11.

Definiti conceptul de arhetip si descrieti principalele arhetipuri (Jung) Arhetipurile sunt ,,imagini primordiale mostenite din trecutul nostru ancestral. Arhetipurile provin din ,, intipariri de experiente tipice, necontenit repetate. Se deosebesc de instincte (pulsiuni) prin aceea ca sunt modalitati de perceptie, si nu de actiune si reactie. Asadar, arhetipurile ne creeaza predispozitia de a percepe lumea in anumite feluri. Arhetipurile par a fi niste canale abia vizibile in interiorul psihicului, care pot predispune libidoul sa urmeze un anumit curs, dar sunt sapate prea putin adanc pentru a garanta ca se va intampla intradevar asa. Ele sunt doar potentialitati , nu amintiri sau date distincte, si vor ramane adormite daca nu vor fi intarite de experiente adecvate. ,, Nu vreau sa spun cu asta ca reprezentarile s ar mosteni, se mosteneste doar posibilitatea de reprezentare, ceea ce este o deosebire considerabila (!ung). "oata lumea mosteneste o tendinta de a se feri de obiectele pe care stramosii nostri le considerau potential periculoase, precum serpii, astfel incat este usor sa inveti sa te temi de serpi decat sa te temi de flori. #ar un individ care creste bucurandu se numai de experiente placute cu serpi nu va fi intr o prea mare masura afectat de acest arhetip. Arhetipurile persoanei si umbrei $ersoana si umbra exista in psihicul uman de nenumarate generatii. Acest lucru este reflectat de arhetipurile corespunzatoare din inconstientul colectiv, astfel incat cu totii mostenim tendinte de a forma aceste componente ale personalitatii. (persona % este o interfata intre constiinta individuala si societate, aparenta noastra in lume, imaginea, rolul pe care il afisam&& umbra % contine partea re'ectata din noi , contine tot ceea ce respingem, identitatea persoanala respinsa, este un fel de ,,sine negativ Animus si anima. "oti baratii si toate femeile detin cateva caracteristici ale sexului opus. Anima arhetipul feminin al barbatului. (reeaza in barbat predispozitia de a intelege natura femeii, este sentimental si compenseaza persona masculine puternica. Animus arhetipul masculine al femeii. (reeaza in femeie predispozitia de a intelege natura barbatului, este puternic si compenseaza persona feminine sentimentala. Anima si animus se dezvolta datorita expunerii timp de generatii la sexul opus si impregneaza fiecare sex cu o intelegere innascuta a celuilalt. Alte arhetipuri) batranul intelept, mama, tatal, copilul, parintii, sotia, sotul, #umnezeu, eroul, diverse animale, energia, renasterea sau reincarnarea, profetul , discipolul etc. 12 Descrieti conceptul de individuatie (Jung) *ndividuatia este o calatorie de autodescoperire, dificila si complicata, iar numeroasele prime'dii aparute de a lungul drumului pot impiedica obtinerea unui final reusit. Sensul si telul individuatiei sunt realizarea, sub toate aspectele, a personalitatii sadite initial in germenele embrionar+ individuatia inseamna ) a deveni fiinta individuala, si, in masura in care prin individualitate intelegem unicitatea noastra launtrica, ultima si incomparabila, a deveni Sinele nostru propriu. S ar putea de aceea traduce ,,individuatie prin ,,sineizare sau ,,realizare de sine. *ndividuatie % #ezvaluirea personalitatii innascute si unice a individului cu a'utorul functiei transcendente, avand drept finalitate formarea sinelui. , sarcina pentru intreaga viata, ce arareori este indeplinita. (#in caiet ) procesul de individuare % este vazut ca proces de dezvoltare a personalitatii, sa devii ceea ce esti, sa te intorci la sine, sa integrezi in personalitate tot ce respingi) 13. Tipologia caracteriala (Jung) *n viziunea lui !ung, doua procese sunt responsabile pentru diferentele individuale in ceea ce priveste personalitatea) modul tipic in care percepem stimuli interni si externi si directia caracteristica (catre inauntru sau in afara) a miscarii libidoului. Sunt patru modalitati de a percepe stimulii, adica patru functii) simpla stailire a ceea ce se afla acolo (senzatie)

