Motto:

„Matematica este ceea ce începe, ca şi Nilul,

în modestie şi se termină în magnific.”
Calvin Colton

a  b 2  a 2  2ab  b 2

PARTEA I
ARITMETICĂ, ALGEBRĂ

2 ab
 ab  , a, b  R 
1 1 2

a b

Din cuprins:
A.I. NUMERE RAŢIONALE
B.I. NUMERE REALE 1 1 1 1 1 1 1 1
C.I. CALCUL ALGEBRIC 1    ...      ... 
2 3 4 99 100 51 52 100
D.I. ECUAŢII ŞI INECUAŢII
E.I. ORGANIZAREA DATELOR

a 2  b 2  a  b   a  b 

b a c  b
a  ,c0
c c
 I. ARITMETICĂ, ALGEBRĂ - semestrul I

A.I. NUMERE RAŢIONALE

A.I.1. NOŢIUNEA DE FRACŢIE. TIPURI DE FRACŢII. RECAPITULARE

a
Fracţia este o pereche de numere naturale a şi b , cu b  0, notată , în care a se numeşte
b

numărător, iar b se numeşte numitor. Fracţia ne arată în câte părţi, fragmente a fost împărţit

întregul.

Fracţii echivalente

Prin reprezentări echivalente înţelegem aceeaşi parte dintr-un întreg. Pentru a stabili, dacă
a c
două fracţii şi sunt echivalente, se calculează produsele a  d  b  c , având următoarele
b d
posibilităţi:
a c
 dacă a  d  b  c , atunci fracţiile sunt echivalente, adică  ;
b d
a c
 dacă a  d  b  c , atunci fracţiile nu sunt echivalente, adică  .
b d

Exemple: Se doreşte să se studieze echivalenţa:

4 1 4 1
 şi . Calculăm: 4  2  1  8  8 ,   , deci fracţiile sunt echivalente;
8 2 8 2
3 6 3 6
 şi . Calculăm: 3  7  21 şi 4  6  24 , 21  24   , deci fracţiile nu sunt
4 7 4 7
echivalente.

Fracţii echiunitare, subunitare, supraunitare

a a
O fracţie este supraunitară, dacă a  b, b  0 ; deci  1 .
b b

a a
O fracţie este echiunitară, dacă a  b, b  0 ; deci  1 .
b b

a a
O fracţie este subunitară, dacă a  b, b  0 ; deci  1 .
b b

36
Exemplu: este o fracţie
31  x

 supraunitară, pentru 36  31  x  x  5 ,

 echiunitară, pentru 36  31  x  x  5 ,

 subunitară, pentru 36  31  x  x  5 .

12
 Amplificarea / simplificarea fracţiilor
a
A amplifica o fracţie , b  0 cu un număr natural n  0 , înseamnă a înmulţi atât
b
a n a
numărătorul, cât şi numitorul cu numărul “n”, adică n   . Se observă că fracţia obţinută
b nb
este o fracţie echivalentă cu cea iniţială.

4 3  4 12
Exemplu: 3   .
7 3  7 21
a
A simplifica o fracţie , b  0 cu un număr natural n  0 , divizor comun al numerelor a
b
a n a : n
şi b, înseamnă a împărţi atât numărătorul, cât şi numitorul cu numărul “n”, adică  .
b b:n
Se observă că fracţia obţinută este o fracţie echivalentă cu cea iniţială.

36 4 9 3 3
Exemplu:   forma finală nu se mai poate simplifica.
84 21 7

Fracţii ireductibile / reductibile

Fracţia care nu se mai poate simplifica se numeşte fracţie ireductibilă .

a
O fracţie , b  0 este ireductibilă, dacă c.m.m.d.c (a,b) =1. Se mai poate spune că
b

fracţiile ireductibile sunt acele fracţii care au numărătorii şi numitorii numere prime între ele.

a
Pentru a obţine o fracţie ireductibilă, se simplifică fracţia , b  0 cu c.m.m.d.c (a,b).
b
16 16 1
Exemplu:  este ireductibilă, deoarece c.m.m.d.c (1, 3) =1.
48 3

16
Exemplu: Să se simplifice fracţia , astfel încât să obţinem o fracţie ireductibilă.
124

Rezolvare: 16  2 4 ; 124  2 2  31 , rezultă c.m.m.d.c (16, 124) = 2 2  4 .

16 4 4
Rezultă:  .
124 31

Fracţia care se mai poate simplifica se numeşte fracţie reductibilă .

25 25 1
Exemplu:  forma finală nu se mai poate simplifica.
75 3

13
A.I.2. MULŢIMEA NUMERELOR RAŢIONALE. FORME DE SCRIERE ALE NUMERELOR
RAŢIONALE

Un număr x se numeşte număr raţional, dacă există o pereche de numere întregi

a, b , b  0 , astfel încât x  a .
b
Mulţimea numerelor raţionale se notează cu Q şi se defineşte astfel:

 a
Q  x a , b  Z, b  0, astfel încât x   .
 b

Un şir de fracţii echivalente reprezintă acelaşi număr raţional.

Numerele raţionale se notează prin fracţiile care le reprezintă.
2
Exemplu: Numărul raţional poate fi reprezentat prin oricare dintre fracţiile echivalente:
5

4 6 8 2n
; ; ; ...; , n  N*
10 15 20 5n
Observaţii:
 Are loc incluziunea: N  Z  Q ;
 Mulţimea numerelor raţionale nenule este: Q*  Q \ 0;
 Un număr raţional pozitiv şi nenul se mai numeşte număr raţional strict pozitiv. Mulţimea
numerelor raţionale strict pozitive este:
a 
Q*   a  N * , b  N * 
b 
 Opusul numărului raţional strict pozitiv este numărul raţional strict negativ. Mulţimea
numerelor raţionale strict negative este:
 a 
Q*   a  N * , b  N * 
 b 
1 1
a a a b
 Inversul numărului raţional este notat cu   . Deci,    .
b b b a
 Mulţimea numerelor raţionale este: Q  Q*  0 Q* .
n
 Orice număr n  N este un număr raţional pozitiv: n  ;
1
0
Cazuri particulare: 0  = număr raţional nul; 1 = numărul raţional unitate.
1
a
 Un număr raţional , a , b  N, b  0 este natural, dacă şi numai dacă b a ;
b
 Numerele raţionale sunt numere reprezentate fie cu ajutorul fracţiilor ordinare, fie cu

ajutorul fracţiilor zecimale finite sau periodice;

 Orice fracţie zecimală finită sau periodică poate fi transformată într-o fracţie ordinară.
a
Teoremă: Oricare ar fi q  Q* , există o unică fracţie ireductibilă , a  Z, b  N* , astfel încât
b
a
q .
b

14
 Transformarea fracţiilor ordinare în fracţii zecimale
a
Un număr raţional pozitiv reprezentat printr-o fracţie ireductibilă , a , b  N*, b  2 , se
b
transformă prin împărţire în:

 fracţie zecimală finită, dacă descompunerea lui b în produs de factori primi conţine numai
factorii 2 sau 5.
27 27 167 167
Exemple:   3,375 ;   3,34 .
8 23 50 2  5 2

 fracţie zecimală periodică simplă, dacă descompunerea lui b în produs de factori primi nu
conţine nici factorul prim 2, nici factorul prim 5.

128 128 33 33 (3 11
Exemple:   1, (662337) ;    3, (6) .
77 7  11 9 32 3

 fracţie zecimală periodică mixtă, dacă descompunerea lui b în produs de factori primi
conţine cel puţin unul din factorii primi 2 sau 5 şi cel puţin un alt factor prim diferit de 2 şi
de 5.
2 2 203 203
Exemple:   0,0(190476) ;   16,91(6) .
105 3  5  7 12 3  2 2
Citim, de exemplu:

partea întreagă

 
16, 91 6
 
partea neperiodică perioada

Transformarea fracţiilor zecimale în fracţii ordinare

 transformarea fracţiilor zecimale finite în fracţii ordinare:

a a ...a
a 0 , a1a 2 ...a k  a 0 1 2 k , a 0  N, a1, a 2 ,..., a k  cifre ,
10k
7 7 754
Exemple: 0,007   ; 7,54  .
1000 103 100

 transformarea fracţiilor zecimale periodice simple în fracţii ordinare:

b b ...b
b 0 , (b1b 2 ...b m )  b 0 1 2 m , b 0  N, b1, b 2 ,..., b m  cifre ,
99
...
9
m cifre

45 (9 5
Exemple: 0, 45   ; 6, 7   6 .
7
99 11 9
15
  transformarea fracţiilor zecimale periodice mixte în fracţii ordinare:
a a ...a b b ...b  a1a 2 ...a k
c 0 , a1a 2 ...a k (b1b 2 ...b m )  c 0 1 2 k 1 2 m ,
99... 9
  00... 0
m cifre k cifre
c 0  N, a1,..., a k , b1,..., b m  cifre,
88 (11 8 15  1 14 2  90  14 194
Exemple: 0, 88   ; 2,15  2 2   ;
99 9 90 90 90 90
26573  26 26547
0,26(573)   .
99900 99900

A.I.3. REPREZENTAREA NUMERELOR RAŢIONALE PE AXA NUMERELOR.

COMPARAREA NUMERELOR RAŢIONALE

Reprezentarea pe axă a numerelor raţionale

Numerele pot fi reprezentate pe axa numerelor care este o dreaptă pe care se fixează
originea (un punct O), un sens pozitiv (reprezentat printr-o săgeată, care se ia spre dreapta) şi o
unitate de măsură (u.m. – un segment unitate).
M(x) = x este abcisa punctului M , unde x  Q , iar M este un punct de pe axa numerelor.
Numărul raţional 0 corespunde originii, adică punctului O; se scrie O(0).
Un număr raţional pozitiv a>0 se reprezintă printr-un punct P, aflat pe semidreapta care
indică sensul pozitiv, ales, astfel încât OP = a.
Un număr raţional negativ b>0 se reprezintă printr-un punct Q, aflat pe semidreapta care
indică sensul negativ, ales, astfel încât OQ = - b.
 10   7  10 7
Exemplu: Se reprezintă pe axă punctele O(0), P , Q   . Deci, avem: OP = , OQ = .
 4   2 4 2
Q O P
u.m.

7 10
 0
2 4

Modulul unui număr raţional

Definiţie: Numim modulul sau valoarea absolută a unui număr raţional x  Q , numărul notat x ,
definit astfel:
x, dacă x  0

x  0, dacă x  0 .
 x, dacă x  0

7 7 8 8 58
Exemple:   ;   ;  5,8  ; 5  5 .
3 3 9 9 10
Proprietăţi:
 x  0, x  Q; x  0  x  0 ;
 x   x , x  Q;
 x  y  x  y , x, y  Q;

16
  x  y  x  y , x, y  Q; ;
x x
  , x, y  Q* ;
y y
 x  y  x  y , x, y  Q .

Precizare: Abscisa unui punct P de pe axa numerelor se mai notează şi xP. Dacă P(xP) şi Q(xQ) sunt
două puncte pe axa numerelor, lungimea segmentului [PQ] este PQ  x P  x Q ;
10 7 7 10
în cazul exemplului anterior avem: PQ    6 sau QP    6
4 2 2 4

Ordonarea numerelor raţionale

a c
Fie două numere raţionale pozitive şi , cu a, b, c, d  N, b  0, d  0 şi relaţia de ordine
b d
a c
" " (mai mic). Avem:  , dacă a  d  b  c .
b d
Proprietăţi:
a k
 Oricare ar fi a, b, k  N* , atunci , dacă şi numai dacă a  k ;
b b
a a
 Oricare ar fi a, b, k  N* , atunci  , dacă şi numai dacă b  k .
b k
Relaţia de ordine " " ne permite să ordonăm două numere raţionale. Dacă numitorii sunt
aceeaşi se procedează ca şi în cazul anterior, dacă numitorii sunt diferiţi trebuie prima dată să
aducem numerele la acelaşi numitor comun, apoi comparăm numărătorii, iar fracţia mai mică va fi
cea care va avea numărătorul mai mic.
8 9
Exemplu: Vrem să comparăm numerele: şi .
7 14
c.m.m.m.c (7; 14) = 14
2  8 16 9
 şi .
7 14 14
9 16
Rezultă:  .
14 14

Putem utiliza ca relaţie de ordonare şi " " (mai mare).

16 9
Exemplu: 
14 14
Extindem relaţia de ordine de la numerele raţionale pozitive la numerele raţionale.

Definiţie: Fie a, b  Z, b  0 , atunci:

a
  0, dacă a şi b au acelaşi semn;
b

a
  0, dacă a şi b au semne contrare.
b

17
Fie a, b  Z*, c, d  N* , atunci:

a c
 0,  0, ad  bc sau
b d
a c a c
  , dacă  0,  0 sau
b d b d
a c a c
 0,  0 şi ad  bc sau 
b d b d
3 5 3 5
Exemple:  , deoarece  0,  0, 3  8  5  9 ;
9 8 9 8
2 4 2 4
  , deoarece   0,  0 ;
7 9 7 9

3 2 3 2 3 2
   , deoarece   0,   0,  9  4 sau    .
2 3 2 3 2 3

În mod similar, pentru a, b  Z*, c, d  N* , avem:

a c
 0,  0, ad  bc sau
b d
a c a c
  , dacă  0,  0 sau
b d b d
a c a c
 0,  0 şi ad  bc sau 
b d b d
9 5 9 5 9
Exemple:  , deoarece  0,  0,  0, 7  9  5  8 ;
8 7 8 7 8
2 1 2 1
  , deoarece  0,   0 ;
7 3 7 3

3 4 3 4 3 4
   , deoarece   0,   0,  9  16 sau    .
4 3 4 3 4 3

Relaţia de ordine ""

Dacă x, y  Q , cu x  y sau x  y , spunem că x este mai mic sau egal cu y şi notăm: x  y .

