hpb humanitas practic de buzunar AAAAAAAAq

Patricia Hedges Personalitate şi temperament Ghidul tipurilor psihologice Traducere din engleză Anamaria Schwab HUMANITAS Coordonatorul seriei OANA BÂRNA Coperta şi concepţia grafică a seriei DINU DUMBRĂVICIAN Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României HEDGES, PATRICIA Personalitate şi temperament: ghidul tipurilor psihologice Patricia Hedges; trad.: Anamaria Schwab. - Ed. a 2-a. - Bucureşti: Humanitas, 2002 208 p.; 18 cm. - ( Humanitas practic de buzunar) Bibliogr. BN 973-50-0296-5 I. Schwab, Anamaria (trad.) 159.923.4 Understanding Your Personality With Myers-Briggs and more © Patricia Hedges 1993 First published in Great Britain in 1993 Sheldon Press, SPCK, Marylebone Road, London NWl 4DU Third impression 1997 © HUMANITAS, 1999, pentru prezenta versiune românească ISBN 973-50-0296-5 Lui Tom, soţul meu de tip iSAJ Indiferent de circumstanţele vieţii dumneavoastră, de relaţiile personale, de serviciul şi responsabilităţile pe care le aveţi, înţelegerea tipurilor de personalitate vă va ajuta să vedeţi lucrurile mai clar, să judecaţi mai temeinic şi să vă apropiaţi de genul de viaţă pe care vi-l doriţi. Isabel Briggs Myers Gifts Differing Cuvint înainte Nu v-aţi simţit niciodată derutat de reacţiile celor din jur? Nu v-aţi dorit niciodată să înţelegeţi felul în care simt, gîndesc şi acţionează semenii dumneavoastră ? Este imposibil să nu fim uneori fascinaţi, intrigaţi sau chiar exasperaţi de diferenţele de personalitate dintre noi şi de reacţiile celor cu care trăim sau lucrăm. Cîteodată chiar propriul nostru comportament ne surprinde, mai ales cînd se deosebeşte flagrant de al celorlalţi. Dacă ne-am înţelege mai bine atîtpe noi înşine, cît şi pe cei cu care avem de-a face zilnic, viaţa noastră ar fi cu siguranţă mai uşoară şi mai puţin derutantă. Scopul acestei cărţi este să ilustreze, pe de-o parte, mo-dul în care sentimentele, gîndurile şi acţiunile tuturor sînt influenţate de tipare psihice diferite, iar pe de alta, felul în care aceste tipare sînt răspunzătoare de neînţelegerile dintre Personalitate şi temperament noi. In capitolele următoare veţi afla care sînt aceste tipare şi cum vă puteţi folosi de ele acasă, la serviciu şi în viaţa dumneavoastră socială. Patricia Hedges 1993

Tipurile de personalitate
Introducere în clasificarea tipurilor
Oamenii au fost conştienţi din cele mai vechi timpuri de varietatea şi de pluralitatea comportamentelor umane, în anul 450 î. Cr., Hipocrate distingea patru temperamente diferite - o ipoteză pe care mai tîrziu au preluat-o şi alţi specialişti. însă abia C. G. Jung a adus argumente mai con-sistente în sprijinul acestei teorii, în cartea sa Tipuri psihologice. Savantul elveţian susţinea că oamenii au anumite trăsă-turi specifice care pot fi identificate cu uşurinţă. Cartea lui Jung, deşi acoperă o mică parte din preocupările sale, a reprezentat o bază solidă pentru diversele studii de mai tîrziu. Printre cei care au recunoscut valoarea ei indiscutabilă s-a numărat şi Katharine Myers din Statele Unite, care a găsit acolo confirmarea propriilor ei teorii. Katharine Myers era de multă vreme fascinată de diferenţele psihologice dintre indivizi, iar teoriile lui Jung au încurajato şi au stimulat-o să-şi continue cercetările. Personalitate şi temperament Deşi nu erau psihologi, Katharine şi fiica ei Isabel au studiat teoriile lui Jung timp de patruzeci de ani, cu aten-ţie şi răbdare, în ciuda dificultăţilor şi a lipsei de recunoaş-- tere. La sfîrşitul acestei perioade, în 1962, au formulat un chestionar care permitea clasificarea şi identificarea a şai-sprezece tipuri de personalitate. Chestionarul a fost numit Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs (Myers-Briggs Type In-dicator - MBTI). La început, ideea tipurilor nu a fost primită cu prea mare entuziasm, dar în 1972 s-a înfiinţat în Florida un centru ofi-cial de cercetare în domeniu, numit Center for the Application of Psychological Type (CAPT). Această instituţie, care îşi propune să strîngă informaţii şi date despre tipurile de personalitate, s-a constituit cu vremea într-un centru mon-dial. Din 1975 Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs este pu-blicat în Statele Unite de către Consulting Psychologists Press. Treptat, el a fost unanim recunoscut, iar interesul în privinţa informaţiilor pe care le conţine a crescut conside-rabil, mai ales în perioada anilor '80. Tipologia respectivă se poate aplica oricărui individ, indiferent de zona culturală din care provine. In ultimii ani, profesorul american David Keirsey a adus cea mai substanţială contribuţie la studiul tipurilor. Urmînd, timp de aproape patruzeci de ani, o metodă proprie de inves-tigaţie, el a conceput o teorie despre temperament care sim-plifică mult Indicatorul Myers-Briggs. Keirsey susţine că cele şaisprezece tipuri iniţiale - altminteri greu de reţinut -pot fi grupate în patru temperamente de bază şi dă indicaţii precise pentru identificarea acestora. Secţiunile cărţii de faţă referitoare la temperament au ca punct de pornire cercetă-rile profesorului Keirsey. în ce mă priveşte, am aflat despre teoria tipurilor în urmă cu aproape zece ani şi tot atunci am început s-o studiez. Lu-crul acesta mi-a îmbogăţit viaţa, m-a ajutat să-mi găsesc Tipurile de personalitate echilibrul şi să-mi canalizez aptitudinile în direcţia potri-vită. Indiferent cine sînteţi şi ce profesie aveţi, încercaţi şi dumneavoastră! Să devenim conştienţi de diferenţele dintre noi în acest subcapitol ne vom ocupa de cîteva dintre mo-durile în care percepem relaţiile noastre cu ceilalţi. Exem-plele de mai j os vor pune în lumină felul în care favorizăm atitudinea unei anumite persoane şi nu pe a alteia. Gîndiţi-vă dacă aceste exemple se verifică şi în cazul dumneavoastră, în subcapitolul următor veţi găsi mai multe detalii. Tom şi Jennifer se deosebesc în ceea ce priveşte nevoia lor de sociabilitate. Tom lucrează într-un birou şi îşi petrece cea mai mare parte a programului în compania oamenilor. Din această cauză are nevoie de momente de singurătate în care să~şi «încarce bateriile», căci perioadele lungi petre-cute împreună cu alţii îl extenuează. Aşteaptă cu nerăbdare

serile liniştite de acasă. Jennifer nu i se aseamănă în aceas-tă privinţă. Energia ei este mereu reînnoită prin contactul cu oamenii, iar singurătatea o deprimă. De aceea, cînd spu-ne: «Mi-ar plăcea să invit pe cineva la cină săptămîna asta, n-am mai vorbit cu nimeni de-o veşnicie», Tom este uluit: cum poate Jennifer să spună că n-are cu cine vorbi? «Cum Dumnezeu poţi să spui aşa ceva? exclamă el. N-a trecut decît o săptămîna de cînd au fost la noi John şi Susan!» Cu care dintre cele două atitudini sînteţi de acord: cu nevoia de intimitate a lui Tom sau cu nevoia de permanent contact cu oamenii a lui Jennifer? Personalitate şi temperament Derek şi Jean, ambii manageri, sînt angajaţii unei firme de consultanţă în domeniul ingineriei. S-au cunos-cut cu puţin timp înainte de a-l intervieva pe Bob Smith, noul candidat la postul de consultant al companiei. Jean crede că trebuie, în primul rînd, să afle mai mul-te detalii despre calificările lui Bob, despre experienţa lui şi despre locurile în care a obţinut această experienţă. Derek, în schimb, consideră că este mult mai important să ştie ce idei noi şi ce proiecte de viitor are Bob în legă-tură cu slujba oferită. Pe măsură ce discută tacticile de intervievare, dife-renţa de vederi dintre cei doi devine tot mai vizibilă. Jean este nemulţumită. Mai luase interviuri în cadrul firmeişi întotdeauna hotărîse în funcţie de experienţa trecută a persoanei intervievate. Ii plăcea să îi întrebe pe candi-daţi despre trecutul lor şi să afle cît mai multe detalii prac-tice interesante. Derek mai luase şi el interviuri, deşi nu mai lucrase niciodată cu Jean. Atitudinea lui este diferită: Derek crede că trecutul e mort şi numai viitorul contea-ză. Gîndirea lui de tip conceptual îi spune că un candidat trebuie să vină cu sugestii şi idei noi dacă vrea să ocupe un post. Cu care dintre ei sînteţi de acord: cu Jean, care este interesată de fapte şi de experienţa acumulată în timp, sau cu Derek, care pune accentul pe importanţa proiecte-lor de viitor? Carol şi Margaret se întîlniseră în urmă cu trei luni la un club defitness şi deveniseră de atunci bune prietene. Carol aprecia gîndirea limpede şi logică a lui Margaret, iar Margaret punea mare preţ pe firea plăcută şi caldă a lui Carol. Se întîlneau cîteodată în weekenduri. într-o dimineaţă de sîmbăta au plecat la cumpărături, cînd deo-dată Carol a spus: «După-amiaza asta sînt liberă, aşa Tipurile de personalitate că o să trec pe la Jane.» Margaret a rămas uimită. O cunoştea şi ea puţin pe Jane şi ştia că e o persoană obo-sitoare; mai ştia că prietena ei avusese o săptămînă infer-nală la serviciu, aşa că a întrebat-o: «Dacă eşti exte-nuată, ce rost are să treci astăzi pe la Jane ?» «Jane nu are prea mulţi prieteni, i-a explicat Carol, şi mi-a părut tare rău cînd am aflat că s-a certat cu prietenul ei. Este aşa de fericită cînd trec pe la ea, încît mă face şi pe mine să mă simt bine.» Margaret nu a spus nimic, dar s-a gîn-dit că motivele lui Carol sînt în fond ridicole. Carol şi Margaret privesc situaţia din unghiuri dife-rite. Pentru Carol, atitudinea lui Jane faţă de ea este foar-te importantă, iar vizita pe care i-arfifăcut-o ar fi cimen-tat şi mai mult prietenia lor. Simpatia lui Carol sporise cînd aflase că Jane se despărţise de prietenul ei. Pe de altă parte, Margaret crede că e mult mai important ca lucru-rile să decurgă logic şi raţional: Carol fiind vizibil obo-sită, vizita ei la Jane i se pare ilogică şi fără rost. Sînteţi de acord cu felul subiectiv de a lua hotârîri al lui Carol sau cu perspectiva mai realistă a lui Margaret? Ne aflăm în livingulfamiliei Jackson, într-o după-amia-zăde vineri. Andrew Jackson s-a întors de la lucru şi a luat de curîndcina împreună cu soţia lui, Barbara. Barbara i-a reamintit că mama lui este în convalescenţă după o mică operaţie şi că ar fi bine să o sune. Andrew i-a promis că o va face, dar apoi a uitat. Barbara i-a amintit de cîteva ori în timpul weekend-ului, însă Andrew a sunat-o pe mama lui abia duminică seara tîrziu, ceea ce a indispus-o pe Barbara. «Dacă aş fi fost în locul lui, segîndea ea, i-aşfi telefonat mamei de vineri seara, ca pe urmă să pot sta liniştită.» Ar fi preferat ca Andrew să fi procedat la fel. Personalitate şi temperament Andrew voia să o sune pe mama lui, dar nu înţelegea de ce era nevoie să se grăbească. Sîmbătă dimineaţa se dusese să joace tenis şi apoi îşi amintise că trebuie să re-pare un dulap din bucătărie. LuiAndrew nu-i place să-şi planifice lucrurile din timp, nici ca viaţa lui să fie prea strict organizată. Nu poate înţelege de ce Barbara îl bă-tuse la cap tot

în timp ce unii dintre noi preferă lumea exte-rioară a oamenilor şi lucrurilor. să discute. vom ajunge să ne dăm seama că un comportament care la prima ve-dere ni se părea inconsistent şi hazardat are de fapt logica şi coerenţa lui. intro-vertiţii sînt mai reţinuţi şi mai detaşaţi. Prezenţa introverti-ţilor.legate de mo-dul în care asimilăm informaţii despre lumea înconjurătoare. iar pasivitatea şi neputinţa acestora de a comunica îi fac să-şi piardă răbdarea. veţi observa probabil că sînteţi de acord numai cu una din fiecare pereche. Indiferent ce predispoziţie avem. pe cînd introvertiţii «intră» în ei înşişi. să interacţioneze. ei vorbesc şi se exprimă cu uşurinţă şi sînt mai degrabă expansivi decît rezervaţi. Extravertiţii simt mereu nevoia să fie în contact cu oa-menii. Extra-vertiţii simt nevoia să comunice. veţi remarca treptat rolul pe care aceste caracteristici îl joacă în viaţa dumneavoastră.legate de pro-cesul prin care luăm decizii.legate de preferinţa noastră pentru un stil de viaţă mai organizat. alţii preferă lumea interioară a gîndurilor şi contemplaţiei. să comunice. pe care le voi numi în continuare predispoziţii. simţind nevoia să le împărtăşească şi celorlalţi ideile şi problemele lor. ei sînt mai curînd rezer-vaţi decît expansivi. Nota distinctivă a oricărei personalităţi este dată de caracteristicile ei dominante. îi nelinişteşte. veţi afla cum puteţi să vă identi-ficaţi şi să vă puneţi în valoare propriile calităţi. în vreme ce extravertiţii sînt sociabili şi prietenoşi. Au nevoie de mo-mente de linişte. Introvertiţii sînt cît se poate de diferiţi: ei au nevoie de singurătate pentru a analiza lucrurile cu atenţie. de perioade în care să reflecteze şi să cîntărească lucrurile. Tot aşa stau lucrurile şi cu caracteristicile personalităţii noastre. res-pectiv mai flexibil. Extravertirea (e) şi introvertirea (i) Extravertirea şi introvertirea descriu atitudinea noastră faţă de lume. în vreme ce altele vă cer un efort mult mai mare. Tipurile de personalitate Aspectele fundamentale ale personalităţii noastre în acest subcapitol veţi afla care sînt caracteristicile de bază ale personalităţii umane. acasă sau la serviciu. chiar înăuntrul dumnea-voastră. Personalitate şi temperament Funcţia judicativă (J) şi cea perceptivă (P) . Duminică seara a sunat-o to-tuşi pe mama lui. Veţi căpăta încredere de sine şi veţi descoperi.weekend-ul. Dacă în-cepem prin a recunoaşte şi a identifica diferitele caracte-ristici psihologice în noi înşine şi în cei din jur. respectiv interioară. pe care o preferăm. preferind să reflecteze temei- . A prefera înseamnă a alege. A prefera ceva înseamnă a-ţi plăcea un anumit lucru mai mult decît altul. care lasă lucrurile să-şi urmeze cursul? Astfel de conflicte şi diferenţe de păreri există frec-vent între noi. preferăm să ne folosim în mod constant de cele mai bine conturate. Predispoziţiile definesc variatele as-pecte (sau funcţii) pe care Ie îmbracă interacţia noastră cu lumea. dar semnificaţia lor devine clară abia cînd le privim cu atenţie şi încercăm să le înţelegem. Urmărindu-le de-a lungul cărţii. Veţi înţelege de ce unele lucruri vi se par uşor de făcut. ea reprezintă sursa noastră de energie. către ce anume trebuie să vă orientaţi în viaţă. Aceste patru caracteristici (sau pre-dispoziţii) vor forma tipul de personalitate pe care îl repre-zentăm. Extravertiţii şi introvertiţii au nevoie de medii de viaţă diferite care să-i stimuleze şi să le transmită energie. mai puţin dezvoltate. în faţa solicitărilor lumii exterioare. Dintre toate caracteristicile pe care le deţinem. Avem patru perechi de caracteristici şi din fiecare pereche alegem una. Pe măsură ce cartea de faţă vă va dezvălui complexita-tea personalităţii umane. In-trovertiţii au nevoie de singurătate. Cînd veţi citi mai jos despre cele patru perechi de carac-teristici. Celelalte caracteristici. Caracteristicile de bază ale personalităţii: Extravertirea (e) şi introvertirea (i) . în care să nu fie tulburaţi. Funcţia reflexivă (R) şi cea afectivă (A) . Funcţia senzorială (S) şi cea intuitivă (I) . Acţionează mai încet decît extravertiţii. Sînteţi de acord cu nevoia Barbarei de a rezolva orice treabă repede şi organizat sau cu atitudinea mai flexibilă a lui Andrew. extravertiţii «ies» din ei înşişi. sînt oarecum neglijate în comparaţie cu acestea. Atenţia lor se îndreaptă spre lumea exterioară.legate de prefe-rinţa noastră pentru lumea exterioară.

Este posibil să nu-i placă să vorbească la te-lefon. turi extravertite. Ambele tipuri cuprind în egală măsură bărbaţi şi femei. acasă 16 Tipurile de personalitate sau ia serviciu. pe cînd introvertitul se interiorizează. din punctul de vedere al atitudinii. discută deschis cu cei din jur. Introvertiţii sînt în minoritate şi de aceea resimt acut presiunea extravertiţilor de a deveni mai comunicativi şi mai sociabili. are ten-dinţa să-şi economisească energia în loc s-o cheltuiască. EXTRAVERTITUL • Preferă să lucreze împreună cu alţi oameni şi se simte ne-fericit cînd e singur. • Cere noutăţi despre toată lumea. Com17 I Personalitate şi temperament fără reţineri. iar atenţia le este îndreptată spre lumea interioarâ. • Devine mai echilibrat dacă • Devine mai echilibrat dacă reuşeşte să-şi dezvolte trasăreuşeşte să-şi dezvolte trăsă-turi introvertite. • Este impulsiv. • Se «realimentează» din surse interioare de energie. de disconfort. Larîndul lor.panta extravertiţilor îi trezeşte vertiţilor îi produce o senzaţie un sentiment dureros. • Aşteaptă să primească nou-tăţi de la ceilalţi. Conform statisticilor americane. îşi face mai greu prieteni. Doreşte compania oamenilor şi în mo-mentele de destindere. şi ceilalţi contri-buie în felul lor la dezvoltarea societăţii. iar mimica şi gesturile lor sînt mai puţin expresive. • Gnd se află într-un grup. Fiind mai numeroşi. tipului introvertit. Compania intra. Introvertiţii tind să vor-bească mai rar şi mai încet. com-pania oamenilor. ei sînt adesea con-sideraţi excentrici şi nesociabili. extravertitul are tendinţa de a se exterioriza. uneori nu acţionează la momentul oportun. pentru o vreme. introvertiţii ajung la acelaşi rezultat în urma cuge-tărilor solitare. Extravertiţii vorbesc adesea mai mult şi mai tare şi une-ori gesticulează pentru a convinge. dar are nevoie şi de momente de singurătate în care să citească. • Se simte bine într-un grup şi este în general vorbăreţ şi prie-tenos. din cînd în cînd. îşi pot relua. căci comunicarea este pentru ei o necesitate. căci şi unii. • Este de obicei deschis şi se împrieteneşte uşor. obosesc şi simt nevoia să se retragă atunci cînd sînt obligate să stea vreme îndelungată în com- . are nevoie de timp de gîndire îna-inte de a-şi spune opinia. • Este rezervat şi are uneori dificultăţi de comunicare. Fiind în număr mai mic. Perioadele prea lungi de singurătate pot să-l deprime. Extravertiţii îşi clarifică gîndurile şi ideile pe măsură ce le expun. să mediteze sau pur şi simplu să aibă linişte. apoi gîndeşte. îşi exprimă senti-mentele şi vorbeşte cu plăcere la telefon.nic înainte. O dată ce reuşesc să comunice. Afirmaţiile de mai jos se referă la fiecare din cele două atitudini. înainte de a acţiona. De fapt nu ar trebui să se facă asemenea discriminări. Sînt mai răbdători. O companie prea numeroasă îl oboseşte şi-l vlăguieşte. întrucît îi displa-ce tăcerea. dar îşi epuizează repede rezervele. Adesea se închid în sine. cunoaşte multă lume. • Este mai greu de cunoscut căci îşi ascunde calităţile. Prin urmare. se simt extenuaţi. persoanele puternic introvertite îşi pierd orice interes.• Preferă să se gîndească bine ză. • De obicei. Singurătatea îi nelinişteşte pe oamenii puternic extraver-tiţi. activită-ţile solitare. gîndiţi-vă care coloană vi se potriveşte. • Vorbeşte cu uşurinţă despre el însuşi şi îşi exprimă părerile INTROVERTITUL • îi place. E mai intere-sat de lumea interioară a reflec-ţiei decît de lumea exterioară. • Acumulează energie din contactele cu oamenii. înfii acţionea. • Preferă grupurile mici şi con-tactele cu cîte un singur om. dar se simte foarte legat de ei. iar 25-30%. 70-75% din populaţie aparţine tipului extravertit. în general nu intervine în conver-saţia celorlalţi. Qnd au în preajmă extravertiţi. ascunzîndu-şi emoţiile. extravertiţii nu au în general probleme de adaptare. este interesat de tot ce înseamnă lume exterioară.

Tipurile de personalitate pania oamenilor. de prieteni. aveţi înclinaţie spre concret şi vă ba2aţi întotdeauna pe datele reale. De fapt introvertiţii au nevoie de calm şi linişte ca să reflecteze înainte de a vorbi. de îndată ce-şi îndeplineşte scopul. căci fiecare dintre ei are altă atitudine faţă de viaţă. concentrîndu-se asupra prezentului. predispoziţiile partenerilor sînt deseori diferite. sînteţi probabil o persoană «cu picioarele pe pămînt». sociale sau. Dacă aveţi o funcţie senzorială dezvoltată. preferă lucrurile bine determinate şi măsurabile. Dacă un introvertit consideră că e important să ia cuvîntul pentru a obţine ceva. pur şi simplu. E foarte important să înţelegem aceste două predispoziţii. nu de speculaţie. chiar dacă nu au nevoie de ea. Introvertiţii sînt atraşi de firea deschisă şi prietenoasă a extravertiţilor. Ex-travertiţii nu fac asta intenţionat: ei cTed că şi introvertiţii ar putea vorbi. căci fiecare tip are nevoie exact de lucrurile pe care celălalt nu i le poate oferi. pot rede-veni sociabile. mulţi fiind atraşi de persoane cu o fire opu-să. Dacă grupul este format atît din extravertiţi. Să ve. Traiul împreună poate fi însă dificil. dem cum se comportă extravertiţii şi introvertiţii într-un grup. «Realimentate» de singurătate. Deciziile noastre ulte-rioare şi modul în care le ducem la îndeplinire depind de felul în care percepem sau observăm lucrurile. înţelegerea atitudinii partenerului e singura cale către o convieţuire mai bună. extravertiţii îşi dublează eforturile şi vorbesc şi mai mult! Pe de altă parte. Acesta e un punct-cheie în înţelegerea acestui tip. Adesea absorb pur şi simplu orice informaţie fac-tuala. extravertiţii vor vorbi probabil primii. însă o astfel de atmosferă se instalează greu într-un grup de oameni. inaccesibilă în co-municarea obişnuită. îşi rezolvă problemele în mod sistematic. trebuie să fim conştienţi că partea lui cea mai bună e înăuntru. Nevoia extravertiţilor de a vorbi despre preocupările lor îi oboseşte pe introvertiţi. Noi înşine sîntem implicaţi în grupuri profesionale. cît şi din introvertiţi. veţi pune probabil accentul pe tot ce este specific şi particular. concrete. Cu toate acestea. pipă-itul. Extravertiţii şi introvertiţii au uneori dificultăţi cînd con-vieţuiesc sub acelaşi acoperiş. Cînd întîlnirn un introvertit. Introvertiţii ni se dezvăluie doar cînd ajung să ne cunoască bine şi să aibă încredere în noi. lucrurile şi situaţiile şi cum asimilăm ceea ce citim şi ceea ce ni se spune.văzul. dar preferă să tacă. în cadrul cuplurilor. Le place să se foloseas-că mereu de cunoştinţele acumulate şi fac lucrurile metodic. Intuitivii sînt complet diferiţi: ei absorb şi percep un spec-tru mult mai larg şi mai difuz de . De aceea funcţia senzorială şi funcţia intuitivă se numesc perceptive. de obicei o va face. iar dacă văd că nu primesc nici un răspuns. El ştie că se conformează astfel lumii exterioare. la care vom re-veni în capitolul «Cum ne înfăţişăm celorlalţi». toţi introvertiţii îşi dezvoltă într-o mă-sură mai mare sau mai mică o latură extravertită. care îi ajuPersonalitate şi temperament tă să intre în contact cu ceilalţi. Consecinţa este că pot fi inconştienţi de urmările actelor lor. Extravertiţii sînt fascinaţi de forţa calmă a introvertiţilor şi îşi dau seama că aceştia îi echilibrează. dar numai daca le dăm suficient timp să ana-lizeze problemele şi le cerem sfatul abia după aceea. sînt pri-cepuţi în chestiuni practice. se întoarce în lumea sa interioară. dar. Tipurile de personalitate care preferă realitatea posibilului şi se simte atrasă de ac-ţiune. auzul. Replicile vor veni tot de la extravertiţi. Ca să-şi protejeze acest spaţiu. însuşirile noastre senzoriale depind de informaţiile pe care ni le furnizează cele cinci simţuri . Senzorialii sînt ancoraţi de regulă în realitatea cotidiană. gustul şi mirosul. veţi prefera să faceţi un singur lucru o dată. introvertiţii devin din ce în ce mai retraşi. Funcţia senzorială (S) şi funcţia intuitivă (I) Aceste două funcţii se referă la modul în care cunoaştem lumea din jur şi primim informaţii de la ea. veţi trăi în prezent. Ele ne spun cum observăm oamenii. ei nu înţeleg nevoia introvertiţilor de a avea un spaţiu care să le aparţină doar lor. racîndu-şi astfel auzite opiniile. pas cu pas. determi-nîndu-i astfel pe extravertiţi să-i «invadeze» şi mai mult. dînd mare atenţie aspectelor precise. ceea ce-i va împiedica pe introvertiţi să ia şi ei cuvîntul. Introvertiţii ne pot ajuta enorm cînd trebuie să luăm decizii. veţi ţine seama de toate instrucţiunile primite. Un grup oarecare de oameni cuprinde deopotrivă extravertiţi şi introvertiţi.

şi proiecte. Nu asimilează informaţii la întîmplare. Au o privire de ansamblu. căci nu plă acum şi este «cu picioarele e interesat de ce se întîmptă pe pămînt». instrucţiunilor. Simt imediat ce îmbunătăţiri s-ar putea aduce unei si-tuaţii date şi le place să-şi imagineze cum ar trebui procedat. rezo. • Esenţial pentru el este să se • Esenţial pentru el este să simtă util. tante. cît detaliile şi poate să nu aibă simţ de observaţie. mai interesat de idei şi posibilităţi decît de realităţile cotidiene. e înclinat nabil.• Are imaginaţie. ei jonglează mental cu idei şi concepte.• Are nevoie să-şi dezvolte tră-sături intuitive pentru a-şi găsi saturi senzoriale pentru a-şi echilibrul. neatentă la detalii. găsi echilibrul. spre reflecţie. ci de ceea ce s-ar putea de clipa prezentă. nu e atent la de-talii. Cele două tipuri se regăsesc în egală măsură la femei şi la bărbaţi. abordînd orice activitate într-o manieră personală. în general. Una dintre ele este funcţia dumnea-voastră dominantă. Vă place mai degrabă să dobîndiţi cunoş-tinţe noi decît să vă folosiţi de cele deja acumulate. nici unul nu înţelege prea bine ce spune celălalt. de pildă. are «capul în nori». probabil. şi varietatea. altfel totul li se pare ireal. crede că orice decizie trebuie lui şi crede că deciziile trebuie să se bazeze pe experienţa luate în funcţie de posibilită-trecută. • Se implică în tot ce se întîm. ştie să se bucure acum. îi consideră pe intu. să atingă. Aveţi mai jos cîteva afirmaţii referitoare la funcţia sen-zorială şi la funcţia intuitivă. care ne arată cum percepem Personalitate şi temperament lumea din jurul nostru. dar uneori • Vede mai curînd întregul de-nu are perspectiva întregului. face • Inventiv. Ca şi introvertiţii. în schimb. bili să priceapă o idee. Cîteodată sînteţi «cu capul în nori». Intuitivii.de posibilităţi. acţionează pe neaşteptate. Determinaţi care! SENZORIALUL INTUITIVUL • Realist. • Observă detaliile. Se entuziasmează în faţa oricărui proiect nou. senzorialii sînt mai adaptaţi la lumea din jur. creeze. • la lucrurile aşa cum sînt. lipsiţi zoriali cam plicticoşi şi incapa-de simţ practic şi nereaiişti. ei trebuie să vadă. descoperind perma-nent noi posibilităţi şi căi de a schimba şi a îmbunătăţi lucru-rile.• Uneori nu se conformează lor. 75% din populaţie apar-ţine tipului senzorial şi 2 5 % celui intuitiv. unde îşi lasă cheile. îi consideră pe sen-itivi cam inconsecvenţi. stabilind legături între lucruri. căci pentru ei totul se leagă şi este investit cu sens.• Poate părea absent. Intuitivii tind să trăiască în viitor. ţile ulterioare. Uneori sînt complet rupţi de realităţile cotidiene şi uită. întrucît senzorialii percep realitatea cu ajutorai simţurilor. cu simţ practic. dar diferenţele de percepţie a lucrurilor dintre senzoriali şi intuitivi sdrnesc. îi plac schimbările uz de metode deja verificate. Cînd un senzorial şi un intuitiv fac schimb de informaţii. să guste sau să miroasă un lucru. şi tindeţi să vă concentraţi asupra viitorului. întîmpla.• Dă mare importanţă viitoru-lui. • Se conformează instrucţiuni. şi lucrează bazîndu-se ade-sea pe fler. dar pot surprinde tipare ascunse şi relaţii subtile între oameni sau lucruri. • Dă mare importanţă trecutu. • Crede că datele concrete sînt • Interesat mai ales de idei şi importante şi trebuie exploa.• Adesea. reţinînd mai curînd întregul decît componentele. Dacă aveţi o funcţie in-tuitivă dezvoltată.neglijeze date concrete impor-sibilului nu-1 interesează. atent la detalii. • Are tot timpul ceva de făcut • Are tot timpul în minte idei şi asta îl relaxează. ba chiar iresponsabili în privinţa verificării . • Adesea. în care se grăbesc să se implice. se întîmpla să tate. domeniul po.informaţii. Neînţelegerile ce se nasc între oameni sînt cauzate de diferenţele din interiorul celor patru perechi de predispoziţii. cele mai mari frustrări şi conflicte. abonamentul de autobuz ori port-moneul. Tipurile de personalitate Conform statisticilor americane. Senzorialilor li se pare că intuitivii sînt neglijenţi. Fiind mai numeroşi. intuitivii sînt în minoritate şi simt adesea că se află în afara societăţii. nu au nevoie de lucruri concrete -preferă să şi le imagineze. tindeţi să neglijaţi faptele şi instrucţiunile. • Are nevoie să-şî dezvolte tră.

ratînd adesea bucu-riile prezentului. la rîndul lor. cită că senzorialii sînt lipsiţi de imagi-naţie şi incapabili să vadă în perspectivă. nu vom şti cum anume «funcţionăm». El. îi îngrijorează gîndul că nu le-au reţinut bine. Totuşi. Percepţia noastră devine astfel mai echilibrată.e un mister pentru senzorialul dornic de detalii. îl menţionează doar în măsura în care este relevant pentru viitor. senzorialii fac adesea aluzie la realităţi din trecut.» Ea intră în panică -prea multe informaţii îl zăpăcesc pe un intuitiv -. Şi pe senzoriali îi obosesc asemenea situaţii. undeva pe stînga. de pildă: «E spre capătul coridorului. Răspunsul este că au consumat prea multă energie încercînd să facă faţă detaliilor practice ale vieţii. intuitivii se întreabă de ce se simt extenuaţi deşi nu au făcut mare lucru. depinzînd de informaţia care ne interesează. în corpul din stin-gă al dulapului galben de la etajul doi. dar cei mai mulţi sînt inefi-cienţi. Cum reuşesc . . îi obosesc şi îi secătuiesc de puteri. cum ar fi: «Cînd ieşi din lift la etajul doi. intu-itivii. însă. Cînd sîntem conştienţi de funcţia noastră dominantă. Dacă simţiţi că vă aflaţi undeva la mijloc. să conducă. nu ne vom putea identifica nici punctele forte. nu e niciodată prea tîrziu să acţionăm în acest sens. raftul din dreapta. Intuitivii vorbesc între ei tară să termine propo-ziţiile şi totuşi se înţeleg foarte bine. iar unul dintre motive este reprimarea acestor pre-dispoziţii în copilărie. Se întîmplă ca din anumite mo-tive să nu ne fi dezvoltat nici una din predispoziţiile noastre naturale. în orice caz. nici predispoziţiile. Să observăm că ambele funcţii perceptive sînt impor-tante. trebuie să se adapteze şi ei.» Un senzorial ar da informaţii mai detaliate. corpul din stînga. ne ştim mecanismele psihologice şi ne putem folosi de ele în viaţă. să călătorească. punîndu-ne la dispoziţie date mai multe şi mai precise pe baza cărora să decidem. prin urmare. faptul că trebuie să organizeze şi să ţină o casă. Cînd primesc însărcinări mai complexe. Intuitivii sînt atraşi de clipa ce va veni.la mijloc -. Cînd luăm o hotărîre. ca orice senzorial. Funcţia reflexivă (R) şi funcţia afectivă (A) Aceste două funcţii. să-şi amintească unde au pus cheile şi să ajungă unde trebuie fără să întîrzie. Pentru intu-itivi. însărcinările zilnice le iau mult timp. dar în mai mică măsură. dar tară să le lege neapărat de viitor. ar fi preferat să i se spună: «Este la etajul doi. Dacă un senzorial primeşte indicaţii de la un intuitiv. Tipurile de personalitate în conversaţie. toate acestea îi aduc la capătul puterilor. în asemenea cazuri. căci aceasta ne-ar putea oferi un gen de informaţii la care nici nu ne-am gîndit. Pe măsură ce veţi citi mai departe. să coasă. Chiar dacă procesul e mai lent. Uneori oamenii cred că ar trebui sâ se situeze între cele două tipuri. Se poate ca nici în viaţa adultă funcţia noastră dominantă să nu se fi dezvoltat. cum treci de chestia aia rotundă. vă veţi lămuri cum trebuie să procedaţi. treci de biroul asis-tentei care e sub arcada rotundă şi la a treia uşă pe stînga o să găseşti cabinetul doctorului Smith. Dacă sîntem pe teren neutru . el va descoperi că nu i s-au dat toate informaţiile de care avea nevoie. în dulapul galben. spune: «E pe raftul din dreapta. rmmitejudicative. căci beneficiază de latura lor cea mai dezvoltată. se referă la mo-dul în care luăm decizii şi la procesul prin care ajungem la concluzii şi judecăţi asupra lucrurilor. se văd nevoiţi să apeleze la funcţia lor senzorială mai puţin dezvoltată. iar soţia in-tuitivă. Intuitivii se descurcă mai greu în viaţa practică. în timp ce intuitivul merge de la general (etajul doi) spre specific (poziţia obiectului). o iei pe coridor la dreapta. e bine să cerem şi părerea unei persoane de tip opus.datelor şi detaliilor. să gătească.» Un intuitiv are mai multe şanse să înţeleagă indicaţiile altui intuitiv. Le place de obicei să meşterească prin casă şi rezolvă micile probleme de zi cu zi fără efort. e posibil să aveţi dificultăţi în viaţă. Unii reuşesc destul de bine.» Senzorialul începe cu o informaţie specifică (poziţia exactă a obiectului) şi continuă cu una generală (la etajul doi). Locuiesc într-o casă mare şi adesea trebuie să-şi rePersonalitate şi temperament amintească unul altuia unde se află cîte un lucru. trecutul este trecut. pentru că trăim într-o lume concretă şi practică. Ei ştiu să se bucure din plin de plăce-rile fizice ale vieţii pentru că au simţurile treze în orice clipă. Cîteodată. să meargă la cum-părături. regăsindu-ne şinele adevărat. Cunosc o familie în care soţul e senzorial. Senzorialii fac faţă mult mai uşor aspectelor practice ale existenţei. Intuitivul spune ceva vag. dar o asemenea poziţie de echilibru nu este de dorit.

şi anume folosind funcţia noastră preferată. iar nevoile oamenilor şi împrejurările dificile din viaţa lor îl mişcă profund. Abia după ce am dobîndit informaţii pe calea care ne este proprie (sen-zorială sau intuitivă) putem decide în funcţie de ceea ce am asimilat. sînt neclin-tiţi în hotărîrile lor şi nu se lasă dominaţi de emoţii. La nevoie. Oa-menii care preferă această funcţie privesc de obicei lucrurile din afară şi tind să nu se implice personal. • îşi exteriorizează sentimen-tele. este capabil să facă faţă oricărei situaţii fără sa se implice emoţional. de sentimente individuale şi de loialitate. Cînd se gîndeşte să întreprindă ceva. se simt personal implicaţi în majoritatea deciziilor pe care le iau şi sînt gata să facă orice ca să mulţumească un om. ţine seama de nevoile oamenilor şi de împrejurări. Nu arată ce simt -chiar dacă au sentimente foarte puternice . Nu putem lua hotărîri dacă nu am asimilat informaţii şi trebuie să înţelegem că oamenii decid nu numai în moduri diferite (reflexiv sau afectiv). în . Afectivii îşi exteriorizează 26 Tipurile de personalitate cu uşurinţă sentimentele şi îşi exprimă fără reţineri simpa-tiile. detaşare şi obiectivitate. ră-mîne ferm pe poziţie. Funcţia afectivă pune în schimb accentul pe armonia din relaţiile interumane. ridică din umeri şi zic «Ei şi? O să treacă». • Priveşte lucrurile din unghi logic şi raţional. Pentru că pune mare preţ pe standarde şi pe principii. • l-ar fi de folos să ţină sea-ma de sentimentele celorlalţi şi de latura umană a diverse-lor situaţii. Tipul afectiv participă la trăirile celorlalţi şi ia hotărîri în funcţie de influenţa. • în majoritatea cazurilor. trebuie mai întîi să primim infor-maţii folosindu-ne de una din funcţiile noastre perceptive -senzorială sau intuitivă -.şi cel mai adesea dau dovadă de obiectivitate.Personalitate şi temperament Ca sa luăm o hotărîre. reflexivă sau afectivă. dar pentru că nu se exteriorizează mulţi îl cred insensibil. despre care am vorbit. 27 Personalitate şi temperament Pe reflexivi şi afectivi îi desparte nu atît incapacitatea de a se înţelege unii pe alţii. crede că aces-tea trebuie să primeze întot-deauna. • Bun analist. Cînd reflexivii află de greutăţile cuiva. luăm decizii în moduri diferite. se lasă convins de doleanţele oa-menilor. iar în absenţa lor se simte ultragiat şi protestează vehement. • Este devotat şefului şi co-legilor de serviciu. are principii ferme. a hotărîrilor lui asupra oameni-lor. se simte im-plicat în majoritatea situaţiilor şi încearcă să menţină armonia în relaţiile umane. Spre deosebire de reflexivi. cît neputinţa de a cădea de acord. Sînt buni analişti. • Crede de obicei că reflexivii sînt calculaţi şi fără inimă. Reflexivul crede în cinste şi în dreptate. e bine să cea-ră părerea unui reflexiv cînd trebuie să ia o decizie impor-tantă. REFLEXIVUL • la decizii sub influenţa raţi-unii. este impersonal şi obiec-tiv cînd alege. afectivul îşi pune problema efectelor acelui lucru asupra celorlalţi. • în majoritatea cazurilor. Tipul afectiv ia hotărîri într-o manieră mai personală şi mai subiectivă. • Reacţionează emoţional la fel ca un afectiv. AFECTIVUL • la decizii sub influenţa senti-mentelor. • E devotat firmei sau compa-niei în cadrul căreia lucrează. ţine cont de valo-rile subiective şi personale cînd alege. îşi expune deciziile metodic şi detaşat. Aşa cum percepem în moduri diferite. bună sau rea. Funcţia reflexivă face apel la raţiune şi la logică şi se caracterizează prin fermitate. • Priveşte lucrurile din unghiul nevoilor umane. • l-ar fi de folos să facă apel la raţiune şi logică. • Crede de obicei că afectivii sînt confuzi şi ilogici. ci şi plecînd de la in-formaţii diferite (senzoriale sau intuitive). • Simpatia şi armonia între oa-meni sînt pentru el esenţiale. de obicei ignoră circum-stanţele atenuante.

