\ Prof. univ, dr.

PETRE BUNECI

.,I

I
1

INSTITUT , E DREPT PENAL

,

I
t

TESTE GRILA
- partea qenerala - partea special -

~ ~ ~

ti

Universul Juridic Bucuresti

-2007I

I
\

Editat de S.C~ Unlversul

.Iuridic

;U'~CL, .Juridic S.R.L

CUPRINS
Drept penal. Partea general

.;

Copyright 2007 S,G. Unlversul

Toate drepturile asupra prezentei editii apartin S.C. Universut .Juridic S.R.L. Nici 0 parte din acest volurn nu poate fi copiata far acordul scris al S.C. Un~ve!l'sul -, urldic S.R.L. J

pag. L lnfractiunea 1. Formeie infractiunii (Intrebrile 1-17) 2. Notiunea de infractiune si continutul acesteia (Intrebre '18-43) 3. Participatia penalntrebrile 44-54) 4. Unitatea ;;i pluralitatea de infractiuni (lntrebrile 5. Ca uze care lnltur caracterul penal al faptei (tntrebrile 101-125) 9 12 17 20 31

COMERCIAUiT~ DECAT t~Ji~DEiSEMNATURA -----------~---------"'" _._._---~

@TORULUI

Nlel UN EXE:'nlU;)gjU~ DU.J PHEZENTUL

TlRAJ NU VA FI

55-100)

_$.1.~T t.JN'!E.!l::.J.f.DJTORUl;;Ulz APUCATE PE INTEHiORUL UL TlMEI COPERTE. ~ ------_._~,.:.::.:=:;;.....::::.

---:-.

I Descrierca
I

,----

__ ._-a Romniei

C11.Pa BilbHoteciiN ationale

BUl'.P'j'.0T DE1'I"V. .1."(L\..J,Jf ~::.. Institutii de drept penal : teste gdHi : partea general, partea special / prof. univ. dr. Petre Buneci. _..Bucuresti : Universul Juridic, 2007 JSBj',j 978-973-127-020-3 343(498)(075.8)(079.1)

11. edeapsa P 6. Individua!izarea judiciar a pedepselor (intrebrile 7. lndividualizarea pedepsei sub aspectul executrii (lntrebrile '184-199) 111. Minoritatea fptuitorului 8. Rasp~nderea penal, rnsurile educative aplicabite minorilor (Tntrebrile 200-207)

126-183) .... 36 . 50

I I
I

~i pedepsele 54

_____________ . . ,_. _, . J
e-mail: distributie@univemuljurklic.ro
u www ",U:Rlp,werSU.II.JUrl -d- rO IC.
Cf

IV. Msurile de sigurant 9. Notiunea, scopul ~i principiile care le quverneaz. de sigurant8 rn special (Intrebrile 208-234)

Msurile . 56

DEPi\Rl'A.Wllil"<ffUL telefon: 01788.999.478 DJSrnmufM:,: tel.zfax: 021.313.14.89

V. 'i~lturarea sau modificarea executrii pedepsei ~I a conse cintelor condamnrii 10. Cratierea, prescriptia executrii pedepsei, reabilitarea (lntrebrile 235-249) .. c ..............................................

62

Drept penal. Partea special VI. Infractiuni contra persoanei 11.0rnorul, pruncuciderea, uciderea din culp (lntrebrile '1-39) 12. Lovirea i vtrnarea inteqritti! corporale (intrebrile 40-56)

COIvrENZION-LThlE, CUREDIIC.ERI DE PANA JA 15%

65 74 5

I~
\

13 lnfractiuni '14 lnfractiuni

I~

contra libertatii persoanei (intrebnle privitoare la viata sexual (Intrebrile

57-6l) .. , 68-Tl)

,78

, . 8'1

ViI. lnfractiuni contra patrimonlului 15. Furtul, tlhria, inselciunea, delapidarea, tinuirea (" t bril e -8157' ). In Je all ( - ~ . .., . .. .... " , , . VIII. lntractiuni contra autorittf 16, Ultrajul, distrugerea de lnscrisuri, sustragerea sechestru (intrebre 158--169) .. ,

TESTE GRfLA
........... 83

pentru examenul de licenie la Facuftatea de Drept din cadruf Universitstii Ecologice

1111!

de sub , ,102

1n

111'
(, 1

1 I~

IX. lnfractiuni care aduc atinqere unor activitti de interes public sau alter activitti reglementate de lege 17. lnfractiuni de serviciu sau in leqtur cu serviciul (lntrebrile 170-'18l) 18. lnfractiuni care lrnpiedic lnfptuirea justitiei (intrebarile 188-218).. . X. lnfractiuni de fals '19. Falsificarea de monede, timbre, falsul material, falsul intelectual, uzul de tals (intrebrile 219-236) , XI. lnfractiuni care aduc atinqere unor relatii privind convietuirea social 20. lnfractiuni contra farniliei (lnfrebarile 237-243)

Lucrarea de fata cuprinde testeIe gri/a aestineie pregEJtirii studentiior 717 vederea sustinetii examenu/ui de /icont~ /8 Facultatea cfe Drept. Aceasta reprezinte un sprijin i ur> instrument util penitu cei care ii teeteere nivelul cunostintetor de specialitate. Oe asemenea, acest gen de lucrere, eare cuprinde i raspunsurile, nu poate in nici un eaz s suotineesce studiul individual i cunostinie!e de speeialitate pe eare ebsotveniii une i tecultet! de drept trebuie sa le detina In vecferea sustinetii iicentei. Oe remareat este faptu/ prezenta /ucrare este aetua/izata in tuneile de u/timele moditiceri legislative intervenite, internie autoru/ui fiind aeeea de a oferi celor intereseti lntreben care S8 reprezinte un test uii! nivelului de cuttostime neeesar susiinerii unui astfe! de examen. Am eprecie! este oportun a ana/iza aspectele consaerate cfe aocirine In tunctie de instituiiiie de drept penal, ce tec parte din programa sustinerii examenului de lieenta /a Facultatea de Drepi-: Universitatea Ecoioqice. Fara a avea preientie eu fost euprinse toate cfomenii/e din periee genera/a i speciele a dreptului penal, apreeiem lucrarea repterinte 0 ansa pentru cei eare sustin examenul de licent deoarece au posibilitatea de a-i verifiea capaeitatea necesere desfaurarii unei bune ectivitet. in domeniu/ juridie.

106

'i 10

r I~

117

ca

11

121

ea

ca

ca

Prof

univ. dr. Potrc Buneci

7
!

~~stitulii de drept penai

- Partea ~JeneraJ 1. Exist intentie direct atunci cnd:

.:.) infractorul prevede rezultatul faptei sale ~i des: nu-I urmare~te, accept posibilitatea producerii lui; b) infractorul prevede rezultatul faptei 5ale, producerea lui prin svrsirsa acelei fapte; urrnarind

c) infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmrlnd producerea lui, lns acest rezultat, din cauze independente de vointa lui, nu se produce. 2. Cnd exist intentle direct? Cnd lnfractorut: a) prevede rezultatul faptei sale ~i desi nu-I urmrests accepta posibilitatea producern !ui;

b) prevede c) prevede

rezultatul faptei sale, dar nu-I accept, socotind tr temei c acesta nu se va produce; producerea

rezultatul faptei sale, urrnrind lui prin savar~irea acelei fapte;

3. Constituta factori al infractiunii: , a) obiectul ~i suhiecti] lnfracun:

b) elernentul material;
c) locul ~i timpul savar~irii infractiunh; 4. Culpa ca forrn a vinovtiei exisf cnd infractorul: , a} prevede rezultatul faptei sale si desi nu-I urmare~te, accept posibilitatea producerii lui; b) prevede rezultatul faptei sale, urmarind lui prin savar~irea acelei fapte; producer accept

c) prevede rezu!tatul faptei sale, dar nu-I socotind fr temei c el D.U se va produce;

5.

Exist culp ca form a vinovtlei cnd infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale, urmrind producerea lui prin savarsirea acelei fapte; b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia $i putea sa-l prevad: c} prevede rezultatul faptei sale $i desi nu-l urmreste, accept posibilitatea producerii lui.

b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia 9i putea 5<3-1 prevad c] prevede rezultatul faptei sale, dar nu-I accept, socotind tr ternei c el nu se va produce. 10. Exist intentia ca form a vinovtiei , ,

cnd infractorul:

6.
In

Exist culpa cu prevedere cnd infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale ~i desi nu-l urrnreste, accept posibilitatea producerii lui; b) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l socotind fr ternei c el nu se va produce; accept, 11.

a) prevede rezultatul faptei sale, urrnrind producerea lui prin savarsirea acelei fapte; b) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept, socotind fr temei ca el nu se va produce; c) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia 9i putea sa-I prevad Exist intentia direct cnd infractorul: , a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l socotind fr ternei c el nu se va produce;

7.

Exist culpa cu prevedere cnd infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale, urrnrind lui prin svrsirea acelei fapte; producerea

accept,

b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia ~i putea sa-I prevad; c) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l socotind tar temei c el nu se va produce. 8. Exist cutpa simpl cnd infractorul: accept, accept, 12.

b) prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urrnreste, accepta posibilitatea producerii lui; c) prevede rezultatul faptei sale, urrnrind producerea lui prin svarsirea acelei fapte; Gare este forma i modalitatea vinovtlei cnd infractorul prevede rezultatul faptei sale i urmreste producerea lui prin svrsirea acelei tapte? a) intentia indirect; b) intentia direct: c) culpa cu prevedere. 13. cazul infractorul urmrcste, a) intentia

) prevede rezu!tatul faptei sale, dar nu-l socotind far ternei c el nu se va produce;

b) prevede rezultatul faptei sale $i desi nu-l urmreste, accept posibilitatea producerii lui; c) nu prevede rezultatul faptei sale, de~i trebuia ~i pute sa-l prevada. Exlst culpa simpl cnd infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale i desi nu-I urrnreste, accept posibilitatea producerii lui; !Cl

In

crei forme i rnodalitti a vinovtiei, prevede rezultatul faptei sale i desi nu-l accept posibilitatea producerii lui: directa;

b) culpa cu prevedere; c) intentia indirect

11

14. Fapta constnd Intr-o actiune dac a tost svrsrt

cu intentie poate constltut infractiune: a) niciodat b) Tntotdeauna; c) numai dac se prevede expres Tn lege; ca infractiuni , de

b) s aib vrsta

de 14 ani Impliniti;
0

c) s nu profite de

situatie prilejuit de

calamitate.

20.

15. Se svrsesc ~,

infracttuni comisive actiune: , a) Tntotdeauna doar din culp;

in !egea penal romn subiectul activ al infractiunii trebuie s Indeplineasc printre alteie !?i urmtoarele conditiile generale: a) sa aib libertatea de voint ~i de actiune; b) s actioneze nurnai cu intentie:

c) s coopereze cu a1ti participanti .

21.
Nu pot fi subiecti activi ai infractiunii:
a)

. b) Tntotdeauna doar cu intentie; c] cu intentie, iar din culpa cnd 'in lege se prevede in mod expres aceasta. 16" Fapta constnd Intr-o inactiune tiune cnd este svrstt: a) cu intentie; b) numai din culpa simpla; c) nurnai din culpa cu prevedere. constituie infracpersoanele care svrsesc faptele irnperiul constranqerii: b) persoanele incadrate In munc: penale sub

c} persoanele cu functii de conducere.

22.

eine nu poate fi subiect activi ai infractiunii? a) ferneile In vrst de peste 55 de ani;

17.

Cum se svrsesc
a) numai din culp

lnfractlunile
fr prevedere;

omisive?

b) brbatii In vrst de peste 60 de ani;

c) iresponsabilii.

b) nu mai din culpa cu prevedere;

c) fie cu intentie, fie din culp.

23.

Subiectul pasiv al Infractiunli poate fi: a) b) c) numai

0 0 0

persoan fizic: discernmnt:

18. Subiectul activ al infractiunii poate fi:

a) orice persoan; b) orice persoan fizica sau juridic: c) persoana fizic ce a irnplinit vrsta de 14 ani.

persoan fr

persoan juridica.

24.

19. Persoana fizic pentru a fi subiect activ al infractiunii trebuie s indepfineasc prlntre alteie !?i urrntoarele
conditille generale: a) s se bucure de reputatie nestirbit:
12

Ce condltli trebuie s lndeplineasc subiectul pasiv calificat al infractiunii? , a) s aib calitatea cerut de norma incriminatoare;
b) SEt aib 0 calificare
0

profesional;

c} s svrseasc

infractiune calificat

1~\

25 . Ce constitule Infractiunli? , a) entitatea social;

obiectul material

direct

nernijlocit

(material) al valoarea

30.

In care este exprirnata

Cnd timpul In care se svrseste fapta, reprezint 0 coriditle esential in continutul lnfractiunii, nerealizarea acesteia: a) face ca fapta s nu se realizeze In variant calificat; b) nu influenteaz existenta infractiunii;

b) numai un bun material; c) norma juridica lnclcata. 26. Cum se poate realiza eiementul obiective a infractiunii? , a) numai prin fapte; b) numai prin scris; c) att prin fapte material al laturii 31.

c) face ca fapta s nu fie infractiune.

Legtura de cauzalitate intre actiune sau inactiune i urmarea imediat: a) trebuie stabilit la orice infractiune; b) In cazui infractiunilor de pericol rezuit

.ex re",

ct ~i prin scris.
element material al 32.

c) nu trebuie stabilit la infractiunile

asa-zise materiale. ca

27.

Cand inactiunea poate constitui

laturii obiective a infractiunii? , a) In toate cazurile;

In leqislatia penal romn actele preparatorii faz de desfsurare a activittii " infractionale: '!I a) se pedepsesc; b) nu se pedepsesc; c) se pedepsesc doar cu amend

b) numai In cazul In care exist 0 obliqatie actiona; c) cnd apreciaz instanta de judecat. 28. Elementul material al laturii obiective infractiunii se poate prezenta: a) numai prin actiuni; b) numai prin inactiuni; c) prin actiuni ~i prin inactiuni. 29. Elementui material al infractiunii: a) este expres desemnat; laturii obiective

leqala de a

33.

in continutul

in leqistatia penal rornn actele de pregtire faz de desfsurare a activittii infractionale: a) sunt incriminate; b) nu sunt incriminate; c) sunt incriminate ca abateri disciplinare.

ca

34. in continutul

Ce se reatizeaz cnd hotrrea de a svrst 0 infractiune a tost pu s in executare, dar executarea a fast intrerupt? a) b) c)
0 0 0

tentative relativ improprie; tentativ imperfect; tentative perfect

b) se deduce din irnprejurrile artate In norm; c) poate lipsi.

14

15

r',
35. Ce se realizeaz cnd irnpostbilitatea de consurnare a infractiunii estedatorit modului cum a tost , conceput executarea? a) b) c) 36.
0 0 0

,4,0. In legislatia penal rornn leqislatia penal romn: a) se pedepsesc

actele preparatorii

in

la toate infractiunile; la anumite

tentative relativ improprie; tentativ absolut improprie; tentativ irriperfect. 41.

b) se pedepsesc prin asimilare cu tentativa infractiuni: c] se pedepsesc cu sanctiuni administrative.

[ [
"ii

r\!
i

Ce se realizeaz cnd hotrrea de a svrst 0 infractiune a fost pus In executare, executare care nu a fost Intrerupt, dar nu s-a produs efectul? a) 0 infractiune consurnat: b) c)
0 0

Cnd In lege, pentru infractiunea s vrstt sunt prevzute pedepse alternative, tentativa la 0 astfel de infractiune se sanctloneaz cu pedeapsa: a) mai usoar, cuprinsa intre limiteie ei speciale; alternative ale carei limite se b) mai qrav ale crei limite se reduc la jumtate; c) aleas dintre acele reduc la jurntate.

c:

tentativ perfect; tentativ intrerupt. tentativa imperfect?

37.

Prin ce se caracterizeaz b) defectuozitatea c) insuficienta

a) intreruperea activitatii infractionale; mijloacelor folosite; folosite. mijloacelor

42.

Ce constituie desistarea fptuitorului? a) b) c)

0 0 0

cauz de nepedepsire; cauza care lnltura caracterul cauz care lnltur penal

al faptol:

raspunderea

penal ..

38.

Cnd tentativa nu este posibil? a) la infractiunile savarsite cu intentie: b) la infractiunile svarsite cu praeterintentie, c) la infractiunile comisive. 43. Dac actele indeplinite pn in momentul doslat sau Impiedicrii producerii rezultatului constltu alt infractiune: a) nu se pedepsesc; b) se pedepsesc cu tentativ la infractiunea de la car s-a desistat; c) se aplica pedeapsa pentru acea infractiune. 44. In cazul autoratului infractorul poate svrst fapta: a) cu intentie; b) din culp;

39.

In codul penai actual incriminarea tentative] la svrstrea unei infractiuni se realizeaz printr-o , dispozitie: a) generala, prevazut in partea generala a codului penal; b) special, special;

prevzut

In unele

incrirninri

din partea

c) ce permite instantelor

de judecat s aprecieze.

c) tr vinovatie.
16

17

45.

Oornplicele

este

prevzut
a) culpei; b) intentiei;

de legea penal

persoana ce svrseste fapta cuvinovtie sub forrna: 50.

c) dupa svarsirea intentionat.

faptei

de ctre

autor, dar S8 fie

c) doar a intentiei depasite; 46. Instiqator la svrsirea unei tapte prevzute de legea penal este persoana care: a] cu intentie inlesneste, ajut in orice mod pe autor s comit 0 fapt prevzuta de legea perial;

Promialunea fcut in timpul evrstrll ,tinui lucrurile provenite din aceasta, este indeplinit: a) nu reprezinta b) este c) este
0 0
0

faptei c va dar care nu faptei;

contributie

la svrsirea

contributie contributie

de instigator; de complice.

b) cu intentie promite s favorizeze

pe autorul faptei;

51. Actele de instigare neurmate de executarea faptei se

sanctioneaz cu
0

c) cu intentie determin 0 alt persoan o fapt prevzut de legea penal. 47. Cnd partlcipatla

s svrseasc

pedeaps cuprins: ~i jurnatatea maximului infractiunea la care s-a

penal este improprie?

a) lntre jumtatea minimului prevazute de lege pentru instigat;

a) toti participantii contribuie din culp la svrsirea faptei prevzut de legea penal; b) autoru! actioneaz cu interdie ~i complicele tr vinovtie; c) complice!e vinovatie; 48. actioneaz cu intentie, iar autorul tar 52.

b) intre rninirnul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat ~i minimul general; c) lntre minimul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat ~i jurntatea acestui minim; Ce constituie fapta inculpatului care a strigat ctre altl inculpati care loveau cu btele 0 persoan czut Ia prnnt c "aceasta trebuie ornort", iar In urma loviturilor primite victima a incetat din viat? a) b) c) 53.
0 0 0

Exist pluralitatea a) infractiunilor

natural de infractori in cazul:

de obicei;

contributie de instigator la infractiunea contributie de complice la infractiunea fapta fra sernnificatie penal.

de ornor; de ornor;

b) infractiunilor care prin natura lor presupun contributia a cel putin dou persoane; c) infractiunltor 49. Cnd trebuio deviat

s flo tcut

promisiunea de tinuire a nlto dln s vreirea taptei prevzute !>CJIltru l fi calificat complicitate? de ctre autor;

a) dupn l1flv!\n.I!r1l1\ fnpl'ClIdc ctre autor; b) anlurlol 18

I

IIIIVf'll t.llrllfnptoi

Cnd aceeasl persoan contribuie la svrsirea unei infractiuni prin acte de sprijinire, de ajutor specifice complicelui ct i prin acte de executare direct i nemijlocit alturi de autorul faptei, va fi sanctionat pentru: a) complicitate; 19

..;

b) att coautorat c) coautorat.

ct ~i cornplicitate;

58.

54.

Cand Ia svralraa
penal 0 specifice

unei tapte prevzute de legea persoan contribuie cu acte de executare particlpantilor, contributia sa de complice

Ce se aplic atunci cnd pentru dou infractluni concurente Instante a stabilit numai pedepse cu inchisoarea? a) doar pedeapsa cea rnai grea; b) pedeapsa cea mai grea la care se adauq pedeapsa cea mai usoar; c) pedeapsa cea mai grea care poate fi sporit.

este:
a) principal in raport cu cea de autor; b) secundara In raport cucea de instigator; 59. c) principala In raport cu cea de instigator. 55. Ce caracterizeaz unitatea de rezolutie infractional , , cu care se svrsesc actiunile sau inactiunile? "', , a) concursul de infractiuni; b) infractiunea continuat; progresiva. printre altele concursul ideal de

Masurile de siqurant luate In cazul infractiunilor concurente (L. 278/2006): a) se curnuleaz, dac sunt de natur deosebit: b) se va lua doar cea care a fest luat pe lnq pedeapsa cea mai grea; c) se contopesc ca ~i pedepsele principale.

c) infractiunea
56. Ce presupune infractiuni?