interpretarea si intelegerea semnificatiei lucrului perceput (gandire) evaluarea dezirabilitatii sau placerii pe care o provoaca ( sentiment& simtire) formarea unor premonitii sau concluzii aparent inexplicabile fara a'utorul niciunei alte functii (intuitie) ,,Senzatia iti spune ca ceva exista, gandirea iti spune ce este, simtirea iti spune daca este sau nu agreabil, iar intuitia iti spune de unde vine si unde se duce(!ung). -andirea si simtirea sunt opuse si sunt numite functii rationale, deoarece implica actiuni de cognitie si 'udecata. Senzatia si intuitia sunt ,de asemenea, opuse, iar acestor functii mai reflexive li se spune ,,irationale. #esi toata lumea are abilitatea de a folosi toate cele patru functii, exista o tendinta innascuta ca una dintre ele sa devina dominanta, in detrimentul celorlalte. Exista de asemenea doua directii de miscare a libidoului sau atitudini. *ntoarcerea centrifuga a libidoului spre lumea exterioara este cunoscuta sub numele de extraversie, in timp ce curgerea centripeta a libidoului spre profunzimile psihicului este numita introversie. Extravertii sunt deschisi, se aventureaza cu o incredere lipsita de gri'a in necunoscut si sunt in mod particular interesati de oamenii si de evenimentele din lumea exterioara. *ntroversia este reflectata de un interes viu fata de propriul psihic si, adesea, de preferinta pentru solitudine. .a fel ca in cazul functiilor, exista o tendinta innascuta ca o atitudine sa o domine pe cealalta si atitudinea dominanta se combina cu functia dominanta pentru a forma personalitatea constienta. /ezulta astfel un total de 0 tipuri caracteriale posibile. (pagina 120 carte % tabelul cu cele 0 tipuri caracteriale) 14. Evaluarea teoriei lui Jung (ritici si controverse Autonomia psihicului. #aca sexualitatea a fost ,,numen ul care l a adus pe 3reud la dogmatism, acelasi lucru se poate spune ca l a facut autonomia psihicului pentru !ung. El vede gandurile si fantasmele noatre drept evenimente autonome ce ni se intampla, fiind declansate de complexe, care au propriul lor scop. Nu numai ca este normal sa auzi voci care provin din mintea ta, dar este ceva necesar, pentru a invata din inconstientul colectiv si pentru a inlesni procesul individuatiei4Aceasta pozitie neobisnuita se deosebeste radical de normele psihologice moderne, deoarece a afirma ca auzi voci interioare este suficient in si prin sine pentru ca un individ (de fapt sanatos) sa fie internat intr o institutie de boli mintale. Se pare ca !ung a subestimat nevoia de a se lepada de propriile ganduri dezagreabile, aceasta 'udecata personala a influentat credinta sa bizara potrivit careia halucinatiile auditive sunt normale si sanatoase. (onfuzie literara si conceptuala. #esi opera lui !ung este pe alocuri extraordinar de clara si de patrunzatoare, stilul sau literar obisnuit a fost descris ca ingrozitor, incalcit si lipsit de orice aparenta de ordine logica. (ititorii sai sunt frecvent nevoiti sa se lupte cu pagini de idei greu de inteles, cuprinzand adesea lungi citate din surse obscure si anoste. 5nii dintre termenii 'ungieni sunt, de asemenea ,confuzi) definitia data de el instinctului include reactii deprinse sau invatate , ca si determinanti innascuti ai comportamentului, iar simtirea semnifica, de fapt, ceva apropiat de evaluare. .ipsa rigorii stiintifice (onstructul de ,, inconstient colectiv al lui !ung si credinta sa in parapsihologie au fost criticate sub acuzatia de misticism si nestiintificitate. *n ciuda definitiei diferite, modelul de libido al lui !ung este tot atat de atacabil ca si cel al lui 3reud. (antitatea de energie psihica investita in orice activitate mentala nu poate fi masurata, astfel incat conceptul de este putin folosit acum in afara cercurilor strict 'ungiene si psihanalitice. 3unctia transcendenta nu explica procesele carora li se aplica, in timp ce sincronicitatea nu este mai mult decat un nume pt niste coincidente carora !ung le atribuie in mor arbitrar un scop. $sihologie si religie

