INTRETINEREA CALCULATORULUI

INTRODUCERE;

Calculatorul este un aparat a carui utilitate nu mai poate fi pusa la indoiala si a carui
prezenta in casele oamenilor tinde sa devina la fel de comuna ca prezenta unui
televizor sau a unui frigider. Desi pretul sau a scazut destul de mult in ultimii ani, pentru
multi romani cumpararea unui calculator este o investitie pe termen lung, durata de de
exploatare a unui calculator nou fiind estimata la 5 ani sau mai mult. In aceste conditii
devine esentiala pastrarea in stare buna de functionare a calculatorului pe toata
aceasta durata de timp, pentru a nu mai fi nevoie sa se mai faca investitii suplimentare
legate de reparatii.
La fel ca si in cazul oricarui aparat electric (de ex. frigider) sau a oricarei masini (de ex.
masina de spalat) perioada de functionare optima este crescuta in cazul folosirii unor
masuri de intretinere aplicate la intervale periodice de timp. Din aceasta cauza
proprietarul unui calculator trebuie sa fie constient ca un calculator bine intretinut este
un calculator care va functiona optim fara a necesita reparatii si care va putea fi folosit
intensiv fara teama ca s-ar putea defecta.
Cele mai multe aparate electro-casnice au nevoie de niste proceduri simple de
intretinere care se rezuma la curatarea lor la exterior si la unele procedee de intretinere
usor de realizat (dezghetarea congelatorului unui frigider, curatarea filtrului unei masini
de spalat) care nu necesita demontarea aparatelor respective. Intretinerea corecta unui
calculator este un pic mai complicata pentru ca necesita demontarea lui in scopul
curatarii adecvate a pieselor componente.
Procedura de demontare a unui calculator este un pic mai dificila doar atunci cind o
executam prima data si in plus nu este necesara decit la intervale mari de timp, de
exemplu o data la 6 luni. Decizia de a demonta si apoi de a reasambla singuri un
calculator trebuie luata numai daca sintem siguri ca vom duce lucrul la bun sfirsit.
Responsabilitatea pentru operatiile de demontare si reasamblare cu succes a unui
calculator ii revine in intregime aceluia (sau aceleia) care isi asuma un astfel de proiect.
Cel mai important lucru (dupa cunostintele de baza despre componentele unui
calculator si functionarea acestuia) care ne poate garanta succesul intr-o astfel de
initiativa este increderea in fortele proprii.
Familiarizarea cu procedeele de demontare si remontare a unui calculator ne va
permite ulterior sa ne asamblam singuri un calculator nou compus din piese alese in
asa fel incit sa aiba cel mai bun raport pret-performanta. Tehnica de asamblare a unui
calculator este descrisa in Manualul de Asamblare a unui PC.
Metodele de intretinere a unui calculator se impart in doua categorii mari : metode de
intretinere a componentelor hardware (procesor, placa video, monitor, etc.) si metode
de intretinere a componentelor software (sistemul de operare si softurile instalate,
protectia anti-virus, etc.).

DEMONTAREA CALCULATORULUI;

1. DEBRANSAREA DE LA SURSA DE CURENT ELECTRIC

2. DECONECTAREA PERIFERICELOR SI A MONITORULUI
3. DEMONTAREA CARCASEI
4. DECONECTAREA CABLURILOR DIN INTERIORUL CALCULATORULUI
5. DEMONTAREA COMPONENTELOR HARDWARE INTERNE ALE
CALCULATORULUI
In momentul in care ne-am hotarit sa demontam calculatorul trebuie sa fim siguri ca
avem la dispozitie citeva ore fara a fi deranjati, in asa fel incit sa nu lasam lucrurile pe
jumatate terminate. Calculatorul si monitorul trebuie sa fie reci, adica sa nu se fi aflat in
functiune in ziua respectiva sau eventual sa fi fost inchise de cel putin o ora. In cazul
monitorului acesta trebuie inchis complet, nu sa fie lasat in stand-by.
Operatiunea de demontare se realizeaza cel mai bine pe o masa si nu pe jos pentru ca
in acest fel ne asiguram ca nu vom calca pe componente. Singurul instrument de care
avem nevoie este o surubelnita obisnuita cu cap cruce. Este foarte important ca in
cursul operatiei de demontare sa fim foarte ordonati adica sa punem bine toate
componentele dezasamblate. In plus este indicat sa avem grija sa nu pierdem
suruburile si sa le punem linga piesa pe care au fixat-o, lucru care ne va scuti de timpul
pierdut cu cautarea acestora. De asemenea este bine sa grupam piesele demontate pe
categorii : unitati de stocare (hardisc, CD-ROM), placi de extensie (placa video, modem,
etc.), cabluri (cablu de alimentare, cabluri IDE, etc.), periferice (maus, tastatura, etc.)
pentru a le avea la indemina mai usor.

1. DEBRANSAREA DE LA SURSA DE CURENT ELECTRIC

Trebuie sa avem in vedere ca scoaterea corecta a unui stecher (conector) dintr-o priza
se face tragind de capul stecherului si nu de cablul lui.
Primul lucru pe care trebuie sa il facem este debransarea calculatorului de la reteaua de
curent electric. Scoatem din priza de curent alternativ stecherul cablului de alimentare a
calculatorului si apoi scoatem si conectorul cablului aflat in priza de pe carcasa, de linga
sursa de alimentare. De asemenea deconectam de la priza de curent stecherul
monitorului si stecherul imprimantei. Aceste manevre nu sint periculoase, fiind similare
cu deconectarea oricarui aparat electric.
Dupa deconectare apasam pe butonul de pornire a calculatorului. Prin aceasta manevra
nu intentionam sa pornim calculatorul care evident nu mai are alimentare cu curent
electric, ci descarcam condensatorii sursei de alimentare in asa fel incit acestia sa
piarda electricitatea stocata.
In cursul operatiunilor de deconectare a perifericelor si de demontare a carcasei este
bine sa fim atenti si sa nu atingem priza de pe carcasa calculatorului la care a fost
conectat cablul de alimentare. Daca o atingem exista sansa sa ne curentam datorita
electricitatii acumulate in condensatorii sursei de alimentare care este posibil sa nu se fi
descarcat complet chiar daca am folosit manevra de mai sus.

2. DECONECTAREA PERIFERICELOR SI A MONITORULUI

Apucam pe rind conectoarele PS/2 (sau USB) ale cablurilor tastaturii si mausului si le
tragem usor spre exterior. In mod normal conectoarele ies foarte usor din prizele PS/2,
insa in cazul prizelor USB este uneori nevoie de un efort ceva mai mare si de multe ori
daca zgîltîim un pic conectoarele ele vor iesi mai usor. Procedam in mod similar cu
conectorul cablului boxelor si al cablului microfonului, care ies cu mare usurinta din
prizele respective. Repetam operatia si pentru celelalte periferice pe care le avem
instalate, de exemplu pentru joystic. Unele mausuri mai vechi folosesc conectoare cu
suruburi incastrate pentru fixarea la unul din porturile serial al calculatorului. In cazul lor
desurubam suruburile si apoi tragem spre exterior conectorul pentru a-l scoate.
Daca avem un modem conectat la linia telefonica trebuie sa procedam cu atentie pentru
deconectarea lui. Daca vom incerca sa tragem de conectoarele celor doua cabluri care
intra in prizele modemului (numite "Line" si "Phone") nu vom reusi sa le desprindem.
Aceste conectoare au un mecanism de blocare simplu dar eficient. Pentru a le
deconecta trebuie sa ducem degetele mare si aratator la limita dintre conector si cablul
telefonic si sa apasam in sus pe o lamela de plastic care se desprinde din conector, in
acelasi timp tragind conectorul spre exterior in asa fel incit acesta sa iasa din priza.
Pentru a nu ramine fara telefon pe timpul cit curatam calculatorul trebuie sa scoatem
conectorul aflat in priza telefonica si sa punem in locul lui conectorul care s-a aflat in
priza "Phone" a calculatorului. In acest fel am ramas in mina cu cablul care facea
legatura intre calculator si priza telefonica, cablu pe care trebuie sa-l punem bine pentru
a reface legatura la reasamblarea calculatorului.
Conectorul cablului monitorului care intra in priza placii video este de obicei fixat in
pozitie cu ajutorul unor suruburi avind capete de plastic si care sint incastrate in
conector.
Aceste suruburi se pot desuruba usor cu ajutorul degetelor, dupa care tragem
conectorul spre exterior si acesta iese foarte usor. Aceeasi procedura trebuie aplicata si
in cazul imprimantei, care se conecteaza la portul paralel al calculatorului.

3. DEMONTAREA CARCASEI

Carcasa calculatorului este formata dintr-o structura metalica de sustinere (pe care se
fixeaza la interior componentele calculatorului) care este acoperita cu doua panouri
laterale, un panou superior si un panou frontal ("faţa" calculatorului).

Toate panourile sint detasabile, fiind fixate de obicei cu suruburi metalice sau cu
elemente de plastic. Panourile laterale si cel superior sint de obicei din metal iar panoul
frontal din plastic. La anumite carcase panourile laterale si panoul superior formeaza un
tot unitar deci se manevreaza impreuna.
Toate panourile pe care le demontam trebuie puse intr-un loc ferit in asa fel incit sa nu
calcam pe ele. Un panou metalic indoit poate fi eventual indreptat si fortat sa isi ocupe
pozitia la remontarea carcasei insa aspectul estetic este pierdut intr-o mai mica sau mai
mare masura.
Incepem prin a dezasambla panourile laterale. Acestea sint fixate cu mai multe suruburi
de partea din spate a structurii metalice de sustinere. Dupa desurubare tragem pe rind
panourile inspre inapoi si ele culiseaza pina in momentul in care parasesc sina pe care
se afla si astfel pot fi scoase. Nu este nevoie sa scoatem panourile superior si frontal
dar o putem face daca socotim ca este necesar.
Panoul frontal este fixat de obicei de structura metalica a carcasei prin niste dispozitive
de plastic foarte simple. Acestea au forma unui mic cilindru gol care este sectionat pe
lungime. Cilindrul este introdus intr-o gaura a structurii metalice si fixeaza panoul frontal
datorita presiunii pe care o exercita cele doua sectiuni ale sale pe conturul gaurii. Daca
apasam cu degetele usor pe cele doua sectiuni ale cilindrului si in acelasi timp il
impingem dinspre interiorul carcasei spre exterior îl vom scoate din gaura. Vom repeta
operatiunea cu toate celelalalte dispozitive de fixare ale panoului frontal si in acest fel il
putem demonta. Trebuie insa sa tinem cont ca demontarea acestuia trebuie facuta
dupa ce am deconectat cablurile care fac legatura intre butoanele de pe panoul frontal
si placa de baza. In mod normal insa nu este necesar sa demontam panoul frontal.