60.

Ce presupune concursul ideal de infractluni? a) comiterea c) comiterea infractiuni: unei infractiuni; unei infractiuni pentru inlesnirea altei
)

b) comiterea mai multor infractiuni printr-o sinqur actiune;

a) comiterea mai multor infractiuni ori inactiuni: b) comiterea mai multor infractiuni c] comiterea mai multor actiune ori inactiune. 57.

prin mai multe actiuni de pericol; printr-o sinqur

Gi.

infractiuni

infractorul condamnat definitiv pentru 0 infractiune este judecat ulterior pentru 0 lnfractiune concuront, pedeapsa stabilit pentru acesta: a) se contepeste cu pedeapsa anterioar definitiv; b) se cumuleaz a cu pedeapsa anterioar deflnitiv; c) se aplica 9i se sporeste obligatoriu la maximul ei special.

Dac

Ce se aplic cnd pentru dou infractiuni concurente instanta a stabilit 0 pedeaps cu Inchisoarea i 0 pedeaps cu amenda? a) pedeapsa inchisorii; b) pedeapsa inchisorii la care se poate aduqa in totul sau In parte pedeapsa amenzii; c) pedeapsa inchisorii pedeapsa amenzii; la care se adauq obligatoriu 62.

Dac infractorul care a tost condamnat definitiv pentru trei infractiuni concurente i s-a aplicat la pedeapsa cea mal grea L1n spor, este judecat ulterior pentru 0 infractiune concurent cu cele judecate anterior, lnstanta de [udecat: 21

20

i
I
I I
\1
I

a) stabileste 0 pedeaps pentru noua intractiune. pe care o va contopi cu rezultanta din contopirea anterioara; b) stabileste 0 pedeaps pentru intracfiunea descoperit ulterior, va descontopi pedeapsa rezultant a celor trei infracfiuru concurente judecate anterior !?i va contopi cele patru pedepse; c) stabile~te 0 pedeaps pentru infractiunea descoperit ulterior, dup care, aplica pedeapsa rezultant a celor trei infractiuni judecate anterior, pe care 0 poate spori. 63. Potrivit exist: legii penale rornne pluritatea de infractiuni

a) de jurnatatea rnaximului general al pedepsei Tnchisorii; b) de totalu! pedepseior stabilite de instanta pentru infractiunile concurente; c) doar de maximul special al celei rnai grele pedepse. 67. cazul concursului de infractiuni, cnd judectorul aplic doar pedeapsa cea mal grea dintre cele etabillte fr a mal aduqa un spor, solutia eurespunde sistemului: a) aditionarii pedepselor; b) absorbtiei; c) cumulului juridic.

In

'1

a) nurnai in cazul recidivei; b) numai in cazul concursului de infractiuni; 68. c) att in cazul concursului ct !?iin cazul recidivei;

Sporul

I I

64.

Ce se realizeaz cnd 0 infractiune se svrseste , pentru a ascunde corniterea altei infractiuni? , a)

0

aplicabil celei mai grele pedepse cu lnchisoarea, dintre cele stabllite de instanta de , judecat, in cazul concursului de infractiuni poate fi: a) doar pna la maximul special al acesteia; b)

infractiune ,

continuat; consecventionat:

pna la

treirne din maximul special al acesteia;

b) un concurs cu conexitate c) un concurs real simplu. 65.

c) pn la maximul special al acesteia si dac acest maxim este neindestultor, poate fi depsit cu pn la 5 ani. 69. Primul termen al recidivei mari postcondarnnatoril poate consta Intr-o condamnare definitiv: a) la pedeapsa inchisorii mai rnic de 6 luni; b) la pedeapsa inchisorii c) la pedeapsa inchisorii mai grea 70. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii poate consta Intr-o condamnare definitiv: a) la pedeapsa Tnchisorii rnai rnare de 6 luni pronuntat pentru 0 infractiune savrsit In timpul rninorittii, mai mare de 6 luni; de cel putin 6 luni.

Pentru comiterea a dou infractiuni concurente , instanta de judecat a stabilit dou pedepse cu inchisoarea de 5 ani i de 2 ani, iar in baza art.34 C.pen. a aplicat inculpatulul pedeapsa cea mai grea, de 5 ani fr a 0 spori: a) instanta a procedat corect; b) instanta a gre!?it fiindca pedeapsa cea trebuia sporit; c) instanta trebuia s aditioneze pedepsele.

66.

Sporirea pedepsei cea mai grea dintre cele stabilite pentru infractiunile concurente este Iimitat: ,

22

i I

23

b) la pedeapsainchisorii rnai rnare de 6 luni pronuntat pentru 0 intractiune praeterintentionat: c] la pedeapsacu amenda .. 71. Cel de-al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii const in svrsirea din nou a unei infractiuni lntentionate pentru care legea prevede: a) pedeapsa inchisorii de pn la un an; b) pedeapsa inchisorii de cel putin un an; c) pedeapsa detentiunii pe viat. 72. La stabillraa strii de recidiv nu se condam n rile: a) pentru care a intervenit reabilitarea b) cu privire la infractiunile c) cu privire la infractiunile tine seama de , de drept;

centopeste cu pedeapsa cornis din neu;

stabilita pentru infractiunea

c} pedeapsa stabilit pentru infractiunea svarsit se centopeste cu restul rmas neexecutat din pedeapsa anterioara calculat de la data ramanerii definitive a hotrrii decondamnare pentru naua infractiune. 75. Dac Tn starea de evadare din executarea unei pedepse cu inchisoarea aplicat pentru 0 infractlune svrsit din culp, condamnatul svrseste 0 infractlune intentionat pentru care legea prevede pedeapsa Inchisorii mai mare de un an, se realizeaz corrditiile: a) recidivei mari postcondamnatorii; b) pluralittii intermediare de infractiuni; c) recidivei mari postexecutorii.

I
I

-.
73.

svrsite din culp: svrsite in timpul rninorittii.

76. in Codul penal rornn,

recldlv: a) mfractiune natur; savrsite trebuie s fie de aceea~i pentru

a exista starea

de

b) infractiunils, svrsite trebuie s tie de natur diferit; c) nu are relevant natura infractiunilor , , 74. savrsite.

de evadare din executarea pedepsei cu Inchisoarea aplicat pentru 0 infractiune svrsit din culp, condamnatul svrseste 0 infractiune intentionat pentru care legea prevede pedepsa Inchisorll de un an sau arnenda, se relizeaz conditiile: , a) recidivei dup condamnare; b) recidivei dup executare; c] pluralittii intermediare de infractiuni. arestat preventiv in timpul svrseste infractiunea de

Dac in starea

I
I
1

In cazul recidivei mari postcondamnatorii, cnd s vrstrea din nou a unei infractiuni are loc in timpul executrii primei condamnri, pedeapsa se aplic astfel: a) pedeapsa contopesta infractluna: pentru infractiunea anterioara cu pedeapsa stabilita pentru se naua
I

77.

Ce realizeaz inculpatul

I
i

urrnrirli penale care evadare? a) 0 pluralitate intermediar; c)

0

I .

b) restul rrnas neexecutat din pedeapsa anterioar calculat de la data savrsirii naii infractiuni se 24

b) un concurs real de infractiuni; recidiv postexecutorie.

I
[ 25
1

!
:r.

~r.'R

,
78.

~=m_.",_ .... " . _ .. _ '_

" executarea unel pedepse cu Condamnatulul aflat I!I e<.\tedin nou 0 infractiune s i ar~ '5 ~ , Inchisoarea, care sav'onditiile prevzute de lege I1U sunt indepiinite "~iV, se va aplica pedeapsa pentru starea de reel
v

c) Ja pedeapsa aplicabil in cazul retinerii att a strilor cat !?i a circumstantelor de atenuare, cnd are loc 0 schi rnbare a Iirnitelor de pedeaps

81.

astfel: .. entru nfracliunea savarsita a) pedeapsa stabtllta P restulrrnas neexecutat nou se contope~te ~~u
v

din din d!n din

pedeapsa anterio~r8'entru infracliunea svrsit b) pedepasa stabillta~ Pcurestulrmas neexecutat nou se cumuleaZ8
v

Inculpatul condamnat definitiv la pedeapsa Inchisorli de 6 luni pentru 0 intractlune intentionat, care a svrstt Inainte de tnceperea executrll acestel pedepse 0 nou infractiune intentionat i pentru care leqea prevede pedeapsa Inchisorit mai mare de un an, a realizat: a) conditiile unei recidive postcondamnatorii; b) conditiile unei pluralitti interrnediare; c) conditiile 'unei recidive postexecutorii.

l
1
\ 1

pedeapsa anter,i~~ra;entru nfractiunea svrsita din c) pedeapsa stabillta P oedeapsa anterioara care se nou se_ cc:mto~e~te J~apsarezultant =.va deduce executa, rar din pe utatepanala contopire. durata pedepsei eXeC

82.

79.

I
I

damnare definitiv, pentru Cnddupa 0 CO~ ni cel condamnat svrseste corniterea unei infract'u, nu sunt intrunite conditille din nou 0 infractiune ~Ientru starea de recidiv, prevzute de le~e p pedeapsa se aplica: concursul infractiuni; de . ' it \'1 pentru a) potrivi regu uor sei anterioare cu pedeapsa I a pedep -", - di b)' pnn , ~~mu are, actiuneasavar~lta, In nou; stabilita pentru mfr, ' e lamaximulel special. c) pentru noua infrac\lun

Dac inculpatul dup 0 condamnare definitiv la pedeapsa lnchisorll mai mare de 6 luni, aplicat pentru 0 infractiune dln culp, pe care nu a inceput s-o execute, a svrstt dln nou 0 infractiune se realizeaz conditiile: , a) recidivei mari post condamnatorii;

b) recidivei mari postexecutorii;

c) pluralittii intermediare de infractiuni.

83.

,BO.

d uea termen at recidivei, cu Conditia cetut de,al ~evzut de leg~e, care este privi:-e la ped~ap5ae ~e unan, se refera: , ' inchisoarea mal mar ~ t de lege pentru infractiunea a) la pedeapsa preva~~nd importan\<,3 existenta strilor fapt consumat, nea de atenuareincidente eventual sau circumstante'?'
In cauz; 'I" in cazul in care infractiunea I'cabla b) la pedeapsa ap~, ' atentativei; rmne In f'aza 8llpiC

Dac pentru svrstrea din nou a unei infractiunl, in cazul recidivei postcondamnatorii, instanta de judecat a stabilit pedeapsa arnenzii, atunci: pedeapsa pentru prirnul termen care se sporeste; b] se aplic pedeapsa Ynchisorii la care se poate adauga In totul sau in parte amenda; c) se aplic pedeapsa inchisorii la care se adauqa pedeapsa amenzii.

a) se aplica

26

27

!
!

JI

84.

infractiunea ce formeaz al doilea terrnen al recldivel mari postexecutorii se svrseste:

88.

a] in termenulde incercare

al suspendrii a executrii pedepsei anterioare;

din

conditionate exeeutarea

b] in timpul liberrii conditionate pedepsei anterioare; c) dupagratiereatotal a pedepsei. 85.

lnfractiunea ce formeaz al doilea terrnen al recidivei s mari postcondamnatorii se svrseste: a) In terrnenul de incercare al suspendrii conditionate a executrii, pedepsei ce torrneaz primul termen. b) dupa exeeutarea pedepsei Intr-o inchisoare militara;

c) dup gratierea restului narea anterioar. ia nastere 89.

de pedeaps

din condam-

srarea de recidiv mare postexecutorie prin svrsirea din nou a unei infractiuni: a) In timpulexecutrii pedepsei mcnc; anterioare

la loeul de executrii

Din ce este format primul termen al recidivei mici postcondamnatorii ? a) dintr-o condamnare definitiv la pedeapsa Tnchisorii mai rnic de 6 luni b) dintr-o condamnare deflnitiv mai mare de 6 luni; c] din trei condarnnri definitive de 6 luni sau mai rnici. la pedeapsa la pedeapsa inchisorii inchisorii

-,
86.

b] In termenul de lncercare pedepsei supraveghere; de

al suspendarii

c] dupaexecutarea pedepsei anterioare.

AI doilea termenal recidivei mari postcondamnatorii poate consta In svrsirea din nou a unei infractiunl intentionate: a] pentrucare se aplica pedeapsa Inchisorii mai mare de un an; b) pentrucare leqea prevede pedeapsa Inchisorii mai mare un an; de c) pentru carese aplic doar pedeapsa Tnchisorii. 90.

Sunt forme legale ale unittii de infractiune: a) infractiunea b) infractiunea c) infractiunea de obicei; continuat deviat in cazul infractiunea deviata

91.

Cum surrt svrstte actele de executare infractiunii continuate? , a) la intervale de timp diferite;

87. Savarirea din nou a unei infractiuni pentru a da natere unei strt de recidiv postcondamnatorie, cu indeplinireai acelorialte conditii, trebuie s aib loc: a) dupa gratiereatotal a primei condamnri: b] In timpul executrii condamnare; pedepsei pentru pnrna

b] concomitent;
c) lntr-o succesiune 92. Cum se svrseste neintrerupt. infractiunea continuat?

a) printr-o sinqur actiune ce dureaz In tirnp; b} prin mai multe acte de executare; c) printr-o sinqur actiune multor infractiuni. ce realizeaz continutul mai

c) dupa executareapedepsei pentru prima condamnare.

28

I
!

29

1;

93.

Rezolutia infractlonal in cazul , , continuate presupune: a) 0 hotrre infractionala nedeterminat:

.

lnfractiunii ,

c) savrsirea de acte de executare obi~nuinta. .

din care s rezulte

98.
fiecare act de

b) hotrri infractionale distincte pentru executare; c) 0 hotrre infractionala deterrninat, pentru tcate actele de executare.

!n cazul infractiunii continue permanente, , intreruperea activittii i reluarea acesteia: a) nu se afecteaz existente infractiunii

prin ;
0

unice continue

de la inceput,

b) se epuizeaz infractiunea continu ;;i se svrseste nou infractiune continu: c) se realizeaz

0

94.

Actele de executare In cazul infractiunii continuate , sunt svrslte de aceeasi persoanavnd calitate de: a) doar de autor;

infractiune

progresiv;

99.

b) doar de autor ~i instigator;

c) atat de autor ct ~i de complice.

Gare sunt forme ale unittii naturale de infractiune? , , a) infractiune~ continuata; b) infractiunea c) infractiunea continua; cornplexa. continuat? a a

95.

Din ce este forrnat infractiunea a) unittn legale de infractiune; b) unitatii naturale de mfractiune; c) pluralitatii se intermediare aplic

complex?

100. Ce reprezint infractiunea

de infractiuni.

96.

Cum

pedeapsa

in

cazul

infractiunii

complexe:
a) lntre limiteie speciale prevzute de lege pentru acea infractiune care se sporeste spre maximul special ce poate fi depsit cu cel mult 3 ani; b) intre limiteie speciale prevzute de lege pentru acea infractiune; c) obligatoriu !a maximul special prevzut pentru acea infractiune.

a) este 0 cauz real de agravare obligatorie pedepsei; b) este 0 cauz real de agravare facultativa pedepsei; c) este 0 cauz real de atenuare a pedepsei.

101. Ce este cazul fortuit?

a)
0

cauz de nepedepsire;
0

b) cauz care lnltur

c) cauz care

trstur a infractiunii: penal.

tnltur

rspunderea

102. Ce reprezlnt exce sul scuzabil? a) circurnstant atenuant legal; penal; penal al faptei. b) cauza care inltur rspunderea

I
97.

Prin ce se caracterizeaz infractiunea continu ? , a) prelungirea In chip natural a actiunii sau inactiunii; b) savarsirea unor acte de executare de acelast fel din care s rezulte continutul aceleiasi infractiuni.

c) cauza care lnlatur caracterul

30

ii
I
11I

31

.--

. 3. Atacul in cazul leqitimei aprri trebuie: 0 a} S8 aiba temei legal; b) S8 fie iminent; c) s produc un prejudiciu 104. Exist legitim aprare ireparabil

b) este anterioar atacului;

c) este

necesar.

109. In cazullegitimei

aprri

atacul direct :

dac: impotriva unui bun al celui ca re

a) atacul este indreptat riposteaz:

b) atacul este verbal; c) atacul este legitim;

105. Fapta svrstt in legitim aprare

a) exista chiar dac agresorul nu are contact nemijlocit cu valoarea social ocrotit: b) exist $i atunci cnd intre agresor $i victirn se afl un obstacol; c] exist chiar dac intre agresor si valoarea ocrotit exist 0 distant mare in spatiu. 110. Ce poate viza riposta in cazul legitimei aprri?

I I I
)

a) bunurile aqresorului; b) un interes public; c) libertatea agresorului. 111. Ce este starea de necesitate? a)o cauz care rnltur vinovtia: b) legitimei c)
0 cauz 0 cauz

-.

a) atrage uneori rspunderea civil In cazul excesului justificat; b) nu atrage niciodat rspunderea civila; c) nu atrage scuzabil. 106. Cum rspunderea
civil

In

cazul

excesului

care lnltur rspunderea de impunitate.

penal;

trebuie s fie aprarea in cazul aprri? a) s fie necesar; b) s fie singura cale de lnlaturare a atacului;

c) s fie utila; 107. Exist legitim aprare svrs irea de ctre victim a) denuntere calcmnioas;
b) tlhrie;

112. Exist stare de necesitate urrntoarele conditii? , a) pericolul este inevitabil; b) actiunea constituie c) fapta nu persoan

dac

sunt

indeplinite

dac atacul const a unei infractiunl de :

in

de salvare prin svrsirea faptei penale singurul mijloc de lnlturare a pericolului; este svrsit de ctre sau pentru a salva 0 care avea obliqatia de a infrunta pericolul. pericolul poate s

I
I
1

c) santaj. 108. In cazullegitimei

113. In cazul strii de necesitate ameninte: , a) un bun al fptuitorului;

aprri

riposta: a atacului; 1

b) un bun al victimei; c) integritatea corporal a fptuitorului. 33

a) este singurul mijloc de inlturare 32

J.

~ ~

114. Exist stare de necesitate si dac actiunea da salvare : , a) nu apartine unei persoane care avea obliqatia de a rnfrunta pericolul; b] nu constituie unicul mijloc de rnlturare a pericolului; a) cauzeaza urmri vdit mai grave dect cele care s-ar fi produs dac pericolul nu era lnlturat. 115. Fapta inculpatului care, fiind irnobilizat la pat din cauza invalidittii pentru ase apra de fratele sau care 11lovea cu pumnul, l-a lovit pe acesta cu cutitul, provocndu-i rnoartea : a) este savrsit in conditiile excesului provocat; b) est.e svrsit c) beneficiaza ~ 116. Eroarea de fapt asupra obiectului infractiunli contra patrimoniului: a) nu produce efecte juridice; n) tnltura rspundere a penal; c) inltur caracterul penal al faptei. persoanei material in cazul In conditiile excesului scuzabil; de scuza provocrii.

"119. Eroarea de Iapt asupra ctrcumstantelor

aqravante:

a) inltura agravanta atunci cnd este vorba de 0 infractiune din culp dac eroarea nu este irnputabila faptuitorutuf b) lnlatur agravanta atunci cand este vorba despre 0 mfractiune intentionat, doar dac eroarea nu este imputabila Iaptuitorului; c) nu produce efecte asupra circurnstantelor agravante.

120. Pentru a inltura caracterul penal al faptei constrgerea fizic trebuie s provin: a) doar din partea unei persoane; b) din partea unui eveniment natural; c) doar din partea unui anlrnal. 121. Se afl In leqitlrn ap rare acela care svrseste fapt prevzut de legea penal:
0

117. Eroarea asupra identlttll infractlunilor contra vietii: , , a) nu produce efecte; b) lnlatur caracterul c) inltur rspunderea penal.

in

cazul

a) pentru a salva de la un pericol iminent ~i care nu poate fi inlturat altfel viat sau integritatea corporal a unei persoane; b) pentru a inltura un atac ce pune in pericol gray persoana celui atacat; c) pentru a lnltura un atac ce pune In perieol bunurile celui atacat sau un interes obstesc.

penal al faptei;

122. Minoritatea
al Infractiunli:

este 0 cauz care lnltur penal al faptei deoarece:

caracterul al

118. Eroarea asupra unui element constitutiv

I

I I

a) inltur caracterul pena! al faptei svarsite din culp, daca eroarea nu este imputabila faptuitorului: b] lnltur caracterul penal al faptei svarsite cu .intentie, doar dac eroarea nu este imputabil fptuitorului: o) nu inltur raspunderea 34 penala.

a) lnlatura un element ln continutul infractiunii; b) inltur 0 trsatura a infractiunii; c) lnltur pedeapsa. 123M Betia voluntar complet rnntul inculpatului: ce

constitutiv

afecteaz

discern-

35

al se

obtiqstoriuintr-o Inchisoare mititara

militara;

b) dupa executarea

pedepsei principa!e:

b} poste fi executata Intr-o inchisoare c) nu se executa Intr-o Inchisoare

rnitar;

c) dup qratierea total sau a restului de pedeaps; 139. Aplicarea pedepsei interzicerii facultativ: unor drepturi este

134" In CBZ.U~concursului de infractiuni pedeapsa cornplementar ;CI interzlcerll unor dreptun: (0'::' ,.,~!;.~.". r, anqa pe '" ::.d'" '-"H' . <''''''' tta: t: a ) .:;>C; "'1.),1,...<" pe. I'" eapsa r';;LU an a; b) se aplic doar pe langL~ fiecare dintre pedepsele princlpale; cp se aplic,'=:! pe lnq fiecare dintre pedepsele principale c:' rezultant <.} i aoo: 1)P 1[1''1021 oedeaosa
j \".