Accentul pus de !ung pe nazuintele noastre spirituale si religioase a provocat o considerabila controversa. Adeptii sai au pretins ca !ung ar fi extins orizontul psihologiei, atragand atentia asupra unui domeniu vital al functionarii umane. (riticii sustin ca psihologia stiintifica nu se poate ocupa cu astfel de probleme tainice, cum sunt natura lui #umnezeu si existenta supranaturalui, sau ca abordarea lui !ung este superficiala si lipsita de rezultate. (ontributii (onceptul lui !ung de tendinta pozitiva innascuta catre realizarea de sine contribuie la comensarea pesimismului extrem al lui 3reud referitor la natura umana si anticipeaza perspectiva generala a unor teoreticieni precum 6orne7, Allport, /ogers si 8aslo9. !ung s a departat, de asemenea, de 3reud, acordand un interes activ psihozei si aducand contributii semnificative la intelegerea schizofreniei. El a reliefat posibilitatea ca simbolurile onirice sa nu fie nici sexuale si nici amagitoare si a pus la punct metoda seriilor de vise. *ntroversia extraversia a devenit parte a limba'ului nostru zilnic, desi intr un mod mult mai simplificat decat intentionase !ung. 5nele dintre tehnicile sale psihoterapeutice, precum reducerea numarului de sedinte la sub : pe saptamana, interviurile fata in fata si obiligativitatea analizei de formare pentru psihanalisti au obtinut o larga acceptare. .a fel ca 3reud, !ung a reliefat importanta proiectiilor inconstiente si a problemelor pe care acestea le genereaza. (onceptul de inconstient colectiv sugereaza ca ceva din noi persista dupa moarte. !ung este intens constient de faptul ca vietile noastre au nevoie de un sens, iar deschiderea sa fata de religie are atat adepti, cat si critici. !ung a fost cel putin un psihoterapeut patrunzator si un ganditor extrem de imaginativ, care poseda cunostinte neobisnuit de vaste despre o mare varietate de subiecte. 8ulte dintre criticile aduse teoriei 'ungiene sunt importante si convingatoare, dar scrierile sale ofera, de asemenea, remarcabile comori. 1 . Descrieti conceptul de interes social (Adler) Adler sustine ca avem un potential innascut de a relationa cu ceilalti. Acest interes social sau sentiment comunitar (-emeinschaftsgef;hl) implica mai mult decat calitatea de membru al unui anumit grup. Se refera la un sentiment de inrudire cu umanitatea si permite speciei noastre slabe din punct de vedere fizic sa supravietuiasca prin coopereare. *nteresul social, mai degraba decat Supraeul sau inconstientul colectiv, stabileste reperele pentru dezvoltarea adecvata a personalitatii. $ersoana bine adaptata invata de la o varsta frageda sa si dezvolte potentialul inerent si sa contribuie la binele comun al generatiilor prezente si viitoare. *nadaptarea nu este definite ca esec al sublimarii sau al individuatiei, cum ar fi sustinut 3reud sau !ung, ci ca negare a interesului social al individului. 1!. "entimentele de inferioritate si lupta pentru superioritate (Adler) $entru Adler scopul principal al oricarui comportament uman este autodepasirea. 3iecare isi incepe viata din pozitia de copil slab nea'utorat si cu totii detinem pulsiunea innascuta de a depasi aceasta inferioritate prin stapanirea mediului nostru potrivnic. .upta sanatoasa pentru superioritate este condusa de interesul social si acorda consideratia cuvenita bunastarii celorlalti. #impotriva, lupta egoista pentru dominare si glorie personala este denaturata si patologica. Sentimentele de inferioritate care insotesc din umbra lupta pentru superioritate nu sunt deloc anormale sau de nedorit. #aca un copil face fata slabiciunilor sale cu optimism si cu cura' si se lupta pentru obtinerea superioritatii intreprinzand efortul necesar pentru a le compensa, poate fi atins un nivel satisfacator sau chiar superior de adaptare. Sentimentul de inferioritate ,,devine o stare patologica doar cand semnificatia inadaptarii ii copleseste pe indivizi+,ii deprima si ii face incapabili de dezvoltare. 5n astfel de complex de inferioritate distrugator poate surveni chiar din al doilea an de viata. (opilul care cedeaza in fata unui complex de inferioritate vede numai posibilitatea de a fugi de dificultati, in loc de a incerca sa le invinga. (hiar si o persoana talentata sau inteligenta poate manifesta un complex de inferioritate.Adler acorda o atentie deosebita factorilor de crestere care pot transforma sentimente normale de inferioritate(si

