DRĂGHICI BIANCA IOANA

GRUPA 40726, P.I.P.P., ANUL I

PERSONALITATE ȘI TEMPERAMENT
GHIDUL TIPURILOR PSIHOLOGICE
PATRICIA HEDGES
-RECENZIE-

INFORMAȚII DESPRE AUTOR

Patricia Hedges s-a născut în anul 1938, cu un an înaintea celui de-al II lea
Război Mondial. Aceasta locuia în afara Londrei, departe de una dintre tintele
principale ale bombelor. Tatăl său lucra în serviciul public astfel a trebuit să
rămană în Londra.
Astfel Patricia Hedges si mama sa au mers să locuiască
împreună cu nasul său în Leamington Spa, nasul ei locuia în
Wilbraham Place,în mod normal, chiar în centrul capitalei de
aceea au închiriat o casă pentru a sta departe de principalele
atacuri.
Patricia Hedges nu și-a văzut tatăl pe toată durada acestui răazboi. Aceasta a
stat doar cu mama ei și nasul ei, însă acesta nu s-a amestecat în creșterea ei și a
lăsat totul în seama mamei.
La sfarsitul razboiului parintii săi au divortat, acesta fiind un moment foarte
greu pentru Patricia Hedges. Dupa ceva timp, cand ea avea 9 ani, unchiul sau
Ernest a venit in vizita, dar de data aceasta cu un scop important. Patricia
Hedges a aflat ca mama sa si unchiul Ernest urmau să se căsătorească și că de
acum va trebui șă îi spună lui ,,tati,,. Acesteia nu i s-a părut un lucru atat de rău
deoarece în tot acest timp a locuit împreună cu el si cu mama sa. Mama sa era
cu 30 de ani mai tanara fata de Ernest.
DRĂGHICI BIANCA IOANA
GRUPA 40726, P.I.P.P., ANUL I

PATRICIA HEDGES are o bogată experiență de terapeut și conferențiar în

domeniul întăririi psihicului. S-a specializat în identificarea tipurilor de
personalitate și a elaborat in acest scop o serie de programe practice.
,,Este imposibil să nu fim uneori fascinați, intrigați sauchiar exasperați de
diferențele de personalitate dintre noi și de reacțile celor cu care traim sau
lucrăm. Cateodată chiar propriul nostru comportament ne surprinde, mai
ales cand se deosebeste flagrant de al celorlalți. Dacă ne-am intelege mai
bine atat pe noi însine cat si pe cei cu care avem de-a face zilnic, viata
noastra ar fi cu siguranta mai usoara si mai putin derutanta.
Scopul acestei carti este sa ilustreze, pe de-o parte, modul în care
sentimentele, gandurile si actiunile tuturor sunt influentate de tipare psihice
diferite, iar pe de alta, felul în care aceste tipare sunt raspunzatoare de
neîntelegerile dintre noi.Țn capitolele urmatoare veti afla care sunt aceste
tipare si cum va puteti folosi de ele avasa, la serviciu si in viata
dumneavoastra sociala.,, Patricia Hedges 1993.

REZUMATUL CĂRȚII PE CAPITOLE

Aceasta carte are 186 de pagini, avand 8 capitole.
In cele 186 de pagini ale cartii suntem pusi fata in fata cu mai multe
medii in care se manifesta diferentele dintre noi, de multe ori provocand
iritare si dand senzatia de “geniu neinteles” fiecarui tip. Trebuie sa
recunoastem ca deseori traim un sentiment de unicitate si resemnare,
intrebuintand mai convingatori decat oricand expresia: “nimeni nu poate
intelege prin ce trec”. Patricia Hedges m-a facut sa constientizez putin
cat de diferiti putem sa fim , si cat de usor ma pot regasi in tiparele ei, cu
adevarat general-valabile.
Primul capitol face referire la tipurile de personalitate.
2. Să devenim constienti de diferentele dintre noi
În acest subcapitol este vorba despre doua personalitati diferite.
Exemplu. ,,Tom si Jennifer se deosebesc in ceea ce priveste nevoia lor de
sociabilitate. Tom lucreaza intr-un birou si isi petrece marea majoritate a
timpului de munca cu numerosi oameni. Din cauza aceata el are nevoie de
singuratate si de liniste acasa., pentru a-si incarca bateriile. Jennifer are
energie tot timpul, energia i se reinoieste prin contactul cu oamenii, iar
singuratatea o deprima. De aceea spune mereu ca doreste sa faca o masa
DRĂGHICI BIANCA IOANA
GRUPA 40726, P.I.P.P., ANUL I