I~ -,,'

t 'v

... 01:

1.;:.1

,~".

1((:1

'.

135. In ce

(;,S!Z

seaptic

podeapsa accesorie? mai mica de doi ani; 140.

a) ln cazul infractiunilor pentru care legea prevede un minim de doi ani lnchisoare: b] cand nu este prevzuta de lege dar instanta stabilind ca pedeapsa principala inchisoarea de cel putin doi ani, apreciaz ca este necesar; c) cnd pedeapsa principala aplicata este lnchisoarea de cel putin doi ani, ~i dac aceasta pedeapsa este rezultant;

-,

::Tl) pe lan~J~~ pedeapsa lnchlsorf c] 136.

In ce const

b) pe lanQ~1 pedeapsa rnchisorii de cel putin doi ani; pe ianga pedeapsa inchisorii de cel putin 15 zile. Codu!vi penal pe via\a; unor drepturi de Ia 1 !3 10 ani; unor drepturi anume prevzute de lege.

pedeapsa cornplirnentar a deqradrii rnilitare? a) pierderea gradului si a dreptului de a purta unitorrn: b) pierderea dreptului de a purta uniforrna, exclusiv; c) pierderea qradului, exclusiv.

Contorm

romn aunt pedepse prlncipale:

a) detentiunea bj\ mterzicerea c) interzicerea

[j""

..:l#~7 C' ~~. '"'~, ,~l ,,,1,,_. '" "'.,," '<""":'!" t~ . r"~~ onoarnnata I.... peccapsa (.'",'ll:,"'}iIUlil pe vrata trecvra de vrsta de 50 de ani poate fi eliberat conditlonat (~up executarea (~lf(.:~c't~~.,f ;1: a) '1 E5 ani d0~ detenthme b) 20ani de detentiune: 25 ani detentiune.

141. Deqradarea militar este facultativ in cazul condamnatilor rnilitari i rezervisti: a) daca pedeapsa aplicat de instant pentru 0 infractiune svarsit cu intentie este inchisoarea de cel putin 5 ani $i cel mult 10 ani: b) cand infractiunea a fost svrsit cu intentie, rar instanta a aplicat pedeapsa inchisorii de 3 ani; c] In cazul infractiunii uciderii din culpa, cnd instanta a aplicat pedeapsa Inchisorii de 9 ani. 142, Constituie circumstante atenuante legale: de savrsirea

138. PedeapSiVi r:;o~1!lplern,entar~~Clmterzicerii

unor drepturi

a) depsirea

lirnitelor legitimei aprri; a infractorului inainte

s,e pc~akJ executa:

a"i\ /c.

,v

71"1 .

ti (''F'\i i! executa ... oedensei ii _I"''','''" , ... L,

i

I..Cll!

~.'

_-',

.. 1 I.

p'

rincioale: , r

b) conduita bun infractiunii;

38

39

11I

e) staruinta depusa de infractor pentru a inltura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinurt. 143. Constltule eireumstaute aqravante iegale:

b) in conditiite excesului justificat; c) in concitle excesului scuzabil. 14f.t Atunci cnd se intemeiaz pe tulburare sau ternere, depslrea limitelor legitimei aprri constituie: a) exces scuzabil; b) exces justlficat; c) infractiune. 149. Pentru apreclerea caracterului inevitabil a! pericolului 111 cazul strii da necesltate se are In vedere: a) doar evaluarea instantei de judecat: b) imprejurrile In care a fost nevoita persoana ;;i particularittile psiho-fizice c] doar particularitatile psiho-fizice

\. I

( i

a) svrsirea faptei de catre dou sau mai muite persoane lmpreun; b) irnprejurarea c infractorul se gasea tn stare de be~ie in momentul savarsirii infractiuni de ultra], c) savrsirea infractiunii prin violerite asupra rnernbrilor familiei. 144. Constituie circumstante infractiunii agravante legale: din motive josnice:

a) savarsirea

~I

b) savrsirea faptei in stare de betie tortuit cornplet: c) savrsirea infractiunii in timpul unei calamitti, tr ca Iaptuitorui S8 profite de acea calarnitate.
145.lmprejurarea pe care infractorul nu Cl cunoscut .. in o momentul svrsrrf unei infractiuni din culp: a) nu constituie b) constituie circumstant aqravanta; circumstant aqravanta;

S8 actioneze ale acesteia;

ale victimei. fortuite? irnprudent sau

150. in ce poate consta sursa lrnprejurrilor a) in tenomene ale naturii, conduita starea maladiva a unei persoane; b) doar In conduita irnprudent sa maladiv;

a Iaptuitorului mecanism

sau starea pe care

I'

c) constituie circumstant aqravant dac necunoasterea imprejurar!i nu este ea lnssi rezultatul culpei. 146. Presupunerea c aqresorul va dezlntui un atac da nastere ripostei in conditiile: a) legitimei aprri: ve

c) numai In defectarea unui fptuitorul trebuie sa-I verifice.

b) starii de necesitate;
c} taptei cu caracter penal. 147. Atunci cnd depslrea lirnitelor legitimei aprri i1U se intemeiaz pe tulburare sau temere, fapta este considerat a fi svrs it: a) ln leqitim aparare; 40

151. Fapta conductorului auto care a lovit un minor, in conditiile in care aproplindu-se deqrupul de persoane In carc sc afla acesta, a redus viteza la 24 km/h, frnnd pentru a evita aceidentut. desi avea obliqatia s reduc viteza la lirnita evitrli oricrui pericol: a) constituie infractiune; b) nu constituie infractiune, rezultatul fiind consecinta unei irnprejurari ce nu putea fi prevzut; 41

I
-

.J..
~
.

c) nu constituie fizice;

infractiune,

fiind rezultatul constranqerii

152. Fapta lnculpatului

care, cunoscnd ca fiind bolnav li

de buturi alcoollce, a ajuns svrslt un omor: dar beneficiaza de betiei voluntare cornplete; $i nu beneficiaz de betiei complete; faptuitorul fiind in stare de

este interzis consumul

s-a revocat liberarea condltionat i s-a dispus contopirea restului de 3'1 de zile Inchisoare rrnas neexecutat dintr-o pedeaps anterioar cu aceea de 5 anl inchisoare pentru infractiunea din cauza de fata: a) 5 ani ~i 0 luna; b) 6 ani si 31de zile; c) 10 ani.

in mod voluntar in starea de ebrietate i, crescndu-i

astfel potentialul aqreslv, a a) constituie infractiune, circumstanta atenuant a b] constituie infractiune circurnstanta atenuant a c) nu constituie infractiune, betie fortuit complet

156. Pentru s vrsirea a dou infractiuni de Ioviri sau alte violente (pentru care legea -art.tao alin.j C.pen., prevede pedeapsa de la 0 lun la 3 luni sau amend) aflate in concurs real, instanta: , a) poate stabif cte 0 pedeaps de 3 luni pentru fiecare fapta, aplicand pedeapsa cea mai grea, la care se adauq un spor de doua luni, in final executand 5 !uni lnchisoare; b) poate stabili c te 0 pedeapsa de 150.000.000 lei arnen da pentru fiecare tapt, aplicnd pedeapsa de 150.000.000 lei, la care se adauqa un spor de 100.000.000 lei, in final executnd 0 pedeapsa de 250.000.000 lei arnenda: c) poate stabili cte 0 pedeaps de 10.000.000 lei arnend pentru a doua fapt, aplicnd pedeapsa lnchisorii de 3 luni, la care se adauq un spor de 2 luni, ln final executnd 5 luni Inchisoare. 157. lnculpatul minor, care a svrslt 0 lnfractiune de Iovire sau alte vlolente, pentru care legea(art.180 alin.t G.pHi1.} prevede pedeapsa de la 0 lun la 3 luni sau arnend, instanta, alegnd pedeapsa inchlsorf i retinnd circumsfantela atenuante, va aplica 0 , , pedeaps de:

<,

153. lnculpatului minor care la vrsta de 14 ani ~i dou luni a svrsit infractiunea de ornor prev. de art. 174 C. pen, pentru care legHa prevede pcdeapsa Inchlsorii de la 10 Ia 20 de ani i interzlcerea unor drepturi, instanta Ii poate aplica 0 pedeaps de: a) 5 ani Inchisoare !?i interzicerea dreptului de a alege !?i de a fi ales pe 0 perioada de '1 an; b) 5 ani rnchisoare !?i pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor pe tirnpul executrii pedepsei principale; c] 5 ani Inchisoare. 154. Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prevzute de lege pentru infractiunea de luare de rnit se aplic dac pedeapsa principal este Inchlsoarea de: a) 6luni;

b) 1 an;
c) 2 ani. 155. Maximul pedepsei ce se poate aplica inculpatului pentru care, in baza art.39 lit, a C.pen. si art. 61 Cvpen. I

a)

lun lnchisoare; arnend 43

b] 15 zi!e lnchisoare;
-c) 3.000.000

42

I
[

:n~

I
\

158. Svrstrea unei lnfractluni de furt dup executarea unei pedepse de doi ani Intr-otnchisoare militar: a) face s fie rntrunite conditiile pluralittii de infractiune, in forma recidivei postexecutorii; b) face s fie lntrunite conditiile pluralittii de infractiuni, In forma plurahtatn intermediare: c) nu realizeaza conditiile pluralittii de infractiuni. 159. lnculpatului judecat pentru svrstrea lntractiunil de vtrnare corporal a vlctirnei, condamnat la rndul su pentru svrsirea cu acelasi prilej aaupra inculpatului a infractlunii de violare de domicillu prin violent: , a) i se va aplica circumstanta atenuanta a provocrii; b] i se va recunoaste starea de leqitima aprare; atenuant a depsirii c) i se va aplica circumstanta limitelor strii de necesitate.

a) 6 luni;

h) '1 an; c) 2 ani.

162. Pedeapsa complernentar a interzlceril unor drepturi, neprevzut de lege pentru infractiunea svrs it, poate f aplicat dac: a) pedeapsa principala este incnisoarea de 6 luni ~i instanta constat ca, fat de natura ~i gravitatea infractiunii, imprejurrile cauzei si persoana infractorului, aceasta pedeapsa este necesar; b) pedeapsa principala stabilit este Inchisoarea de 2 ani ~i instanta constat c fat de natura infractiunii, lmprejurari!e cauzei ~i persoana infractorului aceasta pedeaps este necesara; c} pedeapsa principal prevazut de lege este lnchisoarea de cel putin doi ani ~i instanta constat c fa\a de Irnprejurarile cauzei, persoana infractorului, natura ~i gravitatea infractiunii, aceast pedeapsa este necesar. 163. La stabilirea '$i aplicarea pedepsei instanta: a) va tine searna de greutatile famiiiale ale inculpatului, respectiv copiii minori aflaf in ingrijirea sa; b) va aprecia c sinceritatea de care a dat dovad inculpatul, recunoscnd fapta In cazul unei infractiuni flagrante, este circumstanta atenuant; c) nu va avea ln vedere persoana unei infractiuni flagrante, infractorului, In cazul

160. Pentru inculpatul condamnat pentru tentativ Ja lnfractiunea de omor (ar1.20 C.pen. raportat la art.174 c.pen.) cu retinerea circurnstantei atenuante a provocrii (art.73 lit.b C.pen.): a] aplicarea pedepsei complementare a interziceni unor drepturi este obligatorie; b) aplicarea pedepsei cornplernentare a interzicerii unor drepturi prevzut de lege pentru infractiunea de omor poate fi rnlaturat; c) aplicarea pedepsei cornplementare a interzicerii unor drepturi prevzut de lege pentru infractiunea de ornor este lnlturat. 161. Aplicarea pedepsei complernentare a lnterzlcerli unor drepturi prevzut de lege pentru infractiunea de luare de mit se aplic dac pedeapsa principal este Inchisoarea de :

164.lnculpatului care a declansat conflictul cu victima, pe care a lovit-o provocndu-t 0 vtrnare corporal

grav:
a) i se aplica circumstanta atenuant a provocrii:
45

I
I I

44

-L-

b) i se aplic circumstanta atenuant a depasirii iirnitelor legitimei aparari; c] nu i se aplic circumstanta atenuant a provocrii. 165. Inculpatului actionat in justltie pentru infractiunea de lovire (art.180 alin. 2 C.pen.) impotriva unei persoane care a Tncercat a-l irnobilizeze pentru a-l preda organelor de politie ~i a-l impiedica s loveasc ~i alte persoane: a) i se aplic circumstanta atenuant a provocarii; b) i se aplic circumstanta atenuant a depasirii limitelor legitimei aprri. c) nu i se aplic circurnstantele atenuante mentionate anterior. 166. Pentru retinerea circumstantei aqravante a svralrii faptei de ctre trei sau mal multe persoane lrnpreun, trebuie ca fptuitorii: a) S8 actioneze cu aceeasi forrna de vinovatie; b) s aib aceeasi contributie la svrsirea faptei; c) s contribuie penal. la savrsirea faptei prevzute de legea

avertiznd-o s nu se apropie, iar fat de faptul c victima a continuat s i! loveasc, i-a aplicat 0 lovitur cu cutitul 111 abdomen, provocndu-i leziuni grave:
03)

este infractiune; In conditiile excesului scuzabil;

b) este svrsit

c) este svarsit in conditiile excesului justificat. 169. Fapta incu!patului care, fiind in stare de ebrietate anume provocat, prezentnd tulburri de comportament pe fond nevrotic ~i inteleetual la limit, a sustr~s prin violent banii prtli vtmate: a) este infractiune; b] este svrsit In conditiile iresponsabltatu;

I I I I I
)

c] este

infractiune dar atenuant a betiei.

beneficiaza

de

circumstanta

170. Fapta incutpatulut (aflat in stare de betie voluntar complet) constnd in arnenlntarea cu moartea adresat nemijlocit victimei, functionar public aflat in exercitlul functiei, ca urrnare a refuzului acestuia , , da eliberare a unui act: a) este mfractiune; b) este infractiune dar beneficiaza c] nu este de scuza provocrii: cornpleta infractiune, betia voluntar caracterul penal al faptei.

167. Fapta inculpatului care, lnarmndu-se cu 0 bar rnetalic, a ridicat-o ameninttor ctre victim, cerndu-i s nu intre in curtea sa, iar fat de faptul c victima a nesocotit avertisrnentul !}i a fortat poarta de acces, a lovit-o provocndu-i leziuni grave: a) este prezurnat a fi svarsit In legitim aprare; b) este prezumat scuzabil; c) este infractiune. a fi savrsit In conditiile excesului

lnlturnd

171. Care sunt circumstante atenuante? ,

a) tentativa; b) excesul justificat; c) depsirea limitelor stni de necesitate. din a condamnatului mai

I I
. I
I

168. Fapta inculpatului constnd In aceea c urrnrit de victima care iI lovea cu purnnii, a scos c-ut:itol
46

172. Eliberaraa

inchisoare Inainte de termen este:

l
~

47

!
a) iibertate supraveqheata; b) liberare conditionata; c) liberare sub controi judiciar. 173.

I
I

'1Ti. Surrt circumstante a) excesul justiticat; b) provocarea;

atenuante legale:

I
atenuante ct penale:
~j

In prezenta att a circumstantelor

strilor de atenuare a rspunderii a) efeetele lor se produc sueeesiv; b) circumstantele c) circumstantele atenuante atenuante

I
178.

c) conduita bun a infractorului infractiunii;

inainte

de savrsirea

in prezenta att a clrcumstantelor

celor aqravante special: a) este obligatarie; b) nu este obligatorie; coborrea

nu mai produe efecte; pot produce efeete. rornn pot constitui

atenuante ct i a pedepsei sub minimu!

i
I

174. Potrivit Codului penal circumstante, atenuante: a) exeesul justificat; b) depasirea c) struinta rezultatul prieinuit

c] este obligatorie doar In cazul amenzii.

179. Nu constituie inlatura paguba a) savrsirea circumstant aqravant leqal:

lirnitelor starii de neeesitate; depus de infractor pentru a infractiunii sau pentru arepara

infractiurui de trei sau mai multe persoane infractiunii din motive josnice; incomplet

impreun:
b) savrsirea c) starea de betie accidentala

I
1

175. In cazul in care exist circumstante atenuante:

a) pedeapsa principala se poate 'reduce sub minirnul special; b) pedeapsa complernentar a interzicerii unor drepturi este lnlaturata: 180. Constituie circumstant agravant cu caracter personal: a) svrsirea infractiunii de ctre un infractor major daca aeeasta a fast cornisa irnpreuna cu un minor; b) savrsirea c} savrsirea infractiunii din motive josnice; infractiunii prin acte de cruzime

I
I

c) pedeapsa

complernentara

a interzieerii

unor drepturi

..

poate fi inlaturat.

I
I
r

176. In cazul infractorului minor dac exist clrcurnstante atenuante: a) rnasurile educative nu se mai aplic; b) se pot aplica atat rnsuri educative cat ~i pedepse; c) nu se mai poate aplica pedeapsa amenzii.

181. Corrsfituie clrcumstant aqravant legal cu caracter qeneral: a) savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane irnpreun: b] s~v~r~irea i~fraC\i~nii . timp~ul noptii; c) savarsirea infractiunii de catre 0 persoan profitat de situatia prilejuita de 0 calamitate.

.'n

48

1
I

care a

49

c]

182.ln cazul ln care exist circumstante

poate aplica 0 pedeaps: a) doar pan la maximul special;

agravante, se

nu a mai fost anterior condamnat Inchisorii mai mare de 6 luni.

la pedeapsa

b) spre maximul special, iar dac acesta este nelndestultor, In cazul amenzii, se poate aplica un spor de ce! mult jumatate din maximul special; c) cel putin eqal cu maximu! special.

187. Termenul de Incercare in cazul suspendrii onate executrii pedepsei este:

conditiaplicate

.3

a) cel mult 5 luni in cazul pedepsei minorului;

Inchisorii

b) de 1 an In cazul pedepsei amenzii; c) de maxim 6 ani In cazul pedepsei inchisorii;

188. Termenut de incercare in cazul suspendrii conditionate a executrii pedepsei se socoteste: a) de la data pronuntrii hotarrii; b) de la data cnd hotrrea a rrnas definitiv; c) de la data cnd a solicitat condamnatul. 189. Revocarea suspendrii conditionate a executrii pedepsei intervine in mod obligatoriu: a) daca In termenul de incercare se svrseste 0 infractiune din culpa pentru care s-a pronuntat 0 condamnare definitiva la pedeapsa amenzii; b) daca ~i numai daca, In termenul de incercare se svrseste 0 infractiune intentionat pentru care s-a pronuntat 0 condamnare definitiv la pedeapsa lnchisorii; c) dac In termenul de incercare se svrseste 0 infractiune intentionat pentru care s-a pronuntat 0 condamnare definitiva, indiferent de natura pedepsei. 1 ~m. evocarea s uspendrii R pedepsei este facultativ: conditionate a executrii
0

183. Constituie circumstant atenuant legal:

a) excesul scuzabil; b) excesul justificat;
<,
I

I I

c) conduita buna a infractorului infracliunii.

Inainte

de svrsirea

!-

I
I

184. Ce este suspendarea conditionat aexecutrii pedepsei? a) este 0 rnasur de individualizare leqala a pedepsei; b) este 0 rnsur de individualizare judectoreasc executarii pedepsei; c) atrage i suspendarea rnsurilor de siqurant, 185. Suspendarea conditionat a executrii poate dispune dac pedeapsa apllcat: a) este inchisoarea b) este inchisoarea rnilitar; a

I!
i

Il

I I
1

I,
I
f l

pedepsei se

de cel mult 3 ani sau amenda;

! !

c) este doar amenda. 186. Suspendarea conditionat a executrii pedepsei poate dispune, printre altele, dac cel condamnat: a) nu a rnai tost anterior condamnat Inchisorii mai mare de doi ani; b) are capacitate de rnunc: 50 la se

I
1

l
I

pedeapsa

I,

a) dac in termenul de incercare se savrseste infractiune intentionat ~i aceasta este descoperita acelast termen, pentru care .s-a pronuntat

In
0

51

1.

coridarnnare definitiv la pedeapsa amenzii; b) dac In termenul de lncercare se savrseste 0 intractiune din culpa !?i aceasta este dascoperita in acelast termen, pentru care 3-a pronuntat 0 condamnare definitiv, indiferent de natura pedepsei; c) dac infractiunea savrsit in terrnenul de incercare este descoperit ulterior expirrii acestuia.

