BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

1. Alcătuirea corpului uman:

-topografia organelor si a sistemelor de organe – planuri si raporturi
anatomice Corpul uman este tridimensional si prezinta 3 axe si 3 planuri:
AXE:
a) axul longitudinal = al lumgimii (imparte corpul in polul superior/cranial si polul
inferior/caudal); b) axul sagital = al grosimii (imparte corpul in pol anterior/ventral si pol
posterior/dorsal); c) axul transversal = al latimii (imparte corpul in pol drept si pol stang).
PLANURI:
a) Planul frontal (paralel cu fruntea):
-imparte corpul in partea anterioara/ventrala si partea posterioara/dorsala;
-trece prin axul longitudinal si transversal.

b) Planul sagital (perpendicular pe planul frontal):

-imparte corpul in dreapta si stanga;
-trce prin axul longitudinal si sagital;
-daca planul sagital trece prin linia mediana, se numeste plan mediosagital sau plan al simetriei
bilaterale.

c) Planul transversal = planul metameriei corpului:

-imparte corpul in superior si inferior;
-trece prin axul sagital si transversal;
-metamerie = dispunere paralela.

2. Functiile fundamentale ale organismului uman:

2.1. Functiile de relatie
• SISTEMUL NERVOS:
-clasificarea sistemului nervos d.p.d.v. topografic si functional:
a) D.p.d.v. functional:
-sistem nervos somatic (SNS) al vietii de relatie, controleaza miscarea organismului; Prof. ȘANDOR

MIHAELA-ADELA Pag. 1
BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

-sistem nervos vegetativ (SNV) controleaza activitatea organelor interne; este de doua tipuri: simpatic
si parasimpatic.
b) D.p.d.v. topografic:
-sistem nervos central (SNC) cu măduva spinării și encefal;
-sistem nervos periferic (SNP) cu nervi (spinali si cranieni) și ganglionii de pe traseul lor.

-sistemul nervos somatic: functia reflexa – actul reflex, functia de conducere – clasificarea cailor
de conducere si rolul acestora
• Functia reflexa se realizează prin substanța cenușie.
actul reflex = mecanism fundamental prin care organismul (centrul nervos) răspunde la acțiunea unui
stimul.
arcul reflex = substratul anatomic al actului reflex (format din 5 componente: receptor, cale aferentă,
centrul
de comandă, cale eferentă, efector):

RECEPTORUL- preia stimulii și transformă energia lor în impuls nervos;

CALEA AFERENTĂ- formată din neuroni senzitivi, conduce informații spre centrul nervos;
CENTRUL NERVOS- localizat în SNC (măduva spinării sau encefal), sediul reflexului; CALEA
EFERENTĂ- formată din neuroni motori, conduce comanda spre organul efector; EFECTORUL-
cel care execută comanda: mușchi striați (SNS), mușchi netezi sau glande (SNV) Reflexe
somatice: reflexul rotulian, ahilean, reflexe de aparare)- cu sediul în măduva spinării
masticație, deglutiție, tuse, strănut- cu sediul în encefal (trunchiul cerebral) Reflexe
vegetative: lacrimal, salivar, secretorii digestive, micțiune, defecație, sexuale

• Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba organizata sub forma de cai de conducere
lungi (ascendente – ale sensibilitatii si descendente – ale motoritatii) si scurte (de asociatie).

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 2

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ
Căile lungi: ascendete – ale sensibilitatii
Tipul sensibilitatii Sensibilitatea Fasciculul

Exteroceptivă Tactilă grosieră (protopatică) Fasciculul spinotalamic anterior

Termică si dureroasă Fasciculul spinotalamic lateral

Tactilă fină (epicritică) Fasciculul spinobulbar

Proprioceptivă Constientă (kinestezică- simțul Fasciculele spinobulbare

mișcării și al poziției în spațiu)

Inconstientă (de control a Fasciculele spinocerebeloase

mișcării)

Interoceptivă Viscerală Fasciculul spinotalamic anterior si

lateral

Descendente – ale motilității, duc comenzi spre efectori, dormate din calea sistemului piramidal și
calea sistemului extrapiramidal.
-sistemul nervos vegetativ – clasificare, efecte ale stimularii simpaticului si parasimpaticului
Clasificarea SNV: simpatic si parasimpatic
- sistemul nervos vegetativ SIMPATIC-acționează în situații neobișnuite ale vieții (frică, furie) și pune
organismal în starea de ”fugă sau luptă”;
-sistemul nervos vegetativ PARASIMPATIC- acționează în situațiile normale, obișnuite, ale vieții.
Organ Efecte ale stimularii simpaticului Efecte ale stimularii
parasimpaticului

Inima cardioaccelerator cardioinhibitor

Ochiul pupilodilatator pupiloinhibitor

Sistemul digestiv inhiba secretiile digestive stimuleaza secretiile digestive

(stomacul)

Comparație între SNS și SNV:

 asemănări:
-ambele exercită funcții de coordonare și control
-ambele funcțonează pe baza actului reflex, cu substrat anatomic arcul reflex

