MISIUNE ÎNDEPLINITĂ

De Geoffrey Hoppe - mai 2023

Nu mă pot gândi la un alt subiect care să fi atins inimile și sufletele Shaumbra așa cum a făcut-o Muncitorii
Tărâmului. Pe mine m-a luat total prin surprindere, poate pentru că nu eram unul dintre ei. Nu l-am văzut
venind. Adamus mi-a menționat-o de câteva ori la sfârșitul anului 2022, iar apoi mi-a cerut să scriu un
articol despre ea pentru revista Shaumbra din februarie 2023. De atunci, a fost subiectul fierbinte cu
Shaumbra.
Întreaga idee de lucru pe tărâm a pus piesele laolaltă pentru atât de mulți Shaumbra din întreaga lume.
Timp de mulți ani, ei s-au întrebat ce făceau de fapt pentru a afecta conștiința pe planetă. Unul dintre
atributele unui Lucrător al Tărâmului era acela de a duce o viață relativ liniștită, departe de frenezia
existenței umane obișnuite. Erau prea ocupați pentru a-și asuma roluri ocupate sau solicitante în familie
sau în carieră. Deseori simțeau că o parte din ei înșiși este plecată în altă parte, dar nu știau de ce. Mulți
erau obosiți fizic în viața oamenilor lor din motive inexplicabile.
Bingo.
Pentru atât de mulți, ideea de muncă reală a pus laolaltă ultimele piese ale puzzle-ului. La recentul atelier
Staying in Grace, Adamus a explicat: "Munca voastră de tărâm a fost un element important care a condus
la Crucea Raiului. Unii dintre voi o făceau de 30 de ani sau mai mult. Cineva m-a contrazis la ultima
noastră adunare pentru că eu o numesc lucrare de tărâm. Ei au spus: 'Ei bine, nu, nu este cu adevărat
muncă. O facem cu un motiv, și totul este plin de bucurie și fericire'. Puteți să-i spuneți cum vreți, dar a fost
muncă pentru om. A avut un tribut pentru aceia dintre voi care o făceau, pentru că o parte din
conștiința voastră umană era literalmente în celelalte tărâmuri făcând munca. Au existat multe
sacrificii din partea eului vostru uman."
Poate fi munca în tărâmuri doar o scuză pentru un comportament rău sau pentru că nu realizezi prea multe
în viață? Întrebarea a apărut în timpul atelierelor recente. Cu siguranță că ar putea fi, dar pentru Shaumbra
cu care am vorbit și pentru postările pe care le-am văzut în social media, este o explicație profund valabilă,
mai degrabă decât o scuză. Reacțiile lor au fost mai degrabă de genul: "Uau, în sfârșit înțeleg!" decât
"Trebuie să fi fost un Lucrător al Tărâmului, pentru că viața mea este un dezastru". Cu doar câteva excepții
minore, nu am observat niciun makyo legat de munca în tărâm. Fie că o înțelegi și te identifici cu ea, fie că
nu.
Adamus a pus întrebarea retorică: "De ce nu am vorbit despre Lucrătorii Tărâmului acum cinci sau zece
ani?" și apoi și-a răspuns la propria întrebare: "Este foarte, foarte provocator. Este singuratic. Nu sunteți
conștienți de asta cât timp sunteți încă aici, pe Pământ. Nu era ceva despre care puteam vorbi înainte de
asta, pentru că ar fi perturbat un echilibru. Să spunem că am vorbit despre asta acum cinci ani. Toată
lumea ar fi pretins că este un Lucrător al Tărâmului. Exista un acord de a nu dezvălui acest lucru, un acord
conform căruia ați face munca în liniște în celelalte tărâmuri și ați încerca să trăiți o viață aici, pe această
planetă. Stresul emoțional și confuzia erau enorme. Dar voi sunteți o gașcă inimoasă și ați spus: "Pot să
o fac". Pot să mi-o asum. Nu este nicio problemă. Acesta este lucrul pentru care m-am pregătit, timp de
multe vieți'".
Adamus a vorbit mai în detaliu despre ceea ce au făcut Lucrătorii de pe Tărâm în toți acești ani. "Conceptul
general a fost destul de simplu. Era echivalent cu a fi un om care stătea pe o bancă și își radia lumina, dar
Lucrătorii Tărâmului au intrat în conștiința de masă în sine. Conștiința de masă este ca un nor mare care
înconjoară Pământul. Fiecare gând uman, fiecare experiență umană, fiecare experiență umană, totul se
află în conștiința de masă. Voi v-ați dus acolo ca Lucrători ai Tărâmului și ideea era să stați pe bancă în
mijlocul conștiinței de masă. Ați intrat direct în ea și v-ați parcat fundul și v-ați radiat lumina. Destul de
simplu. Adică, cine nu ar putea face asta?! Destul de simplu, până când începeți să simțiți totul în conștiința
de masă. Conștiința de masă se construiește și crește și devine și mai densă. Nu e ca și cum ar exista o
mașină acolo sus care să o curețe și să o scuipe ca pe o energie frumoasă și curată. Și vă puteți imagina,
de-a lungul eonilor de timp cu oameni pe Pământ, cum s-a acumulat acel nor de conștiință de masă.
"Ați început să realizați cât de dens era. Era o povară. Și atunci ce ați făcut? În loc să stați pe bancă și să
vă radiați lumina, ați început să absorbiți acele energii ca fiind ale voastre. Ați simțit că, pentru a face
această muncă în mod eficient, era important să vă scufundați în acele energii care chiar nu erau ale
voastre, fie că era vorba de energii de lipsă de abundență sau de probleme de sănătate sau doar de lupta
cu demonii, că trebuia să vă scufundați și să vă străluciți lumina în același timp. Acest lucru poate fi
copleșitor. Este diferit atunci când recunoașteți: "Aceasta este o energie exterioară. Aceasta nu este treaba
mea'. Dar odată ce începi să intri în jocul de a te lăsa să te scufunzi și chiar să crezi că este al tău, chiar și
într-o mică măsură, atunci este foarte greu să ieși, pentru că ți le asumi ca fiind ale tale."
Adamus a continuat: "Iată-ne acum, la doar o lună și ceva după Heaven's Cross. Mulți Lucrători ai
Tărâmului sunt obosiți după munca lor profundă. Ei se întreabă dacă a avut vreun impact, deoarece nu văd
nicio schimbare imediată în lume. Ceea ce ei nu văd încă este că noua lumină a activat sămânța conștiinței
lui Hristos care a fost plantată cu peste 2000 de ani în urmă. Sămânța a fost adânc înfiptă în conștiința
maselor și acum va începe să germineze. Apoi, într-o zi, foarte curând - bum!" - sămânța va ieși la
suprafață și totul se va schimba."