193. Revocarea suspendrli conditionate a executrii pedepsei in cazul neexecutrli obliqatiilor civile stabilite de Instant: , a) este obliqatorie cnd condarnnatul a avut posibilitatea de a executa aeeste obliqatii, dar nu a dorit acest lucru; b) este facultativ; c) este obligatorie In toate cazurile.

I
!

~I
I
1

I
I I I

191. Infractorul a svrsit 0 intractiune din culp in termenul da incercare a suspendrii condltionate a executrii pedepsei pronunrate anterior. .Iudecndu-l pentru infractiunea svrsit din culp, instanta a dispus condamnarea !?i executarea pedepsel pronuntte tr a dispune revocarea msurii suspendrii conditionate pronuntat anterior, a) solutia este corect pe nt ru c in aeest caz revoearea msurii este tacultativ: b) solutia este qresit pentru c instanta dispunnd exeeutarea pedepsei pentru infractiunea savrsita din culp este obliqata s revoce masura suspendarii, urmnd a contopi pedeapsa pentru infractiunea din culp cu pedeapsa pronuntat anterior; c] solutia este qresit pentru ca, In aeest caz trebuie s revoce rnsura suspendarii, urrnnd ca pedeapsa pronuntat pentru infractiunea savar~ita din culp ~i cea pronuntata anterior s se exeeute, far a fi contopite ci cumulate.

194. Suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere se poate dispune !?i cu indeplinirea celorlalte conditii: , a) daca pedeapsa aplicata este amenda; b) dac si nu mai dac infraetorul nu a mai fost anterior condarnnat la pedeapsa Tnehisorii mai mare de 6 luni; c) pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel rnult 4 ani; 195. Suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere se poate dispune, in cazul concursului de infractiuni dac pedeapsa aplicat este lnchlsoarea de cel mult:

3 ani; b] 2 ani; c) 4 ani.

31)

196. Termenut de incercare al suspendrf pedepsel sub supraveghere este:

executrii

192. Anularea

suspendrii condttionate a executrii pedepsei intervlne cnd se descoper c cel condarnnat mai s vrstse anterior suspendrii: a) numai b) att
0 0

a) 'in cazul pedepsei inchisorii, durata aeesteia plus un Interval de tirnp cuprins intre 2 ~i 5 ani, ee va fi stabilit de instant; b) In cazul amenzii este de 2 ani;

infractiune infractiune

intentionata; ct ~i din culp; din culpa.

infractiune
0

mtentionat

I
I

c) In cazul pedepsei Inehisorii, termen de 2 ani.

durata acesteia

plus un

c) nurnai

52

53

....

r i

.197~ Revocarea executrii pedepsei Inchisorii la locul de munc este obligatorie, cu indeplinirea i a celorlalte conditii, c nd condarnnatul: , a) nu respect msurile de supraveghere stabilite prin hotarrea de eondamnare; b) savrseste 0 infractiune executrii acesteia; c) se svrseste 0 infractiune executarii aeesteia. intentionata din culp in in timpul timpul

201. Care sunt sanctlunl!e care se pot aplica minorilor infractcri? a) libertatea supraveqheat;
t

i I
I

b) interzicerea

unor drepturi; de pna la 25 ani.

c) pedeapsa lnchisorii 202. Este msur

educativ:

a) liberarea conditionata; b] libertatea supraveqheata: c} internarea medicala.

<,

198~ Anularea executrli pedepsei la locul de rnunc se dispune numai dac s~a svrsit 0 infractlune: a) ulterior rmnerii definitive a hotrru de condamnare cu exeeutarea pedepsei la loeul de munc; b) anterior rmnerii definitive a hotrrii de eondamnare cu executarea pedepsei la locul de rnunc; c) anterior sau ulterior rmnerii condamnare cu executarea rnunc. definitive a hotrrii de pedepsei la locul de

I
II

I! I
I
I
I

203. Dac in timpul rnsurf educative a liberttii supraveqheate rninorul svrseste 0 fapt prevzut de legea penal, atunci lnstanta: a) revoca libertatea supravegheata ~i ia fat de minor msura internrii lntr-un centru de reeducare; b). poate revoca libertatea supraveqheat si lua fat de minor rnasura libertatii supravegheate; c) ia msura intemrii sau aplica 0 pedeaps. 204. S-a retinut in fapt c la data svrstrli infractiunli inculpatul era in vrst de 17 ani i 8 luni. Ce sanctlunl de drept penal poate s pronunte instanta de judecat? a) mustrarea; b) libertatea supraveqheat; c) detentiunea pe viata.

199. Executarea pedepsei Intr-o Inchlsoare militar se poate dispune pentru militarii In terrnen, dac pedeapsa inchisorii: a) nu depaseste 3 ani; b) nu depseste 2 ani; c) nu depaseste 4 ani. 200.

.)

I I I

Fata

de rninorul care rspunde

0

penal se poate:

a) apliea numai

pedeaps;

205. Msun:.~. internrti Irrtr-un centru de reeducare se ia:

a) pe tirnp necleterminat; b) pe timp nedeterminat de '18 ani; dar pn la implinirea varstei

b) apliea 0 pedeapsa nurnai dac se apreciaza ca luarea unei rnsuri educative nu este suficienta pentru indreptarea rninorului; c) apliea 0 rnsura educativ pe langa 0 pedeaps. 54

55

.L

c) se poate prelungi la data cnd minorul devine rnajor pe 0 durat de cel rnult 2.ani, daca ace asta este necesara pentru realizarea scopului internarii. 206. Revocarea liberrii minorului inalnte de a deveni rnajor din executarea msuril internrll intr-un centru de reeducare, pentru 0 purtare necorespunztoare In perioada liberrii, fr a svrsl 0 infractiune : a) este obligatorie; b) este facultativ: c) este obligatorie dac devine rnajor.:

b) fat de 0 persoana bolnav mintal ori toxicornan care a svrsit 0 fapt prevazut de legea penala ~i care prezint pericolpentru societate; c) fata de 0 persoan care a savrsit 0 tapt prevazut de legea penala din cauz c este bolnav mintal ori toxicornana, dar care nu se atl Intr-o stare care prezinta pericol pentru societate. 211. r'!.~sura de stqurant a internrii medicale:

~l
I

207. Suspendarea executru pedepsei sub supraveghere ce se aplic mlnorului se poate dispune: a) numai cu privire la pedeapsa inchisorii; b) cu privire la orice sanctiune aplicabila minorului; ct ~i a amenzii. c) att cu privire la pedeapsa lnchisorii 208. Msurile de slqurant a) numai lnsotind
0

a) se ia in mod obligatoriu fat de 0 persoana bolnava mintal ori toxicornan care a svrsit 0 fapta prevzut de legea penala 9i care prezint pericol pentru societate; b) se ia in rnod obligatoriu in cazul persoanei fata de care s-a luat msura obliqarii la tratament medical, dar care nu s-a prezentat in mod regulat la tratament; c) se poate lua in cazul unei persoane fata de care s-a luat rnsura obhqrii la tratament medical, dar care nu s-a prezentat in mod regulat la tratament;
l

se pot lua: i se aplic penale. obligarea la tratament ori nu

0

pedeaps;

dac fptultorului pedeaps: c) ca 0 consecint a rspunderii

b) indiferent

I
t

209. Pe ce perioad se dispune medicaJ? a) nedeterminat;

I
t
!

!
[
t

b) de minim 1 an;

c) de pn la 5 ani. 210. Internarea medical se poate Jua:

I
'1

a) fat de 0 persoan bolnav mintal ori toxicoman care nu a savrsit 0 fapta prevzut de legea penal; 56

2'12. lnstanta I-a condamnat pe inculpat retinnd c in timp ce era gestionar la un depozit de materiale de constructii, a sustras, folosindu-se de calitatea sa, mal multe asemenea materiale. Totodat s-a dispus luarea fat de inculpat a msurii de siqurant a interzicerii unei functii sau profesii: a} solutia este corect deoarece inculpatul s-a folosit de calitatea sa .de gestion ar pentru a comite infractiunea: , , b) este gre~ita pentru c pe lnqa aceast msur de siqurant mai trebuie dispusa ~i pedeapsa cornplernentar a interzicerii dreptului de a ocupa 0 functie sau de a exercita 0 profesie ori de a desfasura 0 activitate; c) solutia este gre~ita cu privire la luarea masurii de
57

~L

ls_..-..-.

.-:.-

r
f

~ siqurant lntruct inculpatul incapabil ci nedemn. 213. Ce reprezint localittl, ? a)

0 0 0

nu

s-a

dovedit

a f

interzicerea

de a se afla In anumite

217.lnterdictia , de a reveni in locuinta , perioad deterrninat se poate lua: a) din oficiu; b) la cererea prti: vtarnate: c) la eererea oricrui membru al familiei.

familiei

pe

pedeapsa aceesorie; masur de siqurant; pedeaps cornplernentar.

b)
c)

I
t

214. Pot fi expulzatl: 03) cetten!i

218. Ce reprezint interdictia de a reveni , familiei pe 0 perioad determinat? a) este 0 masur educativ; b) este c) este
0 0

in locuinta ,

I I

tar
<,

si care

strini sau apatrizii care nu dorniciliaz In au svrsit infractiuni pe teritoriul

pedeaps

cornplernentar;

masura de siqurant. de a reveni in iocuinta, familiei se poate lua: amenzii; de cel putin un an. familiei pe
0
1

Rornniei: b) persoanele de la pet. a) care au svarsit infractiuni att In tar ct ~i In afara tarii si carora li se aplic legea penal rornn; c) numai cettenii strini.

219.lnterdidia ,

pe

perload

determinat

a) sinqura; b) pe langa pedeapsa c) pe langa pedeapsa inchisorii

215. Sunt dispuse confiscrii speeiale:

a) lucrurile dennute in contra dispozitiilor legale dac sunt ale infractorului; b) lucrurile ce formeaz obiectul unei executri silite pentru neplata unei amenzi; c) lucrurile care au fost date pentru a determina savrsirea unei infractiuni sau pentru a-I rsplati pe infractor. 216. lnterdictia de a reveni In locuinta perioad determinat se poate lua: a) pe 0 perioada nedeterrninat: b) pe c) pe
0 0

220.lnterdictia , de a reveni in locuinta , perioad deterrninat este: a) msur educativ;

I
1
I

b) sanctiune administrativ: c) rnasura de siqurant. 221.lnterdictia , de a reveni in locuinta , perioad determinat se poate lua: a) sinqur; familiei pe
0

I
aplicat pedeapsa

familiei

pe

perioada de pna la 2 ani; perioada de pan la 5 ani.

dac inculpatului i s-a inchisorii de 6 luni; c] la solicitarea prtii vtrnate.

b) numai

11
familiei pe
0

222. lnterdictia de a reveni in locuinta , , perload determinat se poate lua:

59

58
,

"L

-I.

a) din oficiu; b) fat de condamnatul la pedeaps8Tnchisorii de cel putin un an pentru infractiuni de violent savrsite asupra membrilor familiei; c) insotind 0 pedeapsa cu Inchisoarea aplicata pentru orice lnfractiune. 223.lnterdictia de a reveni in Iocuinta farniliei pe , ' perioad determinat se poate lua: a) nurnai dac fat de condamnat s-a luat interzicerea de a se afla In anumite localrtti; b} pe
0 0

22'1" lnterzicerea de a se afla In anumite localitti se poate lua tat de un condarnnat la pedeapsa amenzii: a) nu; b) da, daca pedeapsa amenzii a fost aplicata anumite infractiuni expres prevzute de lege; c] intotdeauna dac amenda este mai mare milioane lei. 228. Cnd se poate revoca interzlcerea anurnite localitti? a) oricnd la ce re re :;;idin oficiu; c) nu se poate revoca. pentru de 20

de a se afla

in

~I

perioad de pan la 2 ani;

0

b) dup tre~erea unui termen de cel putin un an;

c] numai insotlnd 224. lnterzicerea lua: a} sinqur:

pedeapsa

cu arnend.

de a se afla in anumite Iocalitti

se poate

229. Sunt rnsuri de s iqurant: , a) internarea b) interzicerea medicala; unor drepturi;

b) daca inculpatul a fost condamnat inchisorii rnai rnare de 5 ani; c) la solicitarea persoanei vtrnate. 225. lnterzicerea de a se afla In anumite lua initial pe 0 durat : a) de

la

pedeapsa

c) ob!igarea de a nu parsi localitatea. 2:30. Sunt msuri de sigurant: a) libertate supraveqheat; b) expulzarea; c) liberarea sub control judiciar. 231" Nu sunt msurl de sigurant: a) confiscarea c) obligarea speciala; la tratament special. b) libertatea supraveqheat:

Iocalitti se poate

pan la I ani;

b) de pana la 5 ani; c) de pn la 3 ani. 226. Cu ce durat ae poate prelungi interzicerea de a se afla in anurnite localitti dac pericolul social
subzlst? a) de maximurrt 2 ani; b) de 3 ani;

232. Surrt msuri de srqurant: , a) interzicerea unor drepturi; sau profesii de care s-a ib) interzicerea unei functii folosit condamnatul;

c] ce nu poate depasi durata masurii luate initial.

60

-L-

61

c) interzicerea

de a se afla In anumite localttti.

239. Gratierea este a) rspunderea b) executarea

cauz care inltur:

penal; pedepsei; condamnarii.

233. Sunt rnsurl de stqurant: a) interzicerea de a ocupa profesie, 0 meserie sau

0 0

functie sau de a exercita alt ocupatie:

c) consecintele

b) interzicerea
c) interzicerea

drepturilor

parintesti;

240. Care sunt efectele gratierii ? a) lnlatur in tot sau In parte executarea b) cornut pedeapsa In una mai usoar: pedepsei;

unor drepturi.

234. Sunt msuri de s iqurant: a) obligarea b) obligarea c) liberarea de a nu prsi localitatea; la tratament provizorie medical; sub control judiciar.

c) are efect asupra pedepselor complementare dispune astfel prin actul de gratiere. 241. Gratierea, ca act de clernent, , , a) Guvern; b) Presedintele Rornniei; c] Ministrul Justitiei. 242. Efectele amnistiei a) arnndou b) amandou
!ji

cnd se

se acord

de:

235. Oe ctre ci ne se acord amnistia? a) Parlament; b) Guvern, c) prin ordonanta; Ministrul .Justitiei. ,

gratierii sunt: condamnrii: pedepsei.

lnltura rspunderea penal; inltura consecintele

I I
pedepsei

236. Amnistia: a) poate inlatura caracterul

c) nu inltura executarea 237. Amnistia

penal al faptei; pedepsei complementare.

c) arnandoua inltura executarea

b) inlatur raspunderea penala;

243. Att amnistia ct i qratierea:

a} in toate cazurile executarea cornplementare; b] nu au efecte asupra rnsurilor de siqurant; rspunderii penale.

lnltura

I
I I

dup condamnare Inltur: msurilor persoanei pedepsei educative; vtrnate: complementare.

a) executarea b) drepturile c) executarea 238.

c) pot conduce la inlocuirea

lnttur

rspunderea

penal:

a) lipsa planqerii prealabile; b) retragerea c) lmpcarea 62 plnqerii prealabile; prtilor in cazurile prevzute de lege.

244. Prescriptla inltur rspunderea penal oricte Intreruperi ar interveni dac termenul de prescriptie prevzut de lege este depsit: a) de dou ori; b) cu inc jumtate; c) cu lnc
0

I I

I .I
I:

treime. 63

.._Li

\ I

I '

245. Cursul tormenutut de pres criptie a rspunderli penale este suspendat: a) cnd exist 0 dispozitie leqal care impiedica punerea in mi;;;care a actiunii penale sau continuarea procesului penal; b) cnd exista 0 imprejurare de neprevzut ori de nelnlturat care lmpiedic punerea in rniscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal; c} pe timpul unei epidemii.

h1Sti'hJ'fU de drept pe na]

.- Partea special -

I
de omor

1.

Artati, trstura esential , s vrs it cu prerneditare. a) irnplica

0

a infractiunii ,

usoara chibzuire anterioar

asupra faptei;

b) irnplica exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de preqatire a infractiunii; c) irnplica existenta unui interval de timp intre luarea hotrrii de a comite infractiunea si svrsirea acesteia, chi ar daca tptuitorul nu a chibzuit asupra faptei ~i nu a preqtit-o. 2. lnfractiunea de ornor svrstt a) se poate retine .persoanei; ~i in cazul cu premeditare: erorii asupra identittii

b) nu se poate retine in cazul devierii actiunii; c) nu se poate retine atunci cnd fptuitorul a urrnarit un
interes material. 3. 248. Reabilitarea Infractiunea de omor svrsit prin mijloace ce pun In pericol viata mai multor persoane prevzut de art. 175 , alln.t, pct.e C.Pen. implic din partea fptuitorului: a) intentie directa in raport cu persoana vizat c victim; in raport cu persoanele a cror viat este pus In perico! datorit mijloacelor pe care le foloseste; c) culpa In raport cu persoanele a cror viat este pus In pericol datorita mijloacelor pe care le foloseste;

--

~-

..itru condarnnri la pedeapsa mai mari de 3 ani; pentru orice condamnare; , efecte ca reabilitarea de drept.

b) praeterintentie

4.

Cnd se poate retlne tnfractiunea din interes material?

de omor svrsit a obtinut 8.

b) cand fapta s-a cornis In timpul in care vietima i~i indeotinea activitatea; , . c)

a) se poate retine indiferentdaca faptuitorul sau nu satisfacerea interesului urrnarit: b) se poate retine ~i cnd mobi!ul gelozia, dac in urma infractiunii zeaz un avantaj material; c) nu se poate retine este legitim. 5.

cnd victima nu !?i-a depsit atributiile de serviciu.

omorului a fost faptuitorul realimaterial urrnrit

dac

interesul

Cand exist clrcumstant agravant prevzut Ia art, 175 lit h) C.pen. (omorul svrsit pentru a lnlesni sau a ascunde svrsirea altei infractiuni) ? a) cnd indiferent daca secpul urmrit a fost sau nu realizat; b) cnd infractiunea scop este 0 tlharie sau piraterie; c) dac infractiunea scop a fost svrsit a f savarsita doar de catre fptuitor. sau urmeaza

Ornorul svrslt asupra sotului aproplate (art.175 lit.c C.Pen.):

sau

unei

rude este fiui

a) nu se poate retine in cazul in care victima fratelui tatlui fptuitorului;

9.

b) nu se poate retine In cazul in care victima este sotia fratelui tatlui faptuitorului; c) nu se poate retine in cazul in care fptuitorul era desparfit j'n fapt de sotia sa (victima) care locuia 'In alt localitate. 6. Cnd exlst lnfractiunea de omor calificat, in , varianta faptei s.vrsite asupra sotului sau unei rude apropiate ? a) fptuitorul a tgduit paternitatea In privinta victimei ~i actiunea sa a fost adrnisa; b] taptuitorul se afla in curs de divort cu victima: c) fptuitorul nu cunostea leqatura de rudenie cu victima. 7. Cnd exlst infractiunea prevzut la art, 175 lit. f) C. pen. (svrsrrea omorului in leqtur cu Indeplinirea indatorirllor de serviciu sau publice ale victimei) ? a) cand fapta a fest svrsit impotriva unui functionar, indiferent de mobil; 66 10.

Ce incadrare juridic se va aplica faptei celui care pentru a se sustraqe arestrii ucide doi ofiteri de politie in strad prin explozia unei grenade? a) art. 174 c. pen. raportat la art. 175 C.pen. literele e) (prin rnijloace care pun in pericol viata mai multor persoane), f) (In legtur cu Indeplinirea indatoririlor de servieiu sau publiee ale vietimei), g) (pentru a se sustrage (...) de la aresrare ...)~i i) (In public), eornbinat cu art. 176 c.pen. litereie b) (asupra a doua sau mal multe persoane) si f} (asupra unui magistrat, politist...);

b] art. 174 C.pen. raportat la art. 175 c. pen. litereie g)

i i), combinat cu art. 176 c. pen. litereie b) ~i f); c) art. 174 C.pen., raportet la art. 175 C.pen. literele f), g) !?i i) combinat cu art. 176 C.pen. litereie b) ~i f). lnfractiunea de omor (art, 174 C.pen.) uciderea unei persoane svrstt cu: a) orice forrna de vinovtie; b) intentie directa sau indirecta; c ) intentie sau praeterintentie. reprezint

I
lila

67

11.