4. DECONECTAREA CABLURILOR DIN INTERIORUL CALCULATORULUI

Inainte de a incepe sa umblam la interiorul carcasei este indicat sa descarcam

electricitatea statica acumulata in corpul nostru, pentru ca este posibil ca aceasta sa
provoace defectiuni ale componentelor calculatorului atunci cind le manipulam.
Electricitatea statica poate fi descarcata daca atingem cu miinile o parte din carcasă
care nu este vopsita, de exemplu structura metalica de sustinere a componentelor
calculatorului. O modalitate folosita de profesionisti este folosirea unei bratari anti-
statice. Aceasta este o bratara pe care o purtam la mina atunci cind umblam in
calculator si pe care o conectam printr-un cablu electric la carcasa acestuia.
Cablurile aflate la interiorul calculatorului sint de trei tipuri :
4.1 Cablurile de conectare a unitatilor de stocare ( HDD si Optica ) cu placa de baza.
Se apuca conectorul care intra in priza unitatii de stocare si se trage inspre exterior, de
obicei fiind necesar sa miscam un pic conectorul . Daca avem doua unitati conectate (in
cazul conexiunilor pe IDE)

la acelasi cablu trebuie sa tinem minte (sau mai bine sa notam undeva) in ce unitate
intra conectorul de la mijlocul cablului si in ce unitate intra cel de la capatul cablului.
Procedura este asemanatoare si in cazul conectorilor care intra in prizele de pe placa
de baza, cu mentiunea ca uneori acestia sint fixati cu ajutorul unor dispozitive simple de
blocare a iesirii lor. Aceste dispozitive constau in doua lamele atasate la conector care
se termina cu niste "cirlige" (sau cu un singur cirlig). Aceste cirlige se ataseaza automat
de niste excrescente aflate pe priza de pe placa de baza in momentul in care conectorul
este impins complet in priza. Pentru a deconecta cablul va trebui sa apasam usor cu
degetele de la o mina pe extremitatile superioare ale celor doua lamele si in acelasi
timp sa tragem conectorul inspre exterior cu ajutorul celeilalte miini.
In cazul unitatii Optice este posibil sa trebuiasca sa deconectam si cablul audio analog
leagat pe placa de baza. Acesta este un cablu subtire care se deconecteaza extrem de
usor atit de la priza de pe Optica cit si de la cea de pe MB.
4.2 Cablurile de conectare cu sursa de alimentare a unora dintre componentele
calculatorului . Acestea ies din sursa de alimentare si au la capete niste conectori din
plastic de obicei de culoare alba, care intra in prizele de alimentare ale unora din
componentele calculatorului (placa de baza, hardisc, unitatea Optica, unitatea de
discheta).

Conectoarele pentru alimentarea componentelor sint cel mai greu de scos desi nu au
nici un dispozitiv special de fixare. Este bine sa punem niste mici etichete pe cabluri
dupa ce le-am deconectat pentru a tine minte ce unitate alimenta cu energie fiecare.
Aceasta este o masura de precautie recomandata in special celor care demonteaza un
calculator pentru prima data. Conectoarele sint de diverse tipuri si sint standardizate in
asa fel incit nu putem gresi la reasamblarea calculatorului, chiar daca nu am pus
etichete pe cabluri.
Pentru scoterea conectorilor care se fixeaza in prizele unitatilor de stocare (in special
hardisc si Optica) este nevoie de "putina atentie" si in orice caz trebuie evitata tragerea
cu o putere excesiva pentru ca in acest caz putem deteriora priza. De asemenea
trebuie sa fim atenti atunci cind scoatem un conector fixat prea puternic ca mina noastra
sa nu loveasca din inertie alte piese ale calculatorului atunci cind conectorul se va
elibera.

In cazul conectorului de alimentare pentru placa de baza acesta are de obicei un mic
dispozitiv de blocare constind dintr-o lamela de plastic terminata cu un "cirlig" care se
agata de o excrescenta de pe priza de alimentare a PB in momentul in care conectorul
a intrat complet in aceasta. Atunci cind scoatem conectorul din priza va trebui sa
apasam pe lamela si dupa ce "cirligul" a fost eliberat sa tragem conectorul in sus.
4.3 Cablurile de conectare ale butoanelor de pe panoul frontal cu placa de baza.
Acestea sint niste cabluri subtiri care se termina cu niste conectoare alungite de culoare
neagra care intra intr-o serie de prize speciale (cu pini) asezate una in continuarea
celeilalte pe o latura a placii de baza. Fiecare conector are scris pe el o mica denumire,
de ex. PW-ON (pentru butonul de pornire a calculatorului) sau HD-LED (ledul care ne
indica faptul ca hardiscul are activitate). Conectoarele ies extrem de usor din prizele lor.
Este indicat ca inainte de deconectare sa notam pe o foaie de hirtie ordinea
conectoarelor si pozitia lor pentru ca exista riscul ca unele butoane de pe panoul frontal
sa nu functioneze daca nu am montat corect conectoarele.
O schema a conectoarelor este binevenita si ne ia doar citeva minute, chiar daca avem
manualul placii de baza pe care putem sa il consultam la reasamblarea calculatorului.

5. DEMONTAREA COMPONENTELOR HARDWARE INTERNE ALE

CALCULATORULUI

5.1 Placa Video si Placile de extensie. Toate placile care se monteaza pe placa de baza
(MB) pot fi demontate folosind acelasi procedeu.
Prima operatiune este scoaterea surubului care fixeaza lamela metalica (de pe latura
care contine prizele placii) de cadrul metalic al MB.
A doua operatiune este valabila doar pentru placa video . Aceasta este fixata
suplimentar cu ajutorul unui dispozitiv de blocare care este in fapt o clema de plastic
care se pozitioneaza deasupra unei excrescente "cirlig" aflata la partea de jos a PV.
Rezultatul este blocarea PV in slotul AGP in asa fel incit PV sa nu iasa din slot cu
usurinta. Clema de obicei este de culoare alba si are un mic "mîner" pe care trebuie sa
apasam inspre exteriorul PV (nu in jos) pentru a elibera mica portiune blocata. Atunci
cind clema a ajuns in pozitie orizontala (de la pozitia verticala initiala) putem trece la
operatiunea urmatoare.
A treia operatiune se aplica numai pentru placile care au o conexiune prin cablu cu PB
si consta in deconectarea acestui cablu. De exemplu placa de retea are un mic cablu
care este conectat la priza WOL ("Wake on LAN") de pe MB. Punem mina pe micul
conector si tragem in sus iar cablul va fi deconectat foarte usor.
A patra operatiune este cea de scoatere a placii din slot si se face apucind cu ambele
miini de portiuni ale placii care nu contin componente electronice si apoi tragind usor in
sus. Este posibil sa fie nevoie sa miscam usor placa inainte de a o putea elibera
complet.

5.2 Hardiscul, Unitatea Optica,

Unitatile de stocare sint fixate prin suruburi in niste locasuri ("bays") ale structurii
metalice a carcasei aflate in spatele panoului frontal al acesteia. Va trebui sa
desurubam suruburile de fixare si sa scoatem cu grija unitatile respective tinindu-le de
partile lor laterale si avind grija sa nu le scapam din mina. De obicei locasurile au niste
ghidaje de sustinere care nu permit unitatilor sa cada atunci cind au fost inlaturate toate
suruburile. Exista insa si carcase care nu au aceste ghidaje si deci cel mai bine este sa
sprijinim cu o mina unitatea care este desurubata in asa fel incit aceasta sa nu cada.
Hardiscul se scoate tragindu-l din locas inspre interiorul carcasei. Unitatea Optica se
scoate tragind-o din locas inspre exteriorul carcasei. Daca nu ne-am asamblat singuri
calculatorul este indicat sa notam care au fost locasurile in care au fost instalate
unitatile .

5.3 Placa de baza

Placa de baza este fixata prin mai multe suruburi de una din portiunile laterale ale
carcasei. Va trebui sa desurubam pe rind suruburile si apoi sa ridicam MB si sa o
punem de-o parte, intr-un loc ferit. MB nu se fixeaza direct pe carcasa, suruburile intra
de fapt in niste suporti numiti distantiere cu capul gaurit si filetat. La remontarea MB
trebuie sa timen minte sa verificam daca aceste distantiere sint bine insurubate in
carcasa, iar daca unele s-au desurubat partial atunci cind am demontat MB va trebui sa
le insurubam la loc.

5.4 Modulele de memorie

Demontarea modulelor de memorie se realizeaza mai usor dupa scoaterea MB din
carcasa dar se poate realiza si avind MB fixata in carcasa.
Modulele de memorie se prezinta ca niste placute subtiri, inalte de 2-3 cm, care sint
fixate de obicei in niste sloturi de linga procesor. Sloturile in care se monteaza modulele
de memorie se caracterizeaza prin faptul ca la partile laterale au doua dispozitive din
plastic "cleme" care permit fixarea foarte sigura a modulelor de memorie in sloturi.
Aceste cleme se pot misca spre exterior si in jos.
Apasam usor (in jos si spre exterior) cu degetele mari de la cele doua miini pe cele
doua cleme ale unui slot de memorie. La scurt timp conectoarele modulului de memorie
vor fi eliberate iar modulul va "sari" din slotul in care a fost fixat. Apucam modulul de
una din laturile placutei sale si il punem bine.
5.5 Racitorul Procesorului
Demontarea racitorului "cooler" si a procesorului se realizeaza mai usor dupa scoaterea
MB din carcasa dar se poate realiza si avind MB fixata in carcasa.
Racitorul este format dintr-un radiator (o structura lamelara construita de obicei din
aluminiu dar care poate avea si parti din cupru) pe care este fixat prin suruburi un
ventilator acoperit de obicei de un mic grilaj metalic fixat prin suruburi. Radiatorul se
fixeaza
Dupa separarea racitorului de soclul procesorului se demonteaza grilajul ventilatorului
inlaturind suruburile care il fixeaza. Apoi se desurubeaza suruburile care fixeaza
ventilatorul si se separa ventilatorul de radiator.