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 3

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

deosebiri:
-în cazul SNS-efectorii sunt mușchi striați, în timp ce cazul SNV-efectorii sunt mușchi netezi sau glande;
- calea eferentă a reflexului vegetativ are ganglioni pe traseu, în timp ce calea eferentă a reflexului
somatic nu are ganglioni pe traseu;
-notiuni elementare de igiena si patologie: meningita, coma, hemoragii cerebrale
Boala Cauza Manifestare Prevenire

Meningita -infectioasa -dureri de cap -respectarea regulilor

(cefalee) de igiena
-fotofobie

Coma -traumatism -pierderea -adoptarea unui stil

-accident vascular cunostintei de viata sanatos
cerebral

Hemoragiile -hipertensiune -dureri de cap -evitarea stresului

cerebrale arteriala -coma -alimentatie
-aterosceroza -paralizie corecta -evitarea
sedentarismului

• ANALIZATORII:
-segmentele unui analizator
Orice analizator contine 3 segmente: segmentul periferic, segmentul intermediar si segmentul central.
Segmentul periferic Segmentul intermediar Segmentul central

-contine receptori, care sunt -se mai numeste si calea de -localizat la nivelul scoartei
structuri specializate in conducere cerebrale in neocortexul senzitiv
preluarea stimulilor si -e format din 3 sau 4 unde sunt ariile senzitivo
transformarea energiei (pentru auz) neuroni senzoriale
stimulilor in potential de senzitivi -reprezinta locul (sediul)
actiune -face legatura intre formarii senzatiilor
-se gaseste la nivelul segmentul periferic si cel
organelor de simt central
 -fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat
Analizatoru Segmentul periferic Segmentul Segmentul central
l intermediar

Vizual -receptorii: celule cu conuri pentru vedere

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 4

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ
diurnă, cromatică si celule cu bastonașe calea optică, -localizat in aria vizuala
pentru vederea nocturnă, acromatică (alb ce are pe din lobul occipital al
negru) traseu emisferelor cerebrale;
-atât celulele cu conuri, cât și celulele cu 3 neuroni -este sediul formării
bastonașe conțin pigmenți vizuali; senzației vizuale;
-preiau stimuli luminosi;
-se găsesc la nivelul retinei;

Auditiv -receptorii: celule epiteliale ciliate, Reprezentat -in aria auditiva (acustica)
localizate in organul CORTI din urechea de calea din lobul temporal al
internă; acustică, ce emisferelor cerebrale;
are pe traseu -este sediul formării
-preiau stimuli acustici 4 neuroni senzației acustice;

Vestibular -receptorii: celule epiteliale ciliate, Reprezentat -in aria vestibulara din
localizați in maculele si ampulele din de calea lobul temporal al
urechea interna; -preiau stimuli legati de vestibulară, emisferelor cerebrale
echilibru(mișcările capului și corpului) ce are pe -este sediul formării
traseu 3 senzației vestibulare
neuroni

Cutanat -receptorii: de mai multe tipuri, localizati Reprezentat -in aria somestezica din
in piele ; de calea lobul parietal
-ex: sensibilității: --este sediul formării
-tactili (discurile Merkel, corpusculii -tactile senzației tactile, termice
Meissner), -termice și dureroase.
-termici (corpusculuii Krause – pentru -dureroasă,
rece; corpusculii Ruffini – pentru cald), formate din 3
-dureroși (terminatii nervoase libere) neuroni

-notiuni elementare de igiena si patologie: herpes, cataracta, glaucon, conjunctivita, otita.

 Boala Cauza Manifestare Prevenire

Cataracta -infectii -pierderea gradata -respectarea regulilor

-traumatisme sau completa a de igiena
-inaintare in varsta acuitatii vizuale -alimentatie
sanatoasa -evitarea
Glaucomul -drenarea -pierderea vederii frigului
(cresterea presiunii necorespunzatoare
intraoculare) a umoarei apoase

Conjunctivita -alergii -inflamatii ale

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 5

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ
-infectioasa mucoasei
-traumatice conjunctivale

Otita (medie, -amigdalita -durere la nivelul

externa, interna) -raceala urechii medii
-ruperea
membranei
timpanice

Herpes -virala -ulceratie -stil de viata sănătos

• GLANDELE ENDOCRINE:
-topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiza, tiroida, pancreas, suprarenale, gonade
Hormonii = substanțe organice (proteine/lipide) fiind produși de glandele endocrine, eliberați
în sânge și transportați la diferite organe, numite organe “țintă” pentru a regla activitatea lor.
Hipofiza, prin lobul anterior, secretă hormoni glandulotropi (TSH, ACTH, FSH, LH),care sunt
eliberați în sânge și transportați la glandele endocrine (TIROIDĂ, /corticosuprarenala/GONADE-ovare și
testicule), pentru a stimule secretia lor.
Glanda Topografia Hormoni

Hipofiza -la baza creierului, în șaua 1. Lobul anterior:

turcească a osului sfenoid
-h. glandulotropi: ACTH, TSH, FSH, LH
-h. nonglandulotropi: STH, prolactina
2. Lobul intremediar: MSH
3. Lobul posterior: NU secretă hormoni, dar
depozitează și eliberează în sânge ADH și
oxitocina sectretate de hipotalamus
 Tiroida -în partea anterioară a gâtului -T3 (triiodotironina)
-T4 (tiroxina)
-calcitonina