Ce incadrare juridic primeste infractlunea comis pentru svrsirea unei tlhrli ?

a) omor calificat b) ornor deosebit de grav;

de ornor

Din eroare,

a fost ucis

alt persoan

dect cea

avut in vedere de X. Care va f incadrarea juridic In

acest caz ? a) omor simplu (art. 174 C.pen.);

c) concurs de infr actiuni intre omor calificat !?itlhrie. 12. Constltule infractlunea de ornor callficat: , a) omorul svarsit profitand de starea de neputinta victimei de a se apra, stare provocat de fptuitor:

b) ornor calificat din interes material ( art. 175 lit. b c.

pen.); c) ucidere din culpa (art. 178 c. pen.). a 16. lnfractiunea de omor svrslt pentru a comite sau a ascunde s vrsirea unei tlhrii sau piraterii are ca forrn de vinovtle, urmtoarele: , a) intentia depsit: b) intentia directa sau indirect ori praeterintentia; c) intentia sub oricare din cele dou modalitf 17. ale ei. ucide

b) omorul svarsit asupra unui agent postat in legatura cu indeplinirea lndatoririlor de serviciu ale acestuia; c) omorul svarsit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de ia urmrire sau arestare ori de la executarea unei pedepse. 13. Fapta de ornor svrstt misiune reprezint: a) omor calificat, comis indatoririlor de serviciu 175 lit. f Cpen.); asupra unui ofiter aflat

in

in leqatura cu Tndeplinirea sau publice ale victimei (art.

Cum va f tncadrat fapta dac fptuitorul victima pentru a-i s ustraqe banii ? a) omor (art. 174 c.pen.); b) ornor dininteres material (art. raportat la art. 174 C. pen.);

175 lit. b) C. pen.

b) omor calificat, cornis pentru a se sustrage de la urmarire sau arestare ori de la executarea unei pedepse (art. 175 lit. g, C.pen.); c) omor deosebit de qrav, comis asupra unui rnilitar aflat in timpul serviciului (art. 176 lit. f C.pen.).

c) omor pentru a savrsi sau ascunde svarsirea unei talharii sau piraterii (art. 176 lit. d) C. pen. raportat la art. 174C. pen.). 18. Intractiunea da omor calificat, este svrslt: a) asupra a doua sau mai multor persoane;

14.

in ce modalltf SE~ svrseste infractiunea de OI11or (art, 174 C.pen.)? a) printr-o inactiune, fiind 0 infractiune omisiv: b) printr-o actiune sau
0

b] asupra unei femei gravide;

c) asupra unei rude apropiate. 19. Fapta de reprezint: ornor

1 :

inactiune;
0

svrstt

asupra asupra

fratelui

sotiei

c) numai printr-o actiune, fiind 15.

infractiune

cornisiv.

Fptuitorul (X) urmreste s ucid victima prin otrvire, spernd s intra In posesia averii acesteia.

a) omor calificat, svrsit (art. 175lit. c) C. pen.);

unei rude apropiate

b] omor simplu (art. 174 C.pen.);

69

68 I
'I'

!
!

-w

.c) amor calificat, profitnd de starea de neputinta victimei de Cl se apra (art. 175 lit. d) G.pen.). 20.

I
I

i t

23.

In cazul in care se descarc rnai multe salve de arrn

asupra unui grup de oameni, iar fapta a avut ca urmare doar moartea uneia dintre acestea, care va fi

Conform soluttor date In practic, elementul circumstantial al omorului deosebit de gray prevzut de art.176 lit.b C.pen (asupra a dou sau mai multor persoane) exlst:
a}

incadrarea

a) ornor simplu; b) omor deosebit de qrav; c) omor simplu In concurs cu tentativ la omor deosebit de gray, in conditiile art. 176 lit. b) C.pen. 24. lnfractiunea de pruncucidere: a) reprezint suprimarea de un parinte; vietii unui nou-nscut cornisa

doar cnd uciderea a dou sau mai multor persoane a avut loc printr-o slnqur actiune: de infractor in aceeasi imprejurare sau cu aceeasi ocazie, indiferent dac ornorul s-a produs printr-o sinpur actiune sau prin mai multe actiuni; ucise

b) ori de cte ori dou sau mai multe persoane au fost

c)

omoru! este savrsit svrsit un ornor.

cnd

de

0 persoan

care a mai

b) se comite imediat dupa nastere; c) are un subiect activ necircumstantiat, femeie. 25. putand fi orice

21. Ce reprezint lnfractiunea cruzimi?

de omor svrsit

prin

a) ornor calificat cu retinerea circurnstantei agravante prev.de art.75Iit.b) GPen. (svrsirea infractiunii prin acte de cruzime) b) omor deosebit de qrav; c) ornor cu retinerea circurnstantei agravante prevzute de art. 75 lit.b) G.Pen. (svrsirea infractiunii prin acte de cruzirne). 22. Dac fptuitorul a ucis In aceeast imprejurare, Intentie, dou persoane, se consider: a) savrsirea concurs; b) savarsirea c) savrsirea
a dou infractiuni

La infractiunea de pruncucidere: . , a) tentativa este posibila, dar nu se pedepseste; b) tentativa este posibil
si se pedepseste;

c] tentativa nu este posibila.

I I
r

26. Gare poate fi subiectul

pruncucidere : a) copilul nou-nascut, b) copilul nou-nscut, c) copiiul nscut rnort.

pasiv

al

lnfractlunii

de

cu conditia de a fi viabil; cu conditia s fie viu;

cu

de ornor sirnplu aflate In

unei infractiuni de amor; unei infractiuni de ornor deosebit de qrav.

I I
II
r

27.

Cel care instiq mama aflat Intr-o stare de tulburare pricinuit de nastere s-st ucid copilul poate fi condarnnat pentru svrslrea infractiunii de: a] instigare la pruncucidere; b) cornplicitate c)instigare la pruncucidere;
\
\

la ornor calificat. 71
.1
<

70

J.

.28.

Ce infractiune constituie fapta rnamei de a aplica lovituri in cap copilului In vrst de 3 luni, ce produc 0 fractur de bolt craniansl au ca rezultat moartea? a) pruncucidere; b) omor ca!ificat; c) lovituri cauzatoare de moarte .

madicale ? a) lovire sau alte vlolente (art. 180 alin. 1 C.pen); b) lovire sau alte violerite (art. 'i 80 alin. 2 C.pen); c) vatrnare corporala.

I
I

33.

29.

Ce fel de infractiune constituie lovirea intentionat , ' de ctre fptuitor, cu aceeasi ocazie, a dou persoane? a) 0 infractiune de lovire sau alte violente; b) doua infractiuni de lovire aflate in concurs; c)
0

I
I

Fptuitorul (A) loveste victima (8) cu un cutit provocndu-i 0 leziune profund. Transportat la spital, victima este examinat i tratat superficial de medici, iar dup cteva zile decedeaz, Expertiza medicolegal constat 0 culp medical, in lipsa creia leziunea ar f necesitat circa 40 de zile de ingrijiri medicale. Pentru ce infractiune va fi condamnat (A) ? a) ornor; b) loviri sau c) vtrnare

infractiune continuat.

delovire

sau alte violenie

in torrna

vtman
corporal:

cauzatoare

de rnoarte;

30.

Ce infractiune constitule fapta unei aplicat unei alte persoane lovituri abdominal ce a produs victimei necesitat 18 zile de ingrijiri medicale a) tentative de omor; b) lovire sau alte violente; c) vatmare corporal.

persoane care a de cutit In zona leziuni care au ?

34.

Ce infractiune se poate retine dac fptuitorul ajut victirna in aplicarea unei lovituri mortale cu cutitul Intr-o zon vital, in secpul sinuciderii ? a) omor; b) determinarea sau lnlesnirea sinuciderii; c) lovituri cauzatoare de rnoarte. slnuciderll persoan se

31.

Dac In urma

unui accident de circulatie au fost ucise dou persoane, fapta constituie: a) 0 infractiune de ucidere din culp, modalitatea sirnpl; b) dou infractiuni de ucidere din culpa aflate In concurs; c) infractiunea de ucidere din culpa in varianta agravat

35.

Cnd deterrninarea sau inlesnirea retine In varianta aqravat ? a) cand fapta s-a svrsit faia de putea f stpari pe actele sale; . b) cnd sinuciderea loc; sau incercarea
0

care nu a avut a

de sinucidere

32. 1

Ce infractiune constltule fapta de a aplica intentionat victimei lovituri care au provocat vtrnri ce necesit pentru vindecare 20 de zile de lnqrijlri

c) cnd Iptuitorul a profitat victimei de a se apra. 36.

de starea

de neputint

Dac fptuitorul, In aceeasi irnprejurare,

ucide mai
73

72

J.r

J..

r, ,
!
multe persoane, exist: a) attea infractiuni cte victirne sunt;
i

!
I

4'.

b)
c}

0 0

sinqura infractiune: infractiune continuat.

Infractiunea comis:

de vtmare

corporal

grav poate fi

a) numai cu intentie; b) fie cu mtentie, fie cu praeterintentie: c] doar cu praeterintentie. de lovire sau alte violente: de a f realizata In forma continuat; sau integritatea
0 stare fizic a

37.

Ce incadrare juridic urmeaz s primeasc fapta persoanei de a se sinucide In urma convingerii sale de a face acest lucru prin plata unei sume de bani de ctre fptuitor ? a) santa];' b) instigare la ornor calificat; c) determinarea sinuciderii.
0 !

42.

lnfractiunea

a) se pedepseste In forma tentativei; b) este susceptibila

I
infractiune:
I

c) se consum in momentul In care se creeaz

de pericol pentru sntatea persoanei:

38.

Uciderea din culp este a) ornisiv:

43.

I
att prin actiune, ct
I

b] cornisiva, care se poate svrsi doar prin actiune:

c) cornisiv, care se poate svarsi ~i prin inactiune.

! I

I
I
44.

Ce incadrare juridic primaste fapta in situatia In care infractorul, in mod deliberat aplic victimei lovituri ce i-au pus In primejdie viata i au cauzat vtmri care au necesitat pentru vindecare 20 de zile de Ingrijiri medicale ? a) lovire sau alte violente; b)

39.

Cnd se retine infractiunea de ucidere din culp in , , form agravat ? a) cand fapta a fost cornis de doua sau mai multe persoane lmpreun: b) cnd prin fapta cornis s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane; c) cand fapta a fost cornis de ctre 0 persoan care a mai svrsit un ornor. La infractiunea de "Lovirea sau alte violente": a) tentativa nu este posibil;

vtmare

corporal: grava.

c) vtrnare corporal

Tentatlva se pedepseste la: a) determinarea sau Inlesnirea sinuciderii; b) lovire sau alte violente; c) vtrnare corporal qrav.

I!
I

45.

40.

b) tentativa este posibila Insa nu este incriminat;

c) tentativa este posibil ~i este incrirninat. t

Dac in. urrna unui accident auto victima necesit pentru vindecare 8 zile de Inqrijiri medicale, cum va fi incadrat fapta? a) vtarnare corpora la din culpa (art. 184 alin. 3 c.pen.); b) lovire sau alte violente; c) fapta nu este infractiune. 75

I
\

!
74

atunci cnd actele de 46 . Ce infractiune este svrstt violent intentionate care au pricinuit victimei 0 vtmare ce necesit pentru vindecare 20 de zile de ingrijiri medicale ? a) vtrnare corporal; b) reprezinta contraventie; c) lovire sau alte violerite.

51"

Aruncarea victirnei Intr-o piscin cu intentia de a face 0 glum, fapt ce a determinat decesul victimei, care nu a putut fi salvat, va fi incadrat ca: a) loviri cauzatoare de moarte; b) amor cu intentie indirecta; c) ucidere din culp.

52.

47.

Poate

constitui . infractiunea de vtmare grav fapta prin care s-a pricinuit: a) pierderea unei proteze; b) pierderea cunostintei; c) pierderea mirosului.

corporal

I
I
48.

Lovirile sau alte violente exercitate asupra unor zone , corporale nevitale ale unei femei gravide, fapte ce au ca urmare punerea in primejdie a vietii victimei, constituie: a) tentativ de omor deosebit de gray svrsit asupra unei femei"gravide; b) provocarea ilegala a avortului; c) vtrnarea corporala grav sau

I
j
49.

se svrseste infractiunea vtmri cauzatoare de moarte? a) cu intentie indirect; b) cu praeterintentie; c) fie cu intentie, fie din culp.

Curn

de

loviri

sau 53.

vtrnrl

Prin ce se deosebeste infractiunea de "Lovlri , cauzatoare de moarte" de omor ?

a) obiect material; b) urmare imediat; c) latur subiectiv

Dac autorul loveste victima cu intentie ~i acesta decedeaz, dar se constat c decesul reprezint un rezultat ce a depsit intentia autorului, care nu a putut s prevad acest rezultat, dest trebuia !?i putea s-l prevad, fapta constituie: a} omor; b) ucidere din culp;

54.

c) loviri sau vtmri

1 50.

cauzatoare de moarte.

Ce reprezint lovirea din culp a dou persoane !?i provocarea de vtrnri pentru vindecarea crora fiecare dintre persoane a necesitat cte 10 zile de ingrijiri medicale ? a) reprezint 0 sinqur infractiune de vatrnare corporal din culp; b) reprezint doua infractiuni de vtrnare corporal din culp; c}: nu reprezint infractiune.

Exist tentativ la urrntoarele infractiuni? , a) ucidere din culp; b) lovituri cauzatoare de moarte; . c) pruncucidere. 55.

Svrs irea unui accident de circulatie

urmare

vtmarea

unei

persoane,

care are ca fapt in urma

77

76

...

I
creia victima a avut nevoie de 10 zile Ingrijiri medicale, atraqe pentru isoterul vinovat de producerea accidentului punerea sub acuzare pentru svrstrea lnfractiunii de: a) vatmare corporala din culp; b) lovire sau alte violente; c) fapta nu reprezint 56. infractiune.

~ ;:

II
t 59.

infractiunea .sinuciderii; b) infractiunea infractiunea c) infractiunea infractiunea

de

determinare

sau

inlesnire

a cu

I
I

de lipsire de libertate In concurs de vtrnare corporala grava; de lipsire de omor. de libertate in concurs

cu 1

lnfractiunea de lipsire de libertate in mod ileqal este mai grava cnd a fost svrslt: . a) prin simulare de calitti oficiale; b) in timpul noptii; c) de catre 0 persoan travestit; mascat, deqhizat sau

lmobilizarea victimei prin legarea ei de un calorifer, urrnat de aplicarea unei lovituri In cap ce a determinat decesul acesteia reprezint: a) infractiunea de ornor (art. 174 C. pen.); b) infractiunea de omor in concurs cu cea de lipsire de libertate (art. 174 C. pen. - art. 189 C. pen.); c) infractiunea de ornor calificat (art. 175 lit. d) C. pen.profitand de neputinta victimei de a se apra).

I
1

57.

ldentificatl ce infractiune exist atunci cnd lipsirea de libertate a unei persoane prin legarea de un pom este Indeplinit pentru a 0 impiedica s ajunq la un eveniment ~i aplicarea de ctre fptuitor a unor lovituri cu 0 bt in cap ce au determinat rnoartea victimei. a) infractiunea de lipsire de Iibertate urmat de moartea victimei; b] infractiunea de omor; c) intractiunea infractiunea de lipsire de ornor: de libertate in concurs cu

60.

Ce infractiune este svrstt a) sclavie;

prin luarea de ostateci?

b) supunerea la rnunca Iortat sau obligatorie;

c) lipsire de libertate in mod ilegal. 61. lnfractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal se va retine in variant aqravant atunci cnd fapta este

I I I
1

svrstt:
a) in scopul prostitutiei; c) de ctre travestit. 62. de a obliga victima la practicarea

58.

Care va fj incadrarea juridic, da c fptuitorul Cl sechestrat victima i i-a apllcat timp de cteva zile lovituri ce l-au provocat rupturi ale orqanelor interne, ceea ce a indus victimei 0 stare de teama ce a determinat-o s se arunce de la eta], aceasta fiind cauza decesului su ? a) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu

b) in tim pul unei calamitti;

0

persoari

rnascat,

dephizat

sau

Atunci cnd fptuitorii incercnd s ptrund in locuinta victimei, au srit gardul in curtea acesteia, iar cnd se preqteau s intre in cas au fost 'surprlnst de paznic, au plecat. Fapta constituie: 79

I I

1 '

78

I, I

J.

a) tentative la violare de dorniciliu;

67.

b) violare de dorniciliu in forma COnSLHYlatEl varianta tip; in

c] violare de dorniciliu aqravat. 63. In forrna consumata In varianta

Deschiderea unei scrisori adresate altei reprezint infractiunea de: a) lipsire de libertate in rnod iiegal; b) violarea secretului corespondentei; c) divulgarea secretului profestonal.

persoane,

Cnd infractiunea de violare de domiciliu va , retlnut In varlanta aqravat ? a) daca fapta se savarseste de 0 psrsoana tnarmat; b) dac fapta este svrsit in timpul noptii; c) dac fapta este savrsita calitati oficiaie. exclusiv prin folosire

fi
68. Prin corrstrnqere, X Intretine un raport sexual eu Y. In urma violentelor aplicate cu aceast ocazle de ctre X, Y a suferit leziuni pentru vindeearea crora 8U fost necesare 20 de zlle de ingrijiri medlcale, Calificarea faptei este: a) art. '197 c. pen. (viel): b} art. 197 c.pen. (viol) In concurs cu art. 180 c. pen. (iovire sau alte violente): c] art. '197 C.pen. (viol) In concurs cu art. 181 C.pen. (vatmare corporala). 69. Dac, prin constrnqere, dou persoane au flecare raport sexual cu aceeasi victim, sprijlnlndu-se reciproc (prin imobilizarea victimei), ealifiearea corect a faptei este: a) cte 0 infractiune de vial in varianta aqravanta (art. 197 alin. 21it a) c. pen.) pentru fiecare fptuitor; b) cte 0 infractiune de viol in variant aqravant (art. 197 alin. 21it a) c.pen.) 'in concurs cu complicitate la viol in variant aqravata, pentru fiecare fptuitor; c) cte doua infractiuni de viol in variant aqravat (art. '19'7 alin. 2 lit a C.pen.) pentru fiecare tptuitor. La infractiunea de viol (art, 197 C.pen.): a) subiectul activ nu poate fi dect brbatul; b) subiectul pasiv nu poate fi decat ferneia; c) subiectul sex. activ poate fi orice persoana, indiferent de

de

64.

La infractiunea de santa]: a) tentativa este posibil ;;i se reaiizeaz atunci cnd subiectul pasiv nu a cedat constrnqerii si nu s-a lasat santajat; b) tentativa nu este posibila; c] tentativa se pedepseste.

65.

Prin violerite fizice, fptuitorul constrnqe victima s-i dea 0 sum de bani. A doua zi, 'in timp ce se indrepta cu banii spre locuinta fptultorutui, vlctirna este interceptat de politie, care fusese sesizat de un martor, In sarcina faptuitorului se va retine: a) santa]; b) talharie; c) tentative la santaj;

66.

I'
I
80

Care este forrna de vlnovtie , "santa]"? a) intentia directa sau indirect; b) intentia direct calificata c) praeterintentia.

la

infractlunea ,

de

70.

prin scop;

-L,.--'

81

..

71.

Cnd

s vrstt

mfractiunea de viol (arL197 C.pen.) eete in varianta aqravat ? a) fapta a tost svrsit de ctre unchi asupra nepoatei sale care nu tocuieste cu inculpatul; b) s-a cauzat victimei 0 vtrnare qrav a santa\ii; c) fapta a fost savrsita de ctre sot asupra sotiei;

a) minorul care nu a implinit vrsta de 15 ani se af!a in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul fptu itoru Iui; b) fapta este svrsit asupra minorului lntre 15-18 ani de tutore sau curator folosind calitatea sa; c) cnd fapta a fost svarsit de dou sau mai multe persoane irnpreun. 76. Actul sexual cu un minor in vrst de 5 ani atunci cnd acesta nu se opune, constituie infractiunea de: a) act sexual cu un minor; b) perversiune c) viel. 77. Ce lnfractlune exist atunci cnd fptuitorul arnenint victirna c va da publicittii unele fotografii ale concubinei sale da ca nu Ii da 0 surn de bani ? a) arnenintare; b) santaj; c] 78. nu exist infractiune. prin infractiunea de furt? sexual:

72.

