STANDARDUL JPEG

Student: Radulescu Andrei-Ciprian

JPEG- CE ESTE ?

• În informatica, JPEG este o metodă foarte des utilizată de compresie a

imaginilor fotografice. 
• Scopul formatului JPEG a fost de a reduce dimensiunea fișierelor ce conțin
imagini grafice de tip fotografic, naturale și cu un număr mare de culori fără a
afecta calitatea imaginii.

O fotografie de floare compresată în

JPEG, cu rate de compresie din ce în
ce mai ridicate, de la stînga la dreapta.
ISTORIC JPEG

• Norma numită JPEG, cunoscută și sub denumirea ISO/IEC IS 10918-1 | ITU-T

Recommendation T.81, este rezultatul unor proiecte de cercetare care au
început în anii 1980 odată cu primele încercări în laborator ale tehnicilor
de compresie a imaginilor.
• Grupul JPEG (Joint Photographic Experts Group), care a reunit cîteva zeci de
experți internaționali, a publicat această normă încă din 1991. Versiunea
oficială și definitivă n-a fost adoptată decît în 1992. Din punctul de vedere
al proprietății intelectuale, doar partea referitoare la codajul aritmetic este
brevetată, deținătorul brevetului fiind IBM.
CLASE DE COMPRESIE 

JPEG definește două clase de compresie :

• cu pierderi sau compresie ireversibilă. Este vorba de JPEG-ul « clasic ». Acesta
permite rate de compresie importante, în general de ordinul a 60 sau 80,
păstrând totuși o foarte bună calitate a imaginii.
• fără pierderi sau compresie reversibilă. Nu au loc pierderi de informație și este în
consecință posibilă reproducerea exactă a imaginii originale. Rata compreisiei
posibilă cu această tehnică este mult mai modestă, în general aproape de 2.
•
Compresia JPEG

Putem descrie compresia și decompresia JPEG în 6 etape conform organigramei de mai sus:
o Decuparea imaginii în blocuri
o Transformata cromatică
o Sub-eșantionare
o Transformata DCT (Discrete Cosine Transform)
o Cuantizare
o Codaj, compresie RLE și Huffman

Bineinteles se poate efectua si procesul invers numit Decompresia JPEG

PROCESUL DE CODARE / DECODARE

• Norma JPEG nu fixează doar algoritmul și formatul de decodare. Procesul de

codare este lăsat la latitudinea utilizatorilor acestei tehnologii, singura cerință
fiind ca imaginea compresată să poată fi tratată de către un decodor JPEG
standard.
• Norma propune un ansamblu de fișiere de test numite fișiere de
conformanță care permit verificarea conformității unui codor cu norma JPEG.
• Un codor este declarat conform dacă este capabil să codeze corect toate fișierele
PUNCTELE TARI ȘI PUNCTELE SLABE

• Dezavantajele compresiei JPEG ar trebui să includă apariția unor artefacte

caracteristice asupra imaginilor reconstruite la rapoarte de compresie ridicate:
imaginea este împrăștiată în blocuri de 8x8 pixeli (acest efect este deosebit de
vizibil în zone ale imaginii cu modificări netede ale luminozității), în zone cu o
frecvență spațială mare (de exemplu, pe contururile de contrast și marginile
imaginii). Trebuie remarcat faptul că standardul JPEG prevede utilizarea unor filtre
speciale pentru a suprima artefactele bloc, însă în practică asemenea filtre, în ciuda
eficienței lor înalte, nu sunt practic utilizate.
• Cu toate acestea, în ciuda neajunsurilor, JPEG a fost utilizat pe scară largă din cauza
raportului relativ ridicat (comparativ cu existența la momentul apariției acestuia), a
raportului de comprimare, a suportului pentru comprimarea imaginilor color și
a complexității computaționale relativ scăzute.
•
 Exemple : Spaţii de culoare. RGB şi
YUV.
Orice culoare poate fi descompusă în trei culori primare (de exemplu roşu-R, verde-G şi albastru-B), cu alte cuvinte orice
imagine poate fi obţinută prin suprapunerea aditivă a trei radiaţii luminoase având aceste trei culori şi intensităţi diferite.

Avantajul reprezentării YUV este acela că separă componenta de luminanţă, pentru care ochiul este foarte
sensibil la detalii, de componentele de nuanţă pentru care sensibilitatea este mai redusă.
Va Multumesc !!!