Dacă x, y  Q , cu x  y sau x  y , spunem că x este mai mare sau egal cu y şi notăm: x  y .

Adică,

a c a c a c
 dacă a, c  Z, b, d  Z* , atunci  , dacă  sau  .
b d b d b d

a c a c a c
 dacă a, c  Z, b, d  Z* , atunci  , dacă  sau  .
b d b d b d

18
 Proprietăţi:

 reflexivitatea: x  x, x  Q ;

 antisimetria: x, y , dacă x  y, y  x  x  y ;

 tranzitivitatea: x, y, z , dacă x  y, y  z  x  z ;

 x, y , inegalitatea x  y este echivalentă cu:

x  z  y  z, z  Q; x  z  y  z, z  0; x  z  y  z, z  0 .

 dacă x  y, z  t, atunci x  z  y  t ;

 dacă x  y  0 şi z  t  0 , atunci x  z  y  t  0 .

Opusul unui număr raţional

Definiţie: Două numere se numesc opuse, dacă le corespund pe axa numerelor puncte simetrice

faţă de originea axei. Opusul unui număr raţional r se notează –r.

6 5 6 5
Exemple: Opusele numerelor , respectiv  sunt  , respectiv .
9 4 9 4

Partea întreagă şi partea fracţionară a unui număr raţional

Partea întreagă a numărului raţional x, notată cu [x], este cel mai mare număr întreg mai

mic sau egal cu x. Numărul x  x  x  se numeşte partea fracţionară a numărului raţional x.

Exemple: 3,28  3 , deoarece 3  3,28  4 şi 3,28  3,28  3,28  3,28  3  0,28 ;

 3,28  4 , deoarece  4  3,28  3 şi  3,28  3,28   3,28  3,28   4  0,72 .

Observaţii:
 dacă r a 0 , a1a 2 a 3 ... , unde a 0  N , este un număr raţional pozitiv scris ca fracţie

zecimală, atunci partea întreagă a numărului r este a 0 , iar partea fracţionară a numărului r

este 0, a 1a 2 a 3 ... ;

 Dacă r  a 0 , a1a 2 a 3 ... , unde a 0  N , este un număr raţional pozitiv scris ca fracţie

zecimală, atunci partea întreagă a numărului r este –( a 0 +1), iar partea fracţionară a

numărului r este 1- 0, a 1a 2 a 3 ... .

Exemple: 5,16  5 , iar 5,16  5,16  5  0,16 ;

 12,84  13 , iar  12,84  12,84   13  0,16 .

19
A.I.4. OPERAŢII CU NUMERE RAŢIONALE

Adunarea numerelor raţionale

Adunarea numerelor raţionale este operaţia prin care oricărei perechi de numere raţionale a
şi b i se asociază un număr raţional, notat a+b, numit suma numerelor a şi b. Numerele a şi b se
numesc termenii sumei. Suma a două numere raţionale e un număr raţional.
Operaţia de adunare
termen plus termen egal sumă
a + b = a+b
Suma a+b se calculează astfel:
 dacă numerele a şi b au acelaşi semn, avem următoarele situaţii:
 ab  a  b ;
 semnul sumei a+b este semnul comun numerelor a şi b.
 dacă numerele a şi b nu au acelaşi semn, avem următoarele situaţii:
 ab  a  b ;
 semnul sumei a+b este semnul numărului cu modulul mai mare dintre numerele a şi b.
 8   7  15  8   7   8   7  15 15
Exemple:          cu                   .
 23   23  23  23   23   23   23  23 23
 8   7  1 8 7  8   7   8   7  1 1
       cu   şi                   .
 23   23  23 23 23  23   23   23   23  23 23
Proprietăţile adunării numerelor raţionale:
 asociativitatea: a, b, c  Q, a  b   c  a  b  c ;
 elementul neutru la adunare este 0: a  Q,  0  Q, a.î. a  0  0  a  a ;
 opusul numărului a este -a: a  Q,   a  Q, a.î. a   a   0 ;
 comutativitatea: a, b  Q, a  b  b  a .
Observaţii:
 Dacă cele două numere raţionale au acelaşi numitor, se adună numărătorii şi se păstrează
numitorul;
17 2 19
Exemplu:   .
3 3 3
 Dacă numerele raţionale au numitori diferiţi, se aduc la acelaşi numitor comun şi se aplică
regula anterioară;
6 40  18 58
Exemplu:   5  3 
8 6 8
 .
3 5 3 5 15 15

Scăderea numerelor raţionale

Scăderea numerelor raţionale este operaţia prin care oricărei perechi de numere raţionale a
şi b i se asociază un număr raţional, notat a-b, numit diferenţa numerelor a şi b. Numerele a şi b se
numesc descăzut, respectiv scăzător. Diferenţa a două numere raţionale e un număr raţional.

Operaţia de scădere
descăzut minus scăzător egal diferenţă
a - b = a-b = a + (-b)

20
Observaţii:
 Dacă cele două numere raţionale au acelaşi numitor, se scad numărătorii şi se păstrează
m p mp
numitorul, adică   , n  0.
n n n
13 5 8
Exemplu:  
3 3 3
 Dacă numerele raţionale au numitori diferiţi, se aduc la acelaşi numitor comun şi se aplică
regula anterioară,
3 35  9 26
Exemplu:   5  3 
7 3 7

3 5 3 5 15 15
Observaţie: Adunarea şi scăderea numerelor raţionale sunt operaţii de ordinul întâi.

Scoaterea întregilor din fracţie

a
Regulă: Pentru a scoate întregii dintr-un număr raţional , împărţim numărătorul la numitor; câtul
b
C reprezintă întregii, iar restul r reprezintă numărătorul părţii fracţionare.
a a r
, a  b, b  0, a : b  C, rest  r   C  partea fracţionară.
b b b
Deci, se aplică teorema împărţirii cu rest, astfel:
a bC  r r r
  C  C
b b b b
Această regulă se aplică la fracţiile supraunitare.
484 4
Exemplu:  40 , deoarece 484:12=40, rest =4.
12 12

Introducerea întregilor în fracţie

b a c  b
Regulă: a  , c0
c c
3 6  7  3 45
Exemplu: 6  
7 7 7

Înmulţirea numerelor raţionale

Înmulţirea numerelor raţionale este operaţia prin care oricărei perechi de numere raţionale
a şi b i se asociază un număr raţional, notat a∙b, numit produsul numerelor a şi b. Numerele a şi b
se numesc factori.

Operaţia de înmulţire
factor ori factor egal înmulţire
a ∙ b = a∙b

Înmulţirea a două numerelor raţionale se face prin înmulţirea numărătorilor între ei,
respectiv a numitorilor între ei.
3 4 3  4 12
Exemplu:   
7 5 7  5 35

21
Observaţii:
 produsul are semnul “+” , dacă cei doi factori au acelaşi semn, adică dacă a>0 şi b>0 sau
a<0 şi b<0, atunci a  b  a  b ;
 produsul are semnul “-” , dacă cei doi factori au semne diferite, adică dacă a>0 şi b<0 sau
a<0 şi b>0, atunci a  b   a  b ;
 produsul este egal cu 0, adică a  b  0 , dacă a=0 sau b=0.
Exemple:
2 4 8  3   5  15
   ;     ;
3 5 15  4   7  28
3  7
;  4    ;
21 3 3
    
28  5  140 16 4
5  2
 0   0;     0  0.
3  7
Reguli de calcul:
 a  Q, a  0  0  a  0 ;
 a  Q, a   1   1  a  a ;
 a, b  Q,  a   b  a   b   a  b;  a    b   a  b (regula semnelor).

Regula semnelor sintetizată tabelar

∙ + -
+ + -
- - +

Proprietăţile înmulţirii numerelor raţionale:

 asociativitatea: a, b, c  Q, a  b   c  a  b  c  ;
 elementul neutru la înmulţire este 1: a  Q,  1  Q, a.î. a  1  1  a  a ;
 comutativitatea: a, b  Q, a  b  b  a ;
 distributivitatea înmulţirii faţă de adunare şi scădere: a, b, c  Q, a  b  c  a  b  a  c .
Alte proprietăţi:
1 1 1
 a  Q* are un invers: a 1  , cu proprietatea că: a    a  1 ;
a a a
 a, b, c  Q , dacă a  b , atunci a  c  b  c ;
 a, b, c  Q , dacă c  0 şi a  c  b  c , atunci a  b ;
 a, b, c  Q , dacă a  b şi c  d , atunci a  c  b  c ;
 Dacă într-un produs de numere raţionale numărul factorilor negativi este impar, atunci
produsul este negativ, iar dacă numărul factorilor negativi este par, atunci produsul este
pozitiv.
Exemple:
 2  4  6  5  3 6 (2 3
   
   
   
   
       ;
 3  5  4  4  2 4 2
 2  4  6  5  3  4
                         1 .
 3  5  4  4  2  6
Factor comun
Exemple:
2 4 6 2  2 3
     1     2 ;
3 6 9 3  2 3
22
 3 3
 Dacă a, b, c  Q , a  b  şi a  c   , atunci
7 14
3  3  63 3
a  b  c   a  b  a  c        ,
7  14  14 14
3  3  63 9
a  b  c   a  b  a  c        .
7  14  14 14

Împărţirea numerelor raţionale

Împărţirea numerelor raţionale este operaţia prin care oricărei perechi de numere raţionale
a
a şi b  0 i se asociază un număr raţional, notat a:b =  a  b 1 , numit câtul numerelor a şi b.
b
Numerele a şi b se numesc factorii câtului. Câtul a două numere raţionale este tot un număr
raţional.
Operaţia de împărţire
factor ori factor egal împărţire
a : b = a:b

Regula semnelor sintetizată tabelar

: + -
+ + -
- - +

27  30  32 42
Exemple:  3;  6 ;  8;  7 .
9 5 4 6
Observaţii:
a
 a  Q , operaţia nu are sens;
0
 a, b, c, d  Q, a.î. a  b, c  d, c  0, d  0 şi există câtul dintre a şi c, respectiv b şi d,
atunci a : c  b : d .

Observaţie: Înmulţirea şi împărţirea numerelor raţionale sunt operaţii de ordinul al doilea.

Dacă avem într-un exerciţiu înmulţiri şi împărţiri, ele se efectuează în ordinea scrisă.

 2   6   12 
Exemplu:      3     :  2     :  2  2 .
 3   3   3

Ridicarea la putere cu exponent întreg a unui număr raţional

Puterea cu exponent natural a unui număr raţional

Dacă q  Q, n  N* , atunci q n  q  q  ...  q , iar q este baza, iar n este exponentul puterii.
 
n factori

În acest sens, q n poartă numele de puterea n a numărului raţional q.

Prin convenţie:
 q 0  1, q  0 ;
 0 0 - nu are sens.
23
Exemple:
3
5  5  5  5  5 125
 Puterea a treia a numărului  este                  ;
7  7  7  7  7 343
6
2 2 2 2 2 2 2 2 64
 Puterea a şasea a numărului este          .
3 3 3 3 3 3 3 3 729

Puterea cu exponent întreg negativ a unui număr raţional

1
Fie q  Q* , n  N* . Prin definiţie, q  n  .
qn
Exemple:
1
2 1 7
     ;
7 2 2
7
  2 3 
1 1 1
  .
 2  2   2   2 8
3

Reguli de calcul cu puteri

 a m  a n  a m  n , a  Q* , m, n  Z ;
 (a m ) n  a m  n , a  Q* , m, n  Z ;
 a m : a n  a m  n , a  Q* , m, n  Z ;
 (a  b) n  a n  b n , a  Q* , n  Z ;
 (a : b) n  a n : b n , a  Q* , n  Z ;
  a 2n  a 2n ,  a 2n 1  a 2n 1 , a  Q* , n  Z .
Exemple:
3 2 1 0 3  2 1  0 6
1 1 1 1 1 1 1 1
                ;
 3  3  3  3  3  3 36 729
2
 1  3  1
6
1 1
          ;
 4   4 4 6 4096
3
2 1 1 27
      ;
3 2
3 8 8
  27
3
2
 3  7  7 2 49
2
        ;
 7  3 32 9
2012 2012
 11   11   11   11   11 
         ...           ;
 
10  10
     10 
10  10 
2012 factori
2011
 2  2  2  2
         ...         .
  