5.6 Procesorul
Procesorul se prezinta ca o placuta pe care la partea superioara se gaseste corpul
procesorului iar la partea inferioara se gasesc contactele metalice (numite pini - "ace")
care fac dupa montare legatura cu placa de baza. Procesorul este fixat intr-un locas
numit "socket" (soclu) care este construit din material plastic si are o multitudine de mici
gauri pe suprafata sa, in care trebuie sa intre pinii procesorului. Soclul este construit din
doua parti, una superioara si una inferioara. Gaurile de pe partea superioara sint usor
decalate fata de cele de pe partea inferiora in asa fel incit nu vom putea sa demontam
procesorul decit dupa ce aducem gaurile pe aceeasi linie,manevrand brat/parghie de
blocare din lateral.
Soclul procesorului are pe una din partile laterale un brat metalic. Rolul acestuia este sa
permita fixarea procesorului in soclu si apoi sa "zavorasca" contactele (pinii) acestuia.
Pentru a demonta procesorul trebuie sa ridicam bratul metalic.

5.7 Sursa de Alimentare

Sursa de Alimentare este fixata cu ajutorul a patru suruburi de partea din spate a
carcasei. Este indicat ca sursa sa fie tinuta cu o mina pentru ca sa nu cada.

ÎNTRETINEREA COMPONENTELOR HARDWARE INTERNE

1. NOTIUNI GENERALE
2. MATERIALE NECESARE
3. PRECAUTII
4. CURATAREA SUPRAFETELOR
5. INTRETINEREA VENTILATOARELOR
6. INTRETINEREA RACITORULUI PROCESORULUI
7. INTRETINEREA PROCESORULUI
8. INTRETINEREA PLACII VIDEO
9. INTRETINEREA PLACII DE BAZA, A PLACILOR DE EXTENSIE SI A MEMORIEI
RAM
10. INTRETINEREA UNITATILOR DE STOCARE
11. INTRETINEREA SURSEI DE ALIMENTARE
12. PERIODICITATEA PROCESULUI DE CURATARE

1. NOTIUNI GENERALE

Componentele interne ale unui calculator degaja o cantitate importanta de caldura in

timpul functionarii acestuia.
Mediul ambiant in care se afla calculatorul are o importanta deosebita in functionarea
optima a acestuia. Calculatorul este un aparat a carui racire se face in curent de aer.
Este indicat sa pastram temperatura mediului ambiant din camera in care se afla
calculatorul la valori rezonabile, de pina la 25 de grade Celsius. De asemenea nu
trebuie sa supunem calculatorul la variatii mari de temperatura pentru ca exista
posibilitatea ca acestea sa produca defectarea unora dintre componente. De exemplu
daca pe timp de iarna, avind calculatorul oprit am uitat geamul deschis la camera timp
de 1-2 ore si temperatura a scazut mult este recomandat ca sa lasam temperatura sa
revina la valori de peste 20 grade Celsius inainte de a porni calculatorul.
Si cu cit aerul din camera in care se afla calculatorul este mai curat, cu atit calculatorul
va functiona mai bine. Aceasta inseamna ca trebuie sa aspiram in mod regulat praful
din camera .

2. MATERIALE NECESARE

Pentru asigurarea unei intretineri corecte a calculatorului avem nevoie de citeva lavete
sau carpe, uscate si care sa nu lase scame. De asemenea avem nevoie de o solutie de
detergent lichid care sa fie compusa din apa si sapun sau un detergent folosit pentru
spalarea geamurilor. In fine este posibil sa avem nevoie si de o mica pensula de pictura
curata (nefolosita) si moale care ne va ajuta sa curatam praful din zone mai greu
accesibile.
Un accesoriu util este si un aspirator .

3. PRECAUTII

Un calculator care nu a fost curatat de multa vreme poate avea la interior o cantitate
mare de praf motiv pentru care recomand o aspirare a prafului "gros" inainte de a intra
in amanunte.

4. CURATAREA SUPRAFETELOR
Toate suprafetele murdare (panourile carcasei calculatorului, carcasa monitorului, etc.)
trebuie mai intii sterse de praf cu o cirpa uscata si abia apoi curatate cu o solutie de apa
calduta si detergent lichid.
Dupa care stergem orice urma de apa de pe suprafetele curatate cu ajutorul unei cirpe
uscate.

5. INTRETINEREA VENTILATOARELOR

Un ventilator care functioneaza normal emite un zgomot care isi pastreaza aceeasi
intensitate, ca un fel de zumzet (biziit) continuu. Un ventilator care nu mai merge bine
vibreaza si nu are in pemanenta aceeasi turatie .

Uneori zgomotul ventilatorului dispare pentru o perioada de timp, semn ca el s-a oprit
din functionare. Ne putem da seama ca un ventilator merge prost fie dupa zgomotul
scos de el, fie daca pornim calculatorul cu carcasa deschisa si ne uitam la ventilator cu
o lanterna.
Stergerea palelor elicei se face intii cu o pensula uscata pentru a indeparta praful si
apoi cu o pensula umezita in solutie de detergent. Dupa care stergem ventilatorul cu o
cirpa uscata.
Pentru lubrifierea ventilatoarelor calculatorului avem nevoie de ulei folosit in mecanica
fina .
Toate ventilatoarele au doua etichete autocolante lipite pe parti opuse ale portiunii
centrale a elicei, Eticheta de dedesubt acopera insa dopul de cauciuc pe care trebuie
sa-l scoatem pentru a avea acces la axul elicei. Inlaturam eticheta
si scoatem dopul de cauciuc, in compartimentul care apare vedem capul axului elicei
peste care punem o picatura de ulei cu ajutorul unei pipete sau a unei seringi mici. O
picatura este suficienta, nu este necesar si nici indicat sa punem mult ulei.
Punem dopul de cauciuc la loc apasindu-l cu degetul si apoi lipim din nou eticheta peste
dop sau punem o bucata de scoci daca lipiciul etichetei nu mai permite atasarea ei.
Apoi tinem ventilatorul cu dopul in sus si rotim de citeva ori cu mina elicea ventilatorului
pentru a permite uleiului sa patrunda in jos pe toata lungimea axului. Punem ventilatorul
de-o parte pentru o jumatate de ora inainte de a-l monta din nou, timp care permite
uleiului sa coboare pe ax si sa nu iasa pe linga marginile dopului atunci cind manipulam
ventilatorul.

6. INTRETINEREA RACITORULUI PROCESORULUI

Functionarea la capacitate maxima a procesorului depinde in mare masura de

capacitatea racitorului de a disipa caldura degajata de procesor. Prinicipalele cauze ale
scaderii randamentului racitorului sint acumularea de praf (pe radiator si pe ventilator) si
uscarea lubrifiantului care asigura rotirea usoara a palelor ventilatorului ce duce la
formarea in regim de lucru a unei vibratii.

Radiatorul se curata usor de praf folosind o pensula uscata si subtire, pe care o

introducem cu grija in spatiile dintre lamelele radiatorului si o miscam intr-o parte si in
alta. Curatarea ventilatorului si lubrifierea axului elicei se fac asa cum a fost prezentat
in sectiunea de intretinere a ventilatoarelor.
Intretinerea racitorului este bine sa fie facuta la intervale regulate pentru a fi siguri ca
elicea va face o racire adecvata a procesorului. Ea poate fi facuta si fara a demonta
radiatorul, cu alte cuvinte este posibil sa demontam doar ventilatorul si sa facem
procedurile de intretinere ale radiatorului (curatarea de praf) pastrindu-l pe acesta
montat peste procesor.

7. INTRETINEREA PROCESORULUI

Procesorul nu necesita o intretinere propriu-zisa, dar este bine sa verificam pasta de

contact daca dorim sa fim siguri ca transferul de caldura intre el si radiator este maxim.
Pasta termoconductoare, cea care asigura transferul termic, este supusa la temperaturi
foarte mari si ca urmare este posibil ca in timp sa se usuce, lucru care poate avea
consecinte asupra functionarii procesorului. Inlocuirea pastei termoconductoare este o
operatiune extrem de simpla. Va trebui sa stergem pasta termoconductoare veche de
pe suprafata procesorului si a bazei radiatorului cu o cirpa uscata si apoi sa curatam
ambele suprafete cu ajutorul unei cirpe imbibate (si bine stoarse) intr-o solutie de
curatat geamurile. In final stergem bine cu o cirpa uscata ambele suprafete. Trebuie sa
fim atenti sa nu apasam tare pe procesor in timpul operatiei de curatare.
Montam procesorul in soclu si aplicam o picatura de pasta termoconductoare pe
suprafata lui. Imprastiem cu delicatete picatura de pasta intr-un strat omogen pe toata
suprafata procesorului cu o lama de plastic si inlaturam pasta care a depasit marginile
procesorului. Dupa aceasta operatiune putem sa montam racitorul peste procesor.

