, iarä cetatea In care petrecea el s'a
rklicat pe muntele randuelii celei inalte
a arhieriei.

www.dacoromanica.ro
160

Cine ar puteà sd povesteascd cu deamd-

runtul smerenia vietii lui in dregAtoria
árhiereascd, rdnduiala in ocdrmuirea bi-
sericii, grija pentru turma cea cuvântd-
toare, ostenelele sale spre ajutoriul celor
multi i dragostea mai presus de fire cd-
trd aproapele sdu? 0, gura omeneascd este
neputincioasd, i pana, nemernicd ! Cdci
era puternic apdirdtor al dreptei credir4e,
prigonitor de eresuri, biruitor al inseld-
ciunii si al inchindrii de idoli si iubitor
fdrd osebire al aproapelui. El impodobea
astfel biserica lui Hristos invdtand pe
oameni prin cuvinte insuflate dela Dum-
nezeu i prin scripturile cele inteleptite.
Deci sfantul Chiprian a scris multe
cdrti folositoare, pentru luminarea mintii
si curdtirea sufletului. Asa, o carte pen-
tru feciorie ; alta, pentru rdbdare si mu-
cenicie, precum si pentru cei ce au cdzut
In inchinare de idoli, de frica prigonito-
rilor, ardtand acolo ce fel de ispdsire li se
cade, ca sd fie primiti lards intru impdr-
tdsirea bisericeascd. A mai scris o carte
improtiva pdigandfatii idolestifyrecum si
a Iudeilor ; apoi 11 cuvantdri :care strd-
lucesc de frumusetd ca aurul cel curat, si

www.dacoromanica.ro
 16A

81 de scrisori prin care propovgduieste

cuvAntul cel bun. Si In tcate aceste oste-
neli el s'a argltat un luptgtor puternic
pentru credinta adevratg, pgzind bise-
rica lui Dumnezeu de lupii de ndpg.diserA
In pide de oi, cum erau de pildg. Nova-
tienii.
Cgci Novat, fiind diacon in:.cetitea Çar-
tagenei, ajutat de tovarul. su Felicis-
sim, ardtà c acei dintre dreptcredinciosi
care cgzuserd in idolatrie de frica schin
giuitorilor, pot sg.- fie primiti intru Impgr-
tAsirea bisericeascg, fgrg altd pocgintg..
Fiindcd se Intamplase, In zilele Irnpgratu-
lui Dechie, c, unii crestini n'au avut
tgria sal sufere pAnd la sfarsit caznele cele
Infricosate si, ca sg se izbgveascd de ele,
s'au aruncat iargs In idolatrie. Acestia se
chemau lapsi. Mtn, prin scArbavnicg mi-
tuialg, cgpgtau clovezi scrise si Intgrite
cd au jertfit, des1 nu fgcuse aceasta,
ziceau libellatici. Deci pe toti acestia
Novat i Felicissim Ii pgrtineau apgrAn-
du-i In pgcatele lor. Si, de vreme ce si
aceastg ereticeascg InvApturà erà ascul-
tatà de ciltrà unii, pentru aceia, sfântul
Chiprian a strins un sobor In Cartagena,
dpro Raman. 11

www.dacoromanica.ro
 -
162

Inaintea caruia a chemat Pe Novat:la

Intrebare. Dar ereticul nebizuindu-se
steie la Inf4isare cu un luptator atata de
puternic, a fugit cu rusine la Roma si
acolo s'a Intovarasit cu. Novgian, cel care
s'a sculat intaiu i 'ntalu Improtiva Papei.
Iara Chiprian cu asculta.torii sat, a gonit
toate eresurile aruncAndu-le departe de
.Biserica, ca pe niste madulare putrede dela
trupul cel sanatos.
Dupa sobor, sfantul Chiprian, a capatat
si mai multa vaza, si asta nu numai
sintre pastoritii sai ci chiar i intre cei de
alta lege. i era la chip Impodobit cu cin-
stab.' frumusep, caci fiind Intelept i sfant,
arnandoua' harurile, i IntelepCiunea si
sfir4enia, Ii luminau fatadupa. cuvântul
Ecleziastului. Deci se luminA Incloit. Hai-
nele lui nu erau de Pret, Insá nu proaste,
ci potrivite : ca nici trufie sa nu grAte prin
ele, nici prin Impodobire saraca sal ne-
cinsteasca randuiala arhiereasca. Obiceiul
lui era masurat : nici salbatic, nici prea
bland ; pentrudd unde erà nevoie de as-
prime, acolo, cu toate c arata groaza,
se purta totus cu milostivire. El era Inca.
pAtirnitor cu cei ce patimeau, si da mare

www.dacoromanica.ro
 163

ajutor sa-racilor, bolnavilor, sträinflor si

celor sgrmani, cäci milostivirea sa erg
negrgitg. Iarg despre lepgdarea lui de sine,
se povesteste si aceasta
Pe cänd pgstoreà, el biserica lui Dum-
nezeu, o molimä cumplità sta abgtut peste
Cartagena. Boala veneA fgra de veste si
loveä omul In deplinä sänätate... Mai In-
tgiu bolnavul simeä durere mare de cap
ochii Ii erau rosii si scânteietori, limba si
ceriul gurii de sane, rgsufletul greu si pu-
twos. Atunci pätimasul strAnutà mereu
si glasul 1 se stängeg. Apoi boala se sco-
borà la piept, cu tusg aprigg, iar cand
ajungeg la päntece, taieturile II sfäsiau
si iesirile Ii erau dese si pline de venin. Pe
dinafarg trupul nu ardeg, dar erà plin de
bube si de besici ; Inguntru Insg cAldura
erg asa de nepotolitg, Trick bolnavul as-
värleà päng si cele mai ware Invelitori
de pe dansul si, läsat singur, se aruncA In
puturi, cuprins de nebunie. Iarg dacg bea
apg, setea Ii erà tot asà de mare casi cum
n'ar fi bgut.
De Indata ce s'a stiut ea' boala asta erà
ciuma cea Infricosatg i veneg din tara
Etiopiei, o spaimA mare s'a lAsat peste

www.dacoromanica.ro
/64

cetate nirneni nu mai voià

1 fngrf-
jeascg de bolnavi. Deci trupurile celor
morIirgmaneau neingropate, stand pe uli-
tele cetäii ca niste .hoituri de dobitoace.
i nici o hiarg sau pasgre de piada nu se
apropiau de lesuri, pentru rautatea ion
Dar sfantul Chiprian, lepadandu-se de
sine, aduna de pe drumuri trupurile Cele
oträvite si le Ingropa cu cinstea cuvenitg
mortii. Si nu numai trupurile celor pe
care Ii tià crestini ci si pe acelea ale In-
chingtorilor de idoli le aduna cu aceias
osardie. Iarg. Dumnezeu, care ingrijeste
de cei bun:, l-a pgzit In toatà vremea, asa
cg molima nu s'a atins de dânsul.

Pe vremea aceia stapanea. la Roma pg-

ganul impgrat Valerian care aveà nume,
bun Intre oameni, cand Incg,nu .tinea In
mAnA skiptrul Impgraliei. Dar de in-
data ce a urcat treptele tronului, nerio-
rociri mari i grele suferin:te au lovi.t pe
supusii sai., El si-a luat tovargs la carrng
pe feciorul said Galian,----dar ce sprijin
putea ski fie, la o nevoie ca aceia,un
Jpaietan bicisnic i desfrAnat ? Gael beta-

www.dacoromanica.ro
 /65

rele mprtiei erau cdlcate In cele patru

pdrti de cdtrd dusmani, si rduvoitorii std-
teau treji asteptând surparea cuibului de
vipere... Iard dela miazálnoapte, noroade
nemaiväzute se lásau la vale potopind
ca Idcustele. Si, pentru ca fie
si mai Inspdimântatd, cutremure de pa-
mânt ddramau locuintele oarnenilor i ca-
pistele idoleti, i focuri mistuitoare a-
prindeau orasele.
Deci Valerian neIntelegand ca toate
aceste semne dumnezeesti erau ardtate
numai spre Indreptarea celor pdcdtosi,
cdutând In nebunia lui cine ar fi vinovati
dintre oameni, s'a aruncat cu turbare
asupra Inchinátorilor lui Hristos Invi-
nuindu-i de toate relele ce bantuiau Im-
pdrátia. Dard de vreme ce crestinil erau
prea numerosi i deci cu neputintd
piarzd pe toti, Impáratul a hotdrIt ca mai
vartos pe inváTátorii i povdIuitorii lor,
pe preoti si pe episcopi, deje la munci
grele si la moarte. Si asa, aceastd rdutate a
lui a fdcut-o cunoscutd peste tot locul.
De Indatd ce porunca a ajuns i la Car-
tagena, proconsulul cetàii, cu numele Pa-

www.dacoromanica.ro
165

ternie, a chemat tnaintea sa pe sfantul

Chiprian i i-a zis :
Ascultd, Chiprian ! Te cunosc si te
§tiu, iar eu nu am a ma plange de tine.
Insd prea luminatii nostri ImpAratiVa-
lerian si GalianApoflo sal le daruiascd
toate bunataitilemi-au poruncit sal aflu
pe toIi cali nu cinstesc pe dumnezeii
nostri. Deci, spune-ne, care este gandul
tau? Vrei tu sd jertfesti la altarele ce-
ori In ca.zne munci cumplite sa
piei cu nemernicie?
La care Sfantul Chiprian a rdspuns :
Sldvite Paternie, îi multdmesc pen-
tru vorba ta cea dintdiu. Daral eu sunt
crestin si episcop drept credincios si nu
cunosc alti dumnezei, fard numai pe cel
adevdratcare a facut ceriul i parnantul
cu toate cate se vdd. Afld cd. acestui Dum-
nezeu Ii slujim noi si numai lui ne rugaim
ziva si noaptea pentru toaté noroadele
pdmantului si chiar pentru viata impa-
ratilor.
Proconsulul a zis :
Oare In aceastd voie vei stdrul tu
pand la sfarsit?
Da, asa va fi, Paternie cad voia

www.dacoromanica.ro
 161

cea bund. care ;tie pe adevdratul Dum-

nezeu, se cade sd rdmaie neschimbatd,
a rdspuns arhiereul.
Dacd este asa a zis atunci ma-
gistratuldin porunca milostivilor Im-'
pdrati, vei merge deocamdatd In surghiu-
nie, i acolo îi doresc sa fii luminat de
ganduri mai InIelepte.
Voiu merge cu osardiea zis muce-
niculiard cu privire la gandurile de care
ai pomenit, nu trage nici o ndidejde.
Ighemonul a tdcut o clipd, apoi a cu-
vantat iards fArd manie :
Ascultd, Chiprian ! Nu numai pen-
tru episcopi ci i pentru ceilali clerici, am
aceias poruncd dela Impdrdlie ; deci nu-
meste-mi pe cei care sunt preo0 In aceastd
cetate.
La o vorbd asa de urltd, omul lui Dum-
nezeu a cuvântat :
Legea voastrd, cu privire la asta,
este bine Intdritd, o Paterflie,cdci cre-
stinii nu pot aduce clevetiri la judecatd
Inprotiva cuiva. Deci nu voiu part pe
fratii mei, macar cd se gdsesc In cetate.
Dar proconsulul iulindu-se pe loc :
Afld atunci si tu cd de astAzi inainte

www.dacoromanica.ro
este porunca ca crestinii vostri sa nu-0
mai faca slujbele prin tintirimuri, iar5.,
de nu vor asculta, Ii vom ucide cu sabia.
Episcopul a raspuns linistit :
-- FA ce ti s'a poruncit tie !

Deci l-au trimes in surghiunie pe sfAn-

tul Chiprian, !rite° cetate ce se numea.
Curovitana; Mergand el acolo, noaptea,
a avut un vis, In care i s'a vestit sfarsitul
del mucenicesc. Acest vis l-a povestit dia-
conului su, Pontie, care erà impreunA
cu dânsul, spunandu-i :
Dormind foarte usor, casl cum nu
adormisem, am vazut un om urn la chip
si necurat care ma ducea la judecata.
De indatai ce am intrat acolo, ighemonul,
farà sa-mi spuie vreun cuvant; a inceput
sa scrie ceva intr'o carte. Eu, nestiind
ce scrie judecatoriul meu, rn'arn -uitat la
un tanar frumos si cu bung cuviinta, care
statea mai la o parte si privin.d scrisoarea
o ceteà in tainA. El mi-a aratat Cu mama
cä ighemonul scrie sa-mi taie capul cu
sabia. Atunci eu pared m'am rugat celor
de fata sa-mi deje ragaz o -singura zi ca

www.dacoromanica.ro
 I 69

sA-mi randuiesc toate ale mele, lar jude-

cAtoriul nerdspunzandu-mi nimica, a prins
iarks sA scrie mai departe. De astAdatA tA--
närul acela a radicat un deget in sus,---
ceiace eu am inreles ca mi se da o zi de
viard, si de acest lucru bucurAndu-mAi,
m'arn desteptat fa/A. zAbavA".
Ci Dumnezeu a voit cu aceastA vedenie
s'A arAte sfA.ntului Chiprian cA prin moarte
de sable va prearnAri pe Hristos. i toc-
mai cand s'a implinit anul, a p'Atimit in
aceias zi In care avusese visul.
Vieruind deci in cetatea Curovitanei,
sfAntul Chiprian isi asteptà In liniste ziva
cea mântuitoare. lard pe cei care veneau
la dAnsul, ii sfAtuiA sa fie statornici in
credinrA, si nu se tearnA de ingrozirile
Prigonitorilor, nici sA se arnAgeascA de
dragostea acestei vieri de purinA .vreme ;
ci sA caute spre cele vesnice. Si petrecand
printre strAini, el se gAseà intocmai casi
acasA. Cad Dumnezeu fiind lAnga dansul,
strAlnAtatea Ii erà ca rara in care se nAs-
duse, si nu ziceà ca acela pe care Domnul
Il pArAsise : Nemernic si strAin sunt eu
casi pArinrii mei".
anul de osAnda, s'a In-

www.dacoromanica.ro
170

tamplat ca. In locul lui Paternie sd vie

alt proconsul In Cartagena, pe nume
Galerie Maxim. Acesta a trimes Indat'd
cAtiva osta§i la Curovitana ca sa-1 radice
pe Chiprian vrAnd sd-1 deje mortii. Adu-
cându-1 In tarà,. i s'a Ingaduit ca, mai
Inainte de judecatd, ,sd steie In casa sa,
care aveAo- grddind frumoasd, dincolo. de
cetate: i plimbandu-se printre pomi,
Chiprian Idudà pe Pumnezeu In verdeata
ierburilor, In mireazma florilor,' In cAn-
tecul pasdrilor, In M§Aitul frunzelor. lar.
podoabele neasemAnate ale firii Ii muiau
mima cu Induio§are cand se gandeA la
vremea at va Mai zdbovi 'pe pdmânt.
Dupd cAteva zile, au venit la dânsul doi
bdrbati cinstiti, sfetnici ai cetdtii, ca:re
i-au adus, la puno§tintd c .trebuie sa se.
linti§eze la judecatd. i luandu-1 cu
1-au dus.fdrd ()card In divan. Dar Galerie
Maxim avand alte treburi, judecata nu
s'á tinut In .ziva aceiá, far pe sfântul
Chiprian 1-au Incredintat unuia din cei
doi, ca sd-1 privigheze.
'Deci, de Indatd ce sfantul a intrat iar4
sub pazd, 'a strAbdtut vestea In toatd ce-
tatea GA el a fast hotArlt rnorii. Atund s'a

www.dacoromanica.ro
 171

adunat la curtea acelui sfetnic mu4ime

de oameni In mare tulburare. i fiindu-le
teamg." ca nu cumva sg-i facd ceva pgzi-
torii si, mullimea a stat la usele casei
toatd noaptea. Nu ea voiau sg-1 scoatd
din mánile prigonitorilor, cgci nu aveau
cum sd se Improtiveascg silei Impgrgtesti,
ci numai ca sà vazg pe pgrintele lor
sg. se Invredniceascg de cea de pe urmg
binecuvântare a lui. Iard inimile le ardeau
dupg. invälgtoriul lor.