lupta sanatoasa pentru autodepasire) intr un complex de inferioritate patologic (si in lupte denaturate egoiste). 1#. $actori patogeni in de%voltarea personalitatii (Adler) /asfatul (,,razgaiere) % A acorda unui copil atentie si protectie excesive. /asfatul inhiba dezvoltarea initiativei si a independentei si da impresia ca lumea este responsabila pentru viata indvidului. 5nul dintre cele trei motive pentru care un copil selecteaza scopuri gresite si patogene. Sub imperiul credintei eronate ca le lipseste abilitatea, si nu experienta, copiii rasfatati capata un intens complex de inferioritate. /asfatul poate duce, de asemenea, la un aparent complex ,edip, pe care Adler nu il considera nici universal, nici sexual. Negli'area .a polul opus, esecul de a oferi suficienta gri'a si sustinere (negli'area) creeaza impresia unei lumi reci si lipsite de intelegere. (opilul negli'at ,, nu a stiut niciodata ce inseamna iubirea si cooperarea) el construieste o interpretare a vietii care nu include aceste forte prietenoase+El va supraestima dificultatiile vietii si va subestima propria sa capacitate de a le face fata+si nu va intelege ca poate castiga afectiune si stima prin actiuni utile celorlalti. Astfel de copii privesc viata ca pe un dusman si isi exprima complexul de inferioritate prin suspiciune, incapatanare si malitiozitate. Alti factori parentali. % Stabilirea unor obiective de neatins sau recurgerea la pedeapsa intareste sentimentul de nea'utorare al copilului si, prin urmare, este probabil sa genereze un complex de inferioritate. /idiculizarea unui copil este ,,aproape o nelegiuire, ducand la spaima constanta a acestuia ca ar putea deveni subiect de ras. (riticarea peste masura din partea celorlalti va predispune copilul sa se situeze impotriva sociabilitatii si cooperarii. Acelasi effect il va avea si un tata care adopta rolul capului de familie si care se poarta superior cu mama, deoarece el este cel care aduce banii in casa. *nferioritatea organica % $e langa erorile comise de parinti, o deficienta fizica sau o boala severa poate provoca sentimente puternice de na'utorare. "otusi, nu intotdeauna inferioritatea organica duce la psihopatologie. ,rdinea la nastere &rimul nascut % se bucura de o perioada temporara in care nimeni nu ii uzurba pozitia de centru al atentiei. "otusi, aceasta situatie placuta, care este probabil sa implice un rasfat considerabil, cunoaste un final abrupt si socant odata cu sosirea unui frate sau a unei surori mai mici. #aca parintii nu pregatesc cu atentie copilul mai mare pentru a coopera cu noul venit si daca nu continua sa i ofere o atentie suficienta ulterior nasterii celui de al doilea copil, aceasta detronare dureroasa poate prea bine provoca un complex de inferioritate. #in acest motiv primii nascuti sunt aceia cu cele mai multe sanse de a deveni nevrotici, delincventi, alcoolici si perversi. $ratele mi'lociu resimte presiuni din ambele parti. 8i'lociul tinde sa fie competitiv sau chiar revolutionar, prefera ca puterea sa nu ramana in aceleasi maini si viseaza tot felul de competitii. (opii mi'locii sunt aceea ca caror dezvoltare favorabila este cea mai probabila, intrucat ei nu ocupa niciodata pozitia patogena a copilului unic rasfatat. (e%inul confruntat cu prezenta catorva rivali mai mari, tinde sa fie foarte ambitios. Astfel de copii urmeaza adesea o cale unica, devenind singurul musician sau negustor intr o familie de oameni de stiinta(sau invers). $ozitia lor de bebelui ai familiei ii transforma in tinta cea mai probabila a rasfatului. ,,$rin urmare, mezinul ocupa locul < ca proportie in categoria copiilor problema. #e exemplu ei pot renunta la provocarea competitiei, recurgand la eschivari, scuze si lene cronica. )opiii unici % sunt deobicei rasfatati, se asteapta, in mod nerealist, sa fie mereu in centrul atentiei si isi formeaza opinii exagerate despre propria lor importanta. Ei tind ,de asemenea, sa fie timizi si dependenti, deoarece parintii care refuza sa aiba mai mult de un copil sunt in mod tipic anxiosi sau nevrotici si nu se pot abtine sa nu si comunice temerile copilului. Al treilea venit pe lume dintre = baieti sau = fete se confrunta, adesea, cu situatia cea mai de neinvidiat, si anume cu parinti care tan'au sa aiba un copil de sex opus.