8. INTRETINEREA PLACII VIDEO

Placile video (PV) moderne sint componente de a caror functionare la parametri maximi
depinde performanta generala a calculatorului. Ele au procesoare grafice (GPU-VPU)
din ce in ce mai puternice care degaja din ce in ce mai multa caldura. Inlaturarea
caldurii se face cu ajutorul unor radiatoare (asezate atit pe GPU cit si pe memoria de pe
PV) si a unui ventilator pentru GPU.
Placa video este usor de demontat, ceea ce face ca intretinerea ei sa nu fie dificila.
Ventilatorul PV este fixat prin niste suruburi pe radiatorul de pe GPU. Pentru a le
desuruba trebuie sa avem la indemina o surubelnita cu un cap ceva mai mic. Dupa
desurubare deconectam cablul de alimentare al ventilatorului, cablu care este fixat intr-o
priza de pe PV. Unele ventilatoare sint acoperite cu un grilaj (masca) asemanator cu cel
prezent la racitoarele procesoarelor, pe care trebuie sa-l inlaturam prin desurubare
inainte de a putea sa demontam ventilatorul.
Suflam cu aer PV pe ambele parti pentru a indeparta praful de pe ea si eventual folosim
si o cirpa uscata sau o pensula pentru a curata anumite portiuni ale ei pe care praful a
ramas aderent.
Radiatorul se curata de praf folosind o pensula uscata si subtire, pe care o introducem
cu grija in spatiile dintre lamelele radiatoarelor (de pe GPU si memorii) si o miscam intr-
o parte si in alta. Curatarea postamentului radiatorului (portiunea care acopera
procesorul grafic) trebuie facuta cu delicatete, fara a apasa tare, pentru a nu deteriora
procesorul. Putem folosi si o pensula de pictura pentru a curata de praf anumite zone
ale radiatoarelor. Curatarea ventilatorului si lubrifierea axului elicei se fac asa cum a fost
prezentat in sectiunea de intretinere a ventilatoarelor.

9. INTRETINEREA PLACII DE BAZA, A PLACILOR DE EXTENSIE SI A MEMORIEI

RAM

Placa de baza (MB) trebuie aspirata si pensulata pe ambele parti pentru a indeparta
praful acumulat la suprafata ei. Este posibil ca o parte din praf sa ramina aderent la
suprafata in unele locuri (sloturi PCI, sloturi ale modulelor de memorie, etc.) si acesta va
trebui indepartat insistand cu pensula. Cablurile de conectare a componentelor
calculatorului (cablurile IDE,SATA,Molex etc) trebuie si ele curatate de praf.
Una din componentele cipsetului MB si anume cea numita "NorthBridge" este racita fie
cu un radiator, fie cu un racitor complet (radiator si ventilator). Pentru intretinerea
acestora se procedeaza asa cum a fost explicat mai sus.
Placile de extensie sint placile introduse in sloturile PCI (modem, placa de retea, etc.) si
la fel ca PV ele trebuie curatate de praf prin aspirare si eventual cu ajutorul unei
pensule uscate. Modulele de memorie trebuie se curata de praf cu o pensula uscata.

10. INTRETINEREA UNITATILOR DE STOCARE

Hardiscul si unitatea optica trebuie sterse de praf la exterior cu o cirpa uscata.

Functionarea unitatii optice este uneori afectata de acumularea de praf la interior (mai
ales daca folosim discuri murdare, pline de praf) care se depune pe lentila
mecanismului de citire a discurilor. Exista niste CD-uri speciale care permit curatarea
lentilei respective.

11. INTRETINEREA SURSEI DE ALIMENTARE

Sursa de alimentare este componenta care in caz ca nu este intretinuta periodic

poate afecta cel mai mult functionarea calculatorului. Multi utilizatori ai calculatoarelor
se pling de faptul ca sursele ieftine nu sint fiabile si ca se defecteaza . Ei recunosc
totusi ca nu au acordat atentie faptului ca sursa de alimentare trebuia intretinuta
corespunzator pentru a avea randament maxim si de durata. Nu trebuie insa pierdut din
vedere faptul ca si sursele scumpe trebuie intretinute, pentru ca si ele sint afectate de
praf si caldura. Este posibil ca sursele scumpe sa fie mai tolerante la lipsa de
intretinere, insa in timp si ele isi vor pierde din functionalitate daca nu sint curatate.
Temperaturile inalte si praful duc cu timpul la o functionare defectuoasa a ventilatorului
si in consecinta functionarea sursei de alimentare este perturbata. La sfirsitul unui an de
functionare este foarte posibil ca ventilatorul sursei sa isi piarda o mare parte din
lubrifiant si palele elicei sa fie pline de praf. Ca urmare zgomotul scos de ventilator va
deveni sincopat (se opreste, porneste iar, etc.) iar daca ne uitam cu lanterna putem
vedea ca palele se invirtesc greu. Uneori este posibil ca ventilatorul sa nu inceapa sa se
invirta atunci cind pornim calculatorul sau sa se opreasca dupa un anumit timp. Sursa
va emite un miros caracteristic, de ars si acesta este semnul cel mai evident ca trebuie
sa inchidem calculatorul si sa curatam sursa sau sa cumparam una noua. Prezenta
mirosului de ars nu inseamna ca sursa s-a ars si nu mai poate functiona. Daca o
curatam in mod corespunzator ea va functiona bine.
Marea dilema legata de intretinerea surselor de alimentare este data de faptul ca pentru
a le curata complet trebuie sa le deschidem si in acest fel rupem sigiliul producatorului.
Daca nu le curatam la timp ele se vor strica, iar daca vrem sa le curatam vom pierde
garantia oferita de producator. Fiecare posesor de calculator trebuie sa decida singur
daca isi asuma riscul de a pierde garantia. Deschiderea sursei de alimentare este
prezentata aici doar in scop informativ, fiecare utilizator care o pune in practica
asumindu-si responsabilitatea personala pentru deschiderea sursei si curatarea ei la
interior.
Exista si posibilitatea sa efectuam o curatire partiala a sursei fara a o deschide. Pentru
aceasta suflam cu aspiratorul aer prin fantele cutiei in care se afla sursa si astfel
eliminam o parte din praful asezat pe piesele din sursa. Cu acest procedeu nu rezolvam
insa cele mai importante probleme si anume curatarea palelor ventilatorului si lubrifierea
axului acestuia.
Cutia sursei este alcatuita din doua parti metalice incastrate si atasate prin suruburi.
Inlaturam suruburile de la partea superioara a cutiei si scoatem "acoperisul" acesteia.
Pe tot parcursul manevrelor urmatoare este indicat sa nu atingem piesele sursei de
alimentare. In acest moment putem aspira componentele pentru a inlatura praful.
Desurubam ventilatorul si il scoatem din cutie atit cit putem, el fiind fixat printr-un cablu
care nu se poate deconecta. Aplicam procedurile cunoscute de intretinere a
ventilatorului (curatare de praf si lubrifiere) dupa care remontam cutia sursei.

12. PERIODICITATEA PROCESULUI DE CURATARE

Procesul de curatare a componentelor interne trebuie repetat periodic dar nu este
nevoie sa demontam complet calculatorul decit cel mult o data la 6-7 luni pentru a-l
curata de praf in mod temeinic. Periodicitatea intretinerii unui calculator este in anumite
limite o materie de preferinta personala, insa nu trebuie uitat ca un calculator bine
intretinut functioneaza mai bine .
Este indicat ca o data la 3 luni (sau mai frecvent, in functie de mediul ambiant in care se
afla calculatorul) sa deschidem carcasa calculatorului si sa aspiram praful depus pe
componente . Unele componente (placa video, de ex.) pot fi demontate si curatate
separat. Putem de asemenea sa stergem de praf unitatile de stocare fara a le demonta.
Ventilatoarele trebuie curatate de praf cu o pensula si eventual unse.

ÎNTRETINEREA COMPONENTELOR HARDWARE EXTERNE (PERIFERICE)

1. INTRETINEREA MAUSULUI
2. INTRETINEREA TASTATURII
3. INTRETINEREA BOXELOR, A IMPRIMANTEI, MICROFONULUI, JOYSTICULUI
Perifericele sint componentele aflate in exteriorul calculatorului si care se conecteaza la
acesta prin porturi (USB, serial, paralel). Ele se murdaresc de obicei din cauza prafului
care se depune pe ele insa in cazul mausului si tastaturii ele se murdaresc in special
prin contactul cu miinile noastre.

1. INTRETINEREA MAUSULUI

Mausul este componenta periferica cea mai folosita si ca urmare necesita o intretinere
periodica .
Mausul (cu bila sau optic) trebuie curatat la exterior cu ajutorul unei cirpe umezite (si
bine stoarse) intr-o solutie de apa si detergent. Apoi trebuie sters cu o cirpa uscata.
Curatarea la interior este valabila doar pentru mausurile cu bila.
Deschiderea unui maus este extrem de usoara. Intoarcem mausul "pe spate" si
observam ca in jurul bilei se afla o piesa de plastic circulara ("colac") pe care sint
desenate doua sageti cu orientare opusa. Punem degetele mari de la ambele miini pe
piesa circulara si le miscam in sensul sagetilor, adica unul din degete in sus si celalt in
jos. Se formeaza un cuplu de forte si colacul se va desuruba extrem de usor facind un
zgomot specific (un "clic"). Este posibil ca pe colac sa fie doua arii care sint concepute
special pentru punerea degetelor pe ele, in sensul ca sint "zimtate" si maresc aderenta
degetelor. Intoarcem mausul "pe burta" (in pozitia normala de functionare) si lasam bila
sa ne cada in palma. Punem bila si colacul de-o parte. Atunci cind montam la loc
mausul repetam procedura de demontare in sens invers (inclusiv rotirea colacului in
sens invers).
La interiorul compartimentului bilei observam doi mici cilindri ("role") de plastic, care sint
cei care transmit miscarea bilei catre dispozitivele care o folosesc pentru a ii indica
cursorului de pe ecran directia de deplasare. Mai observam si o rotita de plastic care
serveste la tinerea in tensiune a bilei (apasata pe cei doi cilindri) in asa fel incit
miscarea ei sa fie interpretata corect. Murdaria de pe bila se depune cu timpul atit pe
cilindri cit si pe rotita (de obicei sub forma unor fisii de latime variabila) iar rezultatul este
ca bila "patineaza" pe cei doi cilindri, iar acestia sint incapabili sa transmita care sint
amplitudinea si directia corecta de miscare a bilei.
Va trebui sa curatam atit bila cit si cilindrii si rotita cu ajutorul unei mici cirpe umezite in
solutie de apa si detergent, cirpa care trebuie sa fie foarte bine stoarsa. Putem sa
mobilizam murdaria de la interiorul mausului (dupa ce am umezit cilindrii) ajutindu-ne de
o mica surubelnita (sau bat de chibrit, etc.) cu care sa riciim (foarte delicat) suprafata
cilindrilor si a rotitei in asa fel incit fisiile de murdarie sa se desprinda. Este esential sa
rotim cilindrii si rotita pentru ca sa le curatam intreaga suprafata. Dupa curatare stergem
bila si piesele de la interiorul mausului cu o cirpa uscata si care sa nu lase scame.
Curatarea mausului trebuie facuta saptaminal sau cel mult la doua saptamini. Uneori
mausul se murdareste foarte repede (2-3 zile) mai ales daca il folosim intensiv pentru
jocuri (de tip FPS sau RTS) pe care le jucam timp de citeva ore pe zi. De fiecare data
cind curatam mausul trebuie sa il deconectam de la calculator.