A doua zi sfântul Chiprian a fost scos

din casg pentru a fi dus Inaintea judecgtii
celei de moarte. Atunci fratii sài s'au luat
dupg dânsul plangandu-1 ca pe un mort,
cAci ei stiau bine cg ceasurile lui sunt nu-
m'Arate. Iarà femeile isi smulgeau pgrul
din cap vgitandu-se i zicand ; O, prea
bunule Invglgtor, pentru ce oare te dau
Cgci nici un rdu tu n'ai falcut ni-
mAnuia," ci pé toti ai pov4uit ca un IDA-
rinte bun ; iar acuma ne 1ai In durere !"
Deci sfântul Chiprian a ajuns la jude-
catà. Atunci Galerie Maxim, stAnd In
divan, 1-a Intrebat ;

www.dacoromanica.ro
 Tu esti Chiprian care te-ai fgcut
patriarh peste oámenii nebuni?
Räspuns-a lui sfäntul :
Eu sunt episcopul popoarelor lui
H'ristds, si nu m'am fácut eu,. ci aceléa
m'au lugltat. Iar cei ce ascultä de mine
nu suni nebuni precurn zici, ci dintre fe-
ricitii cgrora li s'au deschis ochii.
Proconsulul i-a zis Incruntat : -

-7- Impgratii ti-au porundt säl jertfesti

dumnezeilor nostri ; -pentru ce n'ai Jost
urtnätor?
La aceastä .Intreb.are n'-am ce säLti
rgspund,a spus Chipriandarg tu stii
ca" lumina e mai pläcutd cleat Mtunericul.
Socoteste-te bine si alege ce-ti este
mai de folos-17a sfätuit färä prietenie
Proconsulul
N'am c socofealà sä fac, iara tu
ImplineSte ce-ti éste poruncita sfärsit .
cu liniste dmul lui Durtmeieu.
Atunci Galerie Maxim, dupä Ce .s'a sfä-
tuit cu ceilalti tòvaräsi, s'a sculat In pi-
cioare si a fgcut cunoscut .hotärlrea ju-
decatii asa :
;,In numele prea luminatilor nostri Im-
päratI Valerian si Galian, poruncim ca

www.dacoromanica.ro
lui Tasie Chiprian, episcopui crestinesc,
sd i se taie capul cu sabia".
and credinciosii de afard au cunoscut
aceastd hotdrire nedreaptd, unii din ei
si-au pus tdrand pe cap, iar alii s'au
aruncat cu jale la pdmânt. i cand 1-au
vdzut pe prag, 1inititsi frumos, i-au cdzut
la picioare si imbrdtisandu-i genunchii,
vdrsau lacrimi amare pe vesmintele lui.
Apoi mullimea a strigat desndddjduitd :
Si noi vrem sá murirn cu dansul
Atunci s'a fdcut galceavd mare si osta-
sii au trebuit sä loveascd pe cei care le
stAteau in cale, pentru ca sà deschizd
drumul ce-1 duced pe Chiprian cdtrd
moarte. lará fr4ii lui Il urmau acuma
mai de departe.
Asa 1-au purtat pAná au ajuns inteo
pddure, afard din cetate. Cand s'au oprit
la locul unde trebuià sd.-i fie sfarsitul,
sfantul Chiprian scos hainele cele ar-
Merest si si-a plecat genunchii la ruga-
ciune. Apoi, dand celor de faá pace si
binecuvantare, a vrut puie grumazul
subt sable. Si erä In ziva aceia falnic la
inf4isare, si. fat.a lui blând i cuvioasd

www.dacoromanica.ro
174

strdluced de !timing cereascd. lard caldul

tinând sabia gata, i-a zis stiindu-1 ca fä-
cuse tuturor numai bine :
Pdrinte, lasa-md sd.-ti leg ochii cu
stergariul acesta, pentru ca. sd nu vezi
lucirea fierului când te voiu lovi.
La care sfântul Chiprian a rdspuns :
F precum socotesti.
intorcându-se cdtrd ucenicul ski care
prangeà cu fata ascunsd in mani :
Pontiea zis elsa dai omului a-
cestuia 25 de arginti.
Apoi luAnd stergariul din mdnile
delui,.si-a legat singur ochii. lard In vre-
mea aceasta fratii sai asterneau albituri
si pAnze curate, pentru ca nici o picAturd
din cuviosul lui sánge sd nu se verse pe
pdmânt.
Deci plecAndu-si Chiprian capul, gd-
dele i I-a retezat dintr'o singurd loviturd.

0, nestatornicd viatd omeneasca ! 0,

desertdciune a tuturor celor pdmantesti !
CA nebuna intelegere a intocmirilor lui

www.dacoromanica.ro
 liß

Oumnezeu este mare printre oarneni. Cf

numele prigonitorilor lui Chiprian a pierit
ca pleava in vant, pornenindu-se numai
cu groaza si cu rqine, jar al slavitului
mucenic a crescut r.peste veacuri stand
neclatit ca un talP de lumina...

www.dacoromanica.ro
Tu e*ti Chiprian care te-ai facut patriarh peste
oamenii nebuni ? ipag. 172.

www.dacoromanica.ro
Parinte, lasA-mA sa-ti leg ochii cu 5tergarul azesta.
rag. 1741,

www.dacoromanica.ro
CUVIOSOL PREOT MOISE HARAPUL

Ore Jima..

www.dacoromanica.ro
 CUVIOSUL PREOT MOI SE HARAPUL

In pAilile Eghipetului a fost odatà un

fälhar vestit, cu numele Moise, etiop de
neam si negru la fatä. Fiind in finer*
rob liii Psamitic, un dregältor al ocArmuirii,
acesta 1-a alungat dela casa lui pentru
. multele sale rAufáli i furtisaguri, iar
Moise, cu vremea, s'a alAturat de t5.1hari.
Si vazandu-1 furii tare la trup si aspru la
obiceiu, 1-au fAcut mai-marele lor. Deci
tAlhArind el cu tovarAsi, mult sAnge a
vArsat i groazà mare a imprAstiat peste
tot pArnântul lui Misraim. Ia.rà ceice au-
zeau pomenindu-i-se numele, dela mlas-
tinele Deltei pânä dincolo de cataracte,
se Infricoau si se rugau lui Dumnezeu

www.dacoromanica.ro
tn

pAzeasc-A de vederea fetei Iui tritunecaie.

CAci Moise adeseaori treceb. apele Nilului
Innot, ca sA fure oile si cArlanii ce pAsteau
mai Inc.oace de muntele Sinai, at -sA
jAfuiascA caravanele dinspre pustia .cea
mare, rApind'cAmilele cu toate lar.
Odatá aruncAndu-se supra unui dru-,
met, a fast oprit dela pAtatuI de moarte
de cAnii unui cioban. AflAnd mai tArziu
cA stApAnul zAvozilor îi paste oile de cea-
laltA parte a rAului., si-A pus in minte ca
sA-1 ucizA. Dar apele Nilului fiind revgi-
sate, Moise n'a stat mult pe gAnduri, ci
legAndu-si hainele pe cap, si-a luat cu-
titurintre dinti si s'ä asvA.rlit In una.
VAzAndu-1 ciobanul cum InnoatA de aprig,
a fugit. si si-a lAsat turma in pArAsire.
Moise negásindu-1 s'A-1 piara a injunghiat
patru berbeci grasi, pe care-legAndu-i cu
o funie, a trecut iarAs prin apA, pe maful
celAlalt, trAgAnd berbecii dupá dAnsul.
cAnd a ajuns la gazda lui, a mAncat
carnea intr'ales, lar din pieile berbecilor
fAcut bUrdufuri pentru vin.
Ci, dupA multe nelegiuiri i vArsAri de
sAnge, Moise a avut inteo noapte un vis...
Se fAceà ,pArcii pe un drum necunoscut,

www.dacoromanica.ro
 1st

pe unde nu mai futese. O arsita toropi-

toare II apasà ca plurnbul, cg.ci hamzanul,
vantul cel Infricosat al Eghipetului, sufla
tare dinspre pustie. Invglut de nisip, chi-
nuit de sete si nestiutor incotro se In-
dreapt:g, el pgsea cu anevoie, cand o fe-
meie ii iesl In cale. Iar In pieptul ei des-
golit avea Implantat un cuIit. Cum II
vazU pe Moise, Intinse Cu groaza mânile
cgtra" dansul. Moise o cunoscia i cunoscfi
cuOtul, cgci numai cu cateva zile Ina-
inte o ucisese. Spaimantandu-se, fugi a-
tunci in nestire si nimerl Inteo petera,
Cu multe hrube si cotloane, In care, chiar
dela intrare, miasme otravite Ii tgiarg su-
flarea. Voind sd iasa de acolo, mai rau
se Incurca. Jar Inaintea lui rasdreau acuma,
ca din pamant, dihànii fioroase, lei, tigri
si pardosi, si serpi Invenina0, grosi ca ba-
laurii, i oparle cat crocodilii. cu toa-
tele se repezeau cu gurile cgscate ca sa"-1
Inghitg. i, pe cand picioarele lui grele
abia puteau sa-1 mai poarte,. deodata a
fulgerat In pesterd o lumina' strglucitoare,
care l-a lovit peste fatal ca un biciu de
foc--si el a cAzut la pdmant.
Moise s'a trezit cu spaima mare §i

www.dacoromanica.ro
newownr-
182

chiar din' clipa aceia, adunându-si gán-

duffle, s'a hotdrit sd-si schimbe feliul vietii.
Deci a ldsat tálhdritul, despá.rtindu-se de
tovarási si, plin de ravrid, s'a dus la o
mándstire in pustie, unde ucenicii mareluf
Antonie se intreceau In fapte cucernice.
Acolo, giuruindu-se lui Dumnez-eu, se
cinà ziva si noaptea pentru pdcatele lui,
ucigandu-si trupul i vársand multe la-
crdmi. Si mergeà la toate slujbele, nele-
nevindu-se dela nici o osteneald, fiind ce/
mai smerit. Apoi, luandu-si o chilie de
sihastru, vieuià intru Domnul, In adancd
pocáintd, asa cd.- in scurtd vreme, s'a
fAcut monah fericit. 'ara Dumnezeu se ,

bucurà de indreptarea pdcdtosului.

S'a intamplat odatd ca, pe la miezul
noptii, sd ndvdleascà in chilia lui patru
tAlhari din pustie, nestiind cine osteneste
acolo. Moise stand la rugdciune, i-a In-
trebat :
Ce doriti dela mine, fratilor ?
Aceia au rdspuns :
DA-ne lute banii i tot ce ai mai
de pret.
Moise le-a grdit cu glas potolit :
Bani i lucruri de pret nu am.

www.dacoromanica.ro
 ISS

Atunci cel patru s'au aruncat asupra

lui, dar Moise oftând din greu, s'a radicat
linistit si i-a biruit usor pe top; legandu-i
cate pe unul. Apoi luandu-i pe tuspatru
In spinare, ca pe niste saci umpluti cu
pale; i-a dus In manastire descarcandu-i
Inaintea fratilor si zicand
Deoarece mie nu mi se cade sd fac
strambatate nimanui, iar acestia .venind
Cu sila asupra mea, i-am prins precum
vedeti. Deci, ce porunciti pentru ei?
Parintii au raspuns :
Noi nu putem ucide pe nimeni. SA-i
lasam In judecata celui Atotputernic care
da fiestecaruia dupa faptele sale. Deci
desleaga-i si sa fie slobozi.
lard' cel ce talharise si el, deslegandu-i,
le-a zis :
Mergeti si nu mai suparati pe Dum-
nezeu !

Cunoscand talharii, ca acela era Moise,

s'au mirat mult de schimbarea
umblând si ei Intru frica Domnului, s'au
ácut cu totli monahi. Asisderea i tova-
rasii lui Moise : Auzind cA vatavul lor
s',a pocait, au venit i ei la manastire.

www.dacoromanica.ro
184

lara Durnnezeu se bucurä ca cei farAde-

lege se IndreaptA pe cane lui.
Toate acestea se Intamplau pe vremea
impAratului Constantin, feciorul Elenei.

Dar diavolii stateau la panda' ca sa

strice minunatele intocmiri ale lui Dum-
nezeu.
Deci, pe cand Moise petreceà In nevoi,
au n'Avalit necuratii asupra-i si, prin
duri vinovate, cAutau aducA iarAs la
viata cea destrabAlatA. i cu cat stra"-
duinl.ele lui erau mai mari, cu atata si
opintirile acelora erau mai Indarjite. Moise
se Inchina lui Dumnezeu cu osardie §i",
plangánd lacrAmi amare, Ii cerea sfäntul
sAu ajutor. Dard neputand sa Indepar-
teze dela dansul uneltirile diavolesti, s'a
dus' In schit, la parintele Isidor, staretul,
si i-a spus de toa.te bantuirile cele trupesti.
Sfântul Isidor l-a povAtuit ca un pa-
rinte bun :
Nu te tulburä, frate, i-a spus el
ca IncA esti incepAtor In bogata de mu4A-
miri viap monahiceased. Pentru aceia
9i diavolii avillesc mai cu tArie asupra

www.dacoromanica.ro
 IA

ta, cautánd in tine obiceittl de mai 'nainte.