Si un prim nascut baiat urmat la scurt timp de o fata va suferi, probabil, rusinea de a fi depasit in ceea ce priveste maturitatea de sora sa mai mica, intrucat dezvoltarea fiziologica a fetelor este mai rapida. Adler subliniaza ca efectul ordinii nasterii este doar o tendinta, nu o certitudine. 1*. Evaluarea teoriei lui Adler (ritici si controverse /eductionismul. $arcimonia este un atribut atragator al oricarei teorii si reteta practica de viata a lui Adler ofera un contrast inviorator fata de complicata metafizica 'ungiana. "otusi, se pare ca psihologia individuala subestimeaza in mod serios complexitatea comportamentului uman. 8odelul holistic al lui Adler respinge posibilitatea unor conflicte intrapshicie, pe care multi alti teoreticieni (printre care 3reud, !ung si 6orne7)le considera extrem de importante. 8ai mult, accentual pus de Adler pe obiectivele noastre constient alese duce la o conceptie asupra angoasei care este, in cel mai bun caz, un adevar partial si in cel mai rau caz uimitor de naiva. Angoasa implica adesea o suferinta imensa si este putin probabil ca aceasta turbulenta emotionala sa fie doar o tentativa de manipulare, menita sa atraga atentia altor oameni. Adler sugereaza frecvent ca alegerea unui stil de viata patogen este generata de unul sau doua incidente cheie din copilarie, precum nasterea unui frate ori a unei surori sau o inferioritate organica."otusi, pentru multi psihologi cauzele psihopatologiei sunt, adesea, mai complicate si multiple. Afirmatia lui Adler potrivit careia transferul nu apare intr o terapie corect diri'ata este, de asemenea, discutabila. Si concluziile sale potrivit carora ereditatea nu influenteaza personalitatea, oamenii sanatosi nu viseaza si psihoza este doar o versiune mai grava a descura'arii nevrotice trebuie private ca niste erori ma'ore. Accentuarea exagerata a factorilor sociali. Adler defineste in intregime personalitatea in termini de relatii interpersonale. $sihologia sociala este o disciplina importanta, dar ea reprezinta numai o fateta a psihologiei moderne . (ei mai multi teoreticieni actuali sunt de accord ca personalitatea exista si poate fi studiata si independent de alte fiinte umane. Accentuarea exagerata a inferioritatii. , alta sursa de controversa se refera la afirmatia lui Adler potrivit careia toti nevroticii, delicventii si psihoticii sufera de un complex de inferioritate. Sentimentele exaggerate de neputinta 'oaca un rol important in multe tulburari, dar explicarea in termeni similari a miliardelor de varietati de psihopatologie este indoielnica. Adler depisteaza un complex de inferioritate si in comportamente precum dormitul in pozitie fetala si pasiunea pentru cafeau tare, neindulcita, dand de inteles ca ,,inferioritatea este pentru psihologia individuala ceea ce este ,, sexualitatea pentru psihanaliza % un construct atat de pervaziv, incat exista pericolul de a si pierde puterea explicativa. ,ptimismul excesiv. *n timp ce teoria freudiana a fost criticata pentru pesimismul sau accentuat, psihologia individuala ar putea prea bine migra spre polul opus. #aca fiintele umane nu poseda nicio trasatura inerenta distructiva sau nepermisa si daca detin un potential innascut pentru interes social, cum putem explica incidenta de multor razboaie, crime, infractiuni si a altor dezastre generate de om> *nfluentele psihologice sociale asupra cresterii copiilor ar trebui sa fie cu adevarat virulente pentru a provoca un asemenea carnagiu. Alte critici. ,pera lui Adler reflecta o lipsa completa a analiza statistica, toate concluziile sale fiind 'ustificate de propriile observatii subiective. El nu stabileste nici repere cantitative pentru a deosebi iubirea parinteasca reala dar sanatoasa de rasfat sau sustinerea minima (dar suficienta) de negli'are. *n plus, Adler nu reuseste sa si mentina credinta declarata in unicitatea fiecarei personalitati umane. El