Pancreasul -în cavitatea abdominală, -insulina (h. hipoglicemiant)

transversal, între duoden și -glucagonul (h. hiperglicemiant)
splină

Suprarenale -la polul superior al rinichilor -CSR (corticosuprarenala) – secretă

mineralocorticoizi (ex: aldosteronul),
glucocorticoizi (ex: cortizolul) si sexosteroizi -MSR
(medulosuprarenala) – adrenalina si
nonadrenalina

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 6

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ
Gonade -ovarele – in cavitatea -h. sexuali feminini: estrogenul si
abdominala progesteronul -h. sexuali masculini:
-testiculele – in zona inghinala testosteronul

-disfunctii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boala Basedow-Graves, mixedem,
nanism tiroidian, gușa endemică, diabet zaharat)
Disfunctii: hiposecretie (↓) si hipersecretie (↑) => apar diferite afectiuni endocrine
HIPOFIZA (STH – h. somatotrop/de creștere + ADH – h. antidiuretic/vasopresina = conserva apa in
corp):

1) Hiposecretia de STH:
-în copilărie = nanism hipofizar (piticism): afectează dezvoltarea somatică, talie redusă (< 1.20m), corp
proporțional dezvoltat, intelect normal.
2) Hipersecretia de STH:
-în copilarie = gigantism: talie de peste 2.2m, oase fragile, articulații instabile;
-la adult = acromegalie: creșterea extremităților corpului și creșterea în volum a viscerelor.

3) Hiposecreția de ADH:
-ADH-ul e secretat de hipotalamus, e depozitat și eliberat în sânge de câtre
hipofiză; -conservă apa în corp;
-hiposecreția de ADH/eliberare deficitară de către neurohipofiză detremină apariția diabetul insipid
care se manifestă prin: pierderi mari de apă prin urină (≈20L/24h) și demineralizarea organismului.
 TIROIDA (T3, T4):
1) Hiposecreția:
-în copilărie = nanism tiroidian (cretinism): talia e redusă, corp disproporțional, intelect redus; = gușa
endemică: apare datorită lipsei iodului din alimentație si se manifestă prin : mărirea în volum a
glandei.
=>e redusă atât dezvoltarea somatică cât și cea intelectuală.
-la adult = mixedem: arderile celulare sunt lente, oboseală accentuată, senzație permanentă de frig,
piele uscată și îngroșată, apar deficiențe de memorie, concentrare, atenție.

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 7

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

2) Hipersecreția:
- boala Basedow-Graves: arderile celulare sunt rapide, iritabilitate, nevrozitate, piele caldă și umedă,
gușa exoftalmică și ochi exoftalmici.

PANCREASUL ENDOCRIN:
1) Hiposecreția:
-în urma hiposecreției de insulină (=h. hipoglicemiant) apare diabetul zaharat care are ca manifestări :
hiperglicemia, poliuria (pierderea de apă prin urină), polidipsia (senzația de sete), polifagia (mănâncă
mult) și scăderi în greutate.

• SISTEMUL OSOS:
-scheletul – alcatuire, rol, cresterea in lungime si in grosime a oaselor
Scheletul e format din totalitatea oaselor + articulatiile dintre ele.

a) Scheletul capului:
neurocraniul (8 oase) viscerocraniul (14 oase)
 oase perechi : oase perechi:
• parietale oase nazale
• temporal cornete nazale
oase lacrimale
zigomatice
maxilare
palatine
oase neperechi: oase neperechi:
• frontal mandibula
• occipital vomerul
• etmoid
• sfenoid

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 8

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

b) Scheletul trunchiului: format din vertebre, coaste și stern.

-vertebre dispuse in 5 regiuni: cervicala (7), toracala (12), lombara (5), sacrala (5), coccigiana (4-5);
-coastele: 12 perechi -dintre care primele 7 perechi se numesc adevarate (se articuleaza direct cu ster
nul), urmatoarele 3 perechi se numesc false (se articuleaza cu sternul prin intermediul costei 7), iar
ultimele două se numesc flotante (nu se articuleaza cu sternul);
-sternul: os lat format din manubriu, corp si apendice xifoid.
cutia toracica = vertebtele toracale (12) + coaste + stern
c) Scheletul membrelor:
-membrul superior este legat de trunchi prin centura scapulară , formată din clavicula și omoplat,
iar membrul inferior prin centura pelviană – formată din osul coxal .
Regiune Membru superior liber Regiune Membru inferior
(oase) liber (oase)

Braț -humerus -coapsă -femurul

Antebraț -radius -gambă -tibie

-ulna -peroneu

Mână -carpiene (8) -picior -tarsiene (7)

-metacarpiene (5) -metatarsiene (5)
 -falange (14) -falange (14)

Desi genunchiul nu este o regiune a membrului inferior liber, acesta prezinta un os numit
rotula.
Rolul oaselor: miscare, sustinere, protectie, depozit de minerale (Ca, Mg, P), rol antitoxic, sediul
formarii hematopoezei (=celulele sangvine).