mare cu prietenii pentru a mai vorbii, deoarece simte ca nu a mai vorbit cu

cineva de o vesnicie,, Din pricina acestui subiect acestia se cearta adesea,
deoarece nu rezoneaza unul cu celalalt.
Exemplu 2. Derek si Jean sunt amandoi managerii unei firme. S-au cunoscut
cu putin timp inainte de a-l intervieva pe Bob Smith. Acestia aveau un mod
diferit de a sustine un interviu. Jean dorea sa stie cat mai multe despre
trecutul sau, adica unde a lucrat, ce altceva mai stie, de ce nu mai lucreaza in
locul respectiv, pe cand Derek dorea sa stie despre ce va urma sa faca si care
este viziunea lui pentru aceasta munca si ce voia sa schimbe pe viitor,
aducand idei noi. Derek sustine faptul ca trecutul este mort si prezentul
conteaza pe cand Jean sustine ca trecutul are o mare insemnatate fiind chiar
baza unui nou inecout
Astfel de conflicte si diferente de pareri exista frecvent intre noi, dar
semnificatia lor devine clara abia cand le privim cu atentie si incercam sa le
întelegem.

3. Aspectele fundamentale ale personalitatii

noastre.
CARACTERISTICILE DE BAZA ALE PERSONALITATII SUNT:

a) EXTRAVERTIREA SI INTROVERTIREA , acestea descriu atitudinea noastra

fata de lume. Extravertitii simt nevoia sa comunice, ei vorbesc si se exprima
cu usurinta, simt nevoia constanta de a interactiona cu diferite persoane
pentru a se elibera, pe can introvertitii au nevoie de singuratate, acestia
sunt mai retinuti si mai detasati fata de persoanele din jur, preferand
sa ,,intre,, in ei insasi.
b) FUNCTIA SENZORIALA SI FUNCTIA INTUITIVA, aceste doua functii
se refera la modul in care cunoastem lumea din jur si primim
informatii de la ea. Ele ne spun cum sa observam oamenii,
lucrurile si situatiile si cum asimilam ceea ce citim si ceea ce
ni se spune. De aceea functia senzoriala si functia intuitiva se
numesc perceptive.
SENZORIALII- sunt ancorati de regula in realitatea cotidiana, prefera
lucrurile bine determinate si masurabile, sunt priceputi in chestiuni practice.
Isi rezolva problemele pas cu pas, dand mare atentie aspectelor precise,
concrete. Acestia se conformeza instructiunilor si sunt mereu atenti la
detalii. Consecinta acestora este ca pot fi inconstienti de urmarile actelor
lor
DRĂGHICI BIANCA IOANA
GRUPA 40726, P.I.P.P., ANUL I

INTUITIVII- sunt complet diferiti, acestia tind sa traiasca in viitor. Acestia

doresc sa acumuleze experiente noi decat sa le repete pe cele acumulate
deja. Acestia nu sunt atenti la detalii si ignora instructiunile, preferand
schimbarile.
Senzorialilor li se pare ca intuitivii sunt iresponsabili,
deoarece nu se conforma anumitor reguli sau instructiuni.
Intuitivul spune ceva vag precum: ,, E spre capatul
coridorului, cum treci de chestia aia rotunda, undeva pe
stanga,, pe cand senzorialul transmite informatia mai amplu
precum: ,,Cand iesi din lift la etajul 2, o iei pe coridor la
dreapta, treci de biroul asistentei care e sub arcada rotunda si
la a treia usa pe stanga o sa gasesti cabinetul doctorului
Smith,,
Profilurile celor 16 tipuri de personalitate