Ca sa-i gonestiInfrâneaza-te In mâncare,
cad de aici, ca dinteun izvor necurat,
vin toate rautatile. i, precum cânele cel
obisnuit sà roadà case Una trunchiul
macelariului, nu se duce pána ce acesta
nu inchide, iara dupa aceia se indepar-
teafa topindu-se de foame, asemenea.
demonul desfranarii sade mereu langà cel
imbuibat. Daca insá tu vei petrece in
post omorindu-ti madulareie, atunci i Sa-
tana, ca un cane izgonit, se va duce dela
tine."
Deci intrând Moise in chilia sa i inchi-
zandu-se acolo, petrecea acuma In aspra
postire, máncánd numai sara, dupa a-
pusul soarelui, o fárásma mica de pita,
stropita cu isop, si ostenindu-se mereu
intru lucrul mânilor sale. Rugaciunea o
faceà de 50 de ori pe fiecare .zi si, cAnd o
incepek se aruncà In genunchi atingând
cu fruntea parnantul. Tiara genunchii i se
Inváztosasera ca lemnul. El chemA in a-
jutor cu plângeri i suspine pe Domnul
stapánul sàu, zicând : Nu ma lash.,
Ziditoriule, cad sunt asezat intre

www.dacoromanica.ro
 Dard, Cu toatd osArdia lui, diavolul sta -

.mereu lângd dânsul.

Pentru aceia Moise s'a dus lards la O."-
ri ntele Isidor.
Pdrinte, a sptis el ldcrAmândnu
.pOt sta In chilie de rdul tulburdrilor mele:
SfAiitul Isidor luandul de 'nand, .l-a
suit pe varful casei i i-a zis :
C.autd. .spre pus!"
Moite, uitându-se intr'acolo, a vd.zut
multime de draci Infricos4 gdlcevindu-se
gdtindu-se .de rdzhoiu. Atunci iards a
grdit sfântul
Cautd..spre rdsdrit !"
Privind si In acea parte, i s'a'ardtat o
ceatd de Ingeri, lnvesmantati In alb, care
asemenea se gd.teau de luptd. Zis-a fântul
Isidor cdtrd. Mois.e :
Cei despre apus rddicd rdzboiu asu-
pra sfinplor lui Dumnezeu, dud Gei.despre
rdsdrit sunt trimisii lui, spre ajutoriul ne-
putinciosilor bun. Insá, vezi, frate Moise,
mai mulp sunt cei ce ne ajutd noud decat
cei ce ne vrAjmdsesc. Deci, nu. pierde. rid-
dejdea i Increde-te In puterea lui Dum-
nezett.!".
1b-tdrindu-se Moise cu o vedenie ca

www.dacoromanica.ro
 187

aceasta si cu mAngAletoarele cuyinte ale

prea.cuviosului, 's'a Intors iarás In chilia
lui. InflAararea rugAciunilor i cAinta cea
sfasietoare se revArsau din sufletu7i a-
prins, asemenea puhoitilui clocotitor. Dar
acuma diavolul 11.hartuià mat vartos prin
somn, aptinzându-i.nAlucirile cele War-
nice si rAscolind cu ghiarele-i necurate
prin toate ascunzisurile lui sufletesti.
acolo unde luptatoriul biruià cu. usurinp:
.ziva, cAdeà. In ispità noap.tea. Intristat
fiind In sufletul su, !rite° zi, In faptul
diminetii, Moise si-a Iuat toiagul pribegiei
si a mers de istddata la un schivnic
trail si foarte iscusit din pustia Tebaidei.
Pà"rinte,l-a. tntrebat el, ce sA fac
ca sa ma curAt de Intinarea cea fä'rà de
ycie? Càci, pentru p*Acatele mele, sunt
lAsat In pArbisire si, Intru acest chip, noap-
tea, Inselatoare vedenii m'd Imping spre
pkat.
Schivnictil -spus :
Fiule, do vreme ce. mintea ta n'ai
despartit-o cu totul de acele desertaciuni
despre care mi-ai vorbit, i sufletul
tulburat nu s'a Statornicit vitejeste In
singurAtatea chiliei, pentru aceia

www.dacoromanica.ro
1S8

rne4tI. Dark fîindc ziva esti apärat

numai noaptea zici cä esti bantuit, ca s:.6.
te curäli cu totul, nu trebuie sä mai
dormi. Deci, Intäreste-te pentru veghe,
si astfel te vei linisti de acel räzboiu.
Moise primind sfatul, s'a intors usurat
la chilla sa. Si aici, mai Inainte de a trece
pragul, s'a aruncat la pämänt multämind
cu lacrämi lui Dumnezeu, pentrucd, prin
gura celui ales, i-a arätat calea
petreceä acuma neobosita lui viatd,
ziva cu asprà postire i noaptea Cu neo-
dihnä. lar pentru ca sà scape de bucuria
somnului, care pentru dänsul erà dela
Satana,--intreaga noapte sta in picioare,
In mijlocul chiliei, fárg sä-si rnai plece
ca altddatä genunchii la rugäciune. El a
vietuit asa sase ani ; si, In toa-U, acea
vreme, trupul säu se uscase ca o momäe
ascunsä In nisipurile pustiei. i numai ochii
Ii erau vii. lar In ei se vedeä o nrare du-
rere, cdci, astfel fiind vointa lui Dum-
nezeu, trupu-I, , asa schingiuit i ucis,
purtà si acuma räzboiu duhului säu.
Darä, de multeori acolo unde este oträ-
vità Intristare i suspin, ori unde ochiul
omenesc vede lucruri neintelese, Dum-

www.dacoromanica.ro
 189

nezeu ii aratd mai vederat adânca lui

intelepciime. Cad telurile lui sunt ne-
cunoscute celor ndscuti .dih *femeie. lard
Moise; fiind ispitit ca aurul In vasul de
lut, aveà sa primeascd dela Domnul su
cea mai slavita cununa a vietii patimi-
toare.

Scrie Paladie In Lavsaiconul sau, in-

tarit si de patericul Alfa-Vita, .multe si
Inaltatoare de suflet amdrunte asupra
vietii Sfantulti Mbise Harapul ce fuSese
mai Intaiu vdtav de tdlhari. Cad daca
s'a aratat aici' pacatele i faradelegile sale,
este numai. ca i Indreptarea lui sa fie
aratata. Fiindcd i grealele sfintilorcele
ce au fost mai in-aintenu se ascund,
tocmai pentru preamarirea milostivirii
lui Dumnezeu, care scoate vrednic din
nevrednici i .drepti din cei pacato.si, iara
pe ce l smerit II
Deci cuviosul Moise, In rávna lui pen- -
tru mântuire, a gasit i alta randuiald'
de Viata Inasprita. Anurne, ie§ind noap:
tea din chilie, lua qurel vasele dearte
de apA' ale monghilor din pustie, 0 le

www.dacoromanica.ro
Me

aezh. la loc pline, fára ca ei sá. afle cine

le-a umplut. Iar unii din batrâni stateau
departe de apa ca la doua stadii, altii, la
trei i la patru, iar aljii i mai mult.
Dar Marele Vrajma, care pandete
mereu pe cel ce umbla In caile Domnului
si n'are astampar daca nu face rau, a
savarit asupra sfantului Moise o negraita
rautate, despre care se scrie pe larg
patericul schitului.
Anume, pe cand inteo noapte neobo-
situl Moise se nevoia la un put, ca sa umple
vasele fratilor sai, diavolul l-a lovit cu
un par peste ale doborindu-1 la parnant.
Moise a ramas acolo stAnd ca un mort.
lar a doua zi, In zorii dimineii, pustnicii
ducandu-se la fantasma, l-au gasit pe lup-
tatoriul lui Hristos aproape fara suflare.
Auzind aceasta intristatoare veste, sfan-
tul Isidor, parintele schitului, a venit cu
ceilalti frati j radicandu-1 de unde zacea,
l-au dus pe mAni in biserica. Aici Moise
s'a trezit din somnul cel apropiat al mortii;
dar mijlocul lui fiind frânt, a bolit multa
vreme i, numai dupa un an; s'a infiripat
puVntel.
Când a Inceput iar4 sA umble pe sil-

www.dacoromanica.ro
 to,

bdnogitele lui picioare, sfan'tul- Isidor i-a

spus :
.Frate Moise, in numele Domnului
nostru celui prea Inalt, aflä" prin gura mea
nevrednicd, cd pdtimasele tale- supArdri
au Incetat. Deci, apropie-te cu Indrdzneald
si ImpArtAseste.-te din Sfintele Taine ale
trupului sàu. i sd stii dela mine, cd pen-
tru. aceia a f9st Indreptat asuprd-ti un
rdzboiu atAt de greu; ca sa nu te.lauzi In
minted ta, cd ai ,biruit pórnirile necurate
nuniai cu nevoin tele tale. Aceasta -ca sa
nu piei InAltându-te.
Moise ImpArtAsindu-se u sfatitul Trup,
petrecut In pace de aici Inainte umi4
lita lui viatd. lard astipra diavolilor a
luat atta putere dela Dumnezeu, IncAt
Il defdimd ca pe nite mute. Deci- el s'a
umplu' t cu darul sfântului Duh,. ,asa cd
nurnele lui, Invaluit acuma In dulce mi-
reasmd, era vestit peste tot, In tata lui
Misraim.
Ci, auzind despre_dânsul un mare dire-
gator pdmântesc -de prin pdrtile locului;
a venit la schit; anume s5.-1 vazd. and
i s'a spus, Moisé, a ie-§it din chille cu grabà
si a fugit vrAnd sA se ascunzd Inte.o baltd

www.dacoromanica.ro
109

cu trestie. Pe drum, intAmpinAndu-1 di-,

regdtorul acela cu slugile sale, 1-au in-
trebat :

Unde este chilia pArintelui Moise ?

El le-a zis
Ce voiti dela dAnsul ?
-- SA-1 vedem i sA ne binecuvinteze-
a rAspuns acela.
Zadarnic umblatile-a rAspuns sme-
ritul pustnic,et este un bAtrAn nebun,
ticAlos si are viatA necuratA.
Auzind diregAtorul unele ca aceste,
foarte s'a mAhnit si a zis cAtrA clerici, cAnd
a ajuns in chinovie :
Am venit sA mA binecuvintez de
cAtrd pArintele Moise, darg pe drum ne-a
intAmpinat un monah mergAnd in Eghi-
pet, care a rostit cuvinte de hulá improtiva
lui, numindu-1 nebun, ticAlos si om cu
viata necuratA.
Clericii au intrebat :
Ce fel erA monahul acela ?
DiregAtorul a zis :
Un mosneag inalt., negru la fatA
imbrAcat cu haine proaste.
Atunci fratii au rAspuns usurati :
Acela er chiar pArintele Moise, Si

www.dacoromanica.ro
Moise o cunoscu si cunoscu si cutitul
pag. '181).

www.dacoromanica.ro
Rugdciunea o fAceà de 50 de ori pe 2i... (pag. 185'.

www.dacoromanica.ro
104 .

s'a asezat pe o piatrà si s'a plecat capa

lui negru pe mAni. Asadar viata sa ra-
mane de doug." ori Intintg. : i prin fgràde-
legile de mai 'nainte i prin negreata cea
Intunecatg, pe care fratii i-au pus-o sta-
vilg, cand a voit sa intre In altar. Mântui-
rea lui deci este pierdutg, dupà vointa lui
Dumnezeu ; cgci In trupul sdu necurat
;i sufletul trebuie sg-i fie tot cu asemg."-
flare.
Astfel gandea Moise cufundat In aclAncg
Intristare. Apoi el îi zise cu glas
Asa ti se cade, hoit negru i spurcat !
Dacg nu esti vrednic de cele sfinte, pen-
tru ce ai cutezat, Incenusatule, sa te a-
propii de altar?"
lovindu-se cu pumnul peste cap,
striga
Cane, bine ti-au fgcut !
Deci zicand aceste vorbe desnadgjduite
.si-a ridicat fruntea. n fata lui, In lumina
orbitoare, sedeà. un Inger al Domnului
care-i spuse :
Bucurg-te, Moise !"
Moise spgimantat, s'a frecat cu mânile
la ochi, dar Inaintea sa erau numai doi
cgluggri, din schit, care se duceau sg spuie

www.dacoromanica.ro
 145

episcopului cele ce auzisera din gura lui.

lar episcopul chemându-1 numaidecat, 1-a
hirotonisit preot. Dupa asta 1-a intrebat :

Parinte, ce-ai gandit atunci când

te-am izgonit si cand te-am chemat in-
d r a." t ?
Moise a raspuns :
M'am asemanat cânelui, care cänd
e gong fuge, si când e chernat, se intoarce
alergând.
Zis-a atunci episcopul :

Cu adevarat ornul acesta este vred-

nic de dumnezeescul dar, caci Dumnezeu
inalta pe cel umilit.

Dupál primirea rânduielii preoesti, cu-

viosul Moise mai petrecând 15 ani, jara
dela nastere având optzeci faira cinci, a
adunat 75 de ucenici si s'a sfärsit muce-
niceste.
Anume, inteuna din zile, stand el la
un loc cu cei1a1i chinov4i, a zis prin
dumnezeiasca suflare
Fratilor, sCulati-va i fugiti de aici,
Pentruca astázi vor venl varvarii in schit
ca sa taie pe monahi.

www.dacoromanica.ro
146

Dar fratii i-au raspuns

Vino si tu cu noi.
La care cuviosul Moise a vorbit asa :

Eu de multa vreme astept ziva a-

ceasta, caci cugetul meu este incarcat de
grele pacate. lata insa cd a .sosit ceasul
binecu-vântat, cand se vor Implinì cu-
vintele stapanului meu : Cei ce scot sabia,
de sabie vor pieri". Si, fiindca eu in tine-
retile mele de multe ori am radicat-o
asupra aproapelui, de aceia, fratilor, tre-
buie sa rama.n. i intru acest chip, trni
voiu sfarsi nevrednica-mi viata".
La aceste cuvinte, cei mai multi dintre
pustnici s'au radicat si. au pardsit locul
acela, ramanand langa dânsul numai sapte
din ucenicii lui. Atunci Moise le-a zis
acestora, privind ca in vis :
Varvarii se apropie".
Dar unul din cei ramasi, cuprins fiind
de frica a fugit din chilie si s'a ascuns
mai departe. Si deodata, cu sgomot mare,
au navalit paganii din pustie si au taiat
pe Moise, irnpreund cu cei sase calugäri
ce statuserä lânga. dansul. Iar acela ce
fugise prin apropiere, a vazut de unde erá
ascuns, deschizandu-se ceriul i apte cu-

www.dacoromanica.ro
 197

nuni luminoase pogorindu-se. dintru Inal-

rime. i cAzAnd el In genunchi, a preamArit
pe Dumnezeu.
Iarà. cand au- venit òeilali monahi au
MgrOpat mucenicestile trupuri PlangAnd
si stropindu-le cu. lacrAmi, ca pe niste
sfinte moaste ale. luptAtorilor pentru
Hristos.
Asa a:fost sfarsitul cuviosului preot
Moise, care din fálhar s'a fdcut monah
degvarsit. De .aceia -nu nUmai raiul i-a
fost preetit, ci i ceriul i s'a deschis, ca
unui adevArat sfânt muceniC..
Iarà dreptcredinciosii, ImpreunA cu bi-
serica lui 'Hristos, prAinuiesc sdvarsirea
°din viatä" a acestui smerit mucenic, In
28 de zile ale lunii lui August,' cand In
miros de smirrià si de tárnaie, se pomeneste
cuviosul preot Moise Harapul.