3 3 
 3  3 
2011 factori
Observaţie: Ridicarea la putere este o operaţie de ordinul trei.
24
 Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale

Am pomenit în trei observaţii anterioare că:

 adunarea şi scăderea numerelor raţionale sunt operaţii de ordinul întâi;
 înmulţirea şi împărţirea numerelor raţionale sunt operaţii de ordinul al doilea;
 ridicarea la putere este o operaţie de ordinul trei.
Reguli de efectuare a ordinii operaţiilor
 dacă într-o expresie apar operaţii de acelaşi ordin, acestea se efectuează în ordinea în care
sunt scrise;
Exemple:
  25  20  5  (25  20)  5  5  5  10 ;
 2  7 2  2  7  2  2  2
     :       :     :  1 ;
 7  3 3  7  3  3  3  3
3 3 6
 5  2   5  2  5 2
6
26 64
                 .
 2    2   2 5 5 6 15625
 dacă într-o expresie apar operaţii de ordin diferit, atunci se efectuează mai întâi operaţiile de
ordin superior către cele de ordin inferior, adică ordinul III, II, I;
Exemple:
2
3 32 32 32
 2 0   20      11   2;
4 42 42 42
 3,7  3,72 : 3,73  0,5  2  1,4  52  3,73 : 3,73  0,5  2  1,42  25 
2
5  14  5 49
 1  2     25  1   2   25  1  1  49  49 ;
10  10  10 25
2
1 14  1  13 26 1 14 1 13 26 2 1 13 18 2 1 3
      :     :        
7 3  3 6 18 7 3 9 6 18 3 9 6 26 3 9 2
 12  2  27 13
  .
18 18
 dacă într-o expresie apar paranteze se porneşte calculul de la parantezele rotunde, la cele
drepte, apoi la acolade, cu respectarea ordinii efectuării operaţiilor.
Exemple:
4  7 20 14 3  14  27 20 14 28  14  27 20 14 25 
 2 2   :1       :       
5  10 9 25 25  5  10 9 25 25  5  10 9 25 28 
14  1  14 11 77
 6      ;
5  2 5 2 5
 3  2 2  4  2    3  2 2 16 
 0,24  1 : 1  2       0,24  1 : 1  2   
 25  3 5  5     25  3 5 25 
 3  5 12 16   3  16   3  100 16 
 0,24  1 :      0,24  1 :  4    0,24  1 :    
 25  3 5 25   25  25   25  25 25 
.
 3 84   28 25  28 24 1 6 1 43
 0,24  1 :   0,24      0,24      
 25 25   25 84  84 100 3 25 3 75

25
 Media aritmetică şi media aritmetică ponderată a numerelor raţionale

Fie a şi b  Q . Media aritmetică este numărul care se obţine împărţind la 2 suma lor:
ab
ma  .
2
1 1

Exemplu: Media aritmetică a numerelor:
1
şi
1
este m a  3 4  7 :2  7 1  7
3 4 2 12 12 2 24
Media aritmetică a n numere raţionale se obţine împărţind suma acestor numere la n.
Fie a1 , a 2 ,..., a n , n numere raţionale. Media lor aritmetică este numărul care se obţine
împărţind la n suma lor, adică:
a  a 2  ...  a n
ma  1
n
5
Exemplu: Media aritmetică a trei numere este . Calculaţi suma numerelor.
6
abc 5 5
 abc
3 6 2
Media aritmetică ponderată este dată de relaţia
a  p  a 2  p 2  ...  a n  p n
mp  1 1
p1  p 2  ...  p n
unde: a1 , a 2, ..., a n sunt numere raţionale pozitive,
p1 , p 2, ..., p n sunt ponderile numerelor, adică de câte ori se repetă numerele.
1 1
Exemplu: Media aritmetică ponderată a numerelor şi cu ponderile 5 şi 6 este:
5 3
1 1
5  6
mp  5 3  3 .
56 11

A.I.5. ECUAŢII CU COEFICIENŢI RAŢIONALI

Forma generală a unei ecuaţii cu coeficienţi raţionali este: ax  b  0, a, b  Q, a  0 , în

care a şi b se numesc coeficienţi, iar x se numeşte necunoscută sau variabilă. Se spune că a este
coeficientul necunoscutei, iar b este termenul liber.
Această formă generală a unei ecuaţii cu coeficienţi raţionali de gradul I mai poartă numele de
ecuaţie de gradul I cu necunoscuta x.
Soluţia unei ecuaţii cu coeficienţi raţionali este un număr x 0  Q pentru care propoziţia
ax 0  b  0, a, b  Q, a  0 este adevărată.
Rezolvarea unei ecuaţii presupune determinarea tuturor soluţiilor sale. Dacă ecuaţia nu are
nicio soluţie, atunci vom scrie mulţimea vidă.
Ecuaţiile echivalente sunt acele ecuaţii cu aceeaşi mulţime de soluţii.
Exemple:
 2  x  3  3  5  x   2x  6  15  3x  5x  9  x  ;
9
5
1 1 1 1 1 2 3 4
 x       4     
 2 3 4 5 2 3 4 5

26
 1 1 1 1  1  2  3  4
 x         1     1    1     1  
 2 3 4 5  2  3  4  5
1 1 1 1 1 1 1 1
 x           x 1
 2 3 4 5 2 3 4 5

Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor

Etapele de rezolvare a problemelor cu ajutorul ecuaţiilor sunt:

1. stabilirea necunoscutei principale;
2. exprimarea celorlalte necunoscute din problemă, dacă există, în funcţie de necunoscuta
principală;
3. formarea ecuaţiei;
4. rezolvarea ecuaţiei;
5. interpretarea soluţiei ecuaţiei;
6. aflarea celorlalte necunoscute;
7. verificarea soluţiei;
8. redactarea răspunsului.
1
Exemplu: Un călător parcurge din drumul său şi încă 15 km. Care este lungimea întregului
3
drum, dacă i-au mai rămas de parcurs 17 km?
1. notăm cu x lungimea totală a drumului;
2. -
1
3.  x  15  17  x
3
1
4.  x  32  x  x  96  3x  96  2x
3
5. x  48 km
6. -
1
7.  48  32  48  16  32  48  48  48
3
8. lungimea întregului drum este de 48 km.

A.I.6. EXERCIŢII ŞI PROBLEME

1 2 3 34
1. Calculaţi:    ...  .
35 35 35 35
1 34  35
 1  2  3  ...  34 
1 2 3 34 1
Rezolvare:    ...     17 .
35 35 35 35 35 35 2
13 1313 131313
2. Calculaţi suma: S    .
14 1414 141414
Rezolvare:.
13 1313 131313 13 13  101 13  10101 13 13 13 13 39
S          3  .
14 1414 141414 14 14  101 14  10101 14 14 14 14 14
3
3. Aflaţi un număr, ştiind că adunând o cincime din el cu din el, obţinem 161.
8
x 3 8x  15x
Rezolvare:   x  161   161  23x  6440  x  280 .
5 8 40
27
 4 5 23
  1n  n 1 , n  N .
 5  5  5
4. Calculaţi inversul numărului: a         :   
 7  7  7
Rezolvare:.
 1n n 1   12k  1 (produsul a două numere consecutive este un număr par = 2k)
9 8 9 8 1
 5  5  5 5  5 7
a    :         a 1      .
 7  7  7 7  7 5

3 2
5. Rezolvaţi în Q ecuaţia: x 
  3.
4 3
3 2 3 7 3 7  19 37 
Rezolvare:. x   3   x    x     x   ; 
4 3 4 3 4 3  12 12 

5 7
6. Numărul 13 este media ponderată a numerelor ; şi x care au ponderile 6; 4 şi 2.
3 2
Determinaţi x.
5 7
6  4  x 2
10  14  2x 12  x
Rezolvare:. 13  3 2  13   13   78  12  x  x  66 .
642 12 6

1 n  12 2
7. Determinaţi n  N pentru care are loc dubla inegalitate:   .
9 27 3
Rezolvare:.
1 n  12 2 3 n  12 18
      3  n  12  18  n  12  4;5;6;7;...;17, n  N 
9 27 3 27 27 27
 n  1; 2; 3

3 7
8. Fie n  N* . Să se arate că A  B , unde: A  , B .
n 1 n 1
n
2 2 n
2 2  2n  2
Rezolvare:.
3 3 3 1
A    ;
2 n  2 n 1 2 n  1  2 2 n  3 2 n
7 7 1
B  
2 n  1  2  4 2 n  7 2 n
Rezultă: A  B

9. Determinaţi n  N, n  2 pentru care expresia

 1  1  1   1  1  1
1    1    ...  1    1    1    ...  1   este număr natural.
 2  3  n   2  3  n
Rezolvare:.
 1  1  1   1  1  1 3 4 n 1 1 2 n 1
1    1    ...  1    1    1    ...  1      ...     ...  
 2  3  n   2  3  n 2 3 n 2 3 n
n 1 1 n2  n  2
   N
2 n 2n
n2  n  2 2n 2  2n  4 4
că şi 2   N , adică  n 1  N , pentru 2n 4  n  2 .
2n 2n 2n

28
 1 1 1 1 
10. a) Arătaţi că    ;
1 5 4  1 5 
b) Comparaţi numerele x şi y:
1 1 4 1 1
x   1 
2 2 3 3 2 22
1 1 1 1
y    ... 
1  5 5  9 9  13 97  101
Rezolvare:
1 1 1  1 4 1
a)       
4 1 5  4 5 5
1 1 4 1 1 1 1 1 3  2 4  6 25
b) x    1      
2 23 3 2 2 2 2 4 3 23 3  24 48
1 1 1 1 1 1 1
y    ...     ...  
1  5 5  9 9  13 97  101 1  (1  4) 5  (5  4) 97  (97  4)
4  1 1 1  1  4 4 4 
    ...       ...  
4 1  (1  4) 5  (5  4) 97  (97  4)  4 1  (1  4) 5  (5  4) 97  (97  4) 
1 1 1 1 1 1 1  1  1  1 100 25
      ...      1    
4 1 5 5 9 97 101 4  101 4 101 101
Rezultă: y < x

2k  1 1 1
11. a) Demonstraţi egalitatea:   , kN*
2
k  k  1 2
k 2
k  12
b) Găsiţi cea de-a 2003-a zecimală a numărului 11 A , unde
3 5 7 43
A    ... 
1  4 4  9 9  16 441 484
Rezolvare:

a)
1

1

k  12  k 2  k  1  k   k  1  k   2k  1
k 2 k  12 k  12  k 2 k  12  k 2 k 2  k  12
3 5 7 43 1 1 1 1 1 1 1 483
b) A     ...       ...    1 
1  4 4  9 9  16 441 484 1 4 4 9 441 484 484 484
 10,9772
483 483
11 A  11 
484 44
2003 – 2 = 2001
2001 : 2 = 1000, r =1, a 2003-a zecimală e 7.

12. Determinaţi numărul natural n  2 pentru care media aritmetică a numerelor

1 1 1 1 2 3 n 1
a    ...  şi b     ...  este egală cu 1003,5.
2 3 n 2 3 4 n
Rezolvare:
1 1 1 1 2 n 1
  ...     ... 
ab 2 3 n 2 3 n  1  1  ...  1  n  1  1003,5  n  1  2007 

2 2 2 2
 n  2008

29
  1 2 2002   1 1 1 
13. Calculaţi: 2002     ...   :    ...  .
 2 3 2003   2 3 2003 
Rezolvare:.
 1 2 2002   1 1 1 
2002   2  3  ...  2003  :  2  3  ...  2003  
    
 1   2   2002   1 1 1 
 1    1    ...  1   :    ...  
 2   3   2003   2 3 2003 
1 1 1  1 1 1 
    ...   :    ...   1
2 3 2003   2 3 2003 

1 1 1 1 1 1 1 1
14. Demonstraţi egalitatea: 1     ...      ...  .
2 3 4 99 100 51 52 100
Rezolvare:.
1 1 1 1 1 1 1  1 1 1 1 1  1 1 
1     ...   2     ...    1     ...   2   1   ...   
2 3 4 100 2 4 100  2 3 4 100 2  2 50 
1 1 1
   ... 
51 52 100

15. Rezolvaţi ecuaţiile în Q:

 1  1  1 
a) x  1    1    ...  1    14,52 ;
 2  3  100 
 1 1 1  199
b) x      ...  
 1 2 2  3 199  200  200
Rezolvare:.
1 2 99 1
a) x    ...   14,52  x   14,52  x  1452
2 3 100 100
 1 1 1  199  1 1 1  199
b)  x     ...    x    ...   
 1 2 2  3 199  200  200  1 2 2  3 199  200  200
 1 1 1 1 1  199  1  199 199 199
x  1    ...     x  1    x   x  1.
 2 2 3 199 200  200  200  200 200 200

16. Să se rezolve ecuaţia: x  1  x  2  x  3  0 .

Rezolvare: Ştim că
 x 1  0

 x  2  0  x 1  x  2  x  3  0 .

x 3  0
Rezultă că pentru a avea egalitate fiecare modul trebuie să fie egal cu zero, ceea ce implică:
 x 1  0 x  1
 
 x  2  0  x  2  imposibil  S  ø, ecuaţia nu are soluţii.
 x  3
x 3  0 

30
 1 1 1 200
17. Rezolvaţi ecuaţia: 1    ...   , x  N* .
1 2 1 2  3 1  2  3  ...  x 101
1 1 1 200  1 1 1  200
Rezolvare: 1    ...    2     ...   1
2 3 3 4 x  x  1 101  23 3 4 x  x  1  101
2 2 2
1 1 1 1 1 1  99 1 1  99 x 1 99
 2       ...     2    2  
2 3 3 4 x x  1  101  2 x  1  101 2  x  1 101
 101 x  1  99  x  1  101x  101  99x  99  2x  200  x  100

18. Determinaţi numerele raţionale strict pozitive a,b,c,d care verifică egalităţile:
a) a+b+c+d=4
a 4 b 4c 4  a 4 b 4d 4  a 4c 4d 4  b 4c 4d 4
b) a 4  b4  c4  d4  8
a 4 b 4c 4d 4
Rezolvare: egalitatea b) se poate scrie:
1 1 1 1
a4   b4   c4   d4  8
a4 b4 c4 d4
1
Se ştie că x   2, x  0
x
Deoarece avem egalitate, rezultă că
1 1
a4   2  a 1 , b4   2  b 1 ,
4
a b4
1 1
c4   2  c 1 , d4   2  d 1 ,
4
c d4
numerele găsite verifică egalitatea a).

1 1 2 1 12
19. Determinaţi cifra x pentru care numărul a      este număr
x 0, ( x ) 0,0( x ) 0, xx xx
natural.
Rezolvare:
1 1 2 1 12 1 9 180 100 12 190 88 190 8 182
a              
x 0, ( x ) 0,0( x ) 0, xx xx x x x 11x 11x x 11x x x x
x poate lua valorile: 1; 2

 2008 2009 2010 

20. Arătaţi că mulţimea A   , , ,...  conţine un singur număr natural.
 5 6 7 
Rezolvare:
 2008 2008  1 2008  2 2008  n 
A , , ,..., 
 5 5 1 52 5n 
2008  n 2003  5  n 2003
  1
5n 5n 5n
n  5 2003 , 2003 e nr prim  n  5  2003  n  1998 , deci singurul număr natural este:
1998  2008
2
1998  5

31
 B.I. NUMERE REALE

B.I.1. RĂDĂCINA PĂTRATĂ A UNUI NUMĂR NATURAL PĂTRAT PERFECT

Definiţie: Un număr natural a se numeşte pătrat perfect, dacă există un număr natural n, astfel încât
n2  a .
Definiţie: Numărul natural n cu proprietatea n 2  a , cu a număr natural pătrat perfect, se numeşte
rădăcină pătrată a numărului a şi se notează n  a .
Exemple:

n2  a 0 4 9 16 25 100 121 144 400

n a 0 2 3 4 5 10 11 12 20

Observaţie: Dacă n  N* , pătrat perfect, atunci există două numere distincte al căror pătrat este n,
şi anume n şi - n ; unul dintre acestea este un număr natural. De aceea, dacă a  Z , atunci
a2  a .