1. Tipul elAJ extravertit-Intuitiv-Afectiv-Judicativ deschis •

creativ • interesat de oameni • organizat
2. Tipul ilAJ introvertit-lntuitiv-Afectiv-Judicativ
rezervat • creativ • interesat de oameni •organizat
3. Tipul elAP extravertit-Intuitiv-Afectiv-Perceptiv
deschis • creativ • interesat de oameni •flexibil
4. Tipul ilAP introvertit-Intuitiv-Afectiv-Perceptiv
rezervat * creativ • interesat de oameni 'flexibil
5. Tipul elRJ extravertit-Intuitiv-Reflexiv-Judicativ
deschis • creativ • logic • organizat
6. Tipul ilRJ introvertit-Intuitiv-Reflexiv-Judicativ
rezervat • creativ • logic • organizat
7. Tipul eIRP extravertit-Intuitiv-Reflexiv-Perceptiv
deschis • creativ • logic 'flexibil
8. Tipul iIRP introvertit-Intuitiv-Reflexiv-Perceptiv
rezervat • creativ * logic •flexibil
9. Tipul eSRJ extravertit-Senzorial-Reflexiv-Judicativ
deschis • practic • logic • organizat
10. Tipul iSRJ introvertit-Senzorial-Reflexiv-Judicativ
rezervat 'practic • logic • organizat
11.Tipul eSAJ extravertit-Senzorial-Afectiv-Judicativ
Deschis practic * interesat de oameni • organiza
DRĂGHICI BIANCA IOANA
GRUPA 40726, P.I.P.P., ANUL I

12. Tipul iSAJ introvertit-Senzorial-Afectiv-Judicativ

rezervat • practic • interesat de oameni • organizat
13. Tipul eSRP extravertit-Senzorial-Reflexiv-Perceptiv
deschis 'practic • logic –flexibil
14. Tipul iSRP introvertit-Senzorial-Reflexiv-Perceptiv
rezervat • practic • logic •flexibil
15. Tipul eSAP extravertit-Senzorial-Afectiv-Perceptiv
deschis • practic • interesat de oameni 'flexibil
16. Tipul iSAP introvertit-Senzorial-Afectiv-Perceptiv
rezervat 'practic • interesat de oameni •flexibil

David Keirsey spunea:«Temperamentul unui om este ceea ce-şi

pune semntura sau amprenta pe fiecare dintre aciunile lui,
facand-o sa apartina, în mod recognoscibil, numai lui.» Ştim deja
ca avem, fiecare, alte dorine şi nevoi; temperamentul ne va arta
prin ce mecanisme comporta-mentale ni le îndeplinim .

CAPITOLUL II – GRUPURILE TEMPERAMENTALE

Pe masura ce devenim conștienti de tipul pe care-l

reprezentam, incep sa ne intereseze si caracteristicile celor din
jur. Vom remarca de pilda ca prietenul nostru e introvertit, nu
extravertit, vom remarca mai poate ca este mai de graba
judicativ decat perceptiv, dar nu ii vom identifica neaparat
toate predispozitiile.
Temperamentul- tiparul comportamentului acest subcapitol
ne ajuta sa retinem mai usor cele 16 tipuri cu ajutorul unei
metode, aceasta metoda a fost descoperita de profesorul
american David Keirsey, care a studiat timp de peste treizeci
si cinci de ani diferentele dintre tipuri
Exista patru temperamente si fiecare cuprinde patru tipuri de
personalitate

