UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI ȘTIINȚA

CALCULATOARELOR
SPECIALIZAREA: CALCULATOARE
ACTIVITATEA: TEMĂ

Testul Turing

Prof. Coord.: Prof. dr. Mona-Roxana SHIELDS

Student: Husu Bianca-Andreea
Anul de studii: I
Grupa: 4LF721

Brașov 2022
 Testul Turing

INTRODUCERE

Alan Turing a fost un matematician și logician de origine britanică, cu numeroase merite în domeniul matematicii,
informaticii, criptanalizei, logicii, filosofiei și biologiei. Supranumit și “părintele informaticii și al inteligenței
artificiale teoretice”[1], Turing a avut un merit deosebit în dezvoltarea informaticii.

CUPRINS

Testul Turing a fost dezvoltat de criptograful Alan Turing în 1950 cu scopul de a determina dacă comportamentul
deștept manifestat de o mașinărie se distinge față de cel uman: Pot mașinăriile să gândească?
Punctul de plecare al testului Turing a fost un test creat de Turing ce propunea o idee clasică de “joc de
petrecere”[2]. Numit “jocul imitației”, acesta era un joc cu trei jucători: jucătorul A este bărbat, jucătorul B este
femeie şi jucătorul C poate avea orice sex( judecătorul). Judecătorul nu-i poate vedea pe ceilalți doi jucători, putând
comunica cu ei prin mesaje text. Jucătorul C pune întrebări jucatorilor A şi B încercând să descopere care dintre ei
este bărbat şi care este femeie. Jucătorul A trebuie să-l înșele pe judecător să ia decizia greşită, iar jucătorul B îl
ajută pe C să ia decizia corectă. Alan Turing aduce o modificare testului inițial, introducând o maşinărie să joace
rolul jucătorului A, astfel conturându-se testul Turing. Testul Turing lasă însă un semn de întrebare: judecătorul va
lua o decizie greșită la fel de frecvent ca atunci când îl înșela un om, sau mai rar.
În anii 50 Turing [2] a estimat că pâna în anul 2000 mașinăriile vor putea păcăli oamenii să creadă că ei
conversează cu alţi oameni, în proportie de cel puţin 30% din situaţiile testate astfel încât acestea să poata fii numite
“mașinări gănditoare [3].
O inovație în acest domeniu a fost realizată în data de 7 iunie 2014, Eugene Goostman [2], un chatbot ucrainean a
convins în proporție de 33% juraţii de la Royal Society din Londra că era un om. Teoretic, acesta a trecut testul
Turing dar, acest test nu a fost pe deplin recunoscut. Profesori de la Universitatea din Reading, locul unde s-a
desfășurat testul au contestat reușita lui Eugene prin faptul că întrebările şi temele de discuție au fost definite înainte
de conversaţie. Profesorul Noel Sharkey, specialist în tehnologie robotică şi inteligență artificială a declarat că
realizarea este impresionantă, dar că robotul trişează, având doar 13 ani şi fiind din Ucraina, astfel impunându-și
limitări.
O altă realizare importantă în domeniu este reprezentată de Google Duplex [2], o tehnologie nou apărută( 8 mai
2018), ce are ca scop interacțiunea om-calculator printr-un limbaj natural, plastic. Google Duplex poate purta o
discuție naturală cu oamenii, având ca țel rezolvarea unor sarcini tipice, spre exemplu programarea unor întâlniri.
Marea inovație a lui Duplex a fost lipsa de robocitate, plasticitatea limbajului, încurcăturile tipic umane, ticurile( de
exemplu, “hmm” și “uh”-uri) și capacitatea de înțelegere, interacțiune, sincronizare, și vorbire. Totuși, inginerii
Google l-au “învățat” pe Duplex doar pentru anumite domenii și teme de discuții, deci “ar putea fi prins pe picior
greșit” la testul Turing. Alan Turing în dezvoltarea testului Turing nu a luat în calcul sistemele vocale, gândindu-se
doar la cele text.
La 30 de ani distanță de la crearea testului Turing, filozoful american John Searle [4] redactează o critică la adresa
relevanței testului Turing printr-un alt experiment, intitulat “camera chinezească”. Inteligența Artificială, din punctul
lui de vedere, se reduce doar la simularea înțelegerii aptitudinii de a vorbi chineză, nu va putea să înțeleagă niciodată
cu adevărat subtilitățile limbii (amplu criticat, de altfel, în literatura de specialitate). Conform lui Searle, o mașinărie
care nu poate fi distinsă de om, nu indica cert capacitatea unei mașinării de a gândi singură sau abilitatea acesteia de
a imita comportamentul uman.

Brașov 2022
 CONCLUZIE

Testul Turing a reprezentat un mare progres în dezvoltarea tehnologiei și a inteligenței artificiale, printr-un
exercițiu simplu determinându-se capacitatea de gândire a unei mașinării. Contemporan: chatbot-ul Eugene
Goostman a reușit în proporție de 33% să treacă testul, fiind contestat însă de specialiști în domeniu, iar Google
Duplex, un program specializat în transmiterea mesajelor vocale prin limbaj natural ar putea fi prins în ofsaid la
testul Turing, acesta fiind “dresat” doar pentru anumite domenii, deși Alan Turing a creat testul doar pentru
sistemele text. În acest context, testul Turing un “experiment” iconic, ar putea fi considerat depășit de trecerea
vremurilor, astfel încât este posibil să fi venit timpul “să întoarcem pagina” și să mergem mai departe.

Brașov 2022
 Referințe

[1] D. Popescu, “Există inteligenta artificiala? Testul Turing”, Diane.ro, https://www.diane.ro/2015/05/inteligent-

artificiala-testul-turing.html (accesat 16 Decembrie 2022)

[2] R. Iorga, “Ce este testul Turing şi de ce Google Duplex mai are până să îl treacă total”, Mobilissimo.ro,
https://www.mobilissimo.ro/editoriale-diverse/ce-este-testul-turing-si-de-ce-google-duplex-mai-are-pana-sa-il-
treaca-total (accesat 16 Decembrie 2022)

[3] “What is the Turing Test and will it ever be beaten?”, Ephesos Software,
https://ro.ephesossoftware.com/articles/future-tech/what-is-the-turing-test-and-will-it-ever-be-beaten.html (accesat
16 Decembrie 2022)

[4] R. Uszkai, “Play that funky music, AI!”, Dilema Veche, https://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/play-
that-funky-music-ai-623972.html (accesat 16 Decembrie 2022)

Brașov 2022