Exemple:

a2  7 2 9a 4 b 2 212  5 20  1140 2 2  5  2 2  11
a 7  7 3a 2 b  3a 2 b 2 6  510  1120 8

B.I.2. RĂDĂCINA PĂTRATĂ A UNUI NUMĂR RAŢIONAL POZITIV

Rădăcina pătrată a numărului raţional pozitiv a este numărul raţional x cu proprietatea

2
x  a . Se notează x  a şi se citeşte radical din a.
Proprietăţi:
 a  0, a  Q  ;
  a 2  a, a  Q ;
 a 2  a , a  Q .

Exemple:
2
25 5 5
     ;
36 6 6
2
 4 4 4
      ;
 9 9 9
 13  
144  5  196  

 
361  225   13  12  5  14  19  15  156  70  2  172 ;

 x 2  4  68  x 2  64  x   8 ;
50  51
 a  1  2  ...  50  25  2   25  2  25  51  25  2  25  49  5 2  7 2  352
2
rezultă că a este pătrat perfect.

32
B.I.3. CALCULUL RĂDĂCINII PĂTRATE
Algoritmul extragerii rădăcinii pătrate dintr-un număr natural pătrat perfect
Exemplu:
Nr. Numărul Etape
etapă calcularea rădăcinii pătrate
1. Se desparte numărul în grupe de câte două
10 24
cifre de la dreapta spre stânga.
2. Se caută cel mai mare număr al cărui pătrat
10 24 3
este mai mic sau egal cu 10. Acesta este 3 şi
9 se scrie în dreapta sus. Pătratul numărului se
=1 aşează sub 10; se efectuează scăderea şi se
obţine primul rest parţial: 1
3. 3 Se coboară lângă primul rest parţial grupa
10 24
următoare. Obţinem 124. Dublăm cifra 3 a
9 6 rădăcinii pătrate, obţinem numărul 6, care se
= 1 24 aşează sub 3.
4. 32 Se ignoră ultima cifră a numărului 124 şi se
10 24 obţine numărul 12. Împărţim 12 la 6 şi
9 62 ∙2=124 obţinem câtul 2. Aşezăm cifra 2 la dreapta
= 1 24 numărului 6 şi obţinem 62. Înmulţim 62 cu 2
1 24 şi obţinem 124. Scădem 124 din124 şi
=== obţinem restul 0. Trecem cifra 2 la rădăcina
pătrată, iar algoritmul se încheie.
10 24  32
Algoritmul extragerii rădăcinii pătrate
dintr-un număr raţional scris sub formă de fracţie zecimală
Exemplu:
Nr. Numărul Etape
etapă calcularea rădăcinii pătrate
1. Se desparte numărul în grupe de câte două
12 11, 04
cifre de la vigulă spre dreapta şi spre stânga.
2. 12 11, 04 34 Se procedează ca şi în cazul numerelor
naturale până ajungem la virgulă.
9 65∙5=325
Dar, trebuie observat că 31: 6 dă câtul 5, iar
nu convine
65∙5=325 > 311.
= 311 64∙4=256
Încercăm cu cifra 4, iar aceasta convine.
256
= 55
3. 12 11, 04 34, Se pune virgula la rădăcina pătrată şi se
coboară lângă restul parţial grupa de după
9 65∙5=325 nu
virgulă. Îl dublăm pe 34, obţinând 68,
= 311 64∙4=256
făcând abstracţie de virgulă.
256 68
= 55 04
4. Se continuă ca şi la numerele naturale.
12 11, 04 34,8 Trecem cifra 8 la rădăcina pătrată, la dreapta
9 65∙5=325 nu virgulei, restul parţial este 0, iar algoritmul
= 3 11 64∙4=256 se încheie.
2 56 688∙8=5504 1211,04  34,8
= 55 04
55 04
====

33
B.I.4. MULŢIMEA NUMERELOR REALE. MODULUL UNUI NUMĂR REAL.
COMPARAREA NUMERELOR REALE. REPREZENTAREA PE AXĂ.

Mulţimea numerelor reale este: Q  R \ Q   R .

Avem: N  Z  Q  R , incluziune figurată pe ultima pagină a acestei părţi a cărţii.
Reamintim:
 mulţimea numerelor naturale: N  0,1,2,3,...;
 mulţimea numerelor întregi: Z  ..., 3,2,1, 0,1, 2, 3,...;
 a
 mulţimea numerelor raţionale: Q  x a , b  Z, b  0, astfel încât x   ;
 b
 mulţimea numerelor iraţionale: I  R \ Q (exemple: 2 ,  3 5  2 ). Numerele iraţionale au
o infinitate de cifre zecimale care nu se repetă periodic.

Aspectele privind modulul, compararea şi partea întreagă a numerelor reale sunt

asemănătoare cu cele precizate în detaliu în cadrul paragrafului A.I.3, referitor la numere raţionale,
cu precizarea că se face extensie la mulţimea numerelor reale.

Modulul sau valoarea absolută a unui număr real x, notat x , este definit astfel:
x, dacă x  0

x  0, dacă x  0 .
 x, dacă x  0


Compararea numerelor reale.

Pentru a,b  R , a situat la stânga lui b pe axa numerelor, avem că a < b sau b > a.
Dacă a<b sau a=b, avem că a  b , iar dacă a>b sau a=b, avem a  b .

 1 75 36 
Exemple: Fie mulţimea A   16;  ; ; 0,1; ;  5; 2,1(4); 36 ; 26  .
 2 3 2 
 75 36 
 AN   ; ; 36   25; 9; 27;
3 2 
 
 A  R \ Q  26 ;
 1 
 A \ Z    ; 0,1; 2,1(4); 26  .
 2 

Partea întreagă a unui număr real x, notată cu [x], este cel mai mare număr întreg mai mic
sau egal cu x.
Exemple: [3,72] = 3; [-3,72] = - 4.

Partea fracţionară a lui x este dată de diferenţa: x  x  x  .

Exemple: 3,72  3,72  3  0,72 ;  3,72  3,72  (4)  0,28 .

34
B.I.5. REGULI DE CALCUL CU RADICALI

1. a 2  a , a  R ;
Exemple:
  62   6  6;

 5   72  5   7  5  7  12 ;

 x  12  x 1 .

2. a  b  a  b , a  0, b  0 , prin urmare:  a n  a n , n  N ;
Exemple:
 8  10  80;
 5 25 5
  5    4   5   5  5;
 5  5 5

  2 5  25  32 .

3.
a

a  a
, a  0, b  0 , prin urmare:   
n
 a n , n  N ;
b b 
 b  b n
Exemple:

5, 5  5
5 50 50
   ;
9 9 9
63  28 63 28 63 28
      9  4  5;
7 7 7 7 7


 2
  
3
2

 3 23
.
 3
  33 33

 a 2  b , a  0, b  0

4. Introducerea factorilor sub radical: a b   ;
 a 2  b , a  0, b  0
Exemple:
 4 11  4 2  11 ;
  9 5   92  5 ;
 6 26  321, deoarece 936  321 .

5. Scoaterea factorilor de sub radical: a 2  b  a  b , a  R, b  0 .

Exemple:
 160  4 2  10  4 10 ;
 2  5 2  2 121  2  5 2  2  11  2  25  11  2  36  2  6 2  6 2 ;

  3 12  6 2 , deoarece 3 12  3 2 2  3  6 3 .

35
B.I.6. OPERAŢII CU NUMERE REALE

Adunarea şi scăderea numerelor reale

Adunarea numerelor reale este operaţia prin care oricărei perechi de numere reale a şi b i
se asociază un număr real, notat a+b, numit suma numerelor a şi b.

Proprietăţile adunării numerelor reale:

 asociativitatea: a, b, c  R , a  b   c  a  b  c ;
 elementul neutru la adunare este 0: a  R,  0  R, a.î. a  0  0  a  a ;
 opusul numărului a este -a: a  R ,   a  R , a.î. a   a    a   a  0 ;
 comutativitatea: a, b  R, a  b  b  a .

Scăderea numerelor reale este operaţia prin care oricărei perechi de numere reale a şi b i se
asociază un număr real, notat a-b = a + (-b), numit diferenţa numerelor a şi b.
Exemple:
 
 3 11   2 11  9 11  10 11  3 11  7 11  10 11  10 11  10 11  0 ;
 4 x 4  9 16x 2  10 4x 2  4x 2  9 4x 2  10 2x 2  4x 2  36  x  20  x 
 2
4x  16x, pentru x  0
2
 4x  16  x   .

4 x 2
 16x , pentru x  0

Înmulţirea şi împărţirea numerelor reale

Înmulţirea numerelor reale este operaţia prin care oricărei perechi de numere reale a şi b i
se asociază un număr real, notat a∙b, numit produsul numerelor a şi b.

Proprietăţile înmulţirii numerelor reale:

 asociativitatea: a, b, c  R , a  b   c  a  b  c ;
 elementul neutru la înmulţire este 1: a  R,  1  R, a.î. a  1  1  a  a ;
1 1 1
 a  R * are un invers: a 1  , cu proprietatea că: a    a  1 ;
a a a
 comutativitatea: a, b  R, a  b  b  a ;
 distributivitatea înmulţirii faţă de adunarea şi scăderea numerelor reale:
a, b, c  R , a  b  c  a  b  a  c .

Împărţirea numerelor reale este operaţia prin care oricărei perechi de numere reale a şi
a
b  0 i se asociază un număr real, notat a:b =  a  b 1 , numit câtul numerelor a şi b.
b
Exemple:
      
5  3  15  75  20  3 5  75  75  2 5  3 5  75  75  2 5  5 5 ;
10 12 10 2 2  3 20 3 3
   4 .
5 2 5 2 5 2 2

36
 Ridicarea la putere cu exponent întreg a unui număr real

Dacă q  R, n  N* , atunci q n  q  q  ...  q , iar q este baza, iar n este exponentul puterii.
 
n factori
1
Fie q  R * , n  N* . Prin definiţie, q  n  , iar q 0  1 .
n
q
Reguli de calcul cu puteri

 a m  a n  a m  n , a  R * , m, n  Z ;
 (a m ) n  a m  n , a  R * , m, n  Z ;
 a m : a n  a m  n , a  R * , m, n  Z ;
 (a  b) n  a n  b n , a, b  R * , n  Z ;
 (a : b) n  a n : b n , a, b  R * , n  Z ;
  a n  a n , a  0, n  Z ;
 a
 
n
 a n , a, b  0, n  Z ;
  b 
   b n
 a b n  a n b n , a  R * , b  0, n  Z .
Exemple:
  2 3   2 5   2 8  24  16 ;
 
3
 2   4 
 :   
23
3
:
26

23

5  3  1

1
;
 5  5 5
3
5     
3
5
3
26 23 8
3 3
    3  
2 2 6 6
 9 3 2 64
  2      2       .
 8    2 2   2 3 729
 

Ordinea efectuării operaţiilor cu numere reale

Ordinea efectuării operaţiilor cu numere reale este aceeaşi ca şi ordinea efectuării

operaţiilor cu numere raţionale, adică:
 ridicările la putere şi extragerea rădăcinii pătrate,
 înmulţirile şi împărţirile,
 adunările şi scăderile,
păstrate în ordinea scrierii, ţinându-se cont, acolo unde este cazul, de paranteze, adică se efectuează
prima dată calculele din parantezele rotunde, apoi din parantezele drepte, apoi din acolade.
Exemple:
 50  
192  20 675 : 2 5 4   50 8 2  3  20 152  3  : 2  5 2  400  3  300 3 : 50 
 

 100 3 : 50  2 3 ;
       
2 3  7  8 2  4  5 3  3  4 2  3 3 : 8  2 3  7  8 2  4  5 3  12 2  9 3 : 8   
   
 2 3  7  8 2 8 6 2  2 3 :8  2 3  7 8 2  6 2  2  3   14 2  12 3 .

37
 Raţionalizarea numitorilor

A raţionaliza o fracţie înseamnă a elimina radicalul de la numitor prin amplificare.

Exemple:
b) 1 b
  , cu a , b  Q* , b  0 ;
a b ab
11 11 11 5
    5) 
20 2 5 10
Reguli de calcul:
 a  b  a  b   a 2  b , a, b, c, d  R, b, d  0 ;
 a b  c d  a b  c d   a b 2  c d 2  a 2b  c2d, a, b, c, d  R, b, d  0
Raţionalizarea unui raport al cărui numitor conţine expresii cu radicali se face prin amplificarea
cu conjugatul acelei expresii,ca de exemplu: conjugatul expresiei 3  2 este 3  2 .
Exemple:

 3 5 ) 2


2 3 5  
62 5
 
 
6  2 5 2 3 5 3 5

3 5 3  5  3  5  32  5 4 4 2
;

3 2  2 3) 6 6  3 2  2 3  6  3 22 3 
   3 22 3.
3 2 2 3 92  43 6

Media geometrică. Inegalitatea mediilor

Media geometrică sau proporţională a două numere pozitive este rădăcina pătrată a
produsului lor:
m g a , b   a  b , a , b  0 .