-- a?'
* ,

4e .,4A
5

www.dacoromanica.ro
MINUNATELE INTAMPLARI ALE
SFANTULUI ALEXANDRU

www.dacoromanica.ro
 MINUNATELE INTAMPLARI ALE
SFANTULUI ALEXANDRU

Pe vremea sfantului Mitrofan, in-

tdiul patriarh al Constantinopolii dar
cand scaunul patriarhicesc nu se numea
Inca, cu numele acestaInt're clericii care
inconjurau pe preacinstitul servitor al
lui Dumnezeu, se afla si un protopop cu
numele de botez Alexandru. Prin faptele
sale cucernice i prin adanea lui smerenie,
rdsareà ca trandafirul intre celelaite flori,
asa cA in scurta vreme a ca."patat rangul,
de horepiscop. Dar nu numai sfantul Mi-.
trofan ci si toi fiii sal duhovnicesti
aveau in dragoste mare, cáci ingrijeà de
turma cuvantatoare ca un pastor bun
aducand-o la pasunea cea nestricacioasa

www.dacoromanica.ro
202

adapand-o numai la curatele izvoare

ale Imtelepciunii lui Dumnezeu.
Tocmai In vremea aceasta, dupd ce Bi-
serica lui Hristos biruise intunericul, im-
brdeindu-se in strAlucit straiu de lumind.,
iar prea cinstita cruce ajunsese semnul
tuturor izbàvirilor, deodatà iesi, ca porcul
din pdclure, un eres care a umplut de du-
rere sufletele celor dreptcredinciosi.
Anume, trdia pe atunci In cetatea
Alexandriei a Eghipetulti un preot iscusit,
cu numele Arie. Funând insd diavolul
stdpdnire peste sufletul sdu, a inceput sà
propovdduiascal cd. Hristos, Dumnezeul
nostru, nu este de o fiinta" cu tatàl, ci nu-
mai una asemdnAtoare lui, hulind astfel
Treimea, una si nedespArtitd si scoborind
intru acest chip pe Fiul lui Durnnezeu
dela treapta unde se cade sd fie indltat.
Aceastd eretfceascd invdtAturd cdstiga
multe suflete slabe ca un vânt rdu,
aruncà In cugetele binecredinciosilor o
tulburare ce nu se stia cum are sd isprd-
veascd. Dard sldvitul Constantin, Impd-
ratul, in dragostea-i nemárginitd pentru
Biserica lui Dumnezeu, a strans un sobor
a toatd lumea care avea sà limpezeascá

www.dacoromanica.ro
 203

mintile cele rAtAcite. In al 325-lea an dela

nasterea trupeaseä a Mântuitoriului, s'au
adunat In cetatea Nikeei a Bitiniei 318
fete mari bisericesti, episcopi i preoti,
multi dintre ei purtând Inca pe cinstitele
lor trupuri urmele caznelor lui Dioclitian
care, asemenea florilor din campie, mar-
turiseau si ele slava lui Dumnezeu.
Sfantul Mitrofan, patriarhul, neputand
sa se osteneasca pand acolo, din pricina
slabdciunii celei trupesti, a trimes pe
Alexandru. Stand In sabor, In locul sta-
pdnului sal, el s'a nevoit mult pentru
izbandirea adevg.rului. si soborul, dupa
o munca. Insuflata. de Duhul sfant, a al-
catuit simbolul credintei celei adevdrate,
In care se arata ca. Dumnezeu-Fiul este
de o fiinta cu Tatal, a hotarit 20 de ca-
noane pentru randuirea preotiei si a sta-
tornicit ziva sarbatoririi Sfintelor Pasti,
care se tine Intocmai de atunci si pand
azi. lard' necredinciosul Arie a fost afu-
risit si surghiunit din ',carA.

Dupa risipirea soborului, Alexandru s'a

lntors la Constantinopoli, unde pAstoripi

www.dacoromanica.ro
204

sdi 11 asteptau Cu neastânipdr. Iar. sfântul

Mitrofan erâ acuma bdtrân i sing.
Ci, Intr'o noapte, ingerul Domnului s'a
ardtat preafericitului patriarh si i-a adus
la cunostintd cà sfarsitul sâu pámântesc
i se apropie, poruncindu-i ca sá lese In
locul lui pe Alexandru. Dupd zece zile
i-a spus Ingerul-111 vei tuâ cununa dela
Dumnezeu, iar scaunul bisericesc sd-1 ieie
dupd. tine Alexandru, stujitoriul tdu".
Deci venind Constantin, Impdratul, Im-
preund Cu puternicii pdmântului si Cu
fete mari bisericesti, ca sA-si ieie iertdciu-
nile din urrnd dela sfântul Mitrofance
zAceà pe patul Intrebat pe cine
va binecuvântâ ca sd-i fie .urrnáltor,
dupd mutarea sa. Sfântul patriarh i-a
rdspuns : .

Domnul mi-a- descoperit cà dupd mine

va lua scaunul patriarhiei -Alexandru cel
vrednic de adevdrata alegere si de Duhul
sfânt".
Si asa a fost.
De Indatd ce chiriarhul cel nou a urcat
Cu umiiiná treptele sfintitului tron, tur-
ma cuvântdtoare a cunoscut ca toiagul
pdstoresc se gdseste In puternice máni.

www.dacoromanica.ro
 205

Acuma lupii arieni si cei elinesti nu se

mai puteau apropid de oitele lui Hristos,
cdci nu numai ereticii ci i filosof ii pdgani
cdutau sd sminteased mintile drept cre-
dinciosilor. Ci filosofii acestia erau ne-
mângâiati In sufletul lor cá cuvantul
Evangheliei stApd.ned acuma lumea, mai
ales prin osardia sldvitului sol al Elenei.
Unul dintre ei, apropiindu-se de ImpArat,
l-a certat, zicAndu-i
Indltate Impdrate, asa sd trdiesti ! De
ce ai lepd.dat tu credinta veche si obi-
ceiurile elinesti i ai primit In locul lor
legeá robilor si a celor neputinciosi ? Au
doará crezi cd Iisus, care se zice si Hristos,
este mai puternic decAt Jupiter si fratii
lui ? Crezi tu cd Invdtältura cea noud.
va fi mi de folos decat intocmirile noastre
vechi, in care strdmosii tái s'au preamdrit ?
0, impArate, puternic esti : dará aceastd
lege nu e spre lntdrirea impdrAtiei tale,
ci spre surparea ei. lará pentru ca sd te
incredintezi de toatd desertdciunea strd-
duintelor voastre, iatd, pe tronul patriar-
hiei se gdseste acuma Alexandru : sá stea
la intrecere cu noi."

www.dacoromanica.ro
206

Imparatul a primit, iar filosofii s'au

gatit sa faca patriarhului intrebare.

Alexandru, arhiereul lui Dumnezeu,

desì era neinvaltat in filosofia elineasca,
dara fiind plin de harul Duhului sfânt,
nu s'a lepadat nici el ca sa steie la intre-
cere cu paganii. Ci, ca Ilie proorocul, a
vrut sà arate puterea Domnului sau.
Deci, la vremea hotarlta, au venit
Inaintea lui multi filosofi invätati, isteti
si guralii, voind care mai de- care sà ispi-
teased pe -episcopul crestinesc. Dar Ale-
xandru le-a grait, spunAndu-le :
Stati si nu \TA !Ci alegeti
voi filosofii pe cel mai intelept si mai lesne
cuvantator dintre top i puneti-1 lnaintea
mea, .iara ceiia1i asezati-va i asoultati
fara. larma. Pentrucà altmintrelea nu voiu
puteà eu, un .singur om, sà va dovedesc
pe top., cand veti striga si va yeti galcevi.7,..
Deci filosofiifau ales pe unu Filodor
pe care 1-au socotit mai cu cap si I-au pus
inaintea arhiereului, iara ei s'au gatit de
ascultare cu multa luare aminee. Si aim
stateau ei pe jeturi si pe banci, filosoful

www.dacoromanica.ro
 207

acela a deschis gura pentru intrebare,--

dar prea sfintitul Alexandru i-a strigat :

- In numele DOmnului meu Iisus Hri-

stos, îi poruncesc ca sa taci !"
Si pe datä stand Fijador cu gura cäs-
catä, i s'a legat limba si a rämas mut.
VAzand o minune ca a.ceasta, adunarea fi-
losofilor s'a risipit intrio clip. Unii dintre
ei au fugit cu rusine ascunzándu-se prin
locuri doSnic6; altii, rämänând pe loc, au
crezut In Hristos chiar din ceasul acela.
Iarä filosoful cel amutit, simtindu-si ne-
putinta, arätändu-i-se intru acest chip ca
numai invätätura crestineascä este cea
adeväratä á cäzut la picioarele arhiereului
si; cu lacrämi fierbinti l-a rugat prin schime
ca sä-i deslege limba. i Alexandru numái
cu semnul sfintei cru.ci l-a deslegat din
amutire. Ceiace väzänd Filodor, cu mare
glas a inceput a slavI pe Hristos, bote-
zändu-se cu o sairnä." din prietinii lui. Iarä
Constantin s'a veselit cu toti credinciosii
dänd lauda lui Durnnezeu, 'Mat Acela
ce däruise atáta putere robului sàu plAcut,
se preamäreä prin multe guri.

www.dacoromanica.ro
208

Nu mult dupd asta, sfäntul Alexandru

a zdrobit numai cii puterea rugdciunii pe
Arie cel afurisit. lard minunea s'a intAm-
plat asa
Trecând patru ani dela soborul cel mare
din Nikeia, Arie a venit la CGnstantino-
poli, pdrdsindu-si locul de surg,hiun.
nume, Evsevie, episcopul Nicomidiei, spri-
jinindu-1 cu cuvântul i cu fapta, ca pe
unul care s'ar fi pocdit, a mijlocit la oare-
care fete mari sa-1 induplece pe Constantin
ca sa-1 ierte pe Arie. i irnpäratul, cre-
zându-1 cu adevärat umilit, I-a chemat la
scaunul impdrAtiei, gdzduindu-1 chiar in
palatele sale. and ereticul s'a Infdtisat
impdratului, i s'a inchinat cu adâncd me-
tanie, iar Constantin 1-a intrebat
Rdspunde-mi Arie : crezi tu asa cum
au intdrit sfirrtii pdrinti in soborul dela
Nikeia ?
Arie a räspuns bätändu-se cu mana
peste piept
Asa cred !
Aceasta erà. Insà un viclesug, cdci el
având In san hartia ereticestei sale cre-
dinte i lovind cu dreapta pieptul pe când
rdspundeä. lui Constantin, isi ziced in

www.dacoromanica.ro
numele Domnului mea lisus ,Hristos. poruncesc ea
sA taci
'wag. 207t.

www.dacoromanica.ro
 too'
1,w1
- -

r's1!:11
t
rv, ,

.
' ly- -

o
" i111 °do, ,r) 4

`."

lara dupa c.e. Si ta,.ut ziva,... Sfantui Alexandru a vazut

pe Arie yeninddin palatul imparatesc, cu mare sumetie
cu stralucit alaiu... !pag. 2091.

www.dacoromanica.ro
 200

gand : Asa cred, cum e scris pe foaia

asta din san". lar Impdratul necunoscand
acest tertip, a socotit cd. nelegiuitul In-
tdreste cu cuvântul sdu incheierile dela
Nikeia. Si crezand fdfdrniciei ereticului,
1-a trimis la preasfintitul Alexandru ca
sal ieie ImpArtdsania ca un dreptcredincios.
Pentru aceastd osebitd slujbd, impAratul
a randuit ziva de Durn. inecA, cand Arie
aveà sd se cuminece.
Dard. sfantul Alexandru stiindu-1 pe
Arie incepdtor de eresuri, nu void Cu nici
un chip sä-1 primeascd In Bisericd. Fiind
Sambdtd spre Duminecd, noaptea, ar-
hiereul lui Hristos s'a aruncat In genunchi
inaintea pristolului i cu lacrdmi fierbinti
a rugat pe Dumnezeu ca mai vartos sä-i
ieie lui sufletul din trup, decat vazd pe
Arie ImpArtdsindu-se cu sfintele sale taine.
Ori, milostivindu-se cdtrd Biserica sa,
sd-1 piarzd pe schizrnatic de pe fata
mantului.
lard dupd ce s'a fdcut ziud si s'a apro-
piat ceasul slujbei, sfântul Alexandru a
vazut pe Arie venind din palatul Impdrd-
tesc, cu mare sumetie i cu strdlucit alaiu.
In frunte mergeau ostasi Inarmati, care
Spre Ereaus 14

www.dacoromanica.ro
210

deschidea- u d.ruinul, a.poi veneà el, necre-

dinciosul, lnconjurat de dregátori Imp.à."-
rá.testice fineau de eresul lu.iiar la
urrnä, alti osteni i multime de norod care
se máreà necbritenit pe rnásurá ce Inaintat
catrá biseria. and au ajuns aproape
de locul se se numeste tárgul lui ConStan-
tin", unde .erà iiti stalp de marmurá cu
stema impárátief, Arie a Ingá"lbenit la
fap. Gäsindu-1 o fricái nápraznicA, i-a
venit din 'asta o nevoie trupeascá. Deci,
oprind alaiul, si uitându-se Imprejur,
cu ochii un 'cc ascuns. Din intamplare,
prin apropiere, se gáseà un adápost de
soiul acelora ce fácuse si Vespasian im-
päratul pe ulitele Romei. Intránd Arie.
Ináuntru a simtit o clurere cumplitá in
máruntaiele lui i vánzolindu-se groaznic
a crápat in douä, casi luda, far maele i-au
iesit pe dinapoi. Astfel a pierit el In ticá-
lo0e; lepldándu-si sufletul cu amar !
Vázand cei care asteptau afará cA Arie
intárzie, au intrat cu sfialá ináuntru si
l-au gásit mort zácánd in sange. Atund
?ndatá s'a Irnprástiat svonul prin cetate
de moartea cumplitä a hulitoriului lui
Dumnezeu. Deci: ucenicii lui s'au rusinat

www.dacoromanica.ro
 211

fugind- prin si prin cámAri, iar .cei

credincio§ibucur'àridu-se c Hristos, ade-
..vAratul, DumneZeu, este izbavitor asupra
vrdjmasului; i s'au- inchinat lui. Sfântul
Alexandtu a multAMit celui Atotputernié
facând slujb'd mare si pr4nuire. bisericii,
iar ImpAratul Constantin intArindu-se mai
mult in dreapta credinp, -a tinut -dog-
Mele sobdrulul dola Nikeia pAnà la sfar-
situl- vietii.

Deci sfantul Alexandru pAstorind In

tihnA bisetica lui Hristos, a ajuns 1 adânci
136.-tranete ; iar cand a lost aproape de
sfarsit, oile cele cuvântsgIoare au, Incon-
jurat patul Ostoriului lor, IntrebAndu-1
,
cu durere
Pdrinte; 'dui 'ne lasi pe nol.: fill ti?
lar el arátá.nd spre doi bálrbati cinstiti,
spre preotul P,avel i spre diaconul Ma-
chedonie a zis .... . .