CAPITOLUL III- Tipurile in viata profesionala

DRĂGHICI BIANCA IOANA
GRUPA 40726, P.I.P.P., ANUL I

Acest capitol ne face sa constientizam conflictele de la locul

de munca si cat de dese pot fi intalnite, dar si cum le putem
evita.
Cu totii vrem sa fim multumiti de serviciul pe care il avem,
indiferent în ce domeniu lucram. Insa cand ne alegem o
slujba, putem fi constrînşi de anumite împrejurari, de situatia
noastra personala şi de exigentele sociale şi culturale ale
mediului în care traim. In ciuda acestor constrîngeri,
interesele, aptitudinile şi comportamentul ne sunt dictate de
personalitatea şi temperamentul nostru; daca nu putem sa le
dm ascultare, vom avea o viata profesionala frustranta şi
lipsita de împliniri.
Putini dintre noi au libertatea de a-şi alege exact serviciul pe
care şi-l doresc. Totuşi cunoştinele în materie de tipuri şi
temperamente ne pot ghida catre o viata profesionala care sa
ni se potriveasca. De obicei, ne petrecem o buna parte din
viaya ca salariati ai unei institutii, de aceea trebuie sa ne
gasim un loc de munca cat mai confortabil si mai placut
pentru noi. Acest lucru m a facut sa fac diferenta intre primul
meu loc de munca acesta fiind intr un magazin din mall, iar
cel din prezent, la gradinita unde ma simt ca acolo imi e locul,
si merg cu drag la munca. Am observat ca am o bucurie mai
mare daca lucrez cu cei mici o mare parte a timpului, decat
cu adultii.
Aceste diferente apar in functie de tipurile de personalitate
si temperament, unora le place sa lucreze in jurul a multora
oameni, pe cand unora le place sa lucreze singuri.

Exemplu:
Patru angajati ai unei agentii publicitare - trei extra-
vertiti şi un introvertit - se întalneau în fiecare saptamana
ca sa discute stadiul unui proiect important. Extravertiii
aşteptau cu nerbdare întalnirea, ca pe o noua ocazie de a
se bucura de compania celorlalti şi de a schimba idei.
Vorbeau între ei repede şi cu însufletire. La sfirşitul
fiecarei întalniri, se simteau plini de elan şi încurajati sa-
şi continue
lucrul.Introvertitul traia complet altfel aceasta
experienta. Schimbul de idei îl încanta şi pe el, iar dupa
DRĂGHICI BIANCA IOANA
GRUPA 40726, P.I.P.P., ANUL I

aceea se gandea îndelung cum sa puna în aplicare ceea ce

se discutase. în timpul întrevederii însa, abia scotea
cateva cuvinte, facan-du-i pe ceilalti sa creada ca n-are
nici o idee. Nimic mai fals!Deşi avea nenumrate idei, îi
trebuia un timp de reflectie înainte de a şi le expune; pe
de alta parte, extravertitii acaparau în întregime discutia,
nedandu-i nici o şansa de a interveni.Cand au început sa
îneleaga ca au predispozitii diferite, cei patru au hotrat sa
organizeze altfel discutia. Deşi extravertiii îşi expuneau la
fel de repede ideile, unul dintre ei îl întreba din cand în
cand pe introvertit ce crede: daca acesta ezita sa
raspunda,ceilalti nu-l grabeau. La sfarşitul intrevederii, nu
uitau sa se intereseze din nou daca ar mai avea de facut
vreo observaie. Dupa cateva luni, au constat cu uimire ca
introvertitul avusese o contribuie substaniala, iar acesta
s-a artat mulumit ca fusese lasat sa se implice în discuie
în mai mare masura. Cu toii avusesera numai de profitat
de pe urma conştientizrii diferentelor dintre ei.
Acest exemplu ne face sa constientizam ca daca ne am
cunnoaste mai mult si daca punem toate ideile la cap, doar
asa vom ajunge la un mare succes.

