Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Efectorul in cazul SNS vor fi muschii striati (scheletici), iar in cazul SNV vor fi muschii netezi ai viscerelor
sau glandele exocrine.
Reflexe somatice: monosinaptice (ex: reflexul rotulian, ahilean) si polisinaptice (ex: reflexe de aparare).
Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba organizata sub forma de cai de conduce-re lungi
(ascendente – ale sensibilitatii si descendente – ale motoritatii) si scurte (de asociatie).
Caile lungi: ascendete – ale sensibilitatii
Tipul sensibilitatii Sensibilitatea Fasciculul
Exteroceptiva Tactila grosiera (protopatica) Fasciculul spinotalamic anterior
Termica si dureroasa Fasciculul spinotalamic lateral
Tactila fina (epicritica) Fasciculul spinobulbar
Proprioceptiva Constienta Fasciculul spinobulbar
Inconstienta Fasciculul spinocerebelos
Interoceptiva Viscerele Fasciculul spinotalamic anterior si lateral
• ANALIZATORII:
-segmentele unui analizator
Orice analizator contine 3 segmente: segmentul periferic, segmentul intermediar si segmentul central.
Segmentul periferic Segmentul intermediar Segmentul central
-contine receptori care sunt -se mai numeste si calea de -localizat la nivelul scoartei
structuri specializate in conducere cerebrale in neocortexul
preluarea stimulilor si -e format din 3 sau 4 (pentru senzitiv unde sunt ariile
transformarea energiei auz) neuroni senzitivi senzitivo-senzoriale
stimulilor in potential de -reprezinta locul (sediul)
-face legatura intre segmentul
actiune formarii senzatiilor
periferic si cel central
-se gaseste la nivelul organelor
de simt
• GLANDELE ENDOCRINE:
-topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiza, tiroida, pancreas, suprarenale, gonade
Hormonii = substante organice (protein/lipide) fiind produsi de glandele endocrine, eliberati in sange si
transportati la diferite organe, numite organe “tinta” pentru a regla activitatea lor.
Hipofiza, prin lobul anterior, secreta hormoni glandulotropi care sunt eliberati in sange si transportati la
glandele endocrine/corticosuprarenala/tiroida/gonade si stimuleaza secretia lor.
-disfunctii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boala Basedow-Graves, mixedem,
nanism tiroidian, gusa endemica, diabet zaharat)
Disfunctii: hiposecretie (↓) si hipersecretie (↑) => apar diferite afectiuni endocrine
HIPOFIZA (STH – h. somatotrop/de crestere + ADH – h. antidiuretic/vasopresina = conserva apa in corp):
1) Hiposecretia de STH:
-in copilarie = nanism hipofizar (piticism): afecteaza dezvoltarea somatica, talie redusa (<1.20m), corp
proportional dezvoltat, intelect normal.
2) Hipersecretia de STH:
-in copilarie = gigantism: talie de peste 2.2m, oase fragile, articulatii instabile;
-la adult = acromegalie: cresterea extremitatilor corpului si cresterea in volum a viscerelor.
3) Hiposecretia de ADH:
-ADH-ul e secretat de hipotalamus, e depozitat si eliberat in sange de catre hipofiza;
-conserva apa in corp;
-hiposecretia de ADH/eliberare deficitara de catre neurohipofiza detremina aparitia diabetul insipid care
se manifesta prin: pierderi mari de apa prin urina (≈20L/24h) si demineralizarea organismului.
Desi genunchiul nu este o regiune a membrului inferior liber, acesta prezinta un os numit rotula.
Rolul oaselor: miscare, sustinere, protectie, depozit de minerale (Ca, Mg, P), rol antitoxic, sediul
formarii hematopoezei (=celulele sangvine).
Cresterea oaselor:
-in lungime: pe seama cartilajelor de crestere diafizo-epifizare;
-in grosime: pe seama periostului.