vreme ce afectivii privesc com-pătimitor şi spun «Săracul de el!». Reflexivii nu sînt totuşi lipsiţi de sentimente, chiar dacă nu U se citeşte în ochi com-pasiunea, aşa cum se întîmplă cu afectivii. Se pare că predispoziţia pentru judecăţi reflexive şi cea pentru judecăţi afective sînt la fel de frecvente. Totuşi băr-baţii se deosebesc de aceasta dată de femei: 65% dintre ei aparţin tipului reflexiv, faţă de 3 5 % dintre femei. Această diferenţa de număr a generat în societatea noastră credinţa că, prin natura lor, bărbaţii sînt mai raţionali, iar femeile mai sentimentale. O situaţie tipică e aceea în care bărbatul Teflexiv îi spune femeii afective: «Fii şi tu logică măcar o dată!», iar femeia îi răspunde: «Pune şi tu un pic de inimă!». Schimbul acesta de replici e tipic tocmai pentru că există mai mulţi bărbaţi reflexivi şi mai multe femei afective. Cînd rolurile se inver-sează, ceea ce se întîmplă destul de rar, tradiţia noastră cul-turală este bulversată. «Bărbatul viitorului mileniu», despre care se crede că va avea un comportament predominant afectiv, nu pare prea uşor de acceptat, aşa cum nu e accep-tată nici femeia reflexivă. Reflexivii - bărbaţi sau femei - nu-i prea menajează pe oameni şi spun lucrurilor pe nume, cu riscul de a se do-vedi lipsiţi de tact. Nu ţin neapărat să placă, aşa că nu fac nimic în acest sens. Afectivii, în schimb, evită din răsputeri să spună celor din jur lucruri neplăcute şi, cu tactul care-i caracterizează, preferă uneori să le ascundă adevărul. Vor să fie simpatizaţi şi mulţi dintre ei caută prilejuri îh care să-şi manifeste însuşirile afective, bucurîndu-se astfel de căldura şi aprobarea oamenilor. 28 Tipurile de personalitate De exemplu, un reflexiv nu se va simţi stînjenit să anun-ţe pe cineva că e concediat, chiar dacă nu e încîntat s-o facă. în schimb, unui afectiv îi va displăcea profund o asemenea însărcinare şi va găsi, probabil, o persoană care s-o preia. Cînd afectivii sînt totuşi obligaţi să anunţe o concediere, ei vor suferi împreună cu cel în cauză. Reflexivii şi afectivii pot mai uşor convieţui şi lucra îm-preună dacă îşi împărtăşesc unii altora punctul propriu de vedere. Reflexivii înţeleg atunci eh şi afectivii sînt sensibili la logică, iar aceştia văd ca şi reflexivii au sentimente pro-funde, chiar dacă le maschează. Cînd reflexivii acceptă să ia în considerare dorinţele şi sentimentele oamenilor, iar afectivii acceptă să ţină cont de consecinţele logice ale unei de-cizii, şansa ca cele două tipuri să se înţeleagă sporeşte. Atitudinea judicativă (J) şi atitudinea perceptivă (P) Această nouă pereche de predispoziţii descrie altă la-tură a atitudinii noastre faţă de viaţă, exprimînd tendinţa de a folosi cu precădere o funcţie perceptivă - senzorială ori intuitivă sau una judicativă, reflexivă ori afectivă. Vă petreceţi cea mai mare parte a timpului acumulînd informaţii şi observînd lumea din jur sau luînd hotărîri şi judecind lucrurile? Celor care preferă atitudinea judicativă le place să aibă o viaţă organizată şi planificată. în general, iau decizii cu uşurinţă şi le pun în aplicare ad litteram. Dimi-neaţa vor să ştie ce au de făcut de-a lungul zilei, iar schimbările de program îi scot din ritm şi îi irită. Le place să aibă mereu un scop în viaţă şi se adaptează greu situaţiilor nepre-văzute. Cei care preferă atitudinea perceptivă sînt mai relaxaţi şi nu au o viaţă prea organizată, iar deciziile le iau pe mo-ment. Uneori îşi amînă hotărîrile pînă în ultima clipă pentru Personalitate şi temperament a strînge cît mai multe informaţii şi a vedea «cum stau lu-crurile», ceea ce l-ar înspăimîna pe un judicativ! Dimineaţa se bucură de noua zi şi de surprizele cu care aceasta îi întîmpină. Dacă se întîmplă ceva neprevăzut sau lucrurile s-au modificat între timp, perceptivii se adaptează foarte uşor, lăsîndu-se «luaţi de val» fără să-şi facă probleme. Cele două atitudini, judicativă şi perceptivă, reprezintă stiluri de viaţă opuse. Tipul judicativ, organizat din fire, îşi planifică treburile, se pregăteşte temeinic şi îşi duce la bun sfirşit proiectele. îşi petrece timpul în mod constructiv şi creator, fără să-1 irosească. Adesea, judicativii se simt presaţi de timp, căci orice lucru, fie el pregătirea mesei sau scrierea unei disertaţii, reprezintă pentru ei un proiect care trebuie încheiat. Tot ce rămîne neterminat le «stă pe cap» judica-tivilor, nemulţumindu-i. Mai puţin organizaţi şi mai flexibili, perceptivii nu îşi fac planuri bine definite şi adesea le modifică pe parcurs, în general nu se pregătesc, ci preferă să rezolve lucrurile din mers. Nu se prea simt presaţi de timp, căci suit interesaţi nu atît să încheie un proiect, cît să adune cît mai multe infor-maţii, în consecinţă, vor urmări mai multe lucruri deodată, spre

deosebire de judicativi care preferă să-şi rezolve trebu-rile pe rînd. Perceptivilor le place să trăiască viaţa aşa cum este, fiind mai puţin preocupaţi să realizeze ceva. în timp ce judicativii sînt neliniştiţi cînd lasă ceva neterminat, per-ceptivii sînt, din contra, neliniştiţi cînd termină ceva, pentru că nu suportă lucrurile definitive şi imuabile. Conform aceloraşi statistici americane, judicativii şi per-ceptivii reprezintă 55%, respectiv 45% din populaţie, pro-centele incluzînd un număr egal de bărbaţi şi femei. JUDICATIVUL PERCEPTIVUL • Preferă să ducă lucrurile la • Preferă să lase lucrurile să bun sfîrşit. decurgă firesc, o dată cu fluxul vieţii. 30 Tipurile de personalitate • îşi fixează termene-limită şi le respectă; se conformează programului stabilit. • Are un sentiment de uşurare după ce s-a luat o decizie, căci poate trece la treabă. • Lucrează mult şi face lucru-rile temeinic; se pregăteşte se-rios pentru orice însărcinare şi iasă lucrurile în ordine cînd a terminat; de obicei nu se poa-te relaxa cîtă vreme are ceva de făcut • îşi planifică şi îşi structurează viaţa, aşteptindu-se ca şi cei din j ur să procedeze astf el; schim -bările îl derutează. • Adesea, se simte presat de timp şi vrea să încheie ce a început. • îi consideră pe perceptivi ne-hotărîţi, versatili şi lipsiţi de ţel. • Ar avea de cîştigat dacă ar fi mai receptiv la nou şi mai flexibil. • Termenele-limită nu-i folo-sesc decît ca să-şi amintească ce-ar trebui făcut; aduce frecvent schimbări programului iniţial. • Amînă deseori luarea unei decizii pentru a strînge cît mai multe informaţii; are un senti-ment de disconfort cînd s-a luat o hotărîre definitivă. • Nu se fereşte de muncă, dar preferă să lucreze cînd are dis-poziţia necesară; nu-i place să se pegătească din timp şi nici să lase lucrurile în ordine. E gata să se relaxeze sau să se distreze chiar dacă mai are tre-buri de făcut. • E mai flexibil şi refuză pro-gramele fixe; se adaptează cu uşurinţă la orice schimbare. • Consideră că are timp bere-chet; preferă să stea şi să vadă ce se mai întîmplă. • îi consideră pe judicativi măr-giniţi, încăpăţînaţi şi rigizi. • Ar avea de cîştigat dacă s-ar strădui să f ie mai organizat şi mai ordonat. Judicativii şi perceptivii sînt atraşi unii de ceilalţi şi în acelaşi timp s-ar strînge de gît! Fiind lipsiţi de spontaneitate şi avînd o viaţă mult prea planificată, judicativii apreciază compania perceptivilor, mereu amuzanţi şi naturali; la rîndul lor, perceptivii beneficiază de spiritul organizatoric ai judica-tivilor. Pe aceasta se şi întemeiază relaţiile dintre ei, la care 31 Personalitate şi temperament perceptivul va contribui prin adaptabilitate şi bună dispo-ziţie, iar judicativul, prin felul eficient în care pune ordine în viaţa amîndurora. Cînd a aflat că soţul ei urma să aibă o deplasare în week-end, Anna, aparţinînd tipului judicativ, a planificat să-şi viziteze două prietene (ambele aparţinînd tipului per-ceptiv). A insistat să fixeze cu fiecare momentul cînd se vor vedea, întrucît voia să-şi noteze totul în agendă, dar amîn-douăperceptivele ezitau să facă promisiuni - una spunînd că «nu ştie precis» ce va face în week-end, cealaltă că «or să mai vorbeascăpînă atunci». Anna a devenit nerăbdă-toare, căci pierduse nu ştiu cît timp la telefon ca să-şi asculte prietenele întorcînd problema pe toate feţele. Pentru căju-dicativii tind să ia repede decizii, ea s-a indispus văzînd cît de nehotărîteşi dezorientate erau cele două, care n-au reuşit pînă la urmă să ajungă la nici o concluzie - lucru ce îl nelinişteşte profund pe tipul judicativ. Cînd au un program foarte strict la serviciu, perceptivilor li se pare ca nu mai pot fi deschişi şi flexibili decît după-ma-sa, în familie, şi în week-end. La serviciu par să împrumute ceva din trăsăturile judicativilor, dar o dată ajunşi acasă de-vin ei înşişi - mai relaxaţi, mai sociabili şi mai spontani. Bryony (o judicativă) abia se mutase în acelaşi apar-tament cu prietenul eiAlan (un perceptiv), că a şi început să-şi noteze în agendă ce aveau de făcut săptămîna viitoare, luna viitoare, ba chiar şi anul viitor. Asta întrecea orice mă-sură pentru Alan, căruia şi la serviciu i se cereau termene stricte şi organizare, dar care în week-end nu-şi făcea nici un plan pînă nu se trezea, iar uneori nici măcar după. Cu cît Bryony insista asupra

programului, cu atît el devenea mai reticent. Voia să-i rămînă cît mai multe varianteposi32 Tipurile de personalitate bile în timpul liber, căci pentru un perceptiv e important să aibă de unde alege. Pînăla urmă, A lan a început să se enerveze, iarBryony s-a simţit înşelată în aşteptările ei. Au căzut de acord că personalităţile lor puternice -perceptivă, respectiv judi-cativă - îi împiedică să convieţuiască şi că ar fi mai bine sase despartă. Inţelegîndu-şi reciproc atitudinea, au reuşit să rămînă în relaţii amicale. Judicativii au tendinţa de a refuza alte informaţii o dată ce au luat o hotărîre. Uneori greşesc procedînd aşa, căci in-formaţiile respective se pot dovedi vitale. Perceptivii, pe de altă parte, continuă adesea să acumuleze informaţii cărora nu le dau pînă la urmă nici o întrebuinţare. Cum ne cunoaştem tipul Să rezumăm ce am aflat în acest capitol despre noi în-şine şi cei din jur. Extravertirea (e) şi introvertirea (i) ne spun ce atitu-dine sau orientare avem faţă de lume: în primul caz sîntem orientaţi spre exterior, în al doilea spre interior. Funcţia senzorială (S) şi cea intuitivă (I) ne spun cum percepem lumea înconjurătoare. Percepţia este unul din modu-rile în care funcţionăm şi de aceea vorbim de Juneţii perceptive. Funcţia reflexivă (R) şi cea afectivă (A) ne spun cum ajungem la judecăţi referitoare la percepţiile noastre. A ju-deca este celălalt mod în care funcţionăm şi de aceea vorbim de funcţii judicative. Atitudinea judicativă (J) şi cea perceptivă (P) ne spun cum funcţionăm mai bine - emiţînd judecăţi sau, pur şi sim-plu, percepînd lucrurile. E vorba şi în acest caz de atitudini faţă de lume. Ne cunoaştem tipul în clipa în care am determinat care din aceste predispoziţii e mai puternică în cazul nostru. Dacă, Personalitate şi temperament de pildă, sîntem extravertiţi mai degrabă decît introvertiţi, senzoriali mai degrabă decît intuitivi, reflexivi mai degra-bă decît afectivi şi judicativi mai degrabă decît perceptivi, atunci tipul nostru este extravertit-senzorial-reflexiv-judi-cativ (eSRJ). Dacă sîntem introvertiţi, intuitivi, afectivi şi perceptivi, aparţinem tipului ilAP. Dar cel mai bine vom înţelege tipurile observîndu-le comportamentul într-o situaţie concretă. Să ne imaginăm opt prieteni în jurul unei mese de restaurant, în momentul în care chelneriţa le aduce desertul - o prăjitură cu vişine. Presupunînd că nu a epuizat deja subiectele care-l inte-resau, extravertitul va vorbi neapărat despre prăjitură, ca şi despre multe altele (cu gura plină dacă este un perceptiv, după ce a înghiţit dacă este unjudicativ). Introvertitul va mînca în linişte dacă este intuitiv-re-Jlexiv sau dacă tocmai a terminat altă discuţie. Dacă e sen-zorial-reflexiv şi n-a ieşit de mult din casă, s-ar putea să vorbească, dar nu despre aceleaşi lucruri ca extravertitul. Senzorialul va observa că prăjitura e cu vişine şi îi va savura gustul. Senzorialul extravertit va face şi remarci asu-pra gustului, chiar dacă sînt perfect banale. Un senzo-rial-judicativ poate mînca întîi pandişpanul şi pe urmă vişinele, dar este mai probabil să le mănînce totuşi «cum se cuvine», adică împreună. Un senzorial-perceptiv nuva ezita să mănînce mai întîi vişinele dacă îi plac foarte mult. Intuitivul s-ar putea să nu bage de seamă că are în faţă o prăjitură cu vişine, dar se va gîndi în mod sigur ce prăjitură va avea la desertul de mîine şi în acelaşi timp va ghici, după atmosfera din jur, că ceilalţi savurează ceea ce mestecă. Reflexivul va reflecta la prăjitura cu vişine. Dacă este un senzorial-reflexiv, va identifica reţeta şi se va gîndi ce alte reţete s-ar mai putea folosi. Intuitivul-reflexiv se va gîndi la complet altceva, cum ar fi posibilitatea să facă Tipurile de personalitate indigestie sau sase îngraşe. Dacă a auzit vreunul din co-mentariile extravertiţilor, introvertitul intuitiv-reflexiv-ju-dicativ va sta puţin pe gînduri şi va spune ceva de genul: «Pe oameni n-ar trebui să-i preocupe atîta mîncarea - în viaţă sînt lucruri mai importante!» Afectivul va resimţi fie plăcere , fie dezgust şi va fi con-vins că toţi cei din jur simt acelaşi lucru. Dacă cineva îi va arăta limpede că nutreşte un sentiment opus, se va ne-linişti la culme. Afectivul-judicativ va încerca să identifice şi apoi să elimine elementul care

acordă importanţă faptelor reale. La rindul lor. Senzorialul (S) . Perceptivul va mînca prăjitura cu plăcere şi va aduna firimiturile cu degetele umezite. vom trece în revistă tipu-rile generate de cele opt predispoziţii.. extravertit. Aceste caracteristici sînt suficient Personalitate şi temperament de evidente ca să le putem recunoaşte atît în noi înşine. Probabil că v-aţi făcut deja o imagine asupra tipului pe care îl reprezentaţi. Profilurile celor 16 tipuri de personalitate înainte de a prezenta profilurile celor 16 tipuri de per-sonalitate. . apelează mai degrabă la sentimente decît la raţiune. Extravertiţii senzoriali. ca şi siguranţa cu care oferă soluţii şi organizează lucrurile îi transformă pe cei aparţinînd tipului elAJ în veritabili lideri.flexibil. pentru ca astfel să puteţi clarifica anumite lucruri aparent dificile. Fiecare tip are anumite trăsături care îl particu-larizează.-* w~i î Tipurile de personalitate şi lucrează împreună cu nenumărate persoane avînd aceleaşi caracteristici. de pildă. el va şti să transmită entuziasmul său celorlalţi. apelează mai degrabă la raţiune decît la sentimente. Aceste scurte descrieri ne permit să ne facem o imagine sumară asupra fiecărui tip de personalitate. pe cînd introvertiţii intuitivi au mai puţine şanse să vină în contact cu oameni de acelaşi tip. pe deasupra. Şi toţi se vor simţi cît se poate de bine. să ne aducem aminte ce caracteristici ne aştep-tăm sa găsim la fiecare tip. Un ilAP este reţinut. I. ceea ce le pro-duce adesea un sentiment de izolare.persoană mai rezervată. O persoană de tip eSRJ. iar dacă este. care vorbeşte cu uşurinţă şi acceptă cu plăcere să colaboreze şi să co-munice cu ceilalţi. este sociabilă..interesat de oameni şi de nevoile lor. trăiesc fe-a~w. acordă mare im-portanţă faptelor şi este priceput în chestiuni practice. Judicativul va dori să le arate tuturor cum se mănîncă firesc şi civilizat o prăjitură cu vişine. Judicativul (J) . preferă să imagineze mereu alte posibilităţi şi se străduieşte să îmbu-nătăţească lucrurile. Intuitivul (I) .este organizat şi îşi îndreaptă efortu-rile spre definitivarea proiectelor. dă multă atenţie problemelor oamenilor şi este flexibil. Reflexivul (R) .trăieşte în prezent. îi plac lucrurile bine definite şi măsurabile. Afectivul (A) .ia decizii folosindu-se de logică şi ana-liză.tulbură armonia grupu-lui. cît şi la cei din jur: Extravertitul (e) . Altă chestiune ar fi frecvenţa de apariţie a fiecărui tip în masa populaţiei. în continuare. care vorbeşte mai puţin şi are nevoie de mai multă singurătate. Extravertitul afectiv-judicativ va merge pînă acolo încît să-i întrebe pe nemulţumiţi: «Cine vrea pandişpanul şi cine vrea vişinele ?» şi se va oferi să facă schimbările necesare (indiferent de ceea ce preferă el însuşiA pentru ca toţi să aibă ce le place şi sase instaleze pacea. deschis schimbărilor şi noului în general. iar capacitatea de a vorbi coerent şi convingător îi va face pe oameni să reacţioneze pozitiv la ideile lui. Introvertitul (i) . După ce veţi citi mai jos despre tipul dumnea-voastră. Tipul elAJ extravertit-Intuitiv-Afectiv-Judicativ deschis • creativ • interesat de oameni • organizat Felul cald şi protector în care se poartă cu oamenii.persoană mai deschisa.creativ şi orientat spre viitor. Perceptivul (P) . Dacă un elAJ crede în ceva. creativ. citiţi şi despre tipul care vi se opune. face uz de logică şi este bine organizată. de pildă. elAJ reacţionează cu promptitudi-ne la problemele celorlalţi. ceea ce le sporeşte popularitatea. îi va cere chel-neriţei să propună alt desert.

servesc drept model oamenilor. preluînd grijile celorlalţi. iar nota de plată este probabil pe măsură. Asta înseamnă că vor fi întotdeauna înconjuraţi de lume. este posibil ca sentimentul puternic al dăruirii de sine să nu i-o îngăduie. Se simt atraşi de problemele religioase şi spirituale şi fac adesea parte din grupuri de această natură. Ei sînt atraşi de radio. căci se implică personal în tranzacţii. Adesea. un elAJ se poate epuiza din punct de vedere emoţional. Tipul aces-ta e cît se poate de sociabil. ilAJ se implică în problemele celor din jur şi 38 Tipurile de personalitate vor neapărat să contribuie la dezvoltarea lor psihologică. Din acest motiv. înjur de 4% din întreaga populaţie sînt persoane elAJ şi. că priveşte orice situaţie în mod logic şi că ia în considerare orice informaţie nouă înainte de a lua o decizie. şi de aceea va face tot ce îi stă în putinţă pentru a le evita. Cauza aces-tui lucru poate fi timpul insuficient pe care îl alocă fiecărui proiect. dar şi că vor trebui să asculte problemele tuturor. TelePersonalitate şi temperament fonul îi sună încontinuu. Un elAJ invită pe toată lumea la el acasă. Persoanele de tip elAJ se simt cel mai bine în compania altor oameni. că deţine datele reale ale oricărei probleme. îşi primeş-te oaspeţii cu braţele deschise şi le oferă o masă bună. contabilitatea. Un elAJ are întotdeauna o viaţă plină. iar detaliile practice pur şi simplu îi demoralizează. sînt simpatizaţi deopotrivă de colegi şi elevi. II. Cum singurătatea îndelungată le deprimă. adesea. elAJ fiind antrenaţi în slujbe care implică un contact direct cu oamenii. Cu asemenea calităţi excepţionale în ceea ce priveşte relaţiile interumane. televiziune şi alte instituţii mass-media şi sînt foarte buni agenţi de vînzări. . Dacă ajung profesori. Oricare dintre tipurile psihologice poate fi afectat de ne-cunoaşterea caracteristicilor contrare. Sînt buni psiho-terapeuţi. Deşi în acel moment va avea nevoie de refacere. cum ocupaţiile lor diferă. Tipul ilAJ i ntrovertit-l ntuitiv-Afectiv-J ud icativ rezervat • creativ • interesat de oameni • organizat Sentimentele persoanelor aparţinînd acestui tip sînt foar-te puternice. Partea ad-ministrativă a oricărei slujbe îi irită.Aceste calităţi determină de multe ori succesul profe-sional. asigurările sau domeniul bancar nu îi atrag. nu prea există şanse ca mulţi să lucreze în acelaşi loc. Funcţia lor afectivă puternică îi va face să se identifice cu aceste proble-me şi să şi le însuşească. elAJ vor atrage oamenii în mod firesc. Conflictele şi lipsa armoniei la serviciu sau acasă îl supără. se vor grăbi să-şi programeze cît mai multe întîlniri. riscînd să aibă o existenţă agitată. Rareori îi vorbeşte de rău pe ceilalţi. căci se implică pînă la capăt în bucuriile şi necazurile celor din jur şi în di-ferite proiecte. Numărul femeilor aparţinînd aces-tui tip este mai mare decît al bărbaţilor. Tipul elAJ trebuie să se asigure că nu se precipită.

Unii scriu din pură plăcere sau ca parte integrantă a vieţii lor profesionale ori sociale. Probabil că un ilAJ va întîlni puţini indivizi din categoria sa. că priveşte lucrurile în mod logic şi că ia în considerare orice informaţie nouă înainte de a lua o decizie. E greu de explicat cum şi de ce au reprezentanţii acestui tip astfel de premoniţii. Persoanele de tip ilAJ au nevoie de slujbe în care să-şi folosească talentul de a scoate la suprafaţă tot ce este mai bun în ceilalţi. Te poţi bizui întotdeauna pe un ilAJ. Bineînţeles că nu toţi reuşesc să-şi cîştige existenţa scriind. dar cam reci. III. de asemenea. astfel că elAP . căci el nu-şi dezvăluie sentimentele decît apropiaţilor. Cei din preajma lor se simt încurajaţi de aceas-tă atitudine plină de viaţă şi de bunăvoinţă. femeile deţinînd majoritatea. ceea ce îi poate determina să-şi aleagă o carieră în acest domeniu. Un ilAJ e capabil să treacă rapid în revistă nenumărate posibilităţi şi adesea re-simte acut atît criticile ce i se aduc. să se asigure că deţine datele reale ale oricărei chestiuni. în general. alţii sînt implicaţi în editoria-listică. în care poate avea încredere. de care încearcă să se ferească. Detestă să-şi încalce promisiunile şi încearcă din răsputeri să evite acest lucru. se simt bine în învăţămînt sau în alte profesiuni care implică grija faţă de oameni. dar în scris au o fluenţă uimitoare şi o mare capacitate de a comunica. cert este că mulţi posedă calităţi extrasenzoriale. Tipul elAP extravertît-Intuitiv-Afectiv-Perceptiv deschis • creativ • interesat de oameni •flexibil Persoanele de acest tip tind să aibă o viaţă plină şi va-riată. adesea urmînd mai multe cariere de-a lungul exis-tenţei lor. de artele plastice şi de muzică. In realitate. cît şi prezenţa stărilor conflictuale. datorită minţii lor imaginative şi ingenioase. în ultima clipă. aşa că se vor îndrepta adesea către psihiatrie sau psihologie. iar elevii lor ştiu că vor fi sprijiniţi şi încurajaţi să-şi împlinească po-tenţialul. de a imagina şi de a visa. capabili de o carieră universitară. care de obicei se adeveresc. Un ilAJ ar trebui să nu-şi piardă prea mult timp disecînd problemele. De obicei. dimpotrivă. însă pe cele mai adînci şi mai complexe nu le pot ex-prima şi împărtăşi celorlalţi. spre binele celor din jur. Este foarte probabil ca ilAJ să fi fost ei înşişi stu-denţi străluciţi. este punctual la întîlniri şi se ţine de cuvînt. Persoanele de tip ilAJ reprezintă doar 1 % din populaţia globului. Adesea. oamenilor li se pare că ilAJ sînt persoane plăcute. Cîte un extravertit intuitiv mai perspicace poate percepe instinctiv această bogată viaţă in-terioară. pe care îi va recu-noaşte totuşi după interesele lor bine precizate. un ilAJ are premoniţii cu totul speciale. se pot îndrepta spre aproape orice îi atrage. Lucrează cu plăcere şi entuziasm şi. Se simt totodată atraşi de religie şi spiritualitate. ei nu sînt reci deloc. La serviciu respectă termenele de lucru -nu-i place să facă nimic în grabă. E conştiincios şi perseverent şi uneori dorinţa lui de a duce orice la bun sfîrşit întră în conflict cu nevoia de a reflecta. Mulţi ilAJ sînt scriitori. sînt stăpîniţi de sentimente puter-nice. Ceea ce îi fascinează însă cu adevărat este natura umană.Totuşi nu mulţi beneficiază de calităţile tipului ilAJ. Le este mai greu să se exprime verbal. găsind astfel o modalitate de a transmite şi celorlalţi gîndurile şi sentimentele lor pro-funde. ajutîndu-1 pe tipul ilAJ s-o aducă la lumină. căci îşi îndepli-neşte obligaţiile cu promptitudine. Sînt interePersonalitate şi temperament saţi.

Atîta timp cît «au pus mîna» pe un nou proiect şi sînt înconjuraţi de per-soane înţelegătoare. şi doar micile detalii practice vor mai trebui puse la punct. următorul pas fiind acela de a-i implica şi pe alţii. este capabil mai degrabă să înceapă decît să finalizeze ceva. îşi susţine atît de convingător cauza. iar agenda telefonică îi este pli-nă. Pentru că este oricînd gata să se implice. Cei din jur ştiu că pot apela la el oricînd au nevoie să fie puşi în legătură cu cineva.un senzorial . IV. Tipurile de personalitate Orice ar întreprinde. ceea ce duce uneori la supraîncărcare şi la stări de-presive. pe cît mai mulţi. încercînd să asimileze toate informa-ţiile noi. între altele deoarece tinde să cumpere frecvent articole luxoase şi foarte scumpe. în general. în afaceri îşi încurajează colegii şi subordonaţii. Nu cruţă nici un efort pentru a-şi prezenta apoi proiectele atît verbal. Actoria e alt dome-niu care li se potriveşte. sînt interesaţi totodată de psihologie şi. de educaţie. evitînd să se plaseze în postura de şefi auto-ritari. Un om de acest tip se simte adesea epuizat pentru că dă o importanţă exagerată evenimentelor cotidiene. Tipul ilAP introvertit-Intuitiv-Afectiv-Perceptiv rezervat * creativ • interesat de oameni 'flexibil Un ii AP este o persoană ieşită din comun. Deţin vaste cunoştinţe pe care le transmit şi celorlalţi. Ca partener. el AP sînt mai degrabă atraşi de tot ce presu-pune interacţia cu oamenii. Bărbaţii şi femeile din această categorie atrag fără nici un efort.să se ocupe de chestiunile practice. că deţin datele reale ale oricărei chestiuni. ca profesori sau . de o sensibi-litate cu totul aparte şi cu intuiţii neobişnuite. dacă nu are şansa ca altcineva . Adoră să vină cu idei inedite în afaceri şi să iniţieze proiecte noi. minunatul proiect va pieri. Deşi se pot ocupa temporar şi de activităţi practice. în sfîrşit. dar unei persoane cu o pronun-ţată componentă judicativă i se va părea imprevizibil. Mintea Personalitate şi temperament lui lucrează neîncetat. Prin urmare.sînt de obicei foarte populari. De obicei are nenumărate cunoştinţe. că privesc totul în mod logic. Datorită mobilităţii lor. Un zîmbet. un el AP trebuie să stabilească re-iaţii cu oamenii. este blînd şi plăcut. tipul elAP are umor. astfel că tipurile mai organizate se întreabă adesea de ce un proiect atît de promiţător sfîrşeşte atît de jalnic. Deşi e foarte receptiv în privinţa oa-menilor. Cînd însă proiectul va demara. făcîndu-i să-i acorde tot sprijinul. se simt mulţumiţi. Se vor descurca minunat în acti-vităţile de vînzare şi de publicitate. că nu-şi amînă hotărîrile la nesfir-şit şi că respectă termenele. cu şanse de succes datorită adaptabilităţii şi capacităţii lor de a improviza. încît îi en-tuziasmează pe toţi. Reprezentanţii acestui tip trebuie să se asigure că nu se precipită. cît şi în scris. poate să-şi interpreteze greşit percepţiile. nu dă acelaşi randa-ment. Cam 4% din întreaga populaţie aparţine tipului elAP. este foarte probabil ca elAP să se întîlnească frecvent cu oameni de acelaşi tip. lucrînd pe cont propriu. Un elAP este un bun partener de viaţă pentru un alt perceptiv. consumă prea multă energie şi adesea are nevoie de încurajările celor-lalţi pentru a nu claca. tipul elAP îşi va pierde răbdarea şi interesul. o ocheadă şi un sărut îşi croiesc drum ime-diat spre inima celuilalt. Reprezentanţii acestui tip se dăruiesc cu generozitate cîte unei sarcini care îi interesează.

publicişti. în viaţa de zi cu zi pot părea retraşi şi nesociabili, astfel că mulţi îi judecă greşit. Aceşti oameni au convingerea că trebuie să contribuie la bunăstarea celor din jur şi se implică din tot sufletul în nenumărate proiecte, fiind permanent în criză de timp. Sînt deseori în întîrziere, căci organizarea lor lasă de dorit - de obicei datorită neputinţei de a aloca fiecărui lucru timpul 42 Tipurile de personalitate necesar. Cei toleranţi se pot învăţa cu ideea că un ilAP întîr-zie mereu, dar cei cu simţ organizatoric socotesc acest lucru inacceptabil. Idealurile tipului ilAP intră cîteodată în conflict cu reali-tăţile vieţii cotidiene. Dacă îşi alege un partener realist, «cu picioarele pe pămînt», acesta se va ocupa probabil de micile detalii practice ale vieţii. Dar dacă partenerul îi seamănă, cei doi îşi vor petrece timpul schimbînd idei şi concepte pe care nu le vor pune niciodată în practică. în copilărie, ilAP asimilează cu uşurinţă informaţii şi cunoştinţe, fiind de obicei elevi buni. Munca de cercetare li se potriveşte, căci le place să acumuleze date; de aseme-nea, sînt atraşi de tot ce are legătură cu fiinţa umană. Sînt buni consilieri, psihiatri şi psihologi şi sînt adesea interesaţi de domeniul religios şi spiritual. Au simţ muzical şi artistic. Au talent pentru limbi, inclusiv pentru limbajul compute-rului. Dacă se vor îndrepta spre lumea afacerilor, vor avea succes în măsura în care se vor simţi răspunzători de bunăstarea salariaţilor - de pildă, ca şefi de personal. Credinţa în bine şi frumos a unui ilAP este adesea umbrită de melan-colie. El percepe acut partea întunecată a vieţii, ceea ce îl cufundă în stări depresive chinuitoare; în aceste momente, preferă să se izoleze. Numai un partener înţelept şi profund va putea să-1 înţeleagă. Viaţa unui ilAP este o continuă căutare de sens şi, cum rareori întîlneşte oameni de acelaşi tip cu el, are un senti-ment de izolare. Convins că are de dăruit lumii ceva unic, tipul ilAP devine profund frustrat cînd nu-şi poate împlini menirea. Dacă sînteţi de acest tip, trebuie să vă asiguraţi că nu pierdeţi prea mult timp disecînd problemele, că deţineţi da-tele reale ale oricărei chestiuni, că priviţi lucrurile în mod logic, că nu vă amînaţi la nesfîrşit deciziile şi că respectaţi termenele. Personalitate şi temperament Cam t-2 % din populaţie aparţine tipului ilAP; majo-ritatea sînt femei - un motiv în plus pentru a le spori senti-mentul de singurătate şi neasemănare cu cei din jur. V. Tipul elRJ extravertit-Intuitiv-Reflexiv-Judicativ deschis • creativ • logic • organizat Oamenii de acest tip sînt sinceri, direcţi şi foarte comu-nicativi. Cel mai adesea spun lucrurilor pe nume. Persoanele mai rezervate îi pot considera agresivi, dar în fond este vor-ba doar de nevoia de a explica şi a clarifica lucrurile. Au o capacitate organizatorică excepţională, mai ales cînd se pune problema folosirii eficiente a timpului şi a oamenilor. Din acest motiv sînt adesea numiţi în posturi manageriale. Mulţi elRJ fac din muncă scopul vieţii lor, nu-şi cruţă eforturile şi pretind celorlalţi să se

comporte la fel. Cînd constată că cineva nu-şi îndeplineşte sarcinile, îi suprave-ghează şi îi verifică munca. Pentru că sînt vorbăreţi, se exprimă cu uşurinţă şi au în-credere în forţele lor, elRJ sînt consideraţi realişti şi cu simţ practic. Cei din jur îşi dau rareori seama că trăsătura lor dominantă este imboldul de a crea, de a inova, de a întreprinde ceva inedit. Prea puţin interesaţi de rutina administrativă şi de detalii, elRJ se vor strădui totuşi să le acorde atenţie dacă servesc scopului lor final. Urcă de obicei repede treptele ierarhiei manageriale, ajungînd uşor în posturi de conducere, adesea foarte înalte. Majoritatea sînt lideri înnăscuţi, bucuroşi să dea instrucţiuni şi să vorbească în public. Uneori subordonaţii îi consideră prea autoritari. Cînd li se cere părerea, elRJ vin întotdeauna cu soluţii logice. Numai ceea ce este logic are valoare în ochii lor. Firile emoţionale nu prea au trecere în faţa acestui tip, dar 44 Tipurile de personalitate dacă un lucru îi este înfăţişat şi din unghi logic, nu numai emoţional, atunci va primi atenţia şi simpatia cuvenite. Naturi foarte independente, elRJ ţin să planifice totul dinainte şi să controleze perfect ce fac şi cînd fac. Tipurile rezervate, sensibile şi mai puţin organizate îi pot considera dominatori şi agresivi, aşa că elRJ ar trebui să-i trateze pe aceşti oameni cu mai mult tact. Bărbaţii elRJ par să fie acceptaţi de societatea noastră mai uşor decît femeile. în viaţa domestică, atît bărbaţii, cît şi femeile se aşteaptă ca întreaga familie să-i susţină şi să fie bine organizată. Dacă problemele de acasă îi solicită prea mult, devin irascibili, întrucît au nevoie de stimuli adecvaţi firii lor creative. Persoanele aparţinînd acestui tip trebuie să se asigure că nu se precipită, că deţin datele reale ale oricărei chestiuni, că nu nesocotesc sentimentele celorlalţi şi că ţin seama de orice informaţie nouă înainte de a lua o hotărîre. Şansele ca elRJ să întîlnească multe persoane de ace-laşi tip vor fi mici, pentru că toţi (reprezentînd cam 4% din populaţie) sînt prea ocupaţi să-şi pună planurile în aplicare! Oricum, vor întîlni mai curînd bărbaţi decît femei. VI. Tipul ilRJ introvertit-Intuitiv-Reflexiv-Judicativ rezervat • creativ • logic • organizat Datorită spiritului lor creativ şi receptiv la nou, ilRJ sînt întotdeauna antrenaţi într-un proiect sau altul. Adesea, nu sînt mulţumiţi nici cînd lucrurile merg bine şi găsesc negreşit o cale de a aduce îmbunătăţiri. Le place să-şi vadă planu-rile puse în aplicare. La serviciu vor fi probabil consideraţi nişte originali atraşi de viitor şi de organizarea lui. Tendinţa lor de a aduce schimbări şi îmbunătăţiri la toate nivelurile este susţinută Personalitate şi temperament de calităţi organizatorice deosebite şi de capacitatea de a-şi duce la bun sfîrşit proiectele.

Chestiunile mărunte ale vieţii zilnice de familie, ca şi ocaziile sociale îi lasă reci. De aceea sînt consideraţi nepoli-ticoşi şi vădit elitişti, cînd de fapt ei pur şi simplu nu se pot concentra asupra detaliilor domestice ale existenţei. De ne-numărate ori, observaţiile şi sugestiile originale pe care le fac în public par deplasate şi stranii în ochii celorlalţi pentru că nu sînt înţelese. Adesea au dificultăţi de comunicare din cauza firii foarte rezervate şi pentru că gîndirea lor creativă rămîne un proces interior. Raţiunea e foarte importantă pentru un ilRJ şi tot ceea ce face - chiar distracţia şi jocul - trebuie să aibă o logică. Dacă ceva i se pare logic şi realizabil, se va strădui din răsputeri să-1 pună în practică. Persoane independente, ilRJ îşi urmează netulburaţi dru-mul singular, creînd sisteme bazate pe clasificări şi pe de-ducţii, cărora sînt oricînd capabili să le demonstreze meri-tele. Deşi preferă să-şi folosească propriile idei, pot înţelege şi analiza şi ideile altora, pe care le prezintă apoi într-o ma-nieră accesibilă. La serviciu sînt de obicei foarte preţuiţi pentru că oa-menii de tipul lor sînt rari şi pot lucra aproape în orice dome-niu atîta timp cît se ocupă de proiecte de viitor. Au un simţ critic ascuţit şi pot fi încăpăţînaţi. Se pricep să lucreze la com-puter şi pot crea noi sisteme; preferă să se ocupe de o mai bună utilizare a oamenilor decît a mijloacelor de producţie. Dacă are ca partener un intuitiv, tipul ilRJ îi va împăr-tăşi probabil multe din ideile şi gîndurile sale; un partener cu mai mult simţ practic s-ar putea să nu înţeleagă aceste idei şi gînduri, în schimb îi va spune dacă au sau nu vreo aplicabilitate. Persoanele de tip ilRJ trebuie să se asigure că nu pierd prea mult timp disecînd problemele, că deţin datele reale 46

Tipurile de personalitate ale oricărei chestiuni, că nu nesocotesc sentimentele celor-lalţi şi că ţin cont de orice informaţie nouă înainte de a lua o hotărîre. Doar 1 % din populaţie este de tip ilRJ, ceea ce îi poate face pe aceşti oameni să se simtă cam singuri. Numărul băr-baţilor este mai mare ca al femeilor. VII. Tipul eIRP extravertit-Intuitiv-Reflexiv-Perceptiv deschis • creativ • logic 'flexibil Reprezentanţii acestui tip se implică în nenumărate ac-tivităţi, au o varietate impresionantă de preocupări şi iniţiază multiple proiecte. Imensa lor capacitate de a «produce» idei atinge tot ce întîlnesc în cale. Au capul plin de idei şi sînt mereu inspiraţi. Obişnuiesc să sară încontinuu de la un pro-iect la altul, modificîndu-şi ideile pe măsură ce absorb informaţii noi. Cei din jur, mai ales judicativii, se simt adesea deconcer-taţi: obiceiul tipului eIRP de a-şi schimba punctul de vedere cînd tocmai se ajunsese la un consens îi derutează. Adevărul este că eIRP sînt atît de prolifici şi gîndesc cu atîta repezi-ciune, încît prea puţini reuşesc să-i

Se pricep să inventeze fel de fel de gadgeturi nostime. predomi-nînd bărbaţii. Pen-tru că nu-i interesează mărunţişurile vieţii casnice. 47 Personalitate şi temperament Dacă n-au libertate la serviciu sau dacă sînt constrînşi la o viaţă de familie ritualizată şi repetitivă. Se pricepe totuşi de minune să le insufle viaţă. modificîndşi corespunzător ve-chile gînduri şi decizii. căci nimeni nu le poate ţine piept. Adesea. avînd sentimentul că totul în viaţă este sortit schimbării. Celelalte tipuri s-ar putea să nu-i înţeleagă şi să îi creadă incapabili de dăruire. care adesea nu le pot urmări raţionamentele complexe. iar asta înseamnă că viaţa lor de familie nu e niciodată plicticoasă. că nu-şi amînă hotărîrile la nesfîrşit şi că respectă termenele. Persoanele de acest tip trebuie să se asigure că nu se precipită. eIRP se simt. eliminînd tot ce e nesemnificativ. sînt foarte sociabili şi au în general o bună dispoziţie molipsitoare. sub forma mai multor proiecte diferite cărora să li se dedice simultan. Acasă. eIRP nu sînt de obicei un model de ordine şi cu-răţenie. sînt capabili să argumenteze în favoarea a orice. Pentru că nu se ocupă în mod sistematic de micile detalii practice. adînc frustraţi şi pot avea stări depresive. cînd ideile lui sînt pe punctul să se realizeze . dar ştiu să însufleţească mediul în care trăiesc.rămînînd doar cîteva detalii practice de rezolvat -. Pe măsură ce asimilează informaţii şi idei noi. Sînt întotdeauna cu un pas înaintea celorlalţi. nu ca pe un set rigid de circumstanţe necesitînd o reacţie spe- . tipul eIRP îşi pierde orice interes şi vrea să treacă la ceva nou. Cam 4% din populaţie aparţine tipului eIRP. Cu logica lor impecabilă. La serviciu şi în societate sînt o prezenţă plăcută. îi pun la treabă pe ceilalţi. multe dintre ideile lui bune rămîn în suspensie. Un eIRP se pricepe să-şi prezinte ideile într-o manieră care-i determină pe ceilalţi să le preia imediat. că nu nesocotesc sentimentele celorlalţi. Avînd nenumăraţi prieteni şi cunoştinţe. Fac asta cu uşurinţă şi plăcere. iar cînd încep să vorbească devin fascinanţi. eIRP au şanse mari să întîlnească oameni de tipul lor. Viii. că deţin datele reale ale oricărei chestiuni. Motivul este capacitatea lor de a reţine cu uşurinţă date deTipurile de personalitate spre un anumit subiect. Tipul iIRP introvertit-Intuitiv-Reflexiv-Perceptiv rezervat • creativ * logic •flexibil Reprezentanţii tipului iIRP îşi construiesc opiniile lo-gic şi raţional şi sînt consideraţi de obicei foarte inteligenţi. Privesc problemele ca pe nişte situaţii care se nasc şi evoluează. fără să ştie de ce. Ei au nevoie de varietate şi de provocare în viaţă. Vechiul proiect are toate şansele să eşu-eze dacă nu e dus la îndeplinire de altcineva.urmărească. preferind să lase în seama altora acest aspect. Nu se gîn-deşte însă dacă ele pot fi puse în practică. ilRP îşi ajustează tabloul mental. Ştiu cum să se joace cu copiii pentru a-i stimula să gîndească.

sînt consideraţi surse inepuizabile de infor-maţii. sînt toleranţi. există pu-ţine şanse ca iIRP să întîlnească mulţi oameni similari. . că nu nesocotesc sentimentele celorlalţi. Tipul eSRJ extravertit-Senzorial-Reflexiv-Judicativ deschis • practic • logic • organizat Persoanele aparţinînd tipului eSRJ sînt «cu picioarele pe pămînt». Din această cauză. eSRJ sînt întotdeauna la cu-rent cu ultimele noutăţi în materie de afaceri sau de poli-tică. tipul eSAJ. Adesea sînt cititori împătimiţi. despre care află mai ales din discuţiile cu cei din jur. că deţin datele reale ale oricărei chestiuni. ca şefi. o sprijină. ilRP nu se im-plică prea mult în viaţa de familie şi în cea socială. sînt în ge-neral satisfăcuţi cînd lucrează în cercetare. Cum ilRP trăiesc în universul abstract al conceptelor. astfel că cei din jur se întreabă pe ce lume sînt! Sînt într-o lume a lor . Tipul eSRJ îşi impune anumite standarde şi se aşteaptă ca ceilalţi să procedeze la fel. că nu-şi amînă hotărîrile la nesfîrşit şi că respectă termenele. Dacă are impresia că o idee se poate concretiza într-un produs util. iar la serviciu. dacă nu. Nu Personalitate şi temperament le place să-şi organizeze şi să-şi îngrijească mereu casa şi nici nu înţeleg rostul acestor ocupaţii. Spre deosebire de opusul lor. Nu sînt făcuţi pentru slujbele de rutină. ei pot părea retraşi. nu numai deprinderile practice. fără a da răspunsuri imediate. So-cietatea noastră îi acceptă cu mai multă uşurinţă pe bărbaţii ilRP decît pe femeile de acelaşi tip. vor să se înconjoare cu oameni productivi şi de încre-dere. iar pe de alta atenţia le e captată mereu de ceva nou. Cum doar 1% din populaţie este de acest tip. ne-deranjînd-i dezordinea din casă sau mesele neregulate.şi lasă lumea «reală» sa-şi vadă de treburile ei. astfel că ştii la ce să te aştepţi din partea lor. ce devorează carte după carte. presupunînd că se găsesc persoane capabile să le finalizeze. Spun lucrurilor pe nume. deoarece pe de-o parte noţiunile cu care lucrează sînt prea abstracte şi cumva nebuloase. detaşaţi şi excentrici. La rîndul lor. o respinge. Ideile şi teoriile au valoare în ochii lui doar dacă p ot fi puse în practică. socotind-o utopică. ale copiilor lor. mai ales că au tendinţa să ducă o viaţă solitară. Sînt totdeauna la curent cu ceea ce se petrece în jurul lor pentru că obişnuiesc să se afle în miezul evenimentelor. unde pot îmbogăţi permanent o descoperire cu date noi. în schimb. se strădu-iesc să dezvolte capacităţile intelectuale. care cer stăpînirea detaliilor practice. viguroase şi practice. Datorită firii lor deschise. Reprezentanţii acestui tip trebuie să se asigure că nu pierd prea mult timp disecînd problemele. IX.cifică. iar compania familiei îi bucură. Dificultăţile apar cînd trebuie să-şi pună ideile în prac-tică. ci pentru cele care presupun studiul minuţios al tuturor cone-xiunilor unei probleme. Cu toate acestea. căci pot da nenumărate detalii relevante despre aproa-pe orice. Deşi un ser-viciu pe măsura capacităţilor lor e greu de găsit. care sînt considerate oarecum lipsite de feminitate şi nonconformiste. ideile lor sînt puse adesea pe seama altora.

Temeinici şi meticuloşi. poţi fi sigur că îşi vor duce întotdeauna proiectele la bun sfirşit. Se dovedesc buni administratori. De asemenea. Reprezentanţii tipului eSRJ se dovedesc părinţi şi par-teneri stabili. deşi cam severi. Formează coloana vertebrală a multor insti-tuţii tradiţionale. Sînt orga-nizatori desăvîrşiţi. ceea ce-i face să se detaşeze net într-o mulţime. e unul dintre motivele pentru care se simt atît de bine în lumea materială. Sînt sistematici şi hotărîţi. Reprezentanţii acestui tip îşi trăiesc viaţa concentrîndu-se asupra etapelor pe care le au de parcurs ca să aducă la înde-plinire cîte o sarcină. cu fermitate şi hotărîre. preferă să rănească sentimentele cuiva decît să lase o problemă nerezolvată. cei din jur îşi dau curînd . A primi responsabilităţi e foarte important pentru tipul iSRJ. Astfel îşi petrec cea mai mare parte a vieţii. Se descurcă bine şi în afaceri sau în finanţe.cei incapabili să-şi asume respon-sabilităţi sînt condamnaţi tară drept de apel. iar capacitatea de a finaliza proiectele îi face foarte potriviţi pentru o profesiune în domeniul comercial. Persoanele eSRJ trebuie să se asigure ca nu se precipită. Cei din familie ştiu la ce să se aştepte din partea lor. deşi nu se feresc să spună lucrurilor pe nume. iar cei cu firi mai complexe. Jude-căţile lor sînt tranşante . înclinaţi spre abstracţiuni. Acasă sau la serviciu. Nu se simt atraşi de ezoterisme sau de teorii încîlcite. văzîndu-şi liniştiţi de treabă. injustiţie şi în contabilitate. so-cotindu-i rigizi şi oarecum mărginiţi. S-ar putea ca ceilalţi să nu le recunoască meritele. să dea rezolvări logice problemelor prac-tice şi să respecte procedurile. Deşi par cîteodată greu de abordat din cauza firii lor re-zervate. Participă de obicei la o sumedenie de pro-iecte comunitare. In comitete şi în consilii. Nimic nu-i abate din drum cînd sînt convinşi că urmăresc un obiectiv corect şi iau oricînd cuvân-tul. îi consideră cam rudimentari. că nu ignoră posibilităţile ulterioare. Aproximativ 14% din populaţie este de tip eSRJ.Tipurile de personalitate Vorbesc curgător şi în cunoştinţă de cauză. în aceste zone profesio-nale e întotdeauna nevoie de oameni capabili să ducă singuri la capăt o treabă. căci se adaptează uşor unei vieţi simple şi stricte. obţinînd adesea sume impor-tante. în care preferă să joace un rol cît mai activ. pe care le investesc cu pricepere. Tipul iSRJ introvertit-Senzorial-Reflexiv-Judicativ rezervat 'practic • logic • organizat îi întîlnim pe iSRJ mai ales în domeniul bancar. îşi petrec ore întregi trecînd în revistă detalii cu care alţii şi-ar pierde imediat răb-darea. aşa că oamenii aceştia se vor întîlni frecvent între ei. mai ales dacă se simt răspunzători pentru ceea ce fac. pot fi des întfl-niţi în instituţiile militare. în asi-gurări. că nu nesocotesc senti-mentele oamenilor şi că ţin cont de orice informaţie nouă înainte de a hotărî ceva. verifică şi coordonează da-tele concrete cu infinită atenţie. Personalitate şi temperament X. Le place să aibă o casa ordonată şi bine întreţinută şi o fami-lie pe măsură. li se oferă adesea preşedinţia. Ajung cu uşurinţă în posturi manageriale înalte. conştienţi de responsabilităţile lor şi gata oricînd să-şi facă datoria. nu le place să-şi complice viaţa. pentru a-şi pleda cauza. Candizi şi sinceri. căci ştiu să profite la maxi-mum de timp şi au grija ca subordonaţii lor să facă la fel. Sînt foarte conştiincioşi cînd supervizează ceva.