Cresterea oaselor:
-în lungime: pe seama cartilajelor de crestere diafizo-epifizare;
-în grosime: pe seama periostului.

-notiuni elementare de igiena si patologie: deformari, fractura, entorse, luxatii

Boala Cauza Manifestare Prevenire

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 9

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ
Deformari (lordoze, -pozitie defectuoasa -fragilitate a oaselor -evitarea
scolioze, cifoze) sedentarismulu
-alimentatie
Fractura -fisurarea oaselor -durere in zona sanatoasa, bogata in
fracturii, in Ca, pentru ca oasele
Entorsa -intinderi ale articulatie sa fie rezistente
tendoa nelor si
ligamentelor

Luxatii -deplasarea oaselor

din articulatii

• SISTEMUL MUSCULAR:
-muschi scheletici: principalele grupe, tipuri de contractii
Principalele grupe de muschi scheletici:
Muchii capului Muschii gatului Muschii Muschii membrelor
trunchiului

-muschii mimicii ex: m. -m. spatelui si Membrul superior Membrul

(ex: m. frontal, sternocleidomastoidia ai cefei (ex: m. inferior
m. zigomatic,m. n, m. hioidian, m. trapez, marele
sprâncenos) scaleni, m. pielos al dorsal) -m. umărului (ex: -m. bazinului
-muschii gatului -m. toracelui deltoid) (ex: m. fesieri)
masticator (ex: (ex: m. -m. bratului (ex: -m. coapsei
m. maseter) pectoral, m. biceps si triceps (ex: m. croitor,
dintati) brahial) cvadrice ps,
-m.abdominal -m. antebratului/ biceps
i (ex: m.drept mainii (ex: m. flexori femural) -m.
abdominal,m. si extensori ai gambei (ex:
oblici) antebratului/mainii) m. triceps
sural,
peronier)
-m. piciorului
(ex: m. flexori
si extensori)

cvadriceps = cel mai voluminos muschi al corpului croitor = cel mai lung muschi al corpului

Tipuri de contractii (se caracterizeaza prin lungime si tonus muscular):

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 10

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

1) Izotonice: tonusul ramâne constant, lungimea se modifică (muschiul se contractă), produc mișcare
(lucru mecanic), caracterizează mușchii membrelor;
2) Izometrice: lungimea ramâne constantă, tonusul variază, nu produc mișcare (lucru mecanic), carac
terizează musculatura posturală.

-notiuni elementare de igiena si patologie: oboseala musculara, intinderi si rupturi musculare

Boala Cauza Manifestare Prevenire

Oboseala -suprasolicitarea -dureri musculare -încălzirea mușchilor

musculara mus chiului fără îna-inte de efort
antrena -evitarea
ment/încălzire sedentarismului
preala bilă

Intinderi -traumatism

Rupturi musculare
 2.2. Functiile de nutritie
• DIGESTIA SI ABSORBTIA:
-transformari fizico-chimice ale alimentelor in tubul digestiv; absorbtia intestinala
Sistemul digestiv = tubul digestiv (cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestinul subtire <
duoden, jejun si ileon = absorbtie >, intestinul gros) + glande anexe (glande salivare → saliva; ficatul →
bila/sucul biliar; pancreasul → sucul pancreatic).
Digestia = un proces complex, care constă în totalitatea transformărilor mecanice (mărunțire),
fizice (impregnare cu sucuri digestive și dizolvare) si chimice (descompuneri chimice, enzimatice) prin
care alimentele complexe sunt transformate în produsi simpli (=nutrimente), ușor de absorbit de către
sânge și limfă.

Glucide = enzime glicolitice Proteine = enzime Lipide = enzime lipolitice

proteolitice

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 11

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

-enzimele se gasesc în toate sucurile digestive, cu excepția bilei (sucului biliar)

alimente complexe = glucide + proteine + lipide + apa, saruri minerale, vitamine =>
=>monozaharide + AA + AG + glicerol
Digestia se realizeaza in 3 etape:
1) Digestia bucală:
-se realizează în cavitatea bucală, unde au loc:
• masticația-implică transformări mecanice (mărunțire), se realizează cu ajutorul limbii și a
dinților;
• vărsarea salivei produsă de glandele salivare (glande anexe ale tubului digestiv), care inițiază
 transformările fizice (impregnarea cu salivă) si chimice (transformarea amidonului preparat în
dizaharide cu ajutorul amilazei salivare);
• deglutiția- trecerea bolului alimentar, rezultat în urma digestiei bucale, în stomac; 2)
Digestia gastrica:
-se desfășoară în stomac, unde au loc:
• activitati motorii – datorate mușchilor netezi din strctura stomacului, cu rol de a amesteca
continu
tul cu sucul gastric (favorizand digestia chimica) si de a evacua chimul gastric în duoden;
• activitati secretorii: secreta sucul gastric (conține HCl, enzime, apă, mucus); Digestia
chimică presupune:
- digestia proteinelor (cu ajutorul enzimelor:pepsină, gelatinază) si digestia lipidelor (cu ajutorul lipazei
gastrice);
-în stomac au loc și procese de absorbtie;
-în urma digestiei gastrice rezulta chimul gastric care va trece în duoden.