Observaţii:
 Pentru 0  a  b, avem a  a  b  b ;
 Media aritmetică a două numere este egală cu media geometrică, dacă şi numai dacă cele
două numere sunt egale;
 Pentru x, y  R, a, b  0 , are loc inegalitatea mediilor:
m h a , b   m g a , b   m a a , b  ,

unde: m h a , b  
2ab
= media armonică,
ab
ab
m a a, b   = media aritmetică.
2
Exemple:
 Media geometrică a numerelor 5  3 2 şi 5  3 2 este:
mg  5  3 2  5  3 2   25  18  7 ;
 Pentru numerele 6 şi 54 verificăm inegalitatea mediilor:
2  6  54 12  54 6  54
mh    10,8 ; m g  6  54  6  32  6  18 ; m a   30 .
6  54 60 2
Din calcule, rezultă că inegalitatea mediilor este verificată.

38
B.I.7. EXERCIŢII ŞI PROBLEME

1. Calculaţi valoarea lui a şi apoi arătaţi că este pătrat perfect: a  2  4  6  ...  2012  1007
Rezolvare:.
1006  1007
a  2  4  6  ...  2012  1007  2  1  2  3  ...  1006  1007  2   1007 
2
 1007  1006  1  10072

2. Calculaţi valoarea lui a şi rădăcina pătrată a acestuia: a  1012  2  99  101  992 .

Rezolvare:.
a  1012  2  99  101  99 2  1012  99  101  99  101  99 2  101 101  99  99  101  99 

 101  992  2 2  a  2 2  2

3. Arătaţi că numărul a  5m  7 nu este pătrat perfect, m  N .

Rezolvare:.
 
ultima cifră = uc 5m  1; 5
8, pentru m  0

uca    

2, pentru m  N *

că numărul dat nu este pătrat perfect, deoarece se termină în cifrele 2 sau 8.

4. Scrieţi numărul 9 ca:

a) suma a două pătrate perfecte;
b) diferenţa dintre un pătrat perfect şi un cub perfect;
c) suma a trei pătrate perfecte;
d) suma dintre un pătrat perfect şi un cub perfect.
Rezolvare:.
a) 9  0 2  32 ;
b) 9  6 2  33 ;
c) 9  12  2 2  2 2 ;
d) 9  12  23 .

5. Există numere de forma aa care să fie pătrate perfecte?

Rezolvare:.
Deoarece aa  10  a  a  11 a , rezultă că nu există astfel de numere care să fie pătrate perfecte.

6. Calculaţi: 64 2  632  4 2  12 .
Rezolvare:.
642  632  4 2  12  64  63  64  63  17  127  17  144  122  12 .

7. Arătaţi că numărul N  5 2n 1  9 n 1  25n  3 2n  2  11 este natural, n  N .

Rezolvare:.
N  5 2n 1  9 n 1  25n  32n  2  11  5 2n  5  32n  32  5 2n  32n  32  11 

 5 2n  32n  32  5  11  15n  12  N, n  N

39
 8. Determinaţi numărul natural x care verifică egalitatea:
5 x  1  4  4  5  4  5 2  ...  4  5 2011
Rezolvare:.
x

5  5  4  5  5  ...  5 2 2011
 x
 5  5 4
5 2011  5  5
5 1
 5 x  5  5 2011  5  5 

 5 x  5 2012  5 x  51006 2  5x  51006  x  1006

1x
9. Determinaţi cifra x, astfel încât: R \ Q.
3
Rezolvare: x  0;1; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9.

10. Arătaţi că numărul 5 este iraţional.

Rezolvare:
, a , b   1 .
a
Presupunem prin reducere la absurd că 5 Q  5 
b
2
5
a
 2  5  a 2  a 2  5  b2
b b
 2
Din 5  b 5  a 5 2

 
Fie a  5k, k  N  25k 2  5b 2  b 2  5k 2 şi cum 5  k 2 5  b 2 5 , adică b5 , deci b  5p .
Din a  5k şi b  5p  că 5 e divizor comun pentru a şi b, ceea ce contrazice ipoteza, a, b   1 .
Prin urmare, presupunerea făcută este falsă  5  I .

11. Să se calculeze:
a) x  2  x  2 , x  R, x  2 ;

b) 
3  5  1 5 . 2  2
Rezolvare:
a) x  2  x  2  x  2  x  2  2x

b) 3  5 2  1  5 2  3  5  1 5  3  5 1 5  2

12. Calculaţi media geometrică a numerelor: a  10 5  5 11 şi b  10 5  5 11 .

Rezolvare:
a  10 5  5 11  500  275
b  10 5  5 11  500  275
a  b  ( 500  275)  ( 500  275)  500  275  225  15  m g  a  b  15

 
13. Fie mulţimea A   2; 2007; 0; 13; 8 ; 2,4; 1 ; 3, 8; 289  . Aflaţi numărul de
1
 3 
elemente al mulţimii: A  R \ Q  .
Rezolvare:
 
A  R \ Q  2007; 8  card[A  R \ Q]  2 .
40
 14. Dacă x  3 2 2  y  4 2 2  0 , calculaţi mediile aritmetică, geometrică şi armonică.
Rezolvare:
Din x  3 2 2  y  4 2 2  0  x  3 2  y4 2 0
şi din faptul că z  0, z  R  că inegalitatea are loc pentru:
x 3 2  0 x  3 2

  .
 y  4 2  0  y  4 2
x  y  3 2  4 2  24
xy3 24 2 7 2
2  24 48 48 2 24 2 7 2
mh     ; m g  24  2 6 ; m a  .
7 2 7 2 14 7 2

 
15. Se consideră mulţimile: A  0 , 1, 2 ,..., 200 şi B  x  A 5  x  7.
a) Aflaţi numărul de elemente ale mulţimii B.
b) Determinaţi numărul de elemente raţionale ale mulţimii A.
Rezolvare:
 
a) B  25, 26, 27 , ..., 48  card B  24 ;
b) card A  201elemente.

Numărul de elemente raţionale este de 15, şi anume:  0 2 , 12 , 2 2 , 3 2 ,..., 14 2  .

 

2  5  6  7  15  21
16. Determinaţi cel mai mare număr întreg mai mic decât x 
2 5 7
Rezolvare:

x
2  5  6  7  3 5  3 7

 
2  5  7  3  2 5 7 
2 5 7 2 5 7

x
 2 5 7   3 1
3  1  2,71 
2 5 7
că cel mai mare număr întreg mai mic decât x este 2.

ab 2
17. Se dau numerele nenule a, b, c, d, astfel încât numărul n  este raţional. Arătaţi că
cd 2
numărul m  a  b  c  d este pătrat perfect.
Rezolvare:

n cd 2)
ab 2


ab 2  cd 2  

ac  bc 2  ad 2  2bd ac  2bd  2  ad  bc 
 Q
cd 2 
cd 2  cd 2   c 2  2d 2 c 2  2d 2
 ad  bc  0  ad  bc
m  a  b  c  d  b  c2  pătrat perfect.

41
 1 1 1
18. Calculaţi expresia: E    ...  .
2 1 3 2 2012  2011
Rezolvare:
1 1 1 2 1 3 2 2012  2011
E   ...     ... 
2 1 3 2 2012  2011 2 1 3 2 2012  2011
 E  2  1  3  2  ...  2012  2011  E  2012  1.

1 1 1 a
19. Fie a    ...  . Demonstraţi că 0,2   0,3 .
2 2 2 11
2 3 100
Rezolvare:
1 1 1 1 1 1 1 1 1
a   ...     ...     ...  
2 2
3 2
100 2 2  2 33 100  100 1  2 2  3 99  100
1 1 1 1 1 1 99
a  1     ...    1 
2 2 3 99 100 100 100
99 a 99 1 a 9 a 9 a
a          0,3 (1)
100 11 100 11 11 100 11 100 11
1 1 1 1 1 1 1 1 1
a   ...     ...     ...  
2 2
3 2
100 2 2 2 33 100  100 2  3 3  4 100  101
1 1 1 1 1 1 1 1 99
a      ...     
2 3 3 4 100 101 2 101 202
99 a 99 1 a 9 a 9 a
a         0,21  0,2 (2)
202 11 202 11 11 202 11 202 11
a
Din relaţiile (1) şi (2)  că are loc: 0,2   0,3
11

20. a) Demonstraţi că: 2 n  n  1  2n  1, n  N ;

1 2 2  3 3  4 2010  2011 1
b) Arătaţi că:    ...   .
3 5 7 4021 2010
2
Rezolvare:
a) 2 n  n  1  2n  1  2  4  n  n  1  2n  12  4n 2  4n  4n 2  4n  1  0  1 ,
adevărat.
2n  1
b) Utilizând din aproape în aproape relaţia demonstrată la punctul a): n  n  1  
2
 2 1  1 3
 1 2  2  2

 2  3  5 1 2 2  3 3  4 2010  2011 1 1 1
 2  prin înmulţire că    ...     ... 
.......... .......... .......... 3 5 7 4021 2
 2 2
 2010 factori
 2010  2011  4021
 2
1 2 2  3 3  4 2010  2011 1
    ...   .
3 5 7 4021 2010
2

42
 I. ARITMETICĂ, ALGEBRĂ - semestrul II

C.I. CALCUL ALGEBRIC

C.I.1. CALCULE CU NUMERE REALE REPREZENTATE PRIN LITERE

Adunarea şi scăderea numerelor reale reprezentate prin litere

Definiţie: Suma algebrică este o succesiune de adunări şi scăderi de numere reale reprezentate prin
litere.

Exemplu: În suma algebrică: 6a  2xy 2  3a  3  0,8xy 2  12 3  2a , avem:

 termeni asemenea
 6a; 3a;  2a a căror sumă este: 6a  3a  2a  a  6  3  2  7a ,
 2xy 2 ;  0,8xy 2 a căror sumă este: 2xy 2  0,8xy 2  xy 2  2  0,8  1,2  xy 2 ,
 3; 12 3 a căror sumă este: 3 12 3  3  1  12  13 3 .
Prin adunarea termenilor asemenea obţinem reducerea termenilor asemenea, adică:
6a  2xy 2  3a  3  0,8xy 2  12 3  2a  7a  1,2  xy 2  13 3 .
 coeficienţii termenilor
6a  6 este coeficient

 3a  3 este coeficient ;
 2a   2 este coeficient

 2
2xy  2 este coeficient
  ;

 0,8 xy 2
 0,8 este coeficient

 3  termen liber
  .

12 3  termen liber
 litere: a, x, y.

Proprietăţile adunării numerelor reale reprezentate prin litere sunt aceleaşi ca şi

proprietăţile adunării numerelor reale, prevăzute în paragraful B.I.6, adică: asociativitatea, existenţa
elementului neutru, existenţa unui opus şi comutativitatea.
Exemple:
9  10
 x  2x  3x  ...  9x  x  1  2  3  ...  9  x   45x ;
2
 4x  b2  8x  2b2  12x  3b2  16x  4b2  
 4x  b 2  2  4x  b 2  3  4x  b 2   4  4x  b 2   4x  b 2  1  2  3  4  10  4x  b 2 ;
 Dacă 2x  3y  13 şi 3x  2y  12 , atunci:
5x  5y  25  x  y  5,
x  y  1,
10x  15y  65,
6 x  4 y  24.

43
 Înmulţirea, împărţirea şi ridicarea la putere a numerelor reale reprezentate prin litere

Proprietăţile înmulţirii numerelor reale reprezentate prin litere sunt aceleaşi ca şi

proprietăţile înmulţirii numerelor reale, prevăzute în paragraful B.I.6, adică: asociativitatea,
existenţa elementului neutru, distributivitatea înmulţirii faţă de adunare şi scădere, precum şi
comutativitatea.
De asemenea, toate regulile de ridicare la putere a numerelor reale, prezentate în paragraful
B.I.6, sunt valabile şi în cazul ridicării la putere a numerelor reale reprezentate prin litere.
1 1 1
Definiţie: Fie a  R * . Numărul se numeşte inversul lui a şi are loc egalitatea: a    a  1 .
a a a
Astfel, putem defini împărţirea a două numere date, ca fiind înmulţirea primului număr cu inversul
1 a
celui de-al doilea, al doilea număr fiind nenul. Prin urmare, a : b  a   , b  0 .
b b
Exemple:
 3x    6x 4   3   6  x  x 4   18  x 5 ;
 
3 5
 2   3 2 5 2 3 2 5 a xy
  ax    a y       a  a  xy  ;
3  4  3 4 2
 14x 3  28x 2 : 14x 2   14x 3 : 14x 2  28x 2 : 14x 2   x  2 ;
 7ab    2ab   5a 2  3b 2  3a  10ab 2   14a 2 b 2  15a 2 b 2  30a 2 b 2 
 a 2 b 2  14  15  30  29a 2 b 2 ;
4
 2a 3 b 2  12 8
    16a b ;
 3x  81x 4

 a 20 :  a 16  5a  a 3   2a 2  a 20 : a16  5a 4  4a 2  a 4  5a 4  4a 2  4a 2  4a 4
 
 4a 2  4a 4  4a 2  1  a 2 , a  0 ;
99100
2 3 99 1 2  ... 99
 x  x  x  ...  x x  x 2  x 4950 ;
 Pentru xy  6, yz  8, xz  10  x 2 y 2 z 2  xy  yz  xz  480 .