2. INTRETINEREA TASTATURII

Tastatura devine cu timpul cea mai murdara componenta a calculatorului . Murdaria

provine in principal de pe miinile noastre (celule descuamate de ex.) dar provine si din
nenumarate alte surse (praf si scame din atmosfera, firimituri, par, etc.). Ea aluneca prin
spatiile dintre taste si ramine cantonata pe postamentul pe care sint fixate tastele fara a
le afecta prea mult functionalitatea.
Curatarea tastaturii este o operatiune simpla insa destul de laborioasa.
Intr-o prima faza le aspiram dupa care cu o pensula potrivita ca marime, pe care
pulverizam dintr-o solutie de curatat geamuri,dam in stanga si in dreapta si in sus si in
jos pana cand urmele de mizerie dispar dupa care stergem cu o laveta uscata.

3. INTRETINEREA BOXELOR, A IMPRIMANTEI, MICROFONULUI, JOYSTICULUI

Toate aceste periferice se curata conform procedurii descrise in sectiunea de curatare a

suprafetelor, bineinteles dupa ce le-am deconectat de la calculator. In mod evident
trebuie sa ne ferim sa introducem apa in ele, de aceea cirpele si pensoanele folosite
pentru curatare trebuie sa fie foarte bine stoarse.

ÎNTRETINEREA CARCASEI
La exterior (panou frontal si panouri laterale) carcasa trebuie curatata conform
procedurii descrise in sectiunea de curatare a suprafetelor, iar in cazul panoului
posterior care nu este vopsit il curatam cu o cirpa uscata. La interior trebuie intii suflat
praful acumulat si apoi cu ajutorul unei cirpe uscate inlaturam murdaria ramasa si
stergem structura metalica si portiunile inferioara si superioara ale carcasei. Pentru o
curatare temeinica este bine sa demontam si panoul superior daca acest lucru este
posibil.
Curatarea carcasei la exterior (stergerea de praf si inlaturarea petelor aparute) trebuie
facuta cel putin lunar si asta in principal din considerente estetice. Curatarea la interior
trebuie facuta la intervale mai mari, de exemplu o data la 3 luni, eventual fara a
demonta componentele interne.

ÎNTRETINEREA MONITORULUI

Pastrarea monitorului intr-o stare de curatenie desavirsita este o necesitate impusa in

principal de faptul ca un ecran curat este o binefacere pentru ochii nostri.
Monitorul este insa si componenta cea mai vizibila a calculatorului, cea care atrage cel
mai mult atentia, din aceasta cauza persoanele fara prea multe cunostinte in domeniul
tehnicii de calcul considerindu-l ca fiind calculatorul propriu-zis. Avem deci tot interesul
ca monitorul sa fie curat daca dorim sa oferim despre noi o imagine de persoana
ingrijita, care apreciaza curatenia.
Curatarea carcasei si a postamentului monitorului se vor face conform procedurii
descrise in sectiunea de curatare a suprafetelor. Trebuie sa fim extrem de atenti sa nu
picuram apa in interiorul monitorului atunci cind curatam portiunea superioara a
carcasei (cea care contine multe grile de aerisire) care devin cu timpul cea mai murdara
portiune exterioara a monitorului. Este bine sa curatam lunar carcasa monitorului.
Curatarea ecranului monitorului trebuie facuta ori de cite ori este nevoie. Murdarirea
ecranului nu poate fi practic evitata pentru ca multe persoane (in special copiii) au
obiceiul de a-l atinge cu degetele. In afara de aceasta exista multe alte motive pentru
care ecranul se murdareste fara ca noi sau altcineva sa fim de vina. Electricitatea
statica alaturi de umiditatea din camera "atrage" praful din mediul ambiant,
luminozitatea ecranului atrage diverse gize care se aseaza pe el, iar uneori se intimpla
sa stranutam sau sa tusim cind stam la calculator aruncind in mod involuntar in directia
ecranului picaturi de saliva.
Ecranul trebuie curatat folosind o solutie de apa calduta si detergent lichid. Folosirea
alcoolului medicinal (spirt) nu este indicata. In loc de solutia de detergent putem folosi
un detergent special pentru geamuri. In orice caz trebuie tinut minte faptul ca
detergentul nu se aplica direct pe ecran ci pe cirpa cu care curatam. Toate cirpele pe
care le folosim pentru curatarea ecranului trebuie sa fie moi si sa nu lase scame.
Incepem prin a sterge de praf ecranul cu o cirpa uscata. Apoi il stergem cu o cirpa
curata, inmuiata in solutie de apa si detergent si bine stoarsa. Il clatim cu ajutorul unei
cirpe umezite in apa calduta, il lasam un pic sa se usuce singur si apoi il stergem cu o
cirpa uscata. Ecranul se va usca in scurt timp prin evaporarea apei ramase pe el. De
obicei el nu este perfect curat ci are niste zone in care se observa dire lasate de
detergentul care s-a uscat pe suprafata lui. Aceste dire se indeparteaza foarte usor
daca aburim suprafata ecranului cu respiratia noastra si apoi frecam zona aburita cu o
cirpa uscata. Repetam procedeul pentru toate zonele care contin dire si in scurt timp
ecranul va arata impecabil. Metoda de curatare prin aburire poate fi aplicata rapid si
eficient ori de cite ori murdarim din greseala ecranul, de exemplu atunci cind stranutam
in directia lui si citeva picaturi au ajuns pe el

ÎNTRETINEREA SISTEMULUI DE OPERARE SI A SOFTURILOR INSTALATE

1. SCANAREA HARDISCULUI
2. DEFRAGMENTAREA HARDISCULUI
3. INSTALAREA SI DEZINSTALAREA SOFTURILOR
4. CONFIGURAREA MENIULUI DE START
5. STERGEREA FISIERELOR INUTILE
6. INSTALAREA ULTIMELOR VERSIUNI ALE DRAIVERELOR
Sistemul de operare (SO) trebuie intotdeauna instalat "pe curat" adica pe o partitie care
a fost formatata in prealabil. Performanta sistemului de operare tinde sa scada o data
cu trecerea timpului din mai multe motive si din aceasta cauza trebuie ca la intervale de
timp regulate (in functie de preferintele personale si de gradul scaderii de performanta)
sa "reparam" sistemul de operare sau sa il reinstalam.
Repararea SO presupune etapele urmatoare:

1. SCANAREA HARDISCULUI

Pe masura ce se repeta ciclul de scriere si apoi de stergere a datelor de pe hardisc,

ciclu care caracterizeaza o utilizare obisnuita a calculatorului, este posibil sa apara erori
de citire a datelor, erori care scad performanta sistemului sau chiar pot duce la blocarea
calculatorului.
Pentru a preveni aparitia acestor erori sau pentru a le remedia pe cele existente trebuie
sa folosim utilitarul de scanare disponibil pe sistemele de operare Windows. Pentru
aceasta avem la dispozitie mai multe metode, dar cea mai simpla si care este valabila
atit pentru Windows XP cat si pentru variantele ulterioare,Vista si Win7 este sa facem
clic dreapta in Windows Explorer pe denumirea unui hardisc (sau a unei partitii) si din
meniul derulant care apare sa facem clic pe optiunea "Properties".
Va apare o multifereastra cu mai multe sectiuni dintre care ne intereseaza sectiunea
"Tools" (care este interfata pentru pornirea utilitarului de scanare si a celui de
defragmentare). Facem clic pe tabul "Tools" pentru a aduce in prim plan sectiunea
respectiva, apoi in aceasta facem clic pe butonul "Check Now" ( cauta acum ).
Hardiscul pe care dorim sa-l scanam este deja selectat dar putem sa alegem alt hardisc
(partitie) daca dorim facind clic pe el sau putem alege sa scanam toate hardiscurile
(partitiile) facind clic pe primul din ele si apoi, tinind apasata tasta CTRL, facind clic si
pe restul. In sectiunea "Type of test" a ferestrei avem de ales intre doua optiuni si
anume : Standard (se controleaza fisierele si dosarele pentru a fi depistate erorile, care
in acest caz sint denumite erori "logice") sau Thorough (cuprinde atit testarea standard
cit si scanarea suprafetei hardiscului care depisteaza erorile "fizice" legate de alterarea
din diferite motive a acesteia).
Scanarea temeinica ("thorough") este mai buna decit cea standard insa dureaza foarte
mult timp si de aceea este recomandat sa folosim in mod obisnuit scanarea standard.
Bifam casuta "Automatically fix errors" (reparare automata a erorilor) facind clic in ea si
apoi facem clic pe butonul "Start". Scanarea dureaza citeva minute si la sfirsitul ei apare
o mica fereastra cu rezultatul ei care este fie "Scan Disk did not find errors on this drive"
(nu au fost gasite erori) fie "Scan disk found errors on this drive and fixed them all" (au
fost gasite erori si au fost reparate). Facem clic pe butonul "Close" din fereastra cu
rezultate si apoi pe butonul "Cancel" din fereastra de pornire a scanarii.
In Win XP se va deschide o minifereastra in care trebuie sa bifam optiunea dorita si
anume "Automatically fix file system errors" (scanare obisnuita a fisierelor si reparare
automata a erorilor descoperite in acestea) sau "Scan and attemp recovery of bad
sectors" (scanare obisnuita a fisierelor si incercare de reparare a sectoarelor
nefunctionale de pe hardisc). Prima optiune este similara cu "Standard Scan" iar a doua
cu "Thorough Scan" din utilitarul de scanare prezent in Win 9x/ME. Bifam optiunea
dorita si facem clic pe butonul "Start".
Erorile legate de fisiere si dosare se numesc erori "logice" si nu afecteaza integritatea
fizica a hardiscului ele putind fi corectate foarte usor. De cele mai multe ori ele sint de
genul "marimea fisierului X a fost raportata incorect" sau " au fost pierduti N bytes din
fisierul X". Erorile legate de alterarea suprafetei hardiscului se numesc erori "fizice" si
constau in aparitia un mici portiuni pe care nu mai pot fi scrise date, portiuni numite "bad
sectors", care vor fi ocolite pe viitor de capetele de citire/scriere.
Scanarea hardiscului este declansata automat ori de cite ori pornim calculatorul prin
resetare, de exemplu atunci cind s-a blocat si nu mai gasim alta metoda de a-l reporni.
Rezultatele acestei scanari (ca de altfel si ale scanarii manuale) se gasesc in fisierul
"SCANDISK.LOG" aflat la radacina hardiscului (partitiei) pe care este instalat SO
(Windows 9x/ME) si care poate fi deschis cu orice editor de text (de ex. cu Notepad).
Este recomandat sa scanam hardiscul cel putin o data pe saptamina folosind optiunea
"Standard" si cel putin o data la 3-4 luni folosind optiunea "Thorough".