Subiectul Lucrătorilor de pe Tărâm ar putea fi un fascinant film științifico-fantastic. Actorii principali

(Shaumbra) duc vieți duble, una ca oameni care intră în Realizare pe Pământ, iar cealaltă strălucind cu
lumina lor în adâncul conștiinței de masă și în celelalte tărâmuri pentru a ajuta la producerea Apocalipsei.
Ziua, ei duc o viață relativ liniștită și lăuntrică printre moguli, dar noaptea își pun aripile și se aventurează în
celelalte tărâmuri. Ei își strălucesc lumina în unele dintre cele mai dificile locuri, pretinzând chiar că este
vorba de propria lor realitate pentru a ajuta la transmutarea vechilor energii.
Scena finală a filmului îi arată pe personajul care se întoarce în casa lor la răsăritul soarelui într-o
dimineață. Se uită la sinele lor uman care încă doarme adânc în pat. În curând, omul se va trezi la o nouă
zi, dar Lucrătorul din Tărâm știe că astăzi va fi diferit. Munca este gata acum. Este doar o chestiune de timp
până când noua lumină va începe să schimbe totul pe planetă. Lucrătorul Tărâmului zâmbește, știind că
omul nu realizează încă impactul a ceea ce a fost făcut. Omul este încă foarte obosit și dezorientat de la
lunga încercare, dar Lucrătorul Tărâmului știe că acest lucru va trece în curând. În această scenă finală,
Lucrătorul din Tărâm își scoate aripile și, în loc să le agațe în cârligul obișnuit de la intrare, Lucrătorul din
Tărâm șterge nisipul de pe aripi și le pune cu grijă într-o cutie de depozitare pe care o închide cu bandă
adezivă. Apoi pune o etichetă pe cutie - "Misiune îndeplinită" - înainte de a se strecura în pat cu sinele ei
uman.