De voiti Inviirátor bun si 'Astor strA-

lucit prin fapte lumina.te, alegeti-1 pe
Pavel ; iarà de voiti sá."-1 aveti numai fru-
mos la chip si cu podoabà din afarä cin-
stit, atünci luati-1 pe Machedonie "

www.dacoromanica.ro
212

Acestea: zicându-le, prea sfinOtul Ale-

xandru §i-a dat duhul in pace, avand dela
, na§tere 98 ,de ani. lard dupà dânsul a
urmat la patriarhie sfantul Pavel, In-
tgiul patriarh al Constantinopolii cu acest
nume.

www.dacoromanica.ro
CUMPLITELE PATIMIRI ALE SFIN-
TILOR ANIÒ HIT SI FOTIE

www.dacoromanica.ro
COMPLITELE PATIMIRI ALE SFIN-
TILOR ANICHIT I FOTIE

In cetatea Nicomidiei, care erà In Bi-

tinia, trAià pe la sfarOtul celui de-al
treilea veac dela naterea omeneascá. a
Mântuitoriului, un bárbat cinstit cu
vazá, din' párinti bine cunoscui cu
dregátoria comit. Numele lui erà Anichit.
Pe vremea aceia, pe tronul dela Roma
stAteá Aurelie DiocliOan. VázAnd el cá.
Impará.lia se surpá pe fiecare
Dumnezeu, pentru pácatele ei ii sculase
Improtivá toate limbile pämântuluica
sá se rnai Infáreascà 1i luA un tovará§
la domnie. Deci ocarmuirea fu impAilitá
pe din douà : Maximian--care-0 ziceà
Herculie---a luat partea Impárátiei din-

www.dacoromanica.ro
th

spre apus, ce sfarsea la apele Oceariului,

iar Dioclitiancare era,, poredit J ovie--
pe cea din rAsdrit ce ajungea aproape de
apa Vavilorului. Locul de sedere al lui
Dioclitian, dupà Impàrteala, era tocmai
Nicomidia, despre Care am pornenit la
lnceput.
Multe goane Indurase Inclainatorii lui
Hristos,._ cum se aratä" si In hronografele
paTganesti casi In luminatele scrieri ale
sfintilor pàrinti ai Bisericii. Dar nici una
din ele n'a fost asa de cruntà ca prigonirea
fostului rob din Dioclia. Cáci acest Im-
p:drat, in alcatuirea lui necuratai, socotea
pe dreptcredinciosi ca pe vrajmasii
si, pentru aceia, Ii hArazise cu totul pieirii.
El trimesese anume iscoade cafe sa batä
toate marginile ImOirAtiei si sA afle pe
InchinaTtorii lui Hristos, oriCum ar fi as-
bar maniindu-se In deosebi pe Ni-
comidieni, despre care i se spusese ca.' nu
se rnai inchind idolilor, a poruncit sd se
puie In mijlocul cetàii, sábii, cuOte, te-
puse, unghii de fier, tigAi si cAldari uriase
si tot ce scornise Necuratul pentru 'mun-
cirea cea cumplità. El ga.tise si hiare in-
fricosate, lei si tigri i ursi, pe care anume

www.dacoromanica.ro
 217

tinea. flamanzi, ca prin vederea tuturor

acestora sá inspaimânte pe cei ce mar-
turiseau pe blândul fecior al Mariei
Anichit erà crestin si nu se ferià sa-si
arate credinta lui. Auzind despre asta
Dioclitian si stiindu-1 In mare drega."torie,
1-a chemat inaintea sfatului sal ca sd-si
deje socoteala. Anichit nu s'a sfiit, ci a
rnarturisit In fata tiranului pe Domnul
nostru Iisus Hristos, vorbindu-i despre
nasterea sa cea fara de 'nceput si despre
intruparea de pe urma., despre dulcea lui
inva.Táturà si despre moartea sa pe cruce,
pentru mantuirea neamului omenesc. Im-
paratul sta si asculta fard miscare ; dar in
sufletul sau tulburat clocoteà mania si
ochii sài infricosati scaparau de urd.
Anichit inflacarandu-se tot mai mult, a
ardtat ca durnnezeii paganilor sunt surzi
si muti cainand cu mila pe cei ce se 'nchi-
nau lor. Tar la sfarsit, a zis
Zadarnic te trudesti, o, imparate, caci
invatatura noastra este ca apa marii
cand se revarsa., careia nu-i poi pune
stavila. Iar ingrozirile tale care le-ai pus
noud in mijlocul cetatii, ele nimica nu
insemneazd ; caci pentru noi numele sfant

www.dacoromanica.ro
. 218

al lui Hristos este pavdzd impotriva du-

rerilor trupesti si mangaierea suferintelor.
De aceia nu ne vom inchind idolilor
vostri."
Atunci ImpAratul, nemai putându-si
.

stdparil veninul, a poruncit ca taie

limba lui Anichit. Avand gura plind de
sange, mucenicul slAveà pe Dumnezeu casì
mai 'nainte, propovdduind pe Hristos no-
rodului care priveà cu inima frantd la
dânsul. Si cuvintele ii ieseau din gura
lui ciuntità, ca márgdritarele cele de pret.
Ceiace vdzând Dioclitian i temandu-se ca
pAnà la urrnd sà nu fie el biruit, iar pri-
velistea cea spre trigrozire sd se Intoarcd
improtivd-i, a dat poruncd. ca Anichit sit
fie aruncat hiarelor spre sfasiere.
Deci cativa schingiuitori apucAndu-1 cu
dusmdnie, l-au aruncat pe Anichit In-
tr'un tam, unde au slobozit indatà un leu
infricosat. i leul mugind, s'a repezit la
sfânt cu gura cdscatd ; dar cand a venit
chiar langà dânsul, a prins a scheund
plângdtor si s'a gudurat ca un atel la
picioarele mucenicului. Si deodatdo mi-
nune dumnezeiascà lleul s'a râclicat In
doud picioare, si cu laba lui a ster ca cu

www.dacoromanica.ro
 210

un burete sudorile mortii de pe fata lui

Anichit. Apoi culcându-se, s'a asezat lângà
gleznele mucenicului, ca un tovards. A-
tunci sfâ.ntul Anichit indltat fruntea
spre cer si a zis suspinând
.Doamne Iisuse Hristoase, Iti
rnesc c m'ai izbá.vit din ghiarele acestei
hiare curnplite ; te rog, intinde-mi dreapta
ta intr'ajutor si mai departe, pentru ca
pot birul mânia prigonitoriului meu."
cánd sfântul ia sfâ.rsit rugdciunea-i
fierbinte, deodatál s'a fAcut cutremur mare
de pdmant auzindu-se In depdrtdri vuiete
surde ca un glas al primejdiei, capistea
lui Iraclie din mijlocul targului s'a surpat
impreund cu idolul ei, iar o parte din zi-
diurile cetdIii s'a ndruit acoperind subt
mormane pe mul-ti dintre pdigani.
Dar Imbdratul mdcar ca vdzuse toate
acestea, nu s'a umilit Cu inima, nici n'a
contenit cu rdutalile lui, ci mai avan s'a
fdcut. Deci, ca sd isprdveascá. cu Anichit,
a poruncit tale capul. C6.nd insd gä.-
dele a ridicat sabia sa ucizd pe mucenic,
manile a.mortindu-i i-au scdpáltat, lard el
s'a prdbusit ca un copac fulgerat, rama-
nand acolo trdsnit.

www.dacoromanica.ro
220

Dioclitian atunci n'a mai ,cunoscut ho-

tar maniei sale si, lovind cu piciorul _In
cel caZut, a strigat cu glas tare ca sd-1
batä cu toegile pe Anichit, paná ce se va
lepadà de Dumnezeul sau. i ascultatorii
lui asa au iacut. Insä. Anichit rabdà. pa-
timirea cu barbatie ,läudand pe .Hristos
cd l-a ales pe dansul din cei mUlti pentru
cununa sa mUceniceasca. i-a.'tata de tare
Il loveau; inck oasele Ii trecusera prin .

pide. Dard Imparatul nefiind multämit

nici cu asta si Intargiandu-se- de rabdarea.'
cea mai presus de fire a lui Anichit, a
hotarlt ca'sfarsitul lui .sd-i fie pe roata.
Deci au adus. Indatd o roata anu. me fa-
cutä, ce erà asezatä In mijlocul unor fiare
.ascUtite, de care l-au legat pe mucenic
Cu lanturi de fier. Iar .dedesubt i-au pus
foc strasnic, asa ca roata Invartindu-se,
fiai-ele sa-1 taie si focul arzä.
Atunci sfantul Anic,hit s'a rugat iaras :
Dumnezeule mare, desleaga-ma si
pe aceasta drAceasca roata, pentru ca toti
Cap stau acuma de fata, sa nu se teamä
privind la mine, ci .vdz'and grabnicul tau
ajutor sa se Intareasca Im.protiva caläilor
nostri."

www.dacoromanica.ro
 221

N'a aputat bine sa ispräiveasca sfântui

Anichit, i legaturile toate.s'au desfacut
cazand cu sgomot la pamânt, lar roata
s'a oprit i focul s'a stans.

Pe cand sfantul Anichit se trudeà. In

caznele acestea pentru Domnul ski Iistis
Hristos, lntre cei care erau de fata, adu0
anume spre Ingrozire, se gasea si o rude-
nie a sa, anume Fotie. Deci vazand Fotie
cele ce se .petreceau subt ochii sai si nemai
putand rabdà neomenia 'rara" de asema-
nare, a lepadat once frica si iesind din
randurile norodului á alergat la sfantul
Anichit rupandu-si hainele de pe dansul..
cuprinzandu-1 cu manile de grumazi, 1-2
.sarutat de multe ori, i l-a mangaiat,
s'a plâns lacrarni calde pe obrajii lui
tergandu:i picaturiie de sange. nu-
mea pe ,Anichit parintele satj, i Inváta-
toriul sau, i mijlocitoriul curat al m'in-
tuirii sale ; si-i zicea mielusel, si Inger
pamântesc desmierdându-l. Apoi ,si-a
Intors fata si uitandu-se fara pasare la
Imparat, a strigat
Rusineaza-te, blestemate Inchinator de

www.dacoromanica.ro
222

dimoni, caci idolii ti nimica nu Inseanind

lard Hristos este Dumnezeul nostru
sunt gata sa mor i eu pentru dansul. Ci
tu, hiara turbata,rveselindu-te In durerile
noastre, satura-te de sange crestinesc
Imparatul radicandu-se in picioare, a
racnit Cu spa.smuri
Taiati-1 pe data" cu sabia !
Numaideca.t o.roata de ostasi s'a repezit
cu sabiile goale ca sà 'mplineasca porunca
lui DiocliOan. Darà atunci sa vazut
aceasta rninune : cel dintaiu care a tras
cu sete asupra sfantului Fotie, a primit
tot el, Cu aceias tarie, lovitura fierului
peste genunchi, asa Inca taindu-se, ea
Inspaimantat si a murit. Iara ceilalti vrand
care mai de care sa-1 uciza pe sfant, si-au
varit sabiile pan' in maner unii Intr'altii,
si s'au omorlt infra dansii.
Acuma imparatul vazAntiu-se ataa de
biruit si nemai putAnd suferl Infruntarea
sfintilor lui Dumnezeu, a parasit locul
cu ru.sine, poruncind ca Anichit si Fotie
sa fie aruncati In temnita, Inc-A/Tali de
obezi. Dupa asta, Dioclitian s'a inchis in
palaturile sale din NiCoMiciia, de unde

www.dacoromanica.ro
 228

n'a mai iesit multá vreme, nici -n'a mai

.invoit pe cineva ca s- ivaz5..;
Iarà cei ce fuseserà fatá. la pdtimirea
Sfintilor Fotie si Anichit, ;s' au minunat
de putera cea .mare a. lui Dumnezeu i
foarte ,multi din *ei pricepand ce trebuiau
sä priceap5., au trecut la adevArata cre-
dintd. Asa ea' dintre mucenicii care au
pierit mai .p.e urrnä: tot subt acest im-
.p4rat,. sute si mii din aceia; pentru in-
tia oara, atutici. au crezut In Hristós..

Ci, dupà mai multà vreme, Dioclitian

intArindu-se iarbis cu Mima, a scos pe, cei
doi mucenici din Inchisoare i-a adus
Inaintea sa, zicandu-le :
De riià vep asculta iyeti In-
\T'A.

China dumnezeilor .riostri, và voiu cinsti -

cu slavá mare i và voiu ImbogAti cu

averi.
Dar sfintii i-au räspuns cu sild :
Cinstea si boetia. ta, o tiranule
crud, sà-ti .fie- In tru ierzarel
Atunci: Dioclitian uitand totul s'a .a-
prins iar5.s:' de mânie si a poruncit ca
pe. amândoi sá-i sPAnzure mai tntAiu Intru

www.dacoromanica.ro
224

apoi sá le strujeasca trupurile

cu unghii de fier, si cu fàclii aprinse sd-i
arza.. Si soitarii lui asa au facut. lard
peste ranile i arsurile lor crude, au turnat
o-tet amestecat cu sare. Dard Domnul
Dumnezeul nostru, carele dela Inceput isi
Intinsese dreapta lui ocrotitoare asupra
alesilor sài, i-a apärat si de relele acestea,
asa ca, macar ca trupurile lar erau sfa-
siate i aprinse, nicio durere nu simIeau.
Ci, numai radicandu-si ochii la cer, se ru-
gau lui Hristos.
Imparatul vazand - neclintirea muceni-
cilor si nemai stiind ce sa scorneasca, a
spus sa se aducà harmasari neinvatati si
pe amandoi Sf inii sa-i lege de picioarele
lar. Deci au adus doi cal salbateci §i'
speriosi sá aza, i oamenii lui Dioclitian
au implinit Intocmai cuvântul cel ticalos.
Si pe cand harmasarii sforàiau si bateau
parnântul cu copitele, sfintii se Imbar-
batau unul pe altul i amândoi se rugau
lui Hristos. Dupa ce i-au legat de picioa-
rele cele otelite si au tras In cai cu bi-
citistele, acestia speriindu-se i-au tarlt
câiva pasi ; apoi casi când s'ar fi Inaltat
Inaintea lar un zid nepatruns, s'au oprit.

www.dacoromanica.ro
Çfl leul .. s'a gudurat ca un catel la picioarele mucenicului
'pag. 218

www.dacoromanica.ro
 R

"

Deci itI adus do i cal sälbatici si spèriosi sa

(pag. 224).

www.dacoromanica.ro
1
 225

sfintii, slabi i galbeni, s'au râclicat

obositi de la pgrriânt.
1mpg:1-atol n'a Inteles nici atunci cg
Dumnezeu nu voeste sg facá'pe voia ce-.
lui fgrgdelege si, In trufia lui nebung li-
nea mortis ca sá rApuie pe cei doi mu-
Cenici. De aceia vazandu-se iarás biruit,
si ne mai putánd scoate capul In lume,
a pgrasit de astá datà cetatea zicand ca
se duce sa cerceteze marginile Impárd-
pei ; iarg pe sfintii Fotie i Anichit i-a
aruncat din nou In Inchisoare.