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 12

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

3) Digestia intestinală:
-în duoden exista o activitate motorie si o activitate secretorie => sucul intestinal; -la acest nivel se
varsaă: bila (produsă de ficat) si sucul pancreatic (pancreasul exocrin); -! bila este lipsită de enzime,
dar ajuta la digestia lipidelor - prin emulsionarea lipidelor si activarea lipazelor;
-sucul intestinal și sucul pancreatic sunt cele mai bogate în enzime;
-sucul pancreatic contine enzime: glicolitice (ex: amilaza pancreatică), proteolitice (ex: tripsina,
chemotripsina, carboxipeptidaza, elastaza) si lipolitice (ex: lipaza pancreatică);
-sucul intestinal contine enzime: glicolitice (ex: dizaharidaze), proteolitice (ex: proteaze) si lipolitice (ex:
lipaza intestinală).
În urma digestiei, au rezultata produși finali:
• din glucide - monozaharide
• din proteine - aminoacizi
• din lipide -aczi grași și glicerol

Absorbția nutrimentelor
Produșii finali ai digestiei (monozaharide, aminoacizi, acizi grași și glicerol), împreună cu apa,
sărurile minerale și vitaminele, sunt absorbiți în sânge sau limfă, la nivelul stomacului, colonului și in
 cea mai mare parte la nivelul intestinului subtire (jejun și ileon), acesta prezentând ca adaptare
structurală, vilozitățile intestinale!
Absorbtia se face prin mecanisme pasive (fără consum de energie) si active (cu consum de
energie).
După ce au fost absorbiți, produșii finali ai digestiei vor fi transportați spre toate celulele
organismului.

Fiziologia intestinului gros

Produsii nedigerati, nedigerabili sau nefolositori ajung în intestinul gros, unde suferă procese
de fermentație și putrefactie. La nivelul colonului se absoarbe apă și unele minerale.

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 13

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

În urma acestor procese rezultă materiile fecale, care se vor acumula în rect și apoi vor fi
eliminate din organism prin procesul numit defecatie.
-notiuni elementare de igiena si patologie: caria dentara, somatita, pancreatita, ciroza hepatica, litiaza
biliara, enterocolitele
Boala Cauza Manifestare Prevenire

Caria dentara -depunerea placii -durere de dinti -respectarea

bac-teriene regulilor de
igiena
Somatita -afectiune a -durere a mucoasei bucale -alimentatie
mucoasei bucale sanatoasa
(=afta) -evitatea excesului
de alcool, tutun,
Pancreatita -pietre la fiere -durere la nivelul pancreasului
cafea,
neeliminate
medicamente
Ciroza hepatica -consum excesiv de -durere la nivelul ficatului
al-cool, tutun, cafea,
me-dicamente

Litiaza biliara -alimentatie -durere la nivelul vezicii biliare

neadecva-ta
-metabilosm
deficitar

Enterocolite -toxiinfectii -durere la nivelul intestinului

alimentare subtire si cel gros
• SISTEMUL CIRCULATOR:
-grupele sangvine
Grupele sangvine Aglutinogene = antigene (pe Aglutinine = anticorpi (in
hematii) sange)

0 - α si β

A A β

B B α

AB A si B -

Schema compatibilității sangvine:

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 14

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE
UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

Imunitate
Imunitatea reprezintă capacitatea organismului de a recunoaște și neutraliza particulele sau
celulele străine organismului.
Se bazează pe reacția antigen-anticorp (substanțe chimice străine organismului - substanțe
chimice produse de organism) si poate fi:
1) Imunitate înnăscută= nespecifică:
-e caracteristică speciei;
-e genetică și se poate face prin mecanisme celulare (ex: fagocitoza) sau prin mecanisme umorale =
prin diferite secreții (ex: HCl din sucul gastric).
2) Imunitate dobandită:
 -e caracteristică indivizior;
-poate fi: -dobândita natural -prin mecanisme pasive (anticorpii din laptele matern care dau imunitate
copilului) sau prin mecanisme active (în urma contactului cu microbul sau în urma bolii); -dobândită
artificial: pasiv (seroterapie = administrare de anticorpi) sau activ (vaccinoterapie = vaccinul contine
microbul viu sau mort).

-activitatea cardiaca: parametrii functionali (frecventa cardiaca, debit cardiac, tensiune arteria-la, puls
arterial)
1) Frecventa cardiaca (Fc): reprezinta numărul de bătăi (sistole) pe minut
(ex: 70 bătăi/min în repaus și ≈150 bătăi/min la efort).
2) Debitul cardiac (Dc): reprezintă volumul de sânge pompat de inimă în corp într-un minut.
Dc = Fc • Ds (ex: 70 • 80 ml = 5600 ml = 5,6 L/min sânge în repaus)
3) Tensiunea arteriala (T.A.): reprezintă forța exercitată de coloana de sânge asupra pereților vaselor
(arterelor) prin care circulă;

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 15

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

-maxima = sistolică (ex: 120 mm Hg);

-minima = diastolică (ex: 70 mm Hg)
T.A. = 120/70 mm Hg
-dacă tensiunea crește -apare hipertensiune (HTA), iar dacă scade apare hipotensiune (hTA).
4) Pulsul arterial: reprezinta distensia pereților atriali ca urmare a evacuării bruște a sângelui din
ventriculul stâng (aortă) și se măsoară comprimând o arteră pe un plan dur.
-marea si mica circulatie
 Marea circulatie (inima → tesuturi inimă) = circulatia sistemică:

Mica circulatie (inima → plamâni

inimă ) = circulatie pulmonară

-în Adr săngele vine din VC cu CO2, in Astg sangele vine din VP cu O2;
-din Vdr sangele pleaca in AP cu CO2, din Vstg sangele pleaca in AA cu O2.