-notiuni elementare de igiena si patologie: deformari, fractura, entorse, luxatii
Boala Cauza Manifestare Prevenire
Deformari (lordoze,
-pozitie defectuoasa -fragilitate a oaselor -evitarea sedentarismului
scolioze, cifoze)
Fractura -fisurarea oaselor -alimentatie sanatoasa,
• SISTEMUL MUSCULAR:
-muschi scheletici: principalele grupe, tipuri de contractii
Principalele grupe de muschi scheletici:
Muchii capului Muschii gatului Muschii trunchiului Muschii membrelor
-muschii mimicii ex: m. strenocle- -m. spatelui si ai Membrul superior Membrul inferior
(ex: m. frontal, idomastoidian, m. cefei (ex: m. trapez,
-m. umarului (ex: -m. bazinului (ex: m.
m. zigomatic, m. hioidian, m. marele dorsal)
deltoid) fesieri)
sprancenos) scaleni, m. pielos al
-m. toracelui (ex: m.
gatului -m. bratului (ex: bi- -m. coapsei (ex: m.
-muschiul mas- pectoral, m. dintati)
ceps si triceps bra- croitor, cvadriceps,
ticator (ex: m.
-m. abdominali (ex: hial) biceps femoral)
maseter)
m. drept abdominal,
-m. antebratului/ -m. gambei (ex: m.
m. oblici)
mainii (ex: m. flexori si triceps sural, pero-
extensori ai an- nier)
tebratului/mainii)
-m. piciorului (ex: m.
flexori si extensori)
cvadriceps = cel mai voluminos muschi al corpului croitor = cel mai lung muschi al corpului
Tipuri de contractii (se caracterizeaza prin lungime si tonus muscular):
1) Izotonice: tonusul ramane constant, lungimea se modifica (muschiul se contracta), produc miscare (lucru
mecanic), caracterizeaza muschii membrelor;
2) Izometrice: lungimea ramane constanta, tonusul variaza, nu produc miscare (lucru mecanic), carac-terizeaza
musculatura posturala.
-notiuni elementare de igiena si patologie: oboseala musculara, intinderi si rupturi musculare
Boala Cauza Manifestare Prevenire
-suprasolicitarea mus-
chiului fara antrena-
Oboseala musculara -incalzirea muschilor ina-
ment/incalzire preala-
bila -dureri musculare inte de efort
• SISTEMUL CIRCULATOR:
-grupele sangvine
Grupele sangvine Aglutinogene = antigene (pe Aglutinine = anticorpi (in sange)
hematii)
0 - α si β
A A β
B B α
AB A si B -
-imunitate
Imunitatea reprezinta capacitatea organismului de a recunosate si neutraliza particulele sau celulele
straine organismului.
Se bazeaza pe reactia antigene-anticorpi (substante chimice straine organismului - substante chimice
produse de organism) si poate fi:
1) Imunitate innascuta = nespecifica:
-e caracteristica speciei;
-e genetica si se poate face prin mecanisme celulare (ex: fagocitoza) sau prin mecanisme umorale = prin diferite
secretii (ex: HCl din sucul gastric).
2) Imunitate dobandita:
-e caracteristica indivizior;
-poate fi: -dobandita natural prin mecanisme pasive (anticorpii din laptele matern care dau imunitate
copilului) sau prin mecanisme active (in urma contactului cu microbul sau in urma bolii);
-dobandita artificial: pasiv (seroterapie = injectie de anticorpi) sau activ (vaccinoterapie = vac-
cinul contine microbul viu sau mort).
-activitatea cardiaca: parametrii functionali (frecventa cardiaca, debit cardiac, tensiune arteria-la, puls
arterial)
1) Frecventa cardiaca (Fc): reprezinta numarul de batai (sistole) pe minut (ex: 70 batai/min in repaus si ≈150
batai/min la efort).
2) Debitul cardiac (Dc): reprezinta volumul de sange pompat de inima in corp intr-un minut.