CAPITOLUL IV- TIPURILE IN PROCESUL

DE INVATAMANT
Cum absorb copiii informatia, inca de cand ne nastem
primim informatii cu privire la mediul inconjurator. Inca de la
primele varste cei mici au preferinte diferite, jucarii preferate
diferite de a le altor copiii, acele jucarii ii fac pe cei mici sa se
simta intr un anumit fel. Daca pe unul il face sa se simta in
siguranta, poate ca pe celalat il face sa se simta iubitor,
protejand mereu acea jucarie.
Cum invata copiii- Rolul temperamentului, inelegem mai
uşor cum învata copiii daca ne concentram atentia asupra
temperamentului lor. Şcoala are o contributie eseniala în
procesul de învatre, dar descrierile urmatoare nu se refera
numai la ea, ci la întregul univers al copilului care învata.
Vom vedea astfel ca avem, indiferent de vîrsta, tipuri diferite
de inteligenta şi ca excelam în domenii diferite.
DRĂGHICI BIANCA IOANA
GRUPA 40726, P.I.P.P., ANUL I

Profesorii ii simpatizeaza întotdeauna pe copiii IA(intuitiv-

afectiv), caci se simt inspirati în prezena lor. IA sunt fericiti
cand îi pot multumi pe ceilalti, fie ca sunt profesori sau colegi.
Se simt raspunztori de atmosfera din clasa, chiar la varste
mici, încearca sa aiba griaj de toti şi sunt sensibili la
sentimentele lor. Relaitile pe care le stabilesc acum sunt
foarte importante pentru ei; la fel de important este sa se
îneleaga pe sine şi pe cei din jur. Sentimentali şi idealişti,
aceşti copii pot suferi mari dezamgiri cand realitatea nu e pe
msura aşteptrilor lor.

CAPITOLUL V- TIPURILE IN VIATA DE

FAMILIE
Perspectiva pe care o avem asupra lumii este rezultatul
experientelor noastre din interiorul familiei. Mama si tata au
temperamente diferite, acestea au fost stimulate si de mediul
inconjurator in care au crescut ele si chiar si de grupul de
persoane cu care acestia au rezonat. Chiar daca acestia se
inteleg intre ei asta nu inseamna ca nu sunt diferiti sau ca au
aceleasi aspiratii. In general femeile sunt mai sensibile decat
barbatii, acestea preferand creativitatea, linistea pe cand
barbatii sunt mai puternici de aceea barbatii
reprezinta ,,stalpul familei,,.
Daca un copil nu dispune de cresterea ambilor parinti
acesta va invata doar de la un singur parinte neavand o alta
varianta. Chiar daca acesta isi iubeste ambii parinti, acesta
tot are o preferinta in functie de caracterul celor doi parinti.
Daca mama se ocupa mai mult de cresterea copilului, acesta
tinde sa il placa mai mult pe tata decat pe ea,deoarece acesta
nu il cearta,ci ii face doar poftele.
Unii îşi amintesc de copilarie cu bucurie, alii cu tristete; cei
mai muli dintre noi privim în urma cu un sentiment ce le
cuprinde pe amandoua. Familiei din care provenim îi datorm
ideile noastre despre lume şi un anume fel de a întelege
lucrurile. Deveniti aduli, avem nevoie sa ne redefinim în
raport cu familia şi cu cei din jur. Avem nevoie sa privim spre
alte familii şi sa cunoaştem alti oameni. Astfel, felul în care
înelegem lumea se rotunjeşte.
DRĂGHICI BIANCA IOANA
GRUPA 40726, P.I.P.P., ANUL I

Influentele din copilrie ne servesc totuşi ca etalon fata de care

sa ne reevaluam pe noi înşine. Putem admite ca familia
proprie ne-a furnizat multe beneficii şi a avut efecte pozitive,
multe dintre ele datorîndu-se rudelor cu predispozitii diferite
de ale noastre.
Daca n-am fi crescut într-o anumita familie, probabil ca n-am
fi fost conştienti de diferenele dintre tipuri şi am fi avut mult
de pierdut. Pasul urmator este sa înelegem cA locul pe care-1
ocupam în lume şi contributia noastra sunt unice. In felul
acesta, ne desprindem de familie şi ne maturizam cu adevrat.