De rándul acesta mucenicii au stat in

temnitg trei ani. i erau bätuti i scuipati
si batjocori0 In tot soiul ; iar lanturile
Cu care erau Impovgrati tgindu-le carnea
ce le mai rgmasese pe schiloditele trupuri,
strangeau numai ciolanele lor. Dar ei-
macar ca numai Cu un cuvant ar fi pu-tut
sgscape, ba.sa fie si cinstiti de Impgrat--
rgbdau totul pentru Domnul i stgpánul
lor.
Ci, In vremea aceasta Inchingtorii lui
Hristos se Inniu4eau cum se Inmulteste
iarba campului dupg ploaia cea binefácg-
Spre E:qaus 15 .

www.dacoromanica.ro
226

toare si aceasta nu numai In Nicomidia,

ci §1 In tot tinutul Bitiniei si chfar mai
departe. Cdci pilauirea pe care cercase s'o
faca Imparatul, pentru Ingrozirea aCelora,
se IntoisesC cu totul ImprotiVa lui. Fiindca
toti care fusesera de fata' la prigoriirile
Sfintilor Fotie I Anichit, ori auzisera de
ele, se .lepadau cu gramada de dumnezeii
cei mincino§i i Imbrati§au pe Cél rastig-
nit. lard' paganii scra§heau numai de
manie.
Deci Intorcandu-se Dioclitian lar4 In
Nicomidia i auzind despre Inmultirea
celor de alta ciedinta, s'a sfatuit cu to-
varasii sai ce sa faca .ca sa Imputineze
numarul br. Caci acestui pagan, Bise-
rica lui Dumnezeu Ii sta ve§nic Ináinte
ca o spaima. Socotind cd. tot numai cu
Infrico§area va putea opri risipirea legii
lui, a poruncit sa se zidéáscd In rhijlocul
targului un cuptor mare, Intdrit Cu patru
stalpi dO fier, In care sa poatd incapea
multime de. Oameni. bupa ce" me§terii 1-au
ispravit, imparatul a pUs sa-1 arza asa
cum arsese altadata Navdcodonosor cup-.
toriul Vavilonului, vrand sd arurice a-
colo nu nurnai pe cei doi mucenici, ci

www.dacoromanica.ro
 227

pe toti dreptcredinciosii pe care i-ar mai

fi gasit.
and s'a auzit despre gandul impAra-
tului, un freamat mare a trecut prin ce-
tate. Ca valurile rnrii batute de furtuna,
asa s'au radicat cei ce marturiseau pe
Hristos. i cu totii au alergat In mijlocul
targului, Intrecandu-se unii pe altii si zi-
and :

Si noi suntem crestini !"

Si pe toate uliele cetatii, de la margine
ca si din launtrul ei ; din toate casele,
ale bogatilor si a celor scapatati ; din
toate neamurile, a celor mai alesi ca si a
norodului umilit, un singur strigat se
auzea pretutindeni, ca sunetul biruintei,
dupà o lupta crâncend :
noi suntem crestini !"
Ca o fecioara care trebuia sa-si intam-
pine alesul cel asteptat, cu graiu de buná
venire, asemenea i Nicomidia, falnica
cetate, primea pe cel incununat cu _spini,
cu dulcele cuvant aruncat la cele patru
vanturi ce avea sà treacä peste veacuri :

Si noi suntem crestini !"

lar inspre cuptoriul cel Infrico§at, un
puhoiu de lurne navdlea ca la o aleasa

www.dacoromanica.ro
228

petrecere,. Tined si batrani Incaruntiti,

femei i copii, marne cu pruncii la san,
mosnegi ingreuiati de povara anilor si
neputinciosi In carji, imbracati cu hainele
cele mai de 'Diet,. veneau cu osardie intre-
candu-se care. mai de care sd intre Innaun-
tru. Asa ea pazitorii, spaimantandu-se, a
trebuit sa-i goneasca pe unii din ei care
voiau sa se Impartaseasca numaideck cu
sfintele duren i ale muceniciei.
In acel cuptor au intrat mai lntaiu,
Sfinii Fotie si Anichit, apoi o multime
mare de crestini de bate varstele, cati
au putut s. incapa, caci holta lui era
uriasd. lard cei doi sfinti s'au rugat de
astaidata asa :
Multamim tie, Dumnezeule, ca prin
Fiul tau cel iubit, ne-ai adunat pe toti
In aceasta zi si In acest bc. Ne rugam,
prea milostive, primeste gufletele noastre
care ne pdrasesc, Intru odihna- cea fara
de sfarsit !"
aruncandu-se In valvataiele focului,
-au pierit cu totii. lar cand slujitorii au
tras afara cu carlige de fier trupurile
ce mai rarnasese pe. caramizele Infier-
bantate, au gasit pe cei doi mucenici a-

www.dacoromanica.ro
 22e)

dormi0 Intru Domnul, dar ataa de ne-

vaämati, Inca si pera capului lor erau
Intregi.
Pentru aceia Biserica noastrA pomeneste
In toti anii pe Sfintii Fotie i Anichit
pe ,cei moqi Impreuná cu dânii, in a
douAsprezecea zi a lumii lui August, cAnd
s'A fAcut sAvArsirea lor cea mudeniceasca-..

www.dacoromanica.ro
V IATA SI MOARTEA SFANTULU I
ANDREI STRATILAT

www.dacoromanica.ro
VIATA l MOARTEA SFANTULUI
ANDREI STRATILAT

Pe vremea ImpAratului Maximian a-

cela care-si mai zicea i Herculie, trAia
in tara Siriei un ighemon cu numele An-
tioh. ScoborIndu-se din neamul sldvit al
crailor sirieni, care pu.rtase numiri ca Sotir,
Epifanul, Filopator, Filadelful i altele
mai vestite Inca, Antioh avea mare pu-
tere In tinuturile stramosilor si. Era Ins'd
un om plecat spre viata cea desfrAnafá,
cAutând mai ales plAcerile patului, atunci
cAnd nu se gàsea Intru cele ale mesei, si
trAind In desfaTAri. Fiind i InflAcärat in-
chinAtor al idolilor, cApAtase voie de la
pAgAnul Maximian ca sá ucizi pe crostini
dé Indata" ce i-ar fi aflat,

www.dacoromanica.ro
234

Pe atunci hotarele Impa."ratlei prin par-

tile rasaritului fiind calcate lntru una de
dusmani, era de trebuinta ca sa steie pe
acolo multa oaste romand. Intre cele-
lalte capetenii ostasesti de sub ascultarea
lui Antioh, se gdsea si Andrei avand
rangul de tribun. Aici sta el ca."' o
floare de crin Intre spini, caci Andrei
de multa vreme era crestin tainuit. Macar
ca necuratit Incà prin sfantul botez, se
Inchina totus lui Dumnezeu ziva i noaptea
deschizAndu-si inima ca un potir, pentru
ca sa primeascd dulcele balsam man-
gaietor. Dar, nesuferind minciuna nici
intr'un chip, n'a trecut mult si el a mar-
turisit pe fata numele sfant al lui Hristos.
Pentru toate acestea, Dumnezeu Ii da-
ruise mare putere trupeascd si darul bi-
ruintii In rasboaie, asa çà nimeni nu-i sta
Improtival In barb4ie. Iar Intre ostasi
era cinstit si slavit mai mult deca toti
ceilalti.

Ci,. s'a IntAmplat odatà ca ò oaste per-

siana sa navaleasca prin partile Sirei ra-
pind barbali i femei i tot feliul de

www.dacoromanica.ro
 235

turme. Antioh, fiind In mare tulburare,

si-a adus aminte de Andrei, ca de un
odor scump. Chemandu-1 numaidecAt, 1-a
fAcut mai-mare peste osti, spunându-i asa :
Despre MrbAtia si vitejia ta s'a dus
faima nu numai pan la hotarele noastre,
ci a ajuns si la urechia impAratului. De
aceia îi incredintez ie purtarea acestui
rAsboiu care ne-a venit fdrä veste ca van-
tul din pustie. Iarsá. pentru asta te numesc
Stratilat, in locul meu, si doresc ca lup-
tându-te cu folos, puternicul Martie
m'äreascA" Inca slava la care ai ajuns."
Dar Sfântul Andrei, ostasul lui Hristos,
se strAduia nu pentru mArirea sa, ci pentru
aceia a numelui lui Dumnezeu. Intocmai
ca Ghedeon, cand a pornit improtiva lui
Madiam, si-a ales numai o samä de °a-
meni din oastea impArateascA, stiind bine
c5.: Domnul nu voieste in puterea ca-
lului, nici in pulpele Mrbatilor, ci in cei
ce se tern. de el binevoieste si inteacei
ce nadäjduesc spre mila lui".
Deci Andrei a oprit numai pe acei
ostasi pe care darul lui Dumnezeu i-a
ar'dtat prin insuflare tainica", si a iesit Cu
dânsii spre infruntarea vrAjmasului,

www.dacoromanica.ro
211t:

oastea dtismanil erà atata de

Dar
multä, incat näpädise ca la'custele Sfäntul
Andrei imbärb'ätändu-si ostenii, le-a a-
rätat sä nu se teamä, mácar ca ei sunt
mult mai putini. Si, fiindcá nici unul dintre
ei nu era crestin, le-a gräit astfel Mainte
de bätälie :
O fratilor mult iubii, lupta s'a a-
propiat si dusmanii care ne asteaptä sunt
färä de numär. Nu läsati insä ca frica
pdtrunzá. in inimile voastre, cAci pe cat
de multi sunt ei, pe atata Ii vom birui de
usor. Acuma este ceasul sa cunoasteti
ca durnnezeii la care va inchinati voi
sunt umbre neputincioase care cu nimica
nu ne pot folosi ; iar adeväratul Dum-
nezeu, cairuia eu îi slujesc, si care a facut
ceriul si pärnântUl cu toate cate se väd,
ne va veni intr'ajutor dacä ne vom 'Malta
cu inima pänä la dansul. Cálcai dará
peste idolii ,cei mincitmosi si, impreunä Cu
mine, o tovaräsii mei dragi, sa chemärn
pe Iisus Hristos, Dumnezeul cel adevärat !
dacd el íi va intoarce fata sa cAträ
noi, vrAjmasii nostri vor pieri ca fumul".
Deci ostenii crezänd cuvintelor lui si
chemand in ajutor pe Hristos Dunmezeu,

www.dacoromanica.ro
 237

s'au aruncat cu.mare IndrAznealà asupra

protivnicilor si crancena, tAiere fAcand In-
tre ei, i-au biruit cu. uurin. Atunci ce-
tele persienesti InvAlmAsindu-se, au fugit
cu .rusine, iar oastea lui Andrei gpnind
din urn* secera capetele dusmanilor cum -
seceri spicele.
DupA 1upt, soldaii lUi Andrei mi-
nunandu-se de biruinIa. asta neasteptat4
si "stiind ca numai Hristos pe care-1 che-
mase In ajutor le-o dAruise, au crezut cu
topi In el. Si, Intorcându-se din rAsboiu,
Intreaga caste. a intrat In cetatea An-
- tiohiei, cu slavA si Intru marea bucurie a
tutulor.

Dar unul din capii o§tilor, zavistnic

si pismàtarq, urInd pe Sfântul Andrei
Pentru o izbandd ca aceia; I-a- clevetit
Inaintea lui Antioh, pArIndu-I Ca" cinstqte
pe Dumnezeul cel rAstignit. Auzind An-
tioh Una ca asta, s'a tuiburat de urà
trimelind la Andrei un suta 1-a In-
trebai dac.A este drept ce se spunea des-
pre dânsul. La care Sfantul Andrei ras-
punzAndu-i cä asa este, ighemonul i-a
grAit de astAclatà prih carte : .

www.dacoromanica.ro
.238
238

Cum se poate ca tu, ostas imparatesc,

sa calci in picioare poruncile noastre
sa povatuesti pe tovarasii tai la fapte
nelegiuite defaimandu-ne dumnezeii?
bine cu ce fel de munci am pierdut pe
Eftimie, feciorul lui Polievct -si pe to0
care urmau crestinestei credin-te. Tara tu
-acuma cu ce nadejde preamaresti pe Hris--
tos si in ce te bizui? Dacd crezi ca izban-
direa asupra dusmanului te va cruta, amar
te inseli, caci vina In care ai cazut e
mai mare decat vrednicia ta ; iar daca
cumva nadajduesti in Dumnezeul tau cel
rastignit, te vei incredinta ca el nu te
poate aparà de mania mea".
Vorbind intru acest chip, Antioh nu
stia ca Hristos, Dumnezeul cel viu,
arätase ataputernicia, atunci când da-
ruise biruinta acelora ce ceruse. bra
sfAntul Andrei cetind cartea ighemonului,
a zis
Aceste cuvinte ale lui Antioh ma in-
taresc mai mult decat ma inspaimAntd.
Cad daca acei pe care-i pomeneste el au
fost ucisi in caznele cele mai cuniplite,
s'au facut biruitorii lui si au stat Ina-
intea Iui Hristos In cunuri4 muceniceasa

www.dacoromanica.ro
 . 239

Atuncl pentruce sa nu fiu l eu rOb cre-

dincios al Domnului meu, ca acei care
mai 'nainte de at mine au patimit pentru
dänsul ? lard suferinta cu care 0 cearca
sa ma Infrico§eze, o voiu primi cu inima
desdhisa, qaci mai.vartos ma va Invrednici
ea de Imparatia lui Dumnezeu".
Auzind titanul ctivântUi- lui Andrei, a
pornit de grabà. cativa osta0 sprinteni,
ca legändu-1, aduca inaintea lui. Deci
fiind Andrei prins §i chemat la judecata
.In cetate, .i-a .pdruncit Antioh sà mar-
turiseasca. Inaintea celor de fata daca cu
adevarat sluje§te lui Hristos. La care
sfäntul i-a raspuns :
Stand la aceasta judecata. nedreapta,
marturisesc In auzul tuturo.ra ca Hristos
este adevaratul Dumnezeu, jar eu nevred-
, nicul, umilitul rob al ski. Iara daca voiu
patimi subt privirea ingerilor. i a Dom-
nului meu, atunci voiu intra eu In
i
-ceata preafericitilor, al cdror hume, tu,
l-ai pomenit cu °card".
Infruntat fiind Intru acest chip, An-
tioh nu s'a mai putut stapani 0 a pc.-
iuncit cu glas tare sa se aduca un. pat
de ,arama i sa-1 Inroeasca in foc. Deci

www.dacoromanica.ro
240

fiind patul Infierbantat si scdpárând scan-

tei, págänul a zis cáträ mucenic batjo-
corindu-1 cu rasul :
Andrei, te-ai ostenit mult In räsboaie ;
se cade acuma ca dupá atäta trudál sa te
odihnesti pe patul acesta".
Sfäntul mucenic n'a asteptat ca sa fie
tArlt acolo de slugile schingiuitoriului, ci
desbrácându-si hainele, s'a suit cu
guintá pe pa'cul inrosit. i culcAndu-se pe
s'a intors ca pe un asternut moale..
el,
Dupá putiná vreme Insá, o dumneze-
lases' poruncà rourAnd vApaia lui, n'a mai
vátámat atAta trupul mucenicului. Antioh
l-a Intrebat atuncea :
Andrei, tot nu voesti sà cinstesti
dumnezeii. nostri ?
Si a rdspuns sfAntul stAnd linistit :

Aflä, Antioh, ca eu doresc din tot su-

fletul meu sà rabd paná." la sfirsit, de
oarece numai sfârsitul lucrului Inceput
este cununá. ; cáci nu acela care Incepe
bine se Incununeazá de la Hristos, ci
nurnai acela care sfArseste cu bine".
Atunci Antioh a poruncit rädice de
pe patul de aramA sa-1 arunce In tem-
fliP Impreuná Cu toti tovafásii sái ca0

ti

www.dacoromanica.ro
 .
- ...- -
r

. ..:'
.... ...0 . '
....t. i.,. ...4 b -'''''' M[.. r"".