Ce infractiurte constituie im.obiliz.area vlctlrnei legarea mlnilor ~i constrangerea la rntretlnerea raport sexual? a) viel: b) viol tn concurs cu lipsire de libertate: c) viol in varianta aqravata.

prin unui

13. Cine este subiect pasiv la infracthmea de act sexual cu un minor ? a) 0 porsoan in vrsta de 16 ani, dac fapta este
savrsita de 'ingrijitor folosind calitatea sa; b) 0 persoan care nu a implinit vrsta de 4 ani; c)
0

parsoan intre 15-18 ani dac fapta este sElVar~ita de administrator, folosind calitatea 58. sexual cu un minor se va , retine

Ce lnteleqeti
01)

74.

Cnd actul

in

variant aqravat ?
a) victima nu a irnplinit vrsta de 15 ani; b] victirna are vrsta cupnnsa intre 15-18 ani, iar fapta a fost svarsit de tutore sau curator; c] victima nu a implinit vrsta de 18 ani, iar actul sexual a fost determinat de oferirea de bani de ctre taptuitor.

posesia de rea-credint este ocrotit In once imprejurare; b) posesia de rea-credint nu este ocrotit In ruci 0 imprejurare: c) posesia de rea-credint nu este ocrotit contra proprietarului bunului mobil. 19. Care este obiectul material al infractiunii de furt? , a) imobilele prin destinatie;

15.

Actul sexual cu Ur! minor raprezint forrna aqravat a infractiunii atunci cnd:

b] lucrurile ce nu apartirr cuiva; c] lucrurile abandonate de posesorullor.

83

82

-l--~~-80.
Nu poate exlsta infractiun~a da furt atunci cnd: a) bunul in cauza apartins faptuitoruluj; b) bunul in cauz fusese 7nrnanat faptuitorului persoana vatmata; c) bunul in cauza fusese oiereut.
\

ifl5"

Crei infractluni este clrcumstantlat: "da ctre deghizat sau travestit" ? a) numai infractiunilor b) numai infractiunilor

specific elernentul persoan rnascat,

de ctre

de furt ealificat; de furt calificat si tlhrie:

81. j

Infractlunea da fmt nu se eonsidera a fi , consumat ? a) cnd actiunea de deposedare a persoanei vatamate a inceput. dar ea nu a fost dus pn la capt; b) taptuitorul nu a reusit sa pstreze bunurile, fiind prins Cnd imediat dupa sustragere; c] faptuitorul sustrage bunul dintr-un loe asigurat paz, dar nu reu:;;e:;;te sa treac de paznic. cu

c) unor infractiuni contra patrimoniului, dar :;;i unor alte categorii de infractiuni (contra persoanei, infractiuni de fals). 36. Svrsirea infractlunii de furt calificat prin , escaladare (art, 209 alin. 1 lit, i) C.pen.) presupune: a) lnlaturarea unui obstacol ce se interpune intre faptuitor i bunul pe care acesta intentioneaz 8a-1 sustraqa; b) depasirea unui obstacol ce se interpune intre faptuitor ~i bunul pe care acesta intentioneaz s-l . sustraqa; c) prasirea de ctre faptuitor a loeului svrsirli furtului prin alte loeuri dect cele normal intrebuintate pentru intrarea/iesirea persoanelor. Furtul unui bun dintr-un linie reprezint: trarnvai oprit la capt de

I
t

82.
1

Inscrisurile

pot

constltui

obiect

material

al

infractiunii de furt ? , a) doar dac au valoare economica; b) doar daca sunt acte ce dovedesc

starea civa; 87.

c) indiferent daca au sau nu valoare economica.

J

83.
1

In ce moment are loc consumarea infractiunii de furt? , a) in momentul deposedarii victimei ~i imposedarii tptuitorului: b) cnd are loc apucarea bunului de catrefaptuitor: c) in rnomentul ooplasr!i bunului de ctre pana la loeul unde dorea s-l duc. taptuitor

a) furt caiificat, savarsit In public; b) furt eaiifieat, svarsit intr-un mijloc de transport in cornun; c) furt simplu, Intrucat tramvaiul, neavnd nici un caltor ~i fiind oprit, nu servea ea mijloe de transport in cornun; 88. Pentru aprecierea existentel infractiunii s vrsit "in timpul noptii" se Intrebuinteaz: a) criteriul astronornic; b] criteriul geografie; In
[

84.

Nu reprezint infractiunea de furt calificat: a) luarea unui bun mobil. din posesie arnenintarea

de

furt

attuia

prin

b] sustragerea

eu 0 arma: unor bunuri 'in timpu! unei calamitati;

0

c) sustraqerea unui bun de la iniposibilitate de a se apra

)

persoana

aflata

c) criteriul realitatii. 85

84

r 1
i

!
89.
Dac fptuitorul ptrunde Intr-o rnaqazie ziua, caut bunuri care iI intereseaz i prseste magazia in timpulrtoptil cu 0 rnultime de bunuri pe care le-a sustras se poate retine: a) 0 infractiune de furt calificat in varianta de la lit.g) (In tim pul noptii): b) 0 infractiune de furt simplu, intruct activitatea infractional a inceput in timpul zilei; c)
0 infractiune de furt simplu in concurs cu de furt calificat in varianta prev. la lit.g). 0

I
I

I '
I

I
93.

b) infractiunea de furt calificat svrsit intr-un mijloe de transport in comun dac sustragerea are loc intr-un taxi; c) infractiunea de furt calificat svrsit in loe publie dac fapta are loc intr-un magazin deschis, dar In care nu se afla nici un curnprtor. Constituie infractiune de furt calificat, fapta comis: a) asupra sotului sau unei rude apropiate; b) asupra unei persoane exprima opinia; aflate In imposibilitate de a-si

infractiune

I
I

90.

lnfractiunea de furt calificat svrslt

prin efractie:

a) presupune depsirea unui obstacol interpus lntre fptuitor ~i bunul pe care acesta intentioneaza sa-I sustraq; b) absoarbe infractiunea de distrugere; c) irnplic ptrunderea 91. intr-un irnobil.

c) asupra unei persoane aflate In stare de somn.

94.

Furtul certificatului reprezint: a) b)

0

de

Inrnatriculare

al

masinii

I
1

infractiune

de furt simplu;

Dac 0 infractiune de furt este comls de mal multe , persoane Impreun se poate retine: a)
0 infractiune de furt calificat In variante prevazut de art. 209 alin. 1 lit. a) (furtul svrsit de dou sau rnai multe persoane lmpreun):

0 infractiune de furt califieat In varianta de la art. 209 alin.2 lit. b) C.Pen (furtul unui aet care serveste pentru dovedirea strii eivile, legitimare sau identifi care): c] nu reprezinta infractiune.

95.

b)

infractiune de furt simplu cu aplicarea circurnstantei agravante prevazute de art. 75 lit. a) c.pen. (fapta svarsit de 3 sau mai multe persoane lmpreun):
0

lntentia este forma de vinovtie la talhrte , ,

In cazul

urrntor
Cll}

I I
I
I
','I'

c)

infractiune de furt calificat In varianta prevzuta de art. 209 alin. I lit. a) C.pen. eu apliearea circumstantei agravante prevazute de art. 75 lit. a) C.pen.
0

a avut ca urmare moartea victimei (art. 211 alin. 3 teza a doua C. pen.); b] a avut vreuna dintre urrnrile artate in art. 182 (art. 211 alin. 21 lit. e) C. pen.); c) a avut ca urmare vtmarea corporala a vietimei.

92.

Ce infractiune reprezint fapta de sustragere a unui bun de ctre un fptuitor ? a) infractiunea de furt calificat svrsit in loe publie dac bunul se afl Intr-o carner de hotel;

96.

Tentative este posibil la infractiunea

a) doar la varianta tip; b) la varianta tip, ct 9i la toate varianteie

de tlhrie ?
1 agravante; 87

86

J.

c) doar

la varianta

exceptia celor care se svrsesc 97.

tip ~i la variantele aqravate, cu cu praeterinten\ie.

a) furt sirnplu (art 208 c. pen.); b) furt calificat (art. 209 c. pen.); c) tlhrie care are ca urmare rnoartea victimei. '102. La infractiunea , a) infractorul inconstient apara ori de de tlhrie: profit de starea preexistent de sau de neputint a victirnei de a se a-;;i exprirna vointa: unei violenie

Poate constitui infractiune da tlhrie? , a) furtul savrsit prin rntrebuintare de insulte; b) furtul urmat de intrebuin\area de amenintari pentru de pastrarea bunului furat; c) furtul svarsit asupra victirnei aflate in stare mconstient sau neputinta de a se apra.

I
98.

Cnd lnfractiunea de tlhrie ,

se ve retine in varianta ' aratate in art. 18'1

b) victima este supus In mod obligatoriu fizice; c]

\'

aqravat ?
a) cand a avut vreuna dintre urmarile C.pen.; b) a fost svrsita prin efractie: c) a fost savarsit

persoana asupra careia se exercita violentele nu este 'in rnod obliqatoriu cea care sufer prejudiciul patrimonial. de tlhrie:

I
\

103. Nu reprezint aqravant a infractiunii

intr-un rnijloc de Iransport.

99.

Tlhria este a) cornplex;

infractiune: ,

b) de obicei; c] sirnpla.
'100. lntracttunea de tlhrie corisf in furtul: , a) savarsit prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apra; b) urrnat de tntrebutntarea de violerite sau amenintari pentru pastrarea bunului furat; ~:;;)urrnat de intrebuintarea de violente sau amenintari pentru Tnlaturarea urme!or infractiunn ori pentru ca tptultorul sa-~i asiqure scaparea. 101. Coautoratul ~i compticitatea retinute la infractiunea de: , ' 88
(~:

a) svrsirea faptei de ctre 0 persoan rnascat, deqhizat sau travestita; b) savrsirea faptei asupra unui magistrat, politist, jandarrn sau asupra unui rnilitar; c) savarsirea faptei in timpu! unei calarnitati. 104.

In

1
\
'

cazul intractiunii de tlhrie: , a) fapta nu exista dac bunul este predat irnediat fptuitorului chiar de ctre victirna, In urrna constrnqerii la care a fost supus; b) ca ;;i In cazul infractiunii de santaj, prezerita unei infractiuni de pericol; suntern In

I
)

c) fapta intra 'in concurs cu infractiunea de ultraj atunci cnd victirna violentel este un functionar care indeplineste 0 functie ce implic exercitiul autorittii de stat.

concornltent

nu pot fi

89

105. La infractlunea de tlhrie: , a) atunci cand survine decesul victimei ca Lu-mare a violentelor exercitate asupra ei de catre tptuitor, acest rezultat este acceptat de ctre fptuitor, dar nu este urmrit: b) aceasta exista atunci cand violentele sunt savrsite In scopul comiterii furtului ori pentru ca faptuitorul s pstreze bunul sustras, s stearq urmele infractiunii ori sa-si asigure scparea; c) fapta este aoravant dac se sustrage un bun apartinane patrimoniului cultural. '106. Dac fptuitorul solicit victimei s-i predea halna, arnenintnd-o cu un cutit ~i victima se conformeaz, incadrarea juridic va fi~ a) santaj (art. 194 C.pen.);

'109. Aplicarea unor lovituri in zonale vitale, ce a avut ca urrnare decesul victimei sl a fost lnsotlt de insustrea de ctre fptuitori a unor bunuri apartinnd acesteia, reprezint infractiunea de: , a) ornor deosebit de qrav (art. 176 lit d) C.pen. - pentru a svarsi sau a ascunde svrsirea unei tlhrii sau piraterii); b) tlhria urmat de moartea victimei (art. 211 alin. 3 C.pen.); c] omor deosebit de gray In concurs cu infractiunea de tlhrie (art.211 alin.1, 2 sau 21 c.pen.). 1'10. Aplicarea unor lovituri victimei In vederea sustragerii unor bunuri i abandonarea locului faptei inainte ca bunurile s poat fi sustrase reprezint: a) infracfiune de lovire In concurs cu infractiunea de furt; b) tentativa la infractiunea c) infractiunea de tlhrie: de lovire sau alte violerite.

I
I

I
I
1

b) arnenintare

(art. -193 c. pen.);

c) talhrte (art. 211 c. pen.). 107. Fapta inculpatului de a imbrnci victima care se afla la volanul unui autoturlsrn, a lua acest autoturism !']i a pleca de la locul faptei cu el, urmat de restltuirea autoturlsrnului dup numai 0 zi: a) reprezint infractiunea de furt de folosinta:

111. Dac fptuitorul arnenint cu btaia dou persoane, constrnqndu-le asttel s-i predea bunurile personale ce leaveau asupra lor, fapta constituie: a) 0 infractiune de tlharie:

I
'1

b] nu reprezinta infractiune;
c) reprezint infractiunea de tlhrie. 108. Dac fptuitorul leaq mlnllo victimei pentru a-i Iua bunul poate constitui infractiunea de: , a) lipsire de libertate in mod ilegalln concurs cu furt; b) tlharie: c) lipsire de libertate in mod ilegal In concurs cu talhrie, chiar dac victima este eliberata irnediat dupa sustragerea bunului. 90

b) doua infractiuni de tlhrie aflate in concurs;

c)
0

infractiune de tlhrie in varianta aqravat.

112. Dac fptuitorul aplic mai multe lovituri vlctimel intruct aceasta nu dorea s-l Insoteasc Irrtr-un Ioc anurne, iar dup ce victima se prbuseste 101 prnnt o deposedeaz de un ceas, desl Initial nu manlfestase aceasta intentie, se va retine: a] 0 infractiune de lovire sau alte violenie In concurs cu o infractiune de furt; h) 0 infractiune de tlharie;

,....

91

c)

infractiune de lovire sau alte violente In concurs cu infractiune de tlharie.

117. eine este subiectul activ

al infractiunii ,

de abuz de

lncredere ?
a) detentorul precar al bunului; b) proprietarul bunului;

113.lnsw;lirea unui bUI1 mobil al altuia, detinut , titlu, reprezint infractiunea de: a) furt;

cu orice

c) posesorul bunului. 118. lnfractiunea de abuz de lncredere este pos.ibil cazul: a) unui contract de comodat (Tmprumut de folosint); b) unui lmprurnut de consurnatie; c} in cazul unei obliqatii alternative, posibilitatea alegerii prestatiei.

b} tnsusirea bunului gSlt;

c) abuz de Tncredere. 114. La infractiunea de abuz de incredere: a) simpla abtinere de a restitui bunul la epuizarea termenului pn la care subzist detentia reprezint un "refuz de restituire"; b) nu este necesar ca refuzul s constituie un raspuns la 0 cerere terrn, indubitabila a celui care a transferat detentia bunului; c) refuzul trebuie sa fie adresat ceiui care a incredlntat bunul in detentie, mandatarului acestuia ori proprietarului bunului. 115. Nu poate exlsta infractiunea de abuz de incredere in cazul in care fptultorul lsl Ins use ste: a) 0 surn de bani pe care avea obliqatia s 0 depun la C.E.C. pe nurnele proprietarului; b) 0 suma de bani care Ti fusese dat cu titlu de irnprurnut; c) 0 sum de bani eare Ti fusese rnmnat pentru a procura pltitorului anumite servicii (0 exeursie, un bilet la speetacol etc.) 116. La Infractiunea de abuz de Incredere, poate detine bunul In baza: a) unui contract translativ de proprietate; b) unui act al unei autoritti; c) in baza unui contract de imprumut 92 tptuitorul

in

cnd debitorul are

la infracti-

119. Din ce este constituit latura subiectiv unea de abuz de incredere: a) intentie direct sau indirect; b) praeterintentie: c) intentie sau culp.

120. Ce bun nu poate constitui obiectul material lnfractiunii de abuz de lncredere: , a) 0 surn de bani dat cu titlu de imprumut; b) un bun imobil prin destinatie; c) un bun mobil corpora!.

al

121. Infractiunea

de "abuz de Tncredere":

e) are ca situatie prernis un titlu in baza cruia tptuitorul detine bunul; b) exist ~i atunci cnd tptuitorul distruge sau deqradeaza bunul incredintat de victim cu orice titlu; c) se svarseste prin simpla abtinere a faptuitorului restitui bunul la expirarea termenului detentieL de a

l
1

de consurnatie 93

I
~.22.Cnd exist infractiunea de gestiune frauduloas variante aqravat (art, 2'14 alin. 2 c. pen.) ? a) cnc paqubele sunt pricinuite cu rea-credint; In

I I.
!

b) cnd fapta este savarsit cu ocazia adminlstrarii bunurilor; c) cnd fapta este savrsit in scopul de a dobandi un Iolos material. 123. Ce infractiune constituie sustraqerea de ctre tutore a unei prti din pensia da urrnas i din alocatla de 5tat cuvenit minorilor aflati sub tutela S8 ? , a) furt; b) gestiune frauduloas; c) abuz de incredere. 124. Gare este obiectul material al infractiunii da gestiune frauduloas ? a) nurnai bunurile mobile; b) bunurile mobile; c) bunurile imobile. 125. Subiectul activ al trauduloas'' poate fi: a) numai un gestionar persoan juridic; b] orice persoana infractiunli sau un de "gestiune la
0

lb) 'in orice act de administrare sau conservare voit defectuos care este productor de pagube; c) In orice act din care rezult dobndirea unui folos material de catre fptuitor, 127. La infractiunea de "gestiune frauduloas":

. I

a) tentativa este posibil ~i se pedepseste; b) tentativa, desi posibila, nu este incriminat; c) tentativa nu este posibil, consumare instantanee. fiind
0

infractiune

cu

I I I I
I

12lL lnfractiunea cle inselciune se realizeaz:

a) numai dac sa pricinuit
0

paquba;
0

b) chiar dac nu $-a pricinuit

paqub;

c) prin inducerea In eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevrat a unei fapte mincinoase sau ca mincinoas a unei fapte adevarate in scopul obtinerii unei satisfactii morale. 129. In ce const urrnarea imediat Inselciune ? a) Intr-o stare victirnei; de pericol cu la privire infractiunea , la de

patrimoniul victimei;

administrator

b) intr-o paqub ce se produce In patrimoniul

I
I I I
95

al crei patrimoniu este prejudiciat; a administra sau

c) in obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust. 130" Tentative la infractiunea de inselclune: , a) nu este posibila; b)este posibila, ins nu este incriminat;

c) persoana care are sarcina de conserva averea altei persoane. 126.

in ce const elernentul material al infractiunii ,

"gestiune frauduloas''? a) exclusiv dintr-o actiune de insusire, traficare a bunurilor administrate; folosire

de sau

c) este posibila ~i este incriminat.

94

I
\

131. lnfractiunea de Inselciune svrsit prin lntrebu, intarea de nume sau calitti mtncinoase ori de alte mijloace frauduloase: a) poate intra In concurs cu alte infractiuni (fals, uz de fals, falsul privind identitatea etc.); b) absoarbe In mod natural infractiunile de fals, tr aceste elemente circumstantiale neputndu-se retine savrsirea infractiunii de inselaciune In forma aqravat prevzut la art. 215 alin. 2 C. pen.; c) confer infractiunii infractiune complex. 132. La lnfractiunea de a) vinovtia de tnsetciune caracter de

135. Pot svrsi infractiunea de delapldare: a) qestionarul b) directorui; c) contabilul. 136. da fapt;

In ce const

obiectul material al infractiunii de , delapidare ? a) 0 fapta de insusire, folosire sau traficare a unui bun mobil aflat In gestiune sau administrare; b) bunuri mobile corporale aflate In gestiunea sau adrninistrarea faptuitorului; c) relatiile sociale de natur patrirnonial a cror existerita 1?i dezvoltare impune gestionarilor !?i adrninistratorilor unui patrimoniu al unei persoane juridice s nu sustraq bunurile ce fac obiectul gestiunii sau administrrii respective.

lns elclune:

poate irnbrca si forma culpei;

b) urmarea irnediat const Intr-o stare de pericol; c) obiectul material poate s fie un bun imobil. 133. lnfractiunea de lnselciune: a) nu poate avea obiect material; b) poate avea ca obiect material doar bunuri mobile; c) poate avea ca obiect material att bunuri mobile ct ~i imobile. 134. eine poate f subteetut activ al infractiunii , de un de

137" Elernentul

material

la

infractiunea

de

delapidare a unui bun

const In:
a)
0 fapta de Insusire, folosire sau traficare mobil aflat In gestiune sau administrare;

i
t

delapidare ? a) numai un salariat la 0 persoana juridica sau tunetierrar public, ce Tndepline!?te efectiv functii gestiune sau administrare; b) doar un functionar public;

b) bunuri mobile corporale aflate In gestiunea sau administrarea faptuitorului: c] relatiile sociale de natura patrirnoniala a cror existent i dezvoltare impune gestionarilor ~i adrninistratorilor unui patrirnoniu al unei persoane juridice S8 nu sustraqa bunurile ce fac obiectul gestiunii sau administrrii respective. 138.

c) numai salariatul care are atributii de gestiune trecute In fisa postului sau care este Inregistrat ca administrator la Registrul Cornertului.