mentioneaza frecvent trasaturi de caracter, tipuri de vise si alte similitudini intre fiintele umane si sugereaza ca stilurile de viata alea copiilor rasfatati (sau negli'ati) cuprind multi factori comuni. 1+. Tendinta de actuali%are si nevoia de apreciere po%itiva (,ogers) Actuali%area % $otrivit lui /ogers, noi suntem motivati de o singura forta pozitiva) o tendinta innascuta de a dezvolta potentialitatile noastre sanatoase, constructive. Aceasta tendinta de actualizare cuprinde atat comportamentul indreptat spre reducerea pulsiunii, cat si pe cel indreptat spre augmentarea pulsiunii. $e de alta parte, noi cautam sa reducem pulsiunile de foame, sete, sexualitate si deprivare de oxigen. "otusi, manifestam si un comportament ce creste tensiune, caracterizat prin curiozitate, creativitate si prin acceptarea unor experiente de invatare dureroase pentru a deveni mai eficienti si mai independenti. (u tot optimismul sau theoretic, /ogers nu uita sa observe si disponibilitatea noastra catre un comportament crud si disctructiv, insa o pune pe seama fortelor exterioare. -evoia de apreciere po%itiva (u totii avem nevoie de caldura, respect si acceptare din partea celorlalte persoane, in special a ,,celor apropiati, asa cum sunt parintii nostri. Aceasta nevoie de apreciere pozitiva este innascuta si ramane activa de a lungul intregii noastre vieti. Ea devine, insa, si partial independenta de contactele concrete cu alti oameni, generand o nevoie secundara, invatata, de autoapreciere pozitiva. (u alte cuvinte, felul in care a'ungem sa ne privim pe noi insine este puternic influentat de ceea ce gandesc despre noi cei apropiati. Efortul de a satisface puternica nevoie de apreciere pozitiva reprezinta singurul impediment serios in calea tendintei de actualizare. 2.. E/perienta si procesul de evaluare organismica Experienta. 3iecare dintre noi exista in centrul propriei sale lumi a experientei interioare(camp experiential, cam fenomenal), un univers in vesnica schimbare ce nu poate fi niciodata inteles pe deplin de nimeni altcineva. Experienta cuprinde tot ceea ce este disponibil constiintei tale la un moment dat) emotii, perceptii, inclusiv acelea care sunt ignorate temporat (precum presiunea scaunului pe care esti asezat), si trebuinte, dintre care unele pot fi de asemenea momentan trecute cu vederea (ca atunci cand esti absorbit de munca sau de 'oaca). (u toate acestea experienta este doar intr o mica proportie constienta. *n cea mai mare parte, ea consta in stimuli si evenimente pe care le percepem sub nivelul constiintei. $rocesul de evaluare organismica $otrivit lui /ogers, nu avem nevoie sa invatam ce este sau nu este de a'utor pentru procesul de actualizare. #intre aspectele in principal inconstiente ale experientei face parte o abilitate innascuta de a aprecia pozitiv orice percepem ca avand potential de actualizare si de a aprecia negativ ceea ce percepem ca neavand potential de actualizare (procesul de evaluare organismica). Astfel, bebelusul apreciaza mancarea atunci cand ii este foame, dar resimte imediat un dezgust fata de ea atunci cand este satul si se bucura de imbratiseare % un contact fizic vital. 21 )onceptul de sine si actuali%area sinelui #efinitii. (alauzit de tendinta de actualizare , copilul in crestere isi amplifica domeniul experientelor si invata sa se perceapa pe sine ca pe o entitate separata si distincta. Acest concept de sine este pe deplin constient si reprezinta o parte din varful fantanii permanent curgatoare a experientei subiective. (um se manifesta conflictul intre tendintele de actualizare si actualizarea sinelui. $entru a actualiza adevaratele noastre potentialitati, trebuie sa urmam reperele interioare oferite de procesul de evaluare organismica. "otusi actualizarea sinelui este obtinuta pe o alta cale ) conceptul de sine trebuie sa fie spri'init de aprecierea pozitiva a celor apropiati, asa cum sunt parintii. *n cea mai buna dintre toate lumile posibile, parintii nu ar face niciodata nimic care sa se interpuna procesului de evaluare organismica al copilului. Ei ar da dovada de acceptare neconditionata pentru conceptual de sine si sentimentele copilului si si ar limita criticile, pastrandu le doar pentru anumite comportamente indezirabile.