CAPITOLUL VI – TIPURILE IN RELATIA DE

CUPLU

Cand avem un partener similar, exista mai putine conflicte,

dar şi mai puitna atractie. Probabil ca nu izbucnesc certuri
violente, dar nici nu ne simim violent atraşi unul de celalalt.
Forta noastra s-ar putea sa sporeasca, dar slbiciunile pot
spori în egal masura.
Este cu totul altceva cand partenerul nostru are doua sau
mai multe predispoziii diferite. In acest caz exista, mai multa
tensiune, mai mult atractie şi şansa unei vieti mai împlinite.
Fiecare aduce celuilalt ceva nou şi, cum interesele difera, e
mai uşor sa ne pastram individualitatea proprie. Contrariile se
atrag şi nu e greu sa înelegem de ce. Un partener ale carei
predispoziii difera de ale noastre ne ofera lucruri pe care noi
înşine nu ni le putem oferii în acelaşi timp, apare însa riscul
conflictelor şi dezacordului.

CAPITOLUL VII-CUM NE INFATISAM

CELORLALTI

In capitolele anterioare am vazut cum se manifesta aceste

funciti în cadrul tipurilor.
Acum le vom privi mai îndeaproape, pentru ca modul lor de
operare este interesant. Le vom reprezenta în felul urmtor:
functia senzoriala (S) < ------> functia intuitiva(I)
DRĂGHICI BIANCA IOANA
GRUPA 40726, P.I.P.P., ANUL I

functia reflexiva (R) < ------> functia afectiva (A)

Ştii deja ca doua dintre ele sunt cele pe care le preferai
pentru ca sunt mai dezvoltate în cazul nostru. Daca, de pilda,
suntem de tip eSRJ, funcia senzoriala şi cea reflexiva sunt
mai dezvoltate; dac suntem de tip ilAP, funcia intuitiva şi cea
afectiva sunt mai dezvoltate. Dar dintre cele doua , una este
mai puternica: e functia dumneavoastr cea mai bun, functia
numarul 1, este functia care raspunde prima cand ne aflam in
fata unei informatii noi.

CAPITOLUL VIII- CUM NE DEZVOLTAM UMBRA

Trecand cu atentie prind capitolele de mai sus si analizand

toate temperamentele, ne putem gasi tipul opus, acesta
insemnand umbra noastra.

De-a lungul acestei carti am analizat tipurile de

personalitate şi temperamentele şi am vzut
cum ne influeneaza ele domeniile cele mai importante ale
vietii. Trebuie sa fim atenti la ceea ce simtim cand începem sa
ne dezvoltam tipul. Dezvoltarea tipului este un proces care
dureaza toata viaaa, nu un procedeu la care sa recurgem doar
cateodata. Tipul ne spune care dintre predispoziiile noastre
sunt mai evoluate, dar nu ne indica nici cat sunt de evoluate,
nici daca directia de evolutie este pozitiva. Amplificarea
caracteristicilor tipului propriu poate deveni unul dintre
telurile noastre în vita. La început ne vom spori receptivitatea
pentru informatiile despre noi înşine; apoi, pe masura ce vom
aduna mai mult informatie, vom descoperi ca o putem folosi
în mod constructiv pentru propria fericire şi împlinire. Nu
numai noi avem de caştigat, dar şi lumea din jur.
Patricia Hedges ne da un sfat: ,,continuati sa fiti
dumneavoastra înşiva dar în versiunea cea mai buna.,,