2. DEFRAGMENTAREA HARDISCULUI

Instalarea de softuri si ulterior folosirea lor duc la ocuparea spatiului de pe hardisc. In

momentul in care ne decidem sa stergem un soft sau niste fisiere, o parte spatiul de pe
hardisc este eliberat si pe el pot fi scrise date noi. Scrierea datelor pe hardisc de catre
SO se face in mod conservator, tinzindu-se sa se foloseasca tot spatiul avut la
dispozitie. Sa presupunem ca dorim sa instalam un soft care va avea marimea finala pe
hardisc de 10 MB. Sistemul de operare va cauta pe hardisc spatiile libere si va scrie in
ele portiuni din fisierele care contin softul instalat. In acest fel o parte din fisiere vor fi
scrise pe o portiune libera care are 2 MB, altele pe o portiune care are 5 MB si restul pe
o portiune care are 3 MB.
Se observa ca portiunile pe care au fost scrise fisierele softului nu sint contigue, adica
nu sint asezate una linga alta. Acest lucru nu constituie o problema pentru ca SO "tine
minte unde a instalat fisierele respective" insa pe de alta parte atunci cind folosim softul
in cauza s-ar putea sa avem o performanta ceva mai scazuta pentru ca SO da comenzi
capetelor de citire/scriere ale hardiscului si le "plimba" dintr-o parte in alta a hardiscului
in functie de grupul de fisiere necesar pentru functionarea softului la un moment dat.
Daca softul de 10 MB ar fi instalat pe o portiune contigua a hardiscului performanta la
rularea sa ar fi mai mare.
Pentru a remedia scaderea de performanta datorata "imprastierii" (fragmentarii) pe
hardisc a fisierelor apartinind softurilor instalate se foloseste utilitarul de defragmentare
prezent pe sistemele de operare Windows. Acest utilitar grupeaza fisierele dupa
softurile carora le apartin acestea, in asa fel incit in final fiecare soft sa aiba fisierele
puse intr-o singura portiune a hardiscului pentru accesarea mai usoara de catre
capetele de scriere/citire.
Pentru a lansa utilitarul de defragmentare in Win 9x/ME si Win XP procedam ca in cazul
scanarii, cu diferenta ca in fereastra "Properties" facem clic pe butonul "Defragment
Now". Cu alte cuvinte pentru a scana un anumit hardisc (partitie) facem clic dreapta in
Windows Explorer pe denumirea lui si din meniul derulant care apare sa facem clic pe
optiunea "Properties".
Va apare o multifereastra cu mai multe sectiuni (doua in Win9x/ME si patru in Win XP)
dintre care ne intereseaza sectiunea "Tools" (care este interfata pentru pornirea
utilitarului de scanare si a celui de defragmentare). Facem clic pe tabul "Tools" pentru a
aduce in prim plan sectiunea respectiva, apoi in aceasta facem clic pe butonul
"Defragment Now" (defragmenteaza acum).
In Win 9x/ME va apare o minifereastra cu trei butoane si anume "Stop" (opreste
defragmentarea) "Pause" (se face o pauza, dupa care putem reporni defragmentarea)
si "Show details". Daca apasam pe acest din urma buton va apare o fereastra in care
ne este prezentat foarte plastic procesul de defragmentare sub forma rearanjarii unor
patratele colorate in diferite culori. Pentru a intelege care semnificatia culorilor folosite
va trebui sa apasam pe butonul "Legend" si va apare o minifereastra cu explicatii. La
sfirsitul procesului de defragmentare va apare o minifereastra in care sintem anuntati ca
procesul a luat sfirsit si sintem intrebati daca dorim sa parasim utilitarul. Facem clic pe
butonul OK pentru a parasi utilitarul sau pe butonul "Cancel" daca dorim sa selectam si
alte hardiscuri (partitii) pentru a le defragmenta.
In Win XP la apasarea butonului "Defragment Now" va apare o fereastra numita "Disk
Defragmenter" unde sint prezentate in compartimentul superior hardiscurile (partitiile)
prezente. Facem clic pe un hardisc pentru a-l selecta si apoi facem clic pe butonul
"Analyze" din josul ferestrei. In scurt timp va apare o minifereastra in care sintem sfatuiti
(pe baza unui raport detaliat care analizeaza gradul de fragmentare) daca este sau nu
necesar sa defragmentam hardiscul respectiv. Daca dorim sa vedem raportul (si
eventual sa-l salvam) facem clic pe butonul "View Report". Daca dorim sa
defragmentam hardiscul indiferent de ce spune raportul facem clic pe butonul
"Defragment".
Defragmentarea unui hardisc (partitii) trebuie facuta in mod regulat pentru ca softurile
instalate sa ruleze la viteza maxima. Este recomandat sa defragmentam un hardisc
(partitie) pe care il folosim intensiv la 2-3 saptamini o data.

3. INSTALAREA SI DEZINSTALAREA SOFTURILOR

Instalarea si dezinstalarea softurilor sint niste procese automatizate la care participarea

noastra se rezuma la alegerea unor optiuni. De exemplu sintem intrebati in ce dosar
("folder") dorim sa instalam un anumit soft. In general putem sa lasam optiunea implicita
("default") specificata deja dar exista si situatii particulare, de exemplu atunci cind un
anumit soft doreste sa se instaleze la radacina hardiscului principal (C:\). Este bine ca in
aceasta situatie sa alegem mai degraba crearea de catre utilitarul de instalare a unui
subdosar aflat in dosarul "Program Files" (de ex. C:\Program Files\SoftX) in care sa fie
instalat softul in cauza.
Dezinstalarea softurilor este automatizata si conceputa in asa fel incit sa lase pe hardisc
citeva fisiere cum sint fisierele de configurare sau in cazul jocurilor cele care contin
jocuri salvate. Acestea trebuie arhivate si puse bine daca ne gindim sa reinstalam softul
in cauza sau trebuie sterse daca nu intentionam acest lucru. In anumite situatii la
dezinstalare sintem intrebati daca dorim sa fie sterse unele fisiere care sint partajate
("shared") cu alte programe ramase pe hardisc. Acest lucru inseamna ca unele fisiere
care sint vizate pentru stergere sint folosite (sau pot fi folosite) si de alte softuri pe care
le avem instalate sau pe care urmeaza eventual sa le instalam ulterior. Trebuie sa
alegem sa fie pastrate (sa nu fie sterse) numai fisierele partajate care se gasesc in
dosarul C:\Windows sau in unul din subdosarele acestuia.
4. CONFIGURAREA MENIULUI DE START

La sfirsitul procesului de instalare ("setup") fiecare soft isi instaleaza un subdosar cu

scurtaturi in dosarul de la adresa C:\Windows\Start Menu\Programs (in Win 9x/ME). In
timp acest dosar atinge dimensiuni impresionante si devine inutilizabil daca incercam sa
lansam programele folosind meniurile derulante care apar la apasarea pe butonul
"Start" din bara de sarcini ("Taskbar") prezenta la partea de jos a suprafetei de lucru
("Desktop").
Este indicat sa pastram in meniul de start ("Start Menu") doar scurtaturile care folosesc
pentru lansarea programelor (scurtaturile care au drept "tinta" fisierele de tip EXE)
stergindu-le pe cele care au ca tinta fisierele de ajutor ("help") sau alte fisiere care pot fi
accesate din interiorul softurilor respective (de ex. fisierele "readme"). Stergerea
scurtaturilor se face cel mai bine din Windows Explorer, fiecare soft avindu-si propriul
subdosar in dosarul de la adresa C:\Windows\Start Menu\Programs. Este bine sa
grupam scurtaturile ramase in citeva dosare, stergindu-le pe celelalte inclusiv pe cele
instalate de SO Windows (Accesories, etc.) de exemplu :
* SISTEM (contine scurtaturi catre utilitarele de defragmentare si scanare, catre utilitarul
de monitorizare a temperaturii procesorului, etc.);
* UTIL (contine scurtaturi catre programe diverse pe care le folosim frecvent cum sint
editorul de text, arhivatorul, softul de vizionare a fisierelor grafice, etc.);
* START UP (contine scurtaturi catre programele care dorim sa fie lansate automat la
pornirea SO)
* INTERNET (contine scurtaturi catre softurile legate de internet de ex. explorator, client
FTP, program de posta electronica, etc.)
* JOCURI (contine scurtaturi catre jocurile instalate pe hardisc)
* MULTIMEDIA (contine scurtaturi catre softurile folosite pentru vizionarea de filme sau
pentru asculatrea de muzica)
* OFICIU (contine scurtaturi catre programele dintr-o suita de tip MS Office de ex. editor
de text, editor HTML, program de calcul tabelar, etc.)
* SECURITATE (contine scurtaturi catre softurile care ne protejeaza calculatorul, de ex.
programul antivirus, programul de criptare, etc.)
Unele softuri adauga la instalare o scurtatura in dosarul "Start Up" si ca urmare softurile
respective vor fi lansate de fiecare data atunci cind porneste SO Windows. Desi acest
lucru este binevenit in cazul unui program antivirus de cele mai multe ori nu avem
nevoie de softurile care isi instaleaza scurtaturi pentru a porni o data cu SO. Ca urmare
trebuie sa stergem din dosarul "Start Up" scurtaturile softurilor de care nu avem nevoie
imediat dupa pornirea SO, pentru ca in acest fel eliberam resursele sistemului pentru
alte sarcini iar SO va functiona mai bine. La unele softuri pornirea automata o data cu
SO nu se face prin plasarea unei scurtaturi ci prin modificarea registrului Windows.
Pentru a stopa pornirea automata a acestor softuri trebuie sa le lansam si sa le
modificam configuratia de functionare folosind o comanda din bara lor de meniuri (de
obicei Edit-Preferences sau Edit-Settings) si sa inlaturam bifarea de la optiunea "Start
with Windows".