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 16

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

-notiuni elementare de igiena si patologie: cardiopatie ischemica, hemoragii interne si externe,

leucemii, anemii
Boala Cauza Manifestare Prevenire

Cardiopatie -ateroscleroza -durere in regiunea -alimentatie

ischemica (=depunerea de ini-mii sanatoasa -evitarea
grasimi) -senzatie de stresului
-consumul de constrictie -sedentarismului
grasimi
 Hemoragii -traumatisme -paloare -stil de viata
-leziuni -hipertensiune sanatos -evitarea
-accelerarea traumatismelor
pulsului -senzatie de
frig si transpiratie

Leucemia -genetica -stare accentuata de -alimentatie

(=cresterea de oboseala sanatoasa -stil de
leucocite/globulele -slabiciune viata sanatos
albe) -sangerare
-anemie

Anemia (=scaderea -oboseala

numarului de -ameteala
hematii)

• SISTEMUL RESPIRATOR:
-ventilatia pulmonara
1) Inspiratia = proces activ, prin care aerul pătrunde în plămâni;
-volumul cutiei toracice și a plămânului crește, muschiul diafragm + intercostali se
contractă; -presiunea intrapulmonară < presiunea atmosferică, (presiunea din plămâni
scade !) 2) Expiratia = proces pasiv, prin care aerul iese din plămâni;
-volumul cutiei toracice și a plămânului scade, muschiul diafragm + intercostali se relaxează, revin la
normal;

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 17

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

-presiunea intrapulmonară > presiunea atmosferică, (presiunea din plămâni crește

!) Respirația este un proces complex, care se desfășoară în trei etape:
1) Etapa pulmonara:
-se desfasoară în plămâni;
-dupa ventilatia pulmonara are loc un schimb de gaze respiratorii intre alveolele pulmonare si sangele
capilar (=schimb de gaze alveolar).
-în cadrul acestui schimb, oxigenul trece din alveole în sânge, iar dioxidul de carbon din sânge în
alveole;
-gazele trec prin difuziune, datorită diferențelor de presiune;
2) Etapa de transport:
 -constă in transportul gazelor respiratorii dintre plămâni și celule;
-sângele este format din plasmă și hematii, care contin hemoglobină ;
-transportul de O2: prin plasmă (dizolvat în plasma) și cu ajutorul hemoglobinei (se leaga reversibil pe
gruparea hem → HbO2 = oxihemoglobina) ;
-transportul de CO2: prin plasmă (dizolvat sau sub formă de bicarbonat) si cu ajutorul hemoglobinei
(pe gruparea amino → HbCO2 = carbaminohemoglobina).

3) Etapa tisulara (celulara):

-produce energie; și aici are loc un schimb de gaze respiratorii, între sânge și celulă (schimb de gaze
celular), tot prin difuziune, datorită diferențelor de presiune; oxigenul trece din sânge în celule, iar
dioxidul de carbon invers!
-volumele respiratorii
VC = volumul curent = 500 ml;
VIR = volumul inspirator de rezerva = 1500 ml;
VER = volumul expirator de rezerva = 1500 ml;
VR = volumul rezidual = 1500 ml;

CV = capacitatea vitala = VC + VIR + VER;

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 18

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

CPT = capacitatea pulmonara totala = CV +VR;

Frecventa respiratorie = numărul de respirații/minut = 16-18 resp/min.

Debitul respirator = frecvența respiratiei • VC = 18 • 500 = 9 L/min aer.
-notiuni elementare de igiena si patologie: gripa, fibroza pulmonara, emfizem
Boala Cauza Manifestare Prevenire

Gripa -virala -febra -calirea

-dureri musculare organismului -stil
de viata sanatos
Fibroza pulmonara -bronsita cronica -insuficienta -evitarea frigului
(=cresterea respiratorie
cantitatii de tesut -tuse
conjunctiv)
 Emfizem pulmonar
(=cresterea
cantitatii de aer)