Pentru că tind să se «adune» cu persoane de acelaşi tip (şi cu eSRJ). Pot deveni asistenţi medicali. deseori sînt activi în cadrul Bisericii. rutina joacă un rol esenţial în viaţa lor. Preferă să-şi petreacă timpul liber într-un cadru organizat. Numărul bărbaţilor este mai mare ca al femeilor. unde se do-vedesc cooperanţi şi activi. brodind la nesfîrşit pe tema vieţii familiei lor sau a co-legilor de serviciu. bărbaţii sînt nişte părinţi iubitori. elAP. căci li se pare că au devenit inutile. în schimb. ca le gătesc ceva bun. «cu picioarele pe pămînt» şi organizaţi. Toţi iRSJ sînt puter-nic legaţi de familie şi orice membru al acesteia se poate bizui pe ei. îi găsim adesea în diverse comitete locale. cum ar fi cluburile şi alte aseme-nea structuri. La rîndul lor. că nu nesocotesc sentimentele celorlalţi şi că ţin cont de orice informaţie nouă înainte de a lua o hotărâre. este gata oricînd să dea detalii precise despre munca lui.seama că sînt oameni pe care te poţi baza. De obicei. La serviciu. Mulţi nu ştiu să-i preţuiască: s-au obişnuit într- . ca şi despre hobby-urile trecute şi prezente. eSAJ sînt foarte sociabili şi adoră să vorbeas-că. Cel puţin 6% din populaţie aparţine tipului iSRJ. distracţia şi posibilităţile nelimitate nu j oacă un rol important în viaţa 52 Tipurile de personalitate lui. Nu aspiră de obicei la o carieră profe-sională. Deşi s-ar putea pregăti pentru cariere strălucite. Xr. Grupu-rile ezoterice nu-i atrag. că se interesează cum o duc sau că efectiv îi îngrijesc. au perma-nent grijă de alţii. Un iSRJ nu poate fi niciodată «sufletul» unei petreceri -rolul acesta revine tipului opus. Sînt excepţionali ca agenţi de vînzări. iSRJ nu se simt izolaţi. aşa că îşi aleg profe-siuni de un anumit gen. trecînd uneori prin adevărate crize cînd copiii cresc mari şi părăsesc căminul. iSRJ vin şi pleacă la ore fixe. Femeile care nu pot avea copii suferă mult şi sînt profund dezamăgite. căci se implică din tot sufletul în tranzacţii. dar iSRJ pro-fită de orice sursă pentru a memora tot felul de informaţii. Per-soanele aparţinînd altor tipuri nu prea văd rostul acumulării unor date fără vreo legătură evidentă între ele. eSAJ preferă să se pună în slujba celorlalţi. Femeile iSRJ tind să-şi găsească împlinirea în rolul tra-diţional de soţie şi mamă. recepţionai sau orice presupune un ajutor de ordin practic dat semenilor. Sursele lor de informaţie sînt ziarele. profesori. iar dacă îşi iau o slujbă se simt oarecum vinovate că îşi neglijează îndatoririle casnice. Reprezentanţii acestui tip trebuie să se asigure că nu pierd prea mult timp disecînd problemele. radioul şi televiziunea. că nu ignoră posibilită-ţile ulterioare. Tipul eSAJ extravertit-Senzorial-Afectiv-Judicativ deschis 'practic * interesat de oameni • organizat Cei mai mulţi îi simpatizează pe eSAJ pentru că sînt plini de căldură. Femeile sînt foarte mulţumite de rolul lor casnic şi adesea încearcă să-1 amplifice. Inspiraţia.indiferent că-i ajută să-şi scoată haina cînd vin acasă. Tipul acesta ştie să-i facă pe oamenii din preajmă să se simtă Personalitate şi temperament protejaţi . Acasă ori la serviciu. reţinîndu-şi pe cît pot membrii familiei acasă. învăţători. citite regulat şi metodic.

pe ei îi lasă reci. Reprezentanţii acestui tip trebuie să se asigure că nu se precipită. în copilărie. Acasă. Adesea.sînt rareori apreciaţi aşa cum merită. Nu le place să se laude cu ceea ce fac şi . Poziţia de şefii se pare dificilă.nu s-ar simţi bine în aceste situaţii.cam 18% . iar dacă urcă în ierarhie le este foarte greu să dea ordine. pe care le împărtăşesc cu plăcere şi lux de amănunte prietenilor şi colegilor de serviciu. Femeile eSAJ pot crede chiar că abstracţiunile sînt exclusiv de competenţa bărbaţilor. Nu aspiră să conducă şi nici să devină cunoscuţi sau faimoşi . că privesc lucrurile în mod logic şi că ţin cont de orice informaţie nouă înainte de a lua o decizie. tipul acesta e serios şi ascultător-copilul ideal! Ca părinţi. Reprezentanţii tipului iSAJ au nevoie să fie recunoscuţi şi apreciaţi fără a fi ridicaţi în slăvi. recepţionere sau ca funcţionare în spi-tale. iSAJ îşi cresc copiii după principii «sănă-toase». teoriile complicate. persoanele de acest tip au grijă ca ceilalţi membri ai familiei să-şi respecte programul şi adesea îi însoţesc. Fiind oameni pe care te poţi bizui întru totul. tendinţa acestui tip de a-şi aduna laolaltă întreaga familie şi de-a o ocroti. că nu ignoră posibilităţile ulterioare.atît cu buna lor dispoziţie. Femeile sînt în număr mai mare decît bărbaţii. care-i atrag atît de mult pe ilRP. cu loialitatea şi grija lor faţă de ei. motivul fiind. asi-gurîndu-se că ajung la timp. oamenii spun că familia unui eSAJ este «foarte unită».pentru că ceilalţi le ignoră contribuţia . Tipul iSAJ introvertit-Senzorial-Afectiv-Judicativ rezervat • practic • interesat de oameni • organizat Oamenii de acest tip sînt tăcuţi. Sînt mulţuPersonalitate şi temperament miţi ca subalterni. Subordonaţii unui iSAJ ajuns într-un post de conducere nu-i înţeleg comportamentul şi adesea se produc confuzii de roluri. Femeilor iSAJ le place să lucreze ca infirmiere. pentru că toate acestea presupun contactul cu oamenii. încît li se par de la sine înţelese. XII. Nonconformiştii familiei nu sînt nici ei prea simpatizaţi. îndeplinind li-niştiţi şi răbdători sarcini care pe alţii iar plictisi la culme. Se achită de obligaţii cu grijă şi acurateţe. căci numai astfel pot continua să se pună în slujba celor din jur.aşa că reprezentanţii lui vin frecvent în contact unii cu alţii. mai ales în administraţie şi în aprovizionare. căci i se pare că subminează ordinea stabilită. răbdători şi mun-citori. Asta e tot ce pretind de la viaţă. Totuşi. de lucrul în bănci sau în asigurări. secretare. eSAJ au mare nevoie de apreciere. să simtă că fac ceva util celorlalţi. Au o viaţă de familie agitată şi plină de peripeţii. Se manifestă în spatele scenei şi lumea nu-i poate vedea la lumina rampei. tradiţionale. Tipul eS AJ deţine un procent semnificativ în ansamblul populaţiei . Le place ca munca lor să servească oamenilor. serioşi. Stilurile de Tipurile de personalitate viaţă excentrice nu sînt pe gustul unui eS AJ. Sînt atraşi de contabilitate. . probabil. Pot lucra ani de zile în aceeaşi instituţie.

Ca parteneri se dovedesc loiali şi credincioşi. Femeile iSAJ casnice se simt atît de legate de familie. iSAJ sînt capabili să facă o sume-denie de lucruri practice relativ repede. XIII.adică din impuls. Aceşti oameni trebuie să fie activi. vor încer-ca să intre în cît mai multe formaţii. Ideile şi teoriile nu-i prea atrag. Dintr-un simţ al datoriei exacerbat. Bărbaţilor eSRP le este mai uşor s-o facă. să ofere stabilitatea şi realismul necesare unei relaţii. Cînd căsnicia li se destra-mă. Nu sînt genul care să-ţi propună un pro-gram spectaculos pentru weekend. De obicei. ei le acceptă. tipul iSAJ poate. Adesea sînt pasionaţi de sport. că nu ignoră posibilităţile ulterioare. senti-mentul inutilităţii le copleşeşte. eSRP se simt frustraţi şi îşi folosesc timpul liber pentru a acţiona aşa cum îe place . cît şi bărbaţii iSAJ sînt profund afectaţi de pierderea rolurilor lor conjugale. iar dacă nu îi între-rupe şi nu îi convinge nimeni că trebuie să facă altceva. Cînd are un partener schimbător şi imprevizibil. iar uneori le place să meşterească prin casă. Au mereu ceva interesant de spus şi la orice reuniune se află în centrul atenţiei. Sînt infinit mai interesaţi de lumea con-cretă şi reală din jur. aşa că şansele unui iSAJ de a veni în contact cu persoane similare (şi cu nenumăraţi eSAJ) sînt destul de ridicate. se integrează perfect în timpul pe care şi l-au alocat. Iar dacă sarcinile de ser-viciu nu presupun ceva pe care «poţi pune mîna». întrucît îşi pot găsi activităţi noi şi pot călători -lucru pe care-1 adoră. propunîndu-li-se sarcini pe care alţii le refuză. în schimb. iar viaţa le este aventuroasă şi variată. deşi este mai mult decît pot duce. eforturile lor trec neobservate. încît pot trece printr-o criză de identitate atunci cînd copiii părăsesc casa părintească. să prelucreze lemnul sau să sculpteze. vor face lucruri practice şi active în timpul liber. Văzîndu-şi rolul diminuat. că Tipurile de personalitate privesc lucrurile în mod logic şi că ţin cont de orice informa-ţie nouă înainte de a lua o hotărîre. Povestesc despre lucrurile dramatice şi neobişnuite ce li s-au întîmplat lor sau altora. Trăiesc clipa la . La serviciu şi acasă. ca şi de realitatea şi concreteţea mo-mentului prezent. Persoane îndemîna-tice. Numărul femeilor este mai mare ca al bărbaţilor. opusul lor. Spre deosebire de tipul eIRP. fără nimic dramatic care să atragă atenţia celorlalţi. Ei trebuie să se asigure că nu pierd prea mult timp dise-cînd problemele. nu sînt prea inventivi. Se plictisesc repede de rutina zilnică şi reuşesc adesea să evadeze din ea. Filozofia sau psihologia nu-i interesează cîtuşi de puţin. dar nu fascinanţi. nu au o inteligenţă sclipitoare şi se adaptează destul de greu la schimbări. atît femeile. Dacă au talent la muzică şi cîntă la un instrument. căci nu sînt lucruri pe care «poţi să pui mîna». Cel puţin 6% din populaţie aparţine acestui tip. Viaţa acestui tip se derulează liniştit. Rezervaţi şi modeşti.iSAJ sînt adesea exploataţi. Tipul eSRP extravertlt-Senzorial-Reflexiv-Perceptiv deschis 'practic • logic -flexibil Persoanele de acest tip nu trec neobservate. iSAJ nu se mîndresc cu ce fac şi uneori sînt prea creduli. Dacă au la serviciu o muncă prea repetitivă. eSRP ştiu adesea să picteze.

Chiar şi în lumea de azi. eSRP caută mai degrabă acţiunea âecît discuţiile intime. Sînt sensibili la mi-cile schimbări din viaţă şi de aceea unele tipuri îi pot con-sidera imprevizibili. cu atît se retrag mai tare . ba chiar nedemni de încredere.preferă să acţioneze . cum ar fi «rezo-nanţa undelor telepatice» . Reprezentanţii acestui tip trebuie să se asigure că nu se precipită. vor testa cît mai multe posibilităţi. In relaţiile amicale pot fi captivanţi şi imprevizibili. Nu ratează nici o ocazie favorabilă. eSRP sînt persoanele cele mai potrivite să transforme pierderile în profituri. călăto-rind încolo şi-ncoace.probabil pentru că nu ştiu ce vrea să spună această expresie! Deşi sînt vorbăreţi şi comunicativi în societate. iar realismul lor este benefic relaţiei. căci sînt negociatori înnăs-cuţi.şi au o foarte bună înţelegere a realităţilor acestei lumi. De îndată însă ce lucrurile în-cep să meargă bine. avioane şi vehicule de orice fel . care va eşua pînă la urmă pentru că n-au răbdare să se ocupe constant de ea. Ca şi celelalte tipuri eS. Cînd o afacere e în declin. Din această cauză.deopotrivă fizic şi emoţio-nal. Nu fac parte dintre aceia care cer ajutorul psihologului pentru a-şi dezvolta personalitatea. deci nu duc lipsă de com-panie. Adesea îşi aleg prietenii dintre colegii de serviciu. Relaţiile apropiate îi obosesc . că nu-şi amînă hotărîrile la ne-sfîrşit şi că respectă termenele. Devin de obicei cir-cumspecţi cînd aud de chestiuni ezoterice. explorînd mereu cîte ceva. ei îşi bazează deciziile pe fapte concrete. că nu ignoră posibilităţile ulterioare. Tipul iSRP introvertit-Senzorial-Reflexiv-Perceptiv rezervat • practic • logic •flexibil Reprezentanţii acestui tip nu vorbesc mult . Le 58 Tipurile de personalitate place să lucreze ca antreprenori. Iau hotărîri cu uşurinţă. re-prezentînd cam 12% din populaţie. Pot iniţia o afacere excelentă. eSRP există în număr mare. Cu cît sînt mai presaţi să intre într-o asemenea relaţie. Adoră riscul şi ar da orice pentru a-şi face viaţa mai palpitantă. Dacă au în vedere un proiect. . folosindu-se de lo-gică şi fără să se implice prea mult. refuzînd să stea prea mult într-un loc. Adînc înrădăcinaţi în realităţile zilnice. fără să le pese dacă majoritatea nu vor conduce la nici un rezultat.maximum şi îşi schimbă Personalitate şi temperament reacţiile de îndată ce clipa s-a schimbat. după ce au analizat toa-te variantele. XIV. Cei mai mulţi eSRP se implică de-a lungul vieţii în numeroase activităţi şi lasă pretutindeni amprenta talentului lor. eSRP sînt mai tot timpul ocupaţi.şi chiar îi stînjenesc -pe eSRP. acest stil le este mai accesibil băr-baţilor decît femeilor. căci nu sînt interesaţi deloc de explorarea inconştientului. că nu neso-cotesc sentimentele altora. îşi pierd orice interes. Au simţ de observaţie şi remarcă micile detalii practice -un avantaj indiscutabil în lumea afacerilor. Bărbaţii sînt mai numeroşi decît femeile. astfel că persoanelor sensibile le va fi greu să se ataşeze de ei. Mecanismele şi tot ce are legătură cu transpor-tul nave. Nu se simt ataşaţi de deta-liile zilnice ale vieţii de familie şi adesea pur şi simplu Ie ignoră.îi atrag pe eSRP pentru că se mişcă şi trebuie manevrate. O femeie eSRP lăsată acasă să-şi îndeplinească rolul tradiţional de mamă şi soţie se va simţi frustrată din cauza monotoniei şi a lipsei de variaţie şi va încerca să-şi găsească diverse supape de descărcare.

Dacă activităţile de la serviciu sînt variate şi incitante. repararea şi utilizarea lui -toate acestea răspund nevoii lor de a-şi folosi mîinile. examina-rea felului în care funcţionează. cei din jur nu-şi dau de obicei seama de inteligenţa şi per-spicacitatea lor. Pentru că sînt sensibili la mi-cile schimbări de moment. Orice presupune manualitate sau manevrare li se potriveşte per-fect. pentru a mai înviora lucrurile. XV. preferă să nu fie legaţi de nimic şi să decidă din mers ce au de făcut mai departe. Reprezentînd doar 6% din populaţie şi fiind foarte mo-bili. Desele răsturnări de situaţii din lumea afacerilor şi din co-merţ nu-i deranjează. iSRP rezolvă problemele vieţii practice cu o eficienţă şi o siguranţă de sine inaccesibile altor tipuri. iSRP acceptă bucuroşi să lucreze mult. iSRP au puţine şanse să vină în contact unii cu alţii la locul de muncă. Tipul eSAP extravertit-Senzorial-Afectiv-Perceptiv deschis • practic • interesat de oameni 'flexibil . impulsivitatea şi libertatea de acţiune sînt esenţiale pentru un iSRP. Se întîlnesc mai degrabă în afara serviciului. că nu ignoră posibilită-ţile ulterioare. folosindu-şi «ochii de vultur» şi perspicacitatea. iSRP îşi vor asuma cît mai puţine responsabilităţi în familie sau la serviciu. îşi consumă rareori energia în acţiuni inutile. Nu sînt făcuţi pentru o viaţă de familie liniştită. cu perseverenţă şi talent. chiar în condiţii neavantajoase. Slujba trebuie să le dea posibilitatea să-şi pună în valoare acurateţea practică într-un mediu mereu schimbător. Pilotarea unui avion ori conducerea unui vehicul le poa-te oferi satisfacţii extraordinare. ba chiar în armată şi poliţie. orice se mişcă. acasă au nevoie de activităţi spontane. Reprezentanţii acestui tip trebuie să se asigure că nu pierd prea mult timp disecînd problemele. Cum nu sînt atraşi de discuţiile minore sau de bîrfă. vehicule şi. că nu nesocotesc sentimentele altora. dar îl neliniş-tesc pe partenerul lui cînd acesta aparţine altui tip. căci vor să se simtă absolut liberi. în transporturi. Spontaneitatea.maşini şi unelte de toate tipu-rile. căci se pot adapta imediat. iar dacă slujba îi condamnă la activităţi de rutină.pentru că ştiu cînd sa intre în scenă şi să-şi joace rolul. Demontarea unui mecanism. E de-ajuns să aninPersonalitate şi temperament ce o privire sau să atingă o maşinărie ca să înţeleagă imediat cum funcţionează şi adesea îşi găsesc cu uşurinţă slujbe care necesită îndemînare. încît înţeleg şi pot mînui orice mecanism . în general. şi ele pot fi întîlnite astăzi exercitînd profesiuni rezervate mai demult doar bărbaţilor. 60 Tipurile de personalitate Caracteristicile tipului iSRP sînt acceptate mai uşor de societate cînd este vorba de bărbaţi. Dacă au însă un servi-ciu convenţional sau monoton. Există însă şi femei cu aceste caracteristici.în dome-niul construcţiilor şi decoraţiei interioare. se vor plictisi imediat şi une-ori vor încerca să regizeze situaţii critice. Dar e posibil ca în copilărie să-şi fi adus la disperare părinţii şi profesorii din cauza inca-pacităţii de a învăţa lucruri teoretice. Pentru că sînt atît de realişti şi de temeinici. că nu-şi amînă hotărîrile la nesfîrşit şi că respectă termenele. Deşi nu sînt lipsiţi de simţul datoriei. Simţul lor practic este atît de dezvoltat.

preferind să se afle în miezul lucrurilor concrete . Femeile sînt mai numeroase decît bărbaţii. Le place să meşterească prin casă. chiar şi cu străinii. ştiind să spună ce trebuie exact cînd trebuie. chiar dacă par străini de tristeţe şi durere. Sînt încîntaţi cînd au o slujbă care presupune deplasări. pentru că au atenţie distributivă. cît mai repede. Prin natura lor. sînt angajaţi în mai multe proiecte simul-tane şi trec cu uşurinţă de la unul la altul. în afaceri se pricep de minune la tranzacţii. chiar dacă totul e cu susul în jos. Treburile neterminate nu-i neliniştesc. Musafirii sînt întotdeauna bine veniţi în casa unui eSAP. Nu sînt înclinaţi spre teorie şi analiză. . mai ales dacă trebuie să vîndă ustensile practice sau servicii. Adesea le place să se îmbrace excentric şi elegant. că nu-şi amînă hotărîrile la nesfîrşit şi că respectă termenele. dar lasă treaba la ju-mătate de îndată ce se iveşte ceva mai interesant de făcut. ci le dau sentimentul plăcut al lucrului «aproape gata». Şi teatrul îi atrage.să acţioneze. obişnuiţi să ducătorul la bun sfîrşit. întrucît iubesc tot ce este palpitant şi dramatic. ţinînd treaz interesul elevilor. s-ar putea ca partenerul şi copiii lor să tînjească după o viaţă de familie ceva mai liniştită. au o mare putere de convingere şi de comu-nicare. Mereu zîmbitori şi destinşi. Reprezentanţii acestui tip trebuie să se asigure că nu se precipită. eSAP îi înveselesc şi pe cei din jur. se descurcă perfect în situaţii de criză. îi vor nelinişti în schimb pe eventualii lor parteneri judicativi. Pot primi mai multe însărcinări practice deodată. De obicei. Această calitate îi face foarte potriviţi pentru asistenţa medicală. Sînt interesaţi de tot ce se întîmplă pe lume şi vor să participe la tot. Sînt totodată excelenţi profesori de gimnas-tică şi educaţie fizică în şcoli. că privesc lucrurile în mod logic. aşa că reprezentanţii săi vor intra în contact unii cu alţii relativ frecvent. Oamenii de acest tip ştiu Personalitate şi temperament să creeze o atmosferă plăcută şi calda. Sînt atraşi de relaţiile publice şi se do-vedesc excelenţi agenţi de vînzări. să pregătească mîn-căruri bune şi să poarte discuţii interesante. că nu ignoră posibilităţile ulterioare.Oamenii de acest tip sînt foarte populari şi oricine se simte bine în compania lor. 62 Tipurile de personalitate Tipul eSAP poate fi găsit în aproximativ 12% din an-samblul populaţiei şi în variate domenii profesionale. Spontaneitatea lor se împacă greu cu rutina şi regulamen-tele de tot felul. eSAP sînt drăguţi şi amabili. eSAP pot deveni buni antrenori. nu să reflec-teze asupra lor. Prietenoşi cu toată lumea. de pildă. în faţa unei asemenea mobilităţi şi adaptabilităţi. căci le face plăcere să stea la taifas cu oamenii. Unii dintre ei sînt foarte spirituali şi amuzanţi. Atraşi de o mulţime de sporturi. calităţi pe care le transfor-mă adesea în atuuri profesionale. chiar necunoscuţi. obişnuiesc să-şi schimbe de la o săptămînă la alta felul de a preda. La serviciu vor mai degrabă să acţioneze decît să gîndească. sînt la curent cu moda şi se pricep de minune să-şi asorteze hainele. mereu atenţi la nevoile imediate şi schimbătoare ale echipei lor.

Pentru acest tip. Aceste profiluri de personalitate ne vor permite să identi-ficăm mai bine tipurile şi să devenim mai realişti în aşteptările noastre . neobişnuit de amabili şi de înţelegători. sau în rezervaţiile naturale. După ce am aflat cîte ceva despre cele 16 tipuri. activităţile de birou care presupun atenţie şi minuţie sau munca manuală i se potrivesc de asemenea. percep fiecare detaliu.şi se exprimă mai uşor astfel decît prin cuvînt. modeşti şi se manifestă rareori cu vigoare. părinţii iSAP părînd să ştie exact cînd trebuie să intervină.XVI. deţin cam 6% din totalul populaţiei. Copiii au parte de o îngrijire perfectă. şi de aceea realizările lor de mai tîrziu par surprinzătoare. cînd le place un lucru. le vine greu să treacă la altceva. în sfîrşit. aspiră să lucreze în aer liber. susţin ei. Devenind conştienţi de aspectele pozitive ale fiecărui tip. vom şti ce cale să urmăm pentru a ne dezvolta personalitatea. Se simt bine în compania animalelor şi a copiilor şi sînt în armonie perfectă cu natura şi cu pămîntul. La şcoală. Deviza lor este «trăieşte şi lasă-i şi pe alţii să trăiască». Au deseori talent artistic . sînt parte integrantă din natură. dar nu vorbesc de obicei despre asta. 64 . pictură sau muzică . La serviciu reacţionează la necesităţile de mo-ment. iar acasă îşi primesc oaspeţii cu căldură. numărul femeilor fiind mai mare ca al bărbaţilor. care. iSAP percep cu intensitate nevoile celorlalţi şi sînt bucuroşi oricînd să dea o mînă de ajutor. Observă totul cu atenţie. Din cauza ariei lor largi de profesiuni şi preocupări. Exersează şi repetă ore întregi fără să obosească deoarece nu «se pregătesc» pentru un lucru. ca şi domeniul artistic sau activităţile în aer liber. Pentru că acţionează mai ales în culise. Ceilalţi pot crede că sînt oarecum debusolaţi. Calităţile şi chiar talentul le trec adesea neobservate. încît ignoră com-plet viitorul. ci chiar «fac» acel lucru. Tipul iSAP introvertit-Senzorial-Afectiv-Perceptiv rezervat 'practic • interesat de oameni •flexibil Oamenii de acest tip sînt adesea greşit înţeleşi. Dacă sînt îndeajuns de variate. că privesc lucrurile în mod logic. că nuşi amînă hotărîrile la nesfîrşit şi că respectă termenele.la dans. eventual în compa-nia animalelor. Probabil din cauza acestei convingeri. ca fermieri. liberi şi dintr-un impuls lăuntric. căci sînt tăcuţi. dar fără să iasă în evidenţă. cît şi pe ale celorlalţi. Fermecători şi cooperanţi. iSAP nu se numără printre primii. Asistenţa medicală şi cea socială pot corespunde nevoilor unui iSAP. că nu ignoră posi-bilităţile ulterioare. vom preţui atît calităţile noastre. ceilalţi nu-i remarcă şi adesea uită să le fie recunoscători. Reprezentanţii acestui tip au nevoie să se pună în slujba oamenilor. a ţine la cineva înseam-nă să te îngrijeşti de nevoile lui şi să-i oferi mese pregătite cu grijă. iSAP au şanse mici să vină în contact cu persoanele de acelaşi tip. dar de fapt aceşti oameni nu pierd niciodată contactul cu ei înşişi şi cu lumea din jur. subiectele academice nu-i prea atrag şi mulţi nici nu-şi doresc să intre în învăţămîntul superior. Bărbaţilor iSAP li se reproşează de obicei că nu sînt destul de energici. anticipîndu-le Personalitate şi temperament delicat dorinţele. Trăiesc din plin clipa prezentă şi. aşa că nu încearcă niciodată sa-i schimbe pe oameni. Reprezentanţii acestui tip trebuie să se asigure că nu-şi pierd prea mult timp disecînd problemele.fie că este vorba de noi înşine sau de cei din jur. Uneori sînt atît de implicaţi în amănuntele prezentului. să vedem cum ne este determinat comportamentul de temperament.

numărul de variante e prea mare. Nevoia lor primordială. e legată de un proces al căutării de sine prea complex ca să poată fi explicat celor cu o viziune mai concretă şi mai materialistă asupra lumii. pe care-1 numeşte tempe-ramentul nostru. în continuare. avem un tipar general de comportament. obţinînd temperamentul SJ sau SP.» Ştim deja că avem. Această metodă a fost descoperită de profesorul american David Keirsey. vom afla cum ne putem deter-mina temperamentul şi care sînt caracteristicile fiecăruia din cele patru. ilAJ. vom mai remarca. că este mai degrabă judicativ decît perceptiv. Grupurile temperamentale Temperamentul Intuitiv-Afectiv (tipurile elAJ.Grupurile temperamentale Temperamentul . astfel că pentru celelalte trei temperamente rămîn întru cîtva o enigmă. aceea de «a fi» mai degrabă decît de «a face». Cei mai mulţi dintre noi consideră că e greu să reţii 16 tipuri . Prin urmare. e foarte uşor să ne descope-rim temperamentul. IA pot să nu înţeleagă cu uşurinţă valorile şi nevoile celorlalte trei temperamente. o vom corela cu funcţia preferată din pe-rechea (R. P). Au nevoi şi aspiraţii mai greu de înţeles. obţinînd temperamentul IR sau IA. Dacă preferăm S. numai lui. căci contribuţia lor unică le conferă un statut aparte. elAP şi ilAP) Persoanele cu temperament IA joacă un rol esenţial în societatea noastră. o vom corela cu atitudinea preferată din pere-chea (J. avem în grupul nostru temperamen-tal trei alte tipuri. pe lîngă predispoziţiile noastre constitutive. Cum procedăm? în primul rînd alegem din perechea (S. încep să ne intereseze şi caracteristicile celor din jur. Keirsey spune că. avem la îndemînă o metodă mai directă de înţelegere a ti-purilor. A). La rîndul lor. nu extravertit. I. că prietenul nostru e introvertit. atitudinile şi comportamentul poate fi încurajator. în mod recognoscibil. de pildă. Cum ne aflăm temperamentul O dată ce ne-am găsit tipul. Felul în care îi vedem pe ceilalţi depinde de nenumăraţi factori. Dacă prefe-răm. de pildă. Personalitate şi temperament Există patru temperamente şi fiecare cuprinde patru ti -puri de personalitate: cel pe care1 reprezentăm noi înşine şi încă trei. care a studiat timp de peste trei-zeci şi cinci de ani diferenţele dintre tipuri. fiecare. I) funcţia pe care o preferăm. aşa că ne putem uşor înşela asupra tipului. poate. mai ales dacă aparţinem unui tip mai puţin frecvent. Din fericire. Iată o descriere a celor patru temperamente. alte dorinţe şi nevoi. . IA elAJ ilAJ elAP IR elRJ ilRJ eIRP SJ eSRJ iSRJ eSAJ SP eSRP iSRP eSAP ilAP iIRP iSAJ iSAP David Keirsey spunea: «Temperamentul unui om este ceea ce-şi pune semnătura sau amprenta pe fiecare dintre acţiunile lui. în tabelul de mai j os putem vedea ce tipuri din cele şaisprezece aparţin fiecărui temperament. facînd-o să aparţină. A descoperi că există nenumăraţi oameni care ne împărtăşesc gîndurile. temperamentul ne va arăta prin ce mecanisme comporta-mentale ni le îndeplinim.tiparul comportamentului Pe măsură ce devenim conştienţi de tipul pe care-1 repre-zentăm. Vom remarca. dar nu-i vom identifica neapărat toate predispoziţiile.

Au.sînt criticate. îi face foarte potriviţi pentru orice carieră presupunînd ştiinţa comunicării. Poate că toate acestea se întîmpla pentru că nu sînt făcuţi să se descurce în viaţa practică.le sînt mult mai apropiate decît tehnologia sau comerţul. îi vom găsi pe IA comunicînd.şi de aceea trebuie să înveţe (mai ales dacă sînt perceptivi) săşi cruţe timpul şi energia.a lor şi a altora . Lumea teatrului. pe care ştiu să le transpună în scris. şi pot avea nevoie ei înşişi de un terapeut. de medicina alternativă. tind să renunţe la ele imediat ce se iveşte altceva. radioul şi televiziunea li se potrivesc şi ele. Sînt întotdeauna gata să-i ajute pe cei din jur să fie mai buni şi mai umani. pe cînd autorii de texte ştiinţifice sînt mai curînd IR. Dacă se dedică unei cauze. Pot fi loiali şi credincioşi cuiva. Sînt foarte buni vorbitori. Acolo unde îi găsim pe SP jucînd. Această abilitate deosebită. Dar le este foarte greu să spună nu. IA mai cred în armonia desăvîrşită şi în alte valori înalte. cu darul de a-i lămuri şi con-vinge pe oameni. Introvertiţii consideră că e vorba de o chestiune atît de personală. Dacă temperamentul dumneavoastră este intuitiv-afec-tiv. visează adesea la situaţii magice şi romantice. Le repugnă ostilitatea şi ar face orice ca s-o evite. artele liberale . Dacă la serviciu au de-a face mai mult cu obiectele decît cu oamenii. care crede în dragostea adevă68 Grupurile temperamentale rată şi totală. IA pot folosi ca nimeni alţii cuvîntul ca să convingă sau să explice lucruri dificil de înţeles. se descurajează imediat şi se izolează şi mai tare.ei sînt întotdeauna în căutarea potenţialului uman. Rutina vieţii zilnice îi deprimă. sînt atraşi de psihologie şi psihiatrie. în general.sau orice alt lucru în care au pus suflet . intră perfect în pielea personajului. Partenerul unui LA trebuie să răspundă nevoii de roman-tism a acestui temperament. Uneori devin terapeuţi. îşi vor face adepţi cu uşurinţă. Sînt în general plini de bunăvoinţă faţă de oameni. Deveniţi astfel mai realist şi mai logic (vezi şi capitolul «Cum ne dezvoltăm „umbra"»). neputînd să se concenteze decît asupra viitorului. IA au talent la scris şi. căci tind să se supraîncarce cu problemele celorlalţi. Deşi lipsiţi de spirit comercial. Investesc enorm în aceste relaţii şi sînt profund dezamăgiţi dacă eşuează. Cei mai mulţi autori de ficţiune au temperament IA. numai extravertiţii se exteriorizează. Cînd scrierile lor . Pot fi buni şefi de personal şi lucrează cu succes în învăţă-mînt. oferindu-le celorlalţi un model de urmat. introvertiţii se în-chid în sine. La fel procedează uneori şi cu oamenii. Şi tot prin cuvînt îşi exprimă sentimentele -sau interesul şi preocuparea faţă de destinele celorlalţi. Indiferent ce fac. de aceea.îi poate face nefericiţi deoarece sînt sensibili la orice tensiune dintr-o relaţie. In formele ei extreme. pot să exprime convingerile oamenilor despre sem67 Personalitate şi temperament nificaţia şi rostul vieţii. pe care nici un alt temperament nu o deţine în măsură atît de mare. această sete de împlinire . pentru oamenii cu acest tempera-ment e important să fie sinceri şi să aibă o contribuţie per-sonală. . vor accepta bucuroşi să intre în afaceri în măsura în care vor avea de-a face cu oamenii. Se simt pe moment atraşi de ideile şi proiectele noi. ar fi bine sa priviţi întotdeauna situaţiile şi din unghi senzorial-reflexiv. Adesea cel dintîi nici măcar nu ştie de ce a fost înlăturat. ştiinţele sociale şi lumea artistică . IA au nevoie de activităţi care să le permită să scoată tot ce-i mai bun din oameni . vor fi profund nemulţumiţi. căci intuiesc cu uşurinţă sen-timentele şi nevoile oamenilor.într-un cuvînt. Cînd joacă la rîndul lor.Căutarea de sine va fi un proces continuu. încît nu arată nimă-nui ce scriu. dar nu ezită să-1 părăsească pentru alt-cineva mai interesant. dar. Deşi toţi IA sînt emo-tivi. darul de a aduce calmul şi armonia în situaţiile tensionate. iar realitatea acestor relaţii îi dezamă-geşte. devenind una cu el. de mediul religios şi de diverse grupări spirituale. la exprimare. ceea ce se în-tîmplă adesea. Se simt bine aici. Ca scriitori. în consultanţă şi în relaţii publice. Limbile. şi de aceea IA vor face deseori parte din grupuri cu preocupări spirituale şi psihologice sau avînd drept scop dezvoltarea interioară a individului. tinzînd să-şi privească idealist relaţiile. între cei care au ales o cale similară. Persoanele cu acest temperament au o bogată viaţă ima-ginativă.

o expun clar şi precis.şi nu înce-tează niciodată să se cultive. exis-tă mai mulţi elR) şi eIRP decît ilRJ şi iIRP. Le este greu să se relaxeze şi să se amuze şi se simt oarecum stînjeniţi în societate. Aceste eşecuri le sînt în fond indiferente. ceea ce-i transformă în excelenţi strategi şi organizatori. dar nu prea ştiu să facă determinări cantitative. Ele se îngrijesc de nevoile noastre zilnice. IR pun mare preţ pe acurateţe şi exactitate. Ştiu să fie folositori şi îşi fac datoria. Reţin cu uşurinţă idei şi con-cepte noi şi sînt interesaţi de orice perspectivă inedită asupra lucrurilor. Aproximativ 10% din populaţie are temperament IR. în adîncul sufletului.pe a lor şi a altora . îşi însuşesc cu plăcere noi deprinderi şi vor să fie la curent cu tot ce este de actualitate. Le place în aşa mă70 Grupurile temperamentale sură să contribuie la îmbunătăţirea unui lucru. predominînd bărbaţii. aşa că îşi ridică ştacheta şi mai sus. să ne dea un medicament cînd sîntem bolnavi sau să se asigure că nu ne lipseşte nimic. ilRJ. există mai multe femei decît bărbaţi în acest grup temperamental. Judicativii fac totuşi mari eforturi pentru a-şi pune proiectele în aplicare. timpul în care poate fi făcut un anumit lucru. îşi dau toată silinţa să se autodepăşească.soluţii practice inadecvate. le va fi destul de greu să estimeze. Mintea lor aleargă neobosită înainte. nu le fructifică întotdeauna. pentru că nu iau în seamă calea practică de a le realiza. eIRP şi iIRP) Persoanele cu temperament IR sînt călăuzite de nevoia de a înţelege şi a explica lucrurile. alegînd uneori . astfel că lumea le consideră adesea lipsite de inimă. iar eventualele greşeli îi irită. căci ei îi păstrează valorile şi au grijă ca totul să se desfăşoare corect. Abordează lucrurile logic şi creativ şi vor să se simtă stăpîni pe destinul lor. Extravertiţii fiind mai numeroşi. cum femeile cu predispoziţie afectivă predomină. Se pricep de minune să grupeze şi să clasifice. dar sînt rareori mulţumiţi de rezultate. Predominînd. căutînd noi şi noi soluţii. IR trăiesc în viitor. Nu se mulţumesc să vegheze la buna desfăşurare a tre-burilor. înfăţişarea lor calmă şi stăpînită e rezultatul structurii raţionale şi al unei voinţe puternice. Temperamentul Intuitiv-Reflexiv (tipurile elRJ. Persoanele cu temperament IR sînt mai puţin conştiente de aceste lucruri. Cînd avansează o idee. neezitînd să fie critici cu ei înşişi.o calitate preţioasă în lumea afacerilor. înainte de a se alătura unui grup. indiferent dacă asta înseamnă să ne întrebe de ce sîntem trişti. pentru că nu îi atrag discuţiile frivole. Persoanele cu pre-dispoziţie senzorială şi afectivă sînt perfect conştiente de tre-buinţele practice ale familiei şi ale societăţii. există mai mulţi elAJ şi elAP decît ilAJ şi ilAP. încît preferă munca distracţiei. Cred în justiţie şi în onestitate. de asemenea. lăsînd însă în seama celorlalţi punerea ei în practică. sînt oameni de ştiinţa. Temperamentul Senzorial-Judicativ (tipurile eSRJ. Susţin instituţiile publice. iSRJf eSAJ şi iSAJ) Ne întîlnim adesea cu temperamentul S J la locul de mun-că. ne-glijează adesea convenţiile sociale din viaţa cotidiană. ce au realizat nu li se pare niciodată de ajuns. dar. Dorinţa lor de progres îi va ajuta să exceleze în ştiinţă şi tehnologie. în familie şi oriunde se strînge multă lume. Pot prevedea evenimente şi consecinţe .ca şi percep-tivii . IR decid singuri ce vor face şi o spun răspicat celor din jur. Nu sînt în general satisfăcuţi de realizările lor şi se străduiesc din răsputeri să obţină mai mult. adesea cu riscul de a neglija prezen-tul.IA deţin un procent de 10% din totalul populaţiei şi. mai puţin dezvoltate. Societatea Personalitate şi temperament noastră nu ar putea funcţiona fără SJ. Pun competenţa şi profesionalismul pe primul plan. extravertiţii. IR nu percep curgerea timpului în prezent. astfel că cei din jur îi socotesc cam aroganţi şi cam tipicari. Complet absorbiţi de tot ceea ce fac. avînd cel mai ade-sea în minte cîte un nou proiect. şi perspectiva lor asupra lumii este de tip Personalitate şi temperament ştiinţific. le displace profund să-şi irosească timpul şi energia. căci funcţionează cel mai bine cînd au de rezolvat o problemă. de pildă. Concentraţi asupra viitorului. fiindcă nevoia lor esenţială este mai degrabă să «producă» idei decît să le apli-ce pas cu pas. vor să li se dea o motiva-ţie logică pentru constituirea lui. şi de aceea îi irită cuvintele în plus şi lipsa de eficienţă. Preţuiesc inteligenţa . formează «umbra» temperamentului IR. Funcţia senzorială şi cea afectivă. cred în . Vizualizează ideile noi ca şi cum s-ar fi concretizat deja.

fiind adesea conştienţi de tot ce poate merge prost. să verifice fondurile. aşa că trebuie făcute de ei sau de sub-ordonaţii lor. să pună la punct procesele-verbale. deseori activează în cadrul mai multor grupări şi cluburi.ele şi sînt gata oricînd să contribuie la organizarea şi Ia buna lor funcţionare. mai ales dacă e vorba de îngrijirea bătrînilor sau a tinerilor. aşa că susţin autoritatea şi funcţia. Fiind practici. Dau mare importanţă numelor şi titlurilor. dacă intră la un moment dat într-o structură prea orga-nizată. Nu pregetă să-şi ia slujbe pe care alţii le ocolesc. să lucreze ca îngrijitori. Temperamentul Senzorial-Perceptiv (tipurile eSRP. La şcoală ştiau cînd să intervină. aşa că vor opta să lucreze în asigurări. iar discuţiile care se repetă îi plicti-sesc. să se asigure că totul se desfăşoară precum s-a stabilit. Sînt oameni extrem de serioşi. de ser-viciile civile şi de diverse munci administrative . ei sînt cei mai tradiţionalişti în concepţii. Extravertiţii predomină. SJ iau în considerare mai degrabă faptele cunoscute decît conceptele şi teoriile ipote-tice. SP vor fi mai rar întîlniţi în grupări şi organizaţii. acceptă să facă servicii practice comunităţii. Lor le dedică cea mai mare parte a timpului. fără să dea prea mare atenţie posibilităţilor viitoare. reuşesc cu brio în afaceri şi în industrie.îşi aleg o slujbă variată şi palpitantă. Sînt conştienţi de dificultăţile pe care le implică buna funcţionare a unei organizaţii şi le place să preia o parte din răspunderi. dacă ar accepta ideile şi planurile realizabile pe termen lung. erau în general elevi buni. Le place mai degrabă să facă un lucru decît să vorbească despre el. mai ales.cam 45% din totalul populaţiei. bugetelor şi dărilor de seamă. Sînt conştiincioşi în tot ce fac şi uneori îşi iau de lucru mai mult decît îi ţin puterile. căci o protejează de evenimentele nedorite. în contabilitate. să fie folositori. Sînt atraşi şi de învăţămînt. SJ vor. dau mare atenţie normelor şi regulamentelor. care mai demult. în cazul temperamentului SJ. Securitatea cetăţenilor este principala preocupare a per-soanelor cu acest temperament. de instituţiile bisericeşti. Pentru S J timpul este real şi concret. Activităţile pe care alte temperamente le consideră plicticoase şi monotone sînt în ochii lor nece-sare şi importante. Nu e imposibil ca tot el să facă şi ordine la sfîrşit. Dintre toate temperamentele. . astfel că tipurile eSRJ şi eSAJ sînt mai bine reprezentate decît tipurile iSRJ şi iSAJ. Cariera pe care şi-o aleg reflectă grija lor faţă de socie-tate. un SJ preferă să supravegheze detaliile. 72 Grupurile temperamentale SJ asimilează cu uşurinţă nenumărate detalii faptice şi privilegiază trecutul: îşi bazează deciziile pe experienţa tre-cută şi pe informaţiile anterioare. Acţionează cu toată responsabilitatea şi putem fi siguri că vor respecta întotdeauna instrucţiunile şi contractele. calculează corect durata unei activităţi şi îşi planifică timpul în consecinţă. Predispoziţiile noastre mai puţin dezvoltate indică do-meniile pe care le neglijăm. Ar avea de cîştigat dacă. poate că de aceea sînt punctuali şi respectă orice program. şi nu sînt interesaţi de teorii. devin uneori pesimişti. nu vor ezita să o părăsească. ac-ceptînd să lucreze ore întregi pentru a le verifica în detaliu. se purtau cuviincios şi îşi făceau Ia timp temele. dintr-un simţ exagerat al datoriei. ci rezultatele concrete. mai presus de orice. ar privi situaţiile şi proiectele şi dintr-o altă perspec-tivă şi. în copilărie. Ar putea fi numiţi «gardienii societăţii». Deşi numărul lor e mare. eSAP şi iSAP) Probabil că persoanele cu temperament SP nici nu citesc această carte! Sînt oameni energici.inclusiv în asistenţa medicală şi socială. injustiţie sau în sistemul bancar. există mulţi oameni cu tem-perament SJ . urmînd modelul altor temperamente. ureînd adesea pînă în vîrful ierarhiei. SJ doresc să aparţină societăţii aşa cum partea aparţine întregului. Personalitate şi temperament Din fericire pentru societate. Cunoscînd importanţa fiecărei etape dintr-o desfăşurare tem-porală şi. în cadrul grupului în care activează. organizaţi şi economi. de nenorociri şi ruină. care pun libertatea lor mai presus de orice. în sala unde s-au întrunit membrii grupului. în întreţinere şi în general îşi asumă sarcini pre-supunînd atenţia faţă de detaliu. iSRP.«cum se cuvine» şi la timp. Activită-ţile de rutină nu-i atrag. acestea sînt intuiţia şi percepţia -predispoziţiile care ne des-chid către idei şi posibilităţi noi. Nu îi inte-resează abstracţiunile şi posibilităţile. una monotonă i-ar plictisi imediat. Atunci cînd au ocazia -şi SP ştiu să profite de o ocazie . aşa cum se întîmplă cu SJ. iar condiţia de elev li se potrivea perfect.

să nu le împărtăşească viziunea luminoasă asupra Grupurile temperamentale vieţii. ascui-tînd un curs şi înţelegînd teoria. Cele cinci simţuri văzul. auzul. Se adaptează cu uşurinţă la aceste schimbări. din punc-tul lor de vedere. anima-torii. Utilajele de orice fel. SP se bucură cel mai mult de clipa prezentă. a auzit. pe atît sînt de abili în relaţiile Personalitate şi temperament interumane. Iar natura lor impulsivă. mai ales dacă este un ju-dicativ. SP au însă tendinţa să folo-sească lucrurile prezente. Dintre toate temperamentele. de aceea. Nu sînt atraşi de discuţiile serioase şi prea intime. atît de adecvate firii lor practice. fermecători şi spirituali. unde se pune accentul pe dis-ciplină şi teorie. mirosul. cu credinţa fermă că norocul le va surîde iar şi că zilele bune n-au intrat în sac. piloţii. ei se simt cel mai puţin constrînşi de ideea de datorie. Pe cît sînt de îndemînatici cu obiectele. Nici un alt temperament nu se dăruieşte cu atîta frenezie sărbătorii ca SP. fiind deseori generoşi cu cei din jur. E posibil ca partenerul lor. căci sentimentele şi emoţiile adînci îi deconcertează. a mirosit. SP învaţă activ. în viziunea lor. să aibă întrebuinţare şi să se întîm-ple. Deşi pot trece rară efort de la un proiect la altul. depanatorii. Dacă un SP a văzut. de ce se întîmpla nu-i interesează. nu li se par importante . De fapt. viaţa trebuie trăită la maximum.Dintre toate temperamentele. în timp ce intuitivii învaţă oarecum pasiv. industriale sau tehnologice.le sînt bine dezvoltate şi de aceea au în-credere că pot să se descurce perfect în viaţa practică. copiii cu temperament SP nu se simt bine în mediul şcolar. dar nu lipsiţi de toleranţă. ei vor ca lucrurile să fie concrete. Cînd norocul nu le surîde. dar de îndată ce lucrurile se îndreaptă revin la viaţa «în stil mare». Cunoscuţii spun despre ei că nu iau niciodată lucrurile în tragic.adesea foarte abstracte -. Dacă lucrurile merg bine. măsurate în ore şi minute. iar a doua. în familie sînt înţelegători şi cred că toată lumea trebuie să aibă aceleaşi drepturi. Ritua-lurile şi ceremoniile de familie devin fastuoase în prezenţa lor. chiar în condiţii de mare inconfort fizic. Şcoala primară este probabil singura lor şansă de a învăţa prin metode active. pot fi imprevizibili. că sînt amuzanţi. dacă norocul le este potrivnic. percepînd schimbările infinitezimale din mediul înconjurător. să le punem în practică. în afaceri. SP aruncă în-colo şi-ncoace cu banii. o criză scoate la iveală tot ce au ei mai bun: atunci lucrează ca nişte pose-daţi. iar situaţiile de criză pot să-i stimuleze. îşi încurajează de obicei copiii să fie liberi şi independenţi.pe scenă şi în viaţă. fie pentru a meşteri prin casă. pe care le manevrează cu mişcări sigure şi precise. SP refuză să vadă şi să accepte nefericirea şi dezastrele.important este. graţie firii lor tolerante şi ju-căuşe. Spre deosebire de SJ. chirurgii. să faci ce îţi oferă viaţa în orice moment. Ca părinţi. Mobili şi captivanţi. nu au secrete pentru ei. mai ales pe cele cu trăsături judica-tive pronunţate. obişnuiesc să-şi împartă bene-ficiile cu ceilalţi. prezentă în tot ce fac. s-ar putea să le provoace neplăceri acasă ori la serviciu. Mulţi din-tre ei reuşesc să iniţieze afaceri promiţătoare pe care n-au răbdare să le întreţină. pe care alţii le-ar găsi de nesuportat. Duratele precise. ei depăşesc perioadele de criză. Se pricep de minune să mînuiască uneltele. Nu sînt în schimb prea punctuali şi pot ignora un pro-gram stabilit anterior dacă între timp s-a ivit ceva mai in-teresant. Acest stil de comportament le va irita negreşit pe persoanele organizate. nu se lasă totuşi copleşiţi. ajutîndu-i să iasă de sub aripa ocro-titoare a familiei şi să-şi urmeze propriile înclinaţii. în timp ce persoanele cu alte temperamente se simt copleşite de o nenorocire. interacţionirid cu materia pentru a descoperi cum funcţionează lucrurile. SP ştiu cum să-şi drămuiasă rezervele şi să fo-losească la maximum puţinul pe care-1 au. SP n-au înclinaţie spre abstracţiuni. au nevoie de o slujbă pe măsură. nu să . Antreprenorii. a gustat sau a pipăit o sin-gură dată un lucru. nu-1 uită niciodată şi ştie cum funcţio-nează şi la ce serveşte. respectarea termenelor nu-i preocupă. căci numai el ştie să se bucure pînă la capăt de plăcerile simţurilor. muzicienii şi artiştii de toate felurile provin frecvent din rîndul persoanelor cu temperament SP. în timp ce SJ sînt păstrători şi economi. mai ales dacă sînt interesaţi de ce fac. SP sînt buni actori . le place neprevăzutul şi provocarea. fie în scopuri artistice. gustul şi pipăitul . Prima funcţie ne ajută să avansăm idei şi concepte . Ca şi SJ. Funcţia intuitivă şi cea judicativă nu sînt atît de dezvol-tate în cazul acestui temperament.