Dc = Fc • Ds (ex: 70 • 80 ml = 5600 ml = 5,6 L/min sange in repaus)
3) Tensiunea arteriala (T.A.): reprezinta forta exercitata de coloana de sange asupra peretilor, vaselor
(arterelor) prin care circula;
-maxima = sistolica (ex: 120 mm Hg);
-minima = diastolica (ex: 70 mm Hg)
T.A. = 120/70 mm Hg
-daca tensiunea creste apare hipertensiune (HTA), iar daca scade apare hipotensiune (hTA).
4) Pulsul arterial: reprezinta distensia peretilor atriali ca urmare a evacuarii bruste a sangelui din ventriculul
stang (aorta) si se masoara comprimand o artera pe un plan dur.
-marea si mica circulatie
-in Adr sangele vine din VC cu O2, in Astg sangele vine din VP cu CO2;
-din Vdr sangele pleaca in AP cu CO2, din Vstg sangele pleaca in AA cu 02.
-notiuni elementare de igiena si patologie: cardiopatie ischemica, hemoragii interne si externe,
leucemii, anemii
Boala Cauza Manifestare Prevenire
-ateroscleroza -alimentatie sanatoasa
-durere in regiunea ini-
(=depunerea de
Cardiopatie ischemica mii -evitarea stresului
grasimi)
-senzatie de constrictie -sedentarismului
-consumul de grasimi
-paloare
-hipertensiune
-traumatisme -stil de viata sanatos
Hemoragii -accelerarea pulsului
-leziuni -evitarea traumatismelor
-senzatie de frig si
transpiratie
-stare accentuata de
Leucemia (=cresterea oboseala
de leucocite/globulele -slabiciune
albe) -alimentatie sanatoasa
-genetica -sangerare
-stil de viata sanatos
-anemie
Anemia (=scaderea -oboseala
numarului de hematii) -ameteala
• SISTEMUL RESPIRATOR:
-ventilatia pulmonara
1) Inspiratia = proces activ prin care aerul patrunde in plamani;
-volumul cutiei toracice si a plamanului creste, muschiul diafragm + intercostal se contracta;
-presiunea intrapulmonara < presiunea atmosferica.
2) Expiratia = proces pasiv prin care aerul iese din plamani;
-volumul cutiei toracice si a plamanului scade, muschiul diafragm + intercostal revine la normal;
-presiunea intrapulmonara > presiunea atmosferica.
-transportul gazelor
Se desfasoara in 3 etape:
1) Etapa pulmonara:
-se desfasoara in plamani;
-dupa ventilatia pulmonara se desfasoara un schimb de gaze respiratorii intre alveolele pulmonare si sangele
capilar (=schimb de gaze alveolar).
2) Etapa de transport:
-consta in transportul gazelor respiratorii dintre plamani si celule;
-sangele e format din plasma si hematii, care contin hemoglobina ;
-transportul de O2: prin plasma (dizolvat in plasma) si hemoglobina (se leaga reversibil pe gruparea hemo →
HbO2 = oxihemoglobina) ;
-transportul de CO2: pin plasma (dizolvat sau sub forma de bicarconat) si hemoglobina (pe gruparea amino →
HbCO2 = carboaminohemoglobina).
• SISTEMUL EXCRETOR:
-formarea si eliminarea urinei
Sistemul excretor: rinichi (nefronii – se formeaza urina) + cai urinare (intrarenale: tub colectori, calice
mari si mici, pelvis renal/bazinet; extrarenale: uretere, vezica urinara, uretra; se elimina urina).
Nefronul e unitatea structurala si functionala a rinichiului.
Etapele formarii urinei:
1) Ultrafiltrarea glomerulara:
-are loc in CRM (corpusculul renal Malpighi);
-consta in trecerea plasmei din capilarele glomerulare in capsula Bawman;
-se finalizeaza cu producerea urinei primare/plasma deproteinizata (125ml/min =>180 L/24h).