In ce

const

oblectu] iuridic ~

al

lnfractiunii ,

de

delapidare ? a) 0 fapt de insusire, folosire sau traficare mobil aflat in gestiune sau administrare;

a unui bun

96
'''~'

97

-~

-----

I
b] bunuri mobile corporale aflate In gestiunea sau administrarea faptuitorului: c) relatiile sociale de natur patrimonial a caror existenta !?i dezvoltare impune gestionarilor ~i administratorilor unui patrimoniu al unei persoane juridice s nu sustraqa bunurile ce fac obiectul gestiunii sau adrninistrru respective. 139. lnalta Curte de Casatie ~i .Justitie, pronuntndu-se asupra unui recurs In interesul legii, a stabilit c fapta administratorului asociatle! de proprietari de insuslre, folosire sau de traficare, in interesul su ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le qestioneaz sau administreaz constituie infractiunea de: , a) abuz de incredere;
.

142. Vnzarea dup gsit:

3 zile

Cl

unui bun de ctre

cel care l-a de

a) intruneste elementeie eonstitutive furt; b) intruneste elementeie eonstitutive insusire a bunului gasit; c] nu este infractiune. 143. lnfractiunea de distrugere s vrsi i prin:

ale infractiunii ale infractiunii

I
de r

a bunului propriu se poate

I
r

a) impiedicarea luri: rnsurilor de eonservare a urun bun cu valoare artistic deosebit care apartine faptuitorulul; b) incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc, fiind 0 forrn aqravant chiar dac nu rezult perieol publie; c) poluare fonic. 144. Exist infractiunea de distrugere de art. 218 C.Pen.: a) cnd distrugerea grave; c) a avut calificat prevzut deosebit de

II I

b) gestiune frauduloas; c) delapidare. 140. lnfractiunea de delapidare, nu poate avea ca obiect material: a) bunul ajuns din eroare in gestiunea sau administrarea unlttii: b) bunurile in leqtura cu care nu este in nici un mod anqajat rspunderea civil a unittii (spre exemplu bunurile tinute de gestionar In depozitul sau); c) plusurile in gestiune, dac provenienta lor are un caracter fraudulos. 141. Ce lnfractiune svrseste paznicul unei societti care ajut dou persoane s sustrag piese din cadrul unittii pe care 0 pzeste ? a) delapidare; b) gestiune frauduloas; c) cornplicitate la furt. 98

I
I
1
'1

consecinte

b) cand distrugerea a avut ca urmare un dezastru;

cnd

infractiunea a fost svrsit prin ineendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloe ;;i dac rezult perieol publie. de distrugere din culp:

1
1

145. Tentativa la infractiunea b) este incrirninat: c) nu este posibila.

a) este posibila, dar nu se pedepseste;

I '
1 ~

99

.LI

1 ~

, 1

I
146. La infractiunea de 'jtulburare deposeste":
a) elementul material este rsprezentat de actiunea parrundere fr drept intr-unirnob: b) tentativa este posibit, dar nu este incriminata; c} consumarea de '151, Ce tntractiune reprezint fapta unei persoane de a ocupa un imobil fr drept ~i de a aplica subiectului pas iv Iovituri cauzatoare de vtmri ce necesit pentru vindecare 30 de zile de inqrijiri medicale ? a) tulburare de posesie In varianta aqravat; b) tulburare de posesie vatarnare corporal; Tn concurs cu infractiunea cu infractiunea de de

tptuttorutu:

are loc instantaneu, in imobil. la tntractiunca

la momentul

intraru

14'1. Situatia prernis

de "tulburare
0

de ait

c) tulburare de posesie Tn concurs lovire sau alte violerite. 152. Cnd exist varianta agravat tulburare de posesie ?

posesie" const In: a) stapnirea in fapt a unui imobil de ctre persoana dect tptuitorul: b) existente unui pro ces civil cu privire la bun; c) posesia bunului mobil de catre subleetut pasiv. 148. Care este obiectul material "tulburare de posesie" ? a) un bun imobil; b) un bun mobil sau imobil; c) ocuparea altuia. fara drept a unui imobil al infractiunii ,

infractiunii

de

a) imobilul apartins domeniului public al statului; b) fapta a fast svrsit de dou sau mai
de persoane lmpreuna c) tapta a fast svarsit In timpul noptii.

multe

153. Ce fel de infractiune este tinuirea aflat In posesia a) contra patrimoniului; b) contra lnfaptuirii justitiei; c) contra liberttii persoanei.

149. Ce fei de infracfiune este "tulburarea de posesie" a) este b) este c) este

0 0 0

?
154.

infractiune

cu consumare

instantanee;

In

mfractiune continu; mfractiune de obicei.

ce const tinuire?

elementul

material

al

infractiunii , ca

de

a) transformarea unui provine din savrsirea

bun, cunoscnd unei fapte penale;

acesta provine provine

150. Tulburarea de posesie este 0 infractiune: a) simpla, putnd intra in concurs cu alte infractluni; b) cornplexa, in varianteie c) de obicei. agravante;

b) sustragerea unui bun cunoscand din svarsirea unei fapte penale; c) pretinderea unui bun cunoscnd din savarsirea unei fapte penale. 155. Situatia , prernis

ca acesta ca acesta

in cazul

infractiunii ,

de tinuire

const in:
100

101

"1

I
a)
0

I
i

infractiune contra patrirnoniului;

159. Poate fi subiect paslv al infractiunide

ultraj:

11. 0 fapt prevzuta de legea penala din care rezult un bun; c) 0 hotrre judectoreasc de condarnnare pentru 0 infractiune contra patrimoniului; 156. In cazul infractiunii de tinuire (art. 221 c.pen.): a) pedeapsa aplicat tinuitorului nu poate depsi maximul special prevzut de lege pentru fapta din care provine bunul; b) pedeapsa aplicata tinuitorului nu poate fi rnai mare dect aceea care s-a aplicat autorului faptei din care provine bunul; c) pedeapsa aplicat tinuitorului se reduce daca pentru autorul faptei din care provine bunul s-au retinut circumstante atenuante. 157. Se pedepseste fapta de tinuire svrsit de 0 rud apropiat? a) se pedepseste b) se pedepseste cu
0

a) l?i funcuonarul public, avnd exercitiul autorittii de stat care abuzeaz de functia sa depsindu-si atributiile de serviciu, intruct este reprezentant al autorittii chiarsi ln aceast situatie; b) !?i functionarul public aflat in tim pul serviciului, avand exercitiul autorittii de stat, chiar dac arnenintarea adresat lui ori violentarea sa nu are leqtur cu atributiile sale de serviciu; c) 9i functionarul public avnd exercitiul autorittii de stat, care efectueaz un act ce nu intra in cornpetentele functiei sale dac fapta se refer la acel act !?ichiar dac functionarul nu se afl In timpul serviciului. 160. Ce infractlune reprezint lovirea unui politlst aflat in exercitiul functiunii dar care st-a depslt atributiile de serviciu ? a) ultra;', J b) ultraj in concurs cu infractiunea violente; c) lovire sau alte violenie. de lovire sau alte

de sot sau

In aceleast conditii ca orice tinuire: pedeapsa redus;

c) nu se pedepseste.

161. Exist infractiunea de ultraj:

158. La infractiunea de ultraj: a) cand fapta este savrsita impotriva a doi sau mai multi functionari cu aceeasi ocazie, nu sunt aplicabile regulile concursului de infractiuni; b) cnd unele actiuni ale autorului alctuiesc elementul material al infractiunii simple (tip), iar alteie pe cel al agravantei, vor fi incidente numai dispozitiile privitoare la aceasta din urrn, care absorb actiunile variantei tip; c) cnd functionarul I!?i exercita abuziv functia, el continu s fie protejat de norma de incriminare.
102

a) doar in ipoteza in care subiectul pasiv se afl in exercitiul functiunii; b) i In ipoteza in care subiectul pasiv nu se afl in exercitiul tunctiunii, iar conduita autorului nu are leqtur cu fapte indeplinite de subiectul pasiv in exercitiul functiunii; c) i atunci cnd fapta se svrseste asupra functionarului aflat In exercitarea atributiilor sale fr ca ea s aiba vreo legatura cu actele de serviciu ale subiectului pasiv.
103

162. Ce infractiune svrseste infractorul Gare loveste un pelltist pentru a-si asiqura scparea dup ce a sustras un bun ? a) ultra]; b) ultra] in concurs cu infractiunea de tlhrie: de furt. de ultra]: lovire sau alte c) ultraj in concurs cu infractiunea 163. Exist varianta

'i 65. In Ge torm poate exista vlnovtia la infractiunea sustraqere sau distruqere de Inscrisuri ?
a) doar sub forma intentiei; b) doar sub forma eulpei; c) att sub forma intentiei, ct i a culpei.

de

I\

aqravat la infractiunea
0

i
I
f

a) daca lmpotriva victimei se exercit violerite ori 0 vtrnare corporala;

b) dac functionarul public ce indeplineste 0 functie ce implica exercitiul autorittii de stat se afl in exercitiul functiunii: c) dac fapta este savrsit de dou sau mai multe persoane. 164. In ce const elernentul material a! infractlunii de sus, tragere sau distruqere de Inscrisuri in varianta tip? a) retinerea sau distrugerea unui lnscris emis de un organ de urrnrire penala, de 0 instant de judecata sau de un alt organ de jurisdictie, ori impiedicarea in orice mod ca un inscrls destinat unuia dintre organeie mentionate s ajunqa la acesta; b) sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt lnscris care se afla In pstrarea ori in detinerea unui organ sau unei institutii de stat ori aunei alte unitti din cele la care se refera art. 145 C.pen.; c) sustragerea oricrui lnscris aflat In pstrarea sau detinerea unei persoane juridice, de drept public sau privat, dacaacest Inscris avea 0 valoare sentimental deosebit pentru subieetul pasiv.

166. La Infractiunea de "sustragere sau distrugere de lnscrisuri": a) tentativa se pedepseste atat in cazul faptei prevzute la alin.1, ct ~i in cazul faptei de la alin.2; b) tentativa nu se pedepseste; c) tentativa prevzute se pedepseste la alinl , doar in cazul faptei

167. Ce tel de infractiune reprezint sechestru" ? a) de pericol; b) de rezultat; c) cornplexa.

"sustragerea de sub

168. Ce infractiune svrseste custodele care sustraqe insuseste un bun legal sechestrat ? a) sustragere de sub sechestru;

b) furt; c) furt In concurs cu infractiunea de sustragere de sub sechestru In forrna aqravat ( art.244 alin 2 C.pen.); 169. Prin Ge se caracterizeaz latura subiectiv la infractiunea de "abuz In serviciu prin Ingrdirea unor drepturi" ? a) existenta vinovatiei sub forma intentiei, direete sau indirecte si existenta unui mobil; b) existenta vinovtiei sub forma intentiei directe calificata prin scop; 105

I I

104

,,~

FR

st

'1

!
ii
I

c) existenta culp:

vinovatiei

sub arnbele

forme,

intentie

sau

I i
I

C.pen. 0 paqub ln patrimoniul 2 miliarde lei.

acestora mai rnare de

I I

'170. Neqlijenta In pstrarea secretului de stat este: a) b) c)

0 0 0

174. lnfractiunea de neqlijent in serviciu: a) este

0

infractiune infractiune infractiune

de serviciu sau In leqtur cu serviciul; contra autoritt; contra siqurantei statului. de abuz In 175.

infractiune de pericol;

b) se poate realiza in forma continuat; c) nu se poate realiza in forma continu.

I
In cazul

171. Cine poate fi subiect activ al infractiunii , serviciu contra intereselor persoanelor?

in

cazul infractiunii ,

de luare de rnit, folosul injust:

a) numai un functionar public care nu indeplineste un act sau 11 Indeplineste in mod defectuos ~i prin aceasta cauzeaza 0 vtrnare intereselor legale ale unei persoane; b) orice functionar; c) numai un functionar contral. cu atributii de conducere sau

a) trebuie in mod obligatoriu s fie determinat acceptarii pramisiunii; b) poate consta intr-un Imprumut; c) nu poate consta In efectuarea mituitor pentru cel mituit. 176. In ce const elementul material luare de mit ? a) darea de bani ori alte foloase; b] pramisiunea c) acceptarea sau oferirea de bani; pramisiunii unor foloase.

I
I

unei pla~i de ctre

al infractiunli

de

'172. Tentativa Ja infractiunea de abuz In serviciu contra , intereselor publice: a) nu este posibil, fiind 0 infractiune de pericol; b) este posibil, dar nu este incriminat: c) este posibila ~i este mcriminat.

I
de lor

173. Infractiunea de abuz in serviciu ,

contra intereselor publice prezint consecinte deosebit de grave ~i dac:

177. La infractiunea de luarea de rnit pot fi confiscate la subleetut activ urmtoarele bunuri: a) doar bunurile care au fost primite sau echivalentul in bani; b) bunurile care au fost pramise; c) echivalentul 178. Cnd bunurilor pe care le-a pretins cel mituit.

I I

a) se cauzeaz 0 tulburare insernnat a bunului mers al unui organ sau institutii de stat ori al unei alte unitti din cele !a care se refer art.145 C.pen. sau 0 paqub patrimoniului acesteia mai mare de 1 miliard de lei; b) se cauzeaz un prejudiciu de cel putin 1 miliard lei; c) se cauzeaz unui organ sau unei institutii de stat ori unei alte unitati din cele la care se refera art.145 106

I
j

Infractiunea de .Juarea de mit" a fost svrstt In participatie, se poate confisca de la unul dintre Iptuitori: a) nurnai beneficiul realizat personal; b) Intreaga sum sau toate bunurile constituit obiectul mitei; ori valorile ce au

I l'

I
107

.".L

c) doar bunuri!e, banii sau valorile asupra fptuitorului.

ce au fost gasite

183. lnfractiunea

de dare de rnit se poate realiza prin:

179. eine este subiectul pasiv principal la infractiunea de luare de mlt ?

\

a) prornisiunea de bani sau alte foloase in scopul de a rndepllru, a nu lndeplini ori a intarzia Tndeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu sau in scopul de a face un act centrar acestor indatoriri; b) oferirea debani sau alte foloase in scopul de a indeplini, a nu lndeplini ori a lntarzia lndeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor Tndatoriri; c) darea de bani sau alte foloase In scopul de a lndeplini, a nu Tndeplini ori a intrzia indep!inirea unui act privitor la indatoririle de serviciusau In scopul de a face un act contrar acestor Tndatoriri; 184. Exist infractiunea de "primire de foloase necuvenite" atunci cnd: a) bunurile au fost primite de functionar dup ce a Tndeplinit un act, in baza unei inteleqeri anterioare; b) bunurile au fost primite de functionar inainte de Tndeplinirea unui act ia care era obligat In temeiul functiei sale; c) bunurile au fost prirnite de functionar dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale. 185. Pentru a exista infractiunea de "primire de foloase necuvenite": a) este necesar s fi existat 0 inteleqere prealabila realizni actului intre functionar si cel care ofer folcasele necuvenite; b) este suficienta existenta unei promisiuni sau pretinderea unor foloase necuvenite de ctre functionar: c) este necesar pnrnirea unor foloase dupa indeplinirea actului.

a) cel caruia i se pretinde de ctre functionar s dea bani, valori sau alte bunuri pentru efectuarea unui act care intra in Tndatoririle sale de serviciu; b) functionarul mituit; c) persoana juridic asupra creia s-a rsfrant urmarea prevazut de lege, fie In mod obiectiv, fie subforma unei stri de pericol. 180.

In ce const

obiectul material la infractiunile , serviciu sau In legiur cu serviciul ?

de

a) obiectivitatea atributiilor de serviciu, actele materiale ce incorporeaza atributiile agentului; b) foloasele injuste obtinute de functionar; c) bunurile pretinse acestuia. de functionarul corupt sau promise

181. La infractiunea de dare de mit elementui material ai , taptei: a) se svrseste doar anterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu; b) se svrseste doar ulterior efecturil sau neefecturii actului de serviciu; c) se poate svrsi fie anterior fie ulterior efectuarii sau neefectuarii actului de serviciu. 182. Infractiunea de luarea de rnit este , a) de rezultat; b) de pericol; c) de obicei.
0

fapt:

I
~P"

108

1
I

109

I
186. La infractiunea de prirnire de foloase necuvenite, avantajele materiale: a) trebuie s aiba un cuantum sernnificativ. raportat la actul indeplinit de tunctionar, s urmreasca 0 recompensare a functionarului, primirea unor cadouri simbolice nefiind considerata infractiune de .prirnire de foloase necuvenite"; b] pot avea orice valoare, pericolul social al faptei fiind acelasi; c) nu trebuie sa fie efectiv primite de functionar, fiind suficient nerespingerea promisiunii de oferta a unor asemenea toloase, fcut dup lndeplinirea actului. 187. Cine este subiect activ al infractiunii de trafic de , influent ? a) functionarul care indeplineste un act ce intra, In atributiile sale de serviciu In schimbul unui folos material injust; b) persoana care are sau lasa s se creada c are inftuent asupra unui functionar; b] doar tunctionarul public. b) se poate referi la svrsirea unei contraventii; unei infractiuni. la lnfractiunea , de

I
I

c) se poate referi doar la svrsirea 190. 'In ce const urmarea mrturie rnincinoas ? a) producereaunui imediat

prejudiciu; de pericol pentru infaptuirea

b) crearea

une i stri

I
I I I I
)

justitiei; c) impiedicarea

atlarii adevrului

Intr-o cauz.

191. Retragerea rnrturiei rnincinoase dup arestarea inculpatului sau In toate cauzele, dup ce s-a pronuntat 0 'hotrre ori s-a dat 0 alt solutie ca urmare a rnrturiei mincinoase reprezint 0 cauz de: a) impunitate; b) reducere a pedepsei conform art. 76 C.pen.; c) inlturare a caracterului penal al faptei.

'188. La infractiunea de denuntare calomnioas: , , a) coautoratul este posibil;

192. Declararea de ctre fptuitor, lnainte de punerea in miscare a actiunii penale fat de persoana in contra creia s-a fcut denuntul sau plnqerea calornnioas, a caracterului mincinos al acestut denunt sau al acestel plngeri reprezint 0 cauz de: a) Inlturare a raspunderii pena!e; b) inlturare a caracterului calornnioas: penal al faptei de denuntare de

1
I

b) subiectul

pasiv secundar este statul prin judiciar a crui activitate a fost periclitata;

organul

c) obiectul juridic special adiacent se refer la relatiile sociale privind normala desfsurare a actelor de serviciu. 189.ln cazul denuntrii calomnioase (art.259 C. pen.) tnvlnuirea rnincinoas: a) se poate referi la 0 fapt care ar expune persoana la o sanctiune disciplinara, 110

c) diminuare
denuntare 193. lnfractiunea ,

a pedepsei aplicate pentru infractiunea calornruoas. de mrturie mincinoas:

a) se poate savarsi !?i printr-o inactiune; b) se refer !?i la afirmatii mincinoase fcute de martor asupra oricaror irnprejurri despre care este Tntrebat in solutionarea uneicauze: 111

~i prin interpretarea personale eronata c) sesvarseste pe care, cu rea-credint, o da rnartorul unor lmprejurari, de altfel corect prezentate de acesta. 194.lnfractiunea de mrturie mincinoas poate fi

c) exist ~i in cazul rnarturia mincinoas. 198. Care este elernentul orqanelor judiciare"? a) nurnai b) numai c) fie
Cl 0 0

in

care

rnartorul

retracteaz

material

al "omisiunii

sestzrii

svrslt
\

Intr-o cauz:

actiune; inactiune:
0

a) civil, in care se asculta martert:

b) penala in care se asculta martori;

actiune, fie

inactiune.

I
I

c) disciplinar 195. Este posibll mincinoas:

In care se ascult martori; participatia la infractiunea de mrturie 199. lnfractiunea de omisiune a sesizrii organelor judiciare: a) poate fi savrsit de orice persoan, subiectul activ nefiind circurnstantiat; b) se poate svarsi numai eu intentie direct sau indirect; c) este mrturia la
0

a) in orice forme; b) doar In forma autoratului; c) doar in forma autoratului 196.lnfractiunea , mincinoas: de ~i coautoratului. de a determina

I
I I
\

infractiune

de pericol.

incercare

a) este 0 incrirninare autonorn a unei instigarea unei rnrturii mincinoase;

tentative

200. Ce infractiune reprezint ajutorul dat fptuitorului, In urrna unei Inteleqeri avute cu acesta anterior svarsirii faptei, pentru zdrnicirea urmririi penale, a judectll sau a executrii pedepsei ? a) favorizarea b) tmuire: c) camplieitate la acea infractiune. infractorului;

b) are ca subiect pas iv principal persoana asupra caruia S-8 savarsit constranqerea; c) poate avea ca element material ~i
0

aceluia

inactiune.