5. STERGEREA FISIERELOR INUTILE

Pe masura ce folosim calculatorul hardiscul se umple din ce in ce mai mult cu fisiere

inutile, care nu fac altceva decit sa ocupe spatiu degeaba. Acestea sint in principal
fisierele cu extensia TMP care sint in fapt fisiere "temporare", create de unele softuri (de
ex. de arhivatoare) pentru perioade scurte de timp si care sint sterse cind nu mai este
nevoie de ele. Putem sa cautam fisierele cu extensia TMP cu ajutorul utilitarului de
cautare din Windows si apoi sa le stergem. Exista si softuri speciale care cauta fisierele
temporare (nu numai pe cele cu extensia TMP) si ne permit apoi stergerea lor foarte
usoara.
Cel mai mare depozit de fisiere inutile este subdosarul "Temp" din dosarul Windows.
Daca mergem la adresa "C:\Windows\Temp descoperim ca subdosarul este plin cu
fisiere din cele mai diverse. El este folosit de programele de instalare de softuri pentru
stocarea temporara de fisiere. In mod normal dupa terminarea procesului de instalare a
unui soft fisierele temporare sint sterse automat dar exista si destule situatii cind ele sint
"uitate" pe hardisc. Subdosarul "Temp" mai este folosit si de foarte multe softuri in
timpul functionarii lor si uneori acestea uita si ele fisiere pe care ar trebui sa le stearga
automat atunci cind devin inutile. Trebuie sa selectam toate fisierele din subdosarul
"Temp" si sa le stergem. Nici unul din aceste fisiere nu are functionalitate si nu este
necesar pentru functionarea SO sau a vreunui soft, iar stegerea lor nu va cauza nici o
problema. Evident, nu trebuie sa stergem si subdosarul "Temp". Golirea subdosarului
"Temp" trebuie facuta in mod regulat, o data la 1-2 saptamini.

6. INSTALAREA ULTIMELOR VERSIUNI ALE DRAIVERELOR

Draiverele ("drivers") sint niste softuri care permit functionarea componentelor hardware
sub un anumit sistem de operare. Cu cit componentele hardware functioneaza mai bine
cu atit creste performanta SO si a softurilor instalate, deci trebuie sa ne asiguram ca
folosim cele mai noi draivere pentru componentele hardware ale calculatorului.
Producatorii de placi video de exemplu lanseaza la citeva luni o noua versiune de
draivere care imbunatateste performanta PV cu procente cuprinse intre 5-10%, in
special in ceea ce priveste jocurile nou aparute. In mod similar producatorii cipseturilor
placilor de baza lanseaza si ei pachete de draivere care imbunatatesc performanta PB.
La intervale regulate (de ex. o data la 2-3 luni) trebuie sa verificam pe siturile web ale
producatorilor componentelor hardware pe care le avem in calculator daca au aparut
versiuni noi ale draiverelor. Acestea (draiverele pentru placa video, placa de baza,
placa de sunet) trebuie descarcate si instalate pentru ca amelioreaza atit performanta
componentelor respective cit si compatibilitatea lor cu softurile nou aparute. De
asemenea trebuie instalata ultima versiune DirectX, care poate fi gasita intotdeauna pe
situl Microsoft.

PASTRAREA INTEGRITATII DATELOR

1. PROTECTIA CONTRA VIRUŞILOR INFORMATICI

2. PROTECTIA CONTRA SOFTURILOR SPION
3. PROTECTIA CONTRA SOFTURILOR CARE "DETURNEAZĂ" EXPLORATORUL
4. REALIZAREA DE COPII DE SIGURANTA
Datele existente pe hardiscul unui calculator sint de multe ori mai valoroase decit
calculatorul insusi, de aceea pastrarea lor in siguranta trebuie sa fie foarte serios avuta
in vedere. Pe de alta parte chiar daca nu avem date importante pe hardisc infectarea
calculatorului cu un virus informatic sau alt program de tip "malware" (prescurtare de la
"malicious software", programe care fac rău, nocive) duce de cel mai multe ori la
scaderea performantei sistemului si chiar la imposibilitatea de a rula unele programe.

1. PROTECTIA CONTRA VIRUŞILOR INFORMATICI

Internetul a devenit in ultimii ani mediul cel mai folosit pentru raspindirea de virusi
informatici. Cele mai multe contaminari ale calculatoarelor personale au loc prin
atasamente infectate ale unor mesaje de posta electronica si prin fisiere infectate
descarcate de pe internet.
Un virus informatic este un program care se caracterizeaza prin faptul ca are un
potential distructiv asupra calculatorului infectat. La fel ca si virusii biologici (gripă, etc.)
cei informatici se pot "inmulti" creind copii ale lor care pot infecta alte calculatoare.
Contaminarea cu un virus informatic se face daca lansam in executie un fisier infectat
(facem dublu clic pe el). In acest fel virusul este activat si isi va incepe actiunea
distructiva care poate varia foarte mult din punct de vedere al nocivitatii.
Unii virusi folosesc calculatorul infectat doar pentru a se multiplica in vederea infectarii
altor calculatoare. Acestia sint de obicei numiti "viermi" (worms) si in aceasta categorie
se incadreaza multi dintre virusii care se transmit prin atasamentele infectate ale unor
mesaje de posta electronica.
Cei mai multi virusi au o actiune nociva care se declanseaza instantaneu la deschiderea
unui program infectat sau intr-o anumita zi a anului. Actiunea nociva este variabila,
mergind de la modificarea sau stergerea unor fisiere pina la suprascrierea biosului
calculatorului. Fisierele modificate sau sterse sint alese cu grija de autorul virusului in
asa fel incit calculatorul infectat sa fie incapabil sa isi indeplineasca functiile intr-o mai
mica sau mai mare masura. In general acesti virusi infecteaza fisierele executabile (cu
extensia EXE, COM, BAT, PIF) dar exista si virusi care infecteaza fisierele cu extensia
DOC sau XLS create de aplicatiile Word sau Excel ale suitei MS Office.
O categorie cu totul aparte sint programele de tip "troian". Acestea functioneaza la fel
ca un "cal troian" oferind acces la calculatorul infectat unei persoane care nu se afla
fizic linga calculator. Astfel un calculator infectat cu un troian poate fi manipulat foarte
usor prin internet putindu-se face cu el toate operatiile obisnuite (deschidere de
programe, stergere de fisiere, etc.) care insa se pot transforma in actiuni distructive
daca se sterg fisiere de sistem sau fisiere importante depozitate pe calculatorul
respectiv.
Inmultirea cazurilor de infectare cu virusi pe scara larga (adevarate "epidemii") a facut
sa fie folosite din ce in ce mai mult mijloacele de contracarare a virusilor. Si in domeniul
virusilor informatici este valabila afirmatia ca este mai bine sa previi infectia decit sa o
tratezi. La ora actuala exista cel putin o duzina de programe antivirus foarte bune care
ne permit sa evitam infectarea calculatorului nostru. Toate aceste programe sint
actualizate periodic pentru a tine pasul cu virusii nou creati. Multe placi de baza
cumparate din magazin au pe CD un program antivirus (de ex. Trend PC Cillin) care
este inclus in pretul placii. Exista si programe gratuite, de exemplu AntiVir PE sau AVG
Free Edition . Cele mai bune programe antivirus sint insa cu plata, exemple fiind
Kaspersky Anti-Virus, McAfee Anti-Virus, Norton Anti-Virus sau BitDefender Anti-Virus
(românesc). Alt antivirus românesc si anume RAV a fost cumparat de Microsoft si va fi
probabil inclus in viitoarele sisteme de operare Windows. Daca vrem sa comparam
antivirusii existenti putem sa ii instalam pe rind (de ex. de pe CD-urile unor reviste cu
tematica IT) si sa ii punem la incercare.
Pentru a vedea daca avem calculatorul infectat scanam hardiscul cu ajutorul
programului antivirus. Acesta contine "semnaturile" (modificarile specifice produse in
fisierele infectate) celor mai raspinditi virusi intr-o baza de date si daca pe parcursul
scanarii intilneste un fisier modificat de un virus ne atentioneaza. La sfirsitul scanarii
vedem care sint fisierele infectate si putem lua masuri de a eradica infectia prin
stergerea sau "repararea" fisierelor afectate, ambele actiuni putind fi facute de softul
antivirus. De multe ori insa este imposibil ca fisierele afectate sa poata fi "dezinfectate"
corespunzator si de aceea singura solutie ramine stergerea. Cum virusii pot afecta
fisiere a caror stergere poate duce la o functionare defectuoasa a sistemului de
operare, uneori nu avem alta solutie decit sa aplicam masura radicala de formatare a
hardiscului. De altfel cea mai sigura metoda de a ne debarasa de un virus informatic
este sa formatam hardiscul si sa instalam din nou sistemul de operare. Cum aceasta
operatie ia destul de mult timp si nu poate fi facuta de cei nefamiliarizati cu procedeul,
cea mai buna metoda de a contracara actiunea unui virus este sa evitam cu orice pret
infectarea calculatorului.
Prevenirea unei infectii se face din doua directii :
* Prima, si cea mai importanta, este educarea utilizatorului unui calculator cu privire la
virusii informatici. Utilizatorul trebuie sa scaneze cu un antivirus actualizat toate CD-urile
si Stick'urile de memorie pe care le foloseste inainte de a lansa vreun program de pe
acestea. De asemenea trebuie scanate toate fisierele descarcate de pe internet sau
atasamentele primite prin posta electronica.
* A doua directie este instalarea unui program antivirus care sa fie in functiune pe toata
durata folosirii calculatorului. In acest fel ne asiguram ca protectia se pastreaza chiar
daca alti utilizatori ai calculatorului (de ex. copii) uita sa scaneze un CD sau o discheta.
Toate programele antivirus au un modul de scanare automata a fisierelor deschise in
timpul unei sesiuni de lucru cu calculatorul. Daca antivirusul detecteaza că un fisier
infectat este pe cale de a fi deschis, fisierul respectiv nu va putea fi lansat in executie.
Acest modul nu ocupa multe resurse ale calculatorului si de aceea el nu deranjeaza
functionarea altor programe. Foarte importanta este actualizarea "semnaturilor" virale
din baza de date a programului antivirus care trebuie sa se faca saptaminal sau lunar.
Toti antivirusii moderni includ capacitatea de actualizare automata prin internet.