....! , :"..7.,:..... .....: ,. - ;11 ... ',./ r2 17,_

1,..01 .1,.-
-- , .
1". , . ,..,...,... ...
'-..ic, ° 4 '
iite A 5- - ' . t.' iin,-", '.
,. 4. .i '' .- ' kr.;-.' ° ° ''',''
1
. ..
'-' -'
.

.2 i ti,,' , nt t.i 1. -,,:,-,,, f

I' :, .

Stand la aceastA judecatd nedreaptä, mArturisesc.in au-

zul tuturora ca Hristos este adevaratul DUmnezeu...
(pag. 239).
www.dacoromanica.ro
 .1.7 IT i W.
,
hY -
L \t1 '
\
1

lk ,:
'
e: ' ' ,13,-,_
,, '7..\
,1
,
-... rn n
1,, '
...
'
,1o1.4.
411

r
, 4.

i1
(1±.. 1 /
'id -
, i'
.
.

'ul ,
..'

-.*
,--.1
.
1
,' ZIA
r:; '
,.. -
e .

al,\
'. r, ,
k ..- .. ---7---,--...
. - .i
1

.- , .-4----,.,

Abia au sfarsit rugAciunea... si iata. ca Seliuc cu ostasii

sai s'au aratat pe dupa stanci (pag. 245,

www.dacoromanica.ro
 241

cum, adicá, le-ar da vreme sa se soco-

teased pentru a se intoarce la dumnezeii
lor. Dará lucrul státea altfeliu : cáci An-
tioh nu indráznea sa" piarza pe un bárbat
cinstit i viteaz ca Andrei, fárá stirea
impáratuiui. Iará Maximian temandu-se
cà ucigánd un soldat slávit ca acela, nu
cumva sa se facá tulburare in oaste, a
scris lui Antioh poruncindu-i ca sá-1 lese
liber pe Andrei cu to-0 prietinii lui.
Insá pe subt maná, i-a dat o alta poruncá
tAinuità." ca, dupa slobozire,a lor, mai as-
teptând putiná vreme, sá scorneascA cu
rnestesugire vreo nouál minciunà si prin-
zandu-i pe cate unul piarzà pe to0.
Primind Antioh o astfel de .vicleaná po-.
vátuire, indatá i-a si scos din Inchisoare
aritandu-le cá fiestecare poate sa petrea.cd
in dregatoria de mai .'nainte.

Dará Durnnezeu a tot veghietoriul, fa-

cAnd cunoscut lui Andrei ticAloasa une-
tire, sfántul mucenic furisandu-se de dus-
mani, s'a dus impreuna cu ostasii sái, in
numár de 2593, In Tarsul Chilichiei, la
Spre

www.dacoromanica.ro
242

Fetru, episcopul acelei cetati, pentru ca

sa' se boteze cu totii.
Afland Antioh- despre plecarea tuturor
acelora,, s'a umplut de tulburare 1 sfa-
tuindu-se cu cei de o lege cu (Fat-15u' a
trimes carte lui Seleuc, ighemonui Chi-
lichiei, zicandu-1:
De bunà sama al auzit de Andrei'
tribunul ostilor Imparatesti, pe care .eu
1-ani facut stratilat, atunci cand cetele
persienesti ne-au Incalcat hotarele. Fiind
cuprins de nebunie, a insuflat i celor de
Subt mana sa aceias stricaciune de minté
hulindu-ne dumnezeii, au efugit cu totii
din tata mea si dinaintea maniei mele.
Dupa cate am- auzit, ei se gasesc acuma
prin partile Chilichiei, care din mila slá-
yitului nostru staPanitor, se allá subt
obladuirea ta. Deci implinind mare.si nes-
trámutata porunca, prinde-I pre el si pre
toti cap sunt cu dansul si, dupa ce'-i
yeti lega, sa-i trimeteti la noi ; iar de se
vor improtivi sau vor cerca SA fuga; uci-
deti-i pre ei cu ostasi Inarmati7.
De indata ce Seleuc a primit. o po-
rtinca ca aceasta, a trimes sa cerceteie
prin toata Chilichia " de Andrei 0 tova-

www.dacoromanica.ro
 243

rdsii lui. Aflând cd ei se gdsesc in Tars,

s'a sculat si a mers cu caste acolo. Ci,
Sfäntul Andrei vazand cu duhul cetele
vrdjmdsesti care veneau asupra lor, a ru-
gat pe preafericitul Petru, episcopul Tar-
sulut, si pe Non, episcopul Verier, care se
intämplase sd fie atunci la un loc Cu
Petru, ca sd-i lumineze fdrd intärziere Cu
sfântul botez. Drept aceia, episcopii i-au
botezat pe toll pand la unul.
Dupd asta, Andrei si tovardsii sdi s'au
dus din Tars la un targ ce se nu mea
Tacsanit, nu doard cd se temeau de
moarte, pe care cu top o doreau, ci
plinind porunca Doninului, care zice :
and vä. vor goni pre voi dinteo cetate,
fugiti in alta". Sosind deci Seleuc in
Tars si negAsindu-i acolo, s'a luat dupd
dänsii ; lard ei pdräsind si Tacsanitul, s'au
tras s"pre hotarele Armeniei, la muntele
ce se chiarnd Tauros. Dar Seleuc a venit
si aici cu oastea ca ucizà. Atunci sfân-
tul Andrei a trecut mai departe afun-
dându-se adânc in munte, pänd ce a
ajuns la o stramtoare cu dealuri inalte
ca zidiurile. Aici s'au oprit cu topi astep-

www.dacoromanica.ro
2,44

tandu-si ucigaSii, pentru .cà" Dumnezeu

vestise mai inainte lui Andrei cd acolo
aveau sa se sfarseasca din viatä...
.Deci Sfantul Andrei adunandu-si to-
varasii in jurul sau, le-a vorbit astfeliu
cramand :
Prietini, tovarasi i copiii mei ! A sosit
ziva cea din urrna, asa cum a oranduit-o
Cel Atotputernic. Daca pe pamant am
fost hu1ii i prigoniti si am sezut In
Inchisori, a fost numai pentru Domnul
nostru Iisus Hristos, inaintea caruia ne
vom Infatisa peste putina vreme. Caci
pentru nemernicii de noi, ziva osandei
este ziva slavitei mantuiri. Sal ne intarim
decisufletele ca, fara sbuciurn, sd adormim
somnul mortii. Dar marine noastre
nu le ridicarn Improtiva telor ce ne go-
nesc pre noi,'ci sa, le Inaltrn card Dum-
nezeu, multamindu-i cd ne-a Invrednicit
sà ajungem In ceasul acesta. Iarà eu, daca
lacramez, nuHmi banuiti, iubiiior, caci
nu este pentru mine, ci pentru voi, prie-
tinii mei, pentru dragostea si credinta
cu care m'ati urmat pana aici, ascul-
tand cuvintele mele".

www.dacoromanica.ro
 244

Astfel a vorbit Sfantul Andrei stand

In mijlocul lor. i cu totii cazand In ge-
nunchi, au inceput sa Se roage zicand :
Dumnezeule mare si atotputernic, as-
culta glasul luptatorilor tai, In ceasul de
pe urma, i f. sa se Odihneasca In pace
sufletele noastre".
Abia au sfarsit, rugaciunea aceasta
iafta ca Seleuc cu ostasii sâi s'au aratat,
pe dupa stand. Scotandu-si sAbiile
scrasnind de manie, ei s'au repezit ca
hiarele asupra mieluseilor lui Hristos. Ci
inchinatorii lui Dumnezeu, mdcar cà pu-
teau sal se apere de manile ucigasilor, ca
unii ce erau -viteji in rasboaie, urmand
Insà. Domnului lor, ca niste miei fara
autate s'au dat spre junghiere si pie-
candu-si genunchii s'au Intins subt sable.
Jara pagânii taindu-i Cu neobosire, intr'un
ceas ucis pe toti. Si smeritul sange
curgea ca un parau...
Asta S'a lntamplat kite() Dumineca.,
In ceatul al doilea din zi, In 19 zile ale
lunii lui August.
In vrerne ce Seleuc i sold4ii sAi Isi

www.dacoromanica.ro
246

implineau nelegiuita lor poruncd, pe un

deal din apropiere, episcopii Petru al Tar-
sului si Non al Veriei se uitau cu durere
cum ostasii lui Hristos erau dati mortii
fdra crutare. Ei urmaserd de departe pe
Andrei si pe tovardsii lui, pentru ca sa le
vazd sfarsitul. Dupd ce Seleuc s'a retras
de prin pdrtile acelea, episcopii s'au po-
gorit in stramtoare, au plAns lacrdmi
multe peste muceniceStele trupuri si in-
grijindu-le crestineste, le-au ingropat chiar
acolo. Pe urrnd, dupd ce s'au rugat pe
mormintele lor, nu s'au mai intors la
Tars, ci au fugit in Isavria, pentrucd Se-
leuc Ii cduta si pe dansii ca ucizà.
lard pe locul unde a fost omorit An-
drei, subt un molift plangdtoriu, a rd-
sArit un izvor cu apd limpede si ddtAtoare
de viatd ce susura usor ca un suspin.
bolnavii i cei neputinciosi, band din a-
ceastd apd vie numai cateva picdturi sau
spdlându-se cu ea, se tdimAduiau pe data
de toate bolle lor. In curand s'a dus ves-
tea peste tot locul de puterea minunatd
a acelui izvor, iar pAtimasii care plecau
sdnAtosi se rugau pentru ociihnirea sufle-

www.dacoromanica.ro
 ,247

tului lui Andrei Stratilat osta§ul lui

Hristos §1 al tovard§ilor sdi, impodobiti
Cu cunund muceniceascd.

www.dacoromanica.ro
SF-AWFUL MUCENIC PATROCI-U

www.dacoromanica.ro
s SFÂNTUL MUCENIC PATROCLU

Pe cand paganul Aurelian lmpdratea

la Roma, traia In Tricasia, din tara Ga-
liei, un barbat cinstit, Invatat si cu vaza,
anume Patroclu. Ii sfarsise Invatatura si
urind sgomotul lumii, locuia Inteo casi in
afara de cetate De la parinti Ii ramasese
avere lndestulata, dar el nu se folosea
de dansa, fiind prea putin robit nevoilor
§i desfdtarilor trupesti. Cad Patroclu era
crestin si, de and i se deschisese ochii
catra lumina cea adevIrata, cetea cu
osardie dumnezeiestile scripturi, plecan-
du-si In toate ceasurile genunchii la rue-
ciune. Manca ()data pezi i anume in ceasul
al doisprezecilea, lar inainte de asta a-

www.dacoromanica.ro
'62

ducea laudá lui Dumnezeu prin ruga-

ciune i cantec. Din bogäliile lui Impdr-
tea Cu largà mdisurd sd.rmanilor, vddu-
velor, neputinciosilor -- dar mai vártos
crestinilor sdraci, cdtrd care indurdrile lui
erau atka de multe, incat li se pdrea
acestora ca un tatà care ingrijeste de
copiii saL aci el nu-si strangea comori
pe pdmânt, ci in ceriuri ; iar aici se in-
depdrta de toate bunurile lumesti, as-
teptdnd in liniste impdrAtia 'cea fdrä de
sfarsit.
Fiind deci pldcut lui Dumnezeu, ca-
pdtase dela Cel Atotputernic stApAnire
asupra diavolilor si dar tdmAduitor. El
gonea duhurile necurate si vindeca boa-
lele, chiar si cele mai rele, numai cu pu-
terea lui Hristos. Pentru asta numele lui
era vestit In toata. Tricasia. -
S'a intamplat ca, In vremea aceia., Im-
pdratul Aurelian, cumplitul prigonitor al
inchindtorilor lui Hristos, sa vie in ce-
tatea In care locuia Patroclu. Auzind
de numele lui si stiind ca crestini se in-
multesc tot mai mult, Impdratul a, po-
runcit .prinzd. aducd Indatà
la dAnsul. SfAntul a venit inaintea lui

www.dacoromanica.ro
 253 -

and sfial, iar Aurelian, de fatá cu multi

ostasi si curteni, i-a spus cu glas manios :

.Am auzit de tulburarile pe care le

faci si de puterea pe care o ai asupra
.celor fara de minte. De ce credinta esti
si carui dumnezeu te inchini ?
La care SfAntul a rdspuns :
Tulburare n'am facut nici de cum, ci
numai am al inat putine duren i parnAntesti ;
iar In privinta credirrtei mele, afld ca sunt
crestin si ma inchin Dumnezeului celui
.

viu care vietueste in ceriuri si priveste

pe cei smeriti si care stie toate, mai Inainte
de a se fi facut ele..
Imparatu.1 a zis :

- Atunci si tu slavesti pe acela

care a fost bátut, si scuipat, i lovit
peste obraz, si la urma a rnurit in ne-
mernicie alaturea de talhari. Deci gin-
stesti o credinta desarta. Iti poruncesc
sà te departezi Indatà de la nebunia asta-
.i sà jertfesti dumnezeilor .nostri, lui
Apolon cel strdlucitor, lui Jupiter cel
mare si Arternidei care este mama zeilor.
Astfel, vei avea de la noi cinste, bogdlie
si numele tau va fi preamdrit.