• SISTEMUL EXCRETOR:
-formarea si eliminarea urinei
Sistemul excretor: format din:
rinichi(nefronii – se formeaza urina) + cai urinare (intrarenale: tub colectori, calice mari si mici, pelvis
renal/bazinet; extrarenale: uretere, vezica urinara, uretra; se elimina urina).
Nefronul este unitatea structurala si functionala a rinichiului.
Etapele formarii urinei:
1) Ultrafiltrarea glomerulara:
-are loc în CRM (corpusculul renal Malpighi);
-constă în trecerea plasmei din capilarele glomerulare în capsula Bowman;
-se finalizează cu producerea urinei primare/plasma deproteinizată (125ml/min =>180 L/24h).
2) Reabsorbtia tubulara: are loc în tubul urinifer, unde substanțele utile trec din lumenul tubului
urinifer in capilarele peritubulare, prin mecanisme active sau pasive;
3) Secreția tubulară: are loc în tubul urinifer, unde substanțele toxice sau în exces trec din capilarele
peritubulare in tubul urinifer =>urina finala (1,8L/24h)
Eliminarea urinei: tub colector → calice mici → calice mari → pelvis → uretere → vezica
urinara → uretra

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 19

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

-notiuni elementare de igiena si patologie: cistita, nefrita, glomerulonefrita

Boala Cauza Manifestare Prevenire

Cistita -infectioasa -febra -respectarea regulilor

-dureri de igiena
Nefrita -usturime
-mictiune cu sange
Glomerulonefrita

2.3. Functia de reproducere

• SISTEMUL REPRODUCĂTOR:
 -componente, fiziologie
Componente: gonade, căi genitale, glande anexe;
Gonadele:
-sistemul reproducator feminin: ovarele -localizate în cavitatea abdominală, care au o functie exocrină
(produce gametii = ovulele) și o funcție endocrină (produce hormoni sexuali: estrogen si progesteron);
-sistemul reproducator masculin: testiculele- localizate în zona inghinală, care au o functie exocrină
(produc spermatozoizi) și o funcție endocrină (produc hormoni sexuali: testosteron).
Caile genitale:
-sistemul reproducator feminin: trompe uterine, uter, vagin, vulva;
-sistemul reproducator masculin: canal epididimar, canal deferent, canal ejaculator, uretra, penis.
Glande anexe:
-sistemul reproducator feminin: glandele mamare;
-sistemul reproducator masculin: prostata, veziculele seminale, glanda bulbo-uretrală => lichid
spermatic.
Fiziologia sistemului reproducator consta in realizarea functiei exocrine si endocrine.
Functia exocrina consta in formarea gametilor (ovulul -produs in foliculii ovarieni si spermatozoizii
produsi in tubii seminiferi ai testiculelor).
Ovulele, prin fecundatie, vor produce celula ou (zigotul) din care se va dezvolta in timpul
sarcinii embrionul si apoi fătul. Sarcina durează 9 luni și se finalizează cu nașterea- expulzia fătului din
uter.

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 20

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

Functia endocrina consta in producerea hormonilor sexuali care stimuleaza cresterea,

dezvoltarea, aparitia caracterelor sexuale secundare si stimuleaza procesele de ovogeneza si
spermatogeneza.
Hormonii sexuali feminini sunt produsi de foliculii ovarieni, in timp ce hormonii sexuali
masculini sunt produsi de celule interstitiale (Leydig).
-sanatatea reproducerii: planificare familiala, conceptie si contraceptie, sarcina si nasterea
Sanatatea reproducerii implica o viata sexuala în siguranță, posibilitatea de a procrea precum si
libertatea de a decide când, dacă și cât de des să procreeze.
Planificarea familială reprezinta capacitatea persoanei sau a cuplului de a anticipa si de a avea
numărul dorit de copii, la momentul ales si la intervalul de timp pe care îl hotarasc singuri.
Obiectele planificarii:
-abilitatea cuplului de a decide daca si cand sa aiba copii;
 -prevenirea aparitiei unei sarcini nedorite;
-utlizarea corecta a contraceptivelor;
-prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala;
-pastrarea calitatii vietii de cuplu.
Conceptia se realizeaza dupa maturizarea sexuala si presupune fecundatia si aparitia unei sar
cini.
Contraceptia consta in evitarea aparitiei unei sarcini nedorite.
Sarcina apare in urma conceptiei sau fecundatiei si dureaza aproximativ 9 luni.
Nasterea reprezinta procesul prin care are loc expulzarea fatului din uter dupa 9 luni de sarcina.
-notiuni elementare de igiena si patologie: anexita, adenomul de prostata
Boala Cauza Manifestar Prevenire
e

Anexita (inflamarea ovarelor) -frig -durere -respectarea regulilor de

-infectii -febra igiena

Adenom de prostata (marirea -tumori -tulburari -adoptarea unui stil de

volumului prostatei) benigne de viata sanatos
-tumori mictiune
maligne

Genetica si ecologie umana – clasa XII

1. Genetica moleculara:
• ACIZII NUCLEICI:

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 21

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

-compozitia chimica
Nucleotida ADN (bicatenar) ARN (monocatenar)