2. PROTECTIA CONTRA SOFTURILOR SPION

Internetul a produs aparitia si a unor programe care nu sint virusi informatici propriu-zisi,
dar activitatea lor se desfasoara fara cunostinta utilizatorului calculatorului infectat si
este de cele mai multe ori de o nocivitate redusa. Aceste programe sint denumite
"spioni" (spyware) si functia lor este asa cum le-o arata si numele sa spioneze
obiceiurile celor care utilizeaza calculatorul infectat. De exemplu unele programe spion
inregistreaza intr-o baza de date siturile web vizitate si apoi transmit prin internet o lista
cu adresele acestora.
Programele spion sint de multe ori asociate cu unele programe gratuite (si utile) care
pot fi descarcate de pe internet. Atunci cind instalam un program gratuit care "ne
trebuie" este posibil sa instalam si un program spion. Cei care beneficiaza de pe urma
programelor spion sint de cele mai multe ori marile companii de publicitate prin internet
care culeg date despre internauti, date pe care le folosesc pentru a-si ajusta ofertele
publicitare. Pentru ca aceste programe nu sint de tip virus ele se afla la limita legalitatii.
Multe programe gratuite care au inclus in ele si un program spion fac cunoscut acest
lucru in termenii contractuali (licenta de folosire a softului) care apar la instalarea
programului. Cum cei mai multi dintre utilizatori nu citesc acest text scris in jargon juridic
programul spion este instalat alaturi de programul util. Programul spion ramine de obicei
pe calculator si isi indeplineste functia chiar daca dezinstalam programul util pentru ca
nu il mai folosim.
Pentru a vedea daca avem pe calculator programe spion trebuie sa instalam softurile
gratuite Ad-Aware sau SpyBot Search&Destroy . Acestea ne scaneaza calculatorul
(fisiere si registrul Windows) si ne atrag atentia daca avem programe spion aflate in
functiune, oferindu-ne si posibilitatea sa le stergem. Trebuie sa fim insa atenti la faptul
ca unele program utile inceteaza sa functioneze daca este sters programul spion cu
care sint asociate.
3. PROTECTIA CONTRA SOFTURILOR CARE "DETURNEAZĂ" EXPLORATORUL

Printre ultimele programe aparute in lista de softuri "malware" sint programele care
"deturneaza" exploratorul ("browser") . Numele acestor programe vine de la actiunea de
deturnare ("hijacking") a unui obiect de la scopul pe care trebuie sa il indeplineasca.
Actiunile acestor softuri nu sint extrem de nocive insa sint foarte suparatoare. Ele se
instaleaza automat atunci cind vizitam sau instalam unele softuri de pe anumite pagini
web si nu devenim constienti de faptul ca exploratorul a fost deturnat decit atunci cind
observam ca pagina gazda (principala) si cea de cautare au fost modificate. Un alt
semn clar al prezentei unui soft "malware" este faptul ca exploratorul functioneaza
foarte lent si derularea paginilor mai mari se face sacadat.

Exemplu;

Cele mai comune deturnari ale exploratorului sint modificarea paginii principale ("home
page") si a paginii de cautare. In varianta obisnuita (imediat dupa instalarea IE) aceste
doua pagini se gasesc pe situl MSN al companiei Microsoft. Atunci cind vizitam pagini
web aflate in zone "mai intunecate" ale internetului (de ex. situri pornografice sau cu
soft piratat) este posibil ca unele din pagini sa contina niste scripturi care modifica
automat configuratia IE. Pagina principala a exploratorului si cea de cautare sint astfel
schimbate cu alte pagini, de obicei publicitare.
Solutia pentru situatia de mai sus este la prima vedere foarte simpla. In prima etapa
facem clic pe meniul "Tools" in IE si apoi pe comanda "Internet Options". Va apare
multifereastra cu acelasi nume. Scriem din nou adresa paginii principale dorite de noi
(stergind-o evident pe cea aparuta fara voia noastra) sau facem clic pe butonul "Use
Blank" si apoi apasam butonul OK pentru a inchide fereastra.
In a doua etapa trebuie sa reparam toate modificarile facute de fisierele "malware" de
pe calculatorul nostru cu ajutorul softului gratuit "HijackThis". Il lansam pe acesta dupa
instalare si apasam pe butonul "Scan". Programul ne va afisa toate fisierele suspecte si
toate modificarile suspecte facute in registrul Windows. Modificarile din registrul
Windows care sint responsabile de problemele aparute sint dispuse de obicei in primele
cinci rinduri din partea de sus a ferestrei programului.
Bifam valorile din registru denumite HKCU...SearchURL, HKCU...Search Bar,
HKCU...Search Page, HKCU...SearchAssisstant si HKCU...HomeOldISP care indica
niste adrese de pagini web publicitare (de ex. http://www.search-2003.com ,
http://sharempeg.com/find) si apoi facem clic pe butonul "Fix Checked". Va apare o
minifereastra de confirmare in care va trebui sa apasam butonul "Yes". Daca dupa
terminarea operatiei facem din nou clic pe butonul "Scan" vom vedea ca programul
"Hijack This" a sters valorile din registru falsificate si le-a restaurat pe cele corecte care
indica niste adrese de pe situl Microsoft (http://www.microsoft.com).
Cei care se ocupa cu softurile "malware" au gasit insa o varianta prin care actiunea de
mai sus nu mai este incununata de succes complet pentru ca de exemplu functia de
cautare folosind bara de adrese a exploratorului este in continuare inutilizabila. Aceasta
se intimpla pentru ca a fost instalat pe calculator un fisier numit "hosts" in dosarul C:\
Windows. Daca il deschidem cu Notepad observam ca in el este scris de exemplu
"66.250.171.136 auto.search.msn.com". Cu alte cuvinte in fisier se specifica o adresa
IP gresita pentru pagina de cautare de la MSN. De cite ori vom incerca sa cautam ceva
pe internet cu ajutorul motorului MSN (scriem un cuvint in bara de adrese si apasam
tasta Enter) vom vedea ca in loc de pagina cu rezultate de pe MSN va apare o pagina
web publicitara (de ex. http://www.martfinder.com ). Va trebui sa stergem rindul
"66.250.171.136 auto.search.msn.com" din fisierul "hosts" si in acest fel motorul de
cautare MSN va putea fi folosit din nou direct din explorator. Fisierul insusi poate fi sters
de pe hardisc daca el contine doar rindul specificat mai sus iar acest lucru nu va cauza
nici o problema in functionarea exploratorului, pentru ca fisierul in cauza nu a fost
instalat de Windows.
Un alt program foarte bun care ne ajuta sa prevenim deturnarea exploratorului este
"Browser Hijack Blaster". Acesta trebuie lansat ori de cite ori exploram internetul si el va
rula in fundal impiedicind modificarea adreselor paginii principale si a celei de cautare.
Mai multe informatii despre virusii informatici pot fi gasite pe siturile producatorilor de
antivirusi iar informatii despre programele spion sau cele care deturneaza exploratorul
pot fi gasite pe situl SpywareInfo pe care se afla de asemenea si un forum foarte util.

4. REALIZAREA DE COPII DE SIGURANTA

Cea mai buna metoda de a ne pune datele importante la adapost este crearea de copii
de siguranta, ceea ce ne permite recuperarea integrala a datelor chiar si in situatia in
care o parte dintre ele au fost sterse sau corupte de actiunea unui virus informatic.
Datele importante de pe hardisc trebuie arhivate periodic (si eventual criptate) iar
arhivele rezultate trebuie transferate pe medii de stocare pe care sa le pastram la loc
sigur. Cea mai indicata metoda este folosirea unitatilor de inscriptionare de tip CD-RW
pentru crearea de discuri care sa contina datele pe care vrem sa le punem in siguranta.
O alta varianta este si Stick'urile de memorie insa mare atentie, se pot bloca.
O alta metoda sigura in cazul in care vrem sa depozitam cantitati importante de date
este stocarea datelor pe internet folosind un serviciu cu plata. Daca avem doar citiva
MB de date importante putem folosi pentru stocarea pe internet serviciile de tipul Yahoo
Briefcase sau o parte din spatiul oferit gratuit de servciile de gazduire de situri web.
Este recomandat sa stocam datele importante in mai multe locuri, de exemplu stocare
pe CD-ROM dar si stocare pe internet si sa le actualizam regulat.