C.I.2. FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT

 a  b2  a 2  2ab  b 2
 a  b2  a 2  2ab  b 2
 a  b  a  b  a 2  b 2
 a  b3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b3
 a  b3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b3
 a  b  c2  a 2  b 2  c 2  2  ab  ac  bc 
 a 3  b 3  a  b  a 2  ab  b 2 
 a 3  b 3  a  b  a 2  ab  b 2 

44
Exemple:
 1  a 2  2  a 2  3  a 2  1  2a  a 2  4  4a  a 2  9  6a  a 2  3a 2  12a  14 ;
 2x  3y2  2x 2  2  2x  3y  3y2  4x 2  12xy  9y 2 ;
 m  2n   m  2n   m 2  2n 2  m 2  4n 2 ;
 a  2b  2c2  a 2  4b 2  4c 2  4ab  4ac  8bc ;
 x  3y3  x 3  9x 2 y  27xy 2  27y3 ;
 8x 3  27y 3  2x 3  3y3  2x  3y  4x 2  6xy  9y 2 ;
  3  2b3  4a 2  2b 16a 4  8a 2 b  4b 2 ;
64a 6  8b 3  4a 2
 2x  y3  8x 3  12x 2 y  6xy 2  y3 .

C.I.3. METODE DE DESCOMPUNERE ÎN FACTORI

Metoda factorului comun

Formula a  b1  b 2  ...  b n   a  b1  a  b 2  ...  a  b n reprezintă distributivitatea

înmulţirii faţă de adunare.
Dacă scriem această formulă invers, obţinem formula de scoatere a factorului comun:
a  b1  a  b 2  ...  a  b n  a  b1  b 2  ...  b n  .
Exemple:
 2012  2011 2010  2012  4023 2012  2012  2011 2010  4023  2  2012  4024 ;
  
a  13  a  12  a  a  1  a  1  a  12  a  1  a  a  1  a 2  2a  2;
 x  63  x  1  x  62  5  3x   x  62  x  62  x  6  x  1  5  3x  
 5  x  2  x  62 ;
 12a 3 b 3  27a 2 b 2  48a 3 b 2  75a 2 b 3  2 3a 3 b 3  3 3a 2 b 2  4 3a 3 b 2  5 3a 2 b 3 
 3a 2 b 2  2ab  3  4a  5b .

Metoda restrângerii utilizând formulele de calcul prescurtat

 a 2  2ab  b 2  a  b2
 a 2  2ab  b 2  a  b2
 a 2  b 2  a  b  a  b
 a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3  a  b3
 a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3  a  b3
 a 2  b 2  c 2  2  ab  ac  bc   a  b  c2
 a  b  a 2  ab  b 2   a 3  b3
 a  b  a 2  ab  b 2   a 3  b3

45
Exemple:
 
a 3  64  a 3  43  a  4  a 2  4a  16 ; 
 x 4  6x 2 y  9 y 2  x 2 2  2  x 2  3y  3y2  x 2  3y2 ;
2 2
1 1 1  1
 a2  a   a2  2   a     a   ;
4 2 2  2
 16  4a 2  4 2  2a 2  4  2a   4  2a   4  2  a   2  a  ;
 a 2 b 2 c 2  x 2 y 2 z 2  abc 2  xyz 2  abc  xyz   abc  xyz  ;
 x 2  y 2  9  2xy  6x  6y  x  y  32 ;
 8x 3  60x 2 y  150xy 2  125y 3  2x  5y3 .

Metode combinate de descompuneri în factori

Exemple:
 
3a 2  3ab  2ab 2  2b 3  3a  a  b  2b 2  a  b  a  b  3a  2b 2 ; 
 9  x  22  1  3  x  22  1  3  x  2  1 3  x  2  1  3x  7  3x  5 ;
2 2 2
25  x 2 y2  5x  5x y  y   5x y 
  10      2          ;
y2 x2  y  y x x  y x
 x 2  2x  1 y2  4y  4  x  12  y  22  x  1  y  2 x  1  y  2 
 x  y  1  x  y  3 ;
 
9a 2 b  4a 3  9b 3  4a 2 b  4a 2  a  b  9b  a  b  a  b  a  b  4a 2  9ab  9b 2 .
C.I.4. ECUAŢIA DE FORMA x 2  a, a  Q

A rezolva ecuaţia x 2  a, a  Q presupune a determina toate valorile x 0  M, M  R ,

pentru care propoziţia x 02  a este adevărată.
Etapele de rezolvare a ecuaţiei presupune discuţia a trei cazuri:
 dacă a  0  soluţia S = ø , deoarece x 2  0 ,
 dacă a = 0, atunci ecuaţia devine: x 2  0  S  0 ,
 dacă a  0  S   a .  
Exemple:
 3x 2  2   12012  3x 2  2  1  x 2  1  x   1 ;
 x  3  x  3  9  9  x  3  x  3  0  x   3;

x2
7 3
 7  3  x2   
7 3  
7  3  x 2  7  3  x 2  4  x   2 ;

 2x  12  16  2x  1  4  x   3 ; 5  ;

 2 2
x 1
 x  12  36  x  1  6  x   7; 5.
4
 
9 x 1

46
C.I.5. EXERCIŢII ŞI PROBLEME

1. Dacă x  R , calculaţi x  2x   3x  4x   5x  6x   7 x  8x  .

Rezolvare:
x  2x   3x  4x   5x  6x   7x  8x   x  x  x  x  4x .
1
2. Descompuneţi în factori:  a4 .
625
Rezolvare:

 
4 2
1 1  1  2  1   1  1  1   1 
 a 4     a 4     a 2    a 2     a 2     a     a     a 2 
625 5 2
5   25   25  5  5   25 

3. Determinaţi a, b  Z ştiind că  5 2 2  a  b 5.
Rezolvare:

 52 2  a  b a  9
5  54 5 4  a b 5  94 5  a b 5  
b  4

4. Descompuneţi în factori expresia: 25x 2  110ax  121a 2 .

Rezolvare:
25x 2  110  a  x  121 a 2  5x 2  2  5  11 a  x  11 a 2  5x  11a 2 .

  
5. Arătaţi că x 2  7x  x 2  7x  2  1, x  Z este pătrat perfect.
Rezolvare:
Notăm x 2  7 x  t
   
 t  t  2  1  t 2  2t  1  t  12  x 2  7 x  x 2  7 x  2  1  x 2  7 x  1
2

6. Ştiind că x  3y  z  4 , să se calculeze suma:
S  ( x  3y  z)  2x  6 y  2z   3x  9 y  3z   ...  11x  33y  11z  .
Rezolvare:
S  (x  3y  z)  2  (x  3y  z)  3  (x  3y  z)  ...  11 (x  3y  z)
12  11
S  ( x  3y  z)  1  2  3  ...  11  ( x  3y  z)   66  ( x  3y  z) .
2

7. Fie a, b  N* , numere care verifică relaţia: 3 a  b 2 . Să se calculeze valoarea raportului

a
, precum şi valoarea lui b, pentru a=16.
b2
Rezolvare:
3 a  b 2  2  9a  2b 2 
a 2
 .
b2 9
12 12 2
Pentru a = 16 avem: 3 16  b 2  12  b 2  b   6 2.
2 2

47
 8. Calculaţi x 2 , ştiind că: x  
2 2 5  5 2 5      
2 2 5  5 2 5 .  
Rezolvare:
x  2  10  10  5  2  10  10  5  7  2 10  7  2 10
2
x 2   7  2 10  7  2 10   7  2 10  2  7  2 10 7  2 10  7  2 10
 
x 2  14  2  7 2  (2 10 ) 2  14  2  3  20 .

9. Dacă x  y  3 şi x 2  y 2  12 , determinaţi numărul a  x  y  x  y2  x  y3 .

Rezolvare:
x 2  y 2  12  x  y  x  y  12  x  y  4
 a  x  y  x  y2  x  y3  4  4 2  43  4  16  64  84 .

3 8 18 40
10. Scoateţi factor comun: x n 1  xn  x n 1  x n  2 , n  N, n  2 .
3 12 108 2 300
Rezolvare:
3 n 1 8 n 18 n 1 40 3 n 1 8 n 18 n 1 40 n  2
x  x  x  x n 2  x  x  x  x 
3 12 108 2 300 3 2 3 6 3 20 3


3
3
x n 1 
4
3
xn 
3
3
x n 1 
2
3
x n 2 
x n 1
3

 3  4 x  3x 2  2 x 1 
 
11. Arătaţi că x16  316  x  3x  3 x 2  9 x 4  81 x 8  38 .  
Rezolvare:
            
2 2  2 2
x16  316  x 8  38  x 8  38  x 8  38   x 4  34   x 8  38 
 

 x 4  3 4  x 4  34  x 8  38   x 2   3 2    x 4  34  x 8  38  
 2 2

 
 x  3  x  3  x  3  x  3   x  3x  3x 2  9x 4  81x 8  38 
2 2 2 2 4 4 8 8

1 1
12. Se consideră x  R * . Calculaţi x 2  , ştiind că x   5.
x2 x
Rezolvare:
2
 1
1
x 5  2
  x    25  x 2  2 
1
 25  x 2 
1
 27 .
x  x x2 x2

1 1
13. Arătaţi că are loc egalitatea a, b  R * : a  b       2   .
a b
a b b a
Rezolvare:
a  b    1  1   a   1  1   b   1  1   1  a  b  1  2  a  b .
a b a b a b b a b a

48
 14. Aflaţi media aritmetică a numerelor:

a  n 1  2  2
n  1 şi b   2 
n 1 1  2
n 1 1 , n  N .
Rezolvare:
a 2  n  12  n  2 n  1  n  2 n  1  2n  2
n 1 
b n  1  1   n  1  1  n  1  2 n  1  1  n  1  2 n  1  1
2 2

b  n  2  2 n  1  n  2  2 n  1  n  2  2 n  1  n  2  2 n  1  4 n 1
a  b 2n  2  4 n  1
ma    n 1 2 n 1
2 2

15. Dacă a, b, c  R , astfel încât a  2b  3c  7 2 , atunci are loc egalitatea:

a  2 2  b  2 2 2  c  3 2 2  a 2  b 2  c2 .
Rezolvare:
a 2  2 2a  2  b 2  4 2b  8  c 2  6 2c  18  a 2  b 2  c 2 
 28  2 2  a  2b  3c  0  28  2 2  7 2  0  0  0

16. Aflaţi numerele întregi x şi y ştiind că x  62  y  22  1.

Rezolvare:
x  62  y  22  1.  x  6  y  2  1
Avem posibilităţile:

x  6 1 x  6  1
   x; y    7;2;  5;2
 y  2  0 y  2

sau

 x  6  0 x  6  0
   x; y    6;1;  6;3
y  2 1
 y  2  1

 n  1000 
17. Fie A   n  N  . Arătaţi că mulţimea A  N are un singur element.
 n  17 
Rezolvare:
n  1000 n  17  983 983
  1
n  17 n  17 n  17
n  17 983  n  17  1; 983 
n  17  1  n  16  N
n  17  983  n  966  N
983 = număr prim
n  1000 1966
  2 N
n  17 983

49
 18. Arătaţi că 124  11 12  28  5 12 este un număr natural, pătrat perfect.
Rezolvare:
Cea mai uşoară modalitate de rezolvare este de a aplica formulele radicalilor compuşi:

ac ac
a b  
2 2
, cu c  a 2  b .
ac a c
a b  
2 2

124  118 124  118

124  11 12  124  112  12    121  3  11  3
2 2
c  1242  112  12  13924  1182  118
28  22 28  22
28  5 12  28  5 2  12    5 3
2 2
c  282  300  484  22 2  22

1 1 1
19. Dacă a , b, c  R  şi abc  1 , atunci a 2  b 2  c 2    .
a b c
Rezolvare:
a 2  b2  c2 
bc  ac  ab
abc
 
 a 2  b 2  c 2  bc  ac  ab  a 2  b 2  c 2  ab  ac  bc   0

a  b 2  a 2  2ab  b 2


b  c   b  2bc  c
2 2 2

c  a   c  2ac  a
2 2 2

Prin însumare, rezultă:

a  b2  b  c2  c  a 2  2  a 2  b 2  c 2  2  ab  ac  bc 
 a 2  b 2  c 2   ab  ac  bc   0

a  b 2  b  c2  c  a 2
adevărat
2

2 x  3y
20. Fie numerele x, y  R * , astfel încât 4x 2  9xy  5y 2  0 . Arătaţi că N.
3x  4 y
Rezolvare:
4x 2  4xy  5xy  5y 2  0  4x  x  y  5y  x  y  0  x  y  4x  5y  0
Variante posibile:
2 x  3y  2 y  3y y
 x  y  0  x  y     1 N ,
3x  4 y  3y  4 y y
sau
 5y 
2      3y
2 x  3y
 
5y 4  2y
 4x  5y  0  4x  5y  x      2 N.
4 3x  4 y  5y  y
3      4y
 4 

50
 D1. ECUAŢII ŞI INECUAŢII

D.I.1. RELAŢIA DE EGALITATE ÎN MULŢIMEA NUMERELOR REALE

Proprietăţile relaţiei de egalitate “=” pe R sunt:

 reflexivitatea: x  x, x  R ;
 simetria: dacă x  y , atunci şi y  x, x, y  R ;
 tranzitivitatea: dacă x  y şi y  z  x  z, x, y, z  R .
În sintezele ce urmează voi figura câteva proprietăţi de compatibilitate între relaţia de
egalitate şi operaţiile cu numere reale, pentru orice valori reale ale lui a şi b.

a+x=b+x a-x=b-x

a=b

a x = bx a:x=b:x
x0 x 0

a+c=b+d a-c=b-d

a=b
c=d

a c = bd a:c=b:d
a,b,c,d  0 c,d  0

Exemple:
 dacă a  b  2c  4 şi 3a  2b  c  7 , atunci
 4a  b  3c  11;
 2a  3b  c  3 .
 Pentru a demonstra că, dacă a 2  b 2  2ab , atunci a  b , se procedează astfel:
a 2  b 2  2ab  2ab a 2  2ab  b 2  0  a  b2  0  a  b  0  a  b

51
D.I.2. ECUAŢII DE GRADUL I

Forma generală a unei ecuaţii cu coeficienţi reali este: ax  b  0, a, b  R, a  0 , în care a