Bazele azotate AG AG

TC UC

Zahar = pentoze -dezoxiriboza -riboza

Radical fosfat -P -P
 Bazele azotate sunt: purinice (adenina si guanina) si pirimidinice (citozina, tinina si
uracilul). -structura primara si secundara a ADN
ADN-ul reprezinta materialul genetic de la dezoxiribovirusuri (=virusurile care au in genomul lor
o molecula de ADN), PK (bacterii) si EK (plante, animale).
Structura: 2 lanturi polinucleotidice formate din baze azotate, pentoza si radicalul fosfat.
Prezinta:
1) O structura primara (monocatenara): reprezinta o secventa de nucleotide dintr-o catena care
codifica informatia ereditara;
2) O structura secundara (bicatenara), formata dintr-un dublu helix:
-cele doua catene sunt legate intre ele prin punti de hidrogen duble (intre A si T si invers) si triple (intre
G si C si invers);
-proprietati: -catenele sunt antiparalele (catena de ADN 3'-5' e complementara cu catena de ADN 5'-
3');
-catenele sunt complementare (se leaga prin punti de hidrogen ce unesc intotdeauna o baza
purinica de una pirimidinica).
Proprietatile ADN-ului:
a) Denaturarea – renaturarea:
denaturarea = incalzind o solutie de ADN, se rup puntile de hidrogen astfel incat ADN-ul bi devine
mono.
renaturarea = recirea solutiei treptat va determina refacerea puntilor de hidrogen astfel incat ADN-ul
mono devine bi;
= răcirea brusca a solutiei va determina aparitia si mentinerea ADN-ului monocatenar care

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 22

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

poate fi utilizat ingineria genetica in vederea obtinerii unor hibrizi.

b) Replicarea: are loc in interfaza si consta in dublarea cantitatii de ADN dupa modelul semiconservativ.

Funcțiile ADN-ului:
- funcția autocatalitică- sau replicarea (autocopierea) AND-ului
-constă în sinteza AND-ului prin replicație și se realizează după modelul semiconservativ; -
dublarea cantității de AND are loc în interfaza ciclului celular;
- funcția hetrocatalitică sau sinteza proteinelor
 - Dogma centrală a geneticii: ADN ARN PROTEINE
-Conform dogmei centrale a geneticii informația genetică se reproduce prin replicație și este
decodificată într-o protein sau enzimă specifică prin translație și transcripție;

ETAPELE SINTEZEI PROTEICE:

1. TRANSCRIPȚIA- constă în copierea informației genetice dintr-o catena de AND în ARNm cu ajutorul
enzimei numită ARN polimeraza;
2. TRANSLAȚIA- respectiv traducerea mesajului genetic, are ca rezultat transformarea unei secvențe
de nucleotide din ARNm într-o secvență de aminoacizi dintr-o moleculă de proteină;

CODUL GENETIC:
Unitățile de codificare a informației genetice sunt codonii. Un codon este alcătuit dintr-o secvență de
3 nucleotide succesive.
Caracteristicile codului genetic:
- este degenerat- fiind alcătuit din 64 de codoni și 20 de aminoacizi- un aminoacid poate fi codificat de
mai mulți codoni;
- este nesuprapus- doi codoni vecini nu au nucleotide suprapuse;
- nu are virgule sau alte semne de punctuație;
-este universal în toată lumea vie;
CODONII STOP: UAA, UAG, UGA

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 23

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

-tipuri de ARN, structura si functii

ARN-ul detine informatia genetica la ribovirusuri si are in general structura monocatenara
continand ca baze azotate purinice adenina si guanina si pirimidinice uracilul si citozina.
Tipuri de ARN: viral (structura mono sau bi) si celular (ARN mesager/transfer/ribozomal).
ARN mesager ARN transfer ARN ribozomal

Structura -monocatenar cu -monocatenar cu -monocatenar cu

lungime variabila portiuni bicatenare portiuni bicatenare dar
sub forma de frunza cu forma neregulata
de trifoi
-prezinta 2 poli: unul
pentru aminoacizi si
celalalt pentru
 codonii din ARN-ul
mesager

Functii -copiaza informatia -transporta informatia -sinteza proteinelor

genetica de pe catena (aminoacizii) la locul
de ADN sintezei proteice
(ribozomii)

• ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC: virusuri, prokariote si eukariote

Virusuri:
-material genetic = genom viral;
-format din o molecula de ADN la dezoxiribovirusuri sau o molecula de ARN la
ribovirusuri. Prokariote:
-material genetic = genom bacterian = nucleoid;
-format dintr-un cromozom (= o molecula de ADN circular si liber in citoplasma, neindividualizat); -mai
poate exista si material genetic format din plasmide (= molecule de ADN ce poarta intre 6-8 gene si
se replica independent de cromozomul bacterian).
Eukariote:
-material genetc = nucleu;
-format din mai multi cromozomi (liniari, protejati de o membrana nucleara, nucleul fiind
individualizat);
-materialul genetic extranuclear: in cloroplaste – celula vegetala; si mitocondrii – toate celulele. Prof.

ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 24

BACALAUREAT XI-XII - ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ

2. Ecologie umana:
Ecosistemul = biotop (componenta nevie) + biocenoza (componenta vie).
biotop = aer, apa, sol, roca biocenoza = plante, animale Influenta omului asupra
ecosistemelor naturale:
-pozitive: conserva/protejeaza (ex: conservarea biodiversitatii, stabilirea ariilor protejate, dezvoltare
durabila);
-negative: degradeaza/deterioreaza (ex: poluarea, fragmentarea habitatelor, supraexploatarea
resurselor, defrisari, vanat, pescuit in exces, introducerea de specii noi).

Prof. ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 25