SJ sînt potriviţi pentru studii economice. 77 Personalitate şi temperament SP învaţă acţionînd. SJ participă la ritualuri şi ceremonii. IR îşi păstrează calmul. IR reuşesc în domenii ştiinţifice. SP participă la festivităţi şi petreceri. să jongleze cu mai multe lucruri deodată. SP îşi urmăresc propriile interese. Porlrails of Temperament. IR explică ce pot şi ce nu pot face. Cum ex-travertiţii predomină. atitudinea societăţii faţă de femeile cu acest tem-perament s-a schimbat. în ziua de astăzi. deopotrivă la bărbaţi şi femei. TEMPERAMENTELE (după David Keirsey.viseze la posibilităţi viitoare. SJ se strîng laolaltă.. Tabelul următor este un foarte util rezumat al caracteristicilor fiecărui grup temperamental. Rezumat în încheiere. formînd o grupare. 1987) SENZORIAL-JUDICATIV INTUITIV-AFECTIV entuziast caritabil omenos subiectiv înţelegător perspicace creativ imaginativ talentat la limbi înclinat spre cercetare sensibil idealist loial INTUITIV-REFLEXIV abstract analitic complex dornic să ştie eficient exigent impersonal independent ingenios intelectual inventiv logic cu spirit ştiinţific cu simţ teoretic înclinat spre cercetare sistematic demn de încredere realist sîrguincios amator de rutină conştiincios conservator consecvent meticulos . astfel că ele au şanse de afirmare pe măsura calităţilor lor. ne putem aştepta ca tipurile eSRP şi eSAP să fie în număr mai mare decît iSRP şi iSAP. Temperamentul SP se regăseşte la aproximativ 35% din totalul populaţiei. în vreme ce IA se Iasă pradă emoţiilor. SP se simt stimulaţi. să vedem cum se comportă cele patru tem-peramente în situaţii similare: în vreme ce IA încearcă să le creeze celorlalţi condiţii confortabile. în vreme ce IA excelează la literatură în şcoală. SJ se îngrijorează. Prometheus Nemesis Book Co. In vreme ce IA sînt în căutare de inspiraţie şi sens. Iată de ce le-ar fi util să ceară cîte76 Grupurile temperamentale odată părerea unei persoane cu predispoziţii intuitive şiju-dicative. IR vor să înţeleagă totul pe cale raţională. nu să se hotărască asupra unuia dintre ele.

linie. în următorul capitol vom afla despre meseria care ni se potriveşte şi despre modul în care ne comportăm la serviciu. mai tîrziu. Iar cînd. stilul nostru de viaţă are multe în comun cu al lor. colegi şi rude cu care împărtăşim caracteristicile temperamentale. vom resimţi o neaşteptată satisfacţie. textură interesat de orice informaţie utilă bine dispus 78 Grupurile temperamentale O dată ce am devenit conştienţi de diferenţele de tempe-rament dintre oameni.muncitor răbdător perseverent rezonabil stabil SENZORIAL-PERCEPTIV adaptabil cu simţ artistic sportiv realist calm nepretenţios îndrăgostit de viaţă prietenos receptiv la nou convingător cu simţ mecanic tolerant lipsit de prejudecăţi sensibil la culori. . Cum temperamentul este centrul personalităţii. avem la îndemînă o metodă generală de a ne înţelege pe noi înşine. vom descoperi că avem prieteni.

aptitudinile şi comportamentul ne sînt dictate de personalitatea şi temperamentul nostru.Tipurile în viaţa profesională Conflicte de personalitate la locul de muncă Cu toţii vrem să fim mulţumiţi de serviciul pe care-1 avem. interesele. însă cînd ne alegem o slujbă. De obicei. indiferent în ce domeniu lucrăm. şi de aceea munca pe care o prestăm şi condiţiile în care se desfăşoară ea au un efect imens asupra stării noastre de spirit. Totuşi cunoştinţele în materie de tipuri şi temperamente ne pot ghida către o viaţă profesio-nală care să ni se potrivească. Puţini dintre noi au libertatea de a-şi alege exact ser-viciul pe care şi-1 doresc. Cînd ceea ce facem se potriveşte cu . putem fi constrînşi de anumite împrejurări. de situaţia noastră personală şi de exigenţele sociale şi culturale ale mediului în care trăim. ne petrecem o bună parte din viaţă ca salariaţi ai unei instituţii. dacă nu putem să le dăm ascultare. în ciuda acestor constrîngeri. vom avea o viaţă profesională frustrantă şi lipsită de împliniri.

deci le trebuie timp Şi linişte. Sursa energiei lor este mai curînd lumea interioară a gîndurilor şi contemplaţiei. îşi bazează deciziile pe logică şi obiectivitate. Cu cît munca de la serviciu ne cere să facem uz de calităţi şi caracteristici mai puţin dez-voltate. căci opiniile lor ar da mai mult echilibru de-ciziilor şi acţiunilor noastre. Le place să lase lucrurile în suspensie pentru a le putea modifica oricînd. aflate în umbra personalităţii noastre. iar altele nu. ideile lor prind formă pe măsură ce le discută. ordonaţi şi organizaţi. ajutîndune să înţelegem cum iau naştere şi cum se pot rezolva. Pentru început. dăm randa- Tipurile în viaţa profesională ment maxim şi ne simţim bine. Preferă activităţile care le permit să fie fle-xibili. viaţa în mod diferit. îşi bazează deciziile pe valori personale su-biective. dacă vom deveni conştienţi de aceste diferenţe. Am putea totodată să recunoaştem că acei colegi de serviciu care acţionează şi gîndesc altfel decît noi nu urmăresc neapărat să ne contra-zică. Afectivii. Introvertiţii. ei percep. Capitolul de faţă se ocupă de cîteva dintre conflictele care apar la locul de muncă. Adesea. Judicativii. s-ar putea să fie chiar persoanele potrivite să ne verifice propriile planuri şi date. vom înţelege de ce anumite lucruri ni se par uşor de făcut. La serviciu le place să găsească soluţia unei probleme şi să aducă îmbunătăţiri de orice natură. Procesează informaţia prin intermediul sche-melor şi relaţiilor.predispoziţiile noastre. Reflexivii. în care să folosească date concrete şi propria lor experienţă. adesea subevaluăm ceea ce facem cu uşurinţă. Perceptivii. Din nefericire. cu atît devenim mai stresaţi şi mai nefericiţi. căci numai . adaptabili şi spontani. Au nevoie de o activitate care să le permită să fie structuraţi. probabil. căci le arătăm «umbra» noastră. Extravertiţii şi introvertiţii Ştim deja că extravertiţilor le place să lucreze în compa-nia altor oameni. deşi marile noastre reuşite provin mai curînd de aici. nu chipul cel luminos (vom reveni asupra «umbrei» într-un capitol viitor). Preferă activităţi de natură practică. La serviciu au ne-voie să reflecteze înainte de a acţiona . Există moduri diferite de a lucra şi. Le place să facă planuri şi să-şi aducă la îndeplinire deciziile. Procesează informaţia prin intermediul celor cinci simţuri. La serviciu argumentează logic şi îi tratează pe ceilalţi cu fermitate. Senzorialii. Cei din jur suferă la rîndul lor. La serviciu au nevoie să acţio-neze repede. Personalitate şi temperament Intuitivii. indicînd pe scurt influenţa lor asu-pra comportamentului la locul de muncă. Sursa energiei lor este lumea exterioară a oamenilor şi lucrurilor. La serviciu îi tratează pe ceilalţi cu simpatie şi căldură. Extravertiţii. să trecem în revistă predispoziţiile.

Extravertiţii. Spre deosebire de ei. extravertiţii acaparau în întregime discuţia. nu uitau să se intereseze din nou dacă ar mai avea de făcut vreo observaţie. au constat cu uimire că introvertitul avusese o contribuţie sub-stanţială. cei patru au hotărît să organizeze altfel discuţia. au adesea nevoie de reacţia calmă a introvertiţilor.se întîlneau în fiecare săptămînă ca să discute stadiul unui proiect important. Nimic mai fals!Deşi avea nenumărate idei. aşa că vor pomi de obicei în căutarea cuiva cu care să stea puţin la taifas.«astfel îşi încarcă bateriile» şi au randament maxim. nedîndu-i nici o şansă de a interveni.trei extra-vertiţi şi un introvertit . Adesea îşi clarifică ideile Şi problemele într-o discuţie cu colegii. ceilalţi nu-l grăbeau. Fiecare tip ar trebui să înţeleagă că are nevoie de alt mediu de lucru . Introvertitul trăia complet altfel această experienţă. abia scotea cîteva cuvinte. unul dintre ei îl întreba din cînd în cînd pe introvertit ce crede: dacă acesta ezita să răspundă. fără să ştie de ce. în general nu dau randament. După cîteva luni. făcîn-du-i pe ceilalţi să creadă că n-are nici o idee. de obicei pe cont propriu. îi trebuia un timp de reflec-ţie înainte de a şi le expune. Cu toţii avuse-seră numai de profitat de pe urma conştientizării diferen-ţelor dintre ei. mereu agitaţi. Dacă sînt nevoiţi să lucreze într-un loc unde e gălăgie. Extravertiţii aşteptau cu nerăbdare întîlnirea. numai după o astfel de pauză se pot întoarce la lucru. \j& serviciu. Analizează lucrurile pe îndelete şi rareori spun celorlalţi în ce stadiu se află. iar acesta s-a arătat mulţumit că fusese lăsat să se implice în discuţie în mai mare măsură. Introvertiţii lucrează bine mai ales cînd sînt singuri şi e linişte în birou. iar după aceea se gîndea îndelung cum să pună în aplicare ceea ce se discutase. ca pe o nouă ocazie de a se bucura de compania celorlalţi şi de a schimba idei. introvertiţii preferă să lucreze în linişte. Cînd au început să înţeleagă că au predispoziţii dife-rite. pe de altă parte. să-1 obţină. se simţeau plini de elan şi încurajaţi să-şi continue lucrul. Vorbeau între ei repede şi cu însufleţire. Iată un exemplu de interacţiune între cele două tipuri. Deşi extravertiţii îşi expuneau la fel de repede ideile. Dacă se întîmplă să rămînă prea mult singuri în birou. Gîndesc în general repede şi se pun în mişcare la fel de repede cînd au ceva de făcut. trebuie să se pregătească temeinic şi din vreme. pot să aibă dificultăţi de concentrare dacă sînt nevoiţi să lucreze pe cont propriu vreme îndelungată. La sfirşi-tul întrevederii. Schimbul de idei îl încînta şi pe el. La sfirşitul fiecărei întîlniri. în timpul întrevederii însă.şi. Atraşi în permanenţă de lumea exterioară. căci numai atunci dau ran-dament maxim. nerăbdători şi pre-cipitaţi. Nevoia de a vorbi a extravertiţilor îi miră şi îi agasează. extravertiţii simt nevoia să fie înconjuraţi de oameni cu care să comunice. Dacă profesia le cere să vorbească în public. ca în exem-plul . 82 Tipurile în viaţa profesională Patru angajaţi ai unei agenţii publicitare . se simt descurajaţi şi Personalitate şi temperament deprimaţi. în măsura posibilului.

antrenîndu~l şi pe el în discuţii şi făcîndu-l să-şi piardă şirul ideilor. că iau interviuri. un introvertit care lucra bilanţuri contabile într-o sală mare. încît s-a gîndit că nu se va plic-tisi niciodată. şi asta-mi place mai mult ca orice. Dacă rămîn cantonaţi în prezent. dincolo de satis84 Tipurile in viaţa profesională facţiile profesionale pe care i le oferă. Preferă să lucreze cu Personalitate şi temperament lucrurile reale. colegii lui se adu-nau acolo în grupuri de cîte doi sau trei. şi mînu-iesc cu uşurinţă datele concrete. Lu-crase în domeniul studiilor de piaţă. senzorialii aleg informaţiile precise şi mă-surabile. Observase un colţ mai ferit care stătea gol şi a reuşit să-şi convingă şejul că ar putea lucra mult mai bine dacă sar muta acolo -ceea ce s-a şi întîmplat.următor. împreună cu alţi salariaţi. După un an şi-a dat seama că statul acasă o deprimă. Cei pe care îi intervievez îmi povestesc cîte ceva despre viaţa lor.nu foarte numeroase -de a interveni în discuţii. De-a lungul zilei. spune ea. vor fi probabil înconjuraţi mai ales de extravertiţi -care nu ştiu acest lucru. o extravertită. ar putea să afle mai mult. . Nu-mi dădusem sea-ma înainte cît de mult contau pentru mine colegii de servi-ciu. Extravertiţii vor lucra mai bine în compania introvertiţi-lor dacă ştiu să le lase un spaţiu şi un timp de lucru personal. Observă detaliile şi elementele specifice. merg la surse. » Jennifer. e cazul să-şi aducă deliberat în primplan caracteristicile ex-travertite. «Sînt mai fericită acum. că am cu cine schimba o vorbă. pe care le înţeleg. Avea o locuinţă mare şi erau atîtea de făcut. e posibil să •gnore complet evoluţia unei situaţii. ştiind că se pot întoarce apoi la atitudinea lor de bază. Dacă ar asculta mai mult. Senzorialii şi intuitivii Cînd lucrăm împreună cu alţii. caută proceduri şi instrucţiuni. dîndu-le şi introvertiţilor şansa să intervină. Nu e vorba numai de munca pe care o fac. mai devreme sau mai tîrziu predispoziţia noastră extravertită ori introvertită iese de obicei la iveală. ci mai ales de faptul că vin în contact cu oamenii. Este important să le spună colegilor că au nevoie de linişte şi de o atmosferă calmă cînd lucrează. se afla în situaţia opusă. Trebuie de asemenea să nu acapareze discuţiile.» Jennifer îşi înţelege acum perfect pre-dispoziţia extravertită şi îşi dă seama că. nu cu posibilităţi. într-un birou mare. Cînd vor să facă o observaţie. avea biroul chiar Ungă automatul pentru cafea. John ştia că are nevoie de linişte ca să dea randament. slujba opune în con-tact cu lumea exterioară. E preferabil să-i informeze din timp pe introvertiţi asupra unor viitoare subiecte de discuţie (eventual în scris). astfel ca aceştia să aibă suficient timp de reflecţie. Trăsăturile senzoriale sau intuitive sînt însă mai greu de observat. Introvertiţii vor lucra mai uşor în compania extravertiţi-lor dacă învaţă să spună răspicat ceea ce au de spus. Le plac lucrurile con-crete. La serviciu. dar cînd s-a căsătorit şi-apărăsit serviciul ca sase ocupe de casă. aşa că şi-a găsit un serviciu cu jumătate de nor-mă. John. lucrează din aproape în aproape şi au o bună noţiune a timpului. Trebuie să profite întotdeauna de şansele .

Senzorialii şi intuitivii pot avea perspective complet diferite asupra aceleiaşi situ-aţii.Intuitivii se comportă diferit la serviciu. un senzorial. neglijează frecvent detaliile importante ale prezentului. De organizarea ei se ocupaseră in ultimii trei ani Margaret şi Mary . Tom s-a simţit plictisit şi frustrat. fiind preocupaţi de legăturile dintre lucruri şi de structurile dinăuntrul aces-tora. şi Tom. uimit. Observă mai degrabă întregul decît detaliile şi se concentrează mai mult asupra conexiunilor decît asupra părţilor şi elementelor specifice. fără de care acestea n-ar putea funcţiona. Comitetul e exce-lent. După mai multe în-truniri în care discutaseră despre construcţia unor clădiri anexe. o intuitivă. Fascinaţi de viitor. Tom era de altă părere. Sîntem aşa de pre-ocupaţi de întreţinerea căminelor. comitetul a ţinut seamă de ideile priete-nului său şi toată lumea a fost mulţumită. dar ne limităm la asta.John. Pe cînd mergeau spre casă. Urmarea? La sugestia lui John. iar atenţia dată detaliilor cotidiene îl satisfăcea. In fiecare an. Preşedintele comitetului. în locul ei a fost angajată Jacide. John are şi el dreptate cînd dă importanţă întreţinerii zilnice a căminelor. ai văzut că la fiecare întîlnire cere să i se dea toate detaliile. nu să se ocupe de treburi de rutină. conduce după principii senzo-riale.ce trebuie schimbat şi cum să dezvoltăm sistemul!» Observaţi că cei doi prieteni au păreri diferite cu privire la ce e important. Senzorialii şi intuitivii pot avea mari neînţelegeri la ser-viciu dacă nu sînt conştienţi de felul în care fiecare asimi-lează informaţia. procedee de construcţie. Toată lu-mea ştia că Jacide vrea întotdeauna să schimbe tot şi este rareori . Iată un alt exemplu. pentru că Mary îşi luase concediu de ma-ternitate.ambele senzoriale ~.sisteme de siguranţă. Subiectele de discuţie i se păreau interesante. consiliul orăşenesc din localitatea X orga-nizează vara o expoziţie. fiind la rîndul lui senzorial.» «Da. Se lasă călăuziţi adesea de fler. De fapt. Putem să ne spunem fiecare părereaşi nimic nu rămîne nediscutat. Le place să lucreze la proiecte noi. Vorbim pe 86 Tipurile în viaţa profesională larg în fiecare lună despre tot ce e important . s-a întrebat imediat dacă se vor înţelege. Tom are dreptate cînd spune că nu le mai rămîne timp să discute despre planurile şi îmbunătăţirile viitoare dacă se ocupă prea mult de detalii. care pe Tom. John este bineînţeles de acord cu acest stil de conducere. intuitivul. Cînd Margaret a auzit că anul acesta va lucra cu alt-cineva. viind mereu să aducă schimbări şi sugerînd noi moduri de a o face. că n-avem niciodată timp să trecem la problemele cu adevărat importante . Doi buni prieteni . îl deranjează. un in-tuitiv . aşa cum vom vedea din exemplul următor. repararea unui acoperiş. John era mul-ţumit de felul în care lucra comitetul. Amîndoi au mers la întrunirile comitetului timp de şase luni şi defecare dată plecau spre casă împreună. regulamentul personalului. regulamente pentru per-sonal. iar noi să facem ce trebuie -proiecte de ameliorare!» «Cum poţi să spui asta? areplicat John. tot. amîndouă perspectivele sînt ne-cesare. a izbucnit: «De şase luni ne tot întîlnim şi n-am vorbit niciodată despre planurile de viitor sau despre cum am putea îmbunătăţi funcţionarea căminelor! Discutăm la nesjîrşit detalii fără importanţă. Preşedintele e un tip meticulos. Ar trebui să existe un subcomitet care sa se ocupe de ele. dar anul acesta.au fost solicitaţi să facă parte dintr-un comitet de caritate. ustensilele de la bucătărie. avînd în grijă un grup de cămine pentru bătrîni.

intuitivul îşi aştepta nerăbdător rîndul. şi de exponate . Margaret a petrecut o dimineaţă întreagă studiind planurile de anul trecut.pe care voia să le aranjeze la fel ca anul trecut. Pînă la urmă au ajuns la un compromis: Margaret urma să se îngrijească de estradă. a spus că raportul era «în general» bun. A propus prin ur-mare un sistem de autoservire la cantină. la fel şi că programul putea rămîne acelaşi. spunea ea. căci. Dacă lu-crurile au mers bine. Margaret credea că. Avînd un temperament senzorial-judi-cativ.mulţumită de ce s-a făcut înainte. Margaret şi Jackie s-au certat mult timp fără să cadă la o înţelegere. modul diferit în care asimilau informaţia. Pe măsură ce citea programul de anul trecut. de fapt. după trei ani oamenii se aşteptau ca expo-ziţia să se ţină în acelaşi loc. pe care au fost rugaţi să-l comenteze la şedinţa din aceeaşi zi. aducem puţină variaţie. venind cu propuneri de îmbunătăţire a situaţiei. Senzorialii şi intuitivii pot interpreta acelaşi text în mod diferit. omisese com-plet detaliile practice şi se concentrase asupra tabloului ge-neral. se ocupa de reorganizarea evenimentelor. au primit un raport asupra personalului can88 Tipurile în viaţa profesională ţinei. ele nu au nimic în comun. iar mutarea estradei i-arfi derutat. Jackie. De vină era. dacă ceva merge. Senzorialul se concentrase asupra detaliilor practice din raport şi făcuse sugestii referitoare la sănătatea şi siguranţa personalului din bucătărie. Directorii unei companii de construcţii. Era ne-cesar ca aragazul să fie verificat regulat. Intuitivul. I-a spus apoi luiJackie că expoziţia Personalitate şi temperament trebuia organizată.» «Dar de ce ? a întrebat Margaret. Să inversăm ordinea evenimentelor şi să mutăm estrada în altă parte.» Dar Margaret nu era de acord. după părerea ei. Jackie a fost stupefiată. Expoziţia avusese suc-ces în ultimii trei ani. Nimeni nu vrea să vadă exact ace-laşi lucru ca anul trecut. de ce să nu le păstrăm aşa cum sînt? De ce să facem schimbări fără rost?» «Ba au rost. Astfel. Pe cînd celălalt vorbea. Se împotrivea mai ales mutării estradei. în schimb. un intuitiv şi un senzorial. dar că salariaţii companiei ar trebui folosiţi mai eficient. a spus Jackie. care avea de fapt un temperament IR şi nu voia să risipească nimic. a spus ea. şi dacă mai modificăm cîte ceva. ceea ce îi punea în lumină calităţile de in-tuitivă. Cînd o companie are doi directori atît de diferiţi şi fiecare este capabil să recunoască importanţa punctului de . Cum era de aşteptat. trebuie păstrat în aceeaşi formulă. lumea o va privi cu un ochi proaspăt. Cînd au început lucrul. Deşi fiecare contribuţie are meritele ei. «Hai să încercăm altceva anul ăsta. care rămînea tot acolo. Senzorialul s-a referit la măsurile de siguranţă ce trebu-iau luate la bucătărie şi la instruirea personalului. în intervenţia sa. compania putea să-şi reducă personalul şi să economisească bani. Dacă aranjăm expoziţia în altă parte. iar normele de protecţie să fie afişate la vedere. aşa cum vom vedea în alt exemplu. îşi şi imagina ce trebuie schimbat.

Adesea pot prezenta fapte şi idei în lucrări limpede scrise. s-au întîlnit ca să fixeze condiţiile de conce-diere a celor treizeci de persoane din sucursala desfiinţată. ca în exemplul următor. chiar senzorialii sînt cei care le pun în practică. contribuie la bună-starea psihică a personalului dintr-o instituţie. Pe măsură ce urcăm în ierarhie. este posi-bil ca cel nou să facă apel mai degrabă la trăsăturile noastre intuitive. Intuitivii lucrează mai bine cu senzorialii dacă sînt pre-gătiţi să-şi verifice ideile şi planurile împreună cu ei. La serviciu. Uneori. pe care adesea le ignoră. Toate acestea îi fac de neînlocuit în promo-varea. aceste atitu-dini pot genera conflicte. Fiind interesaţi de sentimentele oamenilor şi de relaţiile dintre ei. Mulţi oameni nu înţeleg de ce întîmpină dificul-tăţi tocmai cînd au fost promovaţi.ceea ce s-a şi întîmplat în exemplul nos-tru -. Reflexivii şi afectivii Opiniile reflexivilor şi ale afectivilor aduc un plus de echilibru în afaceri şi în relaţiile de serviciu. dim-potrivă. afectivii sînt. evaluarea şi conducerea afacerilor de orice tip. O companie manufacturieră a fost nevoităsă-şi închidă una din sucursale. . Dacă refle-xivii ştiu să prezinte în scris o idee sau un raport. Reflexivii. mai indulgenţi şi mai apropiaţi. compania are numai de cîştigat. John (un reflexiv) şi Peter (un afectiv). ceea ce însemna că trebuiau făcute dis-ponibilizări. atît de deficitară în cazul lor. fiind concentraţi numai asupra viitorului. In probleme legate de promovare. încercarea de a vedea lucrurile în perspectivă le-ar fi de folos. le înţeleg problemele şi reuşesc de obicei să comunice cu uşurinţă. Afectivii deţin avantaje la fel de importante. Ar fi bine să dea mai multă atenţie realităţilor prezentului. dedicîndu-se mai 90 Tipurile în viaţa profesională degrabă oamenilor din întreprindere. Le-ar fi util să-şi îmbunătăţească percepţia asupra timpului. cărora nu le văd locul în tabloul general. gîndesc logic şi analitic. Adesea. afectivii ştiu să-i convingă pe toţi să accepte ideea sau raportul res-pectiv. care au avantajul de a privi întotdeauna lucrurile de la distanţă. Cei doi manageri. văd dintr-o ochire ce nu merge şi sînt buni critici.vedere opus . Dar ei rămîn de obicei fixaţi asupra anu-mitor elemente. să privim slujba şi din perspectiva unei viitoare promovări. reflexivii se dedică intereselor întreprin-derii. De aceea e bine ca. care ne dau celor mai mulţi dintre noi atîta bătaie de cap. Senzorialii lucrează mai bine cu intuitivii dacă sînt pre-gătiţi nu numai să le asculte ideile. Au mult tact în relaţiile cu colegii. fiind de obicei fermi şi impersonali. Nimeni nu se pricepe ca ei să pună în valoare cali-tăţile lucrurilor. Dacă vechiul post ne solicita calităţile senzoriale. ci şi să le indice în ce Personalitate şi temperament măsură sînt aplicabile. predispoziţia senzorială sau intuitivă joacă adesea un rol important. la angajare. responsabilităţile noastre se modifică.

fără să vrea. Cînd reuşesc să-şi spună răspicat părerea. reflexivii şi afectivii se înţeleg destul de bine. De ce să purtăm de grijă unor oameni care ori-cum nu mai lucrează aici? Dacă asta vrei.» a început John. Judicativii şi perceptivii Ştim că perceptivii refuză cu hotărîre stilul de viaţă or-ganizat.. întrucît fiecare tip îşi dă seama de valoarea opiniilor celuilalt. să ştii că tot com-pania o să aibă de suferit. Inchipuieşte-ţi cum se vor simţi cei cu familii de întreţinut cînd vor trebui să spună acasă ce s-a întîmplat!» «Ştiu cum e. încă ezita. pentru că. tre-buie să scăpăm. că ar trebui să ne întîlnim cu fiecare în parte. Re-flexivii nu dau prea mare importanţă micilor servicii pe care oamenii şi le fac unii altora. să le dăm vestea cu menajamente şi să le propunem ajutorul ca să-şi găsească alt serviciu.» «Dar nu avem timp de aşa ceva. Cel mai frecvent motiv de conflict între reflexivi şi afec-tivi priveşte relaţiile cotidiene de la locul de muncă. cei din jur îi privesc cu mai multă bunăvoinţă. Peter. Deşi îşi exprimă mai greu emoţiile. O să le dăm tot acum şi termenul de expirare a contractului. doar am fost şi eu dat afară o dată. «Cred. de ei!» John voia să scape repede de oamenii disponibilizaţi pentru a-şi vedea apoi de treburile lui din cadrul companiei. pur şi simplu. Dife92 Tipurile în viaţa profesională rentele dintre ei sînt cu atît mai vizibile la locul de muncă. pentru că nu ne mai ocupăm de producţie. Reflexivii nu înţeleg nevoia afectivilor de «a zîmbi tot timpul» la serviciu. cum li se întîmplă adesea. Primul gîndallui Peter a fost. planificat şi structurat cu grijă al judicativilor. dar pentru afectivi ele sînt ocazii bine venite de a-şi arăta simpatia faţă de colegi. care era introvertit-afectiv. afectivii sînt cît se poate de încîntaţi.. în comparaţie cu alte tipuri.. la rîndul lor. Reflexivii ar lucra mai bine cu afectivii dacă ar da mai multă atenţie efectelor oricărei decizii profesionale asupra salariaţilor şi ar avea grijă să nu rănească sentimentele aces-tora.. Ei cred că totul îi priveşte direct. Ar fi bine să le pregătim scri-sori de recomandare şi să le indicăm nişte locuri unde şi-ar putea găsi de lucru. va fi mai uşor de ajuns la decizii care ţin cont de ambele opinii. nu părea deloc mulţumit. e bine s-o facă. unde dau naştere uneori la conflicte . Afectivii.«Tot ce putem face este să-i chemăm pe oameni la o şedinţă şi să le spunem în faţă ce sa întîmplat. Cînd colegii răspund prieteniei lor. Numai că nu e nimic de făcut. «Mi separe cam dură metoda ta. ştiind ce simt. Majori-tatea vor fi de-a dreptul şocaţi. ci deplasarea oamenilor!» Era clar că cei doi aveau idei complet diferite despre felul în care trebuie trataţi oamenii. Fiecare îşi punea astfel în lumină predispo-ziţia naturală. iar John să-şi vadă de treburile obişnuite. continuă el. ca să nu rămînă în Personalitate şi temperament urmă cu lucrul.. ar lucra mai bine în compania reflexivilor dacă nu s-ar mai simţi vizaţi de orice remarcă. chiar dacă îşi exprimă astfel dezaprobarea. mulţumindu-le sau măcar zîmbind. chiar şi sentimentele legate de situaţii pentru care nu sînt răspunzători.. din contră. spuse John iritat. Pînă la urmă. Dacă ambele reuşesc să-şi ex-prime punctul de vedere. iar ultimii sînt nedumeriţi de răceala şi «lipsa de inimă» a celor dintîi. Peter. la oameni. lucrurile se limpezesc şi tuturor le este mai uşor să vorbească deschis. s-au înţeles ca Peter să se ocupe de problema celor disponibilizaţi.

aşa cum vom vedea în exemplul următor. aveau nevoie de cît mai mult timp ca sase informeze înainte de a începe lucrulpropriu-zis! . şi pe măsură ce apare ceva nou . dar nu lucraseră niciodată împreună. Peste o oră. se simt privaţi de libertate şi frustraţi . După ce îşi expri-mă vehement dezaprobarea. Geoff a fost uluit.grave. îşi termină treaba la timp şi continuă să-şi facă planuri. Marianne rămăsese şi ea nedumerită. Cîteodată sînt nevoiţi să lucreze ca nişte apucaţi ca să-şi termine treaba la termen. ca să ne mai putem răzgîndi pe parcurs».chiar dacă datele problemei sau circum-stanţele s-au modificat între timp .îţi spun. Dacă nu au un motiv temeinic de amînare. primii vor să vadă totul rezolvat cît mai repede şi de aceea se apucă imediat de lucru. care avea trăsături judicative foarte pronun-ţate. să văd ce mai găsesc. Trebuia proiectată o extensie a biroului directorului. La rîndul lor. Judicativii şi perceptivii au feluri diferite de a lucra. nu reuşise să o convingă pe Marianne să treacă la treabă. Seara. Voia să-şi noteze exact ce aveau de făcut ca să-şi înceapă partea lui. De ce se enervase Geoff în asemenea hal la sfîrşitul întîlnirii ? Şi ei i se părea că avuseseră o întrevedere rodnică. gîndindu-se la ziua lui de lucru. pentru că erau amîndoi intuitivi. Cei doi se cunoşteau. să nu fieprinsă deja într-o schemă fixă. e greu să-i opreşti sau să-i determini să se răzgîndească . Geoff. El credea că puteau trece deja la acţiune. după o întrevedere atît de rodnică. Judicativii sînt cuprinşi de o mare anxietate cînd nu-i pot convinge pe perceptivi să încheie un lucru. Ei strîng la început cît mai multe informaţii şi adesea amîna la nesfîrşit începerea unui proiect.căci nu acceptă uşor informaţiile noi. imboldul judicativilor de a termina cît mai repede şi dorinţa perceptivilor de a avea un program deschis şi flexibil produc adevărate ciocniri. Judicativii extravertiţi se hotărăsc uneori prea repede şi trec prea curînd la acţiune. şi cei desemnaţi să o facă au fast Geoffşi Marianne. îşi luă lucrurile şi plecă în grabă . Planurile trebuiau definitivate intr-o lună. pe care le respectă. nu pot oferi rezul-tate concrete decît în ultimul moment. La serviciu. «O să mă învîrt prin bibliotecă. Se simţeau amîndoi măguliţi că fuseseră aleşi pentru acest contract important. Nimeni n-ar proceda aşa pînă în ultima săptămînă. Era totuşi ridicol ca Geoff să vrea să-şi noteze ceva precis în etapa asta şi s-o preseze să facă la fel. Personalitate şi temperament Au discutat la o cafea cum să atace proiectul. Nu pricepea de ce. E limpede că per-soana care vorbeşte este o perceptivă. Perceptivii lucrează altfel. zise ea. Să nu ne grăbim să începem. In-diferent ce tip de muncă fac. Dacă termenul de realizare e foarte îndepărtat. Comu-nicau cu uşurinţă. Vor să aibă un program de lucru flexibil.avea programată alta întîlnire. Cînd au început ceva. ar fi avut astfelschiţa proiectului într-o săptămînă şi ar fi putut s-o pună apoi în aplicare. O firmă de design pentru interioare primise o comandă de la unul din clienţii ei importanţi. care să le permită să facă modificări pe măsură ce avansează. Marianne însă voia să i se mai lase timp de gîndire. avu sentimentul că proiectul stagnează. Atitu-dinea relaxată a Mariannei îl neliniştea. ultimii îndură cu greu stre-sul. şi-a scos agenda şi a spus că e cazul să stabilească ce avea de făcut fiecare în următoarea săptămînă.

dar acţionau în moduri diferite. Proiectul o entuzias-mase şi voia să strîngă o cantitate cît mai mare de informaţii relevante. pus pe hîrtie. De fapt. Adesea lăsa lucrurile pe ultima clipă şi trebuia să stea pînă noaptea tîrziu ca să termine. Perceptivii i-ar aprecia mai mult dacă nu ar fi atît de rigizi şi de inflexibili. dar ar fi ţinut cont de dorinţa Mariannei. Tre-buia să ştie în orice moment ce are de făcut. de aseme-nea. ea va începe cel tîrziu la 10. ora de începere a unei şedinţe este ora la care îşi amintesc că trebuie să plece spre sala de şedinţe.02. Marianne ar fi strîns informaţii după pofta ini-mii. îi plăcea să afle cît mai mult înainte de a se angaja într-o activitate precisă. Deciziile lor ar fi mai echilibrate dacă ar lua în calcul mai multe variante. de îndată ce s-ar fi ivit un element nou. Cînd stabilesc împreună termenul de realizare a unei sarcini. Ar avea numai de cîştigat dacă nu s-ar mai risipi în nenumărate proiecte. Cînd nu se ţin de cuvînt în privinţa obligaţiilor pe care singuri şi le-au luat. îşi fac o da-torie din respectarea ei şi vor ca toată lumea să se comporte la fel. Tipurile în viaţa profesională Marianne avea alt mod de lucru. în ge-neral. Dacă sint însă în altă parte şi au amînat pregătirile necesare pînă m ultima clipă. De-a lungul perioadei în care au colaborat la proiect. mai pot ajunge la timp.05 sau mai tîrziu. Perceptivii ar trebui să respecte orele de întîlnire pe care şi le fixează cu judicativii şi să nu le mai strice acestora programul. ştiu să-şi împartă timpul bine şi cu folos şi nu se lasă sustraşi de la ceea ce fac. dar obser-vase că pe alţii îi afecta. dar ar fi înţeles nevoia lui Geoff de a le ordona şi de a încheia documentarea la momentul potrivit. La rîndul lor. judicativii consideră că li s-a furat din timp. cum putem evita multe dintre ele prin intermediul în-ţelegerii tipurilor. Ar fi pre-ferat să nu se grăbească aşa spre sfirşit. Geoff ar fi început să lucreze pornind de la ceva palpabil. Geoff voia să se apuce de lucru cît mai repede şi avea ne-voie de ceva concret. Am văzut. Unul din cele mai frecvente motive de dispută la serviciu între judicativi şi perceptivi este legat de punctualitate şi de timp în general. Din acest subcapitol ne-am putut face o idee asupra con-flictelor care apar la locul de muncă. mai ales. Dacă se află prin apropiere şi nu trebuie să se pregătească în mod special. Perceptivii au o atitudine diferită faţă de timp . ca punct de plecare. perceptivii ar colabora mai bine cu judi-cativii dacă ar încerca să-şi termine treaba la timp şi. pot să întîrzie . Dacă oamenii sînt încă pe coridor la 10.uneori nepermis de mult. judicativii îşi pierd răbdarea şi nu mai au încredere în ei. Pe ea n-o deranja prea mult acest lucru. Pentru ei.şi asta se vede limpede la serviciu.Geoff şi Marianne erau la fel de preocupaţi de proiec-tul respectiv. Cînd programează o şedinţă la 10. Ii tratează dispreţuitor şi evită să colaboreze altă dată. atît Geoff. dacă ar respecta termenele. Dacă şi-ar fi cunoscut reciproc stilurile de lucru. acceptînd să facă modificări pe parcurs. . Dacă judicativii fixează o oră. dar întotdeauna ajun-gea aici. cît şi Marianne s-au simţit stresaţi. pretenţiile lor ar fi fost mai realiste. Reflexivii judicativi. Ca judicativ. ca să respecte programul. nici unul nu înţelegea modul de a trăi al celuilalt. judicativii ar trebui să nu-i mai sîcîie pe perceptivi. Personalitate şi temperament Judicativii ar colabora mai bine cu perceptivii dacă ar accepta să primească informaţii noi pe măsură ce lucrează. în subcapitolul următor.00. ci şi-ar păstra doar unul sau două. vom privi tipurile într-un context mai larg şi ne vom opri la felul în care ne-voile şi comportamentul nostru la serviciu sînt influenţate de temperament.

vor face apel la talentul lor organizatoric. e bine să citiţi şi despre tipul ilAP. Adesea. Ne vor fi utile nu numai informaţiile despre tipul pro-priu. astfel că psiho-terapia şi profesoratul. Sînt încîntaţi să-i ajute pe cei-lalţi să apară în lumina cea mai favorabilă şi de aceea pot lucra cu succes în mass-media şi în relaţii publice. De aceea. de pildă. Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă ar încerca sa nu neglijeze detaliile practice şi să privească orice situaţie în mod obiectiv. Cu riscul de a fi ei înşişi afectaţi. Pot avea succes şi ca profesori. dacă sînteţi. deoarece capacitatea lor de co-municare este excepţională. I. cu înclinaţii spirituale. care presupun grija faţă de nevoile emoţionale ale semenilor. sînt potrivite pentru ei. Dacă slujba presupune con-ducerea unui grup. Activităţile exclusiv practice sau care presupun lucrul pe cont propriu îi deprimă. Lucrează în mod organizat şi sînt persoane de încredere. ilAJ se caracterizează printr-o originalitate pe care simt nevoia s-o pună în slujba celorlalţi. se implică în problemele celor din jur şi au o percepţie pro-fundă. cum ar fi cele din transporturi sau construcţii. Personalitate şi temperament II. Tipul ilAJ i nt rove rti t -l ntu i t i v-Af ecti v-J ud icat i v sursa lui de energie e lumea interioară • procesează informaţia prin intermediul structurilor şi relaţiilor • decide înjuncţie de valori subiective proprii • dă randa-ment maxim cîndpoate lucra ordonat şi organizat Conştiincioşi. ci şi cele despre tipul opus. Tipul elAJ extravertit-Intuitiv-Afectiv-Judicativ sursa lui de energie e lumea exterioară • procesează informaţia prin intermediul structurilor şi relaţiilor • decide înjuncţie de valori subiective proprii • dă randa-ment maxim cînd poate lucra ordonat şi organizat E important ca elAJ să aibă în cadrul activităţii lor un contact direct cu oamenii. un eSRJ. . oarecum stranie. Veţi afla astfel ce situaţii vi se par dificile şi le veţi putea evita. au talent la limbi şi înclinaţie pentru munca de cercetare. Sînt fas-cinaţi de personalitatea fiecărei fiinţe umane. îşi susţin întotdeauna colegii şi se implică din tot sufletul in orice lucrează. Nu li se potrivesc slujbele ancorate în realitatea imediată. Capacitatea de a stabili contacte cu oa-menii şi entuziasmul lor molipsitor îi ajută să devină popu-lari ca manageri şi consultanţi. liniştiţi. uneori se simt atraşi de instituţia Bisericii. a sentimentelor oamenilor. Pot servi drept model celorlalţi. Vom arăta mai jos în ce fel îşi găseşte 96 Tipurile în viaţa profesională fiecare tip satisfacţia profesională şi care sînt domeniile de activitate în care va avea mai mult succes. Dacă fac ceva creator. ca agenţi de vînzări sau în dome-niul asistenţei medicale şi sociale. preferind să avanseze metodic. lucrează bine pe cont propriu şi duc la bun sfîrşit orice proiect.Tipurile de personalitate şi satisfacţia profesională Satisfacţia profesională şi reuşita într-o carieră depind de capacitatea noastră de a ne folosi predispoziţiile natu-rale la locul de muncă.

Cînd sînt obligaţi să supravegheze în detaliu munca altora. Li se potriveşte meseria de ziarist. bazate pe respectarea unor proceduri de rutină. în actorie şi publicistică. Sînt plini de viaţă. Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă nu s-ar mai împovăra cu problemele afective ale celor din jur şi dacă nu s-ar mai lăsa abătuţi din drum cînd trebuie să aducă la îndeplinire o sarcină importantă. IV. arte plastice. aşa că preferă activităţile care cer mo-bilitate. Tipul elRJ extravertit-Intuitiv-Reflexiv-Judicativ . pot face ca-rieră în domeniul publicităţii. convingîndu-i pe toţi să-şi ofere sprijinul. Activităţile mai statice. GhiTipurile în viaţa profesională cesc imediat potenţialul ideilor sau proiectelor noi şi se pri-cep ca nimeni alţii să le impună. activităţile de consiliere şi de educaţie îi inte99 Personalitate şi temperament resează într-o mai mare măsură decît afacerile. practică şi repetitivă. Munca «terestră». li se va părea greu să se concentreze. dar îi mul-ţumesc mai ales activităţile care le solicită creativitatea şi implicarea personală. Tipul ilAP introvertit-Intuitiv-Afectiv-Perceptiv sursa lui de energie e lumea interioară • procesează informaţia prin intermediul structurilor şi relaţiilor • decide înjuncţie de valori subiective proprii • dă randa-ment maxim cînd poate fi flexibilşi adaptabil Adesea ilAP sînt consideraţi la serviciu oameni «as-cunşi». Ca urmare. V. nu li se po-trivesc. îşi încurajează subalternii să fie cooperanţi şi fle-xibili. elAP au mult farmec personal şi pot avea succes în cele mai diverse slujbe.Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă ar fi mai atenţi la evenimentele din jur şi ar încerca să-şi exprime opiniile cu îndrăzneală. căci nu-şi spun părerile decît celor pe care îi cunosc îndeaproape. Pot face carieră în multe domenii. astfel că psihologia. nu îi satisface. Excelează adesea în filologie. Au nevoie de schimbare şi variaţie. III. se simt extenuaţi. Ca şefi. în orice activitate care pre-supune tranzacţii. Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă s-ar angaja în mai puţine proiecte noi şi s-ar ocupa mai mult de fina-lizarea treburilor curente. se vor plictisi şi vor omite nenumărate detalii practice. Tipul elAP extravertit-Intuitiv-Afectiv-Perceptiv sursa lui de energie e lumea exterioară • procesează informaţia prin intermediul structurilor şi relaţiilor • decide în funcţie de valori subiective proprii • dă randa-ment maxim cînd poate fi flexibil şi adaptabil Ingenioşi. Sînt atraşi de activităţile cu impact spiritual. entuziaşti şi deschişi. muzică şi cercetare. care permite contactul permanent cu lucruri noi. simt nevoia sa aducă o contribuţie proprie în tot ceea ce fac. ştiu să întreţină buna disnoziţie şi au o energie contagioasă. lucrînd cu entuziasm şi dăruire.