şi b se numesc coeficienţi, iar x se numeşte necunoscută sau variabilă. Se spune că a este
coeficientul necunoscutei, iar b este termenul liber.
Această formă generală a unei ecuaţii cu coeficienţi reali de gradul I mai poartă numele de ecuaţie
de gradul I cu necunoscuta x.
Soluţia unei ecuaţii cu coeficienţi reali este un număr x 0  R pentru care propoziţia
ax 0  b  0, a, b  R, a  0 este adevărată.
Rezolvarea unei ecuaţii presupune determinarea tuturor soluţiilor sale. Dacă ecuaţia nu are
nici o soluţie, atunci vom scrie mulţimea vidă.
Ecuaţiile echivalente sunt acele ecuaţii cu aceeaşi mulţime de soluţii.
Etapele rezolvării unei ecuaţii de gradul I sunt:
 ax  b  0  b  ax  b ;
1 b
 ax  b  , a 0x  ;
a a
b  b
  x    R şi este soluţia ecuaţiei date:  S    .
a  a
Exemple:

 2  3  x  5  0  5 2  3  x  5  x 2 3
  5 
5 2  3

 
 5 2  3 ; 
2 3 43
 Pentru a determina valoarea lui m  R pentru care ecuaţia 2x  mx  3  7mx  12 are
soluţia 5, procedăm la înlocuirea lui x cu 5, astfel:
2
10  8m  35m  12  2  43m  m   .
43

D.I.3. RELAŢII DE INEGALITATE ÎN MULŢIMEA NUMERELOR REALE

Pentru a, b  R , se cunosc următoarele tipuri de relaţii de inegalitate:

 spunem că „a este mai mic decât b” şi scriem a  b , dacă în reprezentarea pe axa numerelor
reale cu sensul pozitiv spre dreapta numărul a este poziţionat în stânga numărului b;
 spunem că „a este mai mare decât b” şi scriem a  b , dacă în reprezentarea pe axa
numerelor reale cu sensul pozitiv spre dreapta numărul a este poziţionat în dreapta
numărului b;
 dacă a  b şi a  b spunem că „a este mai mic sau egal cu b” şi scriem a  b ;
 dacă a  b şi a  b spunem că „a este mai mare sau egal cu b” şi scriem a  b .
Aceste tipuri de relaţii de inegalitate au câteva proprietăţi ce sunt sintetizate în tabelul
următor.
Observaţii:
 Inegalitatea se păstrează, dacă se adună sau se scade din ambii membrii acelaşi termen sau
dacă se înmulţeşte sau se împarte inegalitatea printr-un factor pozitiv;
 Prin înmulţirea sau împărţirea unei inegalităţi cu un factor negativ, rezultă o inegalitate cu
sens opus.

52
 Proprietăţile relaţiilor de inegalitate

reflexivitatea x  x, x  R x  x, x  R - -

antisimetria x, y  R , x, y  R ,

- -
dacă dacă

x  y, y  x x  y, y  x
xy xy

tranzitivitatea x, y, z  R , x, y, z  R , x, y, z  R , x, y, z  R ,

dacă dacă dacă dacă

x  y, y  z x  y, y  z x  y, y  z  x  y, y  z
 xz xz xz  xz

Proprietăţi de compatibilitate între relaţia de egalitate şi operaţiile cu numere reale

cR a  b  a  c  b  c şi a  b  a  c  b  c
Dacă c  0 atunci a  b  a  c  b  c şi a  b  a : c  b : c
c0 a  b  a  c  b  c şi a  b  a : c  b : c
cR a  b  a  c  b  c şi a  b  a  c  b  c
Dacă c  0 atunci a  b  a  c  b  c şi a  b  a : c  b : c
c0 a  b  a  c  b  c şi a  b  a : c  b : c
cR a  b  a  c  b  c şi a  b  a  c  b  c
Dacă c0 atunci a  b  a  c  b  c şi a  b  a : c  b : c
c0 a  b  a  c  b  c şi a  b  a : c  b : c
cR a  b  a  c  b  c şi a  b  a  c  b  c
Dacă c0 atunci a  b  a  c  b  c şi a  b  a : c  b : c
c0 a  b  a  c  b  c şi a  b  a : c  b : c
Dacă a  b şi c  d atunci a c  bd
Dacă a  b şi c  d atunci ac  bd
Dacă a  b şi c  d atunci a c  bd
Dacă 0  a  b şi
atunci 0  a c  bd
0cd
Dacă 0  a  b şi
atunci 0  a c  bd
0cd
Dacă 0  a  b şi
atunci 0  a c  bd
0cd
Inegalităţi cunoscute:
 x 2  0 ; x  y2  0; x  y2  0 ;
 m h x , y   m g x , y   m a x , y  - inegalitatea mediilor;
pentru x  y are loc egalitatea;
 x  m h x, y   m g x , y   m a x , y   y - teorema inegalităţii mediilor.

53
Exemple:
1
 Demonstrăm că x  R  , are loc inegalitatea: x   2.
x
1
x 20
x 2  2x  1
0
x  12
 0 , inegalitate adevărată, deoarece x  R * , iar
x x x
x  12  0 ;
ab 1 1 1
 Demonstrăm că a, b  R * , are loc inegalitatea:     .
a 2  b2 2 a b
ab 1 ab
   2ab  a 2  b 2  a 2  b 2  2ab  0  a  b 2  0 .
1 1 1
  
2 2 2 2
a b 2 ab a b 2 ab

D.I.4. INECUAŢII DE GRADUL I

O inecuaţie de gradul I cu o necunoscută poate avea una din următoarele forme:

 ax  b  0 ,
 ax  b  0 ,
 ax  b  0 ,
 ax  b  0 ,
unde a, b  R, a  0 , cu a şi b coeficienţii inecuaţiei (a = coeficientul necunoscutei, b = termenul
liber), iar x variabila sau necunoscuta.
Rezolvarea unei inecuaţii presupune determinarea tuturor soluţiilor sale. Dacă inecuaţia nu
are nici o soluţie, atunci vom scrie mulţimea vidă.
Inecuaţiile echivalente sunt acele inecuaţii cu aceeaşi mulţime de soluţii, ele putându-se
obţine, dacă se aplică următoarele reguli:
 se trec termeni dintr-un membru în celălalt cu semn schimbat;
 se adună sau se scade acelaşi număr din ambii membri ai inecuaţiei;
 se înmulţesc sau se împart ambii membri ai inecuaţiei cu un număr pozitiv, păstrând sensul
inegalităţii;
 se înmulţesc sau se împart ambii membri ai inecuaţiei cu un număr negativ, schimbând
sensul inegalităţii.
Etapele rezolvării unei inecuaţii de gradul I sunt exemplificate în cele ce urmează şi sunt
valabile şi pentru celelalte tipuri de inecuaţii amintite anterior:
 ax  b  0  b  ax  b, a , b  R , a  0, x  Z ;
1 b  b
 ax  b  , dacă a  0  x   şi este soluţia inecuaţiei date:  S  x  Z x    ;
a a  a
1 b  b
 ax  b  , dacă a;0  x   şi este soluţia inecuaţiei date:  S  x  Z    .
a a  a
Exemple:
 3x  27  0  3x  3 3  0  3  x  3  0  x  3  0  x  3 ;
8 2
 12x  8  0  12x  8  x    x   ;
12 3
 7 x  10  2  x  7   8  x  1  7 x  10  2x  14  8x  8  x  16 ;
 3x  4 16  9x  12x  16  48  27x 72x  36 15x  32 72x  36
   6x  9    
3 4 12 12 12 12
15x  32  72x  36  57x  4   1  57x  4  x   .
4
57
54
D.I.5. PROBLEME CARE SE REZOLVĂ CU AJUTORUL ECUAŢIILOR ŞI INECUAŢIILOR

Etapele de rezolvare a problemelor cu ajutorul ecuaţiilor şi inecuaţiilor sunt:

 evidenţierea datelor cunoscute şi necunoscute şi notarea cu o literă a necunoscutei;
 stabilirea intervalului în care poate lua valori necunoscuta;
 scrierea, utilizând necunoscuta, a relaţiilor date în enunţul problemei şi obţinerea unei
ecuaţii sau inecuaţii;
 rezolvarea ecuaţiei sau inecuaţiei, inclusiv verificarea soluţiei;
 interpretarea rezultatului.
Exemple:
 Suma a două numere reale este 66, iar diferenţa lor este 12. Aflaţi numerele.
 b  66
a 
  2a  78  a  39  b  27 .
a  b  12
39  27  66
Verificare:  adevărat.
39  27  12
 Suma a trei numere pare consecutive este 408. Aflaţi numerele.
x  a

Fie  y  a  2
z  y  2  a  4

 x  y  z  a  a  2  a  4  408  3a  402  a  134
x  134

  y  136
z  138

Verificare: x  y  z  134  136  138  408 .

D.I.6. EXERCIŢII ŞI PROBLEME

1. Se dau numerele reale a, b, c., astfel încât: a  3b  7 şi 2b  5c  9 . Determinaţi:

a) a  5b  5c ;
b) a  b  5c ;
c) 2a  10b 10c .
Rezolvare:.
a  3b 7
a)  , rezultă prin adunarea membru cu membru că: a  5b  5c  16 ,
 2b  5c  9
a  3b 7
b)  , rezultă prin scăderea membru cu membru că: a  b  5c  2 ,
 2b  5c  9
a  3b
  7  2 2a  6b  14
c)   , rezultă prin adunarea membru cu membru că:

 2 b  5c  9  2  4 b  10c  18
2a  10b  10c  32

2. Pentru a  b  7 şi ab  9 , calculaţi: a 3  b 3 .
Rezolvare:
  
a 3  b 3  a  b  a 2  ab  b 2  a  b  a  b2  3ab 
 a 3  b 3  7  49  27  7  22  154 .

55
 3. Demonstraţi egalitatea:  2
x 1 1  x  2 x 1 .
Rezolvare:.
 2
x 1 1  x 1 2 x 1 1  x  2 x 1 .

4. Arătaţi că, dacă x  y  2 x  1  4 y  4 , atunci x  2 şi y  8 .

Rezolvare:.
x  y  2 x 1  4 y  4  x  y  2 x 1  4 y  4  0   2 
x 1 1  y4 2 2  0

 x 1 1  0 
 x 1  1 x 1  1 x  2
   2    .
 y4 20 
  y4  2 y  4  4 y  8

 
5. Fie x  R , astfel încât x  x 2  2x  5  10 . Arătaţi că x  2 .
Rezolvare:.
  
x  x 2  2 x  5  10  x 3  2 x 2  5x  10  0  x 2  x  2   5  x  2   0  x  2   x 2  5  0
x  2  0  x  2

 sau
 2
x  5  0 imposibil

6. Rezolvaţi ecuaţia: 2,5x  4,7  31,5x  2 .

Rezolvare:.
2,5x  4,7  31,5x  2  2,5x  4,7  4,5x  6  10,7  2x  x  5,35 .

7. Determinaţi numărul real m pentru care ecuaţia

3  m  1  x  2  2  2m  1  2x  1  7 x  3mx  5 are soluţia -3.
Rezolvare:.
 3  m  1  10  2m  1  21  9m  5
 3m  3  20m  10  21  9m  5  3m  3  20m  10  21  9m  5  0
1
26m  2  0  26m  2  m  .
13

x x x
8. Rezolvaţi ecuaţia:   ...  2011.
2 6 2011 2012
Rezolvare:.
1 1 1  1 1 1 1 1 
x     ...   2011  x      ...    2011
2 6 2011 2012  2 2 3 2011 2012 
 1  2011
x  1    2011  x   2011  x  2012
 2012  2012

9. Rezolvaţi ecuaţia: 2x  3  x  1  4x 2  12x  9  2x  2  0 .

Rezolvare:.
2x  3  x  1  2x  3  2x  2  0  x  1  2  x  1  0  3  x  1  0  x  1  0
 x 1

56
 10. Determinaţi pentru ce valori ale numărului real m, m  0 , ecuaţiile 2mx  m  2  0 şi
m  1x  2m  1  0 au aceeaşi soluţie.
Rezolvare:.
Rădăcina unei ecuaţii trebuie să verifice şi cealaltă ecuaţie.
m2
2mx  m  2  0  2mx  m  2  x 
2m

m  1   m  2  2m  1  0   m  1  m  2  4m
2
 2m
 0  m  1  m  2   4m 2  2m  0
2m 2m
 m 2  2m  m  2  4m 2  2m  0  3m 2  m  2  0  3m 2  3m  2m  2  0 
 3m  m  1  2  m  1  0  m  1  3m  2   0 

m  1  0 m  1
 
sau  sau
3m  2  0 
 m  
2
 3

a b ab
11. Demonstraţi că, x, y  R  are loc inegalitatea:  .
2 2
Rezolvare:.
a b ab
  2  a  2 ab  b a  b
 
a  2 ab  b 2a  2b
 
2 2 4 2 4 4
 a  2 ab  b  2a  2b  a  2 ab  b  0   a b 2  0
12. Aflaţi x, y, z  R , astfel încât x 2  8x  20  9 y 2  6 y  26  z 2  10z  41  11 .
Rezolvare:.
x  42  2 2  3y  12  52  z  52  4 2  2 2  5 2  4 4  11
Rezultă că pentru a avea egalitate trebuie ca:
x  4
x  4  0 
  1
3 y  1  0  y  .
z  5  0  3
 z  5

x2 y2
13. Arătaţi că   8, x, y  1 .
x 1 y 1
Rezolvare:.
Notăm: x  1  m  m  0, y  1  n  n  0 şi obţinem:
m  12  n  12 m 2  2m  1 n 2  n  1
 8, x, y  1  
1 1
 8  m  2   n  2   8.
m n m 2 m n
1
Am demonstrat anterior că pentru x  R  , are loc inegalitatea: x   2 , rezultă că:
x
1 1
m  n   4.
m n

57
 14. Determinaţi a, b, c  R , care verifică egalitatea:
abc
a  1  2  b  2  3  c  3  .
2
Rezolvare:.
Ştim că media geometrică e mai mică sau egală decât media aritmetică, prin urmare avem:
 a 11 a
 a  1  
2 2

  
 2  b  2  
2 b 2 b
 , însumând relaţiile obţinem:
 2 2
  
 3  c  3 
3 c 3 c

 2 2
abc
a  1  2  b  2  3  c  3  , inegalitate ce se transcrie în egalitate, deoarece avem
2
abc
o sumă de 3 radicali: a  1  2  b  2  3  c  3  .
2

2 1 1
15. a) Demonstraţi că:   , n  N* .
n  n  2 n n  2
2x 2x 2x
b) Rezolvaţi în Z inecuaţia:   ...   1.
1 3 3  5 99  101
Rezolvare:.
1 1 n2n 2
a)    ;
n n  2 n  n  2 n  n  2
 2 2 2  1 1 1 1 1 1 
x    ...    1  x       ...    1
 1 3 3  5 99  101  1 3 3 5 99 101 
b)
1 1 
 1  x  2  x  2; 3; 4; 5;...
100
x    1 x 
 1 101  101

16. Demonstraţi că a 2  a   b4  b   c6  c  14, a, b, c  R .

Rezolvare:.
a 2  a   b4  b  c6  c  14  2a  a 2  4b  b 2  6c  c 2  14  0   1
 a 2  2a  1  b 2  4b  4  c 2  6c  9  0  a  12  b  22  c  32  0, a, b, c  R .