I
I
I

I'

19'7.lnfractiunea de incercare de a deterrnina mrturia , mincinoas: a} se poate savrsi prin ruqrninti struitoare adresate unei persoane pentru a depune rnrturie mincinoasa intr-un proces; b) poate avea ca subiect activ numai 0 persoan impotriva creia s-a declansat 0 actiune penal, civila, disciplinara ~i care incearc s obtin marturii favorabile prin coruperea sau constranqerea unor rnartori: 112

201. lnfractiunea de favorizare a infractorului: a) intra intotdeauna tinuire: In concurs cu infractiunea de

b) se poate svarsi printr-o actiune sau printr-o inactiune; c} poate fi svrsit ~i de sot sau 0 ruda apropiat infractorului, in acest caz pedeapsa fiind redusa la jumtate.

113

202. lnfractiunea

a) nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii svrslte de infractorul favorizat; b) se distinge de infractiunea de tinuire ~i prin faptul c tptuitorul nu urrnareste obtinerea unui tolos material pentru sine; c) se poate svrsi numai printr-o actiune 203. Prin ce se poate reallza elementul material al infractiunii de favorizare a infractorului ? , a) doar printr-o actiune: b) doar printr-o inactiune: '\ 204. c) atat printr-o actiune, ct ~i printr-o inactiune. cazul infractlunil se cornite:

de favorizare a infractorului:

207. La infractiunea de tortur: , a) subiect activ poate f orice persoan care actioneaz cu titiu oficial sau la instigarea ori cu consirntrnntul unei asemenea persoane; b) elernentul material consta exclusiv unei dureri sau suterinte fizice; c) In provocarea

I I
I I
.

subiectul pasiv nu poate fi dect persoana care a cornis sau este bnuit c ar f comis 0 infractiune.

208u Nu exist infractiunea de tortur dac: , a) tratamentele ce provoac suferinta au fost aplicate anterior initieni unei proceduri oficiale; b) fapta a tost svrsit in cadrul unei proceduri civile sau administrative; c) durerea sau suferintele rezult exclusiv din sanctiuni legale ~i sunt inerente acestor sanctiuni. 209. lnfractiunea de represiune nedreapt:

In

de favorizare a infractorului

faota

a) numai cu intentie directa; b) cu intentie directa sau indirecta: c) cu intentie sau din culp. .205. lnfractiunea a) presupune de arestare neleqal
i

I I

a) se poate savrsi numai prin dispunerea arestrii sau

condarnnarea unei persoane stiuta ca fiind nevinovat; b) poate avea ca subiect activ numai un magistrat; cercetare abuziv: c) are un subiect pasiv adiacent circurnstantiat.

existente unei situatii premisa; ~i In forma tentativei.

210.ln

b) se poate svrsi nurnai printr-o actiune; (,;) este incriminat

elementul material al infractiunii , represiune nedreapt ?

ce const

de

I
I
:I

206. In ce const situatia prernls la infractiunea de supu, nere la rele tratarnente ? a) existenta unei hotrri judecatoresti de condamnare;

a) provocarea cu intentie a unei dureri sau suferinte fizice ori psihice cu scopul de a obtine intormatn sau mrturisiri; b) lntrebuintarea de promisiuni, arnenintri sau violente irnpotriva unei persoane aflate In curs de cercetare, anchet penal ori de judecat, pentru obtinerea de declaratii: ' , c) punerea In miscare a actiunii penale, dispunerea arestrii, trimiterea In judecat sau condamnarea unei persoane ~tiind c este nevinovat. 115

b) aflarea subiectului pas iv secundar Intr-o stare retinere, detinere sau executare a unei msuri , , siqurant ori educative;
.

de de

c) exercitarea 114

da violente fizice sau psihice.

I
~

211.

Cand se va retine variante aqravat a infracttunii evadare ?

de

a) Iapta

este

savrsita

. prin

folosirea

de

calitati

b) are in toate cazurile un subiect activ calificat anume persoana impotriva creia s-a pronuntat hotrare judectoreasca definitiv;

9i
0

mincinoase; b) fapta este svrslta de dou sau mai multe persoane impreuna; c) fapta este svrsit in timpul noptii. 216.

c) poate avea ca subiect pasiv adiacent organul de executare lrnpotriva cruia s-au savarsit violente sau arnenintri. Ce infractiune constltuie amenintarea executorului , , judectoresc cu prilejul punerii in executare a unei hotrri judectoresti ? a) ultraj; b) arnenintare c) in concurs cu infractiunea hotrrilor judectoresti. unui organ de unei cauze, de ultraj; nerespectarea

212. Infractiunea ,
b)

de evadare:

a) poate lmbrca forma intractiunii continue sau continuate;

/l
\

presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare celei in executarea creia se afla condamnatul; c) este in torrn aqravata cnd se lntrebuinteaz anumite instrumente.

213. Pedeapsa In cazul infractiunii de evadare: ,

a) se adauq
la pedeapsa care se execut, fr a putea depasi maximul general alinchisori; cu pedeapsa ce se execut; pedepsei ce se execut nu poate depsi cuantumul la momentul evadrii,

217. Retinerea corespondentei adresate juris dictie, necesar solutionrii constitule infractiunea de: , a) violarea secretului corespondentei; b) retinerea sau distrugerea c) furt.

b) se centopeste

de lnscrisuri:

) 214.
\

c)

Cum se poate evadrii ?

svrst

infractiunea

de lnlesnire

a) numai cu intentie direct calificat

prin scop;

I I
I

218. Ce infractiune constituie distrugerea unui Inserts ernis de un organ de urrnrire penal, de 0 instant de judecat sau de un organ de jurisdictie, cnd acesta este necesar solutionrii unei cauze ? , a) retinerea sau distrugerea de lnscrisuri; b) sustragerea sau distrugerea de inscrisuri:

b) numai cu intentie:
c) att cu intentie ct ~i din culp. 215. lnfractiunea , judectoresti: de nerespectare

c] distrugere.

hotrrilor

a) incrirmneaz sustragerea de la executarea msurii de siqurant a interdictiei de a reveni in locuinta familiei pe 0 perioad determmat; 116

219. lnfractiunea de falsificare de monede sau alte valori poate avea ca obiect material: a) monedele, titlurile de credit ~i in general, valoare adevarate cu putere circulatorie; b) rnonede antice din diverse metale; 117 titlurile de

c) orice fel de rnonede circulatie. 220.lnfractiunea de falsiflcare , se poate realiza: a) doarprin contrafacere monede sau valori);

sau bancnote,

chiar iesite din

c]

IlU

este necesar ca lnscrisul s fie folosit.

de monede sau alte valori (confectionarea prin imitare de sau formei

224. Ce poate reprezentaactiunea de Intocmire a unei "c6pii" a unui act oficial inexistent: a) poate reprezenta infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale; b) poate reprezenta infractiunea
0

de fals inteleetual;

b) doar prin alterare (modificarea continutului unor monede sau valori adevarate); c) fie prin eontrafaeere, fieprin alterare. 221. Falsificarea unui cec de cltorie valut (dolari SUA) emis de 0 constituie infractiune de: , b) falsifieare de timbre, (art.283 C.pen.);

c) nu poate reprezenta

infractiune.

denominat In banc strin

.225. In cazul infractiunii de fals intelectual: , a) nu este posibil coautoratul; b) elernentul material nu se poate realiza prin omisiune; c) tentativa este posibila si este pedepsit 226. La infractiunea de fals intelectual: , a) alterarea priveste materia!itatea lnscrisulul: b) alterarea priveste continutul actului; c) alterarea este intotdeauna 227. Tentative se pedepse ste a) la infractiunea b) la infractiunea c) la infractiunea privata. ulterioar intocmiri actului.

'\

a) falsificare de moneda sau alte valori (art.282 C. pen.); rnrci sau bilete de transport

c) falsifieare de valori straine (art.284 c.pen. raportat la art.282 C.pen.). 222. Elementul material al infractiunii , lnscrlsuri oficiale 11constituie: de fals material In

I
1

in urmtoarele situatii:
inscrisuri oficiale;

a) falsificarea unui Inserts ofieial, cu prilejul intoemirii acestuia, prin consemnarea unor fapte neadevrate ori neconsemnarea unor date sau lmprejurri: b) falsifiearea unui Inserts oficial prin contrafaeerea serierii sau a subscrierii ori prin alterarea lui In orice mod; c) folosirea unui Inscris oficial In vederea producerii de consecinte juridice. 223. Pentru existenta, lnscrisuri oficiale: infractiunii , de fals material In

de fals materialfn de fals intelectual;

1
1

de fals in inscrisuri

sub semnatura

1
I !

a) este necesar ca subieetul activ s fie un functionar: b) este necesar ca lnscrisul consecinte juridiee;
118

228. Ce infractiune se svrseste atunci cnd se falsific un Inserts sub semntur privat i se foloseste de ctre autorul falsului ? a) infractiunea de fals in inscrisuri sub sernntura privata in concurs cu infractiunea de uz de fals; b) infractiunea de uz de fals; c) infractiunea private. de fals in lnscrisuri sub semntur

I'
\
(

I
:

I
!I

falsificat

fi produs

"I:
i
I

119

LI

229. La infractiunea privat:

de fals j'n Inscrisuri

sub semntur

234.

Cine este subleetut activ al infractiuni , a) martorul, expertul sau interpretul;

de fals In deciaratii? ,

a) tentativa este posibila i se pedepseste: b) tentativa este posibil dar nu se pedepseste; c) tentativa nu este posibil 230.

b) persoana care face in public declaratii calomnioase; c ] orice persoan capabila s taca declaratli toare de consecinte juridice. de uz de produc-

In ce const oblectul

material

al lnfractiunii

fals ? a) doar un inscris oficial; b) doar un inscris sub semntura privat: c) un inscris oficial sau un tnscris sub semntur privata. 231. Ce infractiune constituie fapta sotului care a semnat o cerere de schimb de locuint, in numele sau i in , numele sotiei sale de care era desprtit, dup care a depus cererea la prirnrle ? a) fals ln Tnscrisuri sub semnatura privata, in concurs cu uz de fals b) fals 'in inscrisuri sub sernnatur privat: c] fals intelectual. 232. Ce infractiune poate reprezenta tncredlntarea unui inscris care serveste pentru dovedirea strtl civlle orl pentru legitimare sau identificare spre a fi folosit fr drept? a} fals In declaratii; b) fals privind identitatea; c) uz de fals. 233. Care poate fi oblectul material la infractiunea privat; de uz

235. Intractiunea de fals in declaratii: , , a) are ca obiect material inscrisul In care se consernneaz a declaratia; b) nu are obiect material;

c] are ca obiect material actiunea de a face declaratii

necorespunztoare 236. La infractiunea adevarului. identitatea: de fals privind

a) nu poate exista obiect material;

b) participatia este posibila, inclusiv sub forma coautoratului; c) tentativa este incriminat
237. Situatia premis la infractiunea de abandon de familie in modalitatea prevzut !a art.30S alin.t lit.c C. pen, (neplata cu rea credint a pensiei deIntretinere) const In: a) neplata cu rea credint timp de 2 luni a pensiei de intretinere: b) preexistenta unei hotrri judecatoresti de stabillre a pensiei de intretinere: c) omisiunea plaiji pensiei de intretinere. 238. In cursut judectil pentru svrsirea lnfractiunli de abandon de familie, Indeplinirea de ctre inculpat a obligatiilor de intretinere deterrnin: , , a) condamnarea inculpatului la 0 pedeaps cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei; b) reducerea pedepsei la jurntate: c) impunitatea. 121

l
I

de fals ? a) poate fi doar un inscris sub sernntura b) este reprezentat de inscrisul fals folosit; c) poate fi doar un inscris oficial. 120

I L

239.La infractiun ea de. abandon de familie elementul .. , sublectiv ii constituie vinovtia: , a) sub forma intentiei;
' .

Rspunsuri qrlle
lnstltutll de drept penal
- partea generalE! --tb.c
Sb 9.b 13.c 17.c 21.a 25.a 29a 33b 37.8 41,c 2,c 6,b 10.a 14b
1

b) numai sub forma intentiei directe; c) att sub forma intentiei ct ~i sub forma culpei. 240. eine este subiect activ la infractiunea , famllie ? de abandon de de de

3,a,c 7,G 11.c 15.c

2

4,c 8,c 12.b 16.a 20,a 24.a 28.c 32.b

a) doar persoana care are obliqatia leqala intretinere, tat de cel indrepttlt la intretmere; b) doar persoana care are de pltit 0 intretinere stabilit pe caie judectoreasc; c) orice persoan pensie

18.c 22.c 26.c 30 ..c 34.b 38.b 42.a 46.c 50.c 54.b 58.c 62.b 66.b
7

19.b 23.b,G 27.b 31.b 35.b 39.b 43.c 47.c

4 3

I I I I
1
1

36.b 40.b 44.a,b,c 48.b 52.b 56.c 60.b 64.b 68.G

241. Infractiunea de abandon de familie: , a) este susceptibil de tentativ In oricare rnodalittile prevzute in alin. 1 liLa, b, c; b) este susceptibil de tentativ prevzuta In alin. 'I lit.a: c) este pedepsit 242. lnfractiunea doar

din

45.b 49.b 53.c

5

51.b 55.b 59.a 63.c 67.b

In modalitatea

57.b 61,a 652

6

f?iIn forma tentative!

de bigamie exlst atunci cnd este

svrsit:
~ Solutia se desprinde din disp. art.19 alin.2 C .pen. L Solutia este prevzut in disp. art.19 alin.2 C.pen. 3 'in cloctrina penal aceast modalitate mai este denumit si tentativ absurd. in lege (art.20 alin.3 C.pen.) se prevede c: "nu exist tentativ atunci cnd imposibilitatea de consumare a infractiunli este datorit modului cum a fast conceput executarea". . 4 in toate formeie de participatie penal, proprie ~i improprie, instigatorul ~i complicele actioneaz cu intentie. Ca nd instigatorul sau complicele actioneaz din culp, contributiile lor sunt lipsite de sernnificatie penal ~i nu au fost retinute ca modalitti ale participatiei improprii in disp. art. 31. 5 Coautoratul, fiind 0 forrn principal de participatie, absoarbe actele de complicitate. 6 Se contopesc cele dou pedepse pentru infractiunile concurente potrivit disp. art 34 ~i 35 C.pen. - art.Bf alin.1 C.pen. 7 intotdeauna pedepsele aplicate pentru infractiunile concurente sunt supuse contopirii. Nu se contopesc rezultantele unor contopiri anterioare.

a] cu intentie direct; b) cu intentie indirecta: c) din culp. 243. Aplicarea de lovituri minorului de ctre unul din printi, fapt ce a avut ca efect pierderea unui organ, poate constitui: a) infractiunea de rele tratamente aplicate minorului concurs cu cea de vtamare corporala qrav; b) doarinfractiunea c] doar infractiunea 122 de rele tratamente aplicate minorului; de vtarnare corporal grav In

I
I

I:
I
1

'123

69.b 73.c

70.b 74.b8 78.C 82.c 86.b 90.8 94.c 98.b 102.a 106.a 110c 1-14.8 118.8 122.b 126.b 130.b, 134.c 138.b, C 142.a 146.8 150.8 154.c
C
11

71.c 75.b 79a 83.b 87.b 91.a 95.8 99.b 103.b 107.b 111.8 115.a 119.a 123.c 127c 131.c 135c 139.b 143.c 147.c 151.a 155.a
14 9 12

72.a,b,c 76.c 80.a 84.c 88.8 92.b 96b 100.b 104.a 108.c 112.a,b,c 116.8 120.b 124.8 128.b 132.a 136.a 140.a 144.8 148.b 152.b 156.a
13

157.c 161.c -165.c 169.Ci 173.a 177.b 181.c 185.a 189.c 193.b 197.a,b 201.a 205b,c 209.a 213.b 217.b 221.c 225.b 229.a 233.8 237.c 241.b 245.a,b,c 249.b

158.c 15
162.b 166.c 170.8 174.c 178.b 182.b 186.c 190.b 194.c 198.b 202.b 206.b 210.b 214.b 218.c 222.b 226.c 230.b 234.b 238.a,b,c 242.c 246.a

159.b 163.a

160.b 164.c 168.c 172.b 'Il6.b 180.b 184.b 188.b 192.b 196.a 200.b 204.a
18 16

TI.b1o
81.b 85.c 89.c 93.c 97.8 101.b 105.a 109.8 113.c 117.a 121.b 125.b 129.8 133.b 137.b 141.a 145.c 149.b 153.c

161.8
171.c

115.c
179.c 183.a 187.b 191.c 195a 199.b 203.a 207a 211.c 215.c 219.c 223.b 227.b 231.b 235.a 239.b 243.b 247.a

17

208.b 212.c 216.b 220.c 224.b 228.b 232.c 236.b 240.a,b,c 244.b 248.b

---Restul rrnas neexecutat se calculeaz de la data s vrsin: din nou a celei de-a doua infractiuni, fiindc atunci ia nastere starea de recidiv, 9 In acest caz nu sunt indeplinite conditiile recidivei cu privire la primul termen, fiind vorba de 0 condamnare pronuntat pentru 0 infractiune svrsit din culp. 10 Pluralitatea de infractiuni constituie un concurs deoarece nu exist la data celor dou infractiuni - cea pentru care se dispusese arestarea i cea de evadare - 0 hotrre defmitiv de condamnare. 11 Pedeapsa se aplic potrivit artAO C.pen., care prevede contopirea pedepselor. 12 Vezi in acest sens disp. art 40 C.pen. 13 Dispozitiile legii au ln vedere gravitatea abstract a infractiunii, deci pedeapsa prevzut de lege pentru infractiunea fapt consumat. Prin svrsirea unei infractiuni - consumat sau tentativ - infractorul da in vileaq 0 periculozitate ridicat. aspect ce a fost avut "in vedere de leguitor.
8

14 Pedeapsa aplicabil nu poate depsi totalul pedepselor contopite deoarece s-ar lnclca disp.art 34 alin.2 C.pen. 15 Fptuitorul este reabilitat de drept la Implinirea duratei pedepsei de 2 ani Inchisoare executat Intr-o Inchisoare militar 16 .Art.85 C.pen. nu face distinctie In functie de forma de vinovtie a infractiunii svarsite 17 Vezi art. 100 C. pen. 18 Vezi art. .110 C.pen. unde se face referire numai la pedeapsa Inch isorii.

124

125

I
lnstituttlde drept penal - partea special ~
1.b 5.b 9b 13.e i7.e 21.b 25.a 29.b 33.a 37.e 41.b 45.e 49.c 53.c 57.c 61.a 65.a 69.a 73.a 77.b 81.a 85.b 89.a 93.c 97.b 101.a 105.b 109.c 113.c 117.a 121.a 2a 6.b 10.b 14.b 18.c 22.c 26.b 30.a 34.a 38.c 42.b 46.c 50.c 54.c 58.c 62.c 66.b 70.c 74.c 78.e 82.c 86.b 90.b 94.a 98.c 102.c 106.c 110.b 114.c 118.a 122.c
\

'125c 129.b 133.e 4.a 8.a 12.b,e 16.e 20.b 24.b 28.b 32.b 36.b 40.b 44.c 48.b 52.c 56.a 60.c 64.a 68.a 72.a 76.e 80.c 84.a 88.e 92.c 96.b 100.a,b,e 104.e 108.b 112.b 116.b, 120.a 124.b,c
I

126.b 130.c 134.8 138.c 142.b 146.b 150.b 154.8 158.b 162.b 166.c 170.a 174.b 178.a 182.b 186.a 190.b 194.a,b,c 198.b 202.b 206.b 210.c 214.c 218.a 222.b 226.b 230.c 234.c 238.a 242.a,b

127.b 131.a 135.a,b,e 139.c 143.a 147.a 151.b 155.b 159.b 163.a 167.a 171.b 175.b 179.c 183.a,b,c 187.b 191.b 195.a 199.e 203.e 207.a 211.b 215.e 219.a 223.e 227.a,b,e 231.b 235b 239.a 243.a

128.a 132.e 136.b 140.b 144.a,b 148.a 152.b 156.a 160.c 164.b 168.c 172.b 176.c 180.a 184.e 188.a 192.c 196.a 200.c 204.b 208.e 212.e 216.e 220.e 224.a 228.e 232.b 236.b 240.a

3a 7.c 11.b 15.b 19.b 23.e 27.e 31.c 35.a 39.b 43.c 47.e 51.a 55.c 59.a 63.a,b 67.b 71.b,e 75.a 79.a 83.a 87.b 91.a 95.e 99.a 103.b 107.e 111.b 115.b 119.a 123b

137.a
I

I
r

141.c 145.e 149.b 153.a 157.e 161.e 165.c 169.a 173.c 177.a 181.a 185.c 189.c 193.a 197.c 201.b 205.a 20gb 213.a 217.b 221.e 225.c 229.a 233.b

,
I

,
,

I
I I I I I I I I
127

I
I

237.b 241.b

I
i I
i

I I I

126