Tipul HRJ introvertit-Intuitiv-Reflexiv-Judicativ sursa lui de energie e lumea interioară • procesează informaţia prin intermediul structurilor şi relaţiilor • decide făcînd uz de logică şi obiectivitate • dă randa-ment maxim cînd poate lucra ordonat şi organizat Creativitatea deosebită a ilPJ poate aduce un plus de inteligenţă şi originalitate în afaceri şi. Au nevoie de activităţi în care să-şi manifeste creativitatea. sînt nevoiţi să fie tot timpul calzi şi comuni-cativi. dacă ar încerca să fie mai co-operanţi şi să ţină cont de sentimentele celor din jur. căci ilPJ sînt retraşi şi preferă să lucreze mai degrabă pe cont propriu decît în echipă. Sînt excelenţi directori executivi. Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă s-ar asigura că ideile lor pot fi puse în practică de cei din jur şi dacă ar fi mai receptivi la reacţiile acestora. Pot lucra în domeniul informaticii şi în medicină dacă sînt implicaţi în cercetare şi analiza datelor. nu al aplicării lor în activitatea practică de rutină. în funcţie de mersul afacerilor şi de toanele clienţilor. manageri şi consultanţi. avînd totodată capacitatea de a-şi pune planurile în aplicare. Le place să dirijeze şi să supravegheze. în orice proiect. La serviciu sînt persoane independente. se simt extenuaţi. Aceşti oameni ştiu totodată să facă planuri de perspectivă şi săşi organizeze ideile astfel încît să de-vină aplicabile. ştiu să se exprime clar şi convingător. prin natura slujbei lor. gîndesc logic şi iau decizii fără sa ezite. îşi dau adevărata măsură cînd fac planuri de perspectivă şi previziuni. VII. Calităţile lor trec adesea neobservate. în general.sursa lui de energie e lumea exterioară • procesează informaţia prin intermediul structurilor şi relaţiilor • decide făcînd uz de logică şi obiectivitate • dă randa-ment maxim cînd poate lucra ordonat şi organizat Persoanele de tip elRJ au nevoie de activităţi care să le pună mereu la dispoziţie proiecte noi. Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă n-ar trece atît de repede la acţiune. la nevoie. 100 Tipurile în viaţa profesională VI. de învăţămîntul universitar sau de cerce-tare. Cînd. Nu li se potriveşte o activitate care se schimbă de la o zi la alta. căci lucrează cel mai bine cînd pot să-şi urmeze pianul iniţial. Pot fi atraşi de o carieră juridică sau ştiinţifică. Sînt atraşi de mai toate domeniile ştiinţifice. Tipul eIRP extravertit-Intuitiv-Reflexiv-Perceptiv sursa lui de energie e lumea exterioară • procesează informaţia prin intermediul structurilor şi relaţiilor • decide făcînd uz de logică şi obiectivitate • dă randa-ment maxim cînd poate fi flexibil şi adaptabil 101 Personalitate şi temperament Activitatea potrivită pentru eIRP este aceea care oferă varietate. pentru că oamenii de acest . Sînt capabili să iniţieze şi să dirijeze o afacere pro-prie. dar numai la nivelul ideilor. iar sarcinile de rutină îi fac să se simtă frus> traţi. ca-pabili să reducă ineficienta şi pierderea de timp.

al jurnalisticii sau al ingi-neriei. dar şi argumentaţia logică. pe termen lung. Pot deveni antreprenori. Cu colegii de serviciu sînt de obicei deschişi şi comunicativi. căci reprezintă o sursă inepuiza-bilă de idei. Se dovedesc înzestraţi pentru marketing şi vînzări . Se pot ocupa cu succes de administrarea chesti-unilor practice în instituţii guvernamentale şi militare. Sînt la curent cu tot ce se întîmplă la locul de muncă şi au grijă ca fiecare să-şi vadă de treburi. căci tot ce este repetitiv şi necreator îi nemulţumeşte profund. Tipul eSRJ extravertit-Senzorial-Reflexiv-Judicativ sursa lui de energie e lumea exterioară • se foloseşte din plin de cele cinci simţuri • decide făcînd uz de logică şi obiectivitate • dă randament maxim cînd poate lucra ordonat şi organizat Persoanele de tip eSRJ sînt harnice. Dacă optează pentru o carieră medicală. VIII.cu condiţia să-i intereseze direct produsul sau serviciul pe care-1 vînd. Tipul iIRP introvertit-Intuitiv-Reflexiv-Perceptiv sursa lui de energie e lumea interioară • procesează informaţia prin intermediul structurilor şi relaţiilor • decide făcînd uz de logică şi obiectivitate • dă randa-ment maxim cînd poate fi flexibil şi adaptabil Persoanele de tip iIRP sînt rezervate şi de obicei nu-şi dezvăluie gîndurile celor din jur. Au nevoie de o activitate în care fiecare etapă parcursă aduce un rezultat palpabil. nu " pot acomoda într-un serviciu dezorganizat şi cu sarcini ucrealiste. însă nu sînt intere-saţi să le pună ei înşişi în practică. Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă ar încerca să-şi prezinte ideile colegilor într-o formă mai practică şi dacă n-ar uita să-şi aducă la îndeplinire sarcinile curente. IX. Consecinţa este că oame-nii nu-şi dau seama întotdeauna că au o minte complexă. . dar de îndată ce ideile lor prind for-mă. vor face probabil medicină generală. Au nevoie de colegi care să le aprecieze firea des-chisă şi comunicativă. cum e aceea din domeniul relaţiilor publice. Ajung frecvent în posturi manageriale de vîrf şi devin uneori con-sultanţi. intr-o discuţie aduc întotdeauna argumente logice. adaptabilă şi creativă. Cei din jur le remarcă imediat talentul de a organiza şi a negocia. lucrează totuşi cu plăcere în informatică şi în 02 Tipurile în viaţa profesională cercetare. Dacă alţii nu o vor face. practice şi perfect adecvate pentru lumea realistă a afacerilor. chirurgie sau obstetrică. nrobabil că ideile lor se vor pierde. preferă să lase pe altcineva să se ocupe de afacere. E foarte improbabil să se anga-jeze întro activitate de rutină. Au idei abstracte şi subtile. pe cont propriu. Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă nu s-ar grăbi să se apuce de ceva nou înainte de a-şi aduce la în-deplinire sarcinile prezente şi dacă le-ar arăta celor din jur că le apreciază sprijinul. pentru activităţile practice de rutină. Dau randament mai ales cînd sînt lăsaţi să lucreze în linişte. Permanenta nevoie de schimbare şi va-rietate îi face inadecvati. Uneori sînt atraşi de teatru. Ştiu să iniţieze afaceri noi sau să le îmbunătă-ţească pe cele existente. iar prin-cipala lor calitate este rapiditatea şi precizia cu care iden-tifică orice inadvertenţă. Nu le este prea uşor să-şi găsească un serviciu pe măsura capacităţilor lor intelectuale şi ştiin-ţifice aparte.tip au o minte rapidă şi creativă şi sînt capabili să facă mai multe lucruri deodată. Au nevoie de o activitate incitantă şi captivantă.

Li se potriveşte profesia de învăţător. sănătate. aplicaţie şi metodă. Dimpotri-vă. o activitate care presupune imaginaţie sau o viziune de perspectivă nu li se potriveşte. XI.Personalitate şi temperament Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă ar ţine cont de sentimentele şi âe opiniile celor din jur. prietenoşi şi calzi. fa-brici şi instituţii guvernamentale. căci au nevoie să facă un lucru.şi observă primii cînd vreuna din ele nu e îndeplinită. Tipul ISAJ introvertit-Senzorial-Afectiv-Judicativ sursa Iui de energie e lumea interioară • se foloseşte din plin de cele cinci simţuri • decide în funcţie de valori subiective proptii • dă randament maxim cînd lucrează ordonat şi . Lucrează adesea în instituţii sociale specializate. Sînt oricînd dornici să con-tribuie cu ceva la bunăstarea comunităţii . de pildă. nu să reflecteze la el. pentru şcoala din localitate sau la un dispensar. Sînt preocupaţi de nevoile noastre fundamentale -căldură. X. eSAJ îşi dau adevărata măsură cînd se pun în slujba oamenilor. hrană şi adăpost . în general. XII. le place mai degrabă să mînuias-că cifre şi date concrete decît să aibă de-a face cu sentimen-tele oamenilor. unde se dovedesc organizaţi. Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă ar ţine cont de ideile şi sentimentele celorlalţi şi dacă ar evita să de-vină prea rigizi şi inflexibili. Ceilalţi îi consideră de obicei prea preocu-paţi de îndatoririle lor şi oarecum impersonali. îmbrăcăminte. Tipul eSAJ extravertit-Senzorial-Afectiv-Judicativ sursa lui de energie e lumea exterioară • se foloseşte din plin de cele cinci simţuri • decide în funcţie de valori Tipurile în viaţa profesională subiective proprii • dă randament maxim cînd lucrează ordonat şi organizat Foarte sociabili. dînd mare importanţă citirii in-strucţiunilor şi respectării procedurilor. Sînt buni inspectori şi administratori de şcoli. Tipul iSRJ introvertit-Senzorial-Reflexiv-Judicativ sursa lui de energie e lumea interioară * se foloseşte din plin de cele cinci simţuri • decide făcînd uz de logică şi obiectivitate • dă randament maxim cîndpoate lucra ordonat şi organizat Persoanele de tip iSRJ lucrează întotdeauna cu serio-zitate. îi atrag asistenţa medicală şi. în asigurări. ştiu să creeze relaţii armonioase la serviciu.lucrînd. chiar nere-tribuiţi. nici atenţia pe care o dau celor mai mici detalii nu e foarte preţuită. le înţeleg problemele şi îi compăti-mesc. îngrijirea directă a bolna-vilor. contabilitate şi altele ase-menea. conştiincioşi şi loiali. sînt de nepreţuit în activităţile care cer o verificare conştiincioasă şi metodică a faptelor. Lucrurile practice şi măsurabile sînt punctul lor forte şi de aceea au succes în domeniul bancar. Ca şi eSRJ. Mulţi dintre ei practică stomatologia. Cu toate astea. Sînt conştienţi de nevoile celor din jur. Sînt interesaţi mai ales de slujbele practice. Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă ar evita conflictele şi ar încerca să fie mai obiectivi cînd se implică în problemele celor din jur.

Au darul de a privi lucrurile cu detaşare. aşa că asistenţa medicală şi serviciile publice li se potrivesc. Dacă lucrează laolaltă cu alţii într-un birou. dacă ar fi mai deschişi şi mai direcţi. Nu au chemare pentru activităţi de genul Tipurile în viaţa profesională consilierii personale sau cercetării academice pe cont pro-nriu. situaţiile de criză îi stimulează. iar dacă munca pe care o pres-tează necesită flexibilitate şi adaptabilitate. XIII. Con-strucţiile teoretice nu-i interesează. preferă să treacă la treaba concretă. în funcţie de împrejurări. Personalitate şi temperament sănătate. hrană sau locuinţă. căci vor să fie în permanent contact cu lumea exterioară. Adesea fac carieră în comerţ. într-o întreprindere. reuşita le este asigurată. Atraşi de mecanismele în mişcare. dar au şi o mare putere de convin-gere. Le place să aibă de-a . ca nişte spectatori. au nevoie de o sluj-bă incitantă şi variată. Pot lua hotărîri din mers. Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă şi-ar pune în valoare realizările proprii. XIV. ştiu perfect să se ocu-pe de clienţi. căci sesizează rapid ocaziile favorabile şi ştiu să profite de ele. Tipul eSRP extravertit-Senzorial-Reflexiv-Perceptiv sursa lui de energie e lumea exterioară • se foloseşte din plin de cele cinci simţuri • decidefacînd uz de logică şi obiectivitate • dă randament maxim cîndpoate fi flexi-bil şi adaptabil Persoanele de tip eSRP sînt îndemînatice şi foarte pri-cepute la mecanică. eSRP lucrează cu succes în industria construc-ţiilor de maşini şi în transporturi. acţionînd adesea <fo culise. care presupun afecţiune şi capacitate de a comunica. Sînt reţinuţi.organizat Persoanele de tip iSAJ sînt mulţumite de slujbele care oferă oamenilor servicii practice. Stau adesea peste program sau acceptă să lu-creze fără plată. altminteri tind să nu-şi ducă la înde-plinire proiectele. In relaţiile cu colegii sînt realişti. Pentru că sînt spontani şi versatili. dar prietenoşi în relaţiile cu oamenii. Pot deveni buni educatori şi învăţători. şi de aceea colegii îi con-sideră reci şi calculaţi. Reacţionează prompt la schimbări şi obţin rezultate imediate. Nu au nici o chemare pentru învăţă-mînt şi profesiunile de asistenţă. îşi dau imediat seama ce trebuie făcut şi acţionează în consecinţă. fac uz de logică. la nevoie. reuşesc să-i mobilizeze pe oameni să negocieze realizarea unui proiect. Se pun la dispoziţia celor-lalţi cu devotament şi conştiinciozitate. Au calităţi antreprenoriale deosebite.îmbrăcăminte. Pentru că nu se implică emoţional şi se pricep la mecanică. Tipul iSRP introvertit-Senzorial-Reflexiv-Perceptiv sursa lui de energie e lumea interioară • se foloseşte din plin de cele cinci simţuri • decide făcînd uz de logică şi obiectivitate • dă randament maxim cînd'poate fiflexi-bil şi adaptabil iSRP se simt în mediul lor în lumea noastră practică. remarcă imediat diversele treburi mărunte care ar fi de făcut şi se oferă să le facă ei. pot deveni buni medici anestezişti: La serviciu. La fel ca eSAJ. iSAJ preferă să lucreze în dome-n" legate de nevoile umane fundamentale . Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă s-ar gîndi la consecinţele acţiunilor lor şi dacă nu i-ar desconsidera pe cei din jur. şi uneori se profită de bunăvoinţa lor.

cuj condiţia să Ii se ceară acţiune. şi de aceea se descurcă perfect în departamentele de vînzări. Au adesea talent artistic şi îşi exprimă sentimentele mai degrabă prin fapte decît prin cuvinte. nu lucrează la în-tîmplare.face mai curînd cu obiectele decît cu oamenii. Tipul eSAP extravertit-Senzorial-Afectiv-Perceptiv sursa lui de energie e lumea exterioară • se foloseşte din plin de cele cinci simţuri • decide în funcţie de valori Personalitate si temperament subiective proprii * da randament maxim cînd poate fi flexibil şi adaptabil Pentru că sînt simpatici. Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă ar reflecta puţin înainte de a se apuca de un lucru şi dacă nu s-ar mai lăsa antrenaţi în taifasuri cu colegii înainte de a-şi îndeplini sarcinile. Instituţiile reprezintă colective de oameni care. XV. oricum. căci aspiră să îi convingă pe oameni. fie distribuie mărfuri -. comunicativi şi au spirit practic. Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă n-ar mai trece la acţiune indiferent de consecinţe şi dacă şi-ar sta-bili obiective de perspectivă. sîhtem de obicei integraţi într-o instituţie. ci punîndu-se în pie-lea celuilalt. Ca urmare. eSAP sînt foarte utili în domeniul relaţiilor publice. Au succes în multe domenii -le place. Se pricep să îngrijească copiii şi animalele. Tipul iSAP introvertit-Senzorial-Afectiv-Perceptiv sursa lui de energie e lumea interioară • se foloseşte din plin de cele cinci simţuri • decide în funcţie de valori subiective proprii • dă randament maxim cînd poate fi flexibil şi adaptabil Deşi iSAP au adesea aptitudini pentru afaceri. Eforturile le pot trece neobservate şi de multe ori nu sînt nici măcar remuneraţi. fiind veseli şi toleranţi. Ele au un scop . modestia şi blîndeţea îi împiedică să iasă în evidenţă. îşi păs-trează cumpătul în orice situaţie şi ştiu cum să-i facă pe oa-meni să se simtă în largul lor. . Rolurile tipurilor într-o instituţie Cînd lucrăm împreună cu alţii. Activităţile manageriale care i-ar pune în postura de şefi sau lideri nu li se potrivesc. nu sînt deloc atraşi de activităţile care cer raţionamente abstracte. cu atît sînt mai greu de manevrat şi condus. de pildă. se simt nefericiţi. Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă şi-ar lărgi viziunea de perspectivă şi dacă ar analiza cu obiectivitate orice informaţie nouă. Pot face mai multe lucruri deodată şi.fie produc ceva. Sînt excelenţi agenţi de vînzări pentru că ştiu să convingă fără să fie agresivi.de ildă într-un departament de servire a clienţilor. fie furnizează servicii. Dacă slujba le cere să lucreze vreme înde-lungată pe cont propriu. se bucură de compania oamenilor. sportul şi pot deveni buni antrenori -. Calităţile lor pot fi utile în domeniul medicinei şi al stomatologiei. Bunul lor simţ şi atitudinea prietenoasă inspiră încredere. cu cît sînt mai mari. cărora le ghicesc imediat nevoile. nu să le comande. ci cu o intenţie bine definită. nu teorii. Rămîn de obicei în culise. îndeplinind sarcini Tipurile în viaţa profesională ractice care necesită simpatie şi grijă faţă de oameni . XVI.

Se poate însă întîmpla ca instituţia noastră să piardă prea mult timp adaptîndu-se fluctuaţiilor pieţei şi să prefere să îşi convingă clienţii comunicînd direct cu ei. Dacă instituţia îşi pune problema să recruteze membri noi. I.m. grupul fiind. Putem şti cu o marjă rezonabilă de eroare ce predispoziţii sînt necesare pentru îndeplinirea fiecărui rol. dominat de tipul eSRJ. Altminteri. Lucrurile se complică în cazul instituţiilor foarte mari. Numai cînd devenim conştienţi de existenţa tipurilor vom sesiza necesitatea de a echilibra din acest punct de ve-dere un colectiv. chiar opuse. prin urmare. dar şi acestea pot fi oricînd divizate în departamente şi echipe mai mici. nevoie de mai mulţi AP. persoanele RJ din echipă vor fi mai puţin avantajate. prin ur-mare. A şi P sînt depăşite ca număr de celelalte. am fi foarte tentaţi să recrutăm per-soane compatibile cu tipul dominant al grupului. ceea ce înseamnă că există trei introvertiţi. iar dacă reuşim să găsim oamenii potriviţi vom obţine o forţă de muncă redutabilă. Ob-servăm că predispoziţiile i. dar adevărul este că ne atrage similaritatea. nu e vorba de aceiaşi şapte sau trei din grupul de zece).&? Să ne imaginăm. de pildă. pentru a reuşi în afaceri. Cînd scopul ei este produc-ţia şi distribuţia în sens tradiţional.rolul fie-cărui membru este şi el bine delimitat. R şi J au cîştig de cauză în raport cu cele i.a. E adevărat că relaţiile de lucru devin astfel mai tensionate. Rămîne să hotărîm dacă tipul eSRJ este cel mai po-trivit pentru instituţia noastră. Devenim astfel conştienţi că dorinţele şi comporta-mentul e. De obicei. trei afectivi şi trei perceptivi (bineînţeles. care sînt în elementul lor. credem că ne oprim la oameni cu aptitudini diferite de ale noastre. spre deosebire de AP. dar s-ar putea să trecem cu vederea acti-vităţi vitale într-o instituţie pentru motivul simplu că nimeni nu e conştient de necesitatea lor. A şi P. I. îl putem determina observînd ce predispoziţii apar mai des în colectivul respectiv: există mai mulţi extravertiţi decît introvertiţi. dar informaţia ce parvine fiecăruia e mai variată şi judecăţile sînt mai echilibrate. 109 Personalitate şi temperament trei intuitivi. în cazul instituţiei de tip eSRJ din exemplul precedent. ca . avem exact echipa care ne trebuie. în acest caz. Majoritatea instituţiilor tind să fie dominate de un anu-mit tip de personalitate. mai mulţi senzoriali decît intuitivi ş. Alt avantaj ar fi că sarcinile care anu- Tipurile in viaţa profesională mitor tipuri li se par dificile şi enervante vor fi rezolvate cu uşurinţă şi plăcere de alte tipuri. din care şapte sînt extravertiţi. şapte suit senzoriali. cînd ne alegem colaboratorii. şapte sînt reflexivi şi şapte smt judicativi. că avem o mică atacere cu un personal de zece oameni. S. Avem. ar trebui să se asigure că sînt AP. Majoritatea instituţiilor au nevoie de angajaţi cu per-sonalităţi diferite. Şi efectiv ne vom înţelege mai bine cu cei similari nouă.

care lucra la planurile de perspectivă ale unei mici companii manufacturiere. In continuare. Pot lucra în multe domenii dacă li se dă ocazia de a-i mulţumi şi a-i ajuta pe ceilalţi. aşa că a primit sarcina să întîmpine clienţii şi să-i întrebe ce doresc. Cu această mică schimbare. cum s-ar fi cuvenit. Capitolul «Gru-purile temperamentale» ne-a oferit o privire de ansamblu asupra celor patru temperamente. Vom descoperi ce atltudine are fiecare temperament faţă de activitatea sa profesională şi cum o abordează. IA simt nevoia să li se recu-12 . ei îşi cana-lizează energia spre cei din jur. vom arăta cum îşi găsesc cele patru tem-peramente satisfacţia profesională şi care Ie este. un pic mai bine. rea numai atunci cînd ne putem urma înclinaţiile temperamentale. iar fata cea sociabilă îi întîmpinape clienţi.în exemplul următor. ceea ce o făcea să se simtă fericită. primul putea să lucreze liniştit. dar sînt mai mulţu-mite . îşi iau uneori prea multe însărcinări . Sînt preocupaţi de bunăstarea oamenilor. Astfel.şi lucrează. treaba asta a în-ceput să-l irite. Descifrează şi respectă ca nimeni alţii sentimentele oamenilor şi îşi pot folosi acest talent unic în relaţiile publice. pe de-o parte pentru că nu se mai putea concentra la planurile companiei. Nu după multă vreme. Temperamentele şi satisfacţia profesională Nu numai diferenţele de personalitate. de tip eSAJ. pe de alta pentru că nu ştia să se poarte cald şi prietenos cu clienţii. elAP şi ilAP) în centrul atenţiei celor cu temperament IA se află oa-menii. Sînt convinşi că toată lumea are drept ţel suprem în viaţă. Un URJ. căci de ele depinde sen-timentul nostru de împlinire profundă. Din dorinţa de a-i mulţumi pe toţi. care redacta scrisori pe computer şi căreia i-arfi plăcut să schimbe din cînd în cînd o vorba cu cineva. din acest subcapitol vom afla cum ne influenţează ele la serviciu. Dar ne găsim satisfacţia şi împlini. sint sensibili la problemele lor. to-tuşi acesta e adevărul.mai ales dacă sînt per-ceptivi şi se zbat să le rezolve la timp. în linii mari. ilAJ. 111 Personalitate şi temperament Tipul de muncă în care sîntem implicaţi şi modul în care lucrăm sînt extrem de importante. la fel ca ei. comportamentul la serviciu. Dăm randament maxim şi ne simţim fericiţi doar dacă ne regăsim în ceea ce facem. îşi arată simpa-tia şi înţelegerea faţă de colegi. con-sumîndu-şi energia şi timpul. le place să îi aprecieze pentru evoluţia lor interioară. Temperamentul Intuitiv-Afectiv (tipurile elAJ. probabil. Un coleg perspicace le-a sugerat celor doi să inverseze bi-rourile. Poate părea ciudat să afirmi că munca are o semnificaţie atît de personală. identificarea cu sentimentele celorlalţi îi face să le preia problemele. în învăţămînt sau oriunde se pune problema comunicării interumane. ambele tipuri îşi văd în continuare de treburile obişnuite. Mai presus de orice. avea biroul chiar lîngă in-trare. Chiar dacă lucrează direct în producţie. ci şi cele de tem-perament se manifestă la locul de muncă. în apropiere de el lucra o fată foarte sociabilă. căutarea de sine. Suportă mai greu decît alţii neplăcerile şi încearcă din răsputeri să le evite.

Cei din jur îi pot considera agitaţi şi ambiţioşi. sînt consideraţi taciturni şi cam ne-sociabili. IR sînt un fel de designeri ai viitorului. şi de aceea uneori iniţiază o afacere proprie ca să-şi poată folosi inventivitatea. Din acelaşi motiv. Ştiu să analizeze un proiect şi abordează de obicei afacerile în mod ştiinţific. dacă sînt ajutaţi de cineva cu mai mult simţ practic. Temperamentul Intuitiv-Reflexiv (tipurile elRJ. căci per-soanelor cu acest temperament le vine greu să-şi arate afec-ţiunea şi aprecierea faţă de cineva. Nu se pot concentra asupra micilor probleme zilnice de la serviciu . Sînt folosiţi cel mai bine cînd li se dă ocazia să vizualizeze situaţii viitoare şi să facă planuri de . Munca de rutină. fiind capabili să transmită intuiţiile lor profunde celor care-i ascultă. E esenţial să aibă întotdeauna un proiect sau vreo idee la care să reflecteze şi tot ce lucrea-ză trebuie să aibă drept ţel o viitoare ameliorare a lucrurilor. Au capacitatea de a vizualiza realizarea proiectelor şi Planurilor. ci ca pe un mijloc de a promova armonia în-tre oameni. Le place. Cînd vorbesc cu cineva sînt nespus de convingători. de asemenea. de pildă. să planifice şi să organizeze proiecte noi. Activitatea de întreţinere a unei afaceri nu le satisface dorinţa de a ameliora. Privesc afacerile nu ca pe nişte sim-ple tranzacţii. psihologia sau psihiatria ori lucrea-ză în servicii de personal. lingvis-tica şi literatura şi pot preda aceste materii cu multă dăruire. Se pricep ca nimeni alţii să imagineze un proiect şi.mintea le zboară neîncetat la viitor. pro-iectul lor va ti probabil încununat de succes. Pentru că fac 113 Personalitate şi temperament economie de cuvinte. Pun mare preţ pe inteligenţă şi le place să-şi folosească din plin mintea pătrunzătoare la serviciu. lipsită de creativitate. pot vedea aceste planuri în funcţiune. altminteri sînt cuprinşi de depresie. Nu comunică prea uşor cu colegii e serviciu şi nici nu sînt foarte convingători. Ei îşi lasă amprenta inconfundabilă pe tot ceea ce fac. Cînd trebuie să explice insă ce văd. Vom recunoaşte persoanele cu temperament IA din in-stituţia noastră după nota personală a muncii lor. Dacă în instituţia noastră există IR. dar se înşală. eIRP şi iIRP) Munca este extrem de importantă pentru IR şi întreaga lor viaţă gravitează în jurul ei. Colegii îi consideră cam reci şi nonconformişti. Capa-citatea lor de a gîndi mai repede ca alţii îi poate face să-şi piardă răbdarea cu cei care nu reuşesc să le urmărească raţionamentele. practică. HRJ. Au nevoie să-şi personalizeze munca şi nici cînd se ocupă de afaceri nu procedează altfel. Se simt în elementul lor dacă li se cere să inventeze. îşi petrec foarte mult timp elaborînd planuri şi reflectând la căile de a le realiza. aleg adesea activităţi în care să-şi poată pune în valoare talentul pentru consiliere şi me-diere. după felul în care umanizează locul de muncă şi îi încurajează pe cei-lalţi săşi atingă potenţialul maxim. să elaboreze. s-ar putea s-o facă atît de succint. încît ceilalţi sa nu priceapă mare lucru. ca şi ope-rarea şi interconectarea sistemelor. îi nemulţumeşte profund.Tipurile în viaţa profesională oască meritele şi să fie apreciaţi în mod deschis la serviciu. ei vor reuşi să dina-mizeze întreaga activitate.

supraveghează totul şi au grijă ca totul să fie în ordine. Dacă în instituţia noastră există persoane cu tempe-rament SJ.perspectivă compatibile cu aceste situaţii. Lumea afacerilor este lumea lor. Se descurcă totuşi de minune în lumea comercială. fiind în mod firesc atraşi de activităţile care le pun în valoare aceste calităţi. pentru că respectă cu sfinţenie regulile şi se adaptează greu situaţiilor noi. puţini dintre noi apreciază priceperea lor de a negocia. cadre didactice. Repurtează de obicei succese în afaceri pentru că sînt buni economişti şi au un simţ al responsabilităţii deosebit de pro-nunţat. Ei sînt aceia care fac afacerile să meargă. Dacă e necesar ca mărfurile să fie mutate sau expediate prin poştă. Au grijă de produsele firmei şi profită la maximum de timp. Sînt foarte muncitori şi tenace. atenţia lor mereu trează şi capacitatea de a transforma dezastrele în succese. Remarcăm realismul acestor oameni. Se simt răspunzători faţă de clienţi pentru calitatea mărfu-rilor oferite. ocupîndu-se constant de nenumărate detalii practice. uneori lucrează în dome-niul asigurărilor. practici. care Ş respectă întotdeauna obligaţiile. totuşi. contabili sau funcţionari de bancă. SJ pot fi de asemenea cadre medicale. dar calităţile lor profesionale sînt rareori înţelese. ordine şi me-°aă în tot ceea ce întreprind. Verifică regulat starea produselor. Se simt liberi să decidă şi să negocieze . Se ocupă la fel de con-ştiincios de munca de birou. verificînd atent cifre şi date. Colegii de serviciu îşi dau imediat seama că se pot bizui pe ei şi de aceea îi apreciază. foarte organizaţi şi că îi preocupă protecţia şi siguranţa oamenilor şi bunuri- Tipurile în viaţa profesională tor Mai ştim că sînt gata oricînd să susţină instituţiile tra-diţionale şi că au grijă de banii noştri. Inspectează totul. întreaga activitate a unei in-stituţii poate depinde de abilitatea lor de a mînui detaliile practice. sînt «oameni de bază». Maniera tradiţiona-lă în care abordează orice activitate îi face uneori pe cei din jur să spună că sînt «demodaţi». putem fi siguri că ele aduc rigoare. totul va decurge cum se cuvine datorită lor. SP adoră să negocieze şi percep cu o extraordinară acuitate tot ce se petrece în momentul prezent. principiile şi celelalte chestiuni care dau atîta bătaie de cap altor temperamente. 115 Personalitate şi temperament Temperamentul Senzorial-Perceptiv (tipurile eSRPf iSRP. gra-ţie bunului lor simţ şi ştiinţei de a conduce o afacere. Celelalte temperamente îi consideră cam conser-vatori şi încăpăţînaţi. eSAJ şi iSAJ) Ştim deja că SJ sînt realişti. eSAP şi iSAP) SP lucrează în cele mai variate domenii. pe care le menţin în condiţii adecvate şi le depozitează corect. Temperamentul Senzorial-Judicativ (tipurile eSRJf iSRJ. Nu iau în considerare regulamentele.

o fac probabil în timpul liber. călătoriile nu îi obosesc niciodată. Pentru că sînt la curent cu ultimele noutăţi în materie de mîncare. le vom identifica după capacitatea de a face faţă situaţiilor neprevăzute. Se pricep să ini-ţieze şi să readucă pe linia de plutire o afacere. Adesea îşi uita astăzi promisiunile fă-cute ieri. Cînd apare vreo problemă. Extravertiţii vorbesc convingător. Dar de îndată ce afacerea începe să meargă. latura socială a serviciului le va da mari satisfacţii. Rolul diverselor temperamente într-o instituţie Din exemplul următor. Auzind vestea. pe urmă a făcut lista nu117 Personalitate şi temperament . în fundul sufletului. "ar a remarcat că închiderea centrului va schimba radical Planurile de viitor ale companiei. Nu-şi risipesc energia în proiecte fără un rezultat palpabil. căci se simt în largul lor numai cînd se lasă antrenaţi de fluxul vieţii. Dacă în instituţia noastră există persoane cu acest tem-perament. Trebuie să aibă un serviciu competitiv. părînd că nu se implică. dacă e cazul. Dacă nu au o asemenea acti-vitate la serviciu. ştiu să se pună în valoare şi să promoveze o afacere. îşi folosesc cu abilitate cele cinci simţuri. SJs-a îngrijorat şi a susţinut că schimbarea îi va in-lsPunepe toţi ceilalţi salariaţi. Sînt persoane active. Intr-o dimineaţă de luni. palpitant şi incitant. menţinerea ei nu-i mai inte-resează şi totul poate eşua din cauza lipsei lor de atenţie faţă de mărunţişurile obişnuite. Tipurile în viaţa profesională SP sînt încîntaţi să acţioneze asupra lumii din jur. circumstanţelor de moment. Orice slujbă legată de maşini. Le nlace orice activitate care ie permite să-şi arate talentul dra-matic şi să întreţină buna dispoziţie. adaptîndu-se. Indiferent ce lucrează. modă şi distracţii. Le este de obicei greu să opteze deliberat pentru o ca-rieră. directorul general al unei mari companii i-a convocat pe cei patru manageri din subordine ca să le anunţe închiderea unuia dintre centrele de distri-buţie ale întreprinderii.orice . vom vedea cum reacţionează cele patru temperamente puse în faţa aceleiaşi situaţii. de a se adapta schimbărilor şi de a acţiona cu promptitudine. Uneori pot face carieră ca muzicieni sau artişti plastici. Introvertiţii au totuşi dificultăţi în această privinţă.şi se comportă ca atare. Spre deosebire de alte temperamente. Mulţi dintre ei au talent artistic şi îşi învaţă meşteşugul cu o viteza şi o uşurinţă puţin obişnuite. altfel se plictisesc repede. vehicule şi unelte este adecvată înclinaţiilor spre concret şi mecanică ale SP. rămîn nişte artizani sau muncitori îndrăgostiţi de mînuirea uneltelor şi a materialelor. acţionează imediat şi fac exact ce trebuie pentru a o rezolva. managerul IA şi-a pierdut calmul şi a întrebat ce s-ar putea face pentru salariaţii disponibilizaţi: IR şi-a păstrat sîngele rece. neinteresate de munca de birou şi de teorii.

dar din punct de vedere practic lucrurile mergeau bine şi dădeau salariaţilor o senzaţie de soliditate şi siguranţă. In felul acesta. în care salariaţii sase dis-treze şi să se poată relaxa. mai atrivite decît cele mari. Le pusese la dispoziţie din timp planurile de renovare. între care: • situaţia personalului disponibilizat • modul în care vor fi afectate planurile de viitor ale companiei • eventualele disfuncţii în activitatea companiei • posibilitatea unei soluţii practice prin care să se evite închiderea centrului Indiferent de hotărîrea la care s-a ajuns. Pe reprezentanta SJo indispunea însăşi ideea de schim-bare. Cantina. susţinea reprezentantul SP. ca să găsească el o cale de a rezolva problema. cantina trebuia să fie mărită pentru a adăposti mai mulţi salariaţi în eventualitatea că fabrica s-ar fi extins. aşa că înclina să fie de acord cu . Responsa-bilul de proiect. i-a convocat pe cei patru reprezen-tanţi ai salariaţilor la o discuţie pe această temă. responsabilul de proiect avea un tempe-rament IR. care s-ar fi în-tors la lucru euforie noi. Cantina. nu numai să mănînce. trebuia să devină un loc plăcut şi intim în care salariaţii să-şi poată lua liniş-tiţi prînzul. Dar confruntarea cu cele patru opinii i-a dat directorului general o perspectivă mai largă asupra situaţiei. Iată un alt exemplu care ilustrează diferenţele dintre cele patru temperamente la locul de muncă şi felul în care putem beneficia de pe urma lor. trebuia să devină un spaţiu cu adevărat atrăgător. iar scopul pauzei de prînz era. Mesele mici ar fi fost. refacerea emoţională a oamenilor. susţinea reprezentanta IA. iar acum le-a mai explicat o dată proiectul. Reacţiile fiind atît de diferite. Aspectele practice ale proiectului nu o interesau deloc. urmînd ca fiecare să-şi expună punctul de vedere. iar o cantină modernă n-ar mai fi asigurat aceeaşi atmosferă. un ilRJ. directorul afla că problema avea mai multe aspecte. ar fi fost bine ca aceste aspecte să fie luate şi ele în calcul. Agitaţia renovării i-ar fi dat pe toţi peste cap. n-a fost deloc uşor să se ajungă la o înţelegere. Reprezentantul IR susţinea că totul trebuie gînditprin nrisma viitorului. oamenii ar fi putut să se mişte puţin în timpul pauzei de masă. în ninia ei. Astfel. astfel ca salariaţii să poată conversa în muri restrînse.meroaselor disjuncţii care vor apărea o dată cu închiderea centrului. Fiind un ilRJ. pe care n-ar fi avut-o dacă se consulta doar cu unul sau două tipuri temperamentale. în sfirşit. Cantina era într-adevăr demodată. Se referea mai ales la felul în care trebuie decorw Tipurile în viaţa profesională tiul respectiv. prin urmare. Se puteau aduce îmbunătăţiri cantinei fără a o renova din temelii şi de aceea SJpropunea înfiinţarea unui subcomitet care sase ocupe de acest lucru. Sugeră constndrea unui bar cu scaune mobile şi adăugarea unor mese deping-pong şi de biliard. SPs-a înfierbîntat şi a vrut să meargă imediat la centrul cu pricina. A început să critice anumite aspecte din proiect şi a propus idei mai rezonabile: în esenţă. O fabrică planificase să-şi renoveze cantina.

Crescînd. In primii ani de şcoală. indivizi unici. Tipurile în procesul de învătămînt Cum absorb copiii informaţia rolul predispoziţiilor Din momentul în care ne naştem . după aceea. dar. cu bar şi jocuri sportive de interior în final. a dat atenţie şi celorlalte trei opinii.începem să primim informaţii despre lumea încon-jurătoare şi să învăţăm lucruri noi. fiecare. în-cepînd de la vîrste mici. Lucrurile sînt mai complicate în cazul introvertiţilor care continuă să asimileze . toţi au simţit că obţinuseră ceea ce au vrut. ba chiar a sprijinit realizarea ideilor celorlalţi. Proiectul final a luat în considerare: • dorinţa lui IA de a se crea o atmosferă propice relaxării Ş« apropierii între oameni. Modul în care absorbim informaţia şi învăţăm depinde m mare măsură de tipul nostru psihologic. libertatea copilului de a alege este destul de limitată. copiii aceleiaşi familii devin. astfel că fiecare a susţinut întregul proiect cu entuziasm. ceea ce le permite săşi confirme ce au înţeles. mai mult. asimi-lăm doar informaţiile accesibile tipului nostru. în general. un spaţiu adecvat urma să se construiască la un capăt al sălii Personalitate şi temperament • dorinţa lui IR de a se ajusta planurile astfel încît să exis. Aceste diferenţe se manifestă cel mai clar în felul în care copiii acumulează informaţii despre lumea din jur. Fiecare dintre noi are felul său propriu de a învăţa. tendinţele lui naturale ies la iveală şi încep să-i influenţeze opţiunile. copiilor le plac lucruri diferite: fie-care preferă o anumită jucărie sau un anumit j oc şi este atras de anumiţi oameni. nu e greu de aflat ce ştiu copiii. o dată cu gimnaziul. căci ei se destăinuie tuturor.şi poate chiar dina-inte .sugestiile celui-lalt IR. te posibilitatea unei viitoare extinderi • dorinţa lui SJ ca proiectul să fie rediscutat înainte cfe a se lua decizia finală. reprezentanta Sj a înţeles necesitatea renovării cantinei şi a venit cu su-gestii practice pentru ca trecerea de ia vechi la nou să nu producă bulversări • dorinţa lui SP ca oamenii să se distreze şi să fie activi căreia i s-a răspuns adăugînduse în proiect încă o sală. 121 Personalitate şi temperament • Extravertiţii vorbesc de obicei despre lucrurile pe care le învaţă. De aceea. Dar pentru că ştia cîte ceva despre tipurile tempe-ramentale.

ci la întregul univers al copilului care învaţă. Vom vedea astfel că avem. Se simt răs-punzători de atmosfera din clasă. Adoră discuţiile la care contribuie toata clasa şi detestă certurile şi conflictele de orice fel. Şcoala are o con-tribuţie esenţială în procesul de învăţare. copiii pot să nu dezvăluie ceea ce ştiu. căci se simt inspiraţi în prezenţa lor. Dacă profesorii le dau însă prea puţină atenţie. Afectivii. La rîndul lor.informaţia fără să vorbească neapărat despre ea. în schimb. Vor să ştie la ce trebuie să se aş-tepte şi sînt derutaţi de profesorii perceptivi. • Reflexivii. Învaţă repede să descifreze alfabetul şi să citească. Tipurile în procesul de învăţămint Cum învaţă copiii -rolul temperamentului înţelegem mai uşor cum învaţă copiii dacă ne concen-trăm atenţia asupra temperamentului lor. Sentimentali şi idealişti. tipuri diferite de inteligenţă şi că excelăm în do-menii diferite. dar se pot lăsa uşor de învăţătură dacă lipsa de armonie din clasă îi descurajează. Dacă judecăm oamenii după comportamentul lor exterior. mai ales cei intuitivi. Ca elevi. IA sînt fericiţi cînd îi pot mulţumi pe ceilalţi. Sînt mai puţin dispuşi să înveţe lucruri care reflectă puncte de vedere subiective. la fel de important este sa se înţeleagă pe sine şi pe cei din jur. Dacă profesorul le descrie în detaliu lecţia sau cursul următor. aceşti copii pot suferi mari dezamăgiri cînd realitatea nu e pe măsura aştep-tărilor lor. chiar la vîrste mici. Perceptivii. dar au nevoie de mcurajarea profesorilor. La vîrste mai mari în- . indiferent de vîrstă. în schimb. Devin de obicei cititori pasionaţi şi învaţă nenumărate lucruri din cărţi. dar descrierile ur-mătoare nu se referă numai la ea. • Judicativii se simt în largul lor dacă profesorul le in-dică dinainte ce să înveţe. preferă să nu ştie nimic dinainte şi să absoarbă informaţia aşa cum li se oferă. Vor să placă tuturor. atribuin-du-i rostul de a lega orice de orice în chip semnificativ. altfel nu vor să coopereze. Relaţiile pe care le stabilesc acum sînt foarte importante pentru ei. învăţătura devine pentru ei o povară. îşi fac temele ca să îi mulţumească pe profesori. extravertiţii par mai rapizi şi mai inteligenţi. Copiilor de acest tip trebuie să li se dea un motiv înteme-iat ca să facă un lucru. fie ei profesori sau colegi. încear-că să aibă grijă de toţi şi sînt sensibili la sentimentele lor. care schimbă tot timpul cîte ceva. Le place să înveţe şi pun preţ pe cunoaştere. vor ca informaţia să le fie prezentată logic şi obiectiv. Intuitivii trebuie să ştie mai întîi teoria ca să înţeleagă cum se foloseşte un lucru. Temperamentul Intuitiv-Afectiv Profesorii îi simpatizează întotdeauna pe copiii IA. e exPrimă cu uşurinţă şi folosesc adesea cuvinte complicate pentru vîrsta lor. Cei mai mulţi perceptivi trebuie ajutaţi să-şi organizeze materialul atunci cînd se pre-gătesc pentru o lucrare scrisă. nu au nevoie de motive raţionale. îşi pierd orice interes. • Ştim deja că senzorialii şi intuitivii au moduri diferite de a absorbi informaţia: în vreme ce senzorialii preiau ca atare datele existente. intuitivii le corelează structural cu alte cunoştinţe. ceea ce nu e întotdeauna adevărat. Cea mai pronunţată diferenţă în modul de a absorbi şi a procesa informaţia decurge din predispoziţia senzorială sau intuitivă.

Nu fac de obicei descoperiri oe cont propriu. ţn mod linear. avînd reacţii emoţionale. par de-a dreptul ciudaţi.căci pe acestea le reţin în primul rînd. Pun mare preţ pe inteligenţă şi îşi respectă profesorii numai dacă îi socotesc competenţi. Asimilează informaţia într-un mod abstract şi le place brainstorming-ul. Sînt atraşi de tot ce decurge logic şi raţional şi se com-portă ca nişte mici oameni de ştiinţă. Se adaptează cu uşurinţă la viaţa şcolară de la vîrste foarte mici. Cînd îi interesează ceva. căci refuză de obicei să se joace şi să comunice cu ceilalţi copii. Relaţiile lor cu profesorii riscă să devină uneori destul de tensionate. Dacă primesc sarcina să supravegheze clasa sau capătă alte responsabilităţi prac-tice.Personalitate şi temperament cepe să le placă literatura. copiii IR sînt nemul-ţumiţi. Ajung adesea să se cufunde într-o activitate de tip ştiinţific. Descoperă lumea punînd întrebări celor din jur. da-torită conştiinciozităţii cu care aceştia îşi îndeplinesc orice sarcină. Temperamentul Senzorial-Perceptiv Copiii SP sînt similari celor cu temperament SJ în pri-vinţa nevoii lor de a învăţa mai degrabă acţionînd asupra lucrurilor decît scriind sau vorbind despre ele. Răspund cu uşurinţă la întrebările care vi-zează fapte concrete . ordonarea şi sistematizarea lucrurilor nu reprezintă deloc o problemă pentru aceşti copii. Temperamentul Intuitiv-Reflexiv Copiii IR sînt însetaţi de cunoaştere de la o vîrstă fra-geda. De obicei sînt elevi şi studenţi străluciţi. neinfluenţată de părinţi sau profesori. iar structura şi rutina şcolară îi încîntă. Acumulează cunoştinţele ogresiv. Preferă să li se spună ce să facă şi cum trebuie să facă şi au nevoie de lecţii predate într-o manieră sistematică. mai ales introvertiţii. Sînt independenţi şi îşi urmează calea proprie. fac explorări pe cont propriu şi adesea acumulează o can-titate impresionantă de cunoştinţe. Me-todele indirecte de predare şi proiectele individuale nu le convin pentru că presupun o creativitate şi o inventivitate pe care de obicei nu le au. Se străduiesc de la vîrste mici să fie bine crescuţi şi să le facă servicii celor-lalţi. Asimilează informaţiile prin Tipurile in procesul de învăţămînt ntermediul celor cinci simţuri. Nu le este uşor să privească lucrurile cu obiectivitate. pentru că vor să înţeleagă ce se ascunde în spatele acestor lucruri şi cu ce anume se corelează. în care se implică personal. presupunînd documentare şi coroborarea datelor. pot părea chiar asociali şi lipsiţi de cuviinţă. Urni dintre ei. Temperamentul Senzorial-Judicativ Copiii S J simt mai curînd nevoia să mînuiască şi să facă lucruri decît să reţină teorii. Profesorii se bazează în mare măsură pe copiii SJ. Cel mai bine li se potrivesc însărcinările practice şi le place să aibă întotdeauna în vedere un ţel precis sau un produs final. învaţă dm imagini şi din filme şi Ie place să deseneze. căci IR nu sînt prea cooperanţi în clasă. ajutaţi fiind de confortul şi sigu-ranţa mediului în care învaţă. . Notele sînt foarte importante pentru ei. Se simt foarte solidari cu clasa din care fac parte. Cînd li se oferă informaţii izolate. le îndeplinesc cu toată seriozitatea. La şcoală tre-buie să li se permită o anume mobilitate şi libertate. Sînt ingenioşi şi au idei fundamentate logic.

Dimpotrivă. iar cînd ne alegem mese-ria ne îndreptăm instinctiv spre ceea ce ne interesează. 125 Sînt atraşi de aspectul concret. Compe-tiţiile. poate să aibă pînă la şaisprezece tipuri diferite de copii în aceeaşi clasă. iar profesorul va avea şi el impresia că predarea merge mai greu în cazul lor. SP îşi pierd interesul pentru şcoală. gus-tul. ne dez-voltăm aceste caracteristici într-o măsură mai mare sau mai Tipurile în procesul de invăţămlnt mică. Ceilalţi copii. Fie că devenim sau studenţi după ce terminăm şcoala. fiecare. le plac distracţiile şi societatea. lecţiile devin prea teoretice pentru ei. dar totodată se şi potriveşte cu felul nostru de a învăţa. Pe măsură ce ne maturizăm. pentru că formele superioare de educaţie sînt rareori adaptate nevoilor lor. . dacă li se cere să stea cuminţi şi să absoarbă doar mental informaţia. Dacă devenim profesori. în funcţie de împrejurările vieţii. Copilul SP are nevoie de lecţii care să depăşească teoria. riscul şi evenimentele palpitante sînt. în cazul lor. Dar cînd li se permite să fie activi şi mobili în timp ce învaţă. în acest moment. Am observat. Simt nevoia să-şi folosească la maximum cele cinci simţuri -văzul. De fapt. Copiii de acelaşi tip sau de un tip similar cu profesorul se vor simţi bine în prezenţa lui. dovedindu-şi utilitatea practică şi influenţa concretă asu-pra lumii.care în şcoala primară sînt de obicei SJ sau IA-îi consideră leneşi sau proşti. Singura excepţie este profesorul intuitiv-afectiv. Pe măsură ce cresc. Primii ani de şcoală le vor oferi probabil ceea ce le tre-buie. Adesea.Sînt foarte încîntaţi cînd pot să înveţe prin intermediul jocurilor. Un profesor de şcoală elementară. că anumite caracteristici sînt vizibile de la vîrste foarte mici. acesta se va descurca uşor cu ei. Vor primi informaţia aşa cum Ie convine şi vor comunica uşor cu profesoral. căci toţi învăţăm mai uşor de la cei asemă-nători nouă. de tip diferit sau chiar opus. SP se descurcă foarte bine. trebuie neapărat să facă ceva -teoria şi lecturile sînt prea abstracte pentru ei. Lucrurile stau la fel şi între adulţi. nu mai cooperează şi pot manifesta tulburări de comportament. cei mai buni stimulenţi. vizibil al lucrurilor. Fiecare dintre noi are prop™!s A uA ^"a învăţa. puţini dintre ei ar rezista aici. un stil propriu de a preda. care ştie să se pună în pielea celorlalţi şi ca atare ştie cum trebuie să le predea. la rîndul lui. vom continua să în-văţăm de-a lungul întregii noastre existenţe. de asemenea. devin codaşii clasei şi sar putea să nu ajungă niciodată la liceu şi în învăţămîntul superior. pipăitul . vorîntîmpina probabil dificultăţi. avem. SP excelează cînd primesc însărcinări practice. Cum predau profesorii -rolul temperamentului Citind cele de mai sus. reprezentînd un unic tip de personalitate şi un singur temperament. mirosul. Ca şi SJ.şi învaţă spontan de la viaţa din jur. In timpul lecţiilor. ne-am făcut o idee despre dife-renţele dintre copii în ceea ce priveşte felul de a învăţa. profesorii lor . auzul.

iar unii dintre cei care aleg această meserie o părăsesc de îndată ce îşi dau seama că sistemul de învăţămînt nu li se potriveşte. Pentru că pun mare preţ pe inteligenţă şi ştiinţă. aşa că îi găsim mai degrabă în co-legii şi universităţi decît în şcolile elementare. îşi aleg această mese™ tocmai pentru că le pune în valoare talentul pedagogic. 127 Personalitate şi temperament Profesorii IA predau adesea limbi străine. e Şi să împlinească personalitatea elevului şi se simt che\\ să contribuie la acest proces. m "nvingerea că menirea profesoratului este să dezvă". Le place ca toată lumea să participe la lecţii. despre care A spune că sînt foarte buni profesori. uneori. au pretenţii mari şi de la elevi. fără să le pese dacă elevii ţin sau nu pasul cu ei. Temperamentul (ntuitiv-Afectiv Mulţi dintre profesorii cu temperament IA.atît fizic.matematică. Pentru că sînt exigenţi cu ei înşişi. Continua implicare personală îi consumă pe aceşti oa-meni. dacă vom ţine cont de tempe-ramentul lor. dar ceilalţi vor spune că trec prea repede prin materie şi nu primesc sufi-ciente informaţii. naturală. dar nu sînt generoşi cu vorbele de laudă şi de . cît şi psihic. încu-rajează comunicarea directă între copii şi stabilesc ei înşişi o relaţie personală cu aceştia. de fapt. filozofie. căci IA ştiu să şi-i apropie şi le dau toată atenţia. profesorii IA predau mai ales disci-pline ştiinţifice şi materii abstracte . creînd în clasă o atmosferă caldă şi destinsă. personalitatea proprie. Le displace să folosească mai multe cuvinte decît e ne-voie. La rîndul lor. încurajează totodată lucrul în echipă. aşa că iniţiază frecvent discuţii la care fiecare trebuie să contribuie. prin învăţătură. a acestor ma-terii şi reuşesc să le transmită elevilor pasiunea lor. fâcîndu-i să se simtă adesea epuizaţi .Vom înţelege mai bine de ce profesorii au atitudini şi metode de predare diferite. lingvistică. Elevii IR vor fi probabil mulţumiţi. Profesorii IR impun clasei un anumit ritm. aşa că nu dau explicaţii în plus elevilor sau studen-ţilor lor. literatură si muzică. profesori. Puţini IA de-vin. Temperamentul Intuitiv-Reflexiv Profesorii cu acest temperament sînt atraşi în general de învăţămîntul superior. Au o înţelegere profundă. Principalul lor merit este că îi încurajează pe copii să-şi dezvolte. copiii se simt atraşi de ei. profesorii IA iau asupra lor pînă şi pro-blemele elevilor.