8 9 350  1 1 
17. Aflaţi x  R pentru care x 2    ...   1   ...  .
7 14 2401  2 343 
Rezolvare:.
8   9 1  350 1  1 2 343
x 2    1      ...    2
  x    ...  
 7   14 2   2401 343  7 14 2401

 x 2    ...   x 2  343   x 2  49  x  7   x  7   0 
1 1 1 1
7 
 7 
 7 7
343 termeni
 x  7

58
 1 x x2 b
18. Fie x  R * şi numerele a  x  ,b ,c . Arătaţi că a   N .
2 4 2
x x  x 1 x  x 1 c
Rezolvare:.
x
2 x4  x2 1 x 4  x3  x 2  x 1  x 4 1
 x   x  x 1  x  
b 1 1
a
c x x2 x x  x2  x 1

x  x2  x 1  

x4  x2 1
x3  x 2  x
  1 N
x3  x 2  x

19. Rezolvaţi ecuaţia:

x 2
x 3

x 3
x 2
, xR \  2 ; 3.
Rezolvare:.
x  2 2  x  3 2  x 2  2 2  x  2  x 2  2 3  x  3  2 3 x  2 2 x 1

x  2 3  2 2   1  x 
1 2 32 2 3 2
x x
2 32 2 12  8 2

20. Fie a, b, c, x, y, z  R , astfel încât

1 1 1
x  bc  , y  ac  , z  ab  , ax  by  cz  1 .
a b c
Deduceţi o relaţie între a,b,c şi x,y,z.
Rezolvare:.
 1  1  1
a   bc    b   ac    c   ab    1
 a  b  c
2
abc  1  abc  1  abc  1  1  3abc  2  abc  
3
 2
  1
1 abc  1 1
x  bc    3 
 a a a 3a
 2
 1
 1 abc  1 1
 y  ac    3 
 b b b 3b
 2
  1
1 abc  1 1
z  ab    3 
 c c c 3c


59
 E1. ORGANIZAREA DATELOR

E.I.1. PRODUSUL CARTEZIAN. REPREZENTAREA PUNCTELOR ÎN PLAN. DISTANŢA

DINTRE DOUĂ PUNCTE DIN PLAN

Definiţie: Numim produs cartezian al mulţimilor nevide A şi B mulţimea perechilor ordonate

a, b , unde a  A şi b  B : A  B  a, b  a  A şi b  B .
Observaţii: Într-un produs cartezian contează ordinea scrierii elementelor, adică a, b   b, a  şi
A  B  B  A . De fapt, perechile ordonate a, b   c, d   a  c şi b  d .

Regula produsului: Dacă mulţimile A şi B sunt finite, iar

cardA  p şi card B  q  cardA  B  m  n .
Exemple:
 1 5  3 1
 Dacă A   ;  şi B   ; 0;  , atunci:
 2 2  2 2
 1 3   1   1 1   5 3   5   5 1 
A  B    ; ,   ;0 ,   ; ,  ; ,  ;0 ,  ;  ;
 2 2   2   2 2   2 2   2   2 2 
 În clasa mea, în care învăţ, se află 25 de elevi, dintre care 7 fete şi 18 băieţi; atunci numărul
perechilor distincte fete-băieţi este de 7  18  126 , conform regulii produsului.
Reprezentarea punctelor în plan cu ajutorul sistemului de axe ortogonale
Sistem de axe ortogonale = figura formată din două axe a numerelor, care sunt perpendiculare.

axa Ox – axa absciselor

axa Oy – axa ordonatelor
O – originea sistemului

Asociem fiecărei perechi de numere raţionale (a,b) un punct în plan obţinut astfel:
 pe axa Ox reprezentăm punctul P’ de coordonată a;
 pe axa Oy reprezentăm punctul P’’ de coordonată b;
 prin punctul P’ ducem o paralelă la axa Oy, iar prin punctul P’’ ducem o paralelă la axa Ox;
 la intersecţia paralelelor este punctul P (a,b).
Citim: punctul P de abscisă a şi ordonată b.

60
Exemplu: În figura de mai jos este redată reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale
pentru următoarele puncte: A2;0; B 2;3; P1;0; Q 4;3.

Precizare:
 Punctele aflate pe prima bisectoare (bisectoarea cadranelor I şi III) au coordonate egale;
Exemplu: A5;5; B 5;5 .

y
cadranul II cadranul I

a P(a;a)
b
x

O a
cadranul III
b

P(b;b) cadranul IV

prima
bisectoare

Precizare:
 Punctele aflate pe a doua bisectoare (bisectoarea cadranelor II şi IV) au coordonate opuse.
Exemplu: A 5;5; B5;5 .

61
 y

cadranul II cadranul I

a
P(a;a)
O b
x

a
cadranul III a doua
b bisectoare
P(b;b)

cadranul IV

Distanţa dintre două puncte: Fie punctele Ax1 ; y1  şi Bx 2 ; y 2  reprezentate într-un sistem
ortogonal de axe xOy. Distanţa dintre cele două puncte este dată de relaţia:
AB  x 2  x1 2  y 2  y1 2 .
Exemple:
 distanţa dintre punctele A2;3 şi B 2;4 este:
AB   2  22   4  32  16  49  65 ;
 Ne propunem să determinăm valoarea reală a lui a, ştiind că A1; a  şi B0;4 , iar AB=6.
AB  0  12  4  a 2  1  4  a 2  6

1  4  a 2  6  2  1  4  a 2  36  4  a 2  35  4  a   35 
 4  35  a

Mijlocul unui segment. Pentru oricare două puncte Ax A ; y A  şi Bx B ; y B  , coordonatele
mijlocului M a segmentului [AB] sunt:
x  xB y  yB
xM  A , yM  A .
2 2
Exemple:
 1
 Mijlocul segmentului [AB], unde A2;3 şi B 2;4 este M 0;  
 2
2  (2) 43 1
xM   0, y M   ;
2 2 2
 Fie punctele A5;1 şi M2;4 . Determinaţi coordonatele punctului B, ştiind că M este
mijlocul segmentului [AB].
x A  x B  2 x M x  2 x M  x A x  1
  B  B  B   1; 9 .
y A  y B  2 y M y B  2 y M  y A y B  9

62
E.I.2. REPREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA UNOR DEPENDENŢE FUNCŢIONALE
PRIN TABELE, DIAGRAME, GRAFICE

Fie A şi B două mulţimi nevide. Se spune că există o dependenţă funcţională de la

mulţimea A la mulţimea B, dacă oricărui element al mulţimii A i se asociază un unic element din
mulţimea B.
Regula prin care fiecărui element a  A i se asociază un element b  B se numeşte lege de
corespondenţă sau relaţie funcţională de la mulţimea A la mulţimea B.
O regulă care stabileşte o corespondenţă x  y între elementele mulţimilor A şi B
( x  A şi y  B) este o relaţie funcţională de la A la B, dacă:
 fiecărui element x  A i se asociază un element y  B ;
 dacă x  y şi x  z , atunci y  z .
O dependenţă funcţională de la mulţimea A la mulţimea B se poate reprezenta printr-un
tabel, printr-o diagramă sau printr-un grafic.

Exemplu: Prezint în cele ce urmează, sinteza tabelară, diagrama şi graficul variaţiei mişcării pentru
un automobil.

t [h] 0 1 2 3 4 5
d[km] 0 15 31 46 62 80
t – timp, d -distanţă

0 0
1 15
2 31
3 46
4 62
5 80

90
80 5, 80
70
60 4, 62
distanta

50
3, 46 d1[km]
40
30 2, 31
20
1, 15
10
0 0, 0
0 1 2 3 4 5 6

timpul

Precizări: Alte diferite exemple de dependenţe funcţionale vor fi prezentate în Partea a V-a:
Matematica şi calculatorul.

63
E.I.3. PROBABILITATEA REALIZĂRII UNOR EVENIMENTE

Probabilitatea producerii unui eveniment presupune raportul dintre numărul cazurilor

f
favorabile (f) producerii evenimentului şi numărul total de cazuri posibile (p) adică: P  .
p
3 1
Exemplu: Probabilitatea ca la aruncarea unui zar să apară un număr multiplu de 2 este de  ,
6 2
deoarece avem 3 cazuri favorabile, feţele: 2, 4 şi 6, respectiv 6 cazuri posibile, adică cele 6 feţe ale
zarului.

E.I.4. EXERCIŢII ŞI PROBLEME

1. Verificaţi coliniaritatea punctelor: A5,3; B1,3; C3,0 .

Rezolvare: Punctele A, B, C sunt coliniare, dacă are loc una dintre relaţiile:
AB+BC=AC sau AC+CB=AB sau BA+AC=BC.
AB  1  52   3  32  16  36  52  2 13

AC  3  52  0  32  4  9  13

BC  3  12  0  32  4  9  13
 AB  AC  BC  13  13  2 13 .

2. Ştiind că A 2,1; B3,5; C7,0 , calculaţi lungimile laturilor triunghiului ABC şi verificaţi,
dacă el este isoscel.
Rezolvare:
AB  3  22  5  12  25  16  41
AC  7  22  0  12  82  2 41

BC  7  22  0  12  82  2 41  AC  ABC este isoscel.

 5  11 
3. Fie B 4  2 ,  . Determinaţi coordonatele punctului A, ştiind că M  3,  este mijlocul
 2  2
segmentului [AB].
Rezolvare:
x B  10  2
x A  x B  2 x M x A  2 x M  x B   17 
   17  B    10  2 ,  .
y A  y B  2 y M y A  2 y M  y B y B   2 
 2

4. Fie A 2,10; B3,5; C7,2 . Calculaţi perimetrul ABC .

Rezolvare:
AB  3  22  5  102  25  25  50  5 2

AC  7  22  2  102  81  64  145

BC  7  32  2  52  16  9  5

 PABC  AB  AC  BC  5 2  1  145 

64
 5. Completaţi tabelul de mai jos şi stabiliţi o dependenţă funcţională:
Rezolvare:
Aria pătratului 9 16 25 100
Latura pătratului 3 4 5 10

9 3
16 4
25 5
100 10

6. Determinaţi ce elemente trebuie să conţină mulţimea B pentru a stabili o relaţie funcţională

x  y , dată prin y  2x  1 , de la mulţimea A   1,1,3,6,9.
Rezolvare: De exemplu, pentru x  1  y  3 , ş.a.m.d  B   1,3,7,13,19 .

, x  1,2,3,..., 9 . Care este probabilitatea ca pentru o anume valoare a lui

9
7. Fie numărul a 
x
x să avem a  N ?
Rezolvare: Pentru x  1,3,9  a  N  P 
3 1
 .
9 3

8. Se aruncă două zaruri. Care este probabilitatea ca suma numerelor obţinute să fie mai mică
sau egală cu 4?
Rezolvare:
Numărul cazurilor posibile este: 36, deoarece pot nimeri, de exemplu, cu zarul 1 faţa 1, cu zarul 2
oricare din feţele de la 1 la 6 ale acestuia, şi tot aşa.
Numărul de cazuri favorabile este 6, deoarece avem următoarele situaţii:
Zarul 1 Zarul 2 Suma
Faţa 1 1 2
Faţa 1 2 3
Faţa 1 3 4
Faţa 2 1 3
Faţa 2 2 4
Faţa 3 1 4
6 1
Rezultă că probabilitatea ca suma numerelor obţinute să fie mai mică sau egală cu 4 este de  .
36 6

9. Care este probabilitatea ca alegând un număr oarecare din mulţimea 2,3,4,5,6,7,8,9,10,14

acesta să fie un număr par?
Rezolvare:
Numărul cazurilor posibile este 10, iar numărul cazurilor favorabile este 6, adică mulţimea
2,4,6,8,10,14, deci probabilitatea căutată este de P  6  3 .
10 5

10. Într-o urnă sunt 10 bile albe, 8 bile roşii şi 11 bile albastre. Se extrag bile, în mod aleatoriu.
Prima bilă extrasă este albă; nu se mai aşează la loc. Care este probabilitatea ca a doua bilă extrasă
să fie tot albă?
Rezolvare:
Avem în total 29 de bile, dar o bilă albă din cele 10 albe se extrage, deci rămân 9 bile albe dintr -un
9
total de 28 de bile, deci probabilitatea ca a doua bilă extrasă să fie tot albă este de P  .
28

65
 2011
 2  2  2  2
        ...        
3  3 
 3  3 
2011 factori

66