Citind aceasta carte, am constientizat ca nu e o problema

sa fii diferit. Desi, de cele mai multe ori, simtim ca nu ne
regasim in atitudinea unei alte persoane, acest lucru se
intampla pentru ca anumite tipuri de personalitate sunt mai
DRĂGHICI BIANCA IOANA
GRUPA 40726, P.I.P.P., ANUL I

rar intalnite decat altele, fapt ce diminueaza sansa de a

intalni pe cineva care sa ne semene. Nu esti inferior nimanui,
ci esti pur si simplu diferit de altii, lucru de altfel, perfect
normal. Am invatat sa ma inteleg mai bine pe mine insami si
sa ma accept, dar am invatat totodata si cum sa ii accept si pe
ceilalti, imbunatatind continuu relatiile cu persoanele din
jurul meu.
Din primele pagini am constatat ca limbajul este atat de
accesibil si exemplele atat de banale si des intalnite in viata
noastra cotidiana, incat este imposibil sa afirmam ca nu am
fost pusi niciodata in situatia despre care vorbeste autoarea.
In functie de patru atitudini si predispozitii, impartite
fiecare in doua tipuri total opuse, sunt prezentate
caracteristicile a 16 tipuri de personalitate si a patru tipuri de
temperament. Se pune accent foarte mult pe calitatile si pe
defectele lor, intotdeauna oferindu-se pentru fiecare tip in
parte sfaturi cum sa isi imbunatateasca partile mai slab
dezvoltate.
Recomand cu drag aceasta carte, aceasta m-a atras chiar
de cand am citit titlul ei, deoarece mereu am fost curioasa ce
tipuri de personalitati exista si cum pot face sa rezonez mai
bine cu ei. Aceasta carte m-a ajutat foarte mult, deoarece este
nevoie sa-mi inteleg elevii, iar acum le voi oferi mai mult timp
de gandire. Uneori nu este bine sa raspunzi imediat, deoarece
raspunsul poate sa fie gresit, daca avem mai mult timp la
dispozitie putem sa dam un raspuns mult mai bun.

Bibliografie suplimentară
• Briggs Myers, Isabel, Gifts Differing, Consulting Psy-chologists
Press, Inc., Palo Alto, California, 1980. Se poate obtine de la
Oxford Psychologists Press 311-321 Branbury Road, Oxford 0X2
7JH, Marea Britanic (Aceasta lucrare a fost util în
redactarea capitolului «Cum ne înfatişam celorlalti».)
• Golay, Keith, Learning Patterns and Temperament Styles,
Manas Systems, NewportBeach, California, 1982. (Aceasta
lucrare a fost utial în redactarea capitolului «Tipurile în procesul
de învatamant».)
DRĂGHICI BIANCA IOANA
GRUPA 40726, P.I.P.P., ANUL I

• Hirsh, Sandra Krebs şi Kummerow, Jean M., întroduction to

Type in OrganizationalSettings, Consulting Psy-chologists Press,
Inc., 1987. Se poate obine de la Oxford Psychologists Press (v.
mai sus).
• Keirsey, David, Porîraits o/Temperament, Prometheus Nemesis
Book Co. US, 1987.203
Bibliografie suplimentară
• Keirsey, David şi Bates, M., Please Understand Kfe: Character
and Temperament Types, Prometheus Nemesis Book Co. US,
1972. Se poate obine de la Oxford Psychologists Press (v. mai
sus). (Aceasta lucrare şi precedenta au stat la baza sectiunilor
despre temperament.)
• Kroeger, Otto şi Thuesen, Janet M, Type Talk: The 16
Personality Types that Determinehow we Live, Love and Work. Se
poate obtine de la Oxford Psychologists Press (1988).
• Kr oeger, Otto şi Thuesen, J., Type Talk at Work, Til-den Press,
Delacorte Press New York,1992. Se poate obtine de la Oxford
Psychologists Press (v. mai sus).
• Michael, C. şi Norrisey, M, Prayer and Temperament, The Open
Door Inc., PO Box 855,Charlottesville, Virginia 22902, USA, 1984.
Se poate obtine de la Oxford Psycho-logists
Press (v. mai sus). (Ideile despre dezvoltarea tipului din aceasta
lucrare au fost utile înredactarea capitolului «Cum ne dezvoltam
„umbra"».)
• Page, Earle, Lookingat Type, Centre for Application of
Psychological Type Inc., Florida,