Au un anume simţ al istoriei şi al tradiţiei.în contabilitate. Profesorii SJ fiind numeroşi. aşadar.preferă să se ocupe de cei străluciţi. cum ar fi istoria. organizează jocuri şi concursuri. îi încurajează să-şi aleagă profesii sigure . elevii SJ se simt în largul lor în atmosfera şi în mediul şcolii. Temperamentul Senzorial-Perceptiv Nu există prea mulţi profesori SP . Dacă ar exista mai mulţi asemenea profesori. Principalul lor merit este că îşi încurajează elevii să devină oameni utili şi de încredere. SJ au răbdare cu toţi copiii care se străduiesc. geo -grafia şi ştiinţele economice. în învăţămînt. în bănci. iar orele lor sînt dinamice şi antrenante.uraiare. Cei mai mulţi predau arte plastice. care ar avea mare nevoie de modele mature. Nu au răbdare cu elevii labi . unde susţin. iar una dintre cauze este lipsa profesorilor SP. dîndu-le un sentiment de siguranţă şi sta-bilitate. în asigurări. pe care ţin sâ-1 perpetueze. captivaţi ei înşişi de cîte o activitate mult mai interesantă. ma-terii deloc abstracte. teatru sau educaţie fizică. Am văzut deja că aceşti copii se adaptează greu la mediul şcolar. Se integrează uşor în sistemul de învăţămînt. muzică. Principala lor calitate este că îi îndeamnă pe copii să-şi îmbogăţească încontinuu cunoştinţele şi să-şi exerseze neîncetat mintea. copiii SP ar veni cu mare plăcere la şcoală şi ar învăţa. căci se simt frustraţi de regulile stricte ale sistemului şi împiedi-caţi să se comporte natural. Temperamentul Senzorial-Judicativ Profesorii SJ sînt coloana vertebrală a sistemului de în-văţămînt. se dovedesc captivanţi. Predau materia pas cu pas. probabil. Dau teme pentru acasă destul de rar şi uită de obicei să pună note. în general. mai . Aşa cum ştim. De obicei reuşesc să transmită clasei ropria l°r dragoste pentru studiu. Le place să-i pregătească pe copii să înfrunte viaţa cea practică şi să devină cetăţeni de încredere.sistemul actual de lnvăţămînt nu îi atrage pe oamenii cu acest temperament. în metoda lor de predare intră expunerea lecţiei. Cînd devin totuşi profesori. în mod planificat şi organi-zat. căci ei aduc în şcoli sentimentul responsabilităţii faţă de comunitate şi de societate în general. Adesea neglijează programa. SP nu rezistă prea mult în învăţămînt. Cei afectaţi sînt copiii SP. ba chiar întăresc normele şi regulamentele.Tipurile în procesul de invăţâmînt . Predau în general materii practice. prea bine cu structura precisă a orarului 129 Personalitate şi temperament şi cu lecţiile planificate cu grijă. Ii verifică pe copii cu ajutorul testelor şi recapitulărilor. folosesc ilustraţii şi filme. Le place să lucreze cu copiii: fac de-monstraţii pe viu. Sînt buni profesori de tehnica afacerilor şi de practici comerciale. stele şi proiectele. SP au nevoie de un mediu care să le permită deplina mobilitate şi sponta-neitate.

integrînd-o apoi în concepţia lor generală despre viaţă. Ca şi IR. au înclinaţii teoretice mai pronunţate decît temperamentele SJ şi SR învaţă cu pasiune doar dacă obiectul de studiu pre-supune o implicare emoţională . căci Pun mare preţ pe eficienţă. Le place însă. 130 Tipurile în procesul de învăţămînt Temperamentul Intuitiv-Afectiv IA trag învăţăminte din experienţele lor de viaţă. să înveţe singuri. IR le consideră inutile. trebuie sa aibă certitu-dinea că profesorii lor sînt inteligenţi. Simt nevoia să le fie apreciate logica ra-ndamentelor şi capacitatea de a gîndi în perspectivă. Acelaşi lucru se întîmplă cu adulţii-Să vedem în continuare cum depinde modul de a învăţa al adultului de temperamentul său. Cum învaţă adulţii -rolul temperamentului Remarcam mai devreme că diferenţele în felul de a în-văţa al copiilor sînt determinate de diferenţele de persona-litate şi temperament.bine. care durea-ză toată viaţa. IA asimilează in-formaţia în mod abstract. iar dacă îi interesează un subiect. Simt nevoia să fie recunos-cuţi ca indivizi aparte şi să fie apreciaţi pentru contribu-ţia lor. 131 Personalitate şi temperament Temperamentul Senzorial-Judicativ . fo-losindu-le mai ales pentru a-şi dezvolta personalitatea. Asimilează informaţia într-un mod abstract. îl studiază temeinic pe cont propriu. Fiind foarte exigenţi cu ei înşişi. aptă să schimbe existenţa unui om. mai presus de orice. La fel ca IR. A învăţa este în cazul lor o experienţă personală. muncesc adesea mai mult decît trebuie.a lor şi a celor din jur -şi au adesea intuiţii unice. Percep lumea global şi corelează fiecare eveniment cu întregul. analizînd-o •Ş1 departajînd-o în compartimente conexe. Sînt gata să se documenteze în profunzime cînd vor să afle ceva şi pro-iectează informaţia obţinută în viitor. Simt nevoia ca studiul lor să aibă un ţel precis. descoperind lumea pe cont propriu. învăţătura e un proces continuu. Dacă datele respective par ilogice sau neproductive. Temperamentul Intuitiv-Reflexiv Pentru IR. Dacă învaţă de la alţii. Principalul rol al pro-fesorilor SP este să-i înveţe pe copii să trăiască spontan.

pot intra uşor în afaceri şj în comerţ sau pot lucra în domeniul bancar. p6 măsură ce creşteam. învaţă care sînt nevoile societăţii şi ale comunităţii din care fac parte şi vor să contribuie concret la satisfacerea lor. ceea ce se întîmplă mai ales la nivel universitar. şcolile tind să funcţioneze după principii S J. Coeziunea tradiţională dintre tată. dar spre deosebire de aceştia învaţă ordonat. Ca şi SP. Fie că sînt copii sau adulţi. Cu cît lecţiile devin mai teoretice şi mai abstracte. auditiv. Pe măsură ce învăţămîntul devine mai teoretic şi mai abstract. cu o puternică influenţă asupra dezvoltării personalităţii elevilor. atenţia le va fi captată mai mult timp. intuitivii şi senzorialii au atitudini com-plet diferite faţă de cunoaştere şi învăţătură. învaţă mai ales după ce au terminat şcoala.Spre sfîrşitul studiilor. în detrimentul senzorialilor. SJ ştiu de obicei către ce meserie se îndreaptă. la nevoie. această situaţie e contracarată de prezenţa profesorilor IA. de pildă. Dacă. Tipurile în viaţa de familie Dinamica familiei în anii din urmă. numărul elevilor şi al profesorilor intuitivi creşte. într-una tot mai intuitivă. învaţă percepînd direct ce se petrece înjur şi au nevoie să fie apreciaţi pentru existenţa lor atît de adînc înrădăcinată în realitate. mai tîrziu. care se transforma. pot produce sau construi ceva. acumuiînd pas cu pas date concrete şi cunoştinţe practice. Stochează într-un colţ al minţii chiar şi informaţiile întîmplătoare ca să le folosească. Dar cu cît sîntem mai toleranţi faţă de nevoile personale. în învăţămîntul liceal. mamă şi copii de-vine din ce în ce mai slabă şi aproape toţi aparţinem astăzi unui tip nou de familie. examenele şi testele sînt concepute de profesori intuitivi. continuă să înveţe în timp ce-şi exercită mese-ria. cu atît se plictisesc mai tare. Să ne reamintim că la şcoală învăţătura era o activitate preponderent senzorială la început. Simt nevoia să le fie apreciată responsabilitatea şi hărnicia. învaţă mai degra-bă din scurte expuneri bogate în ilustraţii şi din contribuţii proprii. Am în-ceput să acceptăm mai uşor diferenţele de fire şi stil de viaţă dintre oameni şi am devenit mai toleranţi. cu atît relaţiile de familie devin mai tensionate. SP sînt interesaţi din ce în ce mai puţin de şcoală. Nu întîmplător. dacă pot contribui cu un element dramatic sau de mişcare fizică. o familie mai laxă. olfactiv şi gustativ. Dat fiind nuTipurile în procesul de învăţămînt mărul mare de profesori SJ. proprii fiecăruia. lucru care-i avantajează pe elevii şi stu-denţii de acelaşi tip. Nu e greu sâ ne imaginăm stresul generat de acest fenomen. mai ales în ciclul elementar. . am devenit din ce în ce mai conştienţi de existenţa unor nevoi personale. în contabilitate în asigurări şi în medicină. Temperamentul Senzorial-Perceptiv Pe măsură ce cresc. vizual. Cu însuşirile lor. din expe-rienţe practice în care pot să-şi folosească fără oprelişti sim-ţul tactil.

Prin urmare. El va remarca şi va scoate în evidenţă orice predispo-ziţie comună . preună. Totuşi. De multe ori. fie că seamănă sau nu cu noi. fiica . J&r in defavoarea predispoziţiilor contrare. Sîntem nevoiţi să stăm alături de nişte persoane cu care. iar fiul . cînd eram extrem de receptivi. Tipuri similare şi opuse Să ne gîndim la nişte situaţii tipice pentru viaţa de fa-milie. că tatăl este de tip iSRj mama . legate de dinamica familieiTipurile în viaţa de familie în primul rînd. Dar înainte de a examina felul în care sîntem afectaţi de aceste diferenţe» să observăm două lucruri. de pildă. lucru pe care îl vom descoperi curînd. dar vor căpăta o experienţă mai largă. mai ales dacă îşi petrece mult timp eu ei. o singură predispoziţie diferită e sursa unor nesfîrşite disensiuni şi conflicte. Să presupunem. care îi va deveni aliat.de tip elRJ. valori. relaţiile cu familia generează în noi sen-timente foarte puternice. perspectiva pe care o avem asupra lumii ezultatul experienţelor noastre din interiorul familiei. în structura unei familii pot predomina anumite pre-dispoziţii. de vreme ce aceştia au nevoi. Părintele care domi-nă familia îşi poate imprima în mai mare măsură caracte-risticile asupra copiilor.de tip eSRP. Tatăl aparţine unui anumit tip psihologic. în această familie există trei extravertiţi trei senzoriali. pe de altă parte îl va prefera pe părintele de aceiaşi tip cu el. tre-buie cumva să ne înţelegem. influenţa părinţilor şi a familiei lasă urme adînci. tipurile opuse sînt adesea în dezacord. Nu sînt.de tip eSAJ. Dacă sînt de tipuri diferite. mama nu aparţine neapărat aceluiaşi tip. în vreme ce cu părin-eie de tip opus va avea permanent conflicte. Asemănările sau deosebirile dintre ei îi vor influenţa puternic pe copii. trei reflexivi şi trei . pentru că am resimţit-o de la vîrste foarte mici.Toate familiile sînt întru cîtva conştiente de diferenţele de tip psihologic dintre membrii lor. Copilul.ceea ce este uneori în avantajul copilului. Acelaşi lucru 135 Personalitate şi temperament e valabil în cazul relaţiilor dintre fraţi: tipurile similare au o mulţime de lucruri în comun şi de obicei se simt bine îm. vor cădea de acord în multe privinţe şi probabil vor impune copiilor propriile lor caracteristici psihologice. care rămîn astfel în umbră. speranţe şi ambiţii diferite. Ni pare că toate familiile sînt identice cu a noastră. formată din oameni diferiţi de cei de-acasă. Uneori pare surprinzător că reuşesc totuşi să trăiască laolaltă. copiii nu vor şti prea bine în ce direcţie să se îndrepte. aşa că trebuie să ne adaptăm lumii exterioare. în al doilea rînd. Dacă părinţii sînt de tipuri similare. hi neînţeles. Există şi alte forme de influenţă.

îi rocurajează să-şi facă prieteni şi să intre într-un grup de copii. fiul nu niciodată gata la vreme. Ca orice judicativi. tatăl va deveni şi mai retras. Comportamentul fiului percep-. mama fiind singura intuitivă. In afară de fiu. Extravertiţii îşi îndeamnă copiii să fie deschişi şi sociabili. S. ba chiar ajung să-şi aleagă o carieră ce reflectă mai degrabă înclinaţiile acestora decît pe ale lor. Să vedem în continuare cum se comportă această fa-milie. Părinţii s Influenţa predispoziţiilor proprii Să vedem care ar fi calităţile preţuite de către părinţi. calităţi pe care le încurajează şi vor să le dezvolte la co-piii lor. predispoziţiile dominante provin de la părinţi. Putem spune că tipul eSRJ predomină în această familie şi este foarte probabil ca ea să pară. Dacă există. P. Fiica încear-că să-i facă pe ceilalţi să preţuiască. care se aliază împotriva lui. Se simte frustrată. La şcoală. şi predispoziţiile lor încep să se impună. ceea ce-i scoate din sărite pe cei trei judicativi. iar cei trei senzoriali o socotesc «cu capul în nori». delimitîn-du-şi un spaţiu personal. Perceptivului i se pare că familia încearcă să-1 controleze. îi agasează. care e perceptiv. ştiu ce au 136 Tipurile în viaţa de familie . dar de vină este numai predispoziţia judicativă dominantă. doar tatăl e introvertit. o familie de tip eSRJ. R. Cînd copiii sînt mici. în timp ce mama gîn-deşte mai abstract. zădărnicindu-i eforturile. dar reflexivii abordează lucrurile mai imperso-nal şi mai raţional. Cînd familia trebuie să iasă undeva împreună. un intuitiv. sînt bine organizaţi. A. predispoziţiile dominante dintr-o familie imprimă membrilor acesteia un anume fel de comporta-ment. Cînd încearcă să-şi comunice ideile. Trei dintre membrii familiei sînt senzoriali. unde să-şi . cei-lalţi nu-i prea dau atenţie pentru că nu o pot urmări. I.judicativi. La fel de frustrată se simte fiica eSAJ. E clar că predispoziţiile e. toţi din familie sînt ju-dicativi. J au «cîştig de cauză» în faţa predis-poziţiilor i. Cei trei vorbesc mult între ei şi se miră că tatăl nu ia parte la discuţii. Trei dintre membrii ei sînt extravertiţi. Acesta tinde să se retragă. dar ceilalţi îl somează să devină mai sociabil. dar pe măsură ce copiii cresc. A c u t şi fac totul la timp. Vom vedea mai tîrziu cum se pot rezolva unele din aceste conflicte familiale. în consecinţă. e tem că ar putea avea nişte copii închişi în sine şi ar face o n c e ca ^_j implice în cît mai multe activităţi. Cei trei sînt preocupaţi de întîmplările zilnice şi detaliile practice ale vieţii. un afectiv şi un perceptiv. privită din exterior. Cînd văd că sînt mai retraşi şi că se joacă singuri. la fel ca ea. sentimen-tele umane. dar numai un introvertit. se lasă uneori călăuziţi de predispoziţiile părinţilor. Trei persoane din familie sînt reflexive. doar ea e afectivă. căci el nu vrea să respecte nici un program dinainte stabilit şi hotărăşte ce va face abia în ultimul mo-ment.

Adesea se chinuie să-i înveţe treburi practice. Intuitivii nu le vor povesti copiilor lor prea multe fapte. de la legarea şireturilor la pantofi pînă la obţinerea unui împrumut. mai puţin riguroşi şi mai relaxaţi în pri-vinţa punctualităţii. perceptivii înclină să-şi lase copiii să descopere singuri viaţa. Pentru aceşti părinţi. apte să aducă puţină lumină şi fantezie în viaţa celorlalţi. dar de obicei nu încearcă să-i transforme cu tot dinadinsul în nişte introvertiţi. sînt convinşi că toate aceste cunoştinţe despre lume îi vor ajuta să se descurce în viaţă. Cei care întîrzie ori nu sînt gata la timp pentru şcoala sau o petrecere de familie îi îngrijorează pe aceşti părinţi. îi explică unde a greşit şi îl învaţă să folosească argu-mente cu sens. acestor părinţi le place spectacolul ex-pansivităţii şi vioiciunii unui copil extravertit. ci cum vorbeşte de-spre ele.exerseze capacitatea de comunicare. "arinţilor introvertiţi li se pare că un copil extravertit obositor. Reflexivii îşi îndeamnă copiii să-şi dezvolte logica. Judicativii vor ca viaţa copiilor lor să fie bine organiza-tă. care să le stimuleze creativitatea. Părinţii intuitivi-afectivi (IA) vor să-şi ajute copiii să devină fiinţe umane unice. Poate pentru că sînt ei înşişi prea tăcuţi. Cînd copilul nu are o înclinaţie naturală pentru raţionamentul lo-gic. Influenţa temperamentului propriu Propriul temperament ne îndeamnă să cultivăm Ia co-piii noştri acele caracteristici pe care le credem importante. Afectivii îşi învaţă copiii să aibă înţelegere şi grijă faţă de cei din jur. Le place totuşi să le ofere nenumă-rate ocazii de a învăţa şi de a cunoaşte prin experienţe pro-prii fel de fel de lucruri. ci Ie vor sugera mai degrabă posibile variante. aşa că îl îndrumă către activităţi mai liniş137 Personalitate şi temperament tite. Le place să se joace în linişte sau să colabo. manifestările de consideraţie şi apreciere a semenilor sînt infinit mai importante decît logica şi fermitatea. Le oferă nenumărate ocazii de a fi . Senzorialii îşi petrec mult timp povestindu-le copiilor lor fapte concrete. Se ocupă chiar ei de asta cînd copiii sînt mici. hotărîţi şi punctuali- Tipurile în viaţa de familie jvlai toleranţi. Să vedem cum acţionează fiecare temperament în ipostaza de părinte şi ce încearcă să-i înveţe pe copii. dar pe măsură ce cresc îi învaţă şi le pretind să se organizeze sin-guri. care vor să aibă nişte copii productivi. Nu prea au răbdare cu un copil care gîndeşte confuz sau are reacţii emoţionale. Le demonstrează ce înseamnă acest lucru prin exemplul propriei vieţi şi suferă cînd copiii nu se comportă ca ei. reze cu copiii lor. sperînd că astfel va învăţa să aprecieze lucrurile făcute pe cont propriu. Pe ei nu îi interesează prea mult cum acţionează copilul asupra lucrurilor.

ceea ce părinţii introvertiţi nu prea fac. răspund cu promptitudine unui îndemn şi acţionează fără să stea prea mult pe gînduri. îi ţ« vată să fie conştienţi de aspectul practic al evenimentelor vieţii şi să reţină diverse lucruri. îi sîcîie fără încetare pe introvertiţii din familie în speranţa că vor spune ceva. Senzorialii-judicativi (SJ) vor să-şi educe în aşa fel coP»i. nici pe cei cu înclinaţii sPre aventură sau lipsiţi de noţiunea timpului. în general. Predispoziţiile şi comportamentul în familie Copiii extravertiţi simt nevoia ca ceilalţi membri ai fa-miliei să le dea atenţie tot timpul . în con-tinuare. încît să devină nişte adulţi echilibraţi. Dacă nu se întîmplă asta. Să vedem. Părinţii SJ nu reuşesc să-i înţeleagă pe copiii care "aiesc în lumea viselor şi a fanteziei. Pen-tru că sînt deschişi şi spun ce simt. Le atrag atenţia asupra şan-selor reale pe care le au şi îi sfătuiesc să profite la maximum de ele. Părinţii IA nu reuşesc să-i înţeleagă pe copiii lipsiţi de imaginaţie şi neinteresaţi de idei . mai ales cînd extravertiţii nu-i lasă în . părinţii SP nu reuşesc să-i înţeleagă pe copiii visători şi imaginativi. pe care te poţi "Kw. Intuitivii-reflexivi (IR) sînt foarte exigenţi cu copiii lor şi preferă să le dezvolte intelectul.sau pe aceia insensibili la problemele celorlalţi. Au nevoie ca părinţii şi fraţii lor să le vorbească.de pildă. îşi îndeamnă copiii să e narnici la şcoală şi să devină membri de încredere ai emiliei. 139 Personalitate şi temperament Părinţii senzoriali-perceptivi (SP) nu sînt deioc severi şi îşi lasă copiii să crească aproape la voia întîmplârii. Ii învaţă să fie cetăţeni responsabili. cum se comportă copiii cu diferite predispoziţii şi temperamente şi ce reacţii au în familie. La fel ca SJ. Copiii introvertiţi se refugiază deseori în camera lor. explicîndu-le cu ce se ocupă în fiecare moment şi ce gîn-desc. copiii extravertiţi sînt Tipurile în viaţa de familie ai uşor de înţeles. să se exprime logic şi să-şi exerseze gîndirea. iar aceş-tia sînt exasperaţi. şi nici pe cei care nu ştiu să vadă ce se petrece în jur. Copiii Am aflat pînă acum cam ce le impun părinţii cu diferite predispoziţii şi temperamente copiilor lor.creativi şi de a se deschide către modalităţi diverse de a gîndi şi a simţi. obţin de obicei reacţii pozitive de la cei din jur. cînd vin acasă şi chiar cînd intră într-o cameră -. Aceşti părinţi M pierd răbdarea cînd sesizează vreo unnă de incompetenţă şi nu reuşesc să-i înţeleagă pe copiii fără imaginaţie şi inca-pabili să ducă pînă la capăt un raţionament. apţi să muncească Pentru a satisface nevoile societăţii. din acelaşi motiv. Tipul de persona-litate al unui copil poate fi adesea detectat chiar şi la vîrste mici. Le pretind să fie lucizi.

Despre băieţii afectivi şi fetele reflexive se spune că nu au un comportament «nor-mal». şi se supără cînd senzorialii din familie rid de ideile lor. detalii surprinzătoare. o prejudecată. în general. Dacă există şi alţi senzoriali în familie. Prietenii de familie şi musafirii nu le întrezăresc decît rareori calităţile. vor să primească răspunsuri la obiect şi de aceea replicile vagi ale intuitivilor le displac. Copiii reflexivi nu se supun de obicei regulilor fami-»ei dacă nu primesc o explicaţie raţională. spre deosebire de judicativi. nu să vină pe neaşteptate. Pot dispărea ore întregi» cufundîndu-se în activităţi solitare. ceea ce e foarte probabil.le clatină structura de care depind. care au nevoie de un spaţiu numai al lor unde să se poată retrage. de la vîrste foarte mici. le acceptă tară discuţii. De obicei sînt dezordonaţi. observînd lucrurile din jur. Marea majoritate a copiilor mici sînt senzoriali. o fac la vreme. chiar de vîrstă mică. Vor ca schimbările să le fie anunţate dinainte. Dacă un punct de vedere de tip afectiv nu le este argumentat logic. Reflexivii îi pot îndurera uneori prin atitu-dinea lor aparent rece faţă de viaţă. iar dacă au părinţi senzoriali. încearcă să-i organizeze. cînd însă regu-"le li se par justificate. firească într-o familie nu-i prea atrage. Dacă li se dă de făcut vreo treabă prin casă. Sînt activi şi îndemînatici. Cînd pun întrebări. Se simt oprimaţi dacă viaţa familiei se supune unei rutine stricte. Copiilor perceptivi le place să fie lăsaţi să descopere ei înşişi lumea. dar asta nu înseamnă că sînt lipsiţi de inimă. Disputele şi certurile îi tulbură pe aceşti copii şi ei nu ascund asta. căci trebuie să asimileze lucrurile în propriul lor ritm. Cînd izbucneşte un con-flict în familie. Copiilor senzoriali le place sa facă tot timpul cîte ceva. cel mult îşi spun răspicat punctul de vedere. aceştia îi pot socoti bizari sau ne-obişnuiţi. mulţi dintre ei remarcă. O familie exuberantă şi gălăgioasă îi copleşeşte pe aceşti copii. dar ei discern o anumită ordine. vorbesc deschis despre sentimentele lor şi sînt afectuoşi. Iar dacă ceilalţi membri ai familiei nu-şi îndeplinesc sarcinile lor. De obicei sesizează imediat sentimentele şi reacţiile oamenilor. pentru că. Copiii intuitivi sînt mai puţin ancoraţi în lumea con-cretă. visează adesea cu ochii deschişi şi sînt oarecum ab-senţi. copiii reflexivi îl privesc cu dispreţ Copiii afectivi vor să fie pe plac întregii familii şi sînt în stare să facă orice pentru asta. Numărul copiilor intuitivi e relativ mic. dată de legăturile invizibile între obiecte. Sînt mai degrabă re-ticenţi. Pentru că nu se dezvăluie cu uşurinţă. Adoră surprizele şi îi fascinează noutatea. Preferă ficţiunea. Extra-vertiţii. în mod evident. care le permite să dea friu liber imaginaţiei. Trăiesc în prezent. timizi şi tăcuţi. orice schimbare îi nelinişteşte . mai ales. sînt mai greu de înţeles.pace. nu întîrzie la şcoală sau cînd sînt aşteptaţi undeva. căci a fi preţuiţi de ceilalţi este foarte important pentru ei. Nici măcar extravertiţii nu obişnuiesc să îşi exteriorizeze sentimentele. copilul afectiv. învaţă de obicei repede care sînt îndatoririle practice de zi cu zi. Copiii judicativi trebuie să se conformeze unei rutine. nu au ne-voie de o structură. Jucăriile şi camera lor par aranjate fără nici o noimă. Reţin cu uşurinţă relatările unor întîmplări reale. Nu iau parte a coriflictele din familie şi nici nu au reacţii emoţionale în 141 Personalitate şi temperament faţa lor. Con-versaţia despre mărunţişurile vieţii. le povestesc ce-au mai aflat şi ce au mai făcut. dar aceasta e.să caute informaţii şi să exploreze diver-se posibilităţi. se simte direct implicat şi poate încerca să-1 aplaneze. Nu au no- . Dez-organizarea şi lipsa de punctualitate a perceptivilor din fa-milie îi irită de-a dreptul pe aceşti copii.

Se leagă uşor de alţi oameni şi sînt. sînt de obicei mulţumiţi. şi trebuie să li se aducă aminte mereu ce au de făcut. văd lucrurile. Simt că fac parte din-«-0 configuraţie şi se raportează la fiecare membru al ei. Spre deosebire de SJ. aşa cum vom vedea în continuare. mai ales dacă sînt intuitivi. Copiii intuitivi-reflexivi sînt adesea precoce şi obişnu-iesc să pună nenumărate întrebări complicate pentru vîrsta lor. folo-sindu-le pentru a distinge valoarea de nonvaloare. Este posibil să nu se încadreze prea bine în viaţa socială a familiei şi să le lipsească farmecul altor temperamente. îşi dezvoltă de la vîrste mici facultăţile critice. pipăie lucrurile şi gustă lucrurile. Să ne reamintim care le erau tipurile: tatăl era iSRJ. Copiii cu temperament intuitiv-afectiv au nevoie ca în familie să domnească armonia. Se adaptează cu uşurinţă rutinei familiale şi şcolare. compun la rîndul lor poveşti. Este puţin probabil să-şi petreacă timpul adînciţi într-o carte. iar fiul . adică să înţe-leagă atît nevoile corespunzătoare predispoziţiilor proprii. Dacă li se dă voie să fie mobili şi să facă fel de fel de lucruri. întrebările şi lecturile sînt modul lor de a explora lumea. Copiii senzoriali-judicativi au nevoie de o ierarhie -vor să-şi cunoască poziţia în familie. devenind cititori pasionaţi. . Sînt în general înţelegători şi prietenoşi. De-arece poziţia pe care o ocupă în familie este importantă pentru ei.elRJ. Conflictele şi criticile îi afectează enorm. Le place uneori să cînte la un instrument. iar despărţirile şi Personalitate şi temperament schimbările de orice fel îi afectează profund. învaţă să vorbească şi să ci-tească de la vîrste mici. fără să le pese cum vor arăta cînd se întorc acasă. de obicei. Buni observatori. faţă de ultima îşi arată fără menajamente dispreţul. îşi îndeplinesc micile însărcinări primite acasă sau la şcoală cu toată seriozitatea şi simt nevoia să fie apreciaţi pentru asta. conştienţi de treapta ierarhică şi de drepturile fiecăruia. iar cunoştinţele astfel acumulate se află mai degrabă în min-tea decît în acţiunile lor. iar dovezile de atenţie perso-nală îi încînta. Cum să ne înţelegem între noi Să vedem în continuare cum s-ar putea rezolva cîteva din conflictele familiei descrise la pagina 136. Tind să fie independenţi şi nonconfor-pşti. să meşterească ceva sau să joace un joc palpitant. Le place să audă poveşti pline de fantezie şi.eSRP. au nevoie de o familie sigură.Tipurile în viaţa de familie • mea timpului. Au nevoie de libertate pentru a explora viaţa pe cont propriu. ar trebui ca fiecare mem-bru al familiei să ştie cîte ceva despre tipuri. Vor să discute orice cu cei din jur şi sînt fericiţi cînd fa-milia le împărtăşeşte gîndurile şi sentimentele. cît şi pe cele corespunzătoare predispoziţiilor opuse. copiii cu temperament senzo-rial-perceptiv urăsc ierarhiile şi se revoltă împotriva lor.eSAJ. Sînt activi şi au nevoie de provocare şi variaţie. Temperamentele şi comportamentul în familie Şi temperamentul se manifestă de timpuriu în cazul co -piilor. mama . pentru că sînt inventivi. încîntători. miros lucru-rile. ei află despre lumea din jur ieşind din casă şi acţionînd: ating lucrurile. fiica . Ca să fie posibilă o diminuare a conflictelor.

şi fiecare dintre ei are simţ practic şi face treburi prin casă. In sfîrşit. Cînd devin conşti-enţi de diferenţele dintre ei. Cunoştinţele despre tipuri se dovedesc be-nefice şi de data aceasta: familia acceptă să fie mai flexibila şi să nu se mai supere dacă fiul nu-i urmează programul-acesta acceptă să se supună anumitor programe familiale de rutină. acesta se străduieşte sâ-şi pună în evidenţă resursele extravertite cînd familia se reuneşte. Aceştia tind să-şi planifice viaţa. Pe . mama se hotărăşte să profite de calităţile celor trei. la rîndul ei. cei trei n-o ascultă. singura intuitivă. Fiul simte că ceilalţi ar vrea ca ă respecte programul familiei. Prezenţa unui singur intuitiv şi a trei senzoriali este altă sursă de conflict în această familie. Conversaţia celor trei seînvîrte în jurul actelor lor zilnice. Mama. căci îi consideră argumentele vagi şi lipsite de logică. Tatăl şi fiica sînt SJ şi de aceea se simt atraşi de viaţa şi de valorile tradiţionale. impunîndu-i tatălui să-şi dezvolte şi el trăsăturile extravertite. dar preferă să hotărască • * va face în ultimul moment. fiica afectivă trebuie să lupte pentru a-şi impune propriile valori subiec-tive. Realizînd acest lucru. Fiul SP are multă nevoie de libertate. Familia con-tinuă să fie preponderent eSRJ. La rîndul său. Amîndoi părinţii sînt RJ . cerîndu-le sfatul şi ajutorul în treburile casei. se acceptă mai uşor unii pe alţii. Ori de cîte ori se discută ceva. ştiind că se poate întoarce la atitudinea introvertită fără a trezi resentimente celorlalţi. simte că nu are cui să-şi îm-părtăşească gîndurile şi că nu e la fel de capabilă ca ceilalţi sâ-şi îndeplinească îndatoririle casnice. Extravertiţii încearcă sâ-şi tempereze vioiciunea în prezenţa tatălui. Extravertiţii predomină in această familie. ca să-şi întâlnească prietenii sau să facă sport cînd are el chef. dar membrii ei. stabilind dinainte 06 Aume vor face şi cînd. Acesta începe să se simtă vinovat pentm nevoia lui de linişte şi calm. fiul perceptiv se simte singur între cei trei ju-dlcativi. reflexivii devin mai toleranţi faţă de ce spune ea şi încearcă să nu-i desconsidere felul caracteristic in care ia decizii.o com-binaţie de predispoziţii care îi face destul de rigizi şi severi. încearcă să fie ceva mai toleranţi cu copiii. Ca IR. îi place. Familia de care vorbim ţine cont şi de alte diferenţe între tipuri şi temperamente. nu a ideilor şi conceptelor. de asemenea.Primul conflict e generat de diferenţa dintre atitudinea extravertită şi cea introvertită. cu atît relaţiile dintre membrii ei devin mai complexe. Familia fiind dominată de tipul reflexiv. simte nevoia să le realizeze. Cînd fiecare devine conştien Tipurile în viaţa de familie A nevoile extravertiţilor şi ale introvertiţilor. înţelegînd tendinţele diferite ale temperamentelor lor. fiica se străduieşte să fie mai logică. mama are mereu idei noi pe care. să ple145 Personalitate şi temperament ce de-acasă. cei trei înţeleg dorinţa de singurătate a tatălui. datorită trăsăturii ei judicative. Nici unuia nu-i place să modifice •"■jamentele deja fixate. Cu cît o familie este mai mare. acceptă nevoia de permanentă comunicare restului familiei. tatăl nu se mai simte vinovat • la rîndul său. Cînd însă toată lumea înţelege diferenţa dintre punctul de vedere re-flexiv şi cel afectiv. senzorialii o ascultă cu mai multă atenţie şi nu-i mai resping ideile.

Ce-ar trebui să facă persoanele cu predispoziţii opuse ca să se înţeleagă bine între ele? Extravertiţii le pot oferi introvertiţilor un spaţiu al lor. străduindu-se să-şi imagineze consecinţele anumitor situaţii. bărbaţii şi femeile s-au simţit atraşi unii de alţii. Nu cu mul-tă vreme în urmă. cît şi dificultăţi financiare. în anii '80 s-a înregistrat o creştere masivă a ratei divorţurilor. introvertiţii îşi pot folosi trăsăturile extravertite cînd interacţionează cu primii. capabile să le ofere o viziune asupra viitorului. ceea ce le v* aduce beneficii practice în viaţa casnică. judicativii şi perceptivii pot cădea de acord în privinţa lucrurilor pe care le organizează împreună. Senzorialii pot da mai multă atenţie ideilor intuitivilor. probabil că n-am fi fost conştienţi de diferenţele dintre tipuri şi am fi avut mult de pierdut. poate exista o a doua soţie sau un al doilea soţ. multe dintre ele datorîndu-se rudelor cu predispo-ziţii diferite de ale noastre. Pasul următor este să înţelegem că locul pe care-1 ocupăm în lume şi con-tribuţia noastră sînt unice. Familiei din care provenim îi datorăm ideile noastre despre lume şi un anume fel de a înţe-lege lucrurile. felul în care înţelegem lumea se rotunjeşte. liniştit. Tipurile în relaţia de cuplu Cuplul: atracţie si conflict De la începuturile lumii. Unii îşi amintesc de copilărie cu bucurie. Putem admite că fa-milia proprie ne-a furnizat multe beneficii şi a avut efecte pozitive. dacă nu le mai pretind să comunice tot timpul cu ei. ne desprindem de familie şi ne maturizăm cu adevărat. Deveniţi adulţi. cei mai mulţi dintre noi privim în urmă cu un sentiment ce le cuprinde pe amrndouă. majoritatea căsătoriilor durau de obicei pînă la moartea unuia dintre parteneri. disoluţia cuplului provoacă atît tulburări de natură emoţio-nală şi suferinţă. încercînd . Orice familie lărgită include majoritatea predispozi-ţiilor. Tipurile in viaţa de familie Reflexivii îi pot asculta mai atent pe afectivi.lîngă bunici şi nepoţi. ceea ce sporeşte combinaţia de ti-puri. intuitivii po* învăţa de la senzoriali despre lumea concretă. dar în ultimele de-cenii stilul de viaţă s-a schimbat. fectivii pot adopta un punct de vedere ceva mai logic. Astfel. pentru ca judicativii să se poată concentra asupra altor chestiuni organizatorice.tinâ cont în mai mare măsură de sentimentele oamenilor. . ştiind că se pot reîntoarce oricînd doresc la atitudinea introvertită (mai multe detalii în capi-tolul «Cum ne dezvoltăm „umbra"»). Influenţele din copilărie ne servesc totuşi ca etalon faţă de care să ne reevaluăm pe noi înşine. Uneori legătura lor era temporară. alteori dăinuia o viaţă. Perceptivii ar trebui să-şi respecte angajamentele. avem nevoie să ne redefinim în raport cu familia şi cu cei din jur. alături de familiile lor anterioare. au format cupluri şi s-au căsătorit. aproape întotdeauna. Avem nevoie să privim spre alte familii şi să cunoaştem alţi oameni. în felul acesta. alţii cu tristeţe. Dacă n-am fi crescut într-o anu-mită familie.

După o săptămînă. Pe scurt. toate acestea pot fi înşelătoare.. Să luăm. un cadru în care cei doi. Există deseori între ei o potrivire perfectă de interese. cei doi vor avea şi mai Puţine în comun.sau ar trebui să spu-nem combustia? . dacă nu mai multe. Dacă elAJ alege un partener e'RJ.. Şi este vorba de o singură predispoziţie diferită! Ce s-ar întîmpla dacă ar fi mai multe .cei doi strîng in149 Personalitate şi temperament formaţii. o luna. care altădată ne atrăgeau. Din nefericire. descoperim un adevăr surprinzător: sîntem de fapt atraşi de oamenii cu fire opusă. pare să aibă mari şanse de succes. căci modul concret şi practic în care eSAJ asimilează informaţia contrastează cu cel oarecum impre-sionist şi general al ilAJ. vor trăi împreună. aşa că vom opta mai degrabă pentru cineva care are măcar două predispoziţii diferite de ale noastre. Expresia «jumă-tatea mea» începe să capete sens şi înţelegem de ce relaţia cu un om diferit ne echilibrează şi ne împlineşte.diferită de noi şi diferită de ceea ce perce-pusem cîndva. este firesc să căutăm o persoană care să ne ofere jumătatea mai puţin dezvoltată. E însă de-ajuns să existe o singură predispoziţie diferită pentru a se produce conflicte şi neînţe-legeri. de vreme ce jumătate din predispoziţiile noastre sînt mai dezvoltate. în acelaşi fel -. totuşi există o diferenţă în modul de a lua decizii. un an sau chiar o jumătate de veac.Chiar dacă ştiu că multe relaţii eşuează lamentabil. Să obser-văm că. tipul elAJ. Acest capitol descrie ce se întîmplă cînd tipurile şi tem-peramentele diferite formează cupluri. de pildă. Dacă elAJ alege un partener eSAJ. alegerea unui partener are o influenţă decisi-vă asupra viitorului nostru. Alăturarea a două vieţi distincte.dintre două tipuri diferite are anumite rezultate previzibile.două. Deşi pare greu de crezut. Şi totuşi. căci tem-peramentele coincid şi ambii au un stil de viaţă organizat. atitudine şi stil de viaţă. Asemănător sau opus? Unii dintre noi îşi aleg parteneri cu care au trei sau patru predispoziţii în comun. poate chiar contrastante. Ambii parteneri cred că vor rămîne împreună şi nu-şi pot imagina motivele care i-ar determina să se despartă. deveniţi cuplu. . Cunoştinţele de-spre tipuri şi temperamente ne vor ajuta să evităm anumite conflicte şi să beneficiem de diferenţele dintre noi. încep acum să ne vjte" caracteristicile şi comportamentul nostru nu-şi mai găsesc ecoul în cel cu care trăim. trei sau chiar patru? Cînd cercetăm mai atent felul în care ne alegem partenerul. combinaţia . de pildă. ceea ce duce la decizii şi acţiuni bazate pe informaţii diferite. Realitatea e uneori crudă. dă naştere unui stil de viaţă comun. Calităţile artenerului. O relaţie cu un ilAJ. ma-joritatea cuplurilor se formează cu scopul şi cu dorinţa ar-zătoare ca relaţia lor să dureze. dar şi de astă dată apare un confljct între stilul de viaţă organizat al elAJ şi cel mai flexibil al elAP. descoperim că relaţia Tipurile în relaţia de cuplu oastra nu mai este deloc ceea ce era la început. partea comună e mai importantă . tipul cel mai apropiat. Cu un elAP există avantajul tem peramentului IA comun. sperînd să obţină astfel o armonie aproape desăvîrşită. Dar nevoia de reflecţie şi de singurătate a introvertitului se opune firii foarte comunicative şi deschise a extravertitului. îl vedem ca pe o altă persoană .

în acest caz există mai multă combustie. ştiu că aceştia au capacitatea de a structura Şi ordona viaţa. cum interesele diferă. îi fascinează faptul că în aceşti oameni există mai mult decît transpare la suprafaţă. Fiecare aduce celuilalt ceva nou şi. le preţuiesc capacitatea de a fi obiec-tivi şi lucizi. le apreciază tactul în relaţiile inter-umane şi toleranţa. există mai puţine con-flicte. Din păcate. ci mai degrabă să ne permită nouă să trăim în conformitate cu caracteristicile tipului nostru. Pro°m a este că vrem ca partenerul nostru să aibă atît aceste CQHtăţi. e mai uşor să ne păstrăm individua-litatea proprie. dar dacă nu descoperim. am vrea ca el să fie simultan lferit şi la fel cu noi! Fireşte că nimeni nu poate atinge 151 §••• Personalitate şi temperament această performanţă. există riscul ca relaţia noastră să se destrame. Ne-am putea de asemenea întreba ce anume ne atrage la celălalt. nu putem şti dacă pentru asta avem nevoie de un partener similar sau diferit. Forţa noastră s-ar putea să sporească. Este cu totul altceva cînd partenerul nostru are două sau mai multe predispoziţii diferite. fiecare tip de la partenerul său? uni_ dintre noi ar putea spune că vor anumite calităţi. Afectivii sînt captivaţi de fermitatea şi de logica reflexivilor. Contrariile se atrag şi nu e greu să înţelegem de ce. In sfîrşit. Nu cumva este nvers? Poate că nu vrem ca partenerul nostru să aibă calităţi bine determinate. dar c Tipurile în relaţia de cuplu : A i ţ i nu reuşesc să formuleze ceva clar. dar nici nu ne simţim violent atraşi unul de celălalt. de fapt. Un partener ale cărui predispoziţii diferă de ale noas-tre ne oferă lucruri pe care noi înşine nu ni le putem ofefl-în acelaşi timp. Senzorialii cei «cu picioarele pe pămînt» sînt fascinaţi de ingenuitatea intuitivilor.Cînd avem un partener similar. Răspunsul e uşor de dat din perspectiva teoriei tipurilor. Introvertiţii sînt atraşi de comportamentul exuberant şi des-chis al introvertiţilor. Cînd două persoane au firi total opuse e nerealist să sperăm că ele vor reuşi să convieţuiască. Intuitivii sînt atraşi de simţul practic şi realismul senzoria-lilor. îi încîntă să descopere oameni capabili să transmită vieţii un plus de vigoare şi de spontane-itate. Extravertiţii sînt atraşi de profunzimea şi concen-trarea lăuntrică a introvertiţilor. apare însă riscul conflictelor şi dezacorduluiCe vrea. înss majoritatea diferenţelor sînt uşor de înţeles şi de preţuit . dar slăbi-ciunile pot spori în egală măsură. cît şi pe ale noastre. sînt încîntaţi să descopere semeni care se simt în largul lor în lumea exterioară. dar şi mai puţină atracţie. le plac aceşti oameni atît de bine ancoraţi în lumea concretă. Judicativii cei stăpîni pe sine sînt fascinaţi de perceptivii cei relaxaţi. îi impresionează fantezia şi puterea lor de pătrundere. Probabil că nu izbucnesc certuri violente. nu înţelegem şi nu acceptăm diferenţele din-te noi. Reflexivii sînt atraşi de căldura omenească şi de maleabilitatea afectivilor. mai multă tensiune. perceptivii sînt atraşi de spiritul organizatoric al judicativilor. E posibil să admirăm calităţile ce ne lipsesc. mai multă atracţie şi şansa unei vieţi mai împlinite.