www.dacoromanica.ro
254

Sfantul a cuvantat fdra sd se tur-

bure :
Eu nu stiu alt dumnezeu decat cel
adevdrat care a fdcut ceriul i pdmantul
si toate cate se vdd si cate nu se vdd. Pe
acesta insd tu nu 1 cunosti. Cat despre
aceia pe care tu Ii numesti dumnezei,
am auzit de la Pairir4ii nostri cd Apolon
a fost pdziroriul dobitoacelor lui Ad-
rnet, impdratul Tesaliei, iar Jupiter, un
om desfranat, rdpitor de fernei scor-
nitor de toate rautalile. El sd.mdnà in-
vrajbire i arunca zavistii intre oameni,
facand ucideri i jafuind cele straine,
pentru care a si murit cu prea necuratd
moarte, incat nici pdmantul n'a primit
starvul lui ; iar Artemida., despre care
zici cal e maicd de dumnezei, cine nu
stie cd era o indrdcire adevairatd? 0,
ce ticd.loasd rdtdcire a celor orbiIi de
necredinfd, care cinstesc cele nebune
mincinoase si nu au ochi sd vazd cele
adevdrate !...
Impdratul stdpanindu-se, a zis :
Aratd-ne si noud dacd cele ce grdesti
tu sunt aa precum zici.
Toate cele grdite de mine sunt ade-

www.dacoromanica.ro
 255

varate, a raspuns sfantul Patroclu dar

de vreme ce v'a biruit pe vol minciuna,
spu çredeti adevarului. Deci ori cat ti-a;
vorbi; tu nu mä. poti intelege.
Cele ce spui, tu sunt vorbe de;arte,
a raCnit Imparatul cu .manie..De nu: vei
jertfi dumnezell-or. nostri, te voiu .da fo-
cului i vom vedea daca dumnezeul tau
cel ptiternic IV va veni Inteajutor.
Sfantul a zis iara; :
De voiu suferi pentru credinta mea
ma vpiu aduce jertfa de lauda lui Dum-
nezeu care Imi va Intinde ;i mie cununa
muceniceasca: Deci, tu nu ma Infrico;ezi
Cu amenintarile tale..
Atunci Imparatul ne mai ;tiind ce sa faca
de manie, a poruncit ca sa-i puie In picioa-
rele mucenicului catuse de fier Inro;ite In
foc, sa-i lege manele dinapoi cu lanturi
Infierbantate si sd4 arunce in temnita,
'And ce-i va hotarl feliul iorii. Dar
sfantul fiind .pus In legaturi, care-i ardeau
trupul, se ruga lui Dumnezeu; zicand :
Doamne, mila ta sa mA mangaie pe mine,
umiliiul rob, dupd cuvantul tau, cad ast-.
fel ma voiu bucura ;i ma voiu veseli cA
gi cautat spre mine, pacAtosul".

www.dacoromanica.ro
 Dupa trei zile, Imparatul sezand de
asta data. In divan, inaintea poporului,
a poruncit ca sa-1 scoarä pe mucenic din
temnirá si sal-1 puie In l'ata judecatii sale.
Sfantul fiind jaras adus, Im.paratul
a zis ca.'tra dansul :
-- Vino, hulitoriule si te rAscumpi-ira
de la moarte. Jertfeste dumnezeilor nostri
si vei rarnane viu.
Mucenicul i-a raispuns infruntandu-1 :
Domnul nostru Isus Hristos a ras-
cumpArat sufletele robilor sai din moartea
cea vesnica si nu paráseste pe acei care
nadàjduesc spre dansul. Asa dar n'am tre-
buin-p de nici o alta. rá.scumparare. Dar
daca tu voesti sa-V rAscumperi nelegiui-
rile, i voiu da ceva din visteriile mele,
caci tu, sarmane, esti prea sarac.
Impáratul a intrebat cu. uimire
Cum mà numesti pe mine sarac
and sunt imparat, si bogiile mele sunt
fard de nu.m.ár?
Ia, asa este, -bogaIiile tale sunt
multe, dar toate sunt -pieritoare, fiind bo-
gi Tu esti insa sarac, caci
avandu-te numai pe tine, n'ai pus in inima
ta credinta cea advaratA, si de aceia,

www.dacoromanica.ro
 .
,
,,.4
.1
r-
.
,,.;.74......,.
,.

1.,,

P
7

,.
r

;.1:. ¡ye.'
it: .4.41 ,
..._

4.r,",
'':
fi-f4",4 ,....,...., ....-,

,; ,

:
...)!A

-11

\
-
. -

_
,

. 14.1,;at
iar. el intrAnd in undA, di apa Seevarrului era mare
$i adAnca..; a, trecut uor pe celaralt .inal... (pag. ,459).

www.dacoromanica.ro
 ..

lar osta*ii ca hiarele turbate au tabirit pe dansul

l-au ucis. (pag. 261).

www.dacoromanica.ro
 257

vei fi osAndit de JudecAtoriul cel drept,

Impreund cu tatál tu, Satana.
Aurelian a zis incruntându-se :
Pentru vorbele tale nechibzuite, mi-
lostivirea mea Ili va lipsi cu totul, dupà
cum vei vedea indatá.
Milostivirea ta n'o caut, i-a ráspuns
Mucenicul, cáci milostiv Imi este Dum-
nezeu cel sfânt, cáruia Ii slujesc din ti-
neretd si care aude pe cel care-I chiamA
intr'ajutor -- dar, amar va fi de tine,
când vei fi dus la locul unde se muncesc
dimonii cdrora tu le slujesti. Acolo te
asteaptá chinurile cele vesnice Cu plan-
geri si scrasnirea dintilor.
Tu uiti, se vede, ca esti in manile
mele, de unde nimeni nu poate sâ te
scoatá, a zis plin de trufie tiranul.
Da, ai dreptate, trupul meu este
In stápanirea ta i poi face cu el ce
vrei clan de sufletul meu tu nu te
poi atinge, pentru ca nimeni n'are pu-
tere peste dânsul, färá." numai unul Dum-
nezeu. Cáci el ne-a zisnoud : nu vá temeti
de cei ce omoará trupul, fiindcA sufletul
nu pot sá vi-1 ucifá, el temeti-vá de Acela
13pre Emans.
17

www.dacoromanica.ro
258

care poate si trupul i sufletul sa. le piarz'd

in gheena focului".
Aurelian i-a zis :
Mare este rabdarea mea cd am as-
cultat para acuma aceste hule ale tale.
Deci îi spun cuvantul cel mai de pe
urma : daca nu te vei inchina dumne-
zeilor nostri, te vom ucide chiar in ceasul
acesta.
Mucenicul ins'ä 1-a infruntat Inca ()data:
Tu esti asemenea talhariului care o-
moara pe cel nevinovat, dar trupul lui
nu poate sa-1 manânce ; deci chiar de ma
vei ucide in chinurile cele mai infricosate,
sufletului meu nu-i poi aduce nici o va-
tamare. De aceia, priveste, dei sunt in
puterea ta, sunt stapanul tau._
La aceste vorbe imparatul radicandu-se
din divan, a poruncit ca pe data Muce-
nicul sa fie talat cu sabia. Si tiranul a
mai adaugat ostasilor, care si trasesera
biile afarä din teacd,sa nu-1 uciza pe pamânt
uscat, ci intr'o baltà mocirloasa, pentru
ca astf el sa nu se invredniceasca de in-
groparea omeneasca, ci sa fie mancat de
jivine, de pasari si de hiarele codrilor...
*

www.dacoromanica.ro
 250

Deci ostasii au luat pe sfântul Patroclu

si 1-au dus la Apa Secvanului, ca acolo
sà-1 taie In mlastina ce era langd mal.
Cuviosul mucenic mergand la moarte,
si-a Indltat sufletul cdtrd Dumnezeu, si
s'a rugat zicand :
Doamne lisuse Hristoase, cela ce esti
mai presus de fire, nu Fäsa sd m'afund
In mlastina pe care mi-au hotdrIt-o pri-
gonitorii mei, ci slaveste prea sfântul fau
nume Inaintea vrdimasilor, pentru ca
nu zicd ei : uncle este Dumnezeul lor?"
Ascultd, deci, o stdpâne, rugdciunea mea
In ceasul cel de pe urm5., precum ai ascul-
tat pe Moise si pe Aaron, cand le-ai des-
pdrtit lor marea si i-ai trecut ca pe uscat.
Porunceste-mi i mie, Milostivule, sá trec
raul acesta de cealaltA parte si acolo, In
bc curat, sangele meu sá se verse pentru
tine, iar trupu-mi sá se odihneascd in
pdmânt".
Cum si-a isprdvit Sfântul Patroclu ru-
gAciunea, deodatA s'au lntunecat ochii
astasilor care-1 duceau la zioarte, asa cd
ei nu 1-au mai vAzut pe mucenic ; iar el
intrand In uncid, dei apa Secvanului era
mare si" adâncA, din pricina ploilor, a

www.dacoromanica.ro
260

trecut usor pe celalalt mal si de aid' s a

urcat pe un munte ce se gdsea in apro-
piere. °stash nemai vdzandu-1 s'au in-'
spdimântat cumplit, ternandu-se ca nu
-

cumva impdratul sd creazd. cd 1-au liberat

de voie i astfel piarzd pe ei. Deci
ziceau intre dânsii : Mare este Dumne-
zeul acestui om, care 1-a izbdvit din md-
rifle noastre, nevAzut".
Cdutându-1 ei zadarnic incoace 0 in-
colo si neindrdznind sd se intoarcd ru-
r}inati in cetate, iatd cd o femee, sluji-
toare de idoli, a trecut cu luntrea pe ldnga
malul acelui rau i auzind elceava lor,
i-a intrebat :

Pe cine cdutati ?
Ostasii au rdspuns :
Cdutdim pe un crestin care era cu
noi si care s'a fdcut nevdzut din mdnile
noastre.
Si ce voiti sa faceti cu dânsul, a
mai intrebat acea femeie.
Trebuie sdi-1 ucidem, cdci asa avem
poruncd, i-au rdspuns ostasii.
Auzind aceasta, femeia le-a zis :
Nu vd mai tulburati, cdci pe omui
acela 1-am vdzut dincolo de apd, pe munte,

www.dacoromanica.ro
 261

stAnd cu fata îñ jos si inchinandu-se Dum--

nezeului lor, cum ii-i obiceiul.
Ostasii auzind acestea n'au mai stat
pe ganduri, ci au trecut repede dincola
cu o luntre, i alergdnd in munte, 1-au
gdsit pe Milt asa cum spusese femeia.
Atunci cel mai mare dintre ei a rdcnit
cu manie :
Ai fugit de noi, dar, iatd, iards esti
In manile noastre. Acuma, gdteste-te de
rnoarte !
Si zicand asa, cu totii au rAdicat &Wile
spre tdierea icelui nevinovat. Atunci Mu-
cenicul s'a rugat lui Dumnezeu : Doamne
In mânile tale dau sufletul meu, cdci
tu stii cà mor pentru numele tdu cel
si Ant". lar °stash, ca hiarele turbate au
tdbárit pe dânsul si 1-au ucis. Dupd asta;
tdindu-i capul, 1-au aruncat departe de
trup, pentru ca astf el sd nu mai ,fie nici o
indoiald despre sfarsitul sal. Si Implinind
astf el nelegiuita poruncd, s'au intors veseli
in cetate.
Dar In muntele acela vietuia doi bd-
trani sdrmani care primeau milostenie din
mânile Sfantului F'atroclu. Ei au vdzut
sfArsitut lui si i-au auzit cuvintele de

www.dacoromanica.ro
262

pe urmg. Deci, dupd plecarea ostasilor,

ei au luat capul si trupul mucenicului
le-au tinut ascunse pas rig sara intr o vizuing
mai feritg. Apoi a spus In taing despre
asta Intgiului preot al cetAtii care se
cherna Evsevie. lar acesta, impreuná cu
diaconul su, cand s'au lgsat umbrele
noptii, a mers In munte i Invglind
trupul cu panze curate, 1-au ingropat dupg
cuviintg dar färd lurnandri, ca sa- nu
vazg päggnii...
Asa a fost sfârsitul Sfântului Mucenic
Patroclu, pe care biserica noastrd 11 po-
ineneste In 17 zile ale lunei lui August_

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL

www.dacoromanica.ro
 Pkg.

CuvAnt inainte 5
Pe drumul spre Emaus de M. Sadoveanu, 1I
Fericitii Andrimic si. Atanasia D D D 21
Cuvioasa IVIucenita Anastasia
Romana . . 43
Smeritul Roman fAcAtorul de
condace »
61
SfAntul Longhin Sutasul D A 71D

Cuvioasa Pelaghia, care a fost

intdiu desfrAnatd .. .. 84,,.

SfAntul Mucenic Alexandru

. CArbunarul . D D 113D

ktoria celor sapte coconi din .Efes de D. D. Patrascanu 125

SlAvitul Scriitor, Mucenicul Chi- -
prian . . . , 157
Cuviosul preOt Moise Harapul , . . 174
,
Minunatele IntAmplAri ale SfAn-
tului Alexandru . . D. 201
Cumplitele pAtimiri ale Sfintilor
Anichit si Fotie . D T.. 215
\Plata si moarfea SfAntului An-
- drei Stratilat . . .. - 233
Sf Aniu I Mucenic _Patroclu lb D D. 25,

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTECA SCRIITORILOR ROMANI

.
Editura CARTEA RO M AN EASC A"
Lei B.
31aioresen Tau, Critice vol. I (sub presa) . .
Idem, vol. H (sub presa)
Idem, vol. III (sub presä)
Negri C., Versuri, prozä si scrisori Cu un stu,
din de Em. Gärleanu
. 20.
Negrtazi C. Opere complecte, vol. II Poezii 20.
.
idem, editie de lux
I lem, vol. III Teat-a . 20. . . . . .
30
idem, editie de lux . . 30.
Nicoleanu N., Carlova V. si Stamati C., Proa si
poezii. . . . - ,. . . . . . . . 20.
istorice . . .

Idem, vol. III, editie do lul .

. ..... .
Clobescu AL I., Opere complecte, vol. III, 3dii
. 20.
30.
Pan Anton, Povestea vorbei (s. p.). . . 30.
Sion O., Proza 20.
Poezii 20.
25.-
-
Ylallutil Al., Dan
File rupte
Roman.
30

. In valtoare
Poezii 1880-1917, editie noua.
. ....... .
Clipe de Liniste . . .
Dreptate .
Din durerile lumii
.. . .. .
.
12.
95.
22.
20.
18
La gura sobei
Din goana vietei . ...... . 30
25.
Nenopol A. D., Istoria Romanilor din Dacia-
Traianii, editia II, vol. I: Dacia Ante-
Romand si Dacia Romanä, 513 a. de
Hr. 270 d. Hr. Vol. II: Navali-
lirile barbare, 2A-1290. Vol. III:
Primii domni si vechile asezaminte,
1290-1457. Vol. IV: Epoca lui te-
fan cel Marc, 1457-1546. Vol. V:
Epoca lui Miltai Viteazul. Intreaga
lucrare costa 200
Zamfiresen Dun', MHO -- Poem eroic . . . 10.
Pe Marea Neagril Poezii 10

Cerett Catalogul Cartilor Cartea Romineasci"

www.dacoromanica.ro
1 PRETUL LEI 35 -I 1

www.dacoromanica.ro