2) Reabsorbtia tubulara: are loc in tubul urinifer unde substantele utile trec din lumenul tubului urinifer in
capilarele peritubulare;
3) Secretia tubulara: are loc in tubul urinifer unde substantele toxice sau in exces trec din capilarele
peritubulare in tubul urinifer =>urina finala (1,8L/24h)
Eliminarea urinei: tub colector → calice mici → calice mari → pelvis → uretere → vezica urinara →
uretra
-notiuni elementare de igiena si patologie: cistita, nefrita, glomerulonefrita
Boala Cauza Manifestare Prevenire
Cistita -febra
-dureri -respectarea regulilor de
Nefrita igiena
-infectioasa -usturime
-mictiune cu sange
Glomerulonefrita
1. Genetica moleculara:
• ACIZII NUCLEICI:
-compozitia chimica
Nucleotida ADN (bicatenar) ARN (monocatenar)
Bazele azotate A G A G
T C U C
Zahar = pentoze -dezoxiriboza -riboza
Radical fosfat -P -P
Bazele azotate sunt: purinice (adenina si guanina) si pirimidinice (citozina, tinina si uracilul).
-structura primara si secundara a ADN
ADN-ul reprezinta materialul genetic de la dezoxiribovirusuri (=virusurile care au in genomul lor o
molecula de ADN), PK (bacterii) si EK (plante, animale).
Structura: 2 lanturi polinucleotidice formate din baze azotate, pentoza si radicalul fosfat.
Prezinta:
1) O structura primara (monocatenara): reprezinta o secventa de nucleotide dintr-o catena care codifica
informatia ereditara;
2) O structura secundara (bicatenara), formata dintr-un dublu helix:
-cele doua catene sunt legate intre ele prin punti de hidrogen duble (intre A si T si invers) si triple (intre G si C si
invers);
-proprietati: -catenele sunt antiparalele (catena de ADN 3'-5' e complementara cu catena de ADN 5'-3');
-catenele sunt complementare (se leaga prin punti de hidrogen ce unesc intotdeauna o
baza purinica de una pirimidinica).
Proprietatile ADN-ului:
a) Denaturarea – renaturarea:
denaturarea = incalzind o solutie de ADN, se rup puntile de hidrogen astfel incat ADN-ul bi devine mono.
renaturarea = recirea solutiei treptat va determina refacerea puntilor de hidrogen astfel incat ADN-ul
mono devine bi;
= racirea brusca a solutiei va determina aparitia si mentinerea ADN-ului monocatenar care
poate fi utilizat ingineria genetica in vederea obtinerii unor hibrizi.
b) Replicarea: are loc in interfaza si consta in dublarea cantitatii de ADN dupa modelul semiconservativ.
-tipuri de ARN, structura si functii
ARN-ul detine informatia genetica la ribovirusuri si are in general structura monocatenara continand ca
baze azotate purinice adenina si guanina si pirimidinice uracilul si citozina.
Tipuri de ARN: viral (structura mono sau bi) si celular (ARN mesager/transfer/ribozomal).
ARN mesager ARN transfer ARN ribozomal
Structura -monocatenar cu lungime -monocatenar cu portiuni -monocatenar cu portiuni
variabila bicatenare sub forma de bicatenare dar cu forma
frunza de trifoi neregulata
-prezinta 2 poli: unul
pentru aminoacizi si
celalalt pentru codonii
din ARN-ul mesager
Functii -copiaza informatia -transporta informatia -sinteza proteinelor
genetica de pe catena de (aminoacizii) la locul
ADN sintezei proteice
(ribozomii)
2. Ecologie umana:
Ecosistemul = biotop (componenta nevie) + biocenoza (componenta vie).
biotop = aer, apa, sol, roca biocenoza = plante, animale
Influenta omului asupra ecosistemelor naturale:
-pozitive: conserva/protejeaza (ex: conservarea biodiversitatii, stabilirea ariilor protejate, dezvoltare durabila);
-negative: degradeaza/deterioreaza (ex: poluarea, fragmentarea habitatelor, supraexploatarea
resurselor, defrisari, vanat, pescuit in exces, introducerea de specii noi).