De ce să nu meargă ?» Conversaţia a continuat în acelaşi stil..» «Nu eşti sigură de ce ? continuă William. extravertiţii au în mai mare măsură experienţa lumii exterioare şi. dacă tu îţi dai acum demisia cp facem pînă cînd magazinul începe . se dovedesc mai pricepuţi.. fac primul pas.. fiind mai deschişi. E posibil ca introvertiţii să afle că au fost aleşi ca parteneri înainte de a înţelege ce s-a întîmplat. Introvertiţii preferă să stea acasă şi eventual să citească. O să avem profit cît ai bate din palme! Cunosc deja cîţiva furnizori care sîntgata să mă servească. Nu ' aşa de complicat. Abia cînd au aJuns la cafea. Este o realitate cu care ne întîlnim la fiecare pas. mai dornici de a stabili legă-turi cu ceilalţi şi mai hotărîţi. apoi începu: «Nu sînt aşa de sigură că. captivaţi de entuziasmul şi vioiciunea partenerei. Extravertiţii sînt şi cei care. Plănuiseră să iasă la un restaurant. Ar mai fi cîte ceva depus la punct. se gîndea: «O să putem vorbi pe săturate! 0 să-i spun pe îndelete lui Jane despre magazinul de suve-niruri. Parteneri cu predispoziţii opuse Extravertiţi şi introvertiţi (e şi i) Extravertiţii se simt în largul lor în lumea exterioară. de pildă banii pentru investiţie. încît n-au timp să se gîndească dacă vor cu adevărat relaţia respectivă. William a şi început: «Să-ţi mai spun despre magazinul de suveniruri de lîngă debarcader.. să lucreze ceva în linişte. nu-i o idee minunată?» Jane ezită un moment. o tînără pereche. Locul e minunat şi avem deja o mulţime de cunoştinţe în zonă. O să ne ocupăm chiar noi de maga-zin. William n-a lă-sat-o pe Jane să spună mai nimic..» Jane.. ne vom opri de asemenea asupra posibi-lităţilor de a le evita. fără ca ăla micu 'să ne sîcîie!» Ajunşi la restaurant. Cînd îşi pun întrebarea. în majoritatea cazurilor. să nu ne avîntăm aşa. e un loc ideal Vara vin mulţi vizitatoripe-acolo. tind să ia decizii pripite pentru că «n-au timp» să cumpănească lucrurile. ca în «vremurile bune». care era extravertit.ceea ce reprezintă o şansă pentru ambii membri ai cupluiuj' Să reluăm cele patru perechi de predispoziţii pentru a observa ce anume declanşează conflicte şi neînţelegeri în relaţiile noastre. Tu ce crezi. doar ale noastre. Ştii foarte bine cadePersonalitate şi temperament pindem de salariul tău şi. apoi a vrut să spună ceva: «Eu. William şi Jane. Bărbaţii iR (mai numeroşi ca femeile) devin adesea aleşii femeii°r 152 Tipurile în relaţia de cuplu A acestea învăluindu-i în căldura care lor le lipseşte. Pe de altă parte. dacă sînt senzoriali. care era introvertită. Prin urmare. Extra-vertiţi' îşi aleg frecvent parteneri introvertiţi şi viceversa -exista o atracţie irezistibilă între ei. pe rînd. iar Jane.. căci sînt deja prinşi în mreje. Introvertiţii. să reflecteze sau. a continuat William. îşi spunea: «O să avem cîteva ore de linişte. Ce zici? Ai dreptate. Bărbaţii introvertiţi sînt adesea «înşfăcaţi» atit de repede de către femei extravertite.» Jane s-agîndit puţin. şi asta înseamnă că magazinul o să mear-gă. cînd îşi aleg partenerul. în schimb. dar o scoatem noi la capăt. care trebuia să se gîndească înainte de a rosti o vorbă..» «Asta e. William. fără ca ăla micu 'să ne întrerupă tot timpul. se gîndesc temeinic înainte de a se angaja în ceva. a spus: «Cred că ar trebui să mai aşteptăm Weva luni. unul vede de magazin şi celălalt de copil. nu a reuşit să profite de puţinele şanse care i s-au oferit. şi-au dus copilul la bunici ca să poată petrece o seară singuri. este prea tîrziu.

dacă o să meargă? Pe urmă. De fapt. "Pul ăla cu nas coroiat. structuri şi conexiuni decît entităţi definite. Extravertiţii primesc energie în cursul interacţiei cu oa-menii. Johnson Bros e una din cele mai importante companii din oraşj > Emma ridică din umeri şi iese îmbufnată din cameră. senzorialul în-cepe de obicei cu începutul. doar îi spusese adevărul adevărat . de pildă.a.. John iaprîn-zul la un club unde oamenii de afaceri din oraş obişnuiesc să discute. dar John tace. care mi-a spus că Johnson Bros.» Emma aşteaptă să mai spună ceva. Lipsa de reacţie imediată a introvertiţilor îi face ca. compania plasată acum Ungă arcada aia ciudată din apro-pierea gării. care e managerul companiei Johnson Bros de pe strada Green. Toate acestea amplifică o relaţie şi o fac mai palpitantă. ce sunete scoteau ş. aCţionează altfel. în vre-me ce intuitivul îşi începe povestea la întîmplare şi adesea omite cele mai importante detalii. William şi-a dat seama căJane nu-i împăr-tăşea aproape niciodată gîndurile ei. ca atare. Dacă un extravertit le vorbeşte fără încetare. Compania lor o să-şi mute sediul pe strada Brown-low. dar şi cele mai interesante. Introvertiţii. dar pot de asemenea să producă frustrare şi suferinţă dacă nu sînt înţelese cum trebuie. de asemenea. nici eu nu pot renunţa la colaborările mele aşa.m. Cînd vine seara acasă. Cînd ies seara la teatru. Ascultînd ce-şi spun după aceea. replică John. spune John. se . într-o conversaţie cu aceştia. ce miros aveau. trebuie lăsaţi singuri . cînd de fapt nu credeai o iotă din ce spuneam!» Mai tîrziu. Emmei i-arfi Plăcut să audă ceva de genul: «Am stat lîngăJohn Smith.d. să se încăpăţîneze şi să vor-bească şi mai mult. că judecăţile şi deciziile noastre se bazează pe informaţii diferite. Prin urmare.vorbea el pentru amîndoi! îşi puseserăatîtea speranţe în seara aceea -şi iată că neputinţa lor de a comunica stricase totul. ultimele noutăţi. la masă. iar Jane şi-a spus că William n-o lasă niciodată să scoată o vorbă . dînd detalii despre cum arătau lucrurile.să meargă . Te rog. să ne gîndim bine înainte să facem pasul ăsta!» Tirada ei l-a lăsat mut pe William căciJane nu scosese aproape nici un cuvînt în timpul mesei «De ce naiba n-ai spus asta de la început? De ce-ai tăcut? M-ai lăsat să mă entuziasmez. nu e greu să pricepem de Tipurile în relaţia de cuplu un senzorial şi un intuitiv care convieţuiesc riscă să aibă neînţelegeri majore: fiecare vede altceva înjur şi. John şi Emma locuiesc într-un oraş comercial din Ma-rea Britanic John este senzorial şi introvertit. ca un idiot. de pe o zi pe alta. Am văzut deja că fiecare asimilează informaţia în felul său. exacte. iar Emma este intuitivă şi extravertită: In fiecare miercuri. fiecare trăieşte această experienţă în felul lui. se vor proteja închizîndu-se în sine. Emma îl întreabă: «Ai văzut pe cineva interesant azi?» «Am stat Ungă John Smith.în date concrete. «Te întrebam de o persoană interesantă.» «Dar ţi-am dat o veste interesantă. ai impresia că este vorba de două piese diferite! Cînd povesteşte cuiva cum a fost la teatru. Ele pot genera conflicte dureroase şi foarte greu de lămurit. John nu înţelege ce-a apucat-o. în schimb.sau măcar nu trebuie hărţuiţi ca să se realimen-teze cu energie. Tipurile senzoriale asimilează ceea ce este concret şi prezent. Am văzut. Senzoriali şi intuitivi (S şi I) între un partener senzorial şi unul intuitiv există dife-renţele cele mai mari. tipurile intuitive asimilează mai degrabă impresii.

dar adăuga că asta «n-o împiedică să-l iubeasca> 56 Tipurile "in relaţia de cuplu A accepta că nu-ţi poţi înţelege partenerul înseamnă să conştientizezi că e diferit de tine. se simte. casa nu-l prea preocupă. denumiri de slujbe. la rîndul ei. lumea se aşteaptă ca bărbaţii să fie logici. . Reflexivi şi afectivi (R şi A) Aceste două caracteristici nu pun probleme atît de grave înviata cuplului.mută în clădirea verde pal de pe Brown155 Personalitate şi temperament low. o femeie extrem de practică şi cu picioarele pe pămînt.. după masă. iar detaliile concrete şi le~ar f putut imagina şi singură. pierduta. Spuse: «Nu prea ştiu de ce parte a covorului vorbeşti. care excludea detaliile. Ce zici. lucrează în domeniul publicităţii. Alt cuplu. Impresia lui este că Emma nu se concentrează la ce spune şi că divaghează de la subiect. sînt exact opusul lor: el este intuitiv. Este o bună premisă. Jonathan şi Kate. locuri şi adrese. merită s-o reparăm ?» Jonathan nu remarcase marginea.» Kate e uluită de lipsa lui de interes pentru detaliile practice. pen-tru că nu vei mai fi surprins sau dezamăgit de atitudinea şi de comportamentul lui. Kate. Kate recunoştea că «nu~l înţelege şi probabil nu-l va înţelege niciodată» pe soţul ei.» Asta ar fi satisfăcut curiozitatea ei pentru structuri şi conexiuni între lucruri. Kate. într-o seară. Dar cînd Jonathan îi vorbeşte despre ideile şi pr ' blemele lui de la serviciu. Eu n-am văzut nimic. iar ea senzorială. care e foarte creativ şi are multă imaginaţie. abia dacă observase covorul! Avea o imagine globală a sufrageriei. Emma are impresia că nu află nimic interesant Cînd vorbeşte ea însăşi. La serviciu. Cînd soţul ei îi dă doar informaţii faptice. Partenerii sînt mai degrabă influenţaţi de prejudecăţile societăţii: dat fiind numărul mare de bărbaţi reflexivi şi. Jonathan. respectiv. în schimb. Lui John îi place să i se dea nume de persoane. Abstracţiunile au sens pentru senzoriali doar în măsura în care conduc la rezultate practice. Jonathan îşi petrece cea mai mare parte a timpului gîndindu-se la lucruri abstracte. îi spune lui Jonathan: «S-a cam ros marginea covorului din sufragerie. Emma menţioneazăprea puţine fapte şi omite detaliile de care John ar avea nevoie pentru a o urmări. se ocupă de gospodărie. Jonathan aprecia simţul practic al lui Kate şi spunea adesea că «nu ştie ce s-ar face fără ea». de femei afective. e o gospodină înnăscută şi ştie să dea fiecărui lucruşor din casă atenţia cuvenită..de obicei nici nu observă obiectele din jur.

Spune încet: «Îmi place să-i ajut pe oameni ori de cîte ori pot şi nu mă deranjează samă duc . şi soţia lui Alice. la capătul celălalt al firului fiind unul dintre membrii comitetului local unde Richard dă o mînă de ajutor în timpul liber. Dar Vera e convinsă că partenerul ei este calul de bătaie al tuturor pentru că n-are forţa să spună nu. nu pune suflet deloc. care îi împărtăşeşte pre-dispoziţiile: «Lui Roger puţin îi pasă de sentimentele mele. ceea ce o face să-şi piardă din feminitate. ceea ce reprezintătotuşi o calitate. 157 Personalitate şi temperament Lucrurile stau însă altfel cu Vera. au invitat nişte prieteni la cină. Vera se enervează: «Tare aş vrea sa nu mai fii oricînd la cheremul lor. Richard crede că eprea dură şi că nu-l susţine. De asemenea. preocupate de armonie şi tolerante faţă de con-vingerile personale. Cine e stăpîn pe viaţa ta. îi încurajăm pe bărbaţi să aibă un comportament mai afectuos şi să ajute la treburile din casă sau la creşterea copiilor.. zîmbeşte şi încuviinţează. Cînd telefonul sună din nou. care e reflexivă şi om de afaceri. Roger îi spune prietenului său Tony: «Eu n-aş putea să iau hotărîrilepe care le ia Alice . încmtaţi de rolurile atribuite lor în mod tradiţional de societate. un reflexiv. Eu una n-aş suporta asta. chiar dacă mentalitatea societăţii noastre a mai evoluat în anii din urmă. ei se simt ameninţaţi de orice ar putea periclita această situaţie- .nau nici un dram de lo-gică! E femeia tipică.» E rîndul lui Sarah să zîmbeas-ca. E de ajuns să te sune. partenerul ei afectiv şi. pur şi simplu le ignoră!E bărbatul tipic. La rîndullui. şi Richard. Scena pe care o vom descrie contrazice aşteptările societăţii: asistăm aici la o inversare de roluri. nici unul din-tre ei nu înţelegea încă modul în care celălalt lua hotărîri. iar femeile. Femeile şi bărbaţii din aceste două cupluri îşi privesc partenerii cu indulgenţă. Căsătoriţi abia de un an.»Ise pare că e responsabilitatea lui să-i ajute pe alţii. fiecăruia i se pare că celălalt întru-neŞte toate caracteristicile sexului respectiv. că laşi totul baltă şi fugi acolo.ei par acum liberi să urmeze calea pe care o doresc. judecă nu cu capul. Dar majoritatea femeilor afective şi a bărbaţilor reflexivi «tipici» se dovedesc nemulţumiţi..stăpîni pe sine şi impersonali. E o situaţie convenabilă pentru femeile reflexive şi bărbaţii afectivi . cînd Roger. judecă numai cu capul. tu ori ei?» Pe faţa lui Richard apare un zîmbetjenat. Vera şi Richard sînt conştienţi că ei contrazic tiparele obişnuite. Verei i separe că Richard e manevrat de toată lumea şi pus să facă treburi pe care alţii le refuză. ci cu inima J> Tony. le încurajăm pe femei să-şi aleagă orice tip de carieră şi să devină mai autoritare. care este şi el reflexiv. Următoarea conversaţie a avut loc într-o seară. aratîndu-i prietenei ei că o înţelege perfect. o afectivă. Teoretic. Alice îi spune şi ea lui Sarah. prin urmare mai înţelegător.

că e prins în capcană şi legat de mîini şi de picioare. judicativui e fericit că partenerul lui vine cu un plus de bună-dispoziţie şi de spontaneitate.30' Din acest moment. din punctul lui de vede-re. E o situaţie în care di-ferenţele dintre parteneri dau naştere unor tensiuni insur-montabile. lipsit ' noţiunea timpului şi neinteresat de aspectele practice e vietu de familie. Ate w schimb un visător.. David a devenit punctual. e bine ca reflexivii să vorbească deschis despre nevoia lor de a gîndi logic şi raţional. putem merge întîi la Academie. judicativii şi perceptivii se în-ţeleg perfect. ca să stabilim progra-mul. Dar judicativui îşi dă curînd seama că face treabă pentru doi. perceptivului i se pare că i s-a răpit libertatea. despre nropria nevoie de cooperare şi armonie. în cadrul altui cuplu. Relaţia dintre Davidşi Rebecca este un exemplu perfect al tensiunilor de care vorbeam mai sus. Certurile dintre ei pe aceas tă temă nu mai conteneau. e îneîntatăsă organizeze ceas cu ceas. iar cînd a făcut-o şi totul este. Cum judicativui insistă să fixeze ore exacte şi obiective clare.lucru care Personalitate şi temperament o scoate din sărite pe Rebecca. însă lui Gilly i s-a părut că au luat o decizie prematură. vedem galeriile de pe Mall după-amiază şi la 5 putem fi înapoi. Judicativi şi perceptivi (J şi P) La începutul unei relaţii. . puţin preocupat de prezent. mîncăm la restaurantul de-acolo. «Ba trebuie să decidem acum. El era mulţumit că reuşise să pună totul la punct. dar şi a mesei deprînz şi a orelor de plecare şi de sosire. căci amîndoi au Predispoziţii foarte puternice. iar afectivii. perceptiv şi intuitiv. Organizat şi oarecum rigid. O vreme.58 Tipurile in relaţia de cuplu Oricum. încît nu se poate hotărî la ce expoziţie să meargă. pentru a evita posibilele conflicte din cadrul cuplului. ceea ce îi displace profund. care şi-ar dori să fie mai ordonat şi să-şi folosească mai eficient timpul. «De ce trebuie săhotărîm depe-acum ce vom vedea ? Mai avem timp pînă sîmbătă! Hai să mai aşteptăm» . răspunde Tom. îi spunea că are oră la 10. programul familiei şi are grijă ca toată lumea să respecte orele fixate.» Aşadar. stabilit. totul merge bine. Rebecca estejudicativâşi se ocupă cu pasiune de casă & familie. Perceptivul. fără mă-car să-şi dea seama de ce. Amîndoi merg cu plăcere în week-end la expoziţii şi. perceptivul nu respectă programul sau vrea să-1 schimbe în ultima clipă. prn. pînă cînd Rebeccăi i-a venit ideea să recurgă la o stratagemă: dacăDavid era. dacă nu minut cu minut. citesc din vreme rubricile specializate din presă. iar Gilly perceptivă. ca să afle ce este mai interesant. gramat la dentist la ora 11. Tom a hotărîtpentru amîndoi nu numai în pri-vinţa alegerii expoziţiilor.. Consecinţa este că Gilly are atît de multe informaţii. întîrzie la toate întîlnirile . este la rîndul lui în-cîntat să găsească pe cineva capabil să facă un program şi să-1 respecte. Dacă ieşim din casă la 10. de pildă.spune Gilly. rolurile sînt inversate: Tom este judicativ. David. Dar partenerul ei judicativ trebuia să ştie dinainte ce program au.

scrisori de dragoste cu mesaj cifrat. De obicei. Acestea ne ajută să prevedem ce se poate întîmpla între ei. Alte temperamente s-ar putea să nu aprecieze şi să nu înţeleagă acest comportament. judicativii se simt ameninţaţi cînd nu au o structură. Aceste nevoi şi dorinţe ies la iveală şi în relaţia de cuplu. perceptivii se simt sufocaţi într-o structura. iar perceptivii sînt şi ei încîntaţi să se lase conduşi-160 Tipurile în relaţia de cuplu La început sîntem în general atraşi de diferenţele dintre i chiar dacă mai tîrziu s-ar putea să le respingem. Afecţiunea. vom remarca anumite atitudini şi comporta-mente specifice. Ceea ce pentru alte temperamente ţine de dome-°'U1 acţiunii. Ei speră 161 Personalitate şi temperament că într-o bună zi îşi vor întîlni prinţul sau prinţesa sortită lor. IA nu fac faţă cu uşurinţă aspectelor practice . Temperamentele în cadrul cuplului Am văzut că fiecare temperament din cele patru func-ţionea2i într-un mod unic şi bine definit. Este avantajos pentru noi să cunoaştem tipul partenerului nostru într-un stadiu incipient al relaţiei. însă mărunţişurile «terestre» şi plicticoase ale vieţii de zi cu zi alături de un partener intră adesea în conflict cu aces-te aşteptări idealiste. Iată cum gîndesc. IA nu se mulţumesc cu puţin şi vor ca aleşii lor să le satisfacă exigenţele. Toate aceste sentimente sînt alimentate de o imaginaţie bogată şi fertilă. perceptivii -să le lase deschise. iar cînd IA găsesc un partener. Dacă ne vom concentra atenţia asupra temperamentelor partenerilor. Fac orice ca să placă partenerului uneori scriu. Cerce-tările în domeniu arată că fără înţelegerea tipurilor psiho-logice vom trăi multă vreme alături de un om înainte de a deveni conştienţi de aceste diferenţe. pentru IAeste perfect real şi posibil. dar mai ales în relaţia intimă cu un partener. cu care vor trăi fericiţi pînă la adînci bătrîneţi. căci astfel vom fi scutiţi de conflicte şi neînţelegeri. deoarece fiecare obţine ceea ce doreşte în viaţă îndeplinindu-şi alte nevoi. căci tendinţele lor se opun: ju-dicativii simt nevoia să finalizeze lucrurile. care Cfed în dragoste şi în tot ce presupune ea. Temperamentul Intuitiv-Afectiv Bărbaţii şi femeile IA sînt nişte romantici incurabili. Dacă relaţia eşuează. sînt convinşi că e vorba de dragostea secolului. Mulţi judicativi sînt încîntaţi să îndeplinească aces rol. IA se simt distruşi.Relaţiile dintre judicativii şi perceptivii cu personalitate sînt întotdeauna tensionate. Tînjesc ca viaţa lor să aibă un sens -şi îl caută în relaţiile amicale zilnice. Viaţa lor e îmbibată de simţăminte de adoraţie şi de nostalgii fanteziste. ce sentimente au şi cum se comportă în cadrul cuplului cele patru temperamente. tandre-ţea şi căldura sufletească sînt extrem de importante pentru ei'ar credinţa lor nestrămutată în partenerul ideal are ceva e Da$m. Iar cum funcţia senzorială şi cea reflexivă nu sînt prea dezvoltate în cazul lor. judicativul ajunge să fie «managerul» arnin-durora. de pildă.

care se implică personal în orice relaţie. me-canica sexuală nu-i interesează. ci e învăluit în noţiuni vagi şi extravagante de dragoste.ale acestei lumi. Recurg întotdeauna la logi-că chiar şi în această privinţă.să judece temeinic şi «la rece» alegerea unui partener. IR se pot inhiba. planuri şi diagrame pentru a analiza argumentele pro şi con-tra unei relaţii! Capacitatea lor de a păstra distanţa stîmeşte mirarea al-tor temperamente. sexul nu reprezintă o activitate pur fizică şi funcţională. este puţin probabil să mai vorbească despre ele. Pentru IA. care să le îngăduie săşi facă o carieră şi să-şi urmeze interesele proprii. Femeile IR vor găsi cu greu pe cineva la fel de independent ca ele. la începutul unei relaţii. iar Personalitate şi temperament partenerul se simte adesea derutat. dar. partenerul unui IR îl va considera impenetrabil. Deşi nu exprimă decît rareori ceea ce simt. Ajung uneori să-şi facă liste. Sărbătorile de familie şi problemele casnice nu-i inte-resează din cale-afară. îdeea de sex este mai reală decît actul în sine. O dată ce le-au mărturisit. într-adevăr. iar momentele cu pricina pot fi extrem de impor-tante pentru partenerii lor. Temperamentul Intuitiv-Reflexiv în vreme ce IA trăiesc într-o lume a idealismului ro-mantic. dar riscă totodată să-i dezamăgeas-că deoarece rămîn străini de lumea lor. spre deosebire de IA. în concepţia lor. De aceea. Pentru ei. o discuţie sau o dlspută tranşantă şi la obiect serveşte adesea ca preludiu al Se*ului. Toţi IR tind să aibă un cod moral care nu coincide ne-apărat cu cel al societăţii în care trăiesc. IR au cîteodată momente de absenţă. pot să-i atragă. Nici distracţiile nu-i prea atrag. Dacă sînt stresaţi la serviciu sau dacă partenerul devine prea pasional.altminteri îşi pot închipui că au fost trădate. . oamenii practici şi realişti. Sin Tipurile în relaţia de cuplu "nciinaţi . o lume a iubirii ade-vărate şi a idealurilor înalte. lucru care îl poate irita pe un partener cu alt temperament. Respectă şi aplică propriile lor norme morale şi nu se Iasă influenţaţi de opi-niile celorlalţi. imaginaţia joacă un rol important în relaţiile lor se xuale. Ceea ce îi interesează este doar sentimentul de intimitate şi de iubire desăvîrşită. Ca şi în cazul persoaji lor IA. Persoanele cu alte temperamente simt totuşi ne-voia ca partenerul lor să le asigure din cînd în cînd că le iu-besc şi le este fidel .rnaia*es introvertiţii . IR nutresc de fapt sentimente puternice. nu întîmplător partenerii lor pot avea impresia că IR le ignoră nu numai sentimentele. IR înţeleg de obicei ma-bine mecanica sexului. Nici un alt temperament nu se comportă aşa. capabili să se descurce în viaţa concretă. în relaţia de cuplu păstrează o anume gravitate. Dacă nu are acelaşi temperament. Temperamentul Senzorial-Judicativ Oamenii cu acest temperament sînt făcuţi pentru relaţiile stabile şi rodnice. Partenerii trebuie să înţeleagă că IR au nevoie de stimulente şi de con-versaţii de natură intelectuală. cu precădere a afectivilor. IR sînt analitici în privinţa relaţiei de cuplu. dar şi prezenţa fizică.

Toţi indicativii tind să-şi planifice sexul. Spre deo-sebire de IR. 165 Personalitate şi temperament vor trăi fericiţi împreună. dintr-un motiv sau altul. Temperamentul Senzorial. pe care le în-deplinesc răbdători. sînt frecvent atraşi de tipurile mai mobile şi mai aventuroase. dar pot descoperi că s-au cufundat într-o existenţă plină de riscuri şi neprevăzut. atitudinea faţă de viaţă şi acţiunile acestor oameni sînt relativ simple şi directe. Dimpotri-vă. dar atrăgătoare. Nu se prea gîndesc la ziua de mîine şi profită la maximum de ziua de azi. speranţele societăţii în formarea de cupluri stabile. care sînt mai prietenoşi şi mai deschişi. crezînd că sexul intră în obligaţiile şi responsabilitatea lor.fiecare dintre membrii unui cuplu trebuie să contribuie la întemeierea unui cămin şi la bunăstarea comunităţii din care face parte şi de aceea sînt surprinşi de faptul că celelalte temperamente pot avea alte ţeluri. care caută iubirea perfectă. «iuindu-1 pe sus» pe cel ales. care analizează orice relaţie. care au nevoie de un cadru sigur şi permanent în relaţia cu sexu opus. Rareori se despart de cineva fără un motiv serios. cu uimire. căci noua zi. parte-nerul nu are iniţiativa. fiecare nouă zi va fi o aventură uneori minunată. Fiind foarte «tereştri». încît îl includ în programul lor săptămînal de activi-tăţi. SJ sînt buni organizatori. Au parte astfel de distracţii şi de experienţe noi. partenerii cu alt temperament nu prea reuşesc să-i înţeleagă pe SP. La serviciu. că SP nu mai par mteresaţi să continue relaţia. alteori . în anii din urmă.Perceptiv într-o relaţie de durată. SJ obişnuiesc să-şi facă griji. Celelalte temperamente sînt adesea atrase de SP. Le oferă acestora o bază fermă şi sigură. Spre deosebire de IA. pe care stresul îi inhibă. şi de SJ. Versatilitatea lor este considerată de obicei o dovadă de complexitate. de IR. SP sînt atraşi de ceea ce le oferă clipa prezentă. dar totodată de anxietate şi nefericire. Este un fenomen imposibil de înţeles de către S J. Dacă acesta li se aseamănă. Deşi se caracterizează prin stabilitate. s-au spul-berat. ţin evidenţa sar-cinilor şi se ocupă de cele mai mici detalii. pe de altă parte. Tipurile în relaţia de cuplu Sexul este acceptat de acest temperament ca parte in-erantă a unei relaţii. hotărîte să întemeieze o familie. Optează pentru un partener doar fiindcă este ac-cesibil şi disponibil aici şi acum. A se hotărăsc cît se poate de brusc şi trec rapid la acţiune. SJ văd sexul ca pe ceva relaxant în momente de tensiune sau oboseală. socotindu-le elementele fireşti ale unei vieţi realiste. Buna funcţionare a casei este esenţială pentru ei şi se aşteaptă ca partenerul să aibă aceeaşi priori-tate. îşi pierd adesea capul pentru o per-soană inconstantă. Dacă se hotărăsc totuşi să înceapă o relaţie de durată. cunosc probabil la perfecţie par-ticularităţile fizice ale bărbatului şi ale femeii şi preferă ca actul sexual să se conformeze acestora. săptămînă sau lună i-a pus într-o nouă conjunctură. Iar în noua conjunctură nu mai este neapărat loc pentru partenerul de pînă atunci. Dacă. care doresc stabi-litate şi permanenţă. La fel se poartă şi cu partenerul lor. dar SJ merg atît de de-parte. în particular de cei extravertiţi. Rareori se plîng de îndatoririle casnice. După un timp s-ar putea să constate.

Dacă ne alegem un partener de un tip sau cu un tem-perament diferit. să observăm că tot ce putem face este să oferim partenerului nostru avantajele caracteristicilor noas-tre fireşti.de natura vizuală. căci nevoia de ordine şi de rutină a judicativilor contrastează flagrant cu nevoia lor de libertate. în loc ca fiecare să îmbogăţească viaţa celuilalt. Dar e la fel de probabil ca existenţa pe care o vom duce să fie mai limitată. îndreptată spre lucruri practice şi de rutină. acasă ori la serviciu. Ca parteneri. Optimişti şi oarecum frivoli. Universul simbolic şi imaginativ al intuitivilor le este puţin familiar sau complet străin per-soanelor SP. ne vom atinge scopurile mai uşor. probabil că în viaţa noastră vor fi mai puţine conflicte şi mai multă armonie. fiind generoşi cu partenerul lor -. Excitaţia sexuală provine în cazul acestui temperament de la stimuli senzoriali . Stilul lor imprevizibil. Un partener cu alt tem-perament va fi însă şocat . Dacă amîndoi avem un temperament SJ pronunţat. aceasta va fi ancorată în realitate în loc să . Iar el ne va oferi avantajele caracteristicilor lui. Concluzie Dacă avem mai multe predispoziţii în comun cu parte-nerul nostru. putem fi siguri că atitudinile membrilor cuplului nu se vor armoniza. fie-care va fi capabil să sprijine activitatea susţinută. gustativă sau tactilă. în concluzie. Căminul nostru va fi în stare perfectă. Atracţia se transformă astfel în respingere. actul sexual înseamnă ceva cît se poate de concret şi adesea vorbesc despre el într-un limbaj socotit de alţii vulgar şi necivilizat. Ar fi absurd să-i cerem mai mult. iar lucrurile noi şi palpitante dispar în-cetul cu încetul din orizontul nostru casnic.neplăcută. auditivă. ceea ce poate să-i irite pe partenerii de alt tip. Trăind la adăpost de conflicte. fie nu au deloc. Cercetările în domeniu arată că aceia dintre noi care îşi cunosc nu numai tipul şi temperamentul propriu. dar rutina devine şi mai rigidă. căci nici Tipurile în relaţia de cuplu unul dintre noi nu va veni cu ceva inedit în această relaţie • ambii vom eşua în domenii similare. nu e obligatoriu să se întîmple asta: un stil de viaţă similar poate fi trăit şi în mod constructiv. dar şi la varietate. SP sînt amuzanţi şi viaţa nu e niciodată plicticoasă în compania lor. iar aceasta se va dubla. spriji-nindu-1 în orice împrejurare. Fireşte. Dorinţa de varietate în viaţă se extinde şi asupra vieţii lor sexuale. olfac-tivă.mai ales dacă este de tip judL cativ. duce uneori la instabilitate financiară: fie au bani gîrlă .pe care se grăbesc să-i cheltuiască. SP încep să se simtă legaţi de mîini şi de picioare. conflicte şi incursiuni într-un teritoriu nefamiliar. foarte curînd. Numai că. Foarte mulţi SP îşi aleg pentru relaţii de durată tocmai judicativi. dar cel cu care convieţuiesc poate deveni obsedat de grija banilor. SP nu-şi pierd cumpătul. Altfel spus. E posibil ca amîndoi să înţelegem nevoile celuilalt. în cazul lor. Iar partenerul nostru s-ar putea sa le priveas-că fără prea multă înţelegere. De obicei nu privesc lucrurile în perspectivă şi nu se gîndesc la viitor. ci şi Pe cele ale partenerului dispun de o bază mai solidă pe care să-şi întemeieze relaţia de cuplu. Lucrul acesta duce la anxi-etate. a celuilalt. provocare şi lărgirea orizontului fiecăruia. S-ar putea să ne fie greu să-i comunicăm celuilalt nevoile noastre şi să irosim destulă ener-gie pentru asta. fiind atraşi de stilul de viaţă controlat şi organizat al acestora şi sperînd să li se organizeze şi lor viaţa. viaţa noastră devine din ce în ce mai anostă.

funcţia intuitivă şi cea afectivă sînt mai dezvoltate. Ne-au mai rămas două perechi care se numesc Juneţii. . începeţi prin a vă reaminti cele opt predispoziţii: • atitudinea extravertită şi atitudinea introvertită • funcţia senzorială şi funcţia intuitivă • funcţia reflexivă şi funcţia afectivă • atitudinea judicativă şi atitudinea perceptivă 168 Cum ne înfăţişăm celorlalţi prima şi ultima pereche au fost numite atitudini. Vă puteţi folosi de aceste cunoştinţe ca să aduceţi îmbunătăţiri tipului pe care îl reprezentaţi. pentru că modul lor de operare este interesant. Acum le vom privi mai înde-aproape. funcţia numărul unu. Dar dintre cele două. dimpotrivă. Pentru a utiliza informaţiile care urmează. îmbunătăţiri despre care vom vorbi în capito-lul următor. Dacă nu sînteţi sigur în pri-vinţa vreunei predispoziţii. dacă sînteţi de tip ilAP.se hrănească din vise Şi fantezii. de pildă. sînteţi de tip eSRJ. în capitolele anterioare am văzut cum se manifestă aces-te funcţii în cadrul tipurilor.introvertirea) vă spune dacă atitudinea dum-neavoastră faţă de lume este predominant exterioară sau interioară. Metoda menţionată susţine că tipu-rile reacţionează la informaţii şi la situaţii în mod ordonat şi indică ordinea proprie fiecărui tip. Ultima pereche vă spune dacă atitudinea dum-neavoastră faţă de viaţă este mai degrabă organizată şi struc-turată sau. funcţia senzorială şi cea reflexivă sînt mai dezvoltate. una este mai puternică: e funcţia dumneavoastră cea mai bună. flexibilă şi adaptabilă. Ele descriu modul în care funcţionăm în viaţă. Prima fextravertirea . Cum ne înfăţişăm celorlalţi J J Funcţia dominantă Capitolul de faţă ne pune la dispoziţie o altă metodă de investigare a celor patru funcţii şi cîteva indicaţii impor-tante despre introvertiţi. Le vom reprezenta în felul următor: funcţia senzorială (S) < ------> funcţia intuitivă (I) funcţia reflexivă (R) < ------> funcţia afectivă (A) Ştiţi deja că două dintre ele sînt cele pe care le preferaţi pentru că sînt mai dezvoltate în cazul dumneavoastră. ne spun cum asimilăm informaţia şi cum acţionăm sub efectul ei. Este funcţia care răspunde prima cînd vă aflaţi în faţa unei in-fonnaţii noi. Dacă. trebuie să vă fi identificat în prealabil tipul. capitolul de faţă vă poate ajuta.

dar puteam alege oricare dintre ele. Dacă vreţi să va dezvoltaţi pînă la capăt funcţia numărul unu. De pildă. pe care ne putem bizui. O întrebare legitimă este: de ce funcţiile noastre nu suit egale? Capitolele anterioare neau arătat că ele corespund Cum ne înfăţişăm celorlalţi nor moduri de viaţă complet diferite. ne vom întoarce la funcţio-narea introvertiţilor. ascunsă. apoi a treia şi. O dată ce ne-am dat seama că fiecărui tip îi corespun-de o ordine naturală de operare a celor patru funcţii. Cum ştim. trebuie să o exploataţi la maximum. iar altora dificile. Cu timpul. ajutată de funcţia reflexivă (numărul doi). şi puţini reuşesc s-o vadă. Din acest motiv. a patra. Pentru primii. a fost numită'\ancfie domi-nantă. ea este afară. dacă funcţia dumneavoastră numărul unu e cea senzorială. de fapt. în sfîrşit. . nu le cunoaştem prea bine şi ezităm să recurgem la ele. gata să îşi îndeplinească rolul . ceea ce n-ar fi posibil dacă ea ar fi concurată de mncţia opusă. deducem că funcţia afectivă e numărul trei. Funcţia noastră Numărul unu. dar ele există şi vă stau la dis-poziţie. fiind cea mai dezvoltată.puteţi avea deplină încredere în ea. După ce vom învăţa să folosim diagramele. se ajunge mai greu. Prompti-tudinea primelor două funcţii Ie împiedică pe celelalte să intervină. obţinem un echilibru între percepţii şi judecăţi. mai puţin dez-voltate. Dacă ştiţi care este funcţia dumneavoastră dominantă. care e funcţia noastră numărul unu? Am luat ca exemplu funcţia senzorială. iar cea intuitivă. La cea de-a treia şi a patra funcţie. atunci funcţia afectivă va fi numărul trei. veţi determina cu uşurinţă funcţia dominantă a ori-cărei persoane. numărul patru. secondînd-o pe prima. că sînt diametral opu-una alteia. A doua funcţie ne este şi ea familiară. De unde ştim ? Raţionamentul e următorul: funcţiei numărul unu (cea mai dezvoltată) i se va opune funcţia cea mai puţin dezvol-tată. Sîrttem în largul nostru cînd o folosim şi de aceea recurgem la ea în orice ocazie. Ele se pot manifesta. puteţi deduce ordinea celorlalte trei. iar funcţia reflexivă e numărul doi. la vedere. ne este şi cea mai Personalitate şi temperament familiară. E funcţia noastră superioară. Funcţia dominantă se manifestă diferit la extravertiţi şi la introvertiţi. folosind-o înv preună cu funcţia dominantă. ea le domină şi le controlează pe celelalte trei. acce-sibilă oricui. Dacă e vorba chiar de dumneavoastră. Folosind diagrama de pe pagina următoare. Dar funcţia cea mai bună a introvertiţilor este înăuntru. putem deveni conştienţi de modul în care operează funcţiile noastre şi mai ales de felul în care funcţia noastră numărul unu ajunge să ne controleze viaţa. Dacă funcţia senzorială este în cazul dumneavoastră numărul unu. Trebuie să înţelegem că funcţiile noastre reacţionează w stimuli într-o anumită ordine: mai întîi prima urmată de a doua.să perceapă şi să judece. Abia după aceea răspunde a doua funcţie dezvoltată. dar funcţiile noastre mai dezvoltate (deci mai puternice) sînt întotdeauna cu un pas înaintea lor. deoarece funcţia intuitivă (fiind opusă celei senzoriale) este numărul patru. ne înţe-legem reacţiile şi ne putem explica de ce aceleaşi lucruri li se par unora uşoare. urmă-riţi săgeţile alegînd literele care vă descriu tipul. Pentru că le folosim mai rar. Celelalte funcţii ne sînt mai puţin accesibile.

puteţi determina a treia şi a patra funcţie a tipurilor din exemplul nostru. în cazul unui ilAJ. deci I va fi numărul trei. Introvertiţii. Pentru eIRP. Mergeţi de la e fie către P. alegeţi săgeata spre 171 Personalitate şi temperament J. Pentru un eSRJ. iar cea auxiliară S. Se întîmplă uneori să auzim lucruri surprinză-toare de la un extravertit. Ajungeţi astfel la perechea de săgeţi S ori I sau R ori A. în vreme ce funcţia dominantă a tipului eIRP este I. urmaţi săgeata către R. iar pentru un eIRP. Dacă e vorba de un ilAJ. Aţi aflat că funcţia dominantă a tipului eSRJ este R. ele sînt generate de gînduri pro-venite de la funcţia lor auxiliară. mer-geţi la J. depinzînd de tipul celui în cauză. dacă e vorba de un iSAP. pe aceea către I. Nu aţi determinat încă funcţia dominantă. în cazul unui introvertit. I este funcţia numărul unu. mergeţi spre J. prin urmare A este numărul trei. care merg spre R ori A sau S ori I. urmaţi săgeţile din partea de jos a diagramei: ele sînt orientate spre nerechea R ori A.funcţia numărul patru. cea spre o. Extravertiţii însă şi-o dezvăluie cu uşurinţă. Ca să aflaţi funcţia lui numărul doi sau auxiliară. S este funcţia numărul doi. spre P.DOM i> S AUX R A I ii R i> A Xi S AUX I DOM R A R A S I Cum ne identificăm funcţia dominantă: metoda I Extravertiţii. prin urmare. Pentru eSRJ. Obţineţi astfel funcţia dominantă a extravertitului: R dacă este de tip eSRJ. la R. S pentru un iSAP. prin urmare S (opusă lui 1) este numărul patru. Obser-vaţi că funcţia numărul doi a unui extravertit este interioară. urmaţi pe diagra-ma din dreapta sensul indicat de săgeţi. întrucît sînt comunicativi şi deschişi. ci doar funcţia auxiliară: A pentru un ilAJ. R este funcţia numărul unu. Ca să determinaţi funcţia numărul unu a unui extravertit. alegeţi săgeata spre A. în cazul unui eSRJ. respectiv S ori I. urmaţi pe diagrama din stînga sensul săge-ţrior. R este funcţia numărul doi. Cu ajutorul aceleiaşi diagrame. iar pentru un iSAP. nu e atît de evidentă celorlalţi. iar în cazul unui eIRP. iar cea auxiliară R. ur-maţi săgeţile din partea de jos a diagramei. 172 Cum ne înfăţişăm celorlalţi Ca să aflaţi funcţia dominantă a introvertitului. în cazul unui ilAJ. dinspre i către P sau J. şi. I dacă este eIRP. fie către J. Dacă e vorba de un eSRJ. Ajungeţi astfel la perechile S ori I sau R ori A. mergeţi la S-dacă este un eIRP. aflată în interior. Pe ntr u u*1 . depinzînd de "Pul celui în cauză. aşa că A (opusă lui R) este cea mai puţin dezvoltată . spre P.

pentru introvertiţi. Să trecem acum la altă metodă prin care vă puteţi de-termina funcţia numărul unu. . că atunci cînd facem cunoştinţă cu un introvertit venim în contact cu funcţia sa numărul doi. Cu introvertiţii lucrurile stau complet altfel. A treia şi a patra funcţie se găsesc. Prin urmare. ce gîndesc sau ce simt. de exemplu. Extra-vertiţii ne spun chiar ei ce ştiu. în interacţia lor cotidiană cu lumea înconjurătoare. respectiv funcţiei numărul unu.lucru pe care-1 observăm din primele clipe de contact cu ei.ceea ce îi dezavantajează în mod cert pe introvertiţi. dacă nu ajungem s-o cunoaştem foarte bine. dar. Aceasta rămîne neobservată. în cealaltă. Cunoaştem o persoană plină de consideraţie şi }n. am încercuit funcţia domi-nantă (DOM). ne confruntăm mai întîi cu funcţia lui auxiliară (A). trebuie să ştiţi dacă sînteţi P sau J. iar funcţia lui numărul doi este A. Remarcăm repede că un eSRJ. fiind ascunsă . or. ţelegere faţă de ceilalţi (A). Cînd cunoaştem un iSAP. dar. o confundăm cu funcţia principală. dar de obicei nu-i descoperim funcţia cea mai buna (I). care adesea se manifestă şi ea cu reţinere. Asta va spune ce funcţie folosiţi în interacţia cu lumea exterioara. aşadar. Personalitate şi temperament Cînd cunoaştem un ilAJ. ce propun. ca şi în cazul extravertiţilor. Extravertiţii îşi arată imediat func-ţia dominantă. Cum ne identificăm funcţia dominantă: metoda a Ii-a Mai întîi. funcţia numărul unu a unui ilAJ este I. Să vedem ce se întîmplă. Diferenţa dintre introvertiţi şi extravertiţi Folosirea diagramelor de mai sus poate părea plicti-sitoare. Este funcţia lui ajutătoare. mergeţi la A. Unii dintre dumneavoastră s-ar putea să o considere mai simplă. Această situaţie e cît se poate de derutantă. Neavînd ac-ces la funcţia sa cea mai bună. căutînd ce se opune funcţiei numărul doi. ne confruntăm de asemenea cu funcţia lui numărul doi. ne dăm imediat seama că mintea lui debordează de idei şi variante posibile -din nou funcţia lui dominantă (I) e foarte vizibilă. de fapt. indicînd astfel ce funcţie folosesc extravertiţii. dar ne ajută să înţelegem perfect diferenţa între extravertiţi şi introvertiţi. atît pentru cei din jur. Cunoaştem o persoană care îşi arată bunul-simţ şi spiritul practic. să se ocupe de chestiuni practice. astfel că nu ne derutează şi nu ne rezervă surprize. cea care-1 împinge. funcţia dominantă a unui iS AP este A. păstrîndu-şi funcţia dominantă în interior. s-ar putea să nu-i descoperim funcţia numărul unu. mintea unui ilAJ e plină de idei şi posibilităţi interesante pe care acest tip nu le poate împărtăşi celorlalţi. A. colegii şi familia unui introvertit sînt la rîndul lor dezavantajaţi. S. Priviţi din nou diagramele: în cea corespunzătoare extravertiţilor. am încercuit funcţia auxiliară (AUX). prietenii. iar cea auxi-liară este S. Să reţinem. Cînd întîlnim un eIRP. Nu e de mi-rare că oamenii îi judecă de obicei superficial pe reprezen-tanţii acestei atitudini! Procedeul descris mai sus ne ajută să înţelegem de ce funcţia dominantă a introvertiţilor este interioară şi invizi-bilă. pentru că recurge la ea cînd are de-a face cu lumea exterioară. Ei folosesc l* interacţia cotidiană cu lumea înconjurătoare funcţia au-xiliară.'SAP. c" Şi pentru introvertiţii înşişi. are o minte logică şi obiectivă: funcţia lui numărul unu (R) este absolut evidentă. respectiv introvertiţii.

Un ilAP. I este funcţia lui dominantă. cu program pînă la asfinţitulsoarelui. ea va face apel. în schimb. foşnetul copacilor din jur. folosiţi o funcţie judicativă (R sau A). Cineva care asistase la partidă le-a spus: «Ştiu eu un teren afară din oraş. în interacţia cu lumea exterioară. întrucît un elAP este P. fiind extravertit. Cemmu.Dara^ea duieşifunctiacare»eccA. în timp ce funcţia dominantă. A deciziile şi opinule noastre A celorWtemncţiifbosmd^ede . S. Istorioara care urmează ne arată cum îşi pune amprenta funcţia numărul unu asupra reacţiei noastre spontane la o informaţie nouă. totdeauna prioritate.Cum ne înfăţişăm celorlalţi dacă sînteţi P. Patru jucători de tenis terminaseră o partidă de dublu cu puţin timp înainte de ora de închidere a terenului. rămîne interioară. ciripitul păsărelelor.şi s-a indispus Iată că o singură întrebare poate genera reacţii c diferite.lanevo.ă avem altă funcţie*»» Toţi am vrea uneon sa « £ » i nî P ri. R este funcţia auxiliară. viaţa noastră. aşa ne certăm cine stă pe tuşă. el va folosi funcţia sa percep-tivă (I) în contactele cu lumea exterioară. care foloseşte aceeaşi funcţie judicativă R în contactele cu lumea exterioară. la o funcţie judicativă (R). Acolo aerul e sigur mai curat şi proba-bil că nu e lume. Amplificarea celorlalte funcţii ori. dar funcţia dominam este atît de puternică încît influenţează chiar şi decizi ulterioare. PuAm'n A .» în sfirşit. gîndindu-se mai bn patru şi-au mai modificat opiniile. Ce-arfi să m ergem acolo şi să facem un m eci ?» întrebarea a stîrnit reacţii diferite în mintea celor patru. R reprezintă totodată funcţia sa dominantă. în timp ce funcţia sa dominantă. pentru că este vorba de un extravertit. care să se potriveasea mab^emrttutge. jucătorul a căruiJuncpe dominantă a zis: «Sîntem cinci. deşi este tot P.» îşi imagina deja un gazon verde şiproas-PM. Ce-i de făcut?» . dacă sînteţi J. aşa că cineva rămîne oricum pe din afa şi o să se simtă jignit. Jucătorul a cărui funcţie dominantă era S şi-a zis: «Cum o să mergem acolo dacă nici unul din noi n-are maşină ? vacă luăm autobuzul.«tarfsapu^u iaoricefunctiedorim. A. Personalitate şi temperament Jucătorul a cărui junctie numărul unu era R s «Mai mare daraua decît ocaua! Sîntem cinci. dar se făcuse tîrziu. de asemenea J. folosiţi o funcţie perceptivă (S sau I). o să se facă seară pînă ajungem!» Jucătorul avînd ca funcţie dominantă I şi-a spus: «E o idee extraordinară. se foloseşte de I ca funcţie auxiliară în contactele cu lumea exterioară. întrucît o persoana de tip eSRJ este J. Dar pentru o persoană de tip iSRJ. e interioară. Poate că pînă la urmă. Nu vreau să mă bag asta. Le~arfiplăcut să mai joace.

dar şi ce simt alţii. . din această cauză. faceţi apel la funcţia A ca să vedeţi în ce măsură le consecinţe . Poate *»"*. întrucît metoda se apt 176 . prifaşi situaţie din unghiuri diferite: vă concen«ăţile d0miaţiilor COncrete. luaţi în considerare atît Alate C'r"Şisentimentele oamenilor. Luaţi în dcd teate soluţiile posibile şi gîndiţi-vă la consecinţele aăaa Nu neglijaţi avantajele acelor soluţii care vă disrfc Rs. cea mai puţin dezvoltată) Priviţi situaţia realist. pe verticală. Dacă dificil descrieţi situaţia respectivă ca şi cum aţi Tocător neimplicat care trebuie să relateze nişte '-. recurgeţi la funcţia 1 ca să aflaţi cum aţi 2 schimba situaţia sau măcar anumite aspecte ale ei. tru a ne reaminti că ele rămîn ascunse şi că. pe orizontală. factuale. cedaţi astfel (ceea ce nu este deloc uşor). în cazul 8 funcţia a patra. înconcluA prob hf decizlilor durr»neavoastră mai multe )| că veţi lua aceste decizii folosindu-vă fl> cel puţin.ntîi funcţiile S şi I.mai ales de consecinţele pe termen aninaţi modul în care viaţa şi sentimentele celorlalţi ectate de diversele soluţii. cele 16 tipuri şi. Func-ţiile dominante ale tipurilor introvertite sînt subliniate pen. inventariind cît mai mul-* * ?te reprezentînd-o ca pe o stare de fapt actu-d ce faceţi acum . \ putea schimba atitudinea celorlalţi? Ce alte lucruri aţi ea schimba? Folosiţi apoi funcţia R pentru a căpăta o perspectivă lectivă-perspectiva unui observator din afară.aPai.iv.acg. . ca să vă daţi seama 1' enii şi lucrurile din împrejurarea alea-! °sTn primul rînd (chiar dacă este. aori M vedeţi f""norsiaPA. ordinea în care operează funcţiile. 177 Personalitate şi temperament Aveţi în tabelul de mai jos. elorlalţi ne înfâtiŞă"1 Cui» . mai echilibrate.echilibrate.-te.dumneavoastră şi alţii. Analizaţi nu numai ce dumneavoastră. aUunghi.#** »*>» . treceţi în revistă a schimba lucrurile. dumneavo* Alegeţi o simaţledmv. le putem trece uşor cu . f b continuare.

Cîteva din motive ne sînt deja cunoscute. în capitolul «Tipurile în relaţia de familie» A arătat cum. simt că evo-luţia le-a fost întru cîtva frînată.4 senzorial reflexiv ă ă reflexivă senzoria lă reflexivă senzoria lă reflexiv ă afectivă senzoria lă III elAP intuitivă afectivă IV ilAP afectivă intuitivă senzorial ă V elRJ reflexivă intuitivă senzorial ă VI ilRJ intuitivă reflexivă afectivă VI I VI II IX X eIRP intuitivă reflexivă afectivă senzoria lă iIRP reflexivă intuitivă senzorial afectivă ă eSRJ reflexivă senzorială intuitivă afectivă iSRJ senzorial reflexivă afectivă intuitiv ă ă XI eSAJ afectivă senzorială intuitivă reflexiv ă XI iSAJ senzorial afectivă reflexivă intuitiv I ă ă XI eSR senzorial reflexivă afectivă II P ă intuitiv ă XI iSRP reflexivă senzorială intuitivă afectivă V X eSA senzorial afectivă reflexivă intuitiv V P ă ă X iSAP afectivă senzorială intuitivă reflexiv VI ă Cum ne dezvoltăm «umbra» Tipul propriu şi umbra Cînd ne descoperim tipul psihologic. cu mai puţin noroc. TPU FUrţlAN FUNCŢI I R. într-o familie. căci trebuie să preţuim avantajele tipului nostru şi avem nevoie de confirmarea propriului nostru fel de a fi şi de a tod înainte să ne gîndim la amplificarea şi dezvoltarea sinelui. cum un elev diferit de pro-tonii său ajunge să deteste şcoala. Alţii. 1 ANR. neadaptîndu-se pe nici . dar unii dintre noi au avut şansa unei vieţi care te-a maturizat tipul. stimulaţi şi încurajaţi. Concentrează-te asupra tră-săturilor tale pozitive. Nimeni nu poate pretinde că şi-a dezvoltat deplin tipul psihologic. 2 I II elAJ afectivă intuitivă ilAJ intuitivă afectivă FUNCŢI FUNCŢ A NR. cei mai mulţi din-tre noi ne simţim. de asemenea.» Este important să simţim acest lu-cru. 3 KNR.vederea. am arătat. la început. eşti construit aşa cum trebuie. orice tip radical diferit de res-to* membrilor familiei ajunge să fie ignorat sau chiar ani-mat. Este ca şi cum cineva ne-ar şopti: «Tiparul vieţii tale este adecvat.

dar există mo-mente în care ne dăm seama că ne-ar ajuta să folosim una sau mai multe din predispoziţiile opuse. trebuie să faceţi efortul de a vă conştientiza pînă la capăt tipul şi temperamentul şi de a le trăi pe deplin. vom «poseda» mai mult din noi înşine. cu toţii vrem să ne atingem maximumul . Cealaltă parte. nimeni nu ne poate ajuta mai bine decît noi înşine: trebuie să ne dezvoltăm predispozf-ţiile şi în acelaşi timp umbra. Aceia dintre noi care cred în spirit vor vedea procesul ca pe o evoluţie către desăvîrşirea spirituală. s-ar putea să îmbrăţişăm o carieră sau un mod de viaţă opuse naturii noastre şi să fim însoţiţi de un permanent sentiment de insatisfacţie. iar cei din jur o vor şti şi ei. Deseori. să ne reamintim că ţelul nostru este să ne susţinem şi sâ ne întărim tipul . Ca să ne îndeplinim ţelul. fiecare. Începeţi prin a citi. Diferitele tipuri au atitudini diferite. iată cîteva sugestii. Dacă simţiţi această insatisfacţie. alţii. mai compleţi. şi cum influenţele pe care le suferim de-a lungul vieţii ne împiedică uneori să fim cu adevărat noi înşine Cu puţin noroc. Putem să ne imagi-năm că încercăm să aducem o porţiune din zona întuneCum ne dezvoltăm «umbra» cată la lumină. IR caută cunoaşterea intelectuală. să ne frămîntăm. Este important să nu încercaţi să vă transformaţi în ti-pul opus. devenind utilizabile. Avem. S-ar putea să ne doară. lucrul acesta poate fi cumplit de greu şi de frustrant. Ştim că partea noastră mai evoluată . să in-trăm în conflict cu noi înşine. IA caută în viaţă un sens legat de ei înşişi. care pătrund în viaţa noastră conştientă. Dezvoltîndu-ne anumite aspecte ale predispozi-ţiilor opuse. Indiferent de aspiraţii. în primul capitol. sînt deocamdată în întuneric. SJ trăiesc aici şi acum pentru a fi utili şi a-şi face datoria. în asemenea clipe. partea ascunsă şi nevăzută din noi.Personalitate şi temperament un plan. propriul nostru tip. Vom şti cînd ni se va întîmpla asta. SP trăiesc ca să se bucure de clipa prezentă. în termeni de tipuri psihologice. în loc să vă chinuiţi să vă dezvoltaţi predispoziţiile opuse. descoperim singuri mijloacele de a dez-volta predispoziţiile corespunzătoare tipului nostru şi iu_ crul acesta ne va da un sentiment de profundă satisfacţie în caz contrar. profilul tipului care w se opune şi încercaţi să vă . Stimulant prin el însuşi. dezvoltîndu-vă aspecte ale tipului opus celui propriu. vom deveni mai echilibraţi. Este ca şi cum ar fi în plină lumină: sîntem conştienţi de această parte şi o ve-dem.pentru a ne trăi viaţa la maximum. trăim. Cum să ne cunoaştem tipul opus Dacă doriţi să vă puneţi în valoare umbra. acest ţel ne aduce răsplata unei fericiri mai profunde şi a reuşitei. Umbra ajunge astfel o parte din noi înşine şi ne poate sus-ţine şi îmbogăţi tipul. ca pe o împlinire personală şi o dezvoltare spirituală. nu ne e încă accesibilă şi sîntem mai puţin conştienţi de caracteristicile ei: nu le vedem. cu alte cuvin-te. Unii privesc acest proces ca pe o luptă între lumină şi întuneric. să ne gîndim la atitudinea noastră faţă de viaţă. nedezvoltată. înainte de a vedea cum ne putem dezvolta propriul tip.deci tot ce facem e în folosul nostru. asta în-seamnă să cultivăm aspecte ale predispoziţiilor opuse. mai împliniţi. dar rezultatul va fi amplifi-carea şi îmbogăţirea vieţii noastre. Doar cînd propriul tip a devenit îndeajuns de puternic ne putem pune proble-ma dezvoltării laturii noastre «slabe» umbra.tipul nos-tru ne stă întotdeauna la dispoziţie. să suferim. un tip străin. văd viaţa în moduri diferite şi au scopuri diferite.

» • «Uită tot timpul amănuntele pentru că e prea grăbita să treacă la altceva. Decideţi chiar dumneavoastră care dintre ele vi se potrivesc. Aduceţi-vă aminte că micile detalii practice nu trebuie ignorate . înainte de a vă angaja într-un proiect.formaţi o imagine pozitivă despre el. Majoritatea conţin cel puţin un grăunte de ade-văr. • încercaţi să utilizaţi o gîndire mai impersonală şi mai logică în toate domeniile vieţii dumneavoastră. că aveţi toate datele concrete necesare. Cum ne dezvoltăm «umbra» . Vă puteţi de asemenea gîndi la lucrurile care îi displac acestui tip. gîndeşte. Să cercetăm acum tipurile pe rînd. chiar dacă nu se aplică neapărat tuturor reprezentanţilor tipului. iar cîteodată acelaşi lucru vă ajută să descoperiţi de ce le iritaţi pe persoanele apar-ţinînd altor tipuri.» Pentru a vă îmbogăţi tipul: • Citiţi profilul tipului iSRP. • Ascultaţi cu atenţie ceea ce spun ceilalţi. arătînd ce anume îi jignesc sau îi deranjează pe ceilalţi la fiecare.veţi avea numai de cîştigat. veţi căpăta o idee despre felul în care tipul opus îşi trăieşte viaţa. deciziile dumneavoastră vor avea astfel o bază mai solidă. Tipul elAJ Comentarii pe seama unui elAJ: «îşi închipuie că ea ştie mai bine ce vor ceilalţi!» • «Este atît de vorbăreţ şi de convingător. Comentariile de mai jos vor fi formulate fără menajamente. .» • «Niciodată n-are răbdare!» • «Se supără imediat dacă cineva pune la îndoială felul lui de a judeca lucru-rile. simte şi face această persoană. încît ţi-e greu să-1 contra-zici. pentru a fi clar înţelese. Dacă studiaţi cu perseverenţă tipul opus. Concentraţi-vă asupra prezentului şi evenimentelor lui în loc să vă grăbiţi să treceţi la ceva nou. . vă veţi cunoaşte mult mai bine pe dumneavoastră înşivă. Are el oare anumite trăsături pe care le admiraţi? Există oare împrejurări în viaţa dumneavoastră pe care le-aţi putea in-fluenţa în bine dacă v-aţi folosi de una sau mai multe pre-dispoziţii ale acestui tip? încercaţi să analizaţi pe rînd fiecare predispoziţie şi să vedeţi unde şi cum v-ar fi de folos. Dacă reuşiţi să «vedeţi» ce observă. . I. Asiguraţi-vă. ca şi la cele care îi plac. Inchipuiţi-vă apoi o persoană aparţinînd acestui Personalitate şi temperament tip şi comportamentul ei în cursul unei zile obişnuite.

habar n-are să se distreze!» Pentru a vă îmbogăţi tipul: • Citiţi profilul eSRP.» • «Duce o viaţă retrasă.• Lăsaţi-i şi pe alţii să vorbească şi încercaţi să vă adap-taţi cîteodată ritmului lor.. fără să fi pus la punct detaliile prac-tice.» • «E prea serioasă. chiar dacă ches-tiunea vi se pare minoră. .. dar pare atît de rece şi rezervat. • încercaţi să vă petreceţi uneori timpul de unul singur. n-are tenacitate. Tipul elAP Comentarii pe seama unui elAP: «Se dă bătută imediat. • Străduiţi-vă să vă adaptaţi împrejurărilor schimbătoare ale vieţii şi dorinţelor celorlalţi. • încercaţi să cunoaşteţi mai bine lumea practică.» • «Dacă are de-a face cu ceva neplăcut. ea dă bir cu fugiţii!» Pentru a vă îmbogăţi tipul: • Citiţi profilul iSRJ. Tipul itAi Comentarii pe seama unui ilAJ: «E dificil s-o cunoşti cu adevărat.» • «îşi pierde foarte repede interesul. • încercaţi să vă dezvoltaţi logica. dar cînd s-a hotărît nu-l mai poţi face să se răzgîndească. • Ţineţi-vă întotdeauna de cuvînt cînd promiteţi un lu-cru sau cînd vă angajaţi să faceţi ceva. Fiţi mai conştient de lucrurile care se petrec în jurul dum-neavoastră.» • «întotdeauna pasează treaba altcuiva. iar oamenii se vor bucura că reuşesc să vă cunoască.» • «Ştiu ca e de fapt drăguţ şi înţelegător. folosind-o în profe-siunea dumneavoastră şi în tot ce vă interesează. 183 •I Personalitate şi temperament • încercaţi să fiţi mai deschis. II. • Nu uitaţi de detaliile practice ale proiectelor dumnea-voastră. III. compania oamenilor nu o atrage. • Aveţi grijă să terminaţi la timp sarcinile pe care vi le asumaţi.» • «Nu te poţi bizui pe el cînd e vorba de o activitate permanentă.» • «Se hotărăşte greu.

sin-gurătatea îndelungată vă accentuează tendinţa spre introspecţie. • Faceţi o tentativă raţională de a deveni stăpîn pe pro-pria viaţă . • Deveniţi conştient de curgerea timpului şi obişnuiţi-vă să fiţi punctual.» • «Se apucă de orice treabă orbeşte. nu are nici un ţel în viaţă. • Nu evitaţi micile treburi practice necesare traiului zilnic. să vă îngrijiţi de nevoile practice ale momentului. nu stă să verifice detaliile concrete. Tipul elRJ Comentarii pe seama unui elRJ: «Nu ascultă niciodată părerea altora.» • «Cum o s-o angajăm? E dezorganizata Cum ne dezvoltam «umbra» şj lipsita de simţ practic!» • «Nu are el forţa să împingă lucrurile mai departe. 185 Personalitate şi temperament • Fiţi atent la ceea ce se întîmplă în momentul respe tiv. • Aveţi întotdeauna grijă de detaliile concrete din fie-care etapa a unei activităţi. • Căutaţi din cînd în cînd societatea oamenilor. Se învîrteşte în cerc şi nu ajunge nicăieri. ceea ce vă emoţionează. în viaţa casnică şi socială. cu capul în nori. • Fiţi receptiv la gîndurile şi sentimentele celorlalţi şi împărtăşiţi-le. . El crede că astea sînt „mărunţişuri"!» • «Dacă a luat o hotărîre. V. nu vă lăsaţi mintea să «zboare». Tipul ilAP Comentarii pe seama unui ilAP: «E debusolată. nimeni şi nimic nu i-o poate schimba... chiar şi acasă. la rîndul dumneavoastră.» • «Se poartă ca un sergent-major. • încercaţi cîteodată.» • «Aşa e el. • Introduceţi puţină ordine şi rutină în viaţa dumnea-voastră de-acasă şi de la serviciu.» • «Trăieşte într-o lume a ei.» • «E arogantă şi îi place să facă pe şefa..acasă şi la serviciu. IV.» Pentru a vă îmbogăţi tipul: • Citiţi profilul eSRJ.• încercaţi să lăsaţi puţin spaţiu doar pentru dumnea-voastră în loc să vă supraaglomeraţi cu prea multe activităţi.» Pentru a vă îmbogăţi tipul: • Citiţi profilul iSAP.. • Nu ezitaţi sa vă impuneţi punctul de vedere cînd ţi-neţi foarte mult la ceva.

• încercaţi să vă dedicaţi unui hobby artistic. dar e atît de arogant!» • «N-o vezi niciodată rîzînd şi glumind. Tipul eIRP .» • «Recunosc că are idei bune. • Lăsaţi-vă uneori purtat de valul vieţii. nu numai cîte-odată.» • «Crede că e singurul care ştie ceva pe lumea asta. altminteri greu de obţinut de către tipul dumneavoastră. • încercaţi să ascultaţi părerile şi sugestiile celorlalţi şi preţuiţi-le . vă va ajuta să fiţi mai adaptabil şi mai flexibil. • Implicaţi-vă şi în «mărunţişuri» . • Străduiţi-vă să luaţi act şi să vă bucuraţi de lumea na-turală şi de frumuseţea ei. Tipul ilRJ Comentarii pe seama unui ilRJ: «E ca un sloi de gheaţă. • Nu refuzaţi distracţiile! VII. • încurajaţi-i pe cei din jur să vă împărtăşească ceea ce simt şi fiţi gata să faceţi acelaşi lucru.la lucru. • Deveniţi conştient că fiecare om are nevoile lui şi că trebuie să ţineţi cont tot timpul de ele. v-ar aduce puţină relaxare.» • «E singuratică şi pare să nu aibă nevoie de nimeni.» Pentru a vă îmbogăţi tipul: • Citiţi profilul eSAP.veţi colabora mai bine cu ei. VI. • Străduiţi-vă să percepeţi în mai mare măsură detaliile concrete ale lumii din jur. • încercaţi să vă comportaţi prietenos şi cald cu cei jur. iar ei vă vor răspunde cu aceeaşi monedă. acasă sau în societate.

• Pregătiţi-vă dinainte pentru sarcinile de acasă şi de la serviciu. vă va ajuta să reveniţi cu picioarele pe pămînt.» • «Nu-1 pot convinge să tacă şi să mă asculte. • încercaţi să introduceţi o anumită rutină în viaţa dum-neavoastră. parcă n-ar fi femeie. trăieşte cu capul în nori» Pentru a vă îmbogăţi tipul: • Citiţi profilul eSAJ. • în loc să vă apucaţi mereu de ceva nou. • încercaţi să deveniţi mai conştient de curgerea timpu-lui de-a lungul unei zile. veţi înţelege mai bine situaţia respectivă.Comentarii pe seama unui eIRP: «Uite-1 pe domnul Ştie-Tot!» • «Nu are stare fata asta. IX. mereu aleargă după cîte ceva. • încercaţi. • Duceţi-vă proiectele la bun sfîrşit.» Pentru a vă îmbogăţi tipul: • Citiţi profilul iSAJ. • Străduiţi-vă să vorbiţi despre sentimentele dumnea-voastră profunde cu cei apropiaţi. n-are deloc noţiunea timpului. Tipul eSRJ Comentarii pe seama unui eSRJ: .» • «Nu 187 Personalitate şi temperament este o persoană afectuoasă. Tipul iIRP Comentarii pe seama unui iIRP: «Ideile lui bat atît de departe. să participaţi la rutina zilnică. VIII.» • «Nuj interesează lucrurile pămînteşti. că sînt inaplicabile.» • «Nu e genul care face şi tace.» • «Numai creierul e de ea. • Nu ignoraţi micile detalii practice şi factuale ale pro-iectelor dumneavoastră. • încercaţi să fiţi cald şi prietenos cu cei din jur şi daţi atenţia cuvenită nevoilor lor personale. acasă şi la serviciu. • Ascultaţi şi părerile celorlalţi şi propuneţi-vă să le res-pectaţi. el trebuie să primească aplauze!» • «Mereu îi pune pe alţii să facă treabă în locul ei. parcă ar fi extraterestră!» • «în-totdeauna întîrzie. priviţi un pic în jur şi ţineţi seama de nevoile celorlalţi. • Propuneţi-vă să staţi deoparte şi să-i ascultaţi pe cei-lalţi. pot fi preţioase şi vă vor lărgi înţelegerea asu-pra vieţii.

• încercaţi să vă arătaţi căldura şi entuziasmul cînd sîn-teţi în compania oamenilor.» • «Nu vorbeşte decît de întîm-plări trecute.» • «Nu-1 poţi scoate dintr-ale lui.» • «Am încercat eu să-1 descos.» Pentru a vă îmbogăţi tipul: • Citiţi profilul elAP. • Exprimaţi-vă recunoştinţa cînd cineva vă face un ser-viciu. • Dacă cineva face bine un lucru. • încercaţi să vă exprimaţi afecţiunea faţă de cei cu care trăiţi şi acceptaţi să vă adaptaţi planurile în funcţie de planurile lor. • învăţaţi-vă să vă implicaţi în ceva nou.«E foarte autoritar. în care să pu-teţi reflecta. Tipul iSRJ Comentarii pe seama unui iSRJ: «Pare rece şi lipsit de orice sentimente. nu-i ascultă niciodată pe alţii. • Adaptaţi-vă stilului celorlalţi şi acceptaţi să aduceţi schimbări planurilor dumneavoastră. 88 Cum ne dezvoltăm «umbra» • Imaginaţi-vă diferite situaţii. • Planificaţi-vă momente de singurătate. 189 Personalitate şi temperament . dar nu e cine ştie ce de capul lui. n-o interesează ideile noi.» • «Nu are ni-mic de spus.noi nici n-apucăm să deschidem gura.» Pentru a vă îmbogăţi tipul: • Citiţi profilul ilAP. mâ-ntreb cum se descurcă în societate.» • «Mereu vrea sa fie ea în frunte!» • «Se repede întotdeauna să dea el soluţia . • încercaţi să nu refuzaţi o idee nouă pe motiv că nu este practică. cînd e invitată undeva. • încercaţi să priviţi spre viitor: examinaţi-vă viaţa şi activitatea ca să aflaţi cum vor evolua. e complet inadaptabil. veţi avea răgazul să vă cîntăriţi mai bine deciziile.» • «Nu catadicseşte niciodată să se intereseze ce gîndesc şi ce simt ceilalţi. ea a pus deja totul în mişcare. • Străduiţi-vâ să priviţi spre viitor şi să vă faceţi mici planuri de perspectivă.» • «Pînă să te gîndeşti dacă ideea e bună. lăudaţi-1 fără reţineri. încercaţi să înţelegeţi că un proiect poate avea mai multe rezultate şi că metoda de a-1 aborda nu este unică (metoda altcuiva poate fi mai bună). • Căutaţi să intraţi în contact cu persoane cît mai di-ferite. X.

nu numai pentru ser-viciile pe care le faceţi celorlalţi.» • «Nu pot conta niciodată că o să fie punctual. nu copacii». vă va ajuta să deveniţi mai receptiv la nou.» • «E incapabilă să urmărească o idee sau să pricear.» • «Nu vrea să iasă în faţă. • Acceptaţi ca. este prea . XII.» • «Nu e genul de femeie care înţelege imediat ce te frămîntă. nu mai încercaţi să treceţi neob-servat. stînd deopar-te. • Faceţi efortul să «priviţi pădurea. Tipul eSRP Comentarii pe seama unui eSRP: «Nu e niciodată aici cînd am nevoie de el. simt şi trăiesc ceilalţi.» Pentru a vă îmbogăţi tipul: • Citiţi profilul iIRP. ceva abstract. încercaţi să rămîneţi singur din cînd în cînd. să intervină schimbări în rutina vieţii dumneavoastră.XI. • Trăiţi şi pentru dumneavoastră. • încercaţi să fiţi mai ferm în privinţa lucrurilor care vă interesează cu adevărat.» • «Cum să ştii ce e în sufletul ei dacă nu scoate nici o vorbă?» 190 Cum ne dezvoltăm «umbra» Pentru a vă îmbogăţi tipul: . • Cultivaţi-vă o nouă pasiune. • Nu va feriţi să faceţi speculaţii despre posibilele rezul-tate ale unor idei noi. Tipul iSAJ Comentarii pe seama unui iSAJ. ascultaţi-o mai întîi. • învăţaţi să vă preţuiţi pentru ceea ce sînteţi.mă întreb cînd devine ea însăşi. Citiţi profilul eIRP. • Străduiţi-vă să nu acaparaţi conversaţia.» • «E greu să-i explici o idee. nici ambiţie -nu o să facă nimic în viaţă. încercaţi să n-o res-pingeţi imediat. cît şi la lucru. • Un prieten de tip intuitiv-introvertit v-ar putea îm-bogăţi perspectiva asupra vieţii.» • «Joacă tot timpul teatru .» • «Munceşte ca o roabă şi nu crîcneşte în faţa lui!» • «N-are nici voinţă. • Ieşiţi în evidenţă. e lipsită de orice fermitate. • Cînd cineva vine cu o idee nouă.» • «Lipsa ei de logică mă scoate din sărite!» • «N-ai nici o şansă să strecori şi tu un cuvînt cînd vorbeşt cu el. din cînd în cînd. «E moale. • încercaţi să aduceţi schimbări sau adaptări în rutina şi planurile dumneavoastră. care să vă aparţină doar dumneavoastră. atît acasă. veţi afla nenumărate lucruri despre felul în care gîn-desc. Tipul eSAJ Comentarii pe seama unui eSAJ: • «Vorbeşte ca o moară stricată!» • «E fericit să aibă ceva de făcut. nu e un ambiţios. XIII.

Tipul eSAP Comentarii pe seama unui eSAP: «Nu se gîndeşte niciodată înainte . nu Ie repri-maţi. socotindu-le nerea-liste. Tipul iSRP Comentarii pe seama unui iSRP: «E absolut incapabil să priceapă ce simt!» • «N-o in-teresează să facă parte din grup.şi arătaţi-vă compasiunea. astfel ca cei din jur să ştie că se pot bizui pe dum-neavoastră. • Dacă aveţi presimţiri sau idei neortodoxe.» Pentru a vă îmbogăţi tipul: • Citiţi profilul ilAJ. • Dacă vreţi să duceţi o treabă la bun sfîrşit. • Străduiţi-vâ să fiţi cald şi înţelegător cu familia şi cu colegii de serviciu. căutaţi punctele cu care sînteţi de acord. o interesează doar ce face grupul. 192 Cum ne dezvoltăm «umbra» XV.mai ales dacă e vorba de oameni aparţinmd altui tip . • înainte de a respinge ideile cuiva. XIV. 191 Personalitate şi temperament • Lăsaţi-vă sentimentele şi emoţiile să iasă la supra-faţă.» Pentru a vă îmbogăţi tipul: • Citiţi profilul elAJ. • încercaţi să faceţi anumite lucruri de unul singur. • Exersaţi-va puterea de concentrare asupra chestiuni-lor ceva mai abstracte. • Fiţi cît mai receptiv Ia problemele celor din jur . îngrijiţi-vă de detaliile aparent neimportante. • Acceptaţi să luaţi în considerare şi ideile celorlalţi. mai ales dacă Ie arătaţi simpatie şi înţelegere.captivat de ce se petrece chiar atunci înjur.» • «E un om destul de rece şi de calculat. • încercaţi să vă respectaţi promisiunile şi angajamen-tele.ea trece la fapte!» . el îşi vede de drumul lui. îngăduiţi-le să se dezvolte în beneficiul dum-neavoastră şi al celor din jur. • Străduiţi-va să fiţi amabil şi prietenos cu oamenii -vor reacţiona ia fel. /ară spectatori.» • «Rareori apare ea la vreme!» • «Puţin îi pasă ce credem noi.

oferiţivă momente de singu-rătate. fie în ce ne priveşte. nu vă mai pier-deţi timpul cu detalii minore. ieşiţi cîteodată la lumina rampei. Momentul propice de dezvoltare a tipului nu .• «Nu-1 poţi face să stea locului. XVI. • Hotărîţi-vă: vă interesează chiar toate activităţile în care vă implicaţi sau le îndepliniţi din obişnuinţă? • V-aţi gîndit vreodată ce înseamnă viaţa pentru dum-neavoastră? • Angajaţi-vă într-un proiect pe care să-1 duceţi la bun sfîrşit de unul singur. fie în ce-i priveşte pe alţii. n-are destulă personalitate.» • «Se minte singur că nu există lucruri neplăcute pe lume şi cînd se întîlneşte cu aşa ceva dă bir cu fugiţii!» • «Ea sare întotdeauna la următorul punct de pe listă.şi să organizaţi o activitate de la un cap la altul.» Pentru a vă îmbogăţi tipul: • Citiţi profilul iIRJ. Sugestiile de mai sus ne reamintesc că sîntem cu toţii nişte fiinţe fragile şi trebuie să fim realişti în aşteptările noas-tre. măcar pe unele dintre ele. dar şi ca experienţă. • Fiţi receptiv la ideile ştiinţifice şi admiteţi că unele dintre ele au utilitate practică. • încercaţi să priviţi lucrurile. • încercaţi să vă asumaţi un rol de conducere . dar ea vrea să fie aşa . chiar dacă nu le-a rezolvat pe celelalte. astfel ca ceilalţi să devină conştienţi de reali-zările dumneavoastră.» • «Nu e prea vorbăreţ.oricît de insignifiant . din unghi ştiinţific şi logic.îşi ascunde chipul adevărat.» • «Se pierde în amănunte Personalitate şi temperament şi n-are timp să ajungă la esenţial. • Treceţi în revistă numeroasele lucruri pe care le în-treprindeţi şi gîndiţi-vă care e ordinea logică de prio-rităţi. • Nu renunţaţi la opinia dumneavoastră într-o discuţie.» • «Nu l-aş recomanda să ne reprezinte compa-nia. Tipul ÎSAP Comentarii pe seama unui iSAP: «E ştearsă. Vieţile noastre sînt diferite nu numai ca tip.» • «Asta e stilul ei: vrea să facă prea multe lucruri deodată şi n-are cum să le termine pe toate. • Obişnuiţi să staţi în culise. aşa că nu prea ştiu ce e în capul lui. • Retrageţi-vă din cînd în cînd din viaţa activă şi veselă cu care sînteţi obişnuit . chiar dacă alţii nu o acceptă.» • «N-are destulă forţă să conducă o echipă!» Pentru a vă îmbogăţi tipul: • Citiţi profilul eIRJ. • încercaţi să vedeţi «tabloul global».

Există însă şi altă cale de a ne dez-volta umbra. E posibil să ne dezvoltăm în salturi bruşte. căci prezenţa prea multor oameni v-ar putea sufoca. mai ales dacă sînteţi intuitiv. felul nostru de-a fi are urcuşurile şi coborîşurile lui. Ne putem concentra asupra tuturor predispo-ziţiilor opuse. alături de ei. căci vă puteţi reîntoarce oricînd în dumneavoastră înşivă. s-ar putea să nu mai treceţi nici-odată la acţiune. în funcţie de circum-stanţele personale ale fiecăruia. în anii tinereţii sîntem preocupaţi de alegerea şi construirea unei cariere. de găsirea unui partener şi înte-meierea unei familii. altfel spus. în general. Uneori facem acest lucru întrun moment de criză sau pentru că ne simţim atraşi de alte zone ale vieţii. decideţi sin-guri care sînt aplicabile în cazul dumneavoastră. aşa cum ni se întîmplă adesea în viaţă. Cum să ne dezvoltăm caracteristicile opuse Sugestiile precedente se refereau la modurile în care putem să ne întărim caracteristicile mai puţin întrebuinţate ale personalităţii noastre. Aveţi mai j os o serie de sugestii în acest sens. abia cînd ajun-gem pe la mijlocul vieţii începem să dăm atenţie evoluţiei personale sau spirituale. Cum ne dezvoltăm «umbra» încercarea de a integra anumite aspecte ale umbrei în eul nostru conştient poate da mari satisfacţii. . • Căutaţi compania cîte unei singure persoane sau a unui grup restrîns. • Veţi suporta mai uşor compania oamenilor dacă vă implicaţi. vom fi supuşi fluctuaţiilor. în mod similar. trăsături extravertite.e neapărat ace-laşi pentru două persoane diferite. Nimeni nu trăieşte tot timpul la acelaşi nivel. • Străduiţi-vă să vă exteriorizaţi funcţia dominantă şi să comunicaţi prin intermediul ei amintiţi-va că. Personalitate şi temperament • întrebaţi-i pe cei din jur ce li s-a mai întîmplat şi ce au mai aflat. însoţite de o adîncă dezamăgire. de care am devenit între timp conştienţi. datorită cărora puteţi trăi în această lume. dar şi să avem recăderi frec-vente. Dezvoltarea atitudinii extravertite la introvertiţi Posedaţi deja. într-o măsură mai mică sau mai mare. preferaţi lărgimea profunzimii. • Ţineţi legătura cu tot ce se petrece în lumea exteri-oară. căutînd modalităţi pozitive de a le întrebuinţa. • Conştientizaţi faptul că nu riscaţi nimic fiind sociabil. în aceşti ani avem tendinţa să trăim aşa cum ne dictează propriile predispoziţii. în activităţi care vă interesează. această funcţie e interioară şi inaparentă pentru cei din jur. • Nu analizaţi excesiv. • în loc să fiţi interesat numai de cîteva lucruri. • îndrăzniţi să interveniţi în discuţii şi spuneţi-vă pă-rerea. în cazul dumneavoastră. extin-deţi-vă aria de interese la cît mai multe domenii.

veţi descoperi bucurii pe care adesea le rataţi. apoi vedeţi dacă ideile dum-neavoastră sînt aplicabile. • Gîndiţi-vă înainte de a acţiona. • Exersaţi-vă să observaţi indicatoarele şi semnele ru-tiere. fără să-i întrerupeţi. • Cultivaţi relaţiile cu cîte o singură persoană şi trâiţi-le în profunzime. chiar dacă vă aflaţi în public. încercaţi să vă daţi seama cînd e nevoie să recurgeţi la ele. înţelegînd că aveţi şi o viaţă interioară. observaţiile dumneavoastră cu cele ale unui prieten senzorial.ea vă va spune de obi-cei ce a funcţionat şi ce nu. • învăţaţi din experienţa trecută .citiţi-le una cîte una. • Faptele sînt deopotrivă importante şi utile. • Explicaţi-vă ideile ordonat şi tară înflorituri . în majoritatea cazurilor. metodele ve-rificate funcţionează. nu numai una exterioară. • Găsiţi-vă o preocupare sau un hobby care să vă facă plăcute clipele de singurătate. • încercaţi cît mai des să vă concentraţi pentru a ana-liza lucrurile în profunzime. • Dacă sînteţi într-un grup.Dezvoltarea atitudinii introvertite la extravertiţi De obicei aveţi foarte puţine trăsături introvertite. compa-raţi. prin-cipalul dumneavoastră aliat trebuie să fie tăcerea. • Dacă vă concentraţi asupra prezentului. de pildă. • Nu vă pierdeţi răbdarea cînd trebuie să urmaţi nişte instrucţiuni . nu pe sărite. 197 Personalitate şi temperament . ascultaţi-vă şinele. Dezvoltarea funcţiei senzoriale la intuitivi • Concentraţi-vă mai întîi asupra lucrului concret şi prac -tic pe care-1 aveţi de tăcut. nu după aceea. • Rezervaţi-vă mai mult timp pentru dumneavoastră înşivă.lumea le receptează mai bine sub această formă. abţineţi-vâ de la co -mentarii. • Recunoaşteţi că. • Ţineţi minte: a vă gîndi la un lucru nu e totuna cu a-1 face! • Nu mai rămîne nimic dintr-o idee bună dacă ignoraţi micile amănunte. • încercaţi să vă educaţi atenţia pentru detalii. 196 Cum ne dezvoltăm «umbra» • Puneţi-le celorlalţi întrebări şi ascultaţi-le cu atenţie răspunsurile. daţi-le celorlalţi şansa să vor-bească înainte să vorbiţi din nou.

• Dacă aveţi un «presentiment». • Gîndiţi-vă la ceva important pentru dumneavoastră în momentul de faţă. la urma urmei. • Străduiţi-vă să nu vă mai implicaţi personal în tot ce se întîmplă înjur. pri-viţi «global». • Exersaţi-vă gîndirea abstractă: cînd vă gîndiţi la o si-tuaţie. Dezvoltarea funcţiei reflexive la afectivi • încercaţi să rămîneţi în afara unei situaţii şi s-o obser-vaţi ca un spectator neimplicat. Dezvoltarea funcţiei afective la reflexivi • înainte de a nu fi de acord cu cineva. . • încercaţi să gîndiţi în perspectivă şi să vă imaginaţi ce veţi face în viitor. • Nu renunţaţi la opiniile şi convingerile dumneavoas-tră cînd cineva nu e de acord cu ele.treceţi în revistă un număr de posibilităţi. Imaginaţi-vă ce se va întîmpla cu acel lucru în viitor . chiar dacă treaba nu va ieşi bine. • Fiţi mai cooperant şi mai tolerant la serviciu. 198 Cum ne dezvoltăm «umbra» • Spuneţi-vă părerea cu mai multă hotărîre. Vă puteţi cunoaşte mai bine pro-priile sentimente dacă încercaţi să le comunicaţi celor din jur. străduiţi-vă să-i daţi indicaţii corecte şi complete. ori de cîte ori priviţi înjur. daţi la o parte ceea ce o particularizează şi con-centraţi-vă asupra schemei generale. oamenii cu care lucraţi vă vor fi recunoscători.• Cînd îndrumaţi pe cineva către un loc. per-spectiva dumneavoastră va deveni astfel mai obiectivă. • Găsiţi vorbele potrivite prin care să vă exprimaţi apre-cierea faţă de ceilalţi. Dezvoltarea funcţiei intuitive la senzoriali • Cînd aveţi ceva de făcut. încercaţi să vedeţi lucrul res-pectiv ca pe un întreg. • Cînd examinaţi ceva. multe situaţii nu vă privesc în mod direct. culti-vaţi-vă aceste relaţii cu perseverenţă şi răbdare. • Aveţi grijă să nu-i constrîngeţi pe ceilalţi să facă ce vreţi dumneavoastră. vă dezvoltaţi capacitatea de a emite judecăţi în prezent. procedaţi altfel ca de obicei. gîndiţi-vă bine la părerile şi punctele lui de vedere. oricît de neînsemnat. Duceţi-vă la bun sfirşit un plan. • încercaţi să vă faceţi cîţiva prieteni apropiaţi. Procedînd astfel. • încercaţi să priviţi orice situaţie logic şi raţional. veţi învăţa ceva. mai ales dacă sînteţi introvertit. nu-1 ignoraţi şi urmă-riţi ce se întîmpla.

preconcepute în privinţa lor? • încercaţi să stringeţi cît mai multe informaţii înain de a lua o decizie. • Nu încercaţi să vă fofilaţi cînd trebuie să luaţi o decizie. Personalitate şi temperament Planificaţi-vă proiectele şi pregătiţi-vă pentru ele. deşi dumneavoastră vă pot părea inutile. • Asiguraţi-vă că nu i-aţi lăsat «în aer» pe cei din jur. ale inac-ţiunii. orea-nizaţi-le şi duceţi-le Ja bun sfîrşit la timp. Cum xit dezvoltăm «umbra» • în loc sa refuzaţi o ocazie ivită pe neaşteptate. • întrebaţi-vă din cînd în cînd dacă oamenii se pot bi-zui pe dumneavoastră. Dezvoltarea atitudinii perceptive \a judicativi • Nu-i judecaţi pripit pe cei din jur. experimentaţi diverse modali-tăţi.• Cînd izbucneşte un conflict. dimpotrivă.fiţi atent şi la consecinţe. »Renunţaţi o vreme la una dintre habitudinile dumnea-voastră cotidiene şi vedeţi cum vă . luaţi pulsul evenimentelor şi abia apoi hotărîţi ce aveţi de făcut. la momentul potrivit. nu cumva aveţi. • Respectaţi sentimentele oamenilor. înţelegerea şi compasiunea dumneavoastră. nu puneţi paie peste foc. mga-duiţi-vă sâ fiţi spontan şi acceptaţi-o. pentru ceilalţi sînt adesea importante. altele decît cea obişnuită. negîijînd lucruri de care depinde activitatea lor. • Hotărîţi de dine şi de ce anume răspundeţi şi asuma-ţi-vă răspunderite pînă la capăt. • Acceptaţi normele şi regulamentele la lucru şi oriunde. de a face un lucru. • Analizaţi consecinţele pe termen lung ale acţiunilor dumneavoastră prezente sau. nu vă re-zumaţi la starea de fapt . E o reacţie cît se poate de logică! • Străduiţi-vă să fiţi receptiv şi interesat în faţa ideilor celorlalţi. • Fiţi deschis la punctele de vedere ale celorlalţi. • Dacă sînteţi senzorial. • Lăsaţi-vă o marjă de timp în care să nu fi planificat şi organizat nimic dinainte. Dezvoltarea atitudinii judicative la perceptivi • Dacă o anumită situaţie vă solicită atenţia. • Luaţi cîteva hotărîri legate de scopul şi calea dum-neavoastră în viaţă şi încercaţi să nu vă abateţi de la ce aţi decis. oferindu-le căl-dura. fiţi conciliant şi încercaţi să negociaţi.

Ne-am oprit. Se poate obţine de la Oxford Psycho-logists Press (v.. Centre for Application of Psychological Type Inc. Se poate obţine de la Oxford Psychologists Press (v. 311-321 Branbury Road. La început ne vom spori receptivitatea pentru informaţiile despre noi înşine. Lookingat Type. Se poate obţine de la Oxford Psychologists Press (v. Prometheus Nemesis Book Co. mai sus). US. C. David. Keith. 1987. Consulting Psy-chologists Press. 1984. • încercaţi să vă asumaţi din cînd în cînd riscuri.. Dezvoltarea tipului este un proces care durează toată viaţa. Manas Systems. Virginia 22902. Inc. M. USA. The Open Door Inc.. Consulting Psychologists Press. Til-den Press. mai sus). de asemenea. străduiţi-vă să nu vă impacientaţi. Bibliografie suplimentară • Briggs Myers. Jean M.) • Page. Otto şi Thuesen. Type Talk: The 16 Personality Types that Determine how we Live. asupra modurilor de a evita capcanele şi de a ne îmbogăţi propriul tip. • Dacă lucrurile nu evoluează aşa cum aţi planificat. • Kroeger. (Această lucrare şi precedenta au stat la baza secţiunilor despre temperament. nici daca direcţia de evoluţie este pozitivă. California. (Ideile despre dezvoltarea tipului din aceasta lucrare au fost utile în redactarea capitolului «Cum ne dezvoltăm „umbra"». Prometheus Nemesis Book Co. David şi Bates. Sandra Krebs şi Kummerow. mai sus). Janet M. Earle.) • Golay.) • Hirsh. (Această lucrare a fost utilă în redactarea capitolului «Tipu-rile în procesul de învăţămînt». Prayer and Temperament. nu un procedeu la care sa recurgem doar cîteodată. Cuprins 7 Cuvînt înainte 9 Tipurile de personalitate . • Keirsey. faceţi efortul să vă arătaţi mai flexibil cu cei din }ur. Type Talk at Work. apoi. Newport Beach. Palo Alto. 1983. Porîraits o/Temperament. 1992. California. 1987. Tipul ne spune care dintre predispoziţiile noastre sînt mai evoluate. 1982. şi Norrisey. De-a lungul acestei cărţi am analizat tipurile de perso-nalitate şi temperamentele şi am văzut cum ne influenţează ele domeniile cele mai importante ale vieţii. Se poate obţine de la Oxford Psychologists Press. Amplificarea caracteristicilor tipului propriu poate de-veni unul dintre ţelurile noastre în viaţă. Charlottesville. US.. pe măsură ce vom aduna mai multă informaţie. dar şi lumea din jur. 1972. Delacorte Press New York. Florida.) • Kroeger. J. 203 Bibliografie suplimentară • Keirsey. de ce să nu existe un pic de aventura în viaţa dumneavoastră? • Puţină relaxare nu v-ar strica. Trebuie să fim atenţi la ceea ce simţim cînd începem să ne dezvoltăm tipul.simţiţi. Nu numai noi avem de cîştigat. întro-duction to Type in Organizational Settings.. Otto şi Thuesen. dar nu ne indică nici cit sînt de evoluate. Marea Britanic (Această lucrare a fost utilă în redactarea capitolului «Cum ne înfăţişăm ce-lorlalţi». Se poate obţine de la Oxford Psychologists Press (v. Love and Work. Oxford 0X2 7JH. Please Understand Kfe: Character and Temperament Types. Un ultim sfat: continuaţi să fiţi dumneavoastră înşivă-dar în versiunea cea mai bună. Gifts Differing. M.. Inc. Learning Patterns and Temperament Styles. • Michael. vom descoperi că o putem folosi în mod constructiv pentru pro-pria fericire şi împlinire. PO Box 855. Se poate obţine de la Oxford Psychologists Press (1988). mai sus). 1980.. Isabel. fiţi mai adaptabil şi mai dispus să vă schimbaţi planurile.

rolul temperamentului 126 Cum predau profesorii ..9 Introducere în clasificarea tipurilor 11 Să devenim conştienţi de diferenţele dintre noi 15 Aspectele fundamentale ale personalităţii noastre 35 Profilurile celor 16 tipuri de personalitate 65 Grupurile temperamentale 65 Temperamentul .tiparul comportamentului 80 Tipurile în viaţa profesională 80 Conflicte de personalitate la locul de muncă 96 Tipurile de personalitate şi satisfacţia profesională 111 Temperamentele şi satisfacţia profesională 121 Tipurile în procesul de învăţămînt 121 Cum absorb copiii informaţia . Herman Tarnower / Samm Sinclair Baker Regimul medical Scarsdale Cum să slăbiţi 9 kilograme în 14 zile O) << E an C»W ce O 2 < p s .. Mic ghid pentru angajaţi Robert H.rolul predispoziţiilor 123 Cum învaţă copiii .rolul temperamentului 134 Tipurile în viaţa de familie 134 Dinamica familiei 137 Părinţii 140 Copiii 148 Tipurile în relaţia de cuplu 148 Cuplul: atracţie şi conflict 152 Parteneri cu predispoziţii opuse 161 Temperamentele în cadrul cuplului 168 Cum ne înfăţişăm celorlalţi 168 Funcţia dominantă 176 Amplificarea celorlalte funcţii Cuprins 179 Cum ne dezvoltăm «umbra» 179 Tipul propriu şi umbra 181 Cum să ne cunoaştem tipul opus 195 Cum să ne dezvoltăm caracteristicile opuse 203 Bibliografie suplimentară Alte apariţii în seria hpb Bernard Martino Bebeluşul este o persoană Povestea minunată a nou-nascutului Daphne Rose Kingma Cum găseşti adevărata dragoste Bob Nelson Nu faceţi ce vi se spune. Hopcke Nimic nu e întîmplător Coincidenţe şi destin Stanley Shapiro / Karen Skinulis Cum devenim părinţi mai buni Ghid practic Dr.rolul temperamentului 130 Cum